Analiza sistemului bugetar al Ungariei [605442]

Iași
2017

Analiza sistemului bugetar al Ungariei
în perioada 2011 -2015

Student: [anonimizat]3, grupa 4

2
Cuprins:
Cap 1.Delimitări conceptuale privind bugetele publice ………………………….. ………………………….. ………. 3
Cap 2. Analiza comparativă a bugetului de stat în Ungaria ………………………….. ………………………….. ….. 6
Cap 3. Analiza comparativă a bugetelor locale în Ungaria ………………………….. ………………………….. …. 12
Cap 4. Analiza comparativă a bugetelor asigurărilor sociale de stat și a bugetelor asigurărilor de
sănătate în Ungaria ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. 16
Cap 5 . Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 18
Bibliografie: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 19

3
Cap 1.Delimitări conceptuale privind bugetele publice
Sistemele bugetare publice au în general două bugete la bază, aceastea fiind pe
de o parte bugetul de stat, încadrat ca buget central, iar pe d e cealaltă parte bugetele
locale. Pe lângă existența incontestabilă a acestor două bugete putem distinge după
importanța nevoilor pe care le presupune și bugetele fondurilor speciale.
Prin bugetul de stat sunt evidențiate din punct de vedere financiar acț iunile de
interes național, concretizându -se ca principale resurse financiare mobilizate la
dispoziția statului folosite în principal pentru acțiuni social -culturale, pentru asigurarea
ordinii publice, pentru apărarea țării, pentru a se realiza protecția s ocială ș.a.
Considerăm bugetul de stat ca ocupând o poziție privilegiată față de celelalte
instrumente funcționale de gestiune financiară tocmai datorită caracterului deosebit a
nevoilor pe care le acoperă prin înființarea lui, adică cele mai importante a cțiuni pe care
statul le prevede pentru a fi asigurate în mod egal atât celor care contribuie cât și celor
care nu pot contribui la constituirrea lui.
În situația acestui buget la constituire lui sunt prelevate resurse de pe întreg
teritoriul țării, având de asemenea caracterul de instrument de politică financiară, putând
fi utilizat ca intrument de intervenție în economie de unde și funcșia de reglare ce i se
atribuie acestui buget.
Bugetele locale evidențiază la rândul lor cheltuieli pentru acțiuni spec ifice
colectivităților locale care sunt finanțate de venituri proprii respectiv din transferuri de
la bugetul de stat. Bugetul local este în fapt un act în care sunt înscrise veniturile și
cheltuielile locale pentru o perioadă fixă de un an de zile.
Buge tul local trebuie interpretat ca fiind un act administrativ de tip normatic
deoarece este adoptat la nivel local de către puterea deliberativă, dar propus de puterea
executivă de la nivel local. Bugetele locale se prevalează de principiul autonomiei
locale , care se referă la o autonomie administrativă sar și financiară. Astfel autoritățile
locale gestionează în baza propriei răspunderi o parte considerabilă din treburile publice.
Prin urmarea delimitarea de responsabilitpți are la bază rațiunea de a delimit a nevoile
publice ca fiint de interes național sau de interes local. Avem în vedere și principiul
subsidiarității conform căruia autoritățile cele mai apropiate de cetățean sunt de natură
să cunoască cel mai bine nevoile acestora și dacă este posibil din r ațiuni de eficiență să
le și satisfacă acele nevoi. Astfel autoritățile centrale sunt degrevate de o serie de
obligații putând realiza astfel un control mai eficient.
Nevoi de intres local pot fi considerate următoarele: ordinea publică locală,
drumurile , iluminatul public, transportul local, salubritatea, școlile etc, poate de
asemenea să existe în acest cazuri și o responsabilitate partajată între nivelul local și cel
central. Bugetele locale sunt considerate planuri financiare locale, intrumente de
gestiune economico -financiară dar și intrumente de promovare a a politicilor locale de
dezvoltare.

4
Bugetele fondurilor speciale (extrabugetare) au apărut din rațiunea existenței
unor nevoi deosebite și conjuncturale, care au în vedere un domeniu amplu. Cel
maiimportant buget care intră în această categorie este Bugetul asigurărilor sociale de
stat. Acest buget intră alături de bugetul de stat și alături de bugetele locale în sistemul
bugetar public.
Acest buget are la bază principiul contributivității, care este specific Bugetului
asigurărilor sociale, prin urmare nu toate fondurile speciale prevăd contributivitatea.
Considerăm că în anumite cazuri, adică a existenței unor nevoi deosebite că
satisfacerea lor este mai eficientă prin încadrarea lor într -un astfel de buget. La rândul
să și acest buget poate fi cnsiderat ca pal financiar de conducere și planificare a activității
specficice.
Pentru ca procesul să se realizeze în mod eficient afirmăm nevoia unei delimitări
clare a surselor de venit care urmează să constituie bugetul, dar și a cheltuielilor de
efectuat. Având caracter special, aceste fonduri au în vedere numirea clară a autorităților
competente și a responsabilităților acestora, de asemenea trebuie menționată și perioada
de funcționare a acestui f ond special.
În cele din urmă acest buget nu trebuie să funcționeze în paralel cu alte asemenea
structuri sau ramuri bugetare cu reponsabilități similare deoarece sunt consumate resurse
în paralel pentru aceași nevoie, iar situația trebuie rezolvată prin prisma aplicării gandirii
coparative de avantaje.
Ungaria
În capitolele următoare vom realiza o analiză comparativă a componentelor
sistemului bugetar din Ungaria, ceea ce justifică nevoia cunoașterii unor de talii esențiale
despre aceasta:
 Ungaria este o țară situată în Centrul Europei în Câmpia Panonică ș i la poalele
sudice ale Carpaților Occidentali interiori
 Se învecinează la sud cu Serbia, la sud -vest cu Slovenia și Croația, Austria la
vest, Slovacia la nord, România la este și cu Ucraina la nord -est
 Capitala Ungariei este Budapesta – cel mai mare oraș al Ungariei
 Face parte din NATO și a intrat în 2004 în Uniunea Europeană
 Are o suprafață de 93 030 km2
 Are o populație de 9.817.950 de locutori (recensământul din 2006)
 Limba oficială este maghiara
 Moneda țării este forintul
 Ca sistem politic este o republică parlamentară
 Drapelul oficial:
 Clima este temperat continentală

5
Curiozități:
 Taxa pe valoare adăugată pentru laptele proaspăt în Ungaria a scăzut din 2017 de
la 18% la 5%
 TVA -ul penru ouă și pentru păsări a scăzut de la 27% la 5% tot în 2017
 TVA -ul pentru acces la internet a scăzut de la 27% la 18%
 Din 2017 a crescut acciza la tutun

6
Cap 2. Analiza comparativă a bugetului de stat în Ungaria
În cele ce urmează vom reflecta asupra bugetului de stat al Ungariei pe perioada 2011 –
2015 și vom constata situația existentă și motivele pentru care țara se află în situația
respectivă.
Tabel nr 1.
Bugetul de stat al Ungariei în mill euro
Ani 2011 2012 2013 2014 2015
Venituri 44.593,7 45.822 ,0 47.473,8 49.265,6 53.169,5
Cheltuieli 50.099,1 48.111,6 50.068,6 51.444,3 54.869,9
Sursă: Eurostat
Tabel nr 2.
Bugetul de stat al Ungariei ca % din PIB
Ani 2011 2012 2013 2014 2015
Venituri 44,2 46,2 46,8 46,9 48,5
Cheltuirli 49,7 48,6 49,3 49,0 50,0
Sursă: Eurostat
Grafic nr 1.

Interpretare : În toată perioada analizată veniturile Ungariei nu reușesc să acopere
cheltuielile acesteia. Deși diferențele nu sunt exagerate fiind în medie de 3 procente
diferență constatăm lipsa echilibrului bugetar, c eea ce înseamnă că Ungaria se împrumută
în toată această perioadă , iar dacă nu apelează la împrumut folosește bugetul ca intrument
financiar de reglare, și anume apelează în 2012 la o creștere de 27 % a taxei pe valoare
adăugată, un nivel record înregistr at în Europa.

44.593,745.822,049.265,653.169,550.099,148.111,651.444,354.869,9
0,010.000,020.000,030.000,040.000,050.000,060.000,0
2011 2012 2014 2015Bugetul de stat al Ungariei în mill euro
Venituri Cheltuieli

7
Tabel nr 3.
Deficit/Exedent în Ungaria
Ani 2011 2012 2013 2014 2015
mill euro -5.505,50 -2.289,70 -2.594,80 -2.178,70 -1.701,50
% din PIB -5,5 -2,3 -2,6 -2,1 -1,6
Sursa: Eurostat
Grafic nr 2.

Interpretare : Ungaria înregistrează defi cit bugetar în toată perioada analizată, ceea ce
înseamnă că nu reușește să își acopere cheltuielile din veniturile ordinare. Deficitul se află
în descreștere cu excepția anului 2013, cu o maximă atinsă în anul 2011. Cel mai probabil
situația se datorează crizei economice în care se afla Ungaria la momentul respectiv
respectiv 2011 cu prelungire în 2012, astfel Ungaria înregistrează în primele zile a anului
2012 cel mai mic nivel istoric al forintului. În ciuda devalorizării monetare și a crizei
economice U ngaria reușește să înregistreze în 2012 un deficit considerabil mai mic față de
anul anterior.
În continuare vom avea în vedere sursele de finanțare ale Ungariei în ceea ce privește
bugetul de stat. Astfel Ungaria își procură veniturile pe 2 căi: una direc tp și una indirectă.
Tabel nr 4.
Impozitele directe pentru bugetul de stat al Ungariei
Structura
veniturilor 2011 2012 2013 2014 2015
mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB
Impozite directe 7.549,4 7,7 8.057,3 8,5 8.001,6 8,2 8.832,7 8,7 9.624,1 9,1
Impozite
personale 6.332,4 6,3 6.731,1 6,8 6.705,8 6,6 7.139,8 6,8 7.703,8 7,0
Impozite pe profit 1.150,6 1,1 1.251,8 1,3 1.219,4 1,2 1.618,6 1,5 1.844,9 1,7
Altele 66,4 0,3 74,4 0,4 76,4 0,4 74,3 0,4 75,4 0,4 -5.505,50-2.289,70-2.178,70-1.701,50
-6.000,00-5.000,00-4.000,00-3.000,00-2.000,00-1.000,000,00
2011 2012 2014 2015Deficit/Exedent în Ungaria

8
Sursa: Eurostat
Grafic nr 3.

Interpretare : Impozitele directe în Ungaria cunosc un trend de oscilații, acestea crescând și
scăzând cu diferențe foarte mici. Cele mai consistente sunt impozitele persoanle adică cele pe
venitul și averea persoanelor fiind urmate de impozitul pe profit. Rata impozit ului pe profit se
află în creștere de la un an la altul cu o mică întrerupere în 2013, asfel în 2012 rata impozitului
pe profit a fost stabilită la 19%, înlocuind rata anterioară de 16%.
Tabel nr 5.
Impozite indirecte pentru bugetul de stat al Ungariei
Structura
veniturilor Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB
Impozite indirecte 25.748,2 17,6 26.105,2 17,5 27.606,2 18,7 27.874,8 18,6 29.188,1 18,6
TVA 8.442,0 8,6 8.516,5 8,5 9.084,1 9,2 9.073,2 9,0 9.754,0 9,4
Taxe vamale 107,6 0,1 118,6 0,1 116,6 0,1 113,7 0,1 138,2 0,1
Accize și taxe de
consum 15.646,1 7,3 15.844,6 7,3 16.626,1 7,6 16.734,5 7,6 17.339,6 7,3
Alte impozite pe
producție 1.552,5 1,6 1.625,5 1,6 1.779,4 1,8 1.953,4 1,9 1.956,3 1,9
Sursa: Taxation tre nds, europa.eu

0,01.000,02.000,03.000,04.000,05.000,06.000,07.000,08.000,0
2011 2012 2013 2014 20156.332,46.731,1 6.705,87.139,87.703,8
1.150,6 1.251,8 1.219,41.618,61.844,9
66,4 74,4 76,4 74,3 75,4Impozitele directe pentru bugetul de stat al
Ungariei
Impozite personale Impozite pe profit Altele

9
Grafic nr 4.

Interpretare : După cum putem observa în graficul nr 4, dar și în tabelul nr 5 greutatea
specifică în cazul impozitelor indirecte înclină către accize, urmate de TVA și alte impozite.
Accizele se află într -un trend alert de creștere ajungând la o maximă de 17.339 mill euro.
În Ungaria nivelul ridicat al impozităriii indirecte conduce la poziționarea ei pe locul 4 în
rândul țărilor europene în ceea ce privește consumul. De asemenea cota standard de TVA a
fost majorată de la 25% la 27% în 2012, în timp ce laptele, produsele lacatat e, pâinea,
produsele de panificație și serviciile de cazare au fost supuse unei reduceri de 18%. Tot în
Ungaria au mai fost introduse noi impozite: impozitul pe alimente nesănătoase în 2011.

Tabel nr 6.
Structura funcțională a cheltuielilor publice pentru bugetul de stat al Ungariei
Categorii de cheltuieli 2011 2012 2013 2014 2015
mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB
Servicii publice generale 9.044 9,0 9.481 9,6 10.287 10,1 10.231 9,7 9.756 8,9
Apărare națio nală 1.073 1,1 726 0,7 687 0,7 622 0,6 602 0,5
Ordinea publică și siguranță
naț. 1.925 1,9 1.917 1,9 2.059 2,0 1.996 1,9 2.260 2,1
Protecția mediului 723 0,7 690 0,7 928 0,9 1.230 1,2 1.347 1,2
Acțiunile economice 7.359 7,3 6.167 6,2 6.972 6,9 7.655 7,3 9.472 8,6
Sănătatea 5.185 5,1 5.106 5,2 5.110 5,0 5.096 4,9 5.827 5,3
Recreere, cultură și religie 1.779 1,8 1.927 1,9 1.830 1,8 2.103 2,0 2.357 2,1
Educație 5.127 5,1 4.655 4,7 4.668 4,6 5.336 5,1 5.659 5,2
Locuințe, servicii și dezv.
publică 790 0,8 874 0,9 801 0,8 963 0,9 1.186 1,1
Protecția socială 17.094 17,0 16.569 16,7 16.728 16,5 16.213 15,4 16.405 15,0
Sursa: Eurostat
0,005.000,0010.000,0015.000,0020.000,00
2011 2012 2013 2014 20158.442,00 8.516,509.084,10 9.073,209.754,00
107,6 118,6 116,6 113,7 138,215.646,10 15.844,6016.626,10 16.734,5017.339,60
1.552,50 1.625,50 1.779,40 1.953,40 1.956,30Impozite indirecte pentru bugetul de stat al
Ungariei
TVA Taxe vamale Accize și taxe de consum Alte impozite pe producție

10
Grafic nr 5.

Interpretare : Cheltuielile accepatate de Ungaria au în vedere un nivel foarte mare al
cheltuielilor cu protecț ia socială, urmat de cheltuielile cu serviciile publice care
înregistrează cel mai mare nivel în 2013 de 10% din PIB , fiind la rândul lor urmate de
acțiunile economice care și -au cunoscut maxima în 2015. Umrează cheltuielile cu sănătatea
și educația ambele cu maxime alocate în anul 2015. Statul Ungar își mai orientează
veniturile către recreere și cultură și către oridea publică și siguranța națioală, alocând însă
cel mai puțin apărării naționale și locuințelor, serviciilor și dezvoltării publice. Acșiunile
economice au un nivel cel mai scăzut în 2012 ccea ce confirmă existența criz ei economice
din acea perioadă.
Tabel nr 7.
Structura economică a cheltuielilor publice de stat în Ungaria mill euro
2011 2012 2013 2014 2015
Categorii de cheltuieli mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB
Cheltuieli cu bunurile si
serviciile 7.318 7,2 7.192 7,2 7.400 7,3 7.884 7,5 8.037 7,3
Cheltuieli cu salarii 10.261 10,1 9.851 9,9 10.201 10,0 10.814 10,2 11.576 10,5
Subventii 1.246 0,6 1.373 0,7 1.339 0,8 1.417 0,8 1.500 0,7
Cheltuieli cu dobanzile 4.197 4,1 4.544 4,6 4.593 4,5 4.208 4,0 3.872 3,5
Cheltuielile cu
asigurarile si asistenta
soc. 18.037 17,8 17.268 17,4 17.267 16,9 16.657 15,8 16.675 15,1
Cheltuiel i de capital 3.387 3,3 3.708 3,7 4.448 4,4 5.666 5,3 7.256 6,6
Total 50.099 49,4 48.112 48,5 50.069 49,3 51.444 49,5 54.870 50,2
Sursa: Eurostat 0,02.000,04.000,06.000,08.000,010.000,012.000,014.000,016.000,018.000,0Structura funcțională a cheltuielilor publice pentru bugetul de stat al
Ungariei
2011 2012 2013 2014 2015

11
Grafic nr 6.

Interpretare : Conform graficului nr 6 și a tabelului nr 7, cheltuielile publice de stat ale
Ungariei după structura economică sunt aranjate dupa următoarele priorități: cheltuieli cu
asigurările și asistennța socială, cheltuieli cu salarii, cheltuieli cu bunuri și servicii,
cheltuieli de capital, cheltuieli cu dobânzile și nu în cele din urmă subve nțiile. Primul
indicator înregistrează o creștere relativă de la an la an cu o maximă de 7,5% din PIB.
Cheltuielile cu salariile se află în continuă creștere din 2012, semn că țara începe să iasă din
criză. Cheltuielile cu subvențiile sunt minime dar în cr eștere, iar cheltuielile de capital sunt
și ele în continuă creștere pe toată perioada analizată.

0,02.000,04.000,06.000,08.000,010.000,012.000,014.000,016.000,018.000,020.000,0
Cheltuieli cu
bunurile si
serviciileCheltuieli cu
salariiSubventii Cheltuieli cu
dobanzileCheltuielile cu
asigurarile si
asistenta soc.Cheltuieli de
capitalStructura economică a cheltuielilor publice de stat în Ungaria mill
euro
2011 2012 2013 2014 2015

12
Cap 3. Analiza comparativă a bugetelor locale în Ungaria
Perioada analizată este 2011 -2015. Vom avea în vedere sursele de venituri la nivel local
cât și destinațiile date cheltuielilor la acest nivel.
Tabel nr 8.
Bugetele locale ale Ungariei în mill euro
Ani 2011 2012 2014 2015
Venituri 12.122,4 9.653,9 9.625,8 8.858,2
Cheltuieli 11.514,0 9.171,0 8.194,5 8.667,4
Sursa: Eurostat
Tabel nr 9.
Bugetele locale ale Ungariei ca % în PIB
Ani 2011 2012 2014 2015
Venituri 12,0 9,7 9,1 8,0
Cheltuieli 11,4 9,2 7,8 7,8
Sursa: Eurostat
Grafic nr 7.

Interpretare : Bugetele locale ale Ungariei sunt bugete echilibrate în care cheltuielile nu
depășesc veni turile ceea ce înseamnă ca țara la nivel local reușește să își acopere cheltuielile
din venituri ordinare. Trendul întregului proces este în descreștere din 2011 până în 2015
lucru care la nivel macroeconomic este considerat bun deorece statul intervine d in ce în ce
mai puțin în viata socială a contribuabililor. Veniturile ating o maximă de 12.122,4 mill
euro în 2011 iar cheltuielile ating maxima în aceeași perioadă.

12.122,4
9.653,9 9.625,8
8.858,211.514,0
9.171,0
8.194,58.667,4
0,02.000,04.000,06.000,08.000,010.000,012.000,014.000,0
2011 2012 2014 2015Bugetele locale ale Ungariei în mill euro
Venituri Cheltuieli

13
Tabel nr 10.
Veniturile bugetelor locale în Ungaria Mill euro
Denimirea/Ani 2011 2012 2014 2015
Impozit pe producție 2.242,6 2.222,2 2.147,3 2.364,5
Taxă pe pământ, clădiri și alte structuri 327,0 393,7 398,9 424,4
Taxă pe venit și avere 163,2 159,7 114,1 120,6
Imp pe cifra de afaceri sau pe vânzări
generale 1.636,9 1.628,5 1.694,6 1.885,1
Alte taxe pe producție 499,2 556,7 452,8 479,4
Taxă pe produse 1.743,4 1.665,5 1.694,6 1.885,1
Alte taxe curente locale 162,9 159,4 114,0 120,5
Sursa: Eurostat
Grafic nr 8.

Interpretare : Greutatea veniturilor locale poate fi observată în graficu l nr 8 și în tabelul nr 10,
astfel impozitul pe producție este cel mai consistent dintre toate și are la rândul său oscilații cu
o maximă de 2.364 de mill euro în 2015. Impozitul pe cifra de afaceri și pe produse sunt aproape
similare ca nivel absolut, dar și ca evoluție în perioada analizată. Taxa pe pământ și clădiri are
un nivel rezonabil aflat în continuă creștere. Cele mai mici nivele sunt înregistrate de taxa pe
venit și avere aflată în descreștere și indicatorul alte taxe curente locale care este înr egistrează
sume aproape identice cu taxa pe venit.

0,0500,01.000,01.500,02.000,02.500,0
Impozit pe
producțieTaxă pe
pământ,
clădiri și alte
structuriTaxă pe venit
și avereImp pe cifra
de afaceri sau
pe vânzări
generaleAlte taxe pe
producțieTaxă pe
produseAlte taxe
curente localeVeniturile bugetelor locale în Ungaria Mill euro
2011 2012 2014 2015

14
Tabel nr 11.
Structura funcțională a cheltuielilor publice pentru bugetele locale ale Ungariei
Categorii de cheltuieli 2011 2012 2013 2014 2015
mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB mill
euro %
PIB
Servicii publice generale 1.944 1,9 1.890 1,9 1.716 1,7 1.975 1,9 2.006 1,8
Ordinea publică și siguranță locală 201 0,2 38 0,0 41 0,0 45 0,0 47 0,0
Protecția mediului 442 0,4 425 0,4 680 0,7 790 0,8 983 0,9
Acțiunile economi ce 1.052 1,0 1.066 1,1 1.224 1,2 1.434 1,4 1.506 1,4
Sănătatea 1.907 1,9 748 0,8 346 0,3 286 0,3 292 0,3
Recreere, cultură și religie 758 0,8 602 0,6 660 0,6 736 0,7 782 0,7
Educație 3.189 3,2 2.629 2,7 1.251 1,2 1.176 1,1 1.271 1,2
Locuințe, servicii și dezvoltare
publică 476 0,5 542 0,5 593 0,6 682 0,6 908 0,8
Protecția socială 1.545 1,5 1.231 1,2 1.088 1,1 1.071 1,0 872 0,8
Sursa: Eurostat
Grafic nr 9.

Interpretare : Nivelul administrativ local alocă banii publici locali după prioritățile subsidia re.
Prin urmare ei se asigură că distribuie la nivelul cerut serviciile publice și educația, educație
care înregistrează cel mai mare nivel în 2011 si 2012 ceea ce înseamnă că în perioada crizei
financiare din acești ani la nivel local au fost dirijate sum e considerabile către educație.

0,0500,01.000,01.500,02.000,02.500,03.000,03.500,0Structura funcțională a cheltuielilor publice pentru bugetele locale ale Ungariei
2011 2012 2013 2014 2015

15
Tabel nr 12.
Structura economică a cheltuielilor publice pentru bugetele locale ale Ungariei mill euro
2011 2012 2013 2014 2015
Categorii de cheltuieli mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB mill
euro % în
PIB
Cheltuieli cu bunurile si
serviciile 3.176 3,1 2.337 2,3 2.069 2,0 2.112 2,0 2.149 1,9
Cheltuieli cu salarii 4.919 4,9 3.799 3,8 2.380 2,3 2.555 2,4 2.736 2,5
Subventii 212 0,2 250 0,3 259 0,3 285 0,3 292 0,3
Cheltuiel i cu dobanzile 139 0,1 130 0,1 71 0,1 13 0,0 16 0,0
Cheltuielile cu
asigurarile si asistenta
soc. 616 0,6 552 0,6 445 0,4 448 0,4 214 0,2
Cheltuieli de capital 1.765 1,7 1.267 1,3 1.670 1,6 2.038 1,9 2.586 2,3
Total 11.514 11,4 9.171 9,2 7.599 7,5 8.195 7,8 8.667 7,8
Sursa: Eurostat
Grafic nr 10.

Interpretare : Cheltuielile cu salariile sunt în descreștere până în anul 2013, deși cel mai mare
nivel al lor este înregistrat în 2011. Este posibil ca aceste creșteri salariale foarte mari să fi dus
la intra rea Ungariei în criză economică. Raționamentul este susținut și de nivelul maxim acordat
cheltuielilor cu bunurile și serviciile din 2011 care are acealeași oscilații de creștere și
descreștere ca și cheltuielile cu salariile. Cheltuielile de capital sunt si ele la un nivel important
si aflate în creștere continuă din 2012, iar nivelul cel mai mic revine cheltuielilor cu dobânzile
urmat de cheltuielile cu subvențiile. Cheltuielile cu asigurările și asistența socială de la nivel
local au un nivel redus față de ceilalți indicatori de cheltuieli și se află în continuă descreștere
din 2011 până în 2015.
0,0500,01.000,01.500,02.000,02.500,03.000,03.500,04.000,04.500,05.000,0
Cheltuieli cu
bunurile si
serviciileCheltuieli cu
salariiSubventii Cheltuieli cu
dobanzileCheltuielile cu
asigurarile si
asistenta soc.Cheltuieli de
capitalStructura economică a cheltuielilor publice pentru bugetele locale ale Ungariei mill
euro
2011 2012 2013 2014 2015

16
Cap 4. Analiza comparativă a bugetelor asigurărilor sociale de stat și a
bugetelor asigurărilor de sănătate în Ungaria
Tabel nr 13.
Bugetul asigurilor sociale de stat în mill euro
Ani 2011 2012 2014 2015
Venituri 21.796,9 20.757,7 21.524,3 22.359,6
Cheltuieli 21.901,2 21.182,3 20.926,9 22.134,5
Sursa: Eurostat
Tabel nr 14.
Bugetul asigurărilor sociale de stat ca pondere în PIB
An 2011 2012 2014 2015
Venitur i 21,6 20,9 20,5 20,4
Cheltuieli 21,7 21,4 19,9 20,2
Sursa: Eurostat
Grafic nr 11.

Interpretare : Asigurările sociale de stat în Ungaria în perioada analizată nu sunt tocmai
echilibrate. Astfel în anul 2011 acest buget are venituri mai mici decât cheltu ielile acceptate
luccru care se înregistrează și în anul următor, fenomen datorat cel mai probabil criei financiare
înregistrate. În anii următori Ungaria își echilibrează acest fond în sensul că nu își mai depășete
veniturile. Celel mai mari venituri și c heltuieli se înregistrează în anul 2015 cu un minim
înregistrat în anul 2012 în care acest fond special înregsitrează venituri minime, iar în anul
următor sunt înregistrate cheltuieli minime cu asistența socială. Aceste fonduri, adică veniturile
și cheltui elile acestui fond înregistrează ponderi semnificative în PIB -ul Ungariei aferent
fiecărei perioade, plecând de la un minim de 20,4 % la venituri și ajungând la o maximă de
21,7% la cheltuieli.
21.796,9
20.757,721.524,322.359,6
21.901,2
21.182,3
20.926,922.134,5
19.500,020.000,020.500,021.000,021.500,022.000,022.500,0
2011 2012 2014 2015Bugetul asigurilor sociale de stat în mill euro
Venituri Cheltuieli

17

Tabel nr 15.
Bugetul asigurărilor sociale de sănătate (mill euro/
%PIB)
Ani 2011 2012 2014 2015
Cheltuieli 7.642,3 7.429,0 7.494,5 7.936,2
Cheltuieli 7,58 7,5 7,14 7,24
Venituri * * * *
Sursa: Eurostat
Interpretare: Cheltuielile acestui buget oscilează foarte puțin păstrându -și nivelul între 7,14%
din PIB și 7 ,58 % din PIB.

18

Cap 5. Concluzii :
Deși Ungaria înregistrează la nivelul bugetului de stat deficit și nu reușește să își acopere
cheltuielile asumate prin veniturile proprii ordinare, observăm că gestiunea financiară de la
nivel local este una oportună, iar Ungaria înregistrează o situație de echilibru bugetar doar la
nivel local. De asemenea situația înregistrată de Ungaria pe parcursul analizei are ca explicație
declanșarea crizei economice la care Ungaria este martoră și care reușeș te să ii creeze
dezechilibre considerabile în perioada 2011 -2012.
Mai putem afirma de asemenea că situațiile de dezechilibru înregistrate de Ungari a în
perioada 2011 -2015 se pot datora și guvernelor care s -au succedat de -a lungul acestei perioade
la cond ucerea Ungariei, sau mai bine spus a măsurilor pe care le -au adoptat aceste guverne, și
anume creștrea cotei TVA până la un nivel absolut de 27% în 2012 care a însemnat un stop al
consumului și un blocaj în economie, contrat teoriei economice care spune că un consum mare
face economia să ruleze.
În concluzie Ungaria este o țară aflată în curs de dezvoltare care trebuie să înțeleagă
mecanismul economiei de piață și a nonintervenției în viața socială pentru a acționa în direcția
potrivită și pentru a dispune măsuri eficiente și eficace.

19
Bibliografie:
1. Florin Oprea, Sisteme bugetare publice -Teorie și practică, Editura Economică,
București 2011, pg 70 -74
2. Suport de curs anul 2, profil științe economice, învățământ de zi anul universitar 2017 –
2018
3. http://ec.europa.eu (taxation trends)
4. http://ec.europa.eu/eurostat/data/database