ANALIZA ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI [610565]
UNIVERSITATEA DE ȘTIINȚE AGRICOLE ȘI MEDICINĂ VETERINARĂ
CLUJ -NAPOCA
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA
TURISMULUI
PROIECT DE DIPLOMĂ
Absolvent: [anonimizat]:
Bogdan -Horațiu SÂRB Lector. Dr. Valentin MIHAI
CLUJ -NAPOCA
2016
FACULTATEA DE HORTICULTURĂ
SPECIALIZAREA: INGINERIE ȘI MANAGEMENT ÎN INDUSTRIA
TURISMULUI
PROIECT DE DIPLOMĂ
ANALIZA ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC
AL JUDEȚULUI BISTRIȚA -NĂSĂUD
Absolvent: [anonimizat]:
Bogdan -Horațiu SÂRB Lector. Dr. Valentin MIHAI
CLUJ -NAPOCA
2016
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
1
ANALIZA ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI
BISTRIȚA – NĂSĂUD
Autor: Bogdan -Horațiu SÂRB,
Coordonator științific: Valentin MIHAI
Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Str. Mănăștur, Nr. 3 -5, 400372,
Cluj -Napoca, România; [anonimizat] ;
REZUMAT
Prezenta lucrare, având titlul ,,Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului
Bistrița -Năsăud” a avut ca și sc op aflarea opiniei turiștilor privind valorificarea și posibilitatea de
dezvoltare a potențialului turistic al acestui județ. Realizarea acestei lucrări a presupus
parcurgerea mai multor etape.
Prima etapă a fost etapa de studiere a literaturii de special itate privind tema abordată,
respectiv, turismul; realizând familiarizarea cu termenii specifici. Apoi s -a trecut la studierea de
informații generale despre județ, în ceea ce privește turismul.
Atingerea scopului lucrării a fost posibil utilizân ca metodă de cercetare analiza SWOT,
respective chestionarul. S -au prezentat aspecte teoretice privind aceste două metode, apoi s -a
trecut efectiv la realizarea lor, respectiv la aplicarea asupra populației. În ultima partea a lucrării
sunt prezentate rezultatele obținute în urma prelucrării datelor obținute de la populație în
programul statistic Excel.
Conform datelor obținute, subiecții au fost foarte deschiși, dând dovadă de corectitudine
și seriozitate în răspunsurile lor.Ca o părere generală asupra chestionar ului, se poate afirma că
județul Bistrița -Năsăud are un potențial turistic ridicat, destul de bine valorificat, cu posibilități
de cazare diversificate, care practică tarife acceptabile, cu personal bine pregătit.
CUVINTE CHEIE
Dezvoltare turistică, turiș ti, cazare, obiective turistice, potențial turistic
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
ANALYSIS AND TOURISM POTENTIAL BISTRIȚA – NĂSĂUD COUNTRY
Author: Bogdan -Horațiu SÂRB ,
Scientific Coordinator: Valentin MIHAI
University of Agricultural Sciences and Veterinary Medicine, 3 -5 Manastur St., 400372,
Cluj -Napoca, România; [anonimizat] ;
ABSTRACT
The present paper, with the title, Analysis and tourism potential of Bistrita -Năsăud "was
written with the purpose of discovering the opinion of tourists regarding the value and the
possibility of improving and developing the factor of tourism for the county.
The actual work for developing the paper involved several st eps, as following:
The first stage was represented by the process of studying the literature on the topic
addressed, namely, tourism, thus, achieving a familiarity with specific terms. Then general
information about the county in terms of touri sm was taken into consideration.
Achieving the goal of the work was made possible using a specific analysis methods like
SWOT analysis and surveys. In the beginning theoretical aspects of these two methods were
presented and only after that, t he process of implementing the methods on people was done.
The last part of the paper presents the results obtained by processing the data obtained
from the population with the help of the statistical program called Excel.
Accor ding to available data, the subjects were very open, showing fairness and
seriousness in their responses to their questionnaire. As a general opinion, we can say that
Bistrita -Nasaud has a high tourism potential, fairly well capitalized, and with diversifi ed
accommodation and also practicing affordable prices with well trained staff.
KEYWORDS
Tourism development, tourist accommodation, tourist attractions, tourism potential
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
Cuprins
PARTEA I. STADIUL ACTUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU ………………………….. ………………………….. …….. 2
CAPITOLUL 1 CONCEPTE GENERALE REFERITOARE LA TURISM. FORME DE TURISM. ECONOMIA
TURISMU LUI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 2
1.1 Turismul. Definiții, concepte generale, funcții și aspecte generale ale acestuia ………………. 2
1.2 Potențialul turistic. Aspecte generale ………………………….. ………………………….. ……………….. 7
1.3 Turismul în România ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 9
1.4 Importanța turismului și a cunoașterii potențialului turistic ………………………….. ……………. 13
PARTEA II. MATERIAL ȘI METODĂ ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 14
CAPITOLUL 2 ASPECTE GENERALE ALE JUDEȚULUI BISTRIȚA -NĂSĂUD ………………………….. …………………. 14
2.1 Descriere generală a județului B istrița -Năsăud ………………………….. ………………………….. … 14
2.2 Prezentarea orașelor și stațiunilor turistice ………………………….. ………………………….. ………. 16
2.3 Prezentarea potențialului turistic natural al județului Bistrița -Năsăud ………………………….. 19
2.4 Prezentarea potențialului turistic antropic al județului Bistrița -Năsăud ………………………… 21
2.5 Analiza infras tructurii generale și specifice ale județului Bistrița -Năsăud ……………………. 23
2.6 Analiza SWOT pe potențialul turistic și valorificarea acestu ia în județul Bistrița -Năsăud 31
CAPITOLUL 3.METODE ȘI INSTRUMENTE DE CERCETARE ………………………….. ………………………….. ………. 32
3.1 Ancheta sociologică ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 32
3.2 Creearea instrumentelor de cercetare ………………………….. ………………………….. ………………. 34
3.3 Tipuri de întrebări utilizate ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. 35
3.4 Părțile de structură ale chestionarului ………………………….. ………………………….. ……………… 35
3.5 Stabilirea eșantionului ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… 36
3.6 Culegerea informațiilor și creearea bazei de date ………………………….. ………………………….. 37
3.7 Analiza SWOT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… 38
PARTEA A III -A. REZULTATE ȘI DISCUȚII ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 39
CAPITOLUL 4. REZULTATELE ANCHETEI SOCIOLOGICE PRVIND ANALIZA ………………………….. ………………. 39
POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚLUI BISTRIȚA -NĂSĂUD ………………………….. ………………………….. ……. 39
CONCLUZII ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 67
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. 69
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 69
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
1
Introducere
Trăim zile în care turismul reprezintă un fenomen care carecterizează civilizația
actuală tot mai mult, introducând în această activitate din ce în ce mai multe tări. Receptiv la
populațiile fiecărui stat în parte, turismul este un fenomen ce are o capacitate de adaptivitate
foarte rapidă pentru fiecare stat.
Prin prezenta lucrare, având ca titlu “Analiza și valorificarea potențialului turistic
al județului Bistrița -Năsăud” am analizat din punct de vedere turistic județul Bistrița -Năsăud.
Am început prima data p rin studierea unei literature de specialitate pentru a fi mai familiar temei.
Ca metode de cercetare am folosit metoda analizei SWOT, mai exact a punctelor
tari, a punctelor slabe, a oportunităților și a amenințărilor domeniului turistic în Bistrița -Năsău d.
Ca o a doua metodă utilizată în lucrare a fost metoda anchetei sociologice ca instrument folosint
fiind chestionarul, fiind aplicat pe un esantion de 190 de persoane.
În urma analizei răspunsurilor celor chestionați, datele au fost introduse în
progra mul statistic Excel și astfel s -au obținut unele date importante, și am tras anumite concluzii
care pot sta la baza unor recomandări pentru o mai bună valorificare a potențialului turistic al
județului.
Cercetarea făcută de mine, poate reprezenta de asemenea un punct de plecare
pentru alte analize mai mari, mai elaborate, precum analiza turismului în județul Bistrița -Năsăud
sau chiar a întregii regiuni Nord -Vest.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
2
PARTEA I. STADIUL AC TUAL AL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU
CAPITOLUL 1 CONCEPTE GENERALE RE FERITOARE LA TURISM .
FORME DE TURISM. ECONOMIA TURISMULUI
1.1 TURISMUL. DEFINI ȚII, CONCEPTE GENERA LE, FUNCȚII ȘI ASPEC TE GENERALE
ALE ACESTUIA
Turismul reprezintă călătoria realizată în scopul recreării, odihnei sau pentru afaceri.
Potrivit Organizației Mondiale a Turismului (OMT), turiștii sunt acele persoane care “călătoresc
sau locuiesc în locuri din afara zonei în care locuiesc, pe o perioadă minimă de 24 de ore, dar nu
mai lungă de un an consecutiv, în scop de recreere, afaceri sau altele, nelegate de exercitarea
unei activități remunerate în localitatea vizitată”.
Odată cu trecerea timpului, turismul devine tot mai popular, ajungând astfel ramura
economică cea mai puternic dezvoltată la nivel global. Potrivit Organizației Mondiale a
Turismului, în anul 2004 s -au obținut în acest sector circa 623 miliarde de dolari. La nivel
mondial turismul reprezintă în momentul de față cel mai important angajator global. Schimbările
majore din economia mondială au du s la creșteri semnificative ale producției turistice în fiecare
țară, dar și în reducerea sau chiar eliminarea barierelor politice dintre țări, fapt care, după anul
1970 a condus spre o creștere semnificativă, extreme de bruscă a numărului călătoriilor și a
țărilor participante la activitatea turistică. ( Cocean, 2002)
În fenomenul turistic se pot distinge două tipuri de relații; una de tip material, care se
referă la faptu că turiștii apelează la servicii contra cost, și relații imateriale care fac referire la
contactul cu populația locală, cultura, tradițiile, istoria zonei vizitate. (Snack O., Baron P.,
Neacșu N. 2001). Privind acest aspect reiese faptul că, inevitabil, turismul trebuie să fie definit în
strânsă legătura cu relațiile ce se sudează între tu rist și zona vizitată, precum și relațiile dintre
turist și unitățile administrative ale zonei respective (culturale, politice, economice).
De asemenea, turismul are și rol social și cultural, fapt pentru care importanța liberului
acces la turism, pregătir ea unor mase de oameni pentru munca în domeniul turismului,
promovarea masiva a diferitelor forme de turism prezinta un mare interes, putând chiar să fie
considerată o strategie de dezvoltare a unei regiuni sau chiar a unei țări. Legislația multor state
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
3
din lume recunoaște dreptul la folosirea t impului liber în scop turistic, chiar în mod similar cu
dreptul la muncă.
Turismul poate fi privit și ca fiind un aspect cultural, deoarece cultura unei regiuni, sau
țări reprezintă tot ceea ce omul a creat până în m omentul respectiv. Privit as tfel, turismul
transpune printr -un act de cunoaștere informații, turistul, pe timpul deplasării sale dintr -un loc în
altul, analizând și acumulând o cantitate însemnată de cunoștințe în diverse domenii.
Se poate afirma că turism ul devine una din cele mai complexe ramuri ale economiei
globale, în acest procest fiind implicată întreaga societate. Turismul, este considerat acțiunea prin
care se valorifică potențialul natural si antropic al unei țări, ducând la dezvoltarea lor, satis făcând
astfel tot mai multe motivații umane. Dezvoltarea continuă a turismului, se concretizează prin
cererea unei game tot mai diversificate de bunuri și servicii de consum, fapt care stimultează
structurile de produție și prestatoare de servicii, previzi onând astfel o creștere a activităților
economice și a consumului . (Cocean, 2002)
Căpătând atâta amploare, tursimul a căpătat atenția unui volum impresionant de instituții
și specialist din cele mai deferite domenii, precum geografi, economiști, pshihologi , arhitecți,
fiecare încercând să analizeze cât mai în detaliu fenomenul cu un grad de expansiune foarte
ridicat.
Conform studiilor și cercetărilor legate de domeniul turismului s -au definitivat o serie de
termini specifici pentru aceasta sferă a economiei , adică a fenomenului numit turism. Astfel s -a
ajuns la un punct comun și s -a definitivat ideea ca turismul reprezintă un fenomen social –
economic care definește societatea umană actuală, aflat în continuă creștere, care satisfice nevoia
umană de cunoaștere , de recreere și recuperare fizico -psihică, îconditiile unei civilizații
solicitante, dar cu posibilități material superioare pentru majoritatea populației. (Gheorghilaș,
2011)
Odată cu interesul foarte în detaliu pentru acest domeniu, fiind studiat foarte mult, s -a
dezvoltat o terminologie specifică, cu ajutorul căreia fenomenul de turism poate fi explicat mai
bine, spre o înțelegere mai ușoară și de către publicul larg; din această listă fac parte termeni
precum: turism, turist, călător, fond turistic, in frastructură turistică, stațiune turistică, flux
turistic, produs turistic, piață turistică.
Definiția general valabilă pentru turism este că reprezintă un fenomen social -economic
definitoriu pentru societatea umană actuală, aflat în continua creștere, sat isfăcând nevoia umană
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
4
de cunoaștere, recreere. Turismul, pe de altă parte reprezintă o importantă ramură a economiei
naționale, înregistrându -se în sectorul terțiar; cuprinzând totodată o serie de activități în
domeniul serviciilor, precum: furnizarea de i nformații, comercializarea de vacanțe, efectuarea
unor prestații de transport, cazare, tratament, agreement, sportive, etc.
Fenomenul de turism se materializează prin numărul de sosiri și plecări din locul de
reședință, respective locul de destinație. Ace stea două se pot diferenția datorită dorinței
populației de a scăpa de monotonie, de stresul cotidian, de a face mișcare, din dorința de a evada
de olbigativitatea de a muncii și de a trăi într -o interdependență continuă. Plăcerea de a vizita
diferite locu ri și obiective turistice pentru plăcerea proprie, implicând deplasarea, respectiv și
staționarea în locul ales ca destinație pentru petrecerea timpului liber reprezintă un alt argument
pozitiv pentru turism.
Turistul, reprezintă actorul principal în fenom enul de turism. Se poate afirma că orice
persoana care se deplaseaza în afara domiciliului său pentru un interval de timp nedefinit, în scop
de destindere și de refacere că reprezintă un turist. Etimologia termenului turist este o dispută
îndelungată și veche, deoarece atât în limba engleză, cât și în limba franceză reprezintă același
lucru, adică plimbare, călătorie, circuit. La nivel mondial, expertii Ligii Națiunilor, afirmă că
orice persoană care călătorește timp de 24 d e ore sau mai multe într -o altă țară decât cea în care
are domiciliul este considerat turist. Uniunea Internațională a Organismelor Oficiale de Turism
(UIOOT), o altă organizație internatională, cu obiect de studiu turismul, definește turisul ca fiind
orice persoană care vizitează un loc, altul decât cel de reședință, pentru orice altfel de motiv,
decât acela de a desfășra o activitate remunerate și efectuând un sejur de cel puțin o înoptare,
poate fi considerat turist national; iar orice persoană care se deplasează într -o altă țară decât cea
în care își are reședința cu orice alt scop decât acela de a fi remunerate este turist international.
(Gheorghilaș, 2011)
Pentru a putea vorbi despre un turism de calitate este necesară o bază materială turistică
pe mă sură. Această bază se referă la totalitatea tehnice și edilitare, necesare asigurării serviciilor
pentru buna desfășurare a actului de turism. Este necesară existent unei baze tehnico -materiale,
ce include: structurile de primire – capacitățile de cazare ș i alimentație publică, structure de
agrement, structure de tratament, precum și rețeaua de servicii aferete, precum transporturile și
serviciile speciale. În cadrul bazei tehnico -materiale pof fi inculse și căile de comunicație,
rețeaua de energie electric ă și termică, cea de apă potabilă, canalizare, serviciile poștale,
banzacre, medico -sanitare, etc (Geografia turismului, Aurel Gheorghilaș, 2011)
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
5
Pentru a definitiva cât mai amănunțit fenomenul turistic, facilitățile turistice au fost
împărțite în două ma ri categorii: facilități de bază, incluzând aici transporturile, cazarea,
alimentația, agrementul, divertismentul, și facilitățile complementare, care cuprind acele servicii
care nu sunt dedicate în mod special turismului, mai exact acele servicii cu carac ter general, de
care pot beneficia într -o măsură determinată și turiștii.
De asemenea, pentru a putea discuta despre turism, este absolut necesar existența fluxului
turistic, element descries prin mișcarea în teritoriu a vizitatorilor dinspre ariile de pro veniență
spre cele receptoare. Această mișcare este determinată de factorul uman, fiind explicată prin
volumul de participanți, posibilitățile fiecăruia sau de opțiunile acestora. Măsurarea fluxului
turistic se poate face prin intermediul a doi indicatori sintetici, și anume densitatea circulației
turistice, indicator ce se calculează ca raport între numărul total de sosiri și populația țării
respective sau ca raport între numărul total de sosiri și suprafața țării respective. Acest indicator
arată atracția față de anumite zone turistice și ce măsuri se impun pentru satisfacerea turiștilor
fără a suprasolicita zona respectivă. Un al doilea indicator ajutător este indicatorul general al
deplasărilor turistice, indicator care se calculează ca raport între numă rul total de plecări și
populația țării respective, oferindu -ne informații referitoare la intensitatea plecărilor în vacanță.
Probabil cele mai importante elemente al activității turistice o reprezintă produsul turistic
și piața turistică. Produsul turisti c face referire la materializarea ofertei turistice, care pe lângă
elementele de potential natural și antropic, include și acele elemente care defines producția
turistică, respective ansamblul de servicii și bunuri material care mobilizează forța de muncă în
turism. Pe de altă parte, definind piața turistică, putem spune că reprezintă locul în care se
întâlnește și se confruntă cererea cu oferta de produse turistice, loc special amenajat, în care
cumpărătorii se întâlnesc cu producătorii de servicii turisti ce. Orice piață turistică este definită
prin elementele următoare: produsul turistic pe care îl vinde, producătorii de servicii turistice,
cumpărătorii de servicii turistice, locul în care se desfășoară actele de vânzare -cumpărare și
intervalul de timp în care se desfășoară.
Referitor la evoluția turismului în mileniul nostru, se poate spune că în ciuda faptului că
au existat atacuri teroriste, incertitudini economice și politice, fluctuații ale ratei de schimb
valutar, creșteri ale prețului petrolului, ci rculația turistică international și -a continuat ritmul
pozitiv, depășind chiar așteptările celor mai optimiști specialiști în domeniu. Astfel, în anul 2007
s-a ajuns la cifra de 897,7 milioane de sosiri la nivel mondial, această cifră fiind rezultatul
intensificării concurenței și a accentuării politicii de divesificare a ofertei turistice.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
6
Odată cu criza economică, au avut loc schimbări de cifre la nivel mondial; în anul 2009,
la nivel mondial s -a produs o scădere de 3,8%, însemnând aprox. 35 milioane de turiști,
comparativ cu anul 2008. Cele mai afectate regiuni au fost Europa și America, ambele
înregistrând scăderi de 4,9%, ceea ce înseamnă 23,7 milioane de turiști pentru Europa și 7,2
milioane de turiști pentru America. Totuși a existat și o regiune ca re și -a păstrat calea
ascendentă, fiind vorba despre Africa, cu o creștere de 3,7%, adică de 1,6 milioane de turiști.
(Cristureanu, 2006)
În mod surprinzător, în anul 2010, turismul și -a revenit mult peste așteptări în urma
șocului de pe urma crizei mondia le, ajungându -se la cifra record de 940 milioane de sosiri la
nivel international, o creștere de 6,6%, adică de 58 de milioane de sosiri față de anul precedent.
Potrivit datelor obținute de UNWTO, la nivelul întregii lumi, repartiția procentuală a sosirilo r
turistice international s -a făcut în anul 2010 astfel: Europa 50,7%, Asia și Pacific 21,7%,
America 15,9%, Orientul Mijlociu 6,4%, Africa 5,2%. (Cristureanu, 2006)
În ceea ce priveste încasările pe domeniul turistic, s -au estimat că în anul 2010 încasăril e
au ajuns la 693 miliarde de euro la nivel mondial, ceea ce înseamnă că valoarea medie a încasării
a fost de 740 euro. Cea mai mare pondere din aceasta sumă a avut -o Europa, unde încasările s -au
ridicat la suma de 306,4 miliarde de euro, cea mai mare pond ere având -o Europa Mediteraneană.
Privind încasarea pe turist, media europeană a fost de 650 de euro pe turist, însă cu fluctuații de
la 700 de euro pe turist în Europa Occidentală și Mediteraneană și 780 euro pe turist în Europa
Nordică, până la 380 de eu ro pe turist în Europa Centrală și de Est.
Cea mai mică sumă înregistrată de o zonă de pe urma turismului a fost în zona Orientului
Mijlociu, respective 37,9 miliarde de euro și Africa, cu 23,9 miliarde de euro; valoarea încasării
medie oscilând în jurul v alorii de 4 -500 de euro pentru Africa și 620 de euro pentru Orientul
Mijlociu. (Cristureanu, 2006)
Turismul, căpătând astfel o importanță economică tot mai mare, a început să prezinte un
interes din ce în ce mai mare și pentru analiștii de specialitate, an alizânt tot mai amănunțit acest
fenomen de anvergură. Specialiștii din aces domeniu, au început să împartă fenomenul de turism
în mai multe categorii. Există mai multe variante de criterii în care a fost împărțit turismul, după
bunul plac al fiecarui anali st; însă cea mai des utilizată este următoarea: a) după criteriul distanței
întâlnim turism de distanță mică, turism de distanță mare, turism de distanță foarte mare; b) după
criteriul duratei călătoriei: turism de scurtă durată de 1 -3 zile, turism de dura tă medie, turism de
lungă durată; c) după criteriul provenienței: turism intern, turism international; d) după criteriul
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
7
numărului de participanți: turism individual, turism de grup; e) după criteriul organizării: turism
organizat, turism semiorganizat, tu rism neorganizat; f) după criteriul modului de desfășurare în
timp: turism continuu, turism sezonier, turism de circumstanță; g) după criteriul mijloacelor de
transport utilizate: turism pedestru, turism rutier, turism feroviar, turism naval, turism aerian ; h)
după criteriul vârstei participanților: turismul grupei tinere, turismul grupei mature; turismul
grupei vârstnice; i) după criteriul economico -social: turism social, de masă, t urism particular; j)
după criteriul particularităților regiunii de destinaț ie: turismul la obiective turistice, turismul în
localități turistice, turismul în stațiuni turistice.
Potrivit literaturii de specialitate din România, cea mai recentă clasificare a turismului,
aparține geografilor ieșeni I. Muntele si C. Iațu. Aceștia cl asifică turismul astfel: a) criteriul
temporal: weekend, sejur, transit, croazieră; b) criteriul localizării și al motivației: turism litoral,
turism alpin, turism lacustru, turism citadin, turism fluvial, turism cultural, turism frontalier,
turism rural -etnografic; c) criteriul agregativ: turism solitar, turism familial, turism de masă,
turism expeditionar, turism cinegetic, turism cultural -sportiv, pelerinaj; d) criteriul geografic:
turism specific climatului temperat, climat specific climatului polar, tu rism specific climatului
tropical.
1.2 POTENȚIALUL TURI STIC. ASPECTE GENERA LE
Potențialul turistic definește ansamblul elementelor naturale și antropice dintr -o anumită
zonă, teritoruiu, țară prin care este stârnit interesul turiștilor, ducând la realizarea de activități
turistice. Deseori, termenul de potențial turistic este înlocuit cu termenul de destinație turistică.
Încercând o primă definire clară a fenomenului turistic, E. Guy Treuler, spune în 1880
“un fenomen al timpurilor modern, bazat pe necesitatea de refacere a sănătății și schimbare a
mediului, de cultivare a sentimentului de receptivitate față de frumusețile naturii, rezultat al
dezvoltării comerțului, industriei și perfecționării mijloacelor de transport.”
Potențialul turistic reprez intă ansamblul elementelor ce se constituie ca atracții turistice și
care se prestează unei amenajări pentru vizitare și pentru primirea călătorilor. Existența
potențialului turistic este benefică deoarece permite valorificarea din punct de vedere economic a
zonei respective. Potențialul turistic cel mai ridicat este în zonele în care se remarcă prin
complexitate, atât din punct de vedere natural, cât și antropic.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
8
Putem observa două elemente care intră în component potențialului turistic: fondul
turistic na tural și fondul turistic antropic, două elemente între care se leagă o corelație. Fondul
turistic natural se referă la diveristate genetică precum structuri litologice, forme și microforme
de relief, elemente de hidrografie, compoziția asociațiilor vegetal e, dar și prin anumite însușiri
ale acestuia, precum clima, starea vremii, etc. Referitor la fondul turistic antropic putem afirma
că acesta reunește o gamă largă si variată de elemente ce pot fi grupate în edificii și elemente cu
funcție turistică și mani festări antropice cu funcție turistică. (Erdeli și Gheorghilaș, 2006)
Modul în care se face valorificarea produselor turistice și a resurselor create într -o
anumită zonă, depinde în cea mai mare măsură de dinamica dezvoltării economiei naționale a
unei țăr i, de politica de ansamblu pe care o are țara respective, de facilitățile oferite vizitatorilor,
etc. Astfel se crează ideea că ideea de potențialul turistic însumează totalitatea valorilor natural,
culturale, economice, care în urma acțiunii umane, pot de veni obiecte de atracție turistică.
În afară de prezența resurselor care compun fondul turistic sunt necesare lucrări de
amenajare și echipare, investiții de capital și un volum considerabil de muncă. Totodată, despre
potențialul turistic nu se poate pove sti fără a se face referire la prestațiile de serviciile turistice,
servicii care sunt din ce în ce mai diversificate și la nivel calitativ tot mai ridicat, încercând să
acopere într -o măsură tot mai mare preferințele si exigențele turiștilor și vizitatori lor potențiali.
Criteriile de identificare ale potențialului turistic se referă la structura și complexitatea
componentelor cu valențe turistice, la acele particularități care individualizează elementele
cadrului natural și le fac atractive pentru turiști. Criteriile se referă la dispunerea treptelor de
relief, gradul de complexitate a unităților de relief și tipurile de relief (glaciar, vulcanic, carstic,
eolian), prezența formelor de relief deosebite (peșteri, stânci, chei, pasuri), gradul lor de
accesibi litate, modul de concentrare sau dispersie al formelor de relief, gradul de fragmentare,
analiza treptelor hipsometrice (munți înalți >2000m, mijlocii 1000 -1500m, scunzi 700 -1000m).
(Melinda Cândea și colaborator ii, 2000 : 48)
În strânsă legătură cu potenți alul turistic sunt și infrastructura turistică, structurile de
primire și serviciile complementare, făcând referire și la factori ce descriu factorii generali ai
existenței umane: ospitalitate, obiceiuri, varietatea și calitatea serviciilor prestate pentru buna
desfășurare a activităților turistice.
În ceea ce privește atractivitatea cadrului natural putem spune că este influențată de
următoarele caracteristici: valoarea peisagistică a unităților de relief existente în teritoriu,
calitățile terapeutice, rel axante ale unor factori climatici, calitatea repartiția și densitatea
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
9
elementelor componente ale hidrosferei, biodiversitatea floristică și faunistică, care poate oferi
elemente de cunoaștere științifică si ecologică. (Melinda Cândea și colaboratorii, 2000 )
1.3 TURISMUL ÎN ROMÂ NIA
România, datorită faptului că se bucură de un potential turistic bogat și variat, se alătură
statelor cu tradiție în turism, acestu lucru aducându -i statutul de destinație de vacanță
recunoscută și apreciată în întreaga lume. U n factor determinant pentru acest lucru a fost situația
economico -socială și situația politica, elemente care au influențat statutul României pe piața
turistică internatională, dar și să -i acorde turismului un rol imporntant în economia națională.
În ceea ce privește activitatea turistică a țării noastre, se poate afirma că de -a lungul
timpului, atât component internă, adică circulația internă, cât și component externă, adic ă
circulația internatională, au întâlnit diverse episoade ale dezvoltării, fiind determinate de
evenimentele majore din economia mondială și nivelul de implicare al fiecărui stat. Dintre
elementele ce și -au pus amprenta asupra activității turistice putem aminti o serie de factori
pozitivi precum: globalizarea și internaționalizarea vie ții economice, pătrunderea tehnologiei în
economie, intensificarea procesului de intergrare și cooperare la nivel global, dar și factori
negativi precum extinderea șomajului, a sărăciei, perioadele de criză. Împreună cu acestea,
desigur, evoluțiile individ uale ale fiecărui stat au rol determinant în activitatea turistică.
Circulația turistică internatională se subdivide în două component e, mai exact în sosiri
(incoming) și (outgoing), cu comportament diferit. Conform statisticilor oferite de Institutul
Național de Statistică, se observă că referitor la numărul de sosiri de turiști străini în România, se
disting trei perioade diferite; perioada de debut, mai exact după momentul în care au început
înregistrările statistice, o prima etapă care este marcată prac tic de o evoluție ascendentă. Astfel
că în anul 1981 s -a înregistrat anul record al sosirilor de turiști străini, mai exact 7 mil, o creștere
de 10 ori mai mare decât în 1966 și de 3 ori față de 1970, perioadă care se suprapune perioadei
de plină dezvoltar e a economiei românești, industrializare masivă și a relațiilor de schimb
internațional foarte bună.
O a doua etapă în evoluția circulației turistice internaționale în România, o reprezintă
perioada anilor 1982 -1989, perioadă în care se înregistrează un uș or declin al numărului de turiști
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
10
străini în România. Aceasta corespunde unei perioade de stagnare sau chiar declin al economiei
românești, și unei politici de izolare pe plan internațional.
Ca o ultimă etapă, se poate considera perioada de după anul 1989 , an important în istoria
României, an după care se poate spune că turismul românesc intră într -o nouă eră. Au fost reluate
legăturile cu partenerii europeni, s -au conturat noi relații cu parteneri din Orient, asftel ca în
noile condiții, turismul să cunoa scă din nou o creștere; astfel ca numărul de sosiri de turiști să
crească de la 4.850 mii în 1989 la 6.532 mii în 1990. Însă neavând o bază materială foarte bine
pusă la punct, fără a fi susținută de transformările din economia românească nu a favorizat o
creștere îndelungată ci numai de moment, asftel că până în 2002 număul de turiști a scăzut.
Aceste etape au fost reflectate și în locul pe care l -a ocupat România în topul țărilor
receptoare de turiști și implicit în cota de piață. România a decăzut astfel de pe un loc în primele
15 țări preferate ca destinație turistică mondială și cu o cotă de piață de 2,5% în anul 1981, pe un
loc 40 în ierarhia mondială, respectiv locul 20 în ierarhia europeană, cu o cotă de piață de 0,8%.
Tabelul 1.1 Nivelul și dinamica sosirilor, înnoptărilor în România în perioada 2000 -2015
Ani Total sosiri
(mii persoane) Total înnoptări
(mii persoane) Durată sejur
(zile/turist) Modificare aboslută
față de 2000 Dinamica față de
2000 %
sosiri înnoptări sosiri înnoptări
2000 4920 17647 3,59 – – – –
2001 4875 18122 3,72 -45 475 99,1 102,7
2002 4847 17277 3,56 -73 -370 98,5 97,9
2003 5057 17845 3,53 137 198 102,8 101,1
2004 5693 18501 3,28 718 854 114,6 104,8
2005 5805 18373 3,16 885 726 118,0 104,1
2006 6216 18992 3,06 1296 1345 126,3 107,6
2007 6972 20593 2,95 2052 2947 141,7 116,7
2008 7125 20726 2,9 2205 3079 144,8 117,4
2009 6141 17325 2,82 1221 -322 124,8 98,2
2010 6072 16051 2,64 1152 -1595 123,4 90,95
2011 7031 17979 2,55 2111 332 142,9 101,8
2012 7686 19166 2,49 2766 1519 156,2 108,61
2013 7943 19362 2,43 3023 1715 161,4 109,7
2014 8465 20280 2,39 3545 2633 172,0 114,92
2015 9930 23519 2,36 5010 5872 201,8 133,27
Sursa: Prelucrări proprii conform a nuarul ui statistic național, 2016, INSSE, București
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
11
Începând cu anul 2003, numărul de sosiri și înnoptări înregistrează creșteri successive
până în 2008, iar în anul 2009 față de 2000, nivelul turiștilor a sporit cu 24,8%, iar cel al
înnoptărilor s -a redus cu 1,8%.
Din punct de vedere al distribuției zonel or din care vin cei mai mulți turiși către România,
observăm că cei mai mulți sunt din Europa, respective 95%, 3/5 dintre aceștia fiind chiar din
țările vecine, Republica Moldova, Ungaria, Ucraina, Bulgaria. Această se explică prin distanțele
scurte dintre țările de origine și România, prin limbile asemănăoare, prin istoria relative comună
În ceea ce privește plecările turiștilor români în străinătate, este evident că trebuie
remarcată creșterea spectaculoasă a numărului acesotra după 1990, atunci când în 1 990 s -a atins
numărul de 11,3 mil. față de 898 mii în 1989 și față de variații în jurul valorii de 1 mil în
perioada 1985 -1989, valoare care se menține ridicat, 9 -10 mil anual, până în 1995. (Economia
turismului ediția a III -a, Rodica Minciu). Drept cauze al acestui fenomen, se poate considera
deschiderea politică de dupa 1989, și facilitățile oferite de guvernul român turiștilor potențiali și
receptivitatea celorlalte țări europene față de cetățenii români. Prin acest flux de turiști care
pleacă în afara granițelor țării, România devnie dintr -o țară receptoare într -una emițătoare, fără a
uita să amintim de potențialul turistic ce dovedește statutul de țară receptoare. Datorită faptului
că după anul 1995 unele state au introdus obligativitatea unui minim di sponibil de cheltuieli de
500€, dar și ca rezultat al deteriorării condițiilor de viață în România, numărul plecărilor de
turiști din România a scăzut considerabil.
Tabelul 1.2 Evoluția plecărilor turiștilor români în străinătate
Anii Plecări de turiști – mii
1970 255
1975 805
1980 1.711
1985 1.147
1990 11.275
1995 5.737
2000 6.388
2002 5.757
2004 6.972
2008 13.072
2010 10.905
2012 11.149
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
12
Sursa: Anuarul statistic național, 2016, INSSE, București
Referitor la preferințle turiștilor români, ei se îndreaptă în mod special spre țările
europene, în 2002 în proporție de 97,8%, în mod deosebit către țările vecine sau din apropiere:
Ungaria 35,2%, Bulgaria 8,7%, Turcia 6,5%.
Din punct de vedere al scopului călătoriilor românilor în străinătate, cei mai mulți turiști
români ce părăsesc granițele țării, au ca scop principal ,,odihna, recreerea și tratamentul, cu o
pondere de 88,9% în 1998, personal însoțitor de bord, 6,4%, turism de afaceri și motive
personale 3%, și micul trafic de frontier 1,7%.
Tabelul 1.3 Înnoptările turiștilor în structurile de primire turistică în perioada 2009 -20015
Regiunea 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015 Dinamica
2015/2009
%
Nord -Est 1509550 1372623 1556366 1633749 1614345 1710437 1934306 128,13
Sud-Est 4423728 3734288 4050309 4492150 4186623 4294722 4918408 111,18
Sud-
Muntenia
1674366
1564697
1677887
1775164
1715207
1714876
1909901
114,06
Sud-Vest
Oltenia
1441604
1290263
1486267
1565613
1567021
1537262
1727528
119,83
Vest 1676496 1504943 1682795 1672222 1755149 1829515 2233754 133,23
Nord -Vest 2098589 1884543 2084552 2111697 2113735 2287467 2713820 129,31
Centru 2665298 2719381 3311637 3677081 4037579 4244860 5042039 189,17
Bucuresti –
Ilfov 1835779 1980397 2129626 2238446 2373012 2660902 3039584 165,57
Total 17325410 16051135 17979439 19166122 19362671 20280041 23519340 135,75
Sursa: Prelucrări proprii conform a nuarul ui statistic național, 2016, INSSE, București
Privind repartiția preferințelor turiștilor români cazați pe teritoriul României în funcție de
zonă, observăm că cele mai multe înnoptări sunt înregistrate în zona de Sud -Est, fapt ce se
explicăprin intensitatea activității turistice și formele de turism practicate în zonă.
2014 12.299
2015 13.118
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
13
Tabelul 1.4 Preferințe le turiștilor pe tipuri de unități de cazare
Tipuri de unități Structura sosirilor
2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015
Hoteluri și moteluri 83,46 82,79 81,30 80,50 81,45 81,62 80,68 80,11 80,34 77,65
Hosteluri 0,32 0,45 0,56 1,39 1,39 1,54 1,74 1,84 2,10 2,50
Cabane turistice 0,73 0,83 0,98 0,89 0,83 0,79 0,79 0,86 0,89 0,77
Campinguri și
unități de tip căsuță 1,26 1,21 1,50 1,32 1,28 1,14 0,94 0,75 0,59 0,90
Vile turistice și
bungalouri 3,97 3,74 4,08 4,26 3,62 3,39 3,47 3,45 2,93 3,12
Tabere de elevi și
preșcolari 2,67 2,12 1,98 2,34 1,93 1,53 1,04 1,00 1,17 0,99
Pensiuni turistice 3,86 4,50 4,62 4,69 4,99 5,16 5,65 6,18 6,27 7,07
Pensiuni
agroturistice 2,41 2,87 3,58 3,88 3,76 4,12 4,72 5,14 5,33 5,82
Alte unități de
primire turistică 1,32 1,49 0,93 0,73
0,75 0,71 0,97 0,67
0,38 1,18
Total 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0 100,0
Sursa: Anuarul statistic național, 2016, INSSE, București
Turiștii din România, cea mai iportantă parte dintre ei au preferat ca unitate de cazare
hotelurile și motelurile, astfel ca în anul 20 15, 77, 65% din totalul sosirilor înregistrate în
România au fost la hoteluri si moteluri, urmând apoi 7,07% în pensiuni turistice, 5,82% pensiuni
agroturistice celelalte procente r epartizându -se între pensiuni turistice, vile turistice, bungalouri,
tabere pentru elevi și preșcolari șipensiuni agroturistice.
1.4 IMPORTANȚA TURIS MULUI ȘI A CUNOAȘTER II POTENȚIALULUI TUR ISTIC
Privind turismul ca latură a economiei mondiale, se poate afirma că s -a impus intr -o
manieră importantă în epoca contemporană, în special prin ascensiunea sa foarte rapidă, mai ales
în contextul economico -social al ultimelor decenii. Această ascensiune a turismului a atras după
sine un volum mare de investiții n ecesare pentru crearea bazei material și dezvoltării unui sistem
atât de necesar pentru a oferi soluții pentru petrecerea superioară a timpului liber, menținerea
echilibrului biologic și fiziologic al omului modern.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
14
Datorită expansiunii foarte rapide pe c are a avut -o turismul, acesta a căpătat o impornanță
deosebit de ridicată, fiind considerat cel mai dinamic fenomen al societății contemporane.
Turismul are efecte economice pe care le genereaza pe toate planurile, de la simularea creșterii
economiei mondi ale, ameliorarea structurii sociale, valorificarea resurselor natural,
îmbunătățirea condițiilor de viață. (Implicații economice și sociale ale calității serviciilor din
turismul românesc, Oana Maria Rezeanu, 2011)
După anumite studii realizate de Organiz ația Mondială a Turismului, s -a stabilit că
efectele turismului pot fi grupate in trei categorii: efecte asupra strategiei globale de dezvoltare a
unei țări (zone) sau efecte globale, efecte parțiale asupra economiei naționale și o ultimă
categorie, efecte externe, în domeniul socio -cultural, fizic și cel al resurselor umane.
PARTEA II. MATERIAL ȘI METODĂ
CAPITOLUL 2 ASPECTE GENERALE ALE JUDEȚULUI BISTRIȚA –
NĂSĂUD
Prezenta lucrare, având titlul “Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului
Bistrița -Năsăud” a avut ca scop principal aflarea opiniei populației privind importanța unei
valorificări cât mai eficiente a potențialului turistic al județului. Pentru a atinge acest scop s -au
folosit două metode distincte; metoda anchetei sociologice, având ca instrument chestionarul și
metoda analizei SWOT, prezentând punctele tari, punctele slabe, oportunitățile, respectiv a
amenințărilor din punct de vedere turistic al județului Bistrița -Năsăud.
2.1 DESCRIERE GENERA LĂ A JUDEȚULUI BISTR IȚA-NĂSĂUD
Bistrița -Năsăud reprezintă un județ din partea de nord a României, în limba maghiară este
numit Beszterce -Naszód megye, iar în limba germană Kreis Bistritz -Nassod . A fost înființat în
anul 1968 prin reorganizarea teritorială a Regiunii Cluj, din raioanele B istrița și Năsăud. Cea mai
mare parte a teritoriului județului actual a făcut parte mai devreme din Județul Năsăud
(interbelic), respectiv Comitatul Bistrița -Năsăud (antebelic).
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
15
Județul Bistrița -Năsăud este un județ ce face parte din grupa de dezvoltare Nord -Vest, ce
se învecinează la nord cu județul Maramureș, la est cu județul Suceava, spre sud cu județul
Mureș, iar la vest, cu județul Cluj. Reședința și centrul cultural, educațional și economic fiind
reprezentat de orașul Bistrița. Suprafața județului Bistrița -Năsăud este de 5.355 km pătrați, ceea
ce reprezintă aproximativ 2,2% din suprafața totală a României. Din punct de vedere
administrativ, județul este împărțit astfel: un municipiu, 3 orașe și 58 de comune cu 235 de sate.
Județul include zona de le gătură dintre Carpații sudici și Podișul Transilvaniei, bazinul de
sus al Someșului Mare și afluenții săi, cât și o mica parte din bazinul mijlociu al râului Mureș.
Referitor la relieful județului Bistrița -Năsăud putem afirma că are un relief variat, distr ibuit în
formă de amfiteatru spre Câmpia Transilvaniei. Relieful fiind alcătuit în principal din trei zone:
a) o zonă montană (48% din suprafața totală a județului), incluzând partea muntoasă a
lanțului Carpaților Estici, partea nordică și central a limitei m untoase incluzând
masivele Țiblea, Suhard, Bârgău și Călimani;
b) o zonă deluroasă (49,3% din suprafața totală a județului), mai exact partea central și
vestică a județului;
c) o zonă de luncă (2,7% din suprafața totală a județului), care se exinde de -a lungul
cursurilor principale de apă, în special a râului Someșul Mare și a afluenților.
Relieful judetului este predominant deluros și muntos, fapt pentru care întâlnim o floră
diversificată. Dacă în depresiuni, de -a lungul râurilor și a teraselor avem de -a face cu culture de
cereale, culturi tehnice și legume, în munți întâlnim o faună bogată, ocrotită de lege, cum ar fi:
vulturul negru, barza neagră, cocșul de munte, adevărate monumente ale naturii.
Relieful judetului este predominant deluros și muntos, fapt pe ntru care întâlnim o
floră diversificată. Dacă în depresiuni, de -a lungul râurilor și a teraselor avem de -a
face cu
Referitor la infrastructura transporturilor, ea este una destul de bine pusă la punct, peste
media națională, în ciuda faptului că doar o m ica parte din drumurile publice sunt modernizate,
gradul de modernizare al județului fiind de aproximativ 25%. Județul Bistrița -Năsăud este
străbătut de drumul european E60, dinspre Ungaria, Oradea -Cluj-Brașov -București, existând și
alte drumuri europene î n apropiere. Cel mai important tronson de circulație a județului rămâne
însă DN 17, necesitând însă reparații.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
16
Rețelele de apă potabilă din județ sunt sub nivelul așteptat de cetățeni, la momentul actual
doar 54,8% din populație dispunde de apă potabilă cu rentă. Rețeaua de canalizare reprezintă însă
o problemă mai accentuate, deoarece doar 5,4% dintre localitățile județului dispun de rețea de
canalizare, mult față de media națională de 21%.
2.2 PREZENTAREA ORAȘ ELOR ȘI STAȚIUNILOR TURISTICE
Bistrița. Municipiul Bistrița reprezintă orașul de reședința al județului Bistrița -Năsăud.
Lucruri precum ospitalitatea localnicilor, tradițiile numeroase, istoria bogată, îmbinate cu
modernismul și spiritualitatea, fac din aces oraș un important centru turistic din c entrul turistic al
Transilvaniei. Prima atestare documentară scrisă a orașului Bistrița datează 1264, prima
mențiune făcâdu -se în anul 1241.
Devoltarea puternică a orașului au dus la crearea unor structure arhitecturale importante,
unele din ele existând și astăzi. Dintre acestea putem aminti:
– Biserica gotică, cu turnul înalt de 75 de metri; construcție începută în anul 1470,
finalizată în 1564;
– fosta biserică a minorităților din secolul al XIII -lea;
– complexul comercial Sugălete;
– casa Argintarului ridicată în secolul XVI -lea;
– zidurile vechii cetăți a Bistriței și Turnul Dogarilor – unul din bastioanele de apărare
ale orașului.
Năsăud. Reprezintă al doilea oraș ca importanță în județ, după municipiul Bistrița. Este
centrul unei vechi Românii popular e, adică a unei regiuni etno -istorice, devenită multiculturală.
Orașul are o puternică tradiție în învățământ, fiind printer puținele localități unde existau școli
confesionale gimnaziale (greco -catolice) cu predare în limba română (acualul Colegiu Naționa l
,,George Coșbuc” și Școala Gimnazială ,,Mihai Eminescu”). Referitor la legăturile externe,
orașul Năsăud este înfrățit cu următoarele orașe Mandello del Lario din Italia (2009) , Mlawa din
Polonia (2010), Alexandreia din Grecia (2011) și Kavadaci din Mac edonia (2012).
Ca obiective turistice ale orașului Năsăud putem aminti:
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
17
– Muzeul Grăniceresc Năsăudean, deschis în 1931, care funcționează într -o clădire
declarată monument istoric (Șvardia – fosta reședința a ,,Regimentului 2 grăniceresc”);
– Muzeul Memorial ,,Liviu Rebreanu” din vechiul cartier năsăudean Prislop, astăzi
,,Liviu Rebreanu”;
– Casa Memorială ,,George Coșbuc”, din satul Hordou (astăzi Coșbuc), aflat pe drumul
national ce duce spre județul Maramureș;
– Statuia ,,Lupa Capitolina”, simbol al latinității poporului român, donată de dr. Traian
Gheorghe Dascăl și soția sa Nadia;
– Monumentul Eroilor Români din Primul Război Mondial, înalt de 2,50 m, fiind
iscripționat cu mesajul ,,Eroilor morți în războiul cel mare, făcându -și datoria”.
Beclean. Orașul este atestat documentar din 1235 sub denumirea de Bethleem.
Reprezintă un oraș cu importanță majoră în transportul feroviar, deoarece este un important nod
feroviar, dar și în transportul rutier, deoarece este tranzitat de drumul european E576. În c eea ce
privește turismul, orașul Beclean nu are atât de multe obiective turistice, dar putem aminti:
– Biserica Reformată -Calvină, care a fost construită în secolul al XV -lea, în stil gotic;
această biserică adăpostind mormintele familiilor nobiliare maghia re Bethlen si
Banffy;
– primul Castel Bethlen, de pe latura nordică a Pieței Libertății, edificat în secolul al
XVIII -lea, în stil baroc;
– al doilea Castel Bethlen, de pe latura vestică a Pieței Libertății, care găzduiește la ora
actuală Școala Generală Grigo re Silași.
Sângeorz Băi, este cunoscută ca stațiune balneară îcepând cu secolul al XVII -lea,
localitatea fiind recunoscută ca oraș în anul 1960. Apa minerală cu care a fost înzestrată
localitatea, curgând prin zece izvoare, a făcut ca localitatea să devin ă o localitate importantă a
turismului românesc, îndrăgită de turiști, în special de cei care suferă de afecțiuni ale aparatului
digestive și reumatismale, care necesită tratament climacteric. Capacitatea de cazare a stațiunii
este una destul de ridicată, hotelul ,,Hebe” cu 900 de locuri, dar și hotelul ,,USGR” cu 600 de
locuri, care asigură pe lângă o serie de vile, pensiuni și cabane, posibilități optime de cazare la
standarde de 1 -3 stele. Stațiunea având ca punct forte și aerul curat de munte, fiind sit ată la
poalele Munților Rodnei.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
18
Privind stațiunea din punct de vedere al obiectivelor turistice, putem aminti: Biserica din
lemn, Muzeul de Artă Contemporană, Mănăstirea Cormaia, Muzeul Cuibul Visurilor, Turnul cu
Ceas de la Biserica Ortodoxă, Izvoarele d e apă mineral 1 -10, Cariera de marmură, Valea
Borcutului, Valea râului Someșul Mare.
Stațiunea Piatra Fântânele este situată la poalele Munților Călimani, lângă Pasul
Tihuța, la 45 km de Bistrița, pe drumul European E58, are altitudinea de 1100m. Este vizitată în
special în sezonul rece, de turiștii pasionați de sporturile de iarnă, fiind dotată cu partie de ski de
300 m și telescaun.
Stațiunea Colibița este una din cele două zone considerate ca având cel mai pur aer din
țară, fiind situată în comuna Bistrița -Bârgăului, între Munții Bârgăului și Călimani. Între anii
1923 și 1975 a funcționat ca stațiune balneo -climaterică, dar cu timpul construcțiile s -au
degradat, stațiunea a dispărut astfel cu totul. În prezent încercându -se renașterea stațiunii.
Punctul principal de atracție fiind reprezentat de Barajul de la Colibița, în zonă putând fi
practicate și activități p recum: drumeții, pescuit, alpinism, caiac, cic lism montan. De asemenea
există și un izvor cu apă minerală.
Fig 2.1 Stațiunea Colibița
Sursă:Arhivă personală
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
19
Stațiunea Valea Vinului este situată la 8 km de Rodna, în partea de sud -est a Munților
Rodnei. Reprezintă o importantă stațiune balneoclimaterică, fiind dotată cu izvoare minerale. Ca
puncte de interes turistic întâlnim Lacul Ineu și ruinele cetății Rodna.
2.3 PREZENTAREA POTE NȚIALULUI TURISTIC N ATURAL AL JUDEȚULUI BISTRIȚA –
NĂSĂUD
Relieful. Întâlnim masive muntoase, care îndeplinesc funcții complexe de odihnă,
relaxare, sănătate, drumeții și sport: Țibleș, Rodna, Suhard, Bârgău și Călimani. În zona de nord
domină vârfurile înalte precum vf. Pietrosul – 2303m, vf. Ineu – 2279m și vf Țibleș cu 183 9m.
Aceste masive montane sunt străbătute de râuri precum Sălăuța, Rebra, Anieș, râuri pe a căror
văi se crează trasee spre crestele munților.
Un alt important punct de atracție al județului Bistrița -Năsăud îl reprezintă Peștera de la
Izvorul Tăușoarelo r, având lungimea de 16 km, fiind foarte apreciată de specialiștii in domeniul
arheologiei, datorită prezenței unor interesante cristale de gips și a unor fosile cu mare interes
științific. Alte zone cu interes major din punct de vedere geologic se regăses c în Sărățel și în
apropierea satului Domnești, loc unde natura a creat sculpturi în gresie cu diferite forme:
Ciupercile, Femeia de piatră, Soldații. Acestea reprezentă atracții naturale ale județului, ce
prezintă interes pentru turiști, mai ales prin fap tul că sunt și foarte accesibile, fiind în apropierea
drumurilor E58 și a căii ferate ce leagă Șieu de Beclean.
Parcul Național Munții Rodnei, este o rezervație naturală ce se întinde pe 46.400 ha,
fiind declarat Rezervație a Biosferei din 1979, datorită factorilor geologici și geomorfici, cât și
faunei și florei pe care o deține. De asemenea Munții Rodnei oferă di ferite posibilități de
practicare de diverse sporturi prin existența a numeroase pârtii de schi, amenajate și neamenajate,
trasee montane pentru practicarea de sporturi extreme.
Munții Călimani, important edificiu vulcanic, prezentând fenomene volcano -carstice
curioase, declarat asftel la rândul lui parc național, prezintă un punct de interes important pentru
turiști deoarece deține în interiorul lui cratere uriașe, de până la 10 km, fauna și floră extreme de
diversificată, cu multe specii rare, întinzând u-se pe o suprafață de aproximativ 2000 km pătrați.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
20
Munții Bârgău, cu un important vârf montan, vf. Heniul Mare, cu altitudinea de 1611 m,
o zonă turistică de mare atracție prin prezența conurilor vulcanice și a pădurilor nesfârșite care
formeaza un peisaj pitoresc aparte.
Munții Țibleșului, cu înălțimi reduse, de până la 1800 m, cu cel mai înalt varf, fiind vf.
Măgura de 1842 m, situați la nord -vestul județului Bistrița -Năsăud, făcând trecerea spre
depresiunea Maramureșului prin pasul Șetref.
Clima este de tipul continental moderată, cu variații mari, în funcție de treptele de relief,
cu vânturi din parea de nord -vest și vest. Privind din punct de vedere al temperaturilor medii
anuale, în județul Bistrița -Năsăud se înregistrează valori de 0 grade Celsius în zona montană, cu
altitudini de peste 1900m și temperatura de 8.5 grade Celsius ca valoare medie anuală în zona
sud-vestică a județului. Valorile precipitațiilor anuale depind de anotimp, în general depășind
valorile medii anuale. Zăpada care își face prez ența din noiembrie până în martie favorizează
practicarea sporturilor de iarnă. Zona Colibița – Piatra Fântânele, fiind o zonă cu o importantă
concentrație de ozon și ioni de iod, este o importantă zonă, datorită calităților aerului curat, tot
mai puțin ex istent în Europa.
Hidrografia. Principalul element al hidrografiei în județul Bistrița -Năsăud îl reprezintă
Someșul Mare, existând de altfel și lacuri glaciare, lacul Lala Mare, lacul Lala Mică din Munții
Rodnei, Tăul Zânelor din Munții Călimani, având o i mportanță pastoral și turistică. Există
posibilitatea practicării turismului de weekend și pescuit pe lacurile natural Budurleni și Manic,
și pe lacul antropic de la Colibița. Mai există aspecte ale hidrografiei favorabile dezvoltării
agroturismului pe Val ea Ilvelor, Valea Bârgăului, Valea Anieșului, Valea Sălăuței.
Vegetația. În județul Bistrița -Năsăud întâlnim specii de plante ocrotite prin lege precum:
tisa, zada, smârdarul, zâmbrul, floarea de colt, angelica narcisa, crucea voinicului, laleaua
pestriță, fapt care favorizează tursimul științific. În Munții Bârgăului există încă suprafețe
ocupate de păduri, fapt care este benefic pentru concentrația ridicată de ozon.
Fauna. Dispunând de zone montane greu accesibile, s -a creat un relief sălbatic, greu
acces ibil, care au favorizat păstrarea unui fond natural variat, important pentru practicarea
turismului de vânătoare precum: capra neagră, marmota, ursul carpatin, râsul, acvila de stâncă,
buha, barza alba, corbul, cocoșul de mesteacăn, cocoșul de munte, ciufu l pitic.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
21
2.4 PREZENTAREA POTE NȚIALULUI TURISTIC A NTROPIC AL JUDEȚULUI
BISTRIȚA -NĂSĂUD
Potențialului turistic antropic în județului Bistrița -Năsăud are o semnificație din ce mai
importantă, deoarece acest județ a intrat treptat în sfera județelor ce prezintă interes turistic. La
nivelul județului întânim o multitudine de elemente antropice c u interes ridicat, de la ruine ale
unor construcții romane – Castelul roman de la Orheiul Bistriței, ruine medievale – ruinele
Cetății Ciceului și Cetății Rodnei, biserica Evanghelică de la Herina și Dumitra, locuri de
pelerinaj precum Mănăstirea de la Pia tra Fântânele, Parva sau Nușeni.
De departe, cele mai vizitate atracții antropice sunt reprezentate de stațiunea Sângeorz –
Băi, dar și de lacul artificial Colibița, în ultimii ani, dezvoltându -se tot mai mult, atrăgând mii de
turiști stațiunile Băile Figa, Valea Blaznei sau Valea Vinului.
Monumente istorice și de arhitectură religioasă.
Biserica ortodoxă din comuna Șanț, construită în perioada 1903 -1906, având
picture interioară realizată de Octavian Smigelschi, fiind remacrabilă prin ținuta îngrijită a
desenului și armonia culorilor.
Biserica romano -catolică (sec XVIII) și biserica ortodoxă, construită în stil
neobizantin din comuna Rodna.
Biserica ,,Sf. Apostoli Petru și Pavel” (sec XVIII), biserica ,,Sf. Arhangheli
Mihail și Gavril” (sec. XVIII) din comuna Salva, sat Runcu Salvei
Biserica din lemn ,,Sf. Apostoli Petru și Pavel” din comuna Rebrișoara, sat
Rebrișoara.
Biserica ortodoxă ,,Buna Vestire”, construită în stil maramureșean între anii 1550 –
1560, fiind reconstruită în 1751, păstrând icoane d in 1747 realizate de Teodor Zugravul.
Biserica din lemn ,,Cuvioasa Parascheva”, construită în anul 1818, adăpostește
icoane pe lemn și obiecte de cult cu valoare artistică.
Muzee și case memorial
Muzeul de artă contemporană din orașul Sângeorz -Bâi care cuprinde, colecții de
etnografie și lucrări artă plastică ale artiștilor locali.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
22
Muzeul memorial ,,George Coșbuc”, din comuna Coșbuc, sat Coșbuc, unde sunt
expuse obiecte care au aparținut marelui poet, mobilier din casa părintească, cărți, ediții ale
operelor sale.
Colecție muzeală din comuna Feldru, sat Feldru, care cuprinde obiecte etnografice
ale zonei, costume populare și multe alte obiecte tradiționale.
Muzeul sătesc din comuna Maieru, sat M aieru, care deține mai mud de 6000 de
obiecte etnografice, precum unelte agricole, costume populare, documente istorice, harți, schițe,
fiind unul dintre cele mai mari colecții sătești din țară.
Muzeul orășenesc din orașul Năsăud, cu secții de istorie, en tografie, artă, științele
naturii, adăpostit din 1946 în clădirea fostei cazarme Svarda (sec XVIII).
Muzeul memorial Liviu Rebreanu, situat în cartierul Liviu Rebreanu al orașului
Năsăud, inaugurat la 2 iunie 1957.
Etnografie și folclor.
Fig 2.2
Sursă : Arhivă personală
Comuna Salva, sat Salva: artă populară (port popular), arhitectură populară
(prelcrarea artistică a lemnului), creație populară (obiceiuri populare tradiționale)
Comuna Rebrișoara, sat Rebrișoara: manifestare tradițională (serbarea fo lclorică
,,Primăvara rebrișoreană)
Comuna Șanț, sat Șanț: arhitectură populară tradițională (casa cu tindă și încăperi
de locuit), obiceiuri tradiționale (,,Bere” – obicei străvechi desfășurat în timpul sărbătorilor de
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
23
iarnă și în cele 7 duminici ce urmea ză, în care băieții și fetele din localitate își pot etala cele mai
frumoase porturi populare)
Orașul Sângeorz -Băi: manifestare tradițională (,,Festivalul cântecului, jocului și
portului popular someșan” ce se desfășoară anual, vara).
Comuna Maieru, sat Maieru: artă populară (obiecte din piele frumos
ornamentate), creație artistică (Ansamblul de cântece și dansuri populare ,,Cununa”), obiceiuri
populare tradiționale calendaristice ,,Cununa”.
Comuna Telciu, sat. Telciu: arhitectură populară (prelucrare ar tistică a lemnului),
creație populara (formația corală)
Comuna Coșbuc, sat Coșbuc: manifestare artistică, (,,Festivalul național de poezie
,,George Coșbuc”), creație populară (dansuri populare).
Ilva Mare și Bârgău: dansuri, port popular; tradiții: confe cționarea pieselor de port
și a țesăturilor de interior, confecționarea vaselor de ceramic sau lemn, de uz casnic și
gospodăresc.
Orașul Năsăud: manifestare tradițională anuală pe data de 15 mai ,,Parada portului
popular năsăudean”. Anul curent înregistrâ ndu-se un număr record de participant, peste 5000 de
persoane care au purtat cu mândrie portul popular, eveniment ce s -a bucurat de înregistrarea sa în
Cartea Recordurilor.
2.5 ANALIZA INFRASTRUCTU RII GENERALE ȘI SPEC IFICE ALE JUDEȚULUI
BISTRIȚA -NĂSĂUD
Pentru ca o anumită zona să poată avea statutul de zonă cu interes turistic trebuie să
îndeplinească simultan două condiții și anume acelea de a avea resurse natural și de alte elemente
care să prezinte interes pentru turiști și să dispună de căi de acces, de transport, opțiuni
diversificate de cazare, de alimentație, de unități comerciale, de instalații și de alte amenajări,
într-un cuvânt de baza materială și infrastructura necesară activităților turistice. Baza materială a
activităților turistice cuprind e:
-structurile de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică;
-structurile de primire turistică cu funcțiuni de alimentație publică;
-structurile de primire turistică cu funcțiuni de tratament;
-structurile de primire turistică cu funcțiuni de a grement;
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
24
Îmbinarea a câtorva elemente precum asigurarea unor condiții minime pentru deplasare,
sejurul și petrecerea agreabilă a timpului liber, alături de valorificarea corectă a potențialului
turistic a unei zone, duce la obținerea unui grad ridicat de s atisfacție a turiștilor.
Infrastructură generală. Județul Bistrița -Năsăud reprezintă un important punct de
trecere pentru legăturile Transilvaniei cu Moldova și Maramureșul, deoarece este străbătut de
Drumul European E58 (576) Dej, Jud. Cluj – Beclean – Șieu Măgheruș – Bistrița – Prundu
Bârgăului – Pasul Tihuța – Vatra Dornei, Jud. Suceava; din care derivă drumurile naționale DN
15A, DN 17C și DN 17D, de asemenea cu o importanță majoră.
Principalele noduri de cale ferată din județ sun la Beclean, Sărățel și Salv a.
Din punct de vedere al transporturilor al transporturilor aeriene județul Bistrița -Năsăud
este legat de Aeroportul din Cluj -Napoca, aflat la o distanță de 125 km de municipiul Bistrița și
de Aeroportul din Târgu Mureș, aflat la o distanță de 100km.
Tabe lul 2.1 Rețele de alimenta re cu apă și cu energie termică în județul Bistrița -Năsăud
Sursa: Anuarul statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016, INSSE, București
Infrastructură specifică.
Referitor la baza materială a turismului în județul Bistrița -Năsăud, putem spune că
în anul 2015 județul dispunea de un număr total de 44 de unități de cazare, din care 16 sunt
hoteluri, 1hostel, 3 moteluri, o vilă turistică, 7 cabane turistice, o tabără pentru elevi și preșcolari,
8 pensiuni turistice și 7 pensiuni agroturistice.
Putem face afirmații referitoare la gradul de dezvoltare al baz ei materiale
analizând situațiile principalilor indicatori: capacitatea de cazare existentă, capacitatea de cazare
turistică în funcțiune. Un alt indicator important și de referință este coeficientul de utilizare a
capacității, coeficient care ne oferă in formații despre măsura în care capacitatea de cazare este
folosită sau nu.
Unități de cazare existente în județul Bistrița -Năsăud .
Hotelul reprezită structura de primire turistică, amenajată în clădiri sau corpuri de clădiri,
care pune la dispoziția turi știlor camere, apartamente sau garsoniere, dotate corespunzător, 2007 2014
Total Urban Total Urban
Rețeaua simplă de distribuție a
apei potabile (km) 784,3 453,3 1212,7 475,6
Energie termică distribuită
(Gcal) 5927 1865 6728 2048
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
25
asigurând prestări de servicii specifice, care dispune de o recepție și de sp ații de alimentație în
incintă (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015). La nivel județului Bistrița -Năsăud există la ora actuală
16 astfel de unități de cazare.
Hostelul reprezintă acea unitate de cazare care dispune de minim 3 camere, garsoniere
sau apartamente, dispuse pe niveluri, amenajate în spații care sunt destinate activităților de altă
natură decât cea turistică. Aceast tip de structură turistică își face prezența în județ doar printr -o
unitate. (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015)
Motelul reprezintă unitatea de cazare de obicei situate în afara localităților, de -a lungul
arterelor intens circulate, care oferă posibilități de cazare și masă, dar în mod special de a parcare
în siguranță a mijloacelor de transport. În județul Bistrița -Năsăud existând 3 astfel de unități.
Vila turistică definește structura de primire turistică, de capacitate relative redusă, care
funcționează în clădiri independente, cu arhitectură specifică, situate în stațiuni turistice sau în
alte zone sau localități de interes turistic, care asigură cazarea turiștilor și prestarea unor servicii
specifice; pe raza județului existând doar o astf el de unitate. (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015)
Cabana turistică definește de asemenea o structură de cazare turistică de capacitate relativ
redusă, care funcționează în clădiri independente, cu arhitectură specifică, care asigură cazarea,
alimentația și s ervicii suplimentare, turiștilor aflați în drumeție sau la odihnă în zone montane,
rezervații naturale sau alte zone cu obiective de interes turistic; în județul Bistrița -Năsăud
existând 7 cabane turistice. (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015)
Taberele de elev i și preșcolari sunt destinate cazării elevilor și preșcolarilor, existând în
județ numai o singură astfel de unitate de cazare. (ANT, Oridnul 65/2015 din 2015)
Pensiunea turistică reprezintă o unitate de cazare de până la 20 de camere, cu
posibilitatea d e maxim 60 de locuri, care funcționează în clădiri independente sau în locuințele
cetățenilor, asigurând spații special amenajate pentru cazarea turiștilor, oferindu -le posibilitatea
de pregătire și servire a mesei. În momentul de față există 8 astfel de u nități de cazare. (ANT,
Oridnul 65/2015 din 2015)
Penstiunea agroturistică , reprezintă de asemenea o unitate de cazare de până la 8
camere, funcționând în clădiri independente sau în locuințele cetățenilor, asigurând pe lângă
cazarea și oferirea de condiț ii pentru pregătirea și servirea mesei și posibilitatea de a participa la
activități gospodărești sau meșteșugărești; în 2015 existând în județ 7 astfel de pensiuni. (ANT,
Oridnul 65/2015 din 2015)
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
26
Tabelul 2.2 Capacitatea de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de primire
turistică (număr de locuri)
Tipuri de structuri
de primire turistică 2007 Pondere (%) 2015 Pondere(%)
Hoteluri 2172 79,56 1845 70,71
Hosteluri 0 0 15 0,57
Moteluri 84 3,08 121 4,16
Vile turistice 14 0,51 12 0,45
Cabane turistice 34 1,25 131 5,02
Tabere de elevi și
preșcolari 326 11,94 110 4,21
Pensiuni turistice
urbane 58 2,12 216 8,27
Pensiuni turistice
rurale 42 1,54 159 6,09
Total 2730 2609
Sursa: Anuarul statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016, INSSE, București
Tabelul 2.3 Principalele unități de primire turistică existente în județul Bistrița -Năsăud
Nr. UNITATEA
TURISTICĂ Localizarea
1. Hotel DRACULA Piatra Fântânele
2. Hotel SOMEȘUL Beclean
3. Hotel HEBE Sângeorz Bai
4. Hotel BISTRIȚA Bistrița
5. Hotel CODRIȘORUL Bistrița
6. Hotel COROANDE AUR Bistrița
7. Hotel DECEBAL Bistrița
8. Hotel SĂLĂUȚA Nasaud
9. Hotel CORA Bistrița
10. Hotel SOMEȘUL Sângeorz Băi
11. Hotel DIANA Bistrița
12. Hotel FLAMINGO Bistrița
13. Pensiunea ȘTEFAN Bistrița
14. Pensiunea BELVEDERE Herina
15. Pensiunea KM. 6 Unirea
16. Pensiunea SENIA Lunca Ilvei
17. Pensiunea Alexandra Lunca Ilvei
18. Pensiunea ROZA VÂNTURILOR Crainimăt
19. Pensiunea POPASUL PESCARILOR Beclean
20. Pensiunea ORIZONT Bistrița
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
27
21. Pensiunea SIMONA Viisoara
22. Pensiunea ROBU II Bistrița
23. Pensiunea Bistriciorul Colibița
24. Pensiunea TăutTour Susenii Bârgăului
25. Pensiunea Valea Străjii Mureșenii Bârgăului
26. Pensiunea Carpatia Colibița
27. Pensiunea Colibița Colibița
28. Pensiunea Gura Izvorului Colibița
29. Pensiunea Popas Cormaia Sângeorz Băi
30. Pensiunea Tihuța Piatra Fântânele
Sursa: www.turistinfo.ro
Se observă conform Tabelului 2.2 că în anul 2007 a existat o capacitate de cazare mai
ridicată decât în anul 2015, probabil fapt care se datoreaza perioadei de criză economică prin
care a trecut România, implicit județul Bistrița -Năsăud. Semnalăm de asemenea apariția unui nou
tip de structură de cazare, care nu a existat în 2007, vorbind despre hosteluri, de asemenea se
remarcă o creștere a capacității de cazare în cabane turistice, aproape de 5 ori față de 2007,
numărul d e locuri de cazare în taberele școlare și preșcolare s -a redus aproape de 3 ori din 2007
până în 2015, numărul de locuri de cazare în pensiunile turistice urbane crescând de 4 ori, iar
numărul de locuri de cazare în pensiunile rurale de aproximativ 3 ori d in 2007 până în 2015.
Fig 2.1 Capacitatea de cazare tu ristică existentă pe tipuri de structuri de primire turistică
Sursa: Anuarul statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016, INSSE, București
2172
08414 34326
58 421845
1512112131 110216 159
05001000150020002500
2007
2015
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
28
Tabel 2.4 Capacitatea de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de primire
turistică (număr locuri -zile)
Tipuri de structuri
de primire turistic 2007 Pondere (%)
2015 Pondere (%)
Hoteluri 663878 86,37 532042 71,37
Hosteluri 0 0 2445 0,32
Moteluri 30036 3,90 44165 5,92
Vile turistice 434 0,05 0 0
Cabane turistice 1748 0,22 44075 5,91
Tabere de elevi și
preșcolari 36840 4,79 5500 0,73
Pensiuni turistice 20960 2,72 72455 10,39
Pensiuni
agroturistice 14730 1,91 44728 6,00
Total 768626 745410
Sursa: Anuarul statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016, INSSE, București
Se remarcă tendința de scădere a capacității în funcțiune a hotelurilor în 2015 față de
2007, apariția unui nou tip de unitate din 2007 până în 2015, o creștere a capacității în funcțiune
a motelurilor și o explozie a capacității în funcțiune a cabanelor turistice și a pensiunilor turistice,
chiar dacă capacității totală în funcțiune a scăzut cu 23216 număr locuri -zile.
Fig. 2.2 Capac itate a de cazare turistică în funcțiune pe tipuri de structuri de
primire turistică
Sursa: Anuarul statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016, INSSE, București
663878
030036434 174836840 20960 14730532042
24454416504407555007245544728
0100000200000300000400000500000600000700000
2007
2015
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
29
Tabel 2 .5 Coeficientul de ocupare al capacitații de caza re turistică pe perioada 2003 -2015
Județul Bistrița –
Năsăud
Anii Capacitatea de cazare Sosiri (mii) Înnoptări (mii) Indicii de
utilizare netă a
capacității în
funcțiune Existentă
(locuri) În funcțiune
(mii locuri -zile)
2003 2752 729,1 71,3 298,1 40,9
2004 2915 808,0 65,0 235,0 29,1
2005 2660 839,1 65,8 274,8 32,7
2006 2705 834,5 71,2 260,7 31,2
2007 2730 766,9 72,6 253,3 33,0
2008 2728 818,0 67,6 239,1 29,2
2009 2689 704,2 52,0 178,9 25,4
2010 2626 718,7 53,0 137,9 19,2
2011 2752 757,1 57,8 143,9 19,0
2012 3101 831,0 66,2 164,6 19,8
2013 3105 801,6 66,3 140,4 17,5
2014 2769 791,6 70,9 142,6 18,0
2015 2730 768,6 80,2 195,5 26,2
Sursa: Anuarul statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016, INSSE, București
Tabel 2.6 Coeficientul de ocupare al capacitații de caza re turistică
Anii Număr înnoptări (zile –
turist) Capacitatea de cazare
turistică în funcțiune
(locuri -zile) Coeficientul de ocupare
al capacității de cazare
turistică
2007 253267 768626 0,3404
2015 195569 745410 0,2623
Sursa: Prelucrări proprii conform anuarulului statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016,
INSSE, București
Coeficientul de ocupare al capacității de cazare turistică a înregistrat o scădere de 7,81
procente, de la 34,04% în 2007, la 26,23% în 2015.
Tabel 2.7 Numărul sosirilor (turiștilor)
Anii Numărul
sosirilor Indicii de
dinamică cu
bază fixă
Yn/Yo Indicii de
dinamică cu
bază mobilă
Yn/Yn -1 Media
anuală Sporul
anual Sporul
mediu
anual Indicele
mediu
annual
Ritmul
mediu
anual
2011 57774 – –
68303,4
5629,75
1.038
0.038 2012 66185 1,1455 1,1455 8411
2013 66335 1,1481 1,0022 150
2014 70930 1,2277 1,0692 4595
2015 80293 1,3897 1,1320 9363
Total 341517
Sursa: Prelucrări proprii conform anuarulului statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016,
INSSE, București
Cu o medie anuală de 68303,4 turiști, numărul sosirilor a crescut în medie anual cu 3,8%.
Putem afirma că s -a înregistrat o creștere majoră în privința numărului sosirilor în perioada dată.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
30
Fig 2.3 Evoluția numărului sosirilor în perioada 2011 -2015
Sursa: Anuarul statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016, INSSE, București
Tabel 2.8 Numărul înnoptărilor (zile-turist)
Sursa: Prelucrări proprii conform anuarulului statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016,
INSSE, București
Numărul înnoptărilor a cunoscut o variație oscilantă, abia în ultimii 3 ani înregistrând o
creștere continuă, cu o rată medie anuală de 7,95%.
Fig 2.4 Evoluția numărului înnoptărilor în perioada 2011 -2015
Sursa: Anuarul statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016, INSSE, București
020000400006000080000100000
2011 2012 2013 2014 2015
050000100000150000200000250000
2011 2012 2013 2014 2015Anii Numărul
înnoptărilor Indicii de
dinamică cu
bază fixă
Yn/Yo Indicii de
dinamică cu
bază mobilă
Yn/Yn -1 Media
anuală Sporul
anual Sporul
mediu
anual Indicele
mediu
anual Ritmul
mediu
anual
2011 143928 – –
157435,4
12910,15
1,0796
0,0795 2012 164635 1,1438 1,1438 20707
2013 140407 0,9755 0,8528 -24228
2014 142638 0,9910 1,0158 2231
2015 195569 1,3587 1,3710 52931
Total 787177
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
31
Tabel 2.9 Durata medie a sejurului
Anii Numărul înnoptărilor Numărul sosirilor Durata medie a sejurului
2011 143928 57774 2,49
2012 164635 66185 2,48
2013 140407 66335 2,11
2014 142638 70930 2,01
2015 195569 80293 2,43
Sursa: Prelucrări proprii conform anuarulului statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016,
INSSE, București
2.6 ANALIZA SWOT PE POT ENȚIALUL TURISTIC ȘI VALORIFICAREA ACEST UIA ÎN
JUDEȚUL BISTRIȚA -NĂS ĂUD
Realizând o analiză SWOT asupra potențialului turistic în județul Bistrița -Năsăud s -au
realizat următoarele puncte; în ceea ce capitolul puncte tari avem destule argumente. Cel mai
important punct tare ar putea fi considerat existent apelor minerale în județ. Acestea sunt
prezente în mod deosebit în stațiunea Sângeorz -Băi, în trecut o importantă stațiune națională. De
asemenea un punct tare este reprezentat de noua stațiune balneoclimaterică Figa, situată în
apropierea orașului Beclean , stațiune care atrage anual zeci de mii de turiști.
Tot sub aspectul punctelor tari, se pot aminti existența unui patrimoniu cultural și istoric
bogat, amintind casele memoriale ale lui Liviu Rebreanu și George Coșbuc, un grad ridicat de
naturalețe și autenticitate a unor localități din zonele de deal și munte, acestea fiind mai greu
accesibile. Ar ta culinară specifică regiunii, alături de producerea de alimente tradiționale
naturale, prin mijloace ecologice reprezintă un alt punct pozitiv. Tradițiile locale reprezintă de
asemenea un aspect pozitiv, care atrage și turiști străini, acest lucru ajutând la crearea de legături
externe.
Din punc t de vedere al punctelor slabe ale județului se pot evidenția următoarele aspecte:
un grad ridicat de murdărie al zonelor naturale, pășunatul excesiv al zonelor montane, care duce
la distrugerea biodiversității, slaba informare a populației referitor la tr aseele turistice din
punctele de acces public, deoarece s -ar putea face diferite investiții pentru o mai bună informare,
deoarece s -ar creea astfel un interes mai ridicat, fapt care ar adduce mai mulți bani, evident o
dezvoltare mai rapidă, despaduririle, vânatul și pescuitul excesiv.
Poate unul dintre cel mai important puncte slab este infrastructura de transport slab
dezvoltată , fapt care dacă ar fi remediat, ar putea duce la o creștere a numărului de turiști, lucru
benefic pentru economia zonei. Faptul că nu există un program clar pentru o popularizare corectă
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
32
a atracțiilor turistice este de astemena un avantaj. Un lucru negativ îl constituie faptul că
pensiunile nu au început să schimbe stilul arhitectural, fără a mai respecta specificul zonei.
Referito r la pensiuni, de asemenea un aspect negative este faptul că acestea, mai nou se
mulțumesc cu câștiguri din organizări de evenimente, fapt pentru care se concentrează pe astfel
de evenimente, lucru care afectează în mod negativ turismul.
Din punct de vede re al oportunităților existente se pot evidenția următoarele aspecte:
prețurile practicate fiind proporționale cu serviciile oferite fiind foarte atractive pentru turiștii
străini , existent unei clime care favorizează atât activități de vară, cât și de iar nă, oferind
diversitate.
O mare oportunitate o reprezintă atragerea de finanțare pentru investiții din fonduri publice, atât
din bugetul national, cât și din fonduri europene. De pe urma faptului că accesul în zonă se face
relativ ușor pe toate căile s -ar putea profita mai mult, raportat la potențialul turistic.
Cea mai importantă amenințare din punc de vedere turistic asupra județului Bistriț –
Năsăud o reprezintă concurența foarte mare din partea județelor vecine, în mod special a
județelor Maramureș și Suceava, județe cu istorie în turism. Infrastructura de utili tăți, faptul că
nu întreaga suprafață a județului beneficiază de utilități este de asemenea o amenințare. Alături
de noul “trend” de instalare de micro -hidrocentrale pe cursurile superioare de apă, defrișăile
ilegale, braconajul și vânătoarea duc la distru cerea iremediabilă a ecosistemului, o altă
amenințare.
CAPITOLUL 3.METODE ȘI INSTRUMEN TE DE CERCETARE
3.1 ANCHETA SOCIOLOGICĂ
Ancheta sociologică reprezintă una din cele mai complexe metode de analiză sociologică,
atât de complex încâ uneori este identificată, în mod incorrect cu cecetarea sociologică însăși. În
cercetarea sociologică, ancheta sociologică este cea mai răspândită metodă, lăsând în urmă
metode precum observația, experimental, etc.
Complexitatea și specificul anchetei sociologice su nd determinate în mod normal de
obiectul său de cercetare foarte larg, în care intră opiniile, atitudinile, comportamentele
oamenilor, aspirațiile acestora, motivațiile care stau la baza acțiunilor, cunoștințe, mărturii ale
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
33
oamenilor despre fapte, caracter istici demografice și caracteristici referitoare la mediul social și
la modelul de viață al omului. (Ion Cauc și colaboratorii, 2014)
Ca orice element important, ancheta poate fi clasificată după mai multe criteria; astfel
după modul de desfășurare al ace stora întâlnim:
-anchete intensive, realizate pe populații mici, cu scopul de a aprofunda o temă
specială sau chiar o tematică complex;
-anchete extensive, se fac pe eșantione mai mari, în orașe, județe, regiuni. Acestea
se rezumă pe teme special, surp rinzând caracteristici generale, valabile la scară zonală sau
națională;
-anchete calitative, sunt cele care pun accent pe studiul însușirilor,
caracteristicilor definitorii ale faptelor sociale supuse investigației. Sunt realizate pe indivizi luați
separați din grupuri sau comunități cu caracter restrâns astfel permițând un studiu calitativ al
acestora. Din punct de vedere al populației restrânse supuse anchetei, este puțin reprezentativă
statistic;
-anchete cantitative. datele sunt reprezentative din punct de vedere statistic,
deoarece se realizează pe un număr mare de oameni.
O altă clasificare a anchetelor este după conținutul problemelor identificate, întâlnind
astfel următoarele tipuri de anchete:
-anchete de interes national, care se refe ră la evoluția nivelului de trai, a calității
vieții în anumite grupuri socioeconomice, realizând diferite eșantioane la scară națională;
-anchetele privind zonele rurale și urbane, ducând la modernizarea lor,
modernizarea și extinderea orașelor;
-anchete de opinie publică supra celor mai derite probleme economice, politice,
sociale, culturale;
-anchete comerciale, create în vederea optimizării comerțului și influențării
producției destinate consumului public, urmărind aspect privind calitatea, prezentarea, prețul.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
34
-anchetele asupra mijloacelor de comunicare în masă, constituind surse de
informare menite să ducă la perfecționarea continua atât a conținutului acestora, cât și a
modalităților de transmitere, pentru a satisfice într -o măsura tot mai mare cerințele publicului.
Instrumentul de cercetare folosit pentru ancheta sociologică este chestionarul, care
reprezintă de asemenea un mijloc foarte bun de explicare a comportamentelor umane și identifică
factorii care determină acest comportamen t.
3.2 CREEAREA INSTRUMENTE LOR DE CERCETARE
În vederea atingerii scopului propus, acela de a afla opinia populației, despre potențialul
turistic al județului Bistrița -Năsăud a fost folosit în anchetă chestionarul. Chestionarul a pornit de
la problema în cauză, având în considerare rezultatul dorit.
Dat fiind faptul că întrebările au fost numeroase și lungi, aceasta a dus la un timp
îndelungat în ceea ce privește realizarea chestionarului de persoanele intervievate, timpul necesar
completării fiind de aproximativ 10 minute.
Înainte de a răspunde la întrebări subiecții au fost informați de timpul necesar
completării, și de faptul că datele furnizate de ei vor fi absolut confidențiale și vor fi utilizate
doar în scop științific, fără ca aceștia să poată fi identificați în vreun fel. Totodată le -a fost
prezentată și importanța raspunsurilor lor pentru elaborarea unei posibile strategii de dezvoltare a
turismului în județul Bistrița -Năsăud.
Prin intermediul întrebărilor din chestionar s -a încercat identif icarea problemelor cu care
se confrunta populația în ceea ce privește turismul, modul de reacție a locuitorilor județului la
ideea de a se implica mai mult în activitătile turistice și de asemenea interesul lor față de ideea de
a se încerca o mai bună prom ovare a zonei.
A fost ales chestionarul ca metodă de studiu, deoarece este o metoda flexibilă, oferind
posibilitate multiplă de întrebări. A fost aplicat prin intermediul metodei ,,față în față” fiind
aplicat aleatoriu persoanelor întâlnite pe stradă. În alcătuirea întrebăilor pentru chestionar s -a
avut în vedere evitarea întrebărilor ambiguue, pentur a nu se crea neînțelegeri pentru subiecți.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
35
3.3 TIPURI DE ÎNTREBĂRI UTILIZATE
În chestionarul aplicat s -au folosit următoarele tipuri de întrebări:
a) Întrebăr i închise, care se caracterizează prin faptul că răspunsurile sunt fixate de către
realizatorul chestionarului, respondentul fiind obligat să aleagă unul sau mai multe
răspunsuri, în funcție de întrebare.
Tipurile de întrebări închise utilizate sunt:
-cu răspuns unic; acestea oblige respondentul la o singură variantă de răspuns.
Astfel de întrebări utilizate în chestionar sunt întrebările: 2, 3, 4, 8, 9, 10, 11, 12, 14,
17, 18,19;
-cu răspuns dihotomic; acestea sunt întrebări cu doua variante de răspuns, afltate
în contradictoriu. În chestionar sunt întrebările 7 și 16;
-cu răspuns multiplu; aici intră întrebările cu posibilități de răspuns multiplu 5, 6,
13,
b) Întrebări deschise, care se caracterizează prin faptul că lasă respondenților de a
răspunde li ber, fără a fi constrânși să aleagă unul din răspunsurile date.
La începutul chestionarului a fost atașat un text prin care li s -a explicat respondenților
tema și scopul chestionarului, de asemenea și importanța răspunsurilor lor. S -a precizat de
asemenea faptul că informațiile furnizate de ei vor fi utilizate numai în scopuri academice și nu
publice. De asemenea la sfârsit le -au fost adresate mulțumiri pentru cooperare și timpul alocat
completării, cu mențiunea că nu vor putea fi identificați în niciun fel .
În realizarea chestionarului s -au folosit cuvinte simple, clare și concrete, pentru
înțelegerea corectă de către respondenți, evitându -se astfel interpretarea greșită a întrebăilor.
Completarea chestionarelor a fost făcută prin metodă directă; persoana care a aplicat
chestionarele prezentând întrebările și variantele de răspuns, iar respondenții au oferit
răspunsurile în funcție de întrebare.
3.4 PĂRȚILE DE STRUCTURĂ ALE CHESTIONARULUI
În structura chestionarului privind ,,Analiza și dezvoltarea poten țialului turistic în județul
Bistrița -Năsăud” s -au identificat date privind formele de turism practicate în județ, durata unui
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
36
sejur în județ, modul de promovare al activităților turistice, structurile de primire turistică,
bugetul alocat unei excursii.
Pentru identificarea informațiilor cu privire la datele de indentificare a subiecților s -a
făcut o analiză despre sexul respondenților, vârsta acestora, veniturile lor și studiile pe care le au.
Pentru a afla preferințele acestora privind turismul în jude țul Bistrița -Năsăud s -au pus
întrebări pentru a afla cele mai cunoscute obiective ale județului, împreună cu câte persoane
călătoresc de obicei, ce unitate de cazare prefer, ce metodă de transport aleg, cât sunt de
mulțumiți de calitatea serviciilor primit e.
3.5 STABILIREA EȘANTIONU LUI
Studiul a fost realizat pe o bază de sondaj care cuprinde atât rezidenții județului Bistrița –
Năsăud, cât și turiști sosiți în zona respective pe perioada aplicării chestionarului. Sondajul
efectuat este aleatoriu, și a fost adresat atât persoanelor din mediul urban, cât și persoanelor din
mediul rural, din toate domeniile ocupaționale, indiferent de venit sau sex.
Determinarea mărimii eșantionului s -a făcut folosind relația: n 𝑒= 𝑧2∗𝑝∗(𝑝−1)
∆𝑤2 , unde
n 𝑒- mărimea eșantionului;
z – coeficientul corespunzător probabilității de garantare a rezultatului;
p – proporția componentelor eșantionului care posedă caracteristica cercetată;
∆𝑤2- eroarea limită admisă.
Pentru stabilirea unităților de culeg ere a datelor și pentru extinderea rezultatelor obținute
prin prelucrarea sondajului au fost selectați din Anuarul Statistic al României, următorii
indicatori:
Tabelul 3.1 Indicatori statistici pentru anul 2015
Indicatori Nr. Turiști Pondere (%)
Turiști sosiți în județul Bistrița -Năsăud 80293 3,46 față de regiunea NV
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
37
Populația din Bistrița -Năsăud 283210 1,42 față de întreaga țară
Sursa: Anuarul statistic al județulului Bistrița -Năsăud, 2016, INSSE, București
Calculând ponderea numărului de turiști sosiț i în județul Bistrița -Năsăud față de cei sosiți
în toată regiunea de NV, în anul 2015, obținem că aceștia reprezintă doar 23% din numărul total
de turiști sosiți în regiunea de NV, astfel încât relația de calcul al volumului eșantionului devine:
n 𝑒= 1,962∗0,23∗(1−0,23)
0.082 = 3,8416 ∗0,23∗0,77
0,0064 = 106 intervievați
z – coeficientul corespunzător probabilității de garantare a rezultatului = 1,96
p – proporția componentelor eșantionului care posedă caracteristica cercetată = 23%
∆𝑤2- eroarea limită admisă = ±8%
Calculând ponderea numărului total al populației județului Bistrița -Năsăud față de
populația totală a României, în anul 2015, obținem că aceștia reprezintă doar 1,42% din
populația totală a României, astfel încât relația de calcul al volumului eșantionului devine:
n 𝑒= 1,962∗0,0142 ∗(1−0,0142 )
0.082 = 3,8416 ∗0,0142 ∗0,9858
0,0064 = 84 intervievați
z – coeficientul corespunzător probabilității de garantare a rezultatului = 1,96
p – proporția componentelor eșantionului care posedă caracter istica cercetată = 1,42%
∆𝑤2- eroarea limită admisă = ±8%
Prin agregarea celor două eșantioane volumul total al eșantionului este de 190 persoane.
Această eșantionare s -a făcut conform modelului urmat din manualul de statistică.
3.6 CULEGEREA INFORMAȚII LOR ȘI CREEAREA BAZEI DE DATE
Cercetarea propriu -zisă, mai exact aplicarea chestionarului a presupus deplasarea pe teren
pentru colectarea datelor și a informațiilor necesare realizării studiului. Acest proces s -a
desfășurat în modul următor:
– s-a folosit c ercetarea selectivă;
– culegerea datelor s -a făcut în mai multe localități din județul Bistrița -Năsăud,
precum: Nimigea, Salva, Năsăud, Bistrița, Beclean;
– s-a optat pentru un număr de 190 de persoane;
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
38
– s-a prezentat persoanelor chestionate motivul pentru care s-a realizat
cercetarea și importanța răspunsurilor lor;
– s-a specificat confidențialitatea răspunsurilor și anonimatul celor chestionați;
– întrebările au fost prezentate clar și s -au enumerat variantele de răspuns;
– la finalul chestionarului li s -au adus re spondenților mulțumiri.
În partea a doua s -a trecut la crearea bazei de date prin parcurgerea următorilor pași:
– verificarea fiecărui chestionar în parte;
– realizarea graficelor;
– analiza răspunsurilor în programul Excel;
3.7 ANALIZA SWOT
Analiza SWOT reprezintă o metodă de analiză, utilizată în mod cel mai des întâlnit în
afaceri, deoarece ajută la proiectarea unei viziuni de ansamblu asupra firmei. Aceasta se
realizează în prima fază a unui proiect, pentru a ajuta la elaborarea planului d e proiect, practice
pentru a constitui un punct de plecare pentru a ajuta de a ține proiectul plauzibil.
Ca o primă etapă a analizei vor fi evidențiate punctele tari, punctele slabe, oportunitățile
și amenințările temei sau problemei abordate. Ca o limita re al acestei metode, poate fi
considerate incertitudinea, deoarece categorizarea fiecărei grupe de elemente amintite mai sus
este una subiectivă, existând un grad mare de subiectivism.
În procestul analizei SWOT, indiferent de acțiunile stabilite, procesul decizional trebuie
să cuprindă următoarele elemente prioritare: consolidarea punctelor tari, eliminarea punctelor
slabe, exploatarea oportunităților și îndepărtarea amenințărilor.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
39
PARTEA A III -A. REZU LTATE ȘI DISCUȚII
CAPITOLUL 4. REZULTATELE ANCHETEI SOCIOLOGICE PRVIND
ANALIZA
POTENȚIALULUI TURIST IC AL JUDEȚLUI BISTR IȚA-NĂSĂUD
În partea de analiză și discuții a lucrării, din informațiile culese cu ajutorul instrumentului
prezentat în partea a doua, respectiv cu ajutorul chestion arului, prelucrate ulterior în programul
informatic Excel s -au obținut rezultate interesante privind opinia respondenților față de tema
aleasă. Fiecare informație a fost analizată în parte, astfel ca rezultatele obținute să reflecte
realitatea, fără să pun ă la îndoială rezultatele prezentate.
Întrebarea 1. În ce categorie de turiști vă aflați?
Această întrebare face parte din categoria întrebărilor de identificare, prin
intermediul ei obținându -se informații referitoare la locul de reședință al celor chest ionați. Aceste
informații reflectă un lucru relevant pentru lucrare, deoarece este importantă opinia oamenilor
despre turismul din județul Bistrița -Năsăud atât a celor rezidenți aici, cât și a celor rezidenți în
alte județe/țări.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
40
Fig. 4.1 Structura respo ndenților după proveniență
După cum se poate observa, majoritatea respondenților sunt residenți în județul Bistrița –
Năsăud, în număr de 116 respondenți ceea ce înseamnă o proporție de 61,05%, aceștia vor
reprezenta populația din lotul A. Cealaltă parte a respondenților (74 respondenți), după cum
urmează: respondenți din județele vecine, în proporție de 23,68% (45 respondenți), respondenți
din alte județe, în proporție de 7,36% (14 respondenți) și respondenți din alte țări, , în proporție
de 7,89% (15 respo ndenți) vor reprezenta populația din lotul B.
Această clasificare a eșantionului permite determinarea comparative a gradu lui de
senzitivitate și de perceptivitate a celor două loturi privind obiectul cercetării.
Întrebarea 2. Care este scopul principal al călătoriei dumneavoastră în județul Bistrița –
Năsăud?
Această întrebare are rolul de a afla principalele motive de călătorie în județul
Bistrița -Năsăud. Pentru a obține o evidențiere cât mai clară s-au realizat două grafice diferite, pe
cele două loturi de respondenți, respectiv cei rezidenți și cei non -rezidenți în județul Bistrița –
Năsăud.
116451415
Respondenti din judetul
Bistrita-Nasaud
Respondenti din judetele
vecine
Respondenti din alte
judete
Respondenti din alte tari
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
41
Fig 4.2 Scopul principal al c ălatoriei r espondenți lor rezidenți în județul Bistrița -Năsăud
(număr respondenți)
Din totalul de 116 respondenți chestionați, rezidenți în județul Bistrița -Năsăud, 42,24%
(49 respodenți) dintre ei au ca scop principal agrementul, fapt care este benefic pentru turism,
deoarece astfel s -ar putea duce o politică de promovare a turismului local; 23,27% (27
respondenți) au scop sport iv, 22,41% (26 respondenți) scop religios, 9,48% (11 respondebți)
scop de afaceri și 2,58% (3 respondenți) alt scop.
49
26
1127
3
0102030405060
agrement religios afaceri sportiv altul
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
42
Fig 4.3 Scopul principal al c ălatoriei r espondenți lor non-rezidenți în județul Bistrița –
Năsăud (număr respondenți)
Din totalul de 74 respondenți chestionați, non -rezidenți în județul Bistrița -Năsăud,
32,43% (24 respodenți) dintre ei au ca scop principal agrementul, 25,67% (19 respondenți) au
scop de afaceri, 21,62% (16 respondenți) sc op sportiv, 18,91% (14 responden ți) scop de religios
și 1,35% (un respondent) alt scop.
Analizând comparativ situația celor două grafice, observăm că atât în cazul
respondenților rezidenți cât și în cazul celor non -rezidenți în județul Bistrița -Năsăud, scopul
principal al călătoriilor lor este agrementul. Pe plan secund observăm că în cazul non -rezidenților
se modifică puțin situația, având ca scop afacerile, pe când în cazul rezidenților scopul secund
este sportul.
Întrebarea 3. De câte ori ați vizitat județul Bistrița -Năsăud?
Această întrebare are ca sc op în principal, urmărirea gradului în care turiștii non –
rezidenți în județul Bistrița -Năsăud se întorc din nou în acest județ, iar în cazul turiștilor
rezidenți, măsura în care le place lor să efectueze excursii în propriul lor județ. 24
1419
16
1
051015202530
agrement religios afaceri sportiv altul
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
43
Fig.4.4 Vizitele î n Bistrița -Năsăud a turiștilor rezidenți
În mod firesc, cei mai mulți dintre respondenții rezidenți chestionați, 85,34% (99
respondenți) au răspuns că au efectuat de mai multe ori excursii în Bistrița -Năsăud, 9,48% (11
respondenți) au răspuns că au efectuat excursii de două ori și 5,17% (6 respondenți) au răspuns
că au efectuat doar o singură dată excursii în Bistrița -Năsăud.
Fig.4.5 Vizitele în Bistrița -Năsăud a turiștilor non -rezidenți
Oarecum, în mod surprinzător, dintre respondenții non-rezidenți chestionați, în proporție
de 58,10% (42 respondenți) au răspuns că au efectuat de mai multe ori excursii în Bistrița –
Năsăud, 24,32% (18 respondenți) au răspuns că au efectuat de două ori ex cursii, 12,16% (9 6
11
99o dată
de două ori
de mai multe ori
niciodată
9
18
434
o dată
de două ori
de mai multe ori
niciodată
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
44
respondenți) au răspuns că au ef ectuat o singură excursie în acest județ, iar 5,40% 4
(respondent) spun că sunt pentru prima dată în județul Bistrița -Năsăud. Este de apreciat proporția
mare de respondenți non rezidenți care au vizitat județul Bistrița -Năsăud, acest lucru reprezintă
un po sibil punct de plecare pentru o nouă politică de promovare a județului din punct de vedere
turistic; reprezentând un lucru pozitiv.
Întrebarea 4. Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră în județul
Bistrița -Năsăud?
Întrebarea a fost inclu să în chestionar cu scopul de a afla pe ce perioadă se întinde
un sejur de obicei în județul Bistrița -Năsăud din perspectiva a două clase diferite de
oameni; respectiv a celor rezidenți în județ, respectiv a celor non -rezidenți. În urma
analizei, s -au obți nut următoarele:
Fig.4.6 Durata sejururilor în Bistrița -Năsăud ale respondenților rezidenți (număr
respondenți)
Din acest grafic reiese faptul că respondenții rezidenți aleg de cele mai multe ori să facă
excursii pe o zi, respectiv pentru un weekend, în proporții aproximativ egale, 35,34% (41
respondenți), respectiv 34,48% (40 respondenți), evitând sejururile de 3 -6 zile sau de peste 6 zile,
preferându -le doar în proporție de 14,65% (17 respondenți), respectiv 16,37% (19 respondenți).
Observăm faptul că într-o egală măsură este preferat și sejurul de o zi și cel de un weekend de cei
rezidenți, probabil că acest lucru se datorează faptului că turiștii rezidenți călătoresc doar pentru
a vizita județul fără a înnopta în alt loc față de casă. Probabil ar fi b enefic să se schimbe acest
lucru, să își deschidă mai mult gândirea față de sejururile de mai lungă durată, care să includă și
01020304050
o zi un weekend 3-6 zile peste 6 zile41 40
17 19
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
45
înnoptări, pentru a oferi posibilitatea de a obține venituri pentru unitățile de primire turiști, având
astfel posibilitatea de a se dezvolta, dar și de a dezvolta zona, regiunea.
Fig.4.7 Durata sejururilor în Bistrița -Năsăud ale respondenților non -rezidenți
(număr respondenți)
Conform acestui grafic, reiese faptul că, respondenții non -rezidenți, asemenea celor
rezidenți în județul Bistrița -Năsăud preferă cel mai mult sejururile de un weekend în acest județ,
preferându -l în proporție de 41,89% (31 respondenți) însă urmează pe locul doi sejururile de 3 -6
zile, în proporție de 31,08 (23 respondenți), apoi sejururile de o zi, 20 ,27% (15 respondenți) și
sejururile de peste 6 zile 6,75% (5 respondenți).
Spre deosebire de cei rezidenți, proporția celor non -rezidenți care proporția celor non –
rezidenți care prefer ă un sejur de o zi este mai mic ă, lucru îmbucur ător, dac ă ne lu ăm dup ă ideea
că turiștii str ăini cheltuie mai mulți bani în medie pe zi decât un român, ținând cont c ă aceștia
cheltuie bani și pe înnopt ări la unit ăți de cazare.
Întrebarea 5. Cărora din următoarele mijloace de informare le datorați cunoașterea
județui Bistrița -Năsăud?
Această întrebare a fost inclusă în chestionar pentru a face comparație între
sursele de informare despre județul Bistrița -Năsăud a turiștilor rezidenți, respectiv a celor non –
rezidenți. Analizând datele obținute aplicării chestionarului, am înregistrat următoarele date:
05101520253035
o zi un weekend 3-6 zile peste 6 zile1531
23
5
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
46
Fig.4.8 Sursele de informare asupra județului Bistrița -Năsăud ale turiștilor rezidenți
(număr respondenți)
Din Fig.4.8 , cea mai importantă sursă de informare asupra județului Bistrița -Năsăud în
cazul turiștilor rezidenți o reprezintă internetul, în proporție de 26,72% (31 respondenți), urmată
îndeaproape de relatări ale prietenilor/familiei, în proporție de 28,86% (30 respondenți), apoi alte
surse în proporție de 15,51% (18 respondenți), agenții de turism – 12,06% (14 resp ondenți),
pliante și cataloage publicitare – 11,20% (13 respondenți), în mod surprinzător, cea mai slabă
sursă de informare fiind considerată mass -media cu 8,62% (10 respondenți).
Se pare că cei mai mulți respondenți rezidenți află despre atracțiile județu lui lor de
reședință din relatările prietenilor sau familiei, ceea ce nu este tocmai prea bine. Reiese faptul că
este necesară o politică nouă de promovare prin intermediu mass -mediei, sau al internetului;
probabil cea mai utilă politică de promovare ar fi să se creeze o bază de date, prin care lumea ar
putea să se aboneze la noutățile pe plan turistic din județ; astfel s -ar crea o promovare mai bună,
deci totodată ar crește numărul de vizitatori.
0 20 40agenții de turismpliante și cataloage publicitaremass-mediainternetrelatări ale prietenilor/familieialtele
141310313018
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
47
Fig.4.9 Sursele de informare asupra județului Bistrița -Năsăud ale turiștilor non -rezidenți
(număr respondenți)
Privind și analizând Fig4.9 , se observă că cea mai importantă sursă de informare asupra
asupra județului Bistrița -Năsăud în cazul turiștilor non -rezidenți o reprezintă, oarecum
surprinzător relatările prietenilor sau a familiei, în proporție de 28,37% (21 respondenți), urmat
apoi de internet în proporție de 22,97% (17 respondenți), agenții de turism , în proporție de
20,27% (15 respondenți), alte s urse în proporție de 14,86% (11 respondenți), cele mai slabe surse
de informație pentru respondenții non -rezidenți fiind mass -media – 8,10% (6 respondenți) și
pliantele și cataloagele publicitare – 5,4% (4 respondenți).
În mod surprinz ător și la respondenții non -rezidenți cea mai mare proporție o reprezint ă
ca surs ă de informare relat ările prietenilor/familiei. În urma analizei celor dou ă grafice se poate
spune c ă județul duce lips ă de o politic ă de promovare. Cele mai importante surse de informar e
asupra județului în domeniul turistic ar fi trebuit sa fie reprezentat ă de agențiile de turism,
internet și mass -media. Ar trebui elaborat un plan la nivel de Consiliu Județean prin care s ă se
acorde fonduri pentru o mai bun ă promovare a turismului din j udeț. Este o investiție necesar ă,
dar care ar atrage fonduri în timp.
Întrebarea 6. Care sunt motivele pentru care ați ales/ați alege din nou ca destinație
turistică județul Bistrița -Năsăud?
Această întrebare are ca scop să ne arate care este motivul pent ru care cei
chestionaț au revenit sau vor să revină ca turiști în județul Bistrița -Năsăud. În urma analizei
răspunsurilor la această întrebare a celor chestioați s -au obținut următoarele date:
0 5 10 15 20 25agenții de turismpliante și cataloage publicitaremass-mediainternetrelatări ale prietenilor/familieialtele
1546172111
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
48
Fig. 4.10 Motive pentru care au ales/vor mai alege ca destinație turistică județul Bistrița –
Năsăud respondenții rezidenți (număr respondenți)
După cum se observă din Fig.4.10 , principalul motiv pentru care au ales/vor mai
alege ca destinație turistică jud ețul Bistrița -Năsăud respondenții rezidenți îl reprezintă
frumusețea peisajelor oferite în proporție de 44,82% (52 respondenți), apoi manifestările
tradiționale ale zonei în proporție de 18,96% (22 respondenți), tarifele mai accesibile față de alte
zone în proporție de 15,51% (18 respondenți), iar apoi, cea mai slabă motivație o reprezintă
gastronomia în proporție de 12,06% (14 respondenți) și alte motive în proporție de 8,62% (10
respondenți).
Cea mai mare proporție de respondenți au ales frumusețea peisa jelor oferite, este
un lucru normal, care ar trebui consolidat, dar în același timp, ar fi bine ca și manifest ările
tradiționale ale zonei s ă îi atrag ă mai mult pe turiști, pentru c ă exista multe evenimente locale în
județ de care nu mult ă lume știe; de as emenea și gastronomia local ă ar putea fi mai bine pus ă în
valoare, astfel s ă atrag ă mai mulți turiști. Printre alte motive care ar alege s ă se întoarc ă au fost
amintite motive religioase precum pelerinaje, motive sportive sau diverse motive personale.
52
22
18
14
10
0102030405060
frumusețea
peisajelor oferitemanifestări
tradiționale ale
zoneitarife mai accesibile gastronomia
specificăalte motive
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
49
Fig. 4.11 Motive pentru care au ales/vor mai alege ca destinație turistică județul Bistrița –
Năsăud respondenții non -rezidenți (număr respondenți)
La fel ca în cazul respondenților rezidenți, principalul motiv pentru care turiștii non –
rezidenți au ales/vor mai alege ca destinație turistică județul Bistrița -Năsăud îl reprezintă
frumusețea peisajelor oferite în proporție de 31,08% (23 respondenți), apoi manifestările
tradiționale ale zonei în proporție de 26,67% (19 respondenți), tarifele mai accesibile față de alte
zone în proporție de 16,21% (12 respondenți), cea mai slabă motivație reprezentâdu -o
gastronomia specifică și alte motive, în proporție egale, respectiv 13,51% (10 respondenți).
În ceea ce privește principalele motive pentru care s -au întros/s -ar întoarce în județul
Bistrița -Năsăud, părerile sunt aproximativ aceleași, atât în cazul turiștilor rezidenți cât și în cazul
turiștilor non -rezidenți.
Întrebarea 7. Credeți că potențalul turistic al județul Bistrița -Năsăud este suficient valorificat?
Opinia respondenților față de tema pe care o abordează această întrebare este
foarte importantă, deoarece ar putea reprezenta un posibil punct de plecare pentru elaborarea
unei str ategii noi de promovare, mai eficientă, mai benefică pentru județul Bistriț a-Năsăud.
În urma răspunsurilor respondenților s -au putut realiza următoarele grafice:
23
19
12
10 10
0510152025
frumusețea
peisajelor oferitemanifestări
tradiționale ale
zoneitarife mai accesibile gastronomia
specificăalte motive
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
50
Fig. 4.11 Părerea turiștilor rezidenți privind faptul că potențalul turistic al județul Bistrița –
Năsăud este suficient valorificat (număr respondenți)
Din răspunsurile primite, reiese faptul că 62% (72 respondenți) din respondenții
chestionați, rezidenți în județul Bistrița -Năsăud sunt mulțumiți de modul în care potențialul
turistic al județului lor este valorificat, pe când 38% (44 respondenți) sunt nemulțu miți de modul
în care potențialul turistic e pus în valoare.
Probabil, dând dovad ă de subiectivism, respondenții rezidenți sunt într -o mare m ăsură
mulțumiți de modul în care este valorificat potențialul turistic, chiar dac ă lucrurile s -ar putea
îmbun ătăți.
7244
DA
NU
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
51
Fig. 4.12 Părerea turiștilor non -rezidenți privind faptul că potențalul turistic al
județul Bistrița -Năsăud este suficient valorificat (număr respondenți)
Din răspunsurile primite, reiese faptul că doar 43% (32 respondenți) din respondenții
chestionați, non -rezidenți în județul Bistrița -Năsăud sunt mulțumiți de modul în care potențialul
turistic al județului este valorificat, pe când 57% (42 respondenți) sunt nemulțumiți de modul în
care potențialul turistic e pus în valoare.
Ca o părere gene rală, nu putem spune faptul că turiștii sunt mulțumiți sau nemulțumiți de
modul în care potențialul turistic al județului Bistrița -Năsăud este valorificat, părerile fiind
împărțite.
Comparând cu graficul respondenților non -rezidenți este diferit faț ă de cel al
respondenților rezidenți. Aceștia nu mai sunt la fel de mulțumiți de modul în care e pus în
valoare potențialul turistic al județului. Acest lucru ar trebui s ă ridice un semn de întrebare
asupra autorit ăților, care ar trebui s ă ia m ăsuri.
Între barea 8. Cu ce mijloc de transport efectuați de obicei excursiile în județul Bistrița –
Năsăud?
Această întrebare are ca scop urmărirea mijloacelor de transport cu care se
efectuează excursii pe teritoriul județului Bistrița -Năsăud, atât în ceea ce îi pri vește pe turiștii
rezidenți, cât și pe cei non -rezidenți. Am obținut următoarele date:
32
42DA
NU
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
52
Din punct de vedere al mijloacelor de transport folosite de turiștii rezidenți pentru a
efectua excursii am obținut informații: cel mai utilizat mijloc de transport este autoturismul
personal – 59,48% (69 respondenți), urmând autocarul – 22,14% (26 respondenți) și trenul –
18,96% (22 respondenți).
Fig. 4.14 Mijloace de transport utilizate de turiștii non -rezidenți (număr
respondenți)
Din punct de vedere al mijloacelor de transport folosite de turiștii non -rezidenți pentru a
efectua excursii am obținut informații: cel mai utilizat mijloc de transport este autoturismul 69
2622
01020304050607080
autoturism personal autocarul trenul
49
19
6
0102030405060
autoturism personal autocarul trenul
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
53
personal – 66,21% (49 respondenți), urmând autocarul – 25,67% (19 res pondenți) și trenul –
8,10% (6 respondenți).
Atât în cazul turiștilor rezidenți, cât și în cazul celor non -rezidenți, cel mai utilizat
mijlocde transport pentru a efectua călătorii este autoturismul personal, apoi autocarul, respectiv
trenul.
Ambele loturi de respondenți preferă să călătorească cu autoturismul propriu, ceea ce ar
însemna că ar trebui făcute cele mai mari investiții în infrastructura rutieră . Se mai poate propune
ca alternativă la această variantă, construirea unui aeroport mai mic, unde ar p utea ateriza
avioanele mai mici undeva pe suprafața județului Bistrița -Năsăud, această variantă probabil va
atrage și mai mulți turiști străini. Probabil ar fi bine să se facă excursii organizate, astfel încât să
crească și procentul celor care călătoresc cu autocarul.
Întrebarea 9. Ce buget ați alocat pentru transport?
Întrebarea are rolul de a afla câti bani alocă turiștii pentru transport, pentru un
sejur în județul Bistriț a-Năsăud. Aplicând chestionarul s-au obțin ut următoarele:
Fig. 4.15 Buget alocat pentru transport de turiștii rezidenți (număr respondenți)
Fiind întrebați despre suma pe care o alocă pentru transport pentru un sejur județul
Bistrița -Năsăud, respondenții rezidenți chestionați au răspuns astfel: 66% (77 respondenți) alocă
un buget cuprins între 100 -200 lei, 266% (30 respondenți) alocă un buget cuprins între 200 -400
lei și 8%6 (9 respondenți) alocă un buget mai mare de 400 lei.
77309
100-200lei
200-400lei
peste 400lei
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
54
Fig. 4.16 Buget alocat pentru transport de turiștii non -rezidenți (număr respondenți)
Fiind întrebați despre suma pe care o alocă pentru transport pentru un sejur ju dețul
Bistrița -Năsăud, respondenții non -rezidenți chestionați au răspuns astfel: 43% (32 respondenți)
alocă un buget cuprins între 100 -200 lei, 43% (32 respondenți) alocă un buget cuprins între 200 –
400 lei și 10% (14 respondenți) alocă un buget mai mare de 400 lei.
Se observă că atât cei rezidenți cât și cei non -rezidenți alocă o sumă destul de mică pentru
transport, ceea ce ne face să mergem cu gândul la faptul că cu o sumă mică de bani nu pot
călători prea departe sau prea mult, de asemenea putem sezisa faptul că t uriștii non -rezidenți nu
pot fi din județele tare îndepărate de Bistrița -Năsăud sau din țări prea îndepărtate. Din nou se
revine la ideea că ar fi benefică organizarea de excursii în grupuri, organizate, astfel s -ar creea un
cadru pentru reducerea costuril or cu transportul, fapt pentru care s -ar putea ca numărul de turiști
să crească, probabil suma de bani necesară deplasării fiind un inconvenient pentru anumite
persoane, care ar vrea să călătorească, să descopere județul.
Întrebarea 10. Care este unitatea de cazare la care sunteți cazat/pe care o preferați?
Această întrebare a fost pusă în chestionar cu scopul de a afla care sunt cele mai
utilizate unități de cazare din județul Bistrița -Năsăud. S -au aflat următoarele: 32
3210
100-200lei
200-400lei
peste 400lei
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
55
Fig. 4.17 Preferințele turiștilor rezidenți privind unitățile de cazare (număr
respondenți)
Dintre cei chestionați, fiind rezidenți în Bistrița -Năsăud 35,34% (41 respondenți) au ales
hotelul, 50% (58 respondenți) au ales pensiunea, 6,03% (7 respondenți) hostelul, iar 8,62% (10
respondenți) au ales motelul.
Fig. 4.18 Preferințele turiștilor non -rezidenți privind unitățile de cazare
(număr respondenți)
0102030405060
hotel pensiune hostel motel4158
710
05101520253035404550
hotel pensiune hostel motel
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
56
Dintre cei chestionați, fiind non -rezidenți în Bistrița -Năsăud 25,67% (19 respondenți) au
ales hotelul, 62,16% (46 respondenți) au ales pensiunea, 2,70% (2 respondenți) hostelul, iar
9,45% (7 respondenți) au ales motelul.
Se observă că preferințele în ceea ce privește unitățile de cazare ale respondenților atât a
celor rezidenți cât și a celor non -rezidenți sunt cam aceleași, pe primul loc fiind situate
pensiunile, apoi hotelurile, motelurile și hostelurile. Pensiunile sunt cel mai des preferate unit ăți
de cazare probabil pentru c ă sunt cel mai des întâlnite unit ăți, dar și pentru c ă oferă un grad ma i
ridicat de libertate decât în cazul unui hotel.
Întrebarea 11. Cum considerați tarifele practicate în județul Bistrița -Năsăud în raport cu
serviciile oferite?
Această întrebare a fost introdusă în chestionar cu scopul de a afla părerea
turiștilor despr e tarifele practicate în județul Bistrița -Năsăud în raport cu serviciile
turistice oferite. În urma introducerii răspunsurilor în baza de date a celor chestionați, s-
au obținut următoarele:
Fig. 4.19 Opinia turiștilor rezidenți privind raportul servicii oferite/preț
(număr respondenți)
Din graficul de mai sus, se observă că turiștii din Bistrița -Năsăud, rezidenți, sunt
mulțumiți de tarifele privind serviciile turistice oferite și le consideră acceptabile în proporție de
86,2% (100 respondenți), foarte mici în proporție de 4,31% (5 respondenți), mici în proporție de
6,89% (8 respondenți), doar 2,58% (3 respondenți),considerând tarifele prea mari pentru
serviciile oferite.
020406080100
foarte mici mici acceptabile mari5 8100
3
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
57
Fig. 4.20 Opinia turiștilor non -rezidenți privind ra portul servicii oferite/preț
(număr respondenți)
Din graficul de mai sus, se observă că turiștii din Bistrița -Năsăud, non -rezidenți, sunt
mulțumiți de tarifele privind serviciile turistice oferite și le consideră acceptabile în proporție de
75,67% (56 respondenți), mici în proporție de 22,97% (17 respondenți), doar 1,35% (1
respondent),considerând tarifele prea mari pentru serviciile oferite, neexistând niciun respondent
care să considere terifele practicate foarte mici. Această proporție s -ar putea cauza pe veniturile
mai mari din alte zone, în special a respondenților din altă țară.
Faptul c ă atât în concepția turiștilor rezidenți câ și în concepția turiștilor non -rezidenți
tarifele practicate sunt considerate accceptabile ar putea fi mai bine evid ențiate, ar putea fi un
punc te plecare pentru o politic ă de promovare, ar putea fi realizat un spot publicitar, în care s ă
fie intervievat atat un turist rom ân, în paralel cu unul str ăin despre tarifele practicate.
Întrebarea 12. Cât cheltuiți în medie pe zi în județul Bistrița -Năsăud (cazare+
alimentație+altele)?
Această întrebare a fost utilizată având ca scop să afle cam cât cheltuie un turist
într-o zi în județul Bistrița -Năsăud. Această statistică ar putea fi de folos pentru o viitoare
strategie de d ezvoltare a județului. S -au constatat următoarele:
0102030405060
foarte mici mici acceptabile mari01756
1
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
58
Fig. 4.21 Suma cheltuită de turiștii rezidenți într -o zi ( număr respondenți)
Privind suma pe care o cheltuie un turist rezident într -o zi, în județul Bistrița -Năsăud am
obținut faptul că 56% (65 respondenți) cheltuie sub 150 de lei, 36% (42 respondenți) cheltuie
între 150 -250 lei și doar 8% (9 respondenți) cheltuie mai mult de 250 lei pe zi.
Fig. 4.22 Suma cheltuită de turiștii non rezidenți într -o zi ( număr
respondenți)
65429
sub 150 lei
150-250 lei
peste 250 lei
34
337
sub 150 lei
150-250 lei
peste 250 lei
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
59
În ceea ce privește aceeași statistică, pe turiștii non -rezidenți, proporțiile se modifică
puțin, astfel: 46% (34 respondenți) cheltuie sub 150 de lei, 45% (33 respondenți) cheltuie între
150-250 lei și doar 9% (7 respondenți) cheltuie mai mult de 250 lei pe zi. Observăm faptul că se
remarcă o creștere a respondenților care cheltuie între 150 -250 lei pe zi.
În corelație cu întrebarea anterioar ă, vedem de asemenea c ă turiștii non -rezidenți sunt
dispuși s ă cheltuiasc ă în medie pe zi o sum ă mai mare de bani. Acest lucru s -ar putea include
într-o politic ă de atragere a turiștilor str ăini. Dac ă s-ar reuși aceasta ar fi foarte benefic pentru
județ, deoarece s -ar obține fonduri suplimentare, atât de necesare pentru turism, dar nu numai.
Întrebarea 13. Care este c ea mai cunoscută atracție a județului Bistrița -Năsăud din
punctual dumneavoastră de vedere?
Această întrebare are ca scop care din atracțiile județului Bistrița -Năsăud sunt cele
mai cunosctute de turiști, și în ce ordine. Am aflat următoarele.
Fig. 4.23 Cele mai importante atracții turistice din punct de vedere al
respondenților rezidenți ( număr respondenți)
Din punct de vedere al respondenților rezidenți, cea mai importantă atracție turistică a
județului Bistrița -Năsăud o reprezintă Lacul Colibița, deoarece apare în răspunsul a peste 53,44%
– 62 respondenți, Casa Memorială George Coșbuc 42,24% – 49 respondenți, Casa Memorială
Liviu Rebreanu 34,48% – 40 responedenți, apoi urmează Sugăletele 28,44% – 33 respondenți,,
Cascada Cailor 25% – 29 respondenți , Turnul Dogarilor 25% – 29 respondenți și Peștera Izvorul
Tăușoarelor 20,68% – 24 respondenți.
2962
24293349
40
010203040506070
Turnul Dogarilor Lacul Colibița Peștera Izvorul
TăușoarelorCascada Cailor Sugăletele Casa Memorială
George CoșbucCasa Memorială
Liviu Rebreanu
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
60
Fig. 4.23 Cele mai importante atracții turistice din punct de vedere al respondenților non –
rezidenți ( număr respondenți)
Din punctul de vedere al respondenților non -rezidenți, proporțiile se modifică puțin; în
70,27% (52 respondenți) din răspunsuri apărând Lacul Colibița ca fiind cea mai importantă
atracție turistică a județului Bistrița -Năsăud, apoi Cascada Cailor și Sugăle tele 37,83% (28
respondenți), Casa Memorială George Coșbuc – 31,08% (23 respondenți), Casa Memorială Liviu
Rebreanu – 21,62% (16 responedenți) și Peștera Izvorul Tăușoarelor – 20,27% (15 respondenți).
Comparând cele două grafice, observăm că în cazul turi știlor rezindenți, un lucru aproape
firesc îl reprezintă faptul că pe a doua poziție se află Casa Memorială George Coșbuc, în timp ce
în cazul turiștilor non -rezindenți a doua poziție e ocupată de Cascada Cailor, respectiv
Sugăletele.
Colibița, dup ă cum se vede și din fig. 4.22 si fig. 4.23 reprezint ă cel mai important punct
de atracție turistic ă al județul ui Bistrița -Năsăud , mai este cunoscut ă ca fiind marea de la munte;
poate totodat ă autorit ățile ar trebui s ă acorde o mai mare importanț ă turistic ă și caselor
memoriale ale celor doi mari scriitori ai județului, George Coșbuc, respectiv Liviu Rebreanu.
2352
1528 28
23
16
0102030405060
Turnul
DogarilorLacul Colibița Peștera Izvorul
TăușoarelorCascada Cailor Sugăletele Casa
Memorială
George CoșbucCasa
Memorială
Liviu Rebreanu
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
61
Întrebarea 14. Din câte persoane este format grupul dumneavoastră?
Întrebarea are ca scop aflarea informației privind numărul persoanelor dintr -un
grup care călătorește prin județul Bistrița -Năsăud. Pentru a analiza mai ușor, am realizat un
grafic comparativ.
Fig. 4.23 Numărul de membrii dintr -un grup de turiști ( număr respondenți)
În privința numărului persoanelor dintr -un grup întâlnim faptul că cea mai mare
majoritate nu preferă călătoriile singur, 11,2% (13 respondenți) pentru cei rezidenți și 13,51%
(10 respondenți) pentru cei non -rezidenți. Pe primul loc se află în cazul celor rezidenți, situația în
care călatoresc cu mai mult de trei perso ane 38,7% (45 respondenți), pe de cealaltă parte, adică
în cazul celor non -rezidenți fiind cea mai des întâlnită situație cea în care călătoresc două
persoane 33,7% (25 respondenți).
051015202530354045
singur două
persoanetrei
persoanemai mult de
trei
persoane13263245
102523
16 Rezidenți
Non-rezidenți
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
62
Întrebarea 15. Care este gradul de mulțumire privind următoarele aspecte:
Tabel 4.1 Gradul de muțumire al turiștilor rezidenți (%)
Foarte
nemulțumit Nemulțumit Indiferent Mulțumit Foarte
mulțumit Total
1.Calitatea serviciilor de
cazare 3,44 0,86 9,48 3,44 76,72 100
2. Calitatea serviciilor
oferite de unitățe de
alimentație publică 0,86 0,86 10,34 80,17 7,75 100
3. Calitatea serviciilor
oferite de unitățile de
agrement 0.86 1,72 14,65 68,10 14,65 100
4. Facilități de
tratamens și SPA-uri 0,86 6,03 22,41 56,89 13,79 100
5. Servicii auxiliare
oferite turiștilor 1,72 6,89 18,96 62,93 9.48 100
6.Atitudinea și
comportamentul
prestatorilor de servicii 0,86 8,62 10,34 66,37 13,79 100
7.Nivelul pregătirii
angajaților din sectorul
turistic 0,86 7,75 17,24 63,79 10,34 100
8. Varietatea unităților
de cazare din județul
Bistrița -Năsăud 0,86 4,31 15,51 66,37 12,93 100
9. Infrastructura în
județului Bistrița –
Năsăud 18,96 31,89 6,89 36,2 6,03 100
10. Părerea generală
despre sejurul în județul
Bistrița -Năsăud 13,79 10,34 8,62 49,13 18,10 100
Privind per ansamblu, tabelul de mai sus, se constată următoarele, faptu că turiștii din
Bistrița -Năsăud sunt foarte mulțumiți în general ( 76,72%) de calitatea serviciilor de cazare,
mulțumiți de calitatea serviciilor de alimentație publică (80,17%), mulțumiți față de calitatea
serviciilor oferite de unitățile de agrement (68,10%), mulțumiți față de facilitățile de SPA oferite
(56,89%), dar cu un grad ridicat de indiferență față de acest subiect. De asemenea se arată
mulțumiți față de serviciile auxiliare oferite, atitudinea și comportamentul prestatorilor de
servicii, nivelul pregătirii angajaților și varietatea unităților de cazare. Ceea ce este îngrijorător,
este gradul de multumire față de infrastructură, doar 36,62% fiind mulțumi ți, 31,89% din
respondenți fiind nemulțumiți și 18,96% fiind chiar foarte nemulțumiți. Părerea generală despre
județ a fost delimitată astfel 18,10% fiind foarte mulțumiți, 49,13% fiind mulțumiți, deci o părere
generală bună.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
63
Tabel 4.2 Gradul de muțumire a l turiștilor non -rezidenți
Foarte
nemulțumit Nemulțumit Indiferent Mulțumit Foarte
mulțumit Total
1.Calitatea serviciilor de
cazare 0 4,05 13,51 70,27 12,16 100
2. Calitatea serviciilor
oferite de unitățe de
alimentație publică 0 5,40 24,32 62,16 8,10 100
3. Calitatea serviciilor
oferite de unitățile de
agrement 0 10,81 27,02 51,35 10,81 100
4. Facilități de tratamens
și SPA-uri 0 20,27 28,37 43,24 8,10 100
5. Servicii auxiliare
oferite turiștilor 0 14,86 33,78 43,24 8,10 100
6.Atitudinea și
comportamentul
prestatorilor de servicii 1,35 12,16 14,86 59,45 12,16 100
7.Nivelul pregătirii
angajaților din sectorul
turistic 0 12,16 24,32 54,05 9,45 100
8. Varietatea unităților
de cazare din județul
Bistrița -Năsăud 0 5,40 27,02 58,10 9,45 100
9. Infrastructura în
județului Bistrița –
Năsăud 18,91 32,43 12,16 29,72 6,75 100
10. Părerea generală
despre sejurul în județul
Bistrița -Năsăud 2,7 13,51 24,32 45,94 13,51 100
Realizând o comparație cu gradul de mulțumire al turiștilor rezidenți, se observă
schimbări de la prima idee, gradul de turiști foarte mulțumiți de calitatea serviciilor de cazare a
scăzut la 12,6%, crescând gradul de multumire al celor mulțumiți la 70%, calitatea serviciilor de
alimentație publică este mulțumitoare 62,16%, calitatea s erviciilor de agrement mulțumitoare
51,35%, dar cu un grad ridicat de indiferență 27,02, SPA -urile sunt mulțumitoare, serviciile
auxiliare fiind cam indiferente pentru turișii non -rezidenți. Referitor la atitudinea și
comportamentul presatorilor de servici i, nivelul pregătirii angajaților și varietatea unităților de
cazare turiștii sunt mulțumiți cam în aceeași măsură 54 -58%. Infrastructura, din nou se remarcă
negativ, 18,91% fiind foarte nemulțumiți și 32,43 fiind nemulțumiți. Părerea generală despre
județ a fost delimitată astfel 13,10% fiind foarte mulțumiți, 45,13% fiind mulțumiți, deci o părere
generală bună, chiar dacă au scăzut proporțiile față de turiștii rezidenți.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
64
Comparând părerile generale ale celor două categorii, se poate obesrva că cei reziden ți au
o părere mai bună despre Bistrița -Năsăud, decât cei non-rezidenți, putând pune aceasta motivând
prin faptul că ar putea da dovadă de subiectivism.
ANALIZA DATELOR SOCIO -DEMOGRAFICE ALE RESPONDENȚILOR
Întrebarea 16. Care este sexul dumneavoastră:
Fig 5.1 Sexul respondenților ( număr respondenți)
Rata de răspuns la această întrebare a fost de 100% din totalul persoanelor chestionate
pentru eșantion. Conform informațiilor culese se observă că 44,21% (84 respondenți) dintre
subiecți sunt de sex feminin și 55,78% (106 respondenți) sunt de sex masculin.
Întrebarea 17. În ce categorie de vârstă vă aflați:
Fig 5.2 Categoriile de vârstă ale respondenților 84
106femei
bărbați
sub 24 ani
36%
24-35 ani
27%35-49 ani
19%peste 50
18%
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
65
După analiza datelor s -a obținut că 36% (69 respondenți) au vârsta cuprinsă între 35 -49
ani, 27% (52 respondenți) între 24 -35 ani, 18% (35 respondenți) sub 24 ani și 18% (34
respondenți) peste 50 ani.
Întrebarea 18. Ce studii aveți:
Fig5.3 Studiile respondenților (număr respondenți)
Această întrebare face referire la studiile pe care subiecții le dețin. Informațiile referitoare
la studii sunt foarte importante, acestea arată nivelul intelectual al persoanelor chestionate. O
persoană care deține studii superioare, va avea alte concepții decât o persoană care are doar studii
medii sau primare. După a naliza efectuată, 12 % (23 respondenți) dintre subiecți au răspuns că
dețin studii primare, 58 % (110 respondenți) au răspuns că dețin studii medii, și 30% (57
respondenți) au răspuns că au studii superioare.
Întrebarea 19. Venitul lunar pe familie:
Fig 5.4 Venitul lunar pe familie (număr respondenți)
23
11057
primare
medii
superioare
73
7344
sub 1200 lei
între 1200-2500 lei
peste 2500 lei
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
66
Sr observă că 38% (73 respondenți) au venitul pe familie sub 1200 lei, aceeași proporție
păstrându -se și la cei care au venitul lunar pe familie cuprins între 1200 -2500 lei, cea mai mică
proporție fiind reprezentată de cei care au venitul lunar pe familie peste 2500 lei, respectiv 23%
(44 respondenți).
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
67
CONCLUZII
Rolul turismului în societatea actuală duce cu gândul la ideea că industria turismului a
devenit una dintre componentele cele mai importante ale vieții economiece actuale. Privind sub
aspect general, se poate afirma chiar mai mult, că a depășit granițele importanței economice,
fiind un element esențial în viața socială.
Județul Bistrița -Năsăud se bucură de frumuseți ce pot fi descoperite doar vizitându -le.
Cadrul natural oferă o variet ate remarcabilă de forme de relief precum pereți sâncoși care
favorizeaza practicarea de cățărări, atât pet imp de vară cât și în sezonul rece, depresiuni, lacuri,
peșteri, izvoare de apă mineral. Într-o foarte mare măsură, atracțiile județului sunt protej ate de
lege, fiind considerate rezervații naturale, parcuri naționale și naturale sau arii protejate de
interes local.
Ca metodă de cercetare am ales ancheta sociologică, utilizând ca instrument de cercetare
chestionarul. Am ales aceasta cale deoarece am vrut să interacționez chiar eu cu respondenții, și
pe lângă chestionarul propriu zis să mai aflu și alte păreri. În urma finalizării muncii de teren,
adică a finalizării celor 190 de chestionare, eșantion prelucrat în urma prelucrării formulei, s -a
trecut la partea statistică, la introducerea datelor în programul statistic Excel.
Cercetarea s -a făcut în mod aleatoriu, indiferent de sex, categoria de vârstă sau
naționalitate; chestionarul fiind aplicat pe stradă din diverse localități ale județului Bistrița –
Năsăud. În urma analizei datelor furnizate de cei chestionați se pot trage câteva concluzii
importante asupra opiniei celor chestionați asupra temei abordate.
Se poate afirma că se poate observa o diferență între modul cum văd turiștii rezidenți în
Bistrița -Năsăud și modul în care văd turiștii non -rezidenți situația turismului în Bistrița -Năsăud;
acest lucru fiind probabil datorat unui grad de subiectivism din partea rezidenților.
Ca o generalitate se poate afirma că județul Bistrița -Năsăud are un potențial turistic care
nu este evidențiat la adevărata sa valoare, cauzele fiind diverse. Aceasta se poate demonstra prin
numeroasele atracții naturale, considerate rezervații de interes național precum: Munții Rodnei,
Munții Călimani, Munții Țibleș.
În Bistrița -Năsăud cel mai des întâlnit tip de turism este cel de agrement, pentru care cei
chestionați au optat cel mai mult. De asemenea cea mai întânită perioadă pentru un sejur este cea
de o zi pentru turiștii rezidenți și un weekend pentru cei non -rezindenți. Ar fi utilă o politică prin
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
68
care s -ar putea prelungi această durată, deoarece, stând mai multe zile, un turist cheltuiește mai
mult, deci s -ar putea obține mai multe fonduri de către proprietarii de unități de cazare, deci ar
avea de câștigat și au toritățile prin încasarea de impozite, cu care ar putea dezvolta regiunea.
Un fapt destul de îngrijorător pentru viitorul turismului în județul Bistrița -Năsăud este
faptul că lumea află despre atracțiile județului mai mult din relatările prietenilor și a familiei,
decât prin intermediul agențiilor de turism, pliantelor, mass -mediei sau internetului. În zilele
noastre acestea reprezintă cea mai importantă sursă de promovare. Ar trebui implementat un
sistem mai bun de promovare, precum ar fi împărțirea de pl iante prin județ, un sistem de
rezervări online, un sistem de promovare online și totodată un grup de persoane care să se ocupe
de promovarea județului pe siteurile de socializare.
Cele mai importante motive pentru care turiștii au ales/ar alege să se înt oarcă în Bistrița –
Năsăud este frumusețea peisajelor pe care le oferă. Acest lucru este relevant, deoarece lacul
Colibița, zona de la Piatra Fântânele, zona de vecinătate cu județul Maramureș oferă peisaje
deosebite atât pet imp de vară, cât și pe timp de i arnă. Acest lucru trebuie consolidat. Ceea ce ar
putea atrage mai mulți turiști sunt obiceiur ile zonei, tradițiile numeroase. De asemenea, prețurile
mai mici practicate față de competitorii din zonă ar trebui de asemenea să fie o oportunitate
pentru Bistri ța-Năsăud .
În ceea ce privește capacitatea și diversitatea unit ăților de cazare întâlnim locuri de cazare
în num ă mare, cu diverse unit ăți hoteluri, hosteluri, moteluri, pensiuni turistice, agroturistice,
vile turistice, cabane, deci multe opțiuni, dispunând astfel de diversitate. Cea mai mare proporție
din capacitatea de cazare a județului este reprezentat ă de locurile în hotel.
Raportat la timpul petrecut în județ, suma medie pe care o cheltuie un turist pentru o zi
petrecută în județ este cam mic ă, dar dacă s -ar mări durata petrecută în Bistrița -Năsăud ar fi
potrivită. Ar trebui găsită o cale prin care ar putea fi convinși turiștii sa stea mai mult; eventual
oferirea de diverse oferte precum la două înnoptări, oferirea de mic dejun gratis, sau la trei
înnoptări o înnoptare gratis , sau alte diferite bonusuri.
De obicei se călătorește în grupuri de câte trei persoane, fapt care ne face să ne gândim la
excursii în familie, ar trebui creeate pachete speciale pentru familii. Pentru aceste grupuri se po t
gândi diverse programe care să atragă tot mai multe familii spre turism în Bistrița -Năsăud.
Această lucrare poate fi considerată ca fiind un punct de plecare pentru alte analize mai
complexe ale turismului în județul Bistrița -Năsăud, sau sa stea la baza unor recomandări pentru o
valorificare mai eficientă a potențialului turistic.
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
69
BIBLIOGRAFIE
1. A. Gheorghilaș, 2011, “Geografia turismului”, Editura Universitară, București.
2. R. Minciu, 2005, “Economia Turismului”, Editura Uranus, București
3. Bătinaș, R.,H., Sorocovschi, V., 2011 , “Resursele de apă. Potențial și valorificare
turistică ”, Presa Universitară Clujeană, Cluj -Napoca;
4. C Ioan, 2007, “Agroturism și turism rural”, Editura Mirton, Timișoara
5. Cândea, Melinda, Bran, F., 2001 , “Spațiul geografic românesc. Or ganizare, amenajare,
dezvoltare ”, Edit. Economica, București;
6. C. Jenica, 2008, “Agroturism”, Editura Sitech, Craiova
7. Ciangă, N., Dezsi, Ș., 2007, “Amenajare turistică ”, Presa Universitară Clujeană, Cluj
Napoca;
8. Davidovici, I., Davidovici, A. S., (2008), “Posibile evoluții în ruralul românesc ”, Volum
Conferință Dezvoltarea economică performantă și complexă a spațiului rural și regional,
19-20 septembrie 2008, Academia de Studii Economice, București;
9. Dinu, M., 2005 , “Impactul turismului asupra mediului ”, Edit . Universitară, București;
10. Ilieș, M., 2012 , “Amenajare turistică ”, Edit. Casa cărții de știință, Cluj -Napoca;
11. Cotiolan Suciu, 1967, “Dicționa r istoric al localităților din T ransilvania ”, O-Z, Editura
Academiei R.S.R
12. http://www.prefecturabn.ro ultima accesare 06.06.2016
13. http://www.agrementbistrita.ro/index.php ultima accesare 06.06.2016
14. http://www.cimec.ro/Monumente/ParcuriNaturale/ParculNationalMuntiiRodnei.htm
ultima accesare 18.05.2016
15. http://statistici.insse.ro/shop/index.jsp?page=tempo2&lang=ro&context=63 , ultima
accesare 08.06.2016
ANEXE
Anexa 1
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
70
STUDIU PRIVIND ANALIZA ȘI DEZVOLTAREA POTENȚIALULUI TURI STIC ÎN JUDEȚUL
BISTRIȚA -NĂSĂUD
Întrebările din prima parte se referă la potențialul turistic al județului Bistrița -Năsăud, unitățile
de cazare și alte criterii care influențează activităților turistice în județul Bistrița -Năsăud .
1. În ce categorie de turiști vă aflați?
a) turiști români din județul Bistrița -Năsăud
b) turiști români din județele vecine județului Bistrița -Năsăud
c) turiști din alte județe (specificați) ……………………………
d) turiști din altă țară (specificați) ……………………………..
2. Care este scopul principal al călătoriei dumneavoastră în județul Bistrița – Năsăud?
a) agrement
b) religios
c) afaceri
d) sportiv
e) altul (specificați) ……………………………………………..
3. De câte ori ați vizitat județul Bistrița -Năsăud?
a) o dată
b) de două ori
c) de mai multe ori
d) niciodată
4. Pe ce perioadă se întinde de obicei sejurul dumneavoastră actual în județul Bistrița –
Năsăud?
a) o zi
b) un weekend
c) 3-6 zile
d) peste 6 zile
5. Cărora din următoarele mijloace de informare le datorați cunoașterea județului Bistrița –
Năsăud?
a) agenții de turism
b) pliante și cataloage publicitare
c) mass -media
d) internet
Stimate Domn/Doamnă,
Vă mulțumim pentru participarea la această anchetă. Prin completarea prezentului chestionar vom putea
identifica p ărerea Dvs. privind analiza și dezvoltarea potențialului turistic în județul Bistrița -Năsaud. Opinia Dvs.
mă va în evidențierea părerii populației privind potentialul turistic al județului Bistrița -Năsăud , în elaborarea
proiectului de diplomă.
Durata interviului este de aproximativ 10 minute. Răspunsurile Dvs. la toate întrebările din acest chestionar sunt
abso lut confidențiale și vor fi utilizate numai în scop științific. Dvs. nu veți fi identificat(ă) în niciun mod.
Sârb Bogdan -Horațiu , USAMV Cluj -Napoca
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
71
e) relatări ale prietenilor/familiei
f) altele
6. Care sunt motivele pentru care ați ales/ați alege din nou ca destinație turistică județul
Bistrița -Năsăud ?
a) gastronomia specifice zonei
b) tarifele mai accesibile față de alte zone
c) frumuseța peisajelor oferite
d) manifestari tradiționale (ex: Festivalul Usturoiului, Serbăile Bistriței Medievale,
Festivalul Toamna Bistrițeana)
e) alte motive ………………………………………………………………………………………………
7. Considerați că potențialul turistic al județului Bistrița -Năsăud este suficient valorificat?
a) da
b) nu
8. Cu ce mijloc de transport efectuați de obicei excursiile în al județul Bistrița -Năsăud ?
a) autoturismul personal
b) autocarul
c) trenul
9. Ce buget ați alocat pentru transport?
a) 100-200 lei
b) 200-400 lei
c) peste 400 lei
10. Care este unitatea de cazare la care sunteți cazat /o preferați ?
a) hotel
b) pensiune
c) hostel
d) motel
11. Cum considerați tarifele practicate în județul Bistrița -Năsăud în raport cu serviciile oferite?
a) foarte mici
b) mici
c) acceptabile
d) mari
12. Cât cheltuiți în medie pe zi în județul Bistrița -Năsăud (cazare + alimentație + altele)?
a) sub 150 lei
b) 150-250 lei
c) peste 250
13. Care din următoarele atracții ale județului Bistrița -Năsăud este cea mai cunoscuta de dvs.
(încercuiți 1-3 obiective)?
a) Turnul Dogarilo
b) Lacul Colibița
c) Peștera Izvorul Tăușoarelor
d) Cascada Cailor
e) Sugaletele
f) Casa Memorială George Cosbuc
g) Casa Memorială Liviu Rebreanu
14. Din câte persoane este format grupul dumneavoastră?
a) singur
b) două persoane
Bogdan -Horațiu Sârb Analiza și valorificarea potențialului turistic al județului Bistrița -Năsăud
72
c) trei persoane
d) cu mai mult de trei persoane
15. Exprimați -vă gradul de mulțumire cu privire la următoarele aspecte referitoare la
serviciile turistice din județul Bistrița -Năsăud (bifați câte o variantă pe fiecare rând):
Foarte
nemulțumit Nemulțumit Indiferent Mulțumit Foarte
mulțumit
1.Calitatea serviciilor de cazare
2. Calitatea serviciilor oferite de
unitățe de alimentație publică
3. Calitatea serviciilor oferite de
unitățile de agrement
4. Facilități de tratamens și
SPA-uri
5. Servicii auxiliare oferite
turiștilor
6.Atitudinea și comportamentul
prestatorilor de servicii
7.Nivelul pregătirii angajaților
din sectorul turistic
8. Varietatea unităților de cazare
din județul Bistrița -Năsăud
9. Infrastructura în județului
Bistrița -Năsăud
10. Părerea generală despre
sejurul în județul Bistrița –
Năsăud
Întrebările din partea a -II-a sunt întrebări socio -demografice și sunt utilizate în scop științific
acestea fiind strict confidențiale
1. Sex:
a) feminin
b) masculin
2. În ce categorie de vârsta vă încadrați?
a) sub 24 ani
b) 24-35 ani
c) 35-49 ani
d) peste 50 ani
3. Studii:
a) primare
b) medii
c) superioare
4. Venitul lunar pe familie:
a) sub 1200 lei
b) între 1200 -2500 lei
c) peste 2500 lei
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: ANALIZA ȘI VALORIFICAREA POTENȚIALULUI TURISTIC AL JUDEȚULUI [610565] (ID: 610565)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.