Analiza Sistemului Informațional

CUPRINS

INTRODUCERE

Acestă lucrare de diplomă reprezintă un studiu asupra sistemului informațional.

Am ales tema analiza sistemului informațional, deoarece este un subiect foarte important în zilele noastre, acesta reprezentând ansamblul de date, informații, fluxuri și circuite informaționale, proceduri și mijloace care influențează în mod direct activitatea întreprinderii, dar și din dorința de a aprofunda materiile studiate și activitatea de la locul de muncă.

Lucrarea de față este structurată în trei capitole, primele două capitole fiind dedicate parții teoretice, iar ultimul capitol fiind studiul de caz aplicat asupra Băncii Române pentru Dezvoltare.

În primul capitol sunt prezentate aspecte teoretice privind informatica, calculatorul, informația, legătura dintre ele, dar și conceptul de sistem.

Cel de-al doilea capitol este destinat exclusiv sistemului informațional și cuprinde definții, componente, clasificări, funcții, relații și deficiențe ale acestui sistem elaborate de numeroși specialiști ai acestui domeniu.

Studiul de caz reprezintă partea finală a lucrării de disertație și este realizat la BRD, a doua bancă din România din punct de vedere al activelor, unul dintre marii finanțatori ai IMM-urilor și un important jucător pe piața corporate din România cu o tradiție de peste 90 de ani. Această bancă reprezintă locul meu de muncă de mai bine de un an de zile, activitatea mea se desfășoară la Agenția Octavian Goga din cartierul Ștrand Sibiu, iar funcția ocupată de mine este cea de operator ghișeu universal.

Informatica împreună cu calculatoarele joacă un rol import în desfășurarea eficientă a activității fiecărei întrprinderi. Informatica este știința care are ca obiectiv principal studierea structurii informației și a metodelor de prelucrare a acestei cu ajutorul calculatorului. Infuența calculatoarelor în zilele noastre este foarte mare, deoarece ele se găsesc aproape în toate domenile de activitate și ne ajută în ceea ce privește comunicare, gestiune și activitățile întreprinse.

Cu ajutorul tehnologiei informației firmele își conduc activitatea, aceasta având o importanță deosebită și reprezintă investițiile pe care le realizează firma în elemetele de hardware și software.

Sistemul informatic se ocupă cu culegerea, transmitere, stocarea și prelucrare datele prin mijloace automatizate și reprezintă parte a sistemului informațional.

CAPITOLUL I

DEFINIREA CONCEPTELOR/ASPECTE TEORETICE

1.1. Informatica, calculatorul și importanța lor

1.1.1. Informatica

Informatica reprezintă știința care are obiectiv studierea structurii informației și a metodelor de prelucrare a acesteia cu ajutorul calculatorului.

Termenul de informatică s-a făcut prezent pentru prima dată în al cincilea deceniu al secolului XX, în strânsă legatură cu apariția și dezvolt

area calculatoarelor.

Conform Academiei Franceze, informatica este definită ca fiind : „ știința prelucrării raționale, îndeosebi prin mașini automate, a informației, considerată ca suport al cunoștințelor umane și al comunicării în domeniile tehinice, economice și sociale. ”

La începutul informaticii ea se numea „ știința calculatoarelor „ , dar treptat s-a înțeles că aceasta are ocupația de a culege, de a înregistra, de a stoca și de a regăsi informațiile, obiectivul principal fiind prelucrarea informațiilor, iar calculatorul reprezentând instrumentul de prelucrare automată a datelor.

Informatica este „ știința care a apărut în urma acestei prelucrării și care se ocupă cu toate problemele teoretice legate de utilizarea calculatorului de către om și perfecționarea acestei activități.”

În prezent informatica își găsește aplicabilitate în toate domeniile de activitate din întreaga lume:

Econimic;

Financiar-bancar;

Educație și învățământ;

Sănătate;

Justiție;

Agricultură;

Industrie.

Prezența informaticii în aceste domenii și apariția internetului au revoluționat întreaga lume. Comunicarea, logistica și totaliatea sistemele din cadrul companiilor au facilitat o mai bună dezvoltare și cunoaștere a necesităților populație, astfel găsim informatica în orice dispozitiv fie el aparat foto, cuptor cu microunde, mașină de spălat sau chiar telefonul mobil, care a înlocuit calculatorul în ultima perioadă.

1.1.2. Calculatorul

Calculatorul, informația și prelucrarea informației sunt noțiunile principale de care se ocupă informatica.

Calculatorul reprezintă un dispozitiv foarte complex alcătuit din elemente electronice având rolul de a prelucra datele. Acestuia i se transmit informațiile ce urmează a fi folisite sub forma de date , precum și instrucțiunile de prelucrare a acestora pentru a ajunge la rezultatul dorit.

În anul 1945 este realizat primul calculator în America, în anul 1969 se realizează prima rețea de calculatoare de către Ministerul Apărării al SUA, iar în 1975 apare primul calculator personal lansat de către comapania Apple.

„Calculatorul reprezintă un sistem electronic automat care are sarcina de a stoca, proiecta și reda informația.”

Calculatorul este alcătuit din două părți:

Partea HARDWARE care are în componență totalitatea elementelor fizice și tehnice (componentele ce pot fi atinse), care permit culegerea, prelucrarea, stocarea și transmiterea datelor precum și echipamentele de redare a rezultatelor finale;

Partea SOFTWARE reprezintă programele, procedurile, aplicațile care asigură desfășurarea corectă și eficientă a elementelor harware.

Un calculator este alcătuit din următoarele elemete:

Unitate centrală;

Memorie internă;

Dispozitive de interfață;

Echipamente periferice.

Unitatea centrală are rolul de a preulcra și de a controla activitatea celorlalte echipamente.

Rolul memoriei interne este cel de a stoca informațiile, iar principalele tipuri de memorie sunt: memoria ROM ( Read Only Memory) care permite doar citirea informațiilor fără a exista posibilitatea modificării informațiilor și memoria RAM (Random Acces Memory) care perimite atât citirea cât și scrierea.

Dispozitivele perifierice asigură interfața între unitatea centrală și mediul extern, ele având rolul de a permite introducerea datelor în calculator.

Acestea se împart în trei categorii:

Dispozitive periferice de intare : tastatură, scaner, mouse, etc.

Dispozitive periferice de ieșire: imprimantă, monitor, plotter, etc.

Dispozitive perifierice de intrare-ieșire: modem, placă de sunet, memorii flash, etc.

„ Calculatorul este capabil să prelucreze aceste date inițiale, să obțină și alte date inetrmediare iar în final să furnizeze rezultatele dorite.”

Calculatorul permite:

Introducerea datelor;

Prelcrarea datelor;

Extragerea reultatelor;

Stocarea informaților.

Date inițiale

Rezultate

Instrucțiuni

Figura 1. Mișcarea datelor și instrucțiunilor

„Știința calculatoarelor se concetrează asupra teorie calculatoarelor, a metodelor de calcul și a metodelor de stocare și de accesare a datelor.”

1.2. Informația

Informația reprezintă o veste, o știre, o comunicare care ne pune la curent cu un eveniment sau situație.

Informația este „un element susceptibil de a aduce la cunoștință.”

O clasificare foarte bună a infomațiilor din cadrul organizației este oferită de Ovidiu Nicolescu în lucrarea sa „ Sistemul informațional managerial al organizației” prin care ni se prezintă 8 criterii de clasificare a informațiilor preucum și categoriile și caracterisiticele principale ale acestora:

Modul de exprimare:

Orale: expuse prin viu grai; nu implică investiții în mijloacele de tratare a informațiilor; viteză mare de circulație; nu sunt controlabile și lasă loc de interpretări;

Scrise: consemnate de regulă pe hartie; pot fi păstrate timp îndelungat; implică cheltuieli moderate și consemnarea lor necesită un timp apreciabil;

Audiovizuale: se adresează concomitent văzului și auzului; implică aparatură specială; viteza mare de circulație; pot fi consemnate integral, rapid și sunt costisitoare.

Gradul de prelucrare:

Primare: sunt rezultatul unui proces de prelucrare informațională; caracter analitic pronunțat; informative; foarte diverse și cele mai răspândite la nivelul executanților;

Intermediare: se află în diferite faze de prelucrare informațională; cele mai răspândite la nivelul personalului funcționăresc și al managerilor de nivel inferior;

Finale: au trecut prin întreg șirul de prelucrări; caracter sintetic și decizional, se adresează managerilor superiori și medii.

Direcția vehiculării:

Ascendente: se transmit de la eșaloanele ierarhice inferioare la cele superioare de management;

Orizontale: se transmit între titularii de posturi situate pe același nivel ierarhic și au caracter funcțional și de cooperare.

Modul de organizare a înregistrării și prelucrării:

Tehnico-operative: localizează în timp și spațiu procesele din cadrul organizației; utilizate la nivel inferior pentru a controla munca executanților;

De evidență: se referă la aspectele economice ale activităților organizației; folosite pentru fundamenatrea și evaluarea deciziilor pe termen scurt;

Statistice: refelectă sintetic sub formă preponderent numerică principalele activități ale firmei; corespunzător unor standarde prestabilite.

Proveniența:

Exogene: provin din suprasistemele din care face parte organizația; alcătuite din legi și ordonanțe;

Endogene: sunt generate în cadrul organizației, reflectă toate activitățile și procesele din cadrul organizației.

Destinație:

Interne;

Externe.

Obligativitatea pentru andresant:

Impereative;

Nonimperetive.

Natura proceselor reflectate:

Cercetare-dezvoltare;

Comerciale;

Producție;

Financiar-contabile;

Personal;

Complexe.

Informația poate fi reprezentată:

Numeric – atunci când simbolurile folosite sunt sub formă de numere;

Alfabetic – atunci când simbolurile utilizate sunt litere sau succesiuni de litere;

Alfanumeric -atunci când simblorile folosite sunt succesiuni oarecare.

„ Informația este materia primă a managemetului. Exercițiile de responsabilitate accentuată sunt cantonate în cea mai mare parte în această zonă a activității umane. Productivitatea managementului trebuie să fie compatibilă cu cea a tehnologiilor de transformare fizică.”

1.3. Sistemul

Un sistem reprezintă „un ansamblu de elemente(componente) interdependente , între care se stabilește o intercațiune dinamică, pe baza unor regului prestabilite, cu scopul atingerii unui anumit obiectiv.”

Structura unui sistem se referă la felul în care este organizat și funcționează respectivul sistem.

Stare sistemului reprezintă gradul de organizare a sistemului la un moment dat.

Clasificare sistemelor se poate face în funcție de mai multe criterii: mulțimea elementelor sistemului (finite sau infinite), relațiile cu mediul (închise sau deschise), timp (statice sau dinamice), coeficientul de complexitate (simple sau complexe), natura relațiilor dintre marimile de intarare și cele de ieșire (determinate/probabilistice sau liniare/neliniare.)

Sistemele mai pot fi : orientate atunci când o mărime este de intare și una de ieșire; generatoare cand are doar marime de ieșire fără mărime de intrare și sisteme receptoare atunci cand are doar mărime de intrare fără mărime de ieșire.

O clasificare din punct de vedere ierarhic este împărțită în subsistme, ele alcătuind un sistem care face parte dintr-un sistem mai mare și suprasistemele care sunt alcăuite din alte sisteme.

Altă clasificare a sistemele ne prezintă două tipuri de sisteme:

Deschis (de comandă) este carcterizat de ieșiri care răspund intrărilor în sistem, dar ieșirile sunt izolate de sistem și nu au influentă asupra acestora;

Închis (cu conexiune inversă) este influențat de propria sa comportare trecută, iar structura sa în formă de buclă închisă folosește rezultatele acțiunilor trecute ale sistemului pentru a comanda acțiunile viitoare.

„ Oricât de independent ar fi un sistem, în realitate nu poate fi vorba decât de o independență relativă, deoarece el este integrat, împreună cu celelalte sisteme, cu care se află în interacțiune, într-un sistem mai mare.”

„ Conform teoriei sistemelor orice organsim economic (și nu numai) este un sistem deoarece:”

Prezintă o structură proprie constând dintr-o mulțime de elemente constructive care interacționează între ele pe principii funcțioanele;

Fluxurile existente între componentele organozatorice implică resursele organismului economic. În cadrul oricărui organsim economic se produc:

Fluxuri materiale;

Fluxuri financiare;

Fluxuri informaționale.

Mulțimea componentelor organizatorice și interacțiunea dintre acestea urmăresc realizarea unui anumit obiectiv global: funcționarea întreprinderii în condiții optime.

Întreprinderea ca sistem este alcătuită din următoarele 3 subsisteme:

Subsisitemul decizional;

Subsistemul informațional;

Subsistemul operativ;

Sistemul întreprindere

Decizii Informații

Flux informațional

Decizii Date

Fluxuri materiale și financiare

Mediul exterior

Figura 2. Componența întrprinderi ca sistem

Subsistemul decizional este alcătuit din totaliatea specialiștilor care cu ajutorul metodelor și tehinicilor specifice urmăresc și controleză funcționarea întregului sistem complex în vederea îndeplinirii obiectivelor.

Subsistemul informațional cuprinde informațiile, fluxurile, circuitele informaționale și mijloacele sistemului decizional.

Subsistemul operațional reprezintă „ansamblul de resurse umane, materiale și financiare precum și întregul ansamblu organizatoric, tehnic și funcțional,care asigură realizarea efectivă a obietivelor stabilite prin deciziile transmine de sisitemul de conducere.”

CAPITOLUL II

SISTEMUL INFORMAȚIONAL

2.1. Definirea conceptului

Sistemul informațional reprezintă „ansamblul datelor, informațiilor, fluxurilor și circuitelor informaționale, procedurilor și mijloacelor de trartare a informațiior menite să contribuie la stabilirea și realizarea obiectivelor societății.”

Obiectivul principal al sistemului informațional consta în cunoașterea și îndeplinirea obiectivelor proprii de către fiecare unitate de bază în stânsă legătură cu obiectivele generale ale companiei pentru obținirea unei eficiențe maxime.

Sistemul informațional al unei întreprinderi este alcătuit din mai multe subsisteme care interacționeza între ele pentru asigurarea conducerii activității în condiții de eficiență:

Subsistemul decizional;

Subsistemul metodelor și tehnicilor de management;

Subsistemul organizatoric;

Subsistemul informațional.

Astfel sistemul informațional trebuie să asigure toate informațiile necesare pentru luarea decizilor și să asigure comunicarea între celelelalte subsisteme.

O altă definiție ne prezintă sisitemul informațional ca fiind „ totalitatea metodelor , procedurilor și mijloacelor foloisite în procesul informațional, care este ansamblul integrat al operațiilor de culegere, transmitere și prelucrare a datelor, sistemarizare, analiză, păstrare și valorificare a informațiilor.”10 sisteme informatice

„ P. Checkland și S. Holwell suțin că orice și fiecare sistem informațional poate fi întotdeauna gândit ca înglobând o pereche de sisteme, un sistem care este servit(oameni ce desfășoară acțiuni ), și un sistem care servește(care procesează date).”

2.2. Componentele sistemului informațional

Un sistem informațional este alcătuit din urmatoarele elemente:

Date;

Informații;

Circuite informaționale;

Fluxuri informaționale;

Mijloace de tratre a informațiilor.

SISTEMUL INFORMAȚIONAL

Figura 3. Sistemul informațional

Datele și informațiile reprezintă componenetele primare ale acestui sistem.

Datele ne prezintă acțiunile, faptele, procesele reprezenatate sub formă cifrică sau letrică care interesează înreprinderea în vederea comincării, interpretării și prelucrării lor.

Informațiile înseamnă cunoaștere, tot ceea ce aduce un aport de cunoștinte și este alcătuit din știri, înștiințări și mesaje. Astfel din punct de vedere managerial ele desemenează „acele date care aduc adresantului un spor de cunoaștere privind direct și indirect organizarea respectivă ce ii furnizează elemente noi, utilizabile în realizarea sarcinilor ce revin în cadrul respectivei organizații.”

Informațiile pot fi clasificate in funcție de:

Modul de exprimare: informații scrise orale sau audiovizuale;

Gradul de prelucrare: informații de bază, intermediare sau finale;

Direcția vehiculării: informații descendente, ascendente sau orizontale;

Modul de organizare a înregistrării și prelucrării: informații tehnico-operative, de evidență contabilă sau statistice;

Proveniență: exogene sau endogene;

Destinație: interne sau externe;

Obligativitatea pentru adresant: imperative sau nonimperative;

Natura proceselor: informații de cercetare-dezvoltare, producție, financiar-contabile sau de personal;

Acțiunile la care servesc: informații de prognoză și planificare, de comandă, de reglare, de cunoaștere;

Natura lor: informații cantitative, calitative sau de comparație.

Informația trebuie să aiba anumite calități (utilitate, exactitate, complexitate, relevanță, ușurință în elaborare și exploatare, etc.) pentru a fi utilă receptorului, să aibă o sursă care o generează și să circule prin intermediul canalelor specifice.

O altă componentă a sistemuli informațional o reprezintă circuitele informațional.

Acestea reprezintă drumul pe care îl parcurge informația de la emițător la destinatar. Conform specialiștilor acestea sunt „itinerariile pe care informațiile le parcurg de la emițator (locul de culegere) la receptor (destinatar).

În opinia autorilor de specialitatea circuitele informaționale pot fi grupate în funcție de două criterii respectiv:

In funcție de direcția de vehiculare și caracterisitcele organizatorice ale extremităților:

Verticale: se stabilesc între nivele ierarhice diferite, între care există relații de subordonare nemijlocită;

Orizontale: se stabilesc între posturi situtate pe același nivel ierarhic;

Oblice: se stabilesc între posturi situate la nivele ierarhice diferite, între care nu există relații de subordonare nemijlocită.

În funcție de frecvența producerii:

Periodic: se realizează cu o anumită frecvență, având caracter repetitiv la o saptamana, lună, trimiestru;

Ocazionale: se realizează cu o frecvență aleatorie.

„ Fluxul informațional reprezintă cantitatea de informații care este vehiculată între emițător și beneficiar pe circuitul informațional,caracterizat prin anumite caracteristici-lungime, viteză de deplasare, fiabilitate, cost, etc.”

Astfel circuitul informațional reprezintă mijlocul și drumul prin care se realizează circulația informațiilor, iar fluxul informațional cuprinde informțiile vehiculate.

O componentă a sistemului informațional ce joacă un rol important în desfășurarea activității întreprinderii este reprezentată de procedurile informaționale.

„ Procedurile informaționale desemnează ansamblul elementelor prin care se stabilesc modalitățile de culegere, înregistrare, transmitere și prelucrare a unei categorii de informații cu precizarea operațiilor de efectuat și succesiunea lor, a suporților, formulelor, modelelor și mijloacelor de tratare a informațiilor folosite.”

Procedurile informaționale prezintă o serie de caracterisitici si anume:

Caracter foarte detaliat: pentru proceduri se stabilesc suporții de informații uitilizați și anume materiale folosite, unde se precizează caracterisiticile dimensionale și de stractură adecvate categoriilor de informații. În cadrul procedurilor se stabilesc și formulele de calcul și modelele și succesiunea tratării informațiilor, mijloacele utilizate pentru culegerea, înregistarea, transmiterea, prelucrarea și arhivarea informațiilor;

Caracter sofisticat : pentru prelucrarea informațiior se folosesc metode matematice, statistice, economice, sociologice, etc. foarte evoluate;

Gradul de formalizare reprezintă o altă caractersitică a procedurilor: se pune accent foarte mult pe codificarea, tipizarea și standardizarea informațiilor;

Informatizarea are un caracter accentuat datorită tehnicilor electronice care au condus la crearea de programe specializate cu ajutorul calclatorului pentru o eficientizare cât mai bună a activității;

Caracterul operațional: este determinat de aportul bazelor de date, al programelor și computerelor pentru o tratare cât mai rapidă a informației;

Economicitatea procedurilor: aplicare unor principii în condițile ieftinirii costurilor legate de achiziționarea și accesul la tehnica modernă de tratre a informațiilor.

Mijloacele de tratare a informațiilor se refera la mijloacele de culegere, înregistrare, transmitere și prelucrare a informațiilor. Aceste mijloace se împart în trei mari categorii:

Mijloace manuale: mașina de calcul manual, mașina de dactilografiat, creioan, pix, etc., iar cu ajutorul lor se realizează intrarea manuală a informațiilor. Alte caracterisitci sunt reprezentate de abesența memoriei interne sau memoriei foarte limitată, producerea de numeroase greșeli, precum și ușurința identificării lor, cost scăzut și viteză redusă de tratare a informațiilor;

Mijloace mecanizate: echipamentele mecanografice, presupun existența unei memorii limitate, cu costuri mai reduse decât precedentele și cu o viteză de prelucrare mai mare decât la mijloacele manuale;

Mijloacele automatizate: computerele, serverele, care au momorie internă puternică, colectează și transmit automat datele, viteză de prelucrare foarte mare, programe evoluate și cu un cost apreciabil.

2.3. Funcțiile sistemului informațional și tipurile de sisteme informaționale

2.3.1. Funcțiile sistemului informațional

Pentru ca un sistem informațional să funcționeze corect trebuie să îndeplinescă următoarele funcții:

Funcția decizională;

Funcția operațională;

Funcția de documentare;

Funcția educațioanală.

Funcția decizională se referă la menirea sistemului informațional de a asigura elementele informaționale necesare luării deciziilor.

Funcția operațională se referă la rolul sistemului informațional de a declanșa acțiuni operațiuni cu scopul realizării obiectivelor.

Funcția de documentare prevede dobândirea unui surplus de cunoștințe pentru luarea decizilor și atingerea obiectivelor întreprnderii.

Funcția educațională constă în asigurare și tratarea informațiilor cu caracter informativ și însușirea de cunoștinețe care să conducă la creșterea efectelor educaționale.

„În vederea realizării obiectivelor fundamentale ale organizației nu sunt suficiente doar resursele umane, materiale și tehinice stabilite de specialiști, ci pentru combinarea optimă a acestora este necesără cunoașterea permanentă a cerințelor mediului extern al firmei, starea resurselor proprii precum și a cerințelor consumatorilor.”

Figura 4. Funcțiile sistemului informațional

„Stabilirea și tratarea funcțiilor sistemului informațional nu poate fi realizată fără luarea în considerarea dimensiunii informațiilor.”

Astfel există trei dimensiuni de care trebuie să se țină cont:

Dimensiuniea individuală a informației;

Dimensiunea organizatorică a informației;

Dimensiunea socială a informației.

Aceste funcții și dimensiuni au o importanță mare, deoarece luarea lor în considerare este esențială pentru creșterea eficienței și profitabilității.

2.3.2. Tipuri de sisteme informațioanale

Există 5 tipuri importante de sisteme:

Figura 5. Tipuri de sisteme informaționale

Sistemul de procesare a tranzacțiilor este un sistem informațional care execută și înregistrează activități de rutină zilnică. Aceste activități se realizează de către personalul operativ și supervizorii acestora, având un rol important pentru firmă , deoarece ajută la interacțiunea cu furnizorii și clienții.

Sistemul informațional de management „este un sistem informatic care produce rapoarte zilnice și permite accesul direct la diferite informații, actuale și mai vechi, de care au nevoie managerii de la nivelurile medii și inferioare.”

Acestea au o importanță deosebită pentru palnificarea, adoptarea deciziilor și control.

Sistemul de automatizare a muncii de birou se referă la facilitarea comunicației și creșterii pruductivității managerilor și personalului din birouri prin procesarea documentelor și mesajelor(mesageria vocală, calendar electronic, transmisie prin fax,teleconferințe, etc.)

Sistemul de fundamentare a decizilor este „un sistem informatic care participă la procesul managerial de adoptare a deciziilor în situații care nu sunt bine structurate, încearcă să îmbunătățească procesul de adoptare a deciziilor prin punerea la dispoziția managemetului a instrumentelor de analiză a unei situații date.”

Sisitemul suport al managemetului superior presupune o capacitate de calcul mai generală, care implică telecomunicațiile și operarea cu grafice și tabele. Acest sistem este făcut pentru adaparea modului de lucru al fiecărui manager.

Concluzionând, sistemtul informațional „constituie un subsistem de bază al managementului organizației, ce realizează multiple funcții, prezentând o dinamică accentuată. În condițiile în trecerii la economia bazată pe cunoștințe și ale continuării schimbărilor revoluționare în domeniul informaticii, sistemul informațional devine din ce în ce mai important și condiționat pentru supraviețuirea și performanțețe organizațiilor în toate domenile.”

2.4. Deficiențele sistemului informațional

„ Cercetările efectuate privind funcționalitatea sistemului informațional au reliefat existența unor deficiențe, care pot fi împărțite in două mari categorii:”

Deficiențe caracterisitice în general tuturor sistemelor informaționale;

Deficiențe de particularitățiile activităților fiecărui sistem.

Specialiștii în acest domeniu au identificat următoarele carențe carcterisitce tuturor sistemelor informaționale: distorsiunea, filtrajul, redundanța și spraîncărcarea canalelor de informații.

Distorsiunea se referă la „modificarea neintenționată a conținutului informațiilor pe parcursul culegerii, prelucrarii și transmiterii de la emițător la destinație.”

Filtrajul reprezintă modificarea conținutului informațiilor parțial sau total,intenționat înainte ca acesta să ajingă la receptor.

Redundanța este o altă carența și are în vedere colectarea, stocarea, prelucrarea, transmiterea și înregistrarea repetată a informațiilor cu conținut asemănător.

O ultimă deficiență a sistemului informațional este supraincarcare canalelor de informații. Aceasta are loc în momentul în care se transmite o cantitate de informații prea mare de la emițator către receptor, fără a cunoaște competențele receptorului.

„Cauzele majore ce generează astfel de deficiențe ale sistemului informațional sunt următoarele:”

Nivelul scăzut de pregătire a personalului implicat în vehicularea informațiilor;

Implicarea redusă din partea personalului ce se ocupă de transmiterea informțiilor, în ceea ce privește acuratețea informațiilor;

Utilizarea unor mijloace necorespunzatoare în culegerea, prelucrarea și transmiterea informațiilor;

Interesul voit ca beneficiarul să primească informații eronate;

Absența coordonării sau existența unei coorrdonări defectuase în privința modului de culegere, prelucrare și transmitere a informațiilor;

Nerespectarea carcterului piramidal al sistemului informațional;

Stabilirea necorespunzătoare a obiectivelor, competențelor și responsabilităților fiecărei subdiviziuni organizatorice;

Aceste deficiențe conduc trepatat la diminuarea eficacității și eficienței sistemului informațional, de aceea ele trebuie prevenite și eliminate.

„Cunoașterea,identificare și eliminarea acestor deficiențe reprezintă o componentă a raționalizării sistemului informațional, iar specialiștii recomandă folosirea unor soft-uri de bază și soft-uri aplicative performante.”

2.5.Relațiile dintre subsistemul informațional și celelalte subsisteme manageriale

Sistemul managerial poate fi defenit ca „totalitatea elementelor cu carcater decizional, organizatoric, informațional, motivațional etc. din cadrul organizației, prin inetermediul cărora se exercită ansamblul proceselor și relațiilor de management, în vederea obținerii unei eficacității cât mai mari.”

Sistemul informațional trebuie abordat colectiv cu celelalte subsiteme care alcătuiesc sistemul managerial pentru ca performanțele organizației să fie îndeplinite.

Sistemul managerial al firmei se împarte în 4 subsisteme:

Subsistemul informațional;

Subsistemul organizatoric;

Subsistemul decizional;

Subsistemul metodologic-managerial.

Între aceste subsisteme manageriale și sistemul informațional se manifestă „ puternice relații de interdependență ce decurg din unitatea sistemului managerial al organizației și din complementaritatea lor.”

Relația dintre sistemul informațional și sistemul decizional:

Simultană;

Constructivă;

Funcțională;

Apariția sistemului informațional se datorează deciziilor care fac parte din sisitemul decizional;

Tot ceea ce se aduce nou în cadrul sistemul reprezintă efectul sistemului decizional.

Relația dintre sistemul informațional si sistemul metodologico-managerial:

Funcțională;

Modificările de natură calitativă și cantitativă din cadrul sistemului metodologic-managerial se reflectă în structura și funcționalitatea sistemului informațional;

Calitatea informațiilor furnizate joacă un rol important în relația dintre cele două subsisteme;

Elementele componete ale sistemului informațional influențează implicit funcționalitatea sistemului metodologic-managerial.

Relația dintre sistemul informațional și sistemul organizatoric:

Funcțională;

Structural-constructivă;

Sistemul informațional are ca suport structura organizatorică a organizației.

„Toate aceste elemente prezentate pledează pentru abordarea corelativă a sistemului informațional cu celelalte subsisteme manageriale ale organizației în plan constructiv și funcțional. Prin aceasta se determină o potențare reciprocă a funcționalității și eficacității fiecărui subsistem și a funcționalității și performanțelor de ansamblu ale managemetului și organizației.”

CAPITOLUL III

STUDIU DE CAZ : ANALIZA SISTEMULUI INFORMAȚIONAL AL BRD

3.1. BRD GROUPE SOCIETE GENERALE

3.1.1. Profilul companiei

BRD este o bancă de forță, cu o tradiție de peste 90 de ani în România. Modelul de bancă universală implementat de Grupul Societe Generale în urma privatizării din 1999 este axat astăzi pe 3 activități majore :

Bancă de Retail care servește persoanele fizice și profesiunile liberale;

Corporate & Investment Banking, cu servicii dedicate marilor companii locale sau subsidiarelor din România a companiilor international;

Servicii Specializate care oferă leasing financiar, leasing operațional, management al flotelor auto, credite de consum în magazine, titluri, asigurări, pensii și altele.

În prezent, este a doua bancă din România din punct de vedere al activelor, unul dintre marii finanțatori ai IMM-urilor, precum și unul dintre cei mai importanți jucători pe piața de corporate banking din România – leaderi pe segmentul de credite sindicalizate la sfârșitul anului 2012.

Are în componență 8800 de angajați în 915 de unități în toată țara și este alături de clienții săi, fie ei tineri, seniori, salariați sau profesiuni liberale și companii, astfel încât împreună să-și realizeze planurile și proiectele de viitor.

Pentru a arăta angajamentul fața de comunitățile în care acționeză, de peste 10 ani se implică în acțiuni de susținere a unor categorii defavorizate precum copii și tineri vulnerabili social și în reducerea impactului activității sale asupra mediului înconjurător prin gestionarea responsabilă a resurselor precum energia, apa sau hartia.

Astfel aria de activitate a BRD GROUPE SOCIETE GENERALE se împarte în:

ALD AUTOMOTIVE

Structura capitalului:

BRD-Groupe Société Générale: 20%

ALD International Gmbh: 80%

Leasing operațional cu o gamă completă de servicii de gestionare a flotei de autovehicule : mentenanța, asigurare, asistență tehnică pentru autovehicul și pentru sofer, autovehicul de înlocuire, managementul anvelopelor, reporting și consultanță pentru managementul flotei.

Leasing-ul operațional cu servicii incluse permite unei companii să utilizeze autovehicule pentru o perioada cuprinsă între 12 și 45 de luni și un kilometraj prestabilit, în schimbul unei rate lunare

ALD Automotive este una dintre primele companii ce oferă acest serviciu pe piața românească, fiind înființată la începutul anului 2005. Ea beneficiază de experiența de peste 40 de ani, în 37 de tări, a filialei Societe Generale, ALD Automotive, unul dintre liderii pieței de închiriere de flote pe termen lung din Europa.

BRD ASIGURĂRI DE VIAȚĂ

Structura capitalului:

BRD – Groupe Société Générale: 49%

SOGECAP: 51 %

BRD Asigurări de Viață este filiala specializată în asigurări de viață a BRD – Groupe Société Générale. Prezentă pe piață din 2009, compania ofera o gamă complexă de produse de asigurări de viață destinate atât persoanelor fizice, cât și companiilor. Creșterea accelerată a volumului de afaceri a dus BRD Asigurări de Viață în topul celor mai importanți asiguratori din România.

BRD ASSET MANAGEMENT

Structura capitalului:

BRD – Groupe Société Générale: 99,97%

BRD Asset Management administrează 6 fonduri de investiții: Simfonia 1 – fond deschis de investiții specializat în plasamente monetare și instrumente cu venit fix, BRD Obligațiuni – fond deschis de investiții specializat preponderent în obligațiuni, Diverso Europa Regional – fond de investiții diversificat și Actiuni Europa Regional – fond de investiții cu plasamente în acțiuni, BRD Euro Fond – fond de investiții cu plasamente în instrumente monetare și cu venit fix, cât și pe piața de obligațiuni, BRD Index Europa Regional – de tip Index Tracker

BRD Asset Management SAI se numară printre cele mai importante societăți de acest tip din România. Cu o ofertă diversificată de produse de investiții, BRD Asset Management acoperă cerințele unei game largi de investitori.

BRD CORPORATE FINANCE

Structura capitalului:

BRD – Groupe Société Générale: 100%

Societate specializată în servicii de consultanță financiară în domeniul operațiunilor de fuziuni-achiziții, privatizări, evaluări și consultanță strategică. Cu o experiență de 8 ani în domeniul consultanței financiare, o bună cunoaștere a mediului economic și de afaceri românesc și beneficiind de expertiza și resursele Grupului Societe Generale, BRD Corporate Finance este asociată regulat cu marile privatizări, fuziuni/achiziții de pe piața românească.

BRD FINANCE

Structura capitalului:

BRD – Groupe Société Générale : 49%

SG Consumer Finance : 51 %

BRD Finance administrează o gama diversificată de servicii financiare, astfel încât clienții să poată obține simplu și rapid produsele pe care le doresc. Oferta include credite de consum, carduri de credit și credite auto.Prezența pe piața românească din aprilie 2004, BRD Finance a devenit rapid unul dintre liderii pieței creditelor de consum. Strategiile de dezvoltare au susținut creșterea puternică a companiei și au determinat crearea și consolidarea de parteneriate cu firme importante din domenii precum: hipermarketuri (Carrefour, real ,-), DIY (Praktiker, Dedeman), PVC (Aplast), IT (eMAG), electronice și electrocasnice (Altex, MediaGalaxy, Daniel, Rombiz), mobilă (Staer, Elvila), auto (Renault, Dacia, Citroen, Hyunday, Chevrolet), publicistică (Reader's Digest).

BRD PENSII

Structura capitalului:

BRD – Groupe Société Générale: 49%

SOGECAP: 51 %

BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. este filiala specializată în pensii a Grupului BRD care are ca activitate principală administrarea fondurilor de pensii private, pilonul II și pilonul III.Fondurile de pensii administrate de BRD Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. sunt promovate și distribuite prin intermediul rețelei BRD – Groupe Société Générale.

BRD SOGEALESE

Structura capitalului:

BRD – Groupe Société Générale 99,98%

BRD Sogelease este un “full-liner” care finanțează în leasing un spectru larg de bunuri. Compania are un portofoliu echilibrat: echipamente de construcții si echipamente industriale, autovehicule comerciale ușoare și grele, autoturisme, real estate, IT&office, echipamente medicale.Înființată în 2001, BRD Sogelease IFN S.A. este subsidiara de leasing a BRD-Groupe Societe Generale. Folosind avantajul experienței și expertizei generate de apartenența la Grupul Société Générale, BRD Sogelease IFN S.A. a avut o evoluție rapidă pe piața internă de leasing, fiind în topul primelor cinci societăți de leasing din România afiliate unui grup bancar.

3.1.2. Istoricul băncii

Societatea Națională de Credit Industrial, strămoșul BRD-Groupe Société Générale, a fost creată în 1923 ca instituție publică, statul deținând 20% din capitalul social, Banca Națională a României 30%, restul fiind deținut de particulari, printre care și un grup de foști directori ai Marmorosch, Blank & Co., prima banca moderna din România. Misiunea acestei noi instituții era finanțarea primelor etape ale dezvoltării sectorului industrial din România.

După Al Doilea Război Mondial, conform Legii Naționalizării din iunie 1948, Societatea Națională de Credit Industrial a fost naționalizată, devenind Banca de Credit pentru Investiții. În 1958, după reorganizarea sistemului financiar, Banca de Credit pentru Investiții a obținut monopolul în România pentru finanțarea pe termen mediu și lung a tuturor sectoarelor industriale, cu excepția agriculturii și industriei alimentare. Ea a primit un nou nume, devenind Banca de Investiții. În această perioadă, cea mai mare parte a finanțărilor acordate de Banca Mondială au fost derulate prin Banca de Investiții.

În 1990, monopolul de care beneficiau băncile specializate în domeniul lor de activitate a luat sfârșit. Banca Română pentru Dezvoltare s-a constituit ca bancă comercială și a preluat activele și pasivele Bancii de Investiții. Băncii i s-a acordat o autorizație de funcționare generală.

În decembrie 1998 s-a semnat un acord între Société Générale și Fondul Proprietății de Stat (autoritatea care gestiona participațiile statului), prin care Société Générale a subscris o majorare de capital de 20% și a cumpărat un pachet de acțiuni care i-a permis să devină proprietara a 51% din capitalul majorat al BRD.

În 2001, BRD a fost listată la Bursa de Valori București, în prima categorie, devenind rapid una dintre cele mai tranzacționate societăți. În anul 2003, Banca Română pentru Dezvoltare a devenit BRD – Groupe Société Générale în urma unei campanii de rebranding. În 2004, Société Générale a cumpărat pachetul rezidual de acțiuni deținut de statul român în capitalul BRD.

Orienatre, produse și servicii:

BRD este unul din liderii pieței bancare pentru persoane fizice.

Ea numară 2,3 milioane de clienți, care intră în contact cu banca prin intermediul sucursalelor clasice, al internetului, al telefonului mobil, dar și cu ajutorul unui call center performant. BRD se află în topul băncilor care activează pe piața creditelor pentru persoane fizice și pe cea a cardurilor bancare. Forța de vânzare a băncii acționează printr-o rețea de 900 de unități.

Banca este unul dintre marii finanțatori ai IMM-urilor, precum și unul dintre cei mai importanți jucători pe piața de corporate banking din România.

3.1.3. Organizarea BRD

Activitatea este structurată pe 3 niveluri:

Centrala : are funcția de coordonare pentru activitățile ce se defășoară în sucursale și agenții; elaborează norme și procedure ce trebuie respectate de unitățile din subordine; asigură aplicarea corectă a legilor și a hotărârilor și este răspunzătoare de activitatea unităților;

Sucursala: are rolul de a coordona și controla activitățile operative desfășurate în agenții; sarcini întâlnite în sucursală: operațiuni de creditare, operațiuni cu numerar, schimburi valutare, etc.;

Agenția : este subordonată sucursalei; sarcina agenției este de efectuare a unui număr cât mai mare de operațiuni cu numerar; operațiuni de creditare; informare; vânzarea de produse; procesarea mijloacelor de plată; schimburi valutare; Western Union, etc.

Figura 6. Organizarea băncii

Organigrama la nivelul Agenției Octavian Goga Sibiu:

Figura 7. Organigrama agenției

În cadrul acestei agenții unde îmi desfășor activitatea funcția deținută de mine este cea de operator ghișeu universal.

3.2. SISTEMUL INFORMAȚIONAL

3.2.1. Sistemul informational bancar-BRD

Sistemul informational bancar este alcătuit din totalitatea elementelor și mijloacelor prin care se realizează colectarea, prelucrarea, stocare și transmiterea datelor și informațiilor pentru realizarea activităților de conducere, cooordonare, control și operative, astfel încât organizația să fie eficientă și profitabilă.

Sistemul informațional al BRD este unul de ultimă generație, acesta a fost modificat și actualizat la mijlocul anului 2014, aducând o serie de modificări, îmbunătățiri sistemului informatic, includerea de noi aplicații care să ușureze munca angajațiilor printr-o mai bună circulație a informațiilor și totodată sporind creșterea siguranța rețelei informatice.

Acest sistem are rolul de a prelucra datele și informațiile transmise de sistemeul operant, cu scopul furnizării datelor și informațiilor necesare desfășurării activității de către sistemul de conducere.

Activitatea bancară este influențată de funcționarea și organizarea sistemului informational și de precizia, calitatea și corectitudinea datelor culese, prelucrate, stocate și transmise.

Sistemul informatic al băncii cuprinde două categorii importante de componete:

Componentele hardware ( fizice) : echipamentele fizice necesare prelucrării autoamte a datele pentru realizarea obiectivelor (echipamentele de intare și de ieșire, echipamentele de memorare) , adică calcalatoatele folosite în unitățile BRD împreună cu imprimanta, monitor-ul, scaner-ul, etc.

Componentele software (logice) : cuprinde totalitate programelor, sistemelor și aplicațiilor care stau la baza desfășurării corecte a activității din unități.

BRD deține un sistem intern prin care se transmit datele și informațiile, precum și multe aplicații bancare care ușurează activitatea și permit adoptarea cât mai rapidă a decizilor. Calculatoarele utilizate de angajații BRD sunt performante și parolate, parola trebuind schimbată lunar pentru o siguranță ridicată și doar anumiți angajați au acces la Internet. Datele și informațiile din cadrul unităților se stochează centralizat doar pe calculatoarele din unitatea respectivă.

3.2.2. Componentele sistemului informațional al BRD

Principalele componente:

Datele reprezintă acțiunile, faptele, procesele reprezentate sub forma cifrică sau letrică, iar în cazul acestui sistem ele au la bază evidențe contabile, operative, statisitce ale posesorilor de conturi BRD și care ajută la prelucrare și transformare în informații necesare gestionării clientilor;

Informațiile reprezintă aportul de cunoștințe, ele reprezentând una din resursele esențiale activității manageriale indifernet de nivelul ierarhic pentru adoptarea decizilor, gestiunea și controlul activității;

O clasificarea a informațiilor în funcție de destinația lor are la bază securitate și integriatatea acestora:

Informații pentru uz extern: se referă la toate informațiile accesibile persoanelor din interior și exterior, divulgarea acestora nu aduce efecte negative băncii (exemple: informațiile de pe site-ul propriu, stiri de presă, materiale informative și publicitare etc.);

Informații pentru uz intern: acestea trebuie cunoscute doar de personalul intern al băncii și nu trebuie comunicate în exterior (exemple: norme, proceduri, documente, etc.);

Informații confidențiale: cuprinde informațiile care reprezintă secretul profesional din domeniul bancar în relația cu clienții BRD (exemple: date, fapte, informații referitoare la conturile clienților, afacerile, relațiile, operațiunile, derulate de clienții, precum și produsele deținute de aceștia).

O altă clasificare a informațiilor BRD este în funcție de momentul efectuării operațiunilor:

Informații operative: se referă la starea curentă cu posibilitatea de a urmării evoluția activității bancare;

Informații postoperative: se manifestă după realizarea operațiilor pe care le reflectă;

Informații previzioanele: sunt cele care se referă la operațiile ce urmează să se producă în viitor.

În funcție de direcția vehiculării informațiilor în cadrul BRD, acestea pot fi:

Infotmații ascendente: se transmit de la eșaloanele ierarhice inferioare la cele superioare de management;

Informații orizontale: se transmit între titularii de posturi situate pe același nivel ierarhic și au caracter funcțional și de cooperare.

Circuitul informațioanal în cadrul băncii reprezintă drumul parcurs de la emițător la receptor;

Fluxul informațional: informațiile în cadrul BRD circulă conform organizării prezentate în Figura 6. Centrala situată la București monitorizează activitatea sucursalelor, dar și a agențiilor, iar întraga informație bancară este stocată pe un server central;

Procedurile informaționale: sunt alcătuite din ansamblul metodelor și tehinicilor de culegere, înregistrare, transmitere și prelucrare, operațiile componente, suporții, formulele, metodele și mijloacele de tratre a acestora;

Mijloacele de tratare a informațiilor din BRD cuprinde totalitatea dispozitivelor de tipărire și imprimare, calculatoare, servere, telefoane, faxuri, etc.

3.2.3. Funcțiile sistemului informațional al BRD

Funcția decizională;

Funcția operațioanală;

Funcția de documentare;

Funcția educațioanlă.

Cu ajutorul acestor funcții se îndeplinesc următoatele sarcini:

Asigurarea elementelor informaționale necesare luării decizilor;

Oferirea de date precise, concrete și calitative prinvind activitatea financiar-bancară;

Dobândirea de cunoștințe pentru luarea decizilor corecte;

Prelucrarea și stocarea datelor;

Generare de informații cu caracter financiar bancar.

3.3. Activitățile realizate cu ajutorul sistemului informațional

Principalele activități realizate de către BRD în cadul sistemului informational:

Operațiuni curente la ghișeu;

Schimburi valutare;

Deschiderea de client noi;

Creditarea persoanelor fizice/juridice;

Echiparea clienților cu produse active;

Gestiunea conturilor curente;

Gestiunea conturilor de economii și a depozitelor;

Procesarea și evidența mijloacelor de plată;

Gestiunea operațiunilor de transfer;

Evidența contabilă.

Cu ajutorul sistemul informațioanal BRD GSG tot mai bine organizat fac parte următoarele servicii:

Transferuri de bani în întreaga lume cu ajutorul aplicației WESTERN UNION;

Plăți gratuite la comercianți prin intermediul cardurilor ;

Servicii de bancă la distanță: mybrdnet și mybrd mobile;

Retrageti de numerar 24 de ore din 24 ore de la numeroasele bancomate BRD;

Plata facturilor la bancomat;

Plata facturilor la ROBOTUL disponibil în toate unitățile BRD;

Virarea salariului, bursei, pensiei în cont la BRD;

Descoperit de cont și linii de credit;

Credite;

Gama foarte largă de carduri;

Serviciul de informații clienți;

Serviciul VOCALIS;

Interogarea soldului la bancomate sau în intriorul agențiilor;

Oferirea gratuită a extrasului de cont pentru luna anterioară;

Ofertă foarte largă privind produsele de economisire:

Depozite la termen;

Atucont;

Smartcont;

Eduplan:

Multiplan;

Fond de investiții: Simfonia, Eurofond;

Atusprint;

Atustart.

3.4. Aplicațiile și programele informatice utilizate de BRD și clienții ei

Principalele aplicații și programe informatice:

Ibank;

Western Union;

Cardpin;

Mybrdnet;

Mybrdmibile;

Infocli;

Intranet;

Equitas;

Brdoffice;

Transcat;

Ibank este principalul program informational folosit de angajații BRD. Încă din anul 1996 BRD a cumpărat dreptul de a folosi programul creat de o firmă specializată în acest domeniu din SUA.

Acesta este structurat și instalat în funcție de atribuțile care revin fiecărui uilizator.

Cu ajutorul Ibank se realizează următoarele operațiuni bancare:

Depuneri/retageri de numerar la BRD;

Operatiuni de schimb valutar;

Finalizarea operațiunilor de Western Union;

Înregistrarea și întreținerea clienților noi;

Deschiderea de conturi curente în lei/valută;

Emiterea de carduri;

Transferuri bancare;

Oferirea de extrase de cont;

Oferirea graficelor de credit;

Actualizarea clienților etc.

Toate operațiunile realizate cu acest program implementat de BRD se găsesc în jurnalul operatorului la sfârșitul zilei. Acest jurnal trebuie listat și arhivat la actele din ziua respectivă.

Card pin este aplicația de gestionare a cardurilor și codurilor pin dintr-o unitate. În această aplicație se introduc borderourile cardurilor/pinurilor primte, se eliberează cardurile/pinurile, se trimit la distrugere carduri/pinurile care nu au fost ridicate în decursul a 90 de zile. Fiecare unitate are acces doar la cardurile/pinurile emise în respective unitate.

Aplicația Equitas este destintat special fondurilor de investiții. Cu ajutorul ei se cumpăra și răscumpără acțiuni și se genereză extrase de cont. O singură persoană dintr-o unitate este desemnată să acceseze această aplicație.

Infocli oferă informații despre clienții băncii BRD și anume:

Locul unde s-a deschis clientul;

Persoana care a deschis clientul;

Adresa, date de contact;

Conturile deschise la BRD;

Restanțele existente la BRD;

Dacă persoana este raportată la biroul de credite;

Produsele active (mybrdnet,mybrd mobile, carduri, vocalis, sms banking).

La acestă aplicație au acces toti angajații indiferent de unitatea de lucru.

Intranet BRD este site-ul intern al băncii unde au acces toți angajații și care oferă informații cu privire la :

Toate produsele bănci;

Toate formulare pentru deschiderea/rezilierea produselor;

Partea legislativă;

Normele și procedurile interne;

Campaniile ce se află în desfășurare;

Știri din domeniul economic;

Stiri interne;

Raporturi și analize;

Beneficile angajatului;

Listele de tarife și comisione pentru uz extern/intern.

Cu ajutor acestui site angajații sunt la curent cu toate știrile și noutățile în materie de produse și legislație din cadrul băncii.

Brd office este un serviciu de internet banking pentru persoanele juridice cu funcționalități complexe, în condiții de securitate maximă.

Principalele avantaje ale acestui serviciu sunt:

Mobiltatea: acces la funcționalitățile site-ului de pe orice calculator conectat la internet;

24 de ore din 24, 7 zile din 7;

Simplitate;

Funcționalități complete: viramente în lei și valută, extras de cont, schimburi valutare, constituire depozit etc.;

Securitate și confidențialitate;

Acces diferențiat;

Instrumente de control;

Serviciu mai iefin în compatație cu operațiunile realizate la ghiseul BRD;

Consultanță de specialitate gratuită.

Mybrdnet este una dintre cele mai accessate aplicații de internet banking din Romania, se adresează persoanelor fizice și juridic (în cadrul pachetelor) și prezintă urmatoarele caractersitici:

Informații referiotare la conturile BRD în caliatate de titular/împuternicit;

Informații referitoare la carduri;

Informații referitoare la fondurile de pensii;

Transferuri între conturi personale sau cele pe care este împuternicit clientul;

Plăți facturi;

Transferuri programate;

Transferuri către beneficiari naționale și internaționali;

Analiza bugetului și a cheltuielilor.

Mybrd mobile este aplicația destinată persoanelor fizice și juridice (în cadrul pachetelor ) disponibilă de pe orice telefon mobil sau tabletă, oriunde și oricând, ușor de utilizat, cu costuri reduse și care îți oferă următoarele avantaje:

Informații despre conturile deținute la BRD;

Lista cu ultimele operațiuni efectuate;

Efectuarea de transferuri între conturile proprii;

Definirea beneficiarilor;

Plăți facturi;

Constituirea sau lichidarea depozitelor;

Transferuri prin cod QR și plăți către un număr de telefon;

Informații despre credite, agenții, curs valtur, etc.

Transact este aplicația destinată anagajațiilor băncii care ocupă funcția de consilieri personae fizice și se utilizează în analiza creditelor de consum:

Credite expresso pentru nevoi personale;

Descoperit de cont;

Credite pentru locuințe;

Carduri de cumpărături;

Credite pentru autoturisme;

Pentru a accesa un credit clienții trebuie să prezinte adeverința de venit/document de atestare a veniturilor, actul de idenitate și în funcție de credit alte facturi, documente sau contracte. Acestea se introduce în Transcat, iar restul informaților cerute de aplicație se trec în urma discuției dintr consilier și client. Decizia aplicație pentru creditul solicitat va fi înmânată clientul cu verdictul : acceptat, refuzat sau nefinalizat.

W.U POS este aplicația Western Union prin care se realizează transferurile de bani prin agențiile BRD. Aceasta oferă:

Accesibilitate;

Siguranță;

Rapiditate;

Simplu și comod;

Flexibilitate;

Costuri reduse.

Cu ajutorul acestei aplicați poti să trimiți/primești bani în/din străinătate sau pe teritorului României, bani sunt disponibile în doar câteva minute de la expediere,iar prin WU la ATM ai acces pe loc, numerar sau în contul tău BRD, la banii primti prin Western union la orice ora, oriunde ai un bancomat BRD.

3.5. Departamentul Sisteme Informatice

Pentru o cât mai bună desfășurare acestor activității BRD a alcătuit Departamentul Sisteme Informatice.

Acesta reprezintă o structură importantă strategică cu rolul de a pune la dispoziția tuturor structurilor bancare mijloacele informatice necesare pentru funcționarea acestora, în condiții competitive din punct de vedere tehnoligic, al calității serviciilor și al costurilor.

Departamentul lucrează în sinergie cu toate structurile băncii, indiferent de atribuțiile specifice acestora.

Acest departamente este structura în următoarele posturi cu atribuții specifice:

Administrator de producție tehnologie și suport IT:

Instalarea, punerea în producție, supraveghere, administrarea și exploatarea parcului informatic;

Răspunderea pentru serviciile informatice și aplicații;

Participarea la definirea, dezvoltarea și realizarea proceselor de monitorizare și automatizare a infrastructurilor, sistemelor și aplicațiilor;

Obiectivul este asigurarea nivelului de calitate, disponibilitate și securitate al sistemului informatic.

Analist aplicații informatice:

Asigurarea analizei, proiectării și dezvoltarea de aplicații informatice pe baza Studiului de oportunitate sau a Caietelor de sarcini întocmite de Departamentul Proiecte și Organizare sau de către Departamentele sau Direcțiile beneficiare din Centrală;

Gestionarea relației cu clientul (Direcție sau structură bancară) din perspectiva IT.

Arhitect Sistem de Informații :

Asigurarea coerenței, modularității și agilitatea Arhitecturii Sistemului de Informații, asigurând integrarea cu succes a proiectelor și evoluțiilor informatice conform cu strategia, obiectivele și cerințele existente și viitoare ale băncii, definind și folosind principii, reguli și instrumente de Urbanism IT.

CONCLUZII

În secolul XXI sistemul informațional joacă un rol primordial în cadrul întreprinderilor, cu ajutorul căruia putem realiza culegerea, transmiterea și stocarea datelor. Este necesar ca fiecare companie să cunoască importanța unui sistem informațional și să folosească mijloacele moderne pentru a face față concurenței și a se dezvolta.

Informatica împreună cu calculatoarele au o importanță crescândă în desfășurarea eficientă a activității. Informatica este știința care are ca obiectiv principal studierea structurii informației și a metodelor de prelucrare a acestei cu ajutorul calculatorului. Infuența calculatoarelor în zilele noastre este foarte mare, deoarece ele se găsesc aproape în toate domenile de activitate și ne ajută în ceea ce privește comunicare, gestiune și activitățile întreprinse.

Acest sistem are rolul de a prelucra datele și informațiile transmise de sistemeul operant, cu scopul furnizării datelor și informațiilor necesare desfășurării activității de către sistemul de conducere.

În ultima perioada interesul este tot mai mare din partea instituțiilor și companiilor pentru noile tehnologii și informatizare, ele realizând că doar printr-un sistem informatic adecvat poți să îți ușurezi munca, să reduci costuri și să îți creezi un avantaj competitiv pe piața în care activezi.

Activitatea bancară este influențată de funcționarea și organizarea sistemului informational și de precizia, calitatea și corectitudinea datelor culese, prelucrate, stocate și transmise

BRD este a doua bancă din România din punct de vedere al activelor și este prezentă în numeroase domenii de pe piață și trebuie să țină mereu pasul cu tehnolgia pentru a putea fi în top.

Astfel în ultima perioada a investit foarte mult în partea informatică prin modernizarea softurilor și crearea de noi aplicații care să gestioneze mult mai bine informațiile și datele.

Pe lângă partea internă , aceștia au ținut cont și de aplicațiile utilizate de clienții săi: MYBRDMOBILE, MYBRDNET și BRDOFFICE pe care le dezvoltă lunar și le oferă multe posibilității de tranzacționare , de aceea BRD se află în topul produsele de internet banking din țara noastră cu un număr foarte mare de utilizatori.

BIBLIOGRAFIE

Comanciu Carmen, Mârză Bogdan , „Sisteme informatice”, Editura Alma Mater Sibiu, 2002;

Mihăescu Liviu, “Sisteme informaționale și aplicații informatice în administrarea afacerilor”, Editura Universității “Lucian Blaga” din Sibiu, 2009;

Oancea Mirela, „Sisteme informatice pentru asistarea decizei financiare”, Editura ASE București 2005;

Popescu Bogdănești Cristian, „ Sistemul informațional al firmei în mediul concurențial”, Editura Tribuna Economică București, 2008;

Popescu Ileana, „ Baze de date relaționale”, Editura Universității București, 1999;

Nicolescu Ovidiu, „Sistemul informațional managerial al organizației” Editura Econimică București, 2001;

Dumitrașcu Liviu, Petrescu Marius Gabriel, „ Sisteme informatice de management” , Editura Universității Ploiești, 2004;

Stanciu Victoria, „ Sisteme informatice de gestiune”, Editura Tribuna Economica București 1999;

Dumitru Gabriel, Doloca Adrian, „Introducere în informatică”, Editura de Medicina și Farmacie Iași, 1997;

Dumitru Mariana, „ Introducere în informarică”, Editura Alma Mater Sibiu, 2003.

Alte surse:

www.brd.ro

www.mybrdnet.ro

www.brdoffice.ro

www.conso.ro/brd

http://www.dailybusiness.ro/stiri-finante-banci/clientii-brd-pot-incasa-banii-primiti-prin-western-union-de-la-bancomat-94800/

www.westernunion.ro

http://www.wall-street.ro/articol/Finante-Banci/181168/brd-se-mentine-lider-in-piata-de-factoring-anul-trecut.html

https://www.brd.ro/cariere/cunoaste/profesiile-noastre/polul-resurse