Analiza Sistemelor

CUPRINS:

Prezentarea generală a societății

1.1 Scurt istoric

1.2 Sediul societății

1.3 Organizarea și conducerea societății

1.3.1 Administrația

1.3.2 Controlul societății

1.4 Diagnostic juridic

Diagnostic comercial

Diagnostic tehnic

Diagnostic al conducerii și resurselor umane

4.1 Organigrama

4.2 Atribuții ale membrilor consiliului de conducere

4.2.1 Atribuțiile Directorului General

4.2.2 Atribuțiile Directorului Financiar

4.2.3 Atribuțiile Directorului Afacerilor Internaționale

4.3 Evoluția salariaților

Diagnostic financiar – contabil

5.1 Analiza situației patrimoniului

5.1.1 Concluzii

5.2 Indicatori de structură bilanțieră

5.3 Indicatori ai solvabilității

5.4 Autonomia financiară

5.5 Capacitatea de autofinanțare

5.6 Capacitatea de împrumut

5.7 Autofinanțarea

Indicatori privind evoluția fondului de rulment

5.8.1 Concluzii

5.9 Indicatori ai trezoreriei

5.10 Indicatori ai rotațiilor și duratelor

5.11 Analiza rezultatelor financiare

5.11.1 Concluzii

Evaluarea “ S.C. Automobile Dacia S.A.”

6.1 Determinarea activului net corectat

6.2 Determinarea Goodwill – ului

6.3 Determinarea capacității beneficiare nete corectate

6.3.1 Evaluari si concluzii

7. Anexe

pagini 51

=== Proiect Analiza sistem ===

CUPRINS:

Prezentarea generală a societății

1.1 Scurt istoric

1.2 Sediul societății

1.3 Organizarea și conducerea societății

1.3.1 Administrația

1.3.2 Controlul societății

1.4 Diagnostic juridic

Diagnostic comercial

Diagnostic tehnic

Diagnostic al conducerii și resurselor umane

4.1 Organigrama

4.2 Atribuții ale membrilor consiliului de conducere

4.2.1 Atribuțiile Directorului General

4.2.2 Atribuțiile Directorului Financiar

4.2.3 Atribuțiile Directorului Afacerilor Internaționale

4.3 Evoluția salariaților

Diagnostic financiar – contabil

5.1 Analiza situației patrimoniului

5.1.1 Concluzii

5.2 Indicatori de structură bilanțieră

5.3 Indicatori ai solvabilității

5.4 Autonomia financiară

5.5 Capacitatea de autofinanțare

5.6 Capacitatea de împrumut

5.7 Autofinanțarea

Indicatori privind evoluția fondului de rulment

5.8.1 Concluzii

5.9 Indicatori ai trezoreriei

5.10 Indicatori ai rotațiilor și duratelor

5.11 Analiza rezultatelor financiare

5.11.1 Concluzii

Evaluarea “ S.C. Automobile Dacia S.A.”

6.1 Determinarea activului net corectat

6.2 Determinarea Goodwill – ului

6.3 Determinarea capacității beneficiare nete corectate

6.3.1 Evaluari si concluzii

7. Anexe

1. prezentarea generală societății

1 .1 scurt istoric

lucrările încep în 1943 având ca scop construirea halelor necesare montajului de subansamble pentru avionul românesc IAR-80. După terminarea războiului construcțiile de la Colibași sunt preluate de Ministerul Forțelor Armate pentru a servi ca depozit de muniție, iar din 1949 trec în administrația Ministerului Căilor Ferate, care intenționa să înființeze un depou pentru repararea locomotivelor.

Prin HCM nr.2211 din 1952 clădirile și instalațiile industriale sunt preluate de Ministerul Industriei Metalurgice ,punându-se bazele Uzinei de Piese Auto, cu un număr de 37 salariați. În același an s-a transferat de la Brașov Școala Profesională Metalurgică nr.2, s-a dat în folosință gara CFR Mioveni și primele 24 locuințe în Colibași.

În 1953 s-a pus în folosință secția Sculărie destinată să realizeze SDV-uri.

În 1954 începe fabricația pieselor și subansamblelor pentru autocamionul românesc SR-101, motoare ZIS-150 și tractorul KD-35.

Între 1953 și 1955 se dau în folosință secțiile: Agregate auto, Turnătorie fontă, Turnătorie neferoase, precum și o parte din instalațiile de aprovizionare cu energie electrică, apă, abur și aer tehnologic. Numărul salariaților ajunge la 1108.

În 1957 se preia, de la Uzina Mecanică Roman, fabricarea pistoanelor, iar de la Tractorul Brașov, fabricarea segmenților. Se trece la fabricarea subansamblelor motorului de autoutilitară, la montarea autoturismelor de teren care mai târziu se va transfera la Câmpulung Mușcel.

Prin Ordinul Ministerului Construcțiilor de Mașini nr.212 din 24 octombrie 1963, unitatea își schimbă numele în “Uzina de Piese Auto Colibași “. Se reorganizează și regrupează secțiile de producție.

Primul automobil Dacia 1100 a fost lansat pe piața la 20 august 1968, când a fost inaugurată și “ Uzina de Autoturisme”. Tot în 1968 ia ființa secția de Cutii de viteză Estaffet.

În 1969 începe asamblarea sub licența franceză a modelului R12 numit Dacia 1300.

Întreprinderea își continua dezvoltarea deschizând noi secții, fabricând modele noi.

În 1990 Întreprinderea de Autoturisme este desființată prin scindarea în șapte societăți comerciale.

societatea Comercială “ automobile dacia s.a.” a luat ființă în 1990 prin punerea în aplicare a Hotărârii de Guvern nr.1077, a prevederilor Legii nr.15/1990 și a Legii nr. 31/1990 .

Pe baza acestor legi s-a trecut la modelarea fostei Întreprinderi de Automobile în șapte societăți comerciale pe acțiuni cu personalitate juridică, cont în bancă și buget de venituri și cheltuieli proprii :

Automobile Dacia S.A.

ECMA S.A.

fat s.a.

comas s.a.

segmot s.a.

fam s.a.

dacotrans s.a.

Pentru asigurarea condițiilor necesare colaborării s-a folosit ca formă organizatorică HOLDING-ul în care societatea Automobile Dacia S.A. participă cu 22,2 mld. lei în total capitalului inițial de peste 66,6 mld. lei, ceea ce reprezintă 33,3% .

Acest sistem permite S.C. Automobile Dacia S.A. să controleze prin acțiuni sistemul organizatoric și de eficiența a celorlalte societăți comerciale componente ale Holding-ului.

S-a renunțat la acest sistem datorită lipsei unor reglementări legislative și a lipsei de experiența în asigurarea condițiilor organizatorice și coordonării Holding-ului.

S.C. Automobile Dacia S.A. este o societate comercială pe acțiuni cu capital majoritar de stat , în care 70% deținute de FPS și 30% de FPP .

Pentru eliminarea blocajelor financiare cele șapte societăți comerciale s-au reunificat.

Primul autoturism fabricat sub marca DACIA a fost realizat în 1968 în colaborare cu specialiștii francezi de la firma Renault aceasta fiind Dacia 1100.

Mai târziu au apărut :

1972-1979 Dacia 1300, Dacia Autosanitară

1969-1970 Dacia Estafette

1980 Dacia 1304 Pick-up , Dacia 1304 Drop Side

după 1989 s-a trecut la industrializarea modelului Dacia 1325 Liberta, Dacia 1304 King-Cab , Dacia 1307 Double Cabine , Dacia 1309 , derivate din camioneta Dacia .

cea mai nouă realizare este Dacia Nova , modelul R523 care a fost lansată în producție la sfârșitul anului 1995 .

Sediul societății

S.C. Automobile Dacia S.A. este situată pe str. Uzinii nr. 1-3 , Colibași, Argeș, România.

Organizarea și conducerea societății

Conducerea firmei este asigurată de către consiliu de administrație ales de A.G.A (Adunarea generală a acționarilor).

1.3.1 Administrația

a) Adunarea generală a acționarilor (A.G.A) ordinare și extraordinare decide asupra activității acesteia și asigură realizarea politicii economice și comerciale .

Atribuțiile sunt :

aprobă structura organizatorică și numărul de posturi;

alege membrii comisiei de cenzori, stabilindu-le salariu și descărcându-i de activitate;

stabilește nivelul de salarizare pentru personalul angajat în funcție de studii și munca prestată și conform legislației ;

stabilește bugetul de venituri și cheltuieli și programul de activitate pentru exercițiul următor;

examinează, aprobă sau modifică bilanțul și contul de profit sau pierderi, iar după analiza raportului comisiei de cenzori aprobă repartizarea profitului;

hotărăște cu privire la contractele de credit bancar pe termen lung, credite externe, stabilirea nivelului și componentelor de caracterizare a creditelor și garanțiilor;

hotărăște cu privire la adoptarea sau modificarea statutului la transformarea formei juridice a societății;

analizează raportul comitetului de direcție privind stadiul și perspectivele societății cu privire la profit și pierdere, la poziția societății pe piața internă și internațională, nivelul tehnic și calitatea forței de muncă, protecția mediului, relațiile cu clienții;

reduce capitalul social sau îl majorează prin emitere de acțiuni;

b) Managerul general care este și președintele comitetului de direcție, asigură conducerea curentă a societății aducând la îndeplinire deciziile în limitele activității societății .

El este reprezentantul societății în relațiile cu terții. Este obligat să pună la dispoziția acționarilor și comisiei de cenzori la cererea acestora documentele societății .

c) Comitetului de direcție primește prin delegare de la AGA o parte din atribuții.

Controlul societății

Acesta privește aspecte de ordin tehnic, tehnologic, economico-financiar, calitatea produselor, protecția muncii, actele și faptele de comerț, condițiile de sănătate, actele și faptele juridice și mediul înconjurător.

Latura controlului privește aspecte sanitare și al mediului înconjurător nu se ridică la un nivel superior celui efectuat în economie. Controlul economico-financiar este efectuat la următoarele niveluri :

Statul prin Direcția Generală a Controlului Financiar și Garda Financiară urmărește respectarea reglementărilor financiar contabile în activitatea desfășurată, îndeplinirea obligațiilor fiscale față de stat ,modul de folosire a mijloacelor și fondurilor din dotare, prevenirea și combaterea fraudelor și modul de formare a prețurilor.

Curtea de Conturi este organul suprem de control financiar și jurisdicție financiară.

Controlul propriu prin Comisia de Cenzori.

Controlul financiar preventiv și financiar de gestiune

Diagnosticul juridic

S.C. Automobile Dacia S.A. este persoană juridică română, cu forma juridică de societate pe acțiuni cu capital de stat și privat.

Societatea prezintă aspecte de soliditate în ceea ce privește :

Dreptul societății – are contract și statut de societate

Dreptul comercial – are bilanțuri contabile proprii, inventar al mijloacelor fixe, contracte comerciale ;

Dreptul mediului – nu are litigii privind încălcări ale normelor de protecția mediului;

Dreptul fiscal – care înregistrează la circumscripția financiară;

Dreptul social – are contracte de muncă încheiate .

diagnostic comercial

societatea își desfășoară activitatea în următoarele direcții:

Producerea autoturismului Dacia în diverse modele, pondera cea mai mare având-o Dacia Berlină (58% în 1997 și 53 % în 1998), urmată de Dacia Break și Dacia Nova

Producerea de piese de schimb pentru modelele fabricate

Ritmul de înnoire este de 14,3 %

Investițiile se fac în vederea modernizării liniilor tehnologice pentru asigurarea unui produs de o calitate cât mai ridicată.

Distribuția se realizează prin intermediul C.N.C.D(Centrul Național de Comercializare Dacia), la care S.C. Automobile Dacia S.A este acționar majoritar, care la rândul ei are dealeri locali în țară . Comanda este livrată la prețul de vânzare stabilit iar pentru activitatea de vânzare se acordă un discount. Dealari vând autoturismele persoanelor fizice și juridice .

Piața pe care sunt vândute automobilele este o piață cu concurență imperfectă (oligopol) caracterizată printr-un număr mic de firme cu produse diferențiate , firme care datorită ponderilor pe care le dețin în ansamblul ofertei, reușesc să influențeze formarea prețurilor în scopul maximizării profiturilor.

Principalele firme de autoturisme de pe piața românească sunt : ARO , Automobile Dacia, Daewoo.

Analiza activității de comerț exterior conduce la concluzia că S.C. Automobile Dacia S.A folosește ca metodă exportul direct, ceea ce presupune angajarea directă a producătorului prin compartimentele proprii în realizarea exportului de mărfuri și servicii, urmărind eliminarea sau reducerea la maxim a verigilor intermediare ale canalului de distribuție, cel puțin pe cele din țara de origine. În acest sens producătorul realizează pe lângă funcția de producție și pe cea comercială, adică face comerț exterior în nume propriu.

Principalele țări în care se exportă autoturisme Dacia sunt: Croația, Argentina, China, Grecia, Iugoslavia, Africa de Sud, Macedonia, Turcia, Moldova etc. Ceea ce se constată este că volumul exportului este în continuă scădere, pierderea din ce în ce mai mult a piețelor externe se datorează competitivității scăzute a automobilelor Dacia .

În S.C. Automobile Dacia S.A există Oficiul pentru Concurență care ca obiectiv stabilirea ponderilor pe care le dețin diverși furnizori . Pentru fiecare reper există trei furnizori, cantitatea cu care S.C. Automobile Dacia S.A se aprovizionează fiind stabilită Oficiul pentru Concurență în funcție de stabilitatea fiecăruia, de imaginea pe piață, de vechimea relației cu furnizorul etc.

S-a adoptat această tactică pentru a se asigura o bună aprovizionare și în condițiile unor probleme ale unui furnizor.

S.C. Automobile Dacia S.A îți domină concurența la intern prin preț dar nu și prin calitate și fiabilitate în timp ce la export pierde piețe și volumul exportului este în scădere.

bucăți

După cum se observă din tabelul de mai sus volumul producției a crescut mai repede decât cel al vânzărilor, ceea ce a dus și la o creștere a stocurilor (C.S.) .

O altă constatare este aceea că deși exportul are la începutul perioadei o evoluție pozitivă, el înregistrează o scădere cu 7% față de 1995 și cu 37% față de 1996, evoluție care este preconizată și pentru anii următori datorită pierderii unor piețe importante (China, Argentina) și imposibilității de a pătrunde pe alte piețe datorită performanțelor calitative scăzute față de nivelul cerut.

În ce pe piața românească volumul vânzărilor a crescut deși nivele de trai al românilor a scăzut, ceea ce se datorează și schimbării opiniei consumatorilor, dar și dorinței pe care nu și-o puteau satisface până în 1990 datorită cereri prea mari față de oferta la momentul respectiv pentru piața românească și a inexistenței concurenței externe pe piață. Firma deține aproximativ 80% din piața de automobile din România.

Industria mondială constructoare de automobile a cunoscut în ultimii 10 ani un proces de restrângere a gradului de integrare a produsului final ,până la nivelul de 20-25 % și o ridicată specializare a furnizorilor de subansamble , într-un proces continuu de globalizare.

Încercând aliniere la aceste tendințe, cu începere din 1 octombrie 1997 s-a înfăptuit prima etapă de restructurare organizatorică la S.C. Automobile Dacia S.A. În felul acesta se asigurau condițiile unor cooperări cu firmele străine sub diferite forme.

Publicitatea se face prin intermediul posturilor de radio, televiziune, panouri publicitare atât a firmei cât și a dealerilor care se ocupă de vânzarea producției, dar și prin participarea la târguri naționale și internaționale de automobile și nu numai.

Pentru materializarea colaborării cu un partener străin S.C. Automobile Dacia S.A a urmărit următoarele obiective :

dezvoltarea ca producător de autoturisme

existenta unei fabricații de motoare proprii

integrarea locala graduală în industria orizontală româneasca a produselor noi .

În negocierea cu partenerii străini S.C. Automobile Dacia S.A a întâmpinat greutăți datorită condițiilor mediului de afaceri instabil din România care a condus la amânarea și chiar întreruperea derulării unor contracte.

La sfârșitul anului 1997 S.C. Automobile Dacia S.A a purtat tratative și a fost semnat contractul cu firma Hyundai Motor Company pentru asamblarea la Dacia a modelului Accent și a motorului de 1,5 l mpi dar care datorită crizei economice din Asia de Sud-Est nu a mai fost avansat

Ultimele tratative au avut loc în cursul anului 1998 cu firma Renault, firmă de care se leagă începerea fabricației de automobile de la Colibași în urma cu 30 ani. Dacia și Renault au decis să colaboreze la modernizarea automobilelor și firmei Dacia.

Mai trebuie menționate următoarele colaborări:

fabricația de matrițe, ambreiaje, transmisii în colaborare cu firma Krupp din Germania;

fabricația de cablaje auto în colaborare cu firma Nursan din Turcia;

fabricația de conectică în colaborare cu firma AMP din Germania;

fabricația de segmenți în cooperare cu Dana Corporation SUA, Europa;

fabricația de scaune în cooperare cu firma Bertrand Faure din Franța;

3. diagnosticul tehnic

Activitatea de baza este producția de automobile, o parte din utilajele folosite sunt depășite din punct de vedere moral dar și fizic. Deși s-au făcut eforturi substanțiale în vederea alinierii S.C. Automobile Dacia S.A la standardele internaționale programul de modernizare este în desfășurare .

Etapele procesului de producție pentru fabricarea automobilului Dacia sunt:

executarea elementelor de caroserie la secția “presaj”;

asamblarea elementelor de caroserie se face la secția “CAROSERIE”;

vopsirea caroseriilor la secția “VOPSITORIE”;

montajul se realizează pe o banda cu patru segmente: preechipare, echipare primară, echipare mecanică, echipare finală;

finisarea se realizează la secția “FINISĂRI”.

După fiecare etapă în parte se execută controlul tehnic de calitate, produsele care nu îndeplinesc sunt trimise pentru a fi retușate iar dacă nu mai sunt posibil de recuperat sunt trecute în categoria rebuturilor.

Fluxul tehnologic

Productivitatea medie a muncii a crescut cu 75 % în 1996 față de 1995 și cu 143% în 1997 față de 1996 asta în condițiile în care numărul salariaților înregistrează o creștere în 1996 de 3,8% față de 1995 și scade cu 7,1% în 1997 față de 1995, în timp ce productivitatea reală este mult mai mică (de 9,4% în 1996 și de 43% 1997 față de 1996). Productivitatea muncii a fost calculată în funcție de cifra de afaceri.

Creșterea productivității muncii în 1997 față de 1996 are ca principali factori: creșterea producției în condițiile reducerii numărului de salariați.

Pentru o mai bună analiză ar trebui analizată productivitatea angajaților direct productivi, productivitatea muncii pe secții pentru a putea reorganiza secțiile cu productivitatea muncii scăzută și pentru a lua măsuri în vederea îmbunătățirii ei.

Comparativ cu modificarea productivității ramurei, productivitatea firmei are următoarea evoluție: are o creștere mai rapidă decât cea a ramurei.

Pentru realizarea calității s-a proiectat și implementat un sistem de conducere a calității adecvat tipului de activitate și produse fabricate de S.C. Automobile Dacia S.A, care să se alinieze la standardele internaționale ISO 9000.

Scopul evident al implementării unui sistem de calitate în conformitate cu standardele internaționale ISO 9000 îl constituie :

satisfacerea intereselor organizației;

satisfacerea necesităților și așteptărilor clienților.

Au fost elaborate documente de către compartimentul Asigurarea Calități din direcția Asigurarea Calități. Aceste documente constituie un patrimoniu intelectual de mare valoare deoarece asigură: conducerea calității ,evaluarea sistemului calității, îmbunătățirea continuă a activităților cu influență asupra calității produselor.

Pentru reușita acțiunilor de implementare a sistemului calitate și perfecționarea acestuia au fost făcute corecții la structura organizatorică a societății prin crearea Direcției Asigurării Calității cu activități specifice care să introducă concepte noi: “producem ce se vinde”, promovarea metodei și tehnicii de prevenire a defectelor.

Au fost alocate resursele necesare atât desfășurării activității compar- timentelor create cât și instruirii personalului în vederea asigurării calității.

Sistemul calității este perfectibil, permițând îmbunătățiri care se vor face pe măsura identificării elementelor ce au tendința de a frâna sistemul sau a unor modificări survenite în activitatea societății.

Puncte tari:

adaptarea liniilor de fabricație pentru realizarea producției de 45000 buc /an de autoturisme Dacia Nova. În cadrul acestui obiectiv s-au pus în funcțiune o serie de investiții printre care: 5 prese 1000, o presă tușat, prese de ambutizat, linii de asamblare a Daciei Nova, transformarea instalației de grunduire anaforeză în cataforeză, s-a dat în folosința secția Montaj General II etc.

s-a executat Hala DEMERITE-FIABILITATE, cu dotările necesare realizării activității de măsurare, testare, verificare, cotare DEMERITE la autoturisme în condiții optime;

s-a pus îmbunătățit alimentarea cu apă pentru asigurarea necesităților de apă ale capacității de producție;

s-a dezvoltat stația de compresoare;

s-au modernizat drumurile preuzinale și uzinale ;

Urmare a planurilor de afaceri și proiectelor de modernizare și dezvoltare prezentate de management, acționarul majoritar (FPS) a pus la dispoziția societății fonduri în valoare de 110.300 mil. lei (Convențiile 51/1995, 207/1996, 231/1996, 1525/1996 ), dintre acestea au fost puse în funcțiune până în prezent în valoare de 99 mld. lei.

Puncte slabe:

Capacitatea de producție este folosită în proporții de 94,5-97,5% dar aceasta nu este în concordanță cu cererea produsului pe piață ceea ce a dus la creșterea stocurilor de produse finite care au crescut față de 1995 cu 52 % ca valoare în 1996 și cu 22% în 1997. Această creștere se datorează atât pierderii unor piețe cât și creșterii prețurilor.

O problemă ar fi și faptul că instalațiile sunt învechite și demodate și că investițiile făcute nu au reușit să aducă firma la parametrii ceruți de concurența pe piața internațională.

4. diagnosticul conducerii și resurselor umane

4.1 ORGANIGRAMA

4.2 Atribuțiile membrilor Consiliului de Conducere

4.2.1. Atribuțiile Directorului General sunt:

coordonează activitatea Consiliului de Administrație, a Directorului Executiv al Centrului de Calcul, Dir. Financiar, Directorului Afacerilor Internaționale;

propune strategii de coordonare și organizare a producției;

elimină dereglările în fluxul tehnologic;

urmărește rezultatele economico-financiare;

organizează activitatea de cercetare-dezvoltare;

negociază contractul colectiv de muncă;

angajează / eliberează salariați;

4.2.2. Atribuțiile Directorului Financiar sunt:

coordonează activitatea economică;

analizează indicatorii economici;

creează condițiile de plată a obligațiilor față de bugetul statului;

asigură măsurile necesare încasării facturilor livrate ;

întocmirea calculului în valută;

supraveghează circulația documentelor de decontare cu banca ;

asigură desfășurarea ritmică a programului ritmică a programului de fabricație;

analizează veniturile, rentabilitatea, beneficii;

asigură măsuri pentru încadrarea fiecărei fabrici în fondurile planificate;

4.2.3. Atribuțiile Directorului Afacerilor Internaționale sunt:

coordonează politica vamală;

conduce activitatea de marketing internațional;

asigură portofoliu de comenzi la export;

prospectează piața;

asigură executarea contractelor economice;

asigură participarea la târguri și expoziții;

se ocupă de reclamă și publicitate.

Pentru ușurarea activității manageriale a fost introdus sistemul informatic, format din programe automate de evaluare. Deciziile singulare care angajează responsabilități de amploare asociază sistemele informatice de asistare a procesului decizional cu analiza oportunităților, cu aplicarea unor tehnici de modelare, prognoză și simulare, cu compararea scenariilor alternative sau utilizarea unui sistem expert.

Pentru asistarea eficientă a deciziilor sistemul informatic trebuie să dispună de capacitatea de a conexa diferite modele și de asambla rezultatele în vederea comparării soluțiilor și riscurilor implicate în actul de decizie.

Managementul asigură realizarea sarcinilor sale prin obiective ce trebuiesc realizate.

4.3. evoluția salariaților

Numărul salariaților înregistrează o creștere în 1996 de 3,8% față de 1995 și scade cu 7,1% în 1997 față de1995, iar în 1998 se înregistrează o noua scădere de 0,8% față de 1997 ceea ce reprezintă o scădere cu 14% față de 1995.

Salariul mediu a avut următoarea evoluție:

Ceea ce în comparație cu câștigul realizat la nivel de ramură sunt mai mari, o dovadă a faptului că politica firmei este de păstrare a personalului, a faptului că salariații fiind mai bine plătiți muncesc cu mai multă responsabilitate. Și cum salariul raportate la salariul mediu al județului Argeș plecările salariaților nu sunt prea dese.

Evoluția salariului mediu lunar

Din tabelul de mai sus se poate observa că indicele salariului a crescut foarte mult dar creșterea reală este de numai 24,9% în 1996 față de 1995 iar în 1997 se înregistrează o scădere a salariului real.

Pe ansamblul economiei creșterea salariului real din 1996 se poate explica prin situația socio – economică din acel an când au avut loc alegerile locale și generale iar prețurile au fost ținute artificial între anumite cote, ceea ce a făcut ca în 1997 când au fost liberalizate să aibă loc o explozie a prețurilor, ceea ce duce la scăderea venitului real al populației.

O altă constatare în domeniul personalului este aceea că deși firma a trecut și prin perioade mai dificile, nu au existat concedieri în masă, fapt ce poate avea urmări atât pozitive (relativă stabilitate la locul de muncă și totodată încrederea în siguranța locului de muncă ) cât și efecte negative (creșterea costurilor de producție prin menținerea unui număr supraponderal de salariați). Salariul mediu lunar a fost afectat negativ de existența perioadelor când o parte din personal s-a aflat în șomaj tehnic, lucrul datorat blocajelor cauzate de întârzierile furnizării de materiale și materii prime necesare continuării producției sau datorită creării unor stocuri prea mari de producție finită și o dificultăților de găsire a piețelor de desfacere sau datorită reorganizărilor și modernizărilor care au avut loc în firmă.

Puncte tari:

Din punctul de vedere al structurii pe vârstă se constată o creștere a ponderii angajaților tineri în special a celor din categoria celor cu studii superioare dornici de afirmare. De aceea se poate spune că firma are un management tânăr, flexibil la nou dar au grijă și de “bătrâni” de a căror experiență este mare nevoie.

Pregătirea forței de muncă se realizează prin liceele și școlile profesionale proprii dar și din exterior. Angajare se face pe baza unui concurs iar pentru angajarea personalului cu studii superioare se solicită pe lângă cunoștințele din domeniu de specialitate și cunoașterea unei limbi de circulație internațională precum și cunoștințe în domeniul utilizării calculatorului.

5. diagnosticul financiar-contabil

Diagnosticul contabil are ca obiectiv fiabilizarea valorilor contabile existente, aprecierea restructurării și regrupării informațiilor contabile ținând cont de anumite reguli contabile sau fiscale, precum și a regularității datelor de referință reținute.

Diagnosticul financiar are ca obiectiv esențial studiul static, dinamic și comparativ al activității desfășurate de firma care să permită expertului să se pronunțe cu privire la rezultatele obținute, echilibrele financiare, resursele și destinația acestora, precum și legătura cu randamentul capitalurilor investite.

Principalul instrument de lucru este bilanțul contabil, care este un document de sinteză, cel mai important instrument de prezentare a bogăției, averii, patrimoniului unei firme. El se prezintă sub forma unui tablou al elementelor de activ și de pasiv al patrimoniului unei firme și a diferenței dintre acestea.

Bilanțul contabil este document oficial de gestiune al agentului economic, al unității patrimoniale .

Stabilirea unui diagnostic asupra situației financiare și a rentabilității firmei, care să permită determinarea, confirmarea sau infirmarea punctelor tari, a celor slabe, în manifestarea tuturor funcțiilor firmei: de investiție, de exploatare, de trezorerie și de finanțare.

5.1 analiza situației patrimoniului prin prisma echilibrului financiar, lichidității și solvabilității

Fondul de rulment este întotdeauna egal cu capitalul permanent minus active imobilizate, adică excedentul capitalurilor asupra activului imobilizat.

FR= Capitaluri permanente –active imobilizate = active circulante –datorii pe termen scurt

Dar ecuația fundamentală a bilanțului este Activ = Pasiv care se poate scrie Active fixe +active circulante = capitaluri permanente + datorii t.s., de unde: Fondul de rulment = Active circulante –Datorii t.s.

Timpul de încasare și timpul de plată devin deosebit de importanți în utilizarea capitalului firmei.

Apare nevoia de fond de rulment (NFR) care exprimă necesitatea participării surselor permanente la constituirea fondului de rulment:

NFR = STOCURI + CREANȚE – OBLIGAȚII NEFINANCIARE

TREZORERIA= FR- NFR

Evoluția celor trei indicatori este prezentată în graficul următor:

Capitalul permanent înregistrează o creștere în 1996 cu 9.38% față de 1995 și cu 67.75 % în 1997 față de 1995, în timp ce activul imobilizat are următoarea evoluție 8.18% și 84.66% pe aceeași perioadă. Astfel se explică evoluția fondului de rulment deoarece între 1995 și 1996 capitalul permanent are o creștere mai accentuată decât activul net imobilizat, situație ce se schimbă în 1997 față de 1995 ceea ce înseamnă că activul imobilizat net crește mult mai rapid decât capitalul permanent ceea ce explică declinul accentuat al fondului de rulment.

Se poate constata că în 1995 și 1997 firma a avut nevoie de resurse financiare spre deosebire de 1996 când au existat resurse financiare în exces.

Bilanțul unei firme este studiat sub trei forme de prezentare: bilanțul contabil , bilanțul funcțional , bilanțul financiar.(vezi anexele 1,2)

Orice bilanț se descompune ,în plan financiar în trei mari mase : fondul de rulment net global , nevoia de fond de rulment (fondul de rulment normativ) și trezoreria.

Întâlnim următoarele categorii de NFR :

NFR de exploatare

NFR în afara exploatării

NFR contabil (conform bilanțului)

NFR financiar (inclusiv efectele scontate și neajunse la scadență)

Evoluția NFR de exploatare depinde de trei elemente :cifra de afaceri ,

durata rotației stocurilor , creanțelor , datoriilor, partea valorii adăugate în cifra de afaceri(cu cât se adaugă o valoare mai mare la inputuri , cu cât NFR este mai mare pentru cifra de afaceri ).

NFR se exprimă în zile de vânzare.

(metoda numită a “experților contabili” )

Necesarul de fond de rulment este acoperit pentru partea stabilă a acestui indicator din fondul de rulment net iar parte variabilă este finanțată ,de regulă, prin credite bancare pe termen scurt.

Necesarul de fond de rulment poate fi considerat și un factor de rentabilitate.

Rentabilitatea se poate calcula astfel :

1995 1996 1997

Prin reducerea NFR se obține creșterea rentabilității.

Grație unui NFR negativ firma poate obține o bună rentabilitate ,deși marja beneficiară în raport cu cifra de afaceri este slabă.

NFR poate fi privit și ca un factor de dimensionare a trezoreriei.

5.1.1 Concluzii

Analizând necesarul de fond de rulment (valoare absolută) în comparație cu disponibilitățile bănești se poate observă că exceptând 1995 sursele de finanțare sub formă lichidități firmei. Această situație nu este neeficientă pentru că câștigurile realizate de firmă din disponibilitățile ținute în bancă sau în casă sunt inferioare plăților pe care trebuie să le facă ca dobândă la resursele folosite.

5.2. INDICATORI DE STRUCTURĂ BILANȚIERĂ

Indicele de finanțare permanentă se calculează ca raport între capitalurile permanente și activul imobilizat.

Acest indicator este mai mare decât 1 ceea ce s-ar traduce printr-un fond de rulment pozitiv, ceea ce reprezintă că activul imobilizat este finanțat în întregime din surse permanente . Indicatorul crește în 1996 și scade în 1997 ceea ce duce la concluzia că sursele permanente scad ca pondere în raport cu activul imobilizat.

Indicatorul lichidității activului măsoară abilitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen scurt. Acest indicator se calculează ca raport între activele circulante și activul total.

1995 1996 1997

Rata capacității de plată a ciclului de exploatare este :

r = AC/Dts = 1.97 (în 1995)

= 1.56 (1996)

= 1.13 (1997)

și are sensul de rată de lichiditate și arată măsura în care datoriile pe termen scurt au garanție materială (normal trebuie să fie mai mare decât 1). Din rezultatele obținute rezultă că deși este în declin rata lichidității generale creditele de trezorerie sunt folosite pentru finanțarea activelor circulante, ceea ce este un lucru pozitiv pentru firmă.

În toți anii orizontului de analiză se înregistrează o situație normală, creditele pe termen scurt fiind folosite pentru acoperirea necesităților temporare de finanțare .

Rara capacității de plată imediată

Arătă în ce măsura s-ar putea efectua plata datoriile pe termen scurt dacă ar exigibile astăzi.

1995 1996 1997

5.3 INDICATORI AI SOLVABILITĂȚII

Măsoară capacitatea firmei de a face față scadenței pe termen scurt. Ea rezultă din echilibrul între fluxul de încasări și cel al cheltuielilor.

Indicele de solvabilitate generală = activul total___

Capitaluri străine

În 1995 a fost de 5.16

În 1996 a fost de 3.95

În 1997 a fost de 3.36

Acest indicator arată faptul că capitaluri străine tind să dețină o pondere din ce în ce mai mică și că ele au ponderi mici în comparație cu activul total.

Solvabilitatea patrimonială care se calculează ca raport între capitalul propriu și pasivul total.

În 1995 a fost de 80%

În 1996 a fost de 74%

În 1997 a fost de 68%

Ponderea capitalului propriu în total pasiv este în declin ceea ce se explică prin faptul că pasivul crește mai repede decât capitalurile proprii fapt datorat atât creșterii gradului de îndatorare cât și inflației .

5.4. AUTONOMIA FINANCIARĂ

Autonomia financiară reflectă aptitudinea întreprinderii de a face față angajamentelor sale financiare.

Această aptitudine se măsoară cu ajutorul următorilor indicatori :

Rata globală de îndatorare =

În 1995 a fost de 19.39

În 1996 a fost de 25.30

În 1997 a fost de 29.79

Rata de îndatorare totală

1995 1996 1997

În practica curentă se recomandă ca acest indicator să fie mai mic decât doi. Din rezultatele obținute se poate spune că această rată se încadrează în parametrii optimi dar se constată o creștere a datoriilor totale mai rapidă decât a capitalului propriu fapt care se datorează și ratei inflației.

Rata datoriei financiare

1995 1996 1997

Regula este ca datoriile pe termen lung să fie mai mici decât capitalul permanent și rata să fie mai mică decât 0.5

Brațul levierului este dat de

sau

În 1995 a fost de 19.39

În 1996 a fost de 19.39

În 1997 a fost de 29.79

Finanțarea proprie sau resursele proprii cuprind capitalurile proprii plus amortismentele și provizioanele.

Datoriile financiare cuprind toate datoriile purtătoare de dobândă.

5.5. CAPACITATEA DE AUTOFINANȚARE

Reprezintă ansamblul resurselor financiare obținute din operațiile de exploatare de care firma ar putea dispune – în absența dividendelor – pentru a acoperi nevoile financiare pentru continuarea activității și pentru dezvoltare.

Determinarea : Excedentul brut de exploatare (EBE)

Alte venituri din exploatare (+)

Alte cheltuieli de exploatare (-)

Venituri financiare (+)

Cheltuieli financiare (-)

Venituri excepționale (+)

Cheltuieli excepționale (-)

Participarea salariaților la rezultatele firmei (-)

Impozit pe profit (-)

= capacitatea de autofinanțare (CAF) a exercițiului

1995 1996 1997 mii lei

Rentabilitatea se poate măsura raportând CAF la totalitatea fondurilor păstrate în firmă ( capitaluri proprii, amortismente, provizioane).

1995 1996 1997

Aceasta arată proporția prin care firma își poate acoperi prin propriile resurse nevoile curente de finanțare. Din rezultatele obținute se poate observa că acestea sunt acoperite și reprezintă un punct forte pentru firmă.

CAF este utilizată pentru a măsura capacitatea de rambursare a capitalurilor împrumutate :

Exprimă termenul de rambursare a capitalului împrumutat.

1995 1996 1997

Se iau în calcul toate creditele fără distincție (scurt, mediu sau lung) și anume :

1995 1996 1997

Inversul acestui raport se numește marja teoretică de care dispune firma pentru a se îndatora.

Marja teoretică este :

În 1995 de 8.05

În 1996 de 15.04

În 1997 de 14.59

5.6. CAPACITATEA DE ÎMPRUMUT

Reprezintă capacitatea firmei de a contracta împrumuturi în funcție de structura sa financiară și capacitatea sa de autofinanțare.

Evaluarea capacității de împrumut :

Rezultatele obținute sunt:

În 1995 a fost de 0.91

În 1996 a fost de 0.92

În 1997 a fost de 0.89

ceea ce reprezintă că în proporție de peste 90% din capitalurile permanente o reprezintă capitalurile proprii cea ce dă siguranță creditorilor și pot obține credite avantajoase.

5.7. AUTOFINANȚAREA

Se măsoară pornind de la capacitatea de autofinanțare din care se deduc dividendele plătite în timpul exercițiului.

Autofinanțarea = CAF – dividende vărsate

1995 1996 1997 mii lei

Nevoia de finanțare globală este dată de totalitatea investițiilor în imobilizări corporale și financiare și a nevoilor de legate de activitatea de exploatare.

gradul de independența al firmei

În 1995 a fost de 4,14

În 1996 a fost de 2,93

În 1997 a fost de 2,29

Este un raport între părțile unui întreg (capitalul permanent) . capitalurile proprii sunt mai mari decât capitalul împrumutat ceea ce este un punct forte ,dar se constată o scădere a acestui raport ceea ce reprezintă o diminuare a independenței firmei pe baza diminuării ponderii capitalului propriu în capitalul permanent și totodată creșterea gradului de îndatorare a firmei. Cum această rată este mai mare ca 1 firma se află încă într-o situație favorabilă ei.

Această situație poate fi rezultatul devalorizării monedei naționale care a dus la un fond necesar de finanțare mai mare și deci, împrumuturile vor fi mai mari nominal dar nu și real.

5.8 INDICATORI PRIVIND EVOLUȚIA FONDULUI DE RULMENT

FRN = Capitaluri permanente –imobilizări nete sau

FRN = activ circulant –datorii pe termen scurt (FRN –fondul de rulment net)

În valori relative :

FRN FRN FRN

STOCURI ACTIV TOTAL ACTIV CIRCULANT

FRN

CA

FRN se compară cu NFR (nevoia de fond de rulment).

1995 1996 1997

5.8.1 Concluzii

După cum se observă ponderea fondului de rulment în componentele activului și a cifrei de afaceri are o tendință decrescătoare cu atât mai puternică în 1997 .

Pentru a fi o situație normală ponderea fondului de rulment în stocuri ar trebui să fie aproximativ 50%, mai mică reflectă existența unor stocuri mari de producție finită, mai mari decât necesarul de continuare a livrării mărfii fără întârzieri și ar fi necesar reducerea lor. Dacă ponderea este mai mare atunci există disponibilități prea mari ce ar trebui investite pentru a nu pierde din valoarea lor în condițiile devalorizării monedei dar și a faptului că banii trebuie rulați pentru a aduce profit.

În ceea ce privește ponderea fondului de rulment în cifra de afaceri, în mod normal aceasta ar trebui să se situeze între 8% și 32%. Ca și în cazul stocurilor acest indicator înregistrează valoare normală numai pentru 1995 și 1996, în restul perioadei de analiză acesta situându-se sub limită.

5.9. Indicatori ai trezoreriei

Analiza bilanțieră pune în evidența câteva forme de exprimare a indicatorilor de trezorerie :

Trezoreria la scadență constă în compararea mijloacelor de plată disponibile pe termen scurt cu obligațiile pe termen scurt

Trezoreria la vedere se exprimă prin raportul dintre disponibilități și exigibilitățile pe termen scurt

Trezoreria previzionară compară, la începutul unei scurte perioade, fluxul monetar previzional de intrare și fluxul previzional de ieșire

5.10. indicatori ai rotațiilor și duratelor

Se poate considera că o cantitate de mărfuri corespunzând unui stoc mediu s-a rotit de mai multe ori pe parcursul unui an; acest număr de ori care descrie rotația stocului mediu, măsoară viteza de rotație a stocului.

rotația stocurilor =costul bunurilor vândute /stocuri

În 1995 a fost de 0,26

În 1996 a fost de 0,23

În 1997 a fost de 0,92

Reflectă cât au costat bunurile vândute în totalul stocurilor și are sens de rotație a stocurilor. Datorită creșterii mai rapide vânzărilor decât stocurilor a rotația stocurilor se face la o perioadă din ce în ce mai mică, punct forte pentru firmă, cu cât fondurile sunt rulate mai repede cu atât profitul va crește.

rotația activelor fixe = vânzări nete / active fixe

În 1995 a fost de 0,91

În 1996 a fost de 1,45

În 1997 a fost de 1,85

Dacă în 1995 aceasta se situa sub valoarea normală datorită investițiilor făcute acesta s-a îmbunătățit .

rotația activelor = vânzări nete / total active

În 1995 a fost de 0,71

În 1996 a fost de 1,01

În 1997 a fost de 1,36

1995 1996 1997

Rata serviciului datoriei se menține constantă ceea ce reprezintă că profitul ,amortizarea și dobânzile la disponibil acoperă în proporție de 10% creditele și dobânzile aferente creditelor.

Capacitatea de plată înregistrează o scădere de 21% în 1997 față de 1995 și de 14,5% față de 1996 lucrul datorat și creșterii îndatorării totale și a datoriei financiare.

5.11. analiza rezultatelor financiare

INDICATORI DE EXPLOATARE

Proporția fiecărei cheltuieli în raport cu cifra de afaceri

Ponderea cea mai mare o dețin cheltuielile cu materialele consumabile și cele cu mărfurile vândute.

Evoluția acestei proporții

Indici de evoluție pentru cheltuielile de exploatare

96/95 97/96 97/95

Concluzii

– Dacă cheltuielile privind mărfurile cresc foarte mult pe ansamblul cheltuielilor materiale se înregistrează o staționare fluctuațiile fiind de maxim două procente fapt datorat diminuării cheltuielilor cu materialele consumabile și alte cheltuieli.

Spre deosebire de cheltuielile materiale cheltuielile cu personalul cresc în 1996 față de 1995,una din cauze fiind și creșterea numărului salariaților, ca apoi să scadă cu 27% în condițiile diminuării personalului cu 11%.

Pe ansamblu cheltuielile cresc cu 5,8% în 1996 și scad cu 3,5% în 1997.

MARJELE

Indicele de marjă = marja*100/CA

În 1995 a fost de 117.44%

În 1996 a fost de 37.21%

În 1997 a fost de 36.01%

1995 1996 1997 mii lei

Cifra de afaceri(CA)

În 1995 a fost de 496563979.20 mii lei

În 1996 a fost de 853542314.40 mii lei

În 1997 a fost de 1854715600 mii lei.

Producția vândută

Marja brută :

Pentru comerț(vânzări de mărfuri –costurile mărfurilor vândute)

Pentru activitatea de producție și prestări (producția exercițiului – cumpărările de materii prime, materii consumabile – creșterea stocului de materiale la sfârșit de perioadă față de începutul perioadei)

Marja brută = marja pentru comerț + marja pentru activitatea de producție și prestări servicii

CA = vânzări necesare pentru un leu profit

Profitul brut anual

1995 1996 1997

Ceea ce reprezintă că pentru obținerea unui leu profit firma a trebuit să vândă mai mult ceea ce are ca explicație faptul că piața de desfacere cu ponderea cea mai mare (80%) o reprezintă România iar venitul real al populației care reprezintă clientul principal a scăzut ceea ce a făcut ca și prețul să crească mai lent decât prețul inputurilor diminuându-se ponderea profitului în cifra de afaceri.

Valoarea adăugată

În 1995 a fost de 471774989.60 mii lei

În 1996 a fost de 814503477.60 mii lei

În 1997 a fost de 1718168650.40 mii lei.

Valoarea adăugată a sporit față de 1995 cu 72,6% în 1996 și cu 264,2% în 1997 în condiția în care indicele general al prețurilor a crescut cu 57% în 1996 și cu 296% în 1997 raportat la 1995.

Rentabilitatea

Financiară

În 1995 a fost de 1,81%

În 1996 a fost de 1,82%

În 1997 a fost de 1,84%

Economică

În 1995 a fost de 2,75%

În 1996 a fost de 2,20%

În 1997 a fost de 3,81%

A capitalului social

În 1995 a fost de 1,95%

În 1996 a fost de 2,09%

În 1997 a fost de 3,14%

Cash flow (Fluxul de trezorerie)

Cash flow brut

Cash flow net

Cash flow curent

Cash flow anglo-saxon

5.12. efectul levierului

Întreprinderea poate influența asupra costului capitalului său, făcând apel la “efectul levierului”.

Regula este că rentabilitatea capitalurilor proprii investite se află în raport invers proporțional cu rata costului datoriilor firmei, direct proporțional cu rentabilitatea economică internă a activului de exploatare, iar față de brațul levierului se află în raport direct sau invers după cum rentabilitatea economică internă este superioară sau nu ratei datoriilor.

Deși are puține datorii levierul este negativ deoarece rata rentabilității interne este mai mică decât costul datoriei ceea ce înseamnă că capitalul propriu nu este folosit corespunzător, deci este prea scump.

Rentabilitatea economică este mai mare decât rentabilitate financiară dar și mai mică decât dobânda pe piață la momentul respectiv ceea ce face ca firma să nu reprezinte o atracție pentru investitorii de portofoliu care ar câștiga mai bine depunând banii la bancă sau investind acești bani în alte firme mai profitabile.

6. evaluarea “ S.C. Automobile Dacia S.A.”

6.1. DETERMINAREA ACTIVULUI NET CORECTAT

În urma corecțiilor făcute bilanțul contabil reevaluat se prezintă astfel

Valoarea matematică (Vm) este egală cu activul total reevaluat : 2247,3

mld. lei.

Activul net corijat se calculează prin două metode:

Metoda substactivă :valoarea matematică minus obligațiile societății : 2247,3 – 407,11 = 1840,19 mld lei

Medoda aditivă: suma tuturor capitalurilor proprii și a soldului favorabil al influențelor din reevaluare: 959,33 + 880,86 = 1840,19

6.2. DETERMINAREA GOODWIILL-ULUI

În cele mai diverse situații valoarea unei întreprinderi se determină prin influențarea valorii patrimoniale, de regulă Activul Net Corijat (ANC) cu fondul de comerț respectiv goodwill – ul aferent elementelor intangibile ale întreprinderii, calculat pe baza unor indicatori cantitativi realizabili în condiții de animație și de gestiune normale.

De la sensul de “bunăvoință” pe care îl are în limbaj curent, termenul de “goodwill” a ajuns să exprime în uzanțele comerciale, atitudinea favorabilă a pieței față de o întreprindere; el este expresia tuturor cauzelor care justifică atribuirea unei valori globale întreprinderii, superioare activului său net.

Sursa goodwill – ului, a fondului de comerț al întreprinderii, o constituie elementele intangibile: reputația întreprinderii, superioritatea produselor, amplasamentul, clientela, bonitatea și solvabilitatea față de terți, poziția față de organismele publice și administrative, competența tehnică (licențe, brevete, mărci, studii), competența comercială (promovare, publicitate, clienți, vad comercial), competența managerială (calitatea personalului, performanțele managerilor, cadrele cheie)

Valoarea Goodwill – ului (Gw) se determină astfel:

Datorită poziției ocupate pe piață (80% din piața de desfacere a automobilelor în România) valoarea firmei crește. Ea poate controla piața atât prin faptul că Dacia este mașina cu ponderea cea mai mare din parcul auto din România și faptul foarte des numele firmei este întâlnit prin prezența la tot pasul a unui autoturism de tip Dacia sau a unui service sau a unui panou publicitar, iar după 1990 odată cu pătrunderea publicității prin intermediul mass-media pe piața românească publicitatea se face și pe această cale.

Un alt punct forte al acestui automobil este asigurarea service-ului, existând o rețea de acest gen având sedii în aproape toate orașele din România, rețea care s-a aflat sub conducerea “ SC Automobile Dacia SA” până la despărțirea acestora și unde firma deține capital majoritar.

De asemenea prețul de achiziție a unui produs din gama Dacia este sub prețul practicat de firmele concurente, dar și existența tradiției în cumpărarea acestui produs precum și a ușurinței în întreținere constituie atuuri pentru această firmă.

Un dezavantaj în constituie îmbătrânirea produsului, tehnologia de producție învechită și care nu a putut fi modernizată decât pentru anumite compartimente în vederea lansării modelului Dacia Nova.

Printre punctele slabe se numără și faptul că produsul nu este adaptat la normele europene și are o fiabilitate scăzută, folosește un personal numeros datorită slabei automatizări. Aceasta implică costuri de producție ridicate pentru tipul de produse fabricate.

Dacă acestea sunt considerate puncte slabe, atunci faptul că nu au plăți restante față de creditori (clienți și bănci) și nici restanțe față de stat face ca firma să fie un posibil obiectiv pentru investitorii străini strategici dar nu și pentru cei de portofoliu datorită rentabilității scăzute a investiției.

Firma se află situată în apropierea orașului Pitești, reședința de județ dar și important centru economic, cu acces la rețeaua rutieră și conectată la rețeaua CFR ceea ce îi permite o aprovizionare facilă dar ușurință în livrarea produselor finite care constau în automobile de oraș, autoutilitare, piese de schimb pentru toate modele fabricate.

Deci, ponderea pe piață deținută și poziția ocupată de firmă sunt principalele sunt principalele atuuri, nu profitul obținut și valoare activelor imobilizate dintre care o parte sunt depășite din punct de vedere moral și fizic.

Distribuția pe piața românească printr-o rețea de dealeri (CNCD- care reprezintă principalul client pe piață) și la care “ SC Automobile Dacia SA” deține capital majoritar.

În urma analizei făcute am ajuns la concluzia că Goodwill-ul acestei firme este de 996.12 mld lei.

Valoarea firmei este 2836,31mld lei.

6.3. Determinarea capacității beneficiare (CB) nete corectate .

Numim capacitate beneficiară aptitudinea firmei de a degaja un beneficiu net (normativ sau reproductibil ) în viitorul apropiat (în cursul exercițiilor din1998, 1999 de exemplu) în condițiile de animație sau de gestiune considerate “normale”, adică:

identice celor din ultimi ani, atunci când nici o schimbare semnificativă în aceste condiții nu este prevăzută;

anticipate ca normă viitoare ( cu aplicare / intrare în vigoare cvasi – imediată).

În lipsa altor criterii, cel mai indicator al beneficiilor viitoare este tendința rezultatelor trecutului recent pe o perioadă considerată destul de lungă pentru a fi reprezentativă și previziunile exercițiului în curs, cu prudența pe care o cere luarea în considerare a oricărei previziuni.

În această lucrare voi lua în considerare :

Ultimele trei exerciții : 1995, 1996, 1997

Previziunile exercițiului în curs, 1998, deja avansate la un punct care permite să se stabilească previziuni destul de fiabile pentru ca orice eroare sau imprecizie să nu atingă un prag semnificativ în context.

În urma trecerii în revistă a contului de profit și pierderi ale exercițiilor 1995-1996 am încercat elaborarea unor previziuni pentru 1998. Previziunile vor fi confruntate cu rezultatele parțiale din 1998 pentru a putea vedea dacă previziunile stabilite sunt credibile.

Punctul de plecare îl constituie rezultatul curent înaintea impozitării pentru exercițiile menționate mai sus.

Acest rezultat suferă ajustări și reprelucrări pentru a elimină anomaliile, elementele excepționale, extraordinare și nerecurente situate în contul de rezultate .

Dacă a fost cazul s-a ținut cont de elementele cu caracter pur fiscal care perturbă natura strict economică a rezultatelor pe care le determinăm în vederea determinării capacității beneficiare.

De asemenea am luat în considerare nivelurile anumitor costuri, în special salariile și primele, pentru a le alinia la normele pe care intenționează să le introducă conducătorul actual.

Rezultatul curent previzional înainte de impozitul pe profit pentru exercițiul 1998 reflectă deja ajustările corespunzătoare care trebuiesc aduse anilor 1995, 1996, 1998.

Principalele categorii de ajustări / reprelucrări sunt:

Ajustare cheltuielilor cu provizioanele și amortizărilor

Ajustarea salariilor și primelor excepționale, pentru a spori salariul de bază și a diminua prima excepțională conform noilor condiții normative de animare și de gestiune pe care conducătorul actual intenționează să le introducă în acest an.

Întrucât politica salarială a SC Automobile Dacia SA a fost, potrivit Direcției generale, să plătească salarii de bază puțin ridicate și să acorde prime excepționale la sfârșitul anului în armonie cu beneficiile constatate.

Nivelul acestor prime ating în medie 50% din salariul de bază pentru anumite compartimente fiind mai ridicate.

Direcția preferă :

Să remunereze corectitudinea și performanța angajaților;

Să plătească mai degrabă prime decât impozit pe beneficiu;

Să creeze un cadru de lucru motivat, datorită puternicului element variabil în remunerația salariaților.

De o vreme, Direcțiunea consideră că ar fi mai oportun să sporească salariile de bază și să reducă primele excepționale .

Această orientare nu va crea probleme fundamentale și corespunde criteriilor unei gestiuni sănătoase, cu privire la care pare a exista un consens.

Politica aplicată privind provizioanele și amortizările a fost una de a supraaprecia atât deprecierile mijloacelor fixe dar mai ales condițiile excepționale ce ar putea apare, de aceea acestea trebuiesc ajustate.

După ce a fost determinat “rezultatul curent reprelucrat înainte de impozitul pe profit” am dedus impozitul pe profit calculat cu procentul de 38%.

Faptul că a fost reținut un singur procent de impozitare, pentru toate exercițiile avute în vedere în această lucrare elimină fluctuațiile fiscale datorate exclusiv deciziilor legiuitorului.

Observații :

Creșterea prețului carburanților a afectat volumul vânzărilor

Ca și introducerea taxei de drum;

Reorganizarea firmei a afectat activitatea comercială.

În determinarea capacității beneficiare se ține cont de rezultatele previzionate pentru 1998 ca fiind limite inferioare (ipoteza inferioară).

Trebuie avut în vedere menținerea puterii de cumpărare a salariului pentru a nu avea conflicte cu personalul de aceea salariul va trebui să crească cu 40% față de 1997.

Salariul mediu real se calculează ca raport între salariul mediu nominal (cum este regăsit pe ștatul de plată) și indicele prețului.

Baza de comparație va fi 1996.

Ajustările remunerațiilor brute:

În 1996 salariul mediu lunar a fost de 569,3 mii lei cea ce reprezintă salariul brut plus două prime pe an în valoare de 25% fiecare din salariul mediu .

Salariul și primele reprezintă cumulat 155,65 mld. lei anual

Salariul mediu anual este de 6831,6 mii lei;

Dacă se renunță la primele acordate salariaților în vederea obținerii profitului neafectat de acestea, deoarece politica firmei este să plătească salariile de bază mai ridicate dar în funcție de rezultatele obținute.

Salariul anual ajustat va deveni 6545,95 mii lei anual

Salariile brute plătite au fost 155,65 mld. Lei

Salariile brute ajustate vor fi 149,18 mld. Lei.

Corectarea remunerațiilor brute:

Mld. lei

1995 1996 1997 1998

Corectarea sarcinilor sociale:

Mld. lei

1995 1996 1997 1998

Corectare amortizării și provizioanelor:

Mld. lei

Rezultatul curent reprelucrat:

Mld. lei

Determinarea mediilor beneficilor

Media simplă inferioară se calculează ca fiind suma profiturilor pe cei patru ani (folosind pentru 1998 limita inferioară sau superioară), iar media ponderată se calculează ca suma produsului dintre profiturile celor patru ani și coeficientul mediei ponderate, totul raportat la zece.

Datele de pornire se regăsesc în anexa.

6.3.1 Evaluări și concluzii

În ceea ce privește capacitatea beneficiară, din precauție, preferam să nu facem previziuni pe 1999 și ne limitam la previziunile făcute pe 1998, din tabelul constatăm că o capacitate beneficiară relativă ” sigură” se situează între 34,13 mld lei și 41,27 mld lei.

Aplicând factorii de capitalizare a capacităților beneficiare se obțin următoarele rezultate :

V1 = 252.7806 mii lei

V2 = 250.099 mii lei

Factorul de capitalizare se calculează ca produs între un risc neutru (obligații de primă categorie, să fie 10 ) și un risc industrial (10*1.35)% pentru ipoteza inferioară, cu un risc de nou pentru ipoteza superioară (10 * 1,65)% .

Prin aplicarea unui factor multiplicator de 7.5 se vor obține următoarele rezultate : V1 = 255.98 mii lei și V2 = 309,52.

Media valorilor este 267,09 mld lei.

Valoare firmei este de 2514.39 mld lei