Analiza Si Proiectarea Unui Parc Eolian

Analiza si proiectarea unui parc eolian

cu turbine cu ax vertical în zona Tălmaciu

REZUMAT

Tehnologia aflată în continuă dezvoltare a dus la necesitatea obținerii energiei din surse regenerabile cum ar fi energia eoliană, asupra cărora s-au făcut studii și s-au realizat aplicații practice ale acestora încă din cele mai vechi timpuri.În prezent energia eoliană este valorificată energetic fiind utilizate centrale eoliene atât local, pentru alimentarea cu energie electrică a locuințelor sau cabanelor , cât și industrial sub formă de parcuri eoliene de mari dimensiuni.

Cercetările în domeniul producției de centrale eoliene a dus la apariția unor centrale eoliene cu ax vertical care spre deosebire ce centralele eoliene cu ax orizontal nu au nevoie de înălțimi mari, cutie de viteze, rotoare de mari dimensiuni, sisteme de orientare a centralei pe direcția vântului iar generatorul electric poate fi montat atât la nivelul rotorului cât și la baza centralei eoliene, caz în care costurile de mentenanță sunt mult mai reduse.

Propunerea de a realiza un parc eolian nu este nouă la nivel național sau chiar mondial, însă componența acestuia este diferită în sensul că se vor utiliza centrale eoliene cu ax vertical în locul celor cu ax orizontal tocmai datorită avantajelor acestora.

Pentru realizarea acestui parc eolian s-a identificat o potențială zona de amplasare în județul Sibiu bine cunoscută pentru vânturile puternice care pot fi astfel valorificate energetic. Pentru a studia zona de amplasare s-au utilizat echipamente pentru măsurarea vitezei vântului (anemometru) și echipamente de măsurare a nivelului sonor (sonometru) din perspectiva impactului asupra locatarilor imobilelor din apropiere. Totodată s-a apelat la programe software precum Geomedia Professional și LabView pentru analize specifice ale amplasamentului parcului eolian.

Astfel utilizându-se centralele eoliene cu ax vertical se pot realiza sisteme de producere a energiei electrice cu impact redus asupra mediului, contribuind la stimularea producerii de energie din surse alternative și minimizarea consumului de resurse fosile.

SUMMARY

Rapidly developing technology has led to the need to obtain energy from renewable sources such as wind , on which there have been studies and have achieved their practical applications since ancient tymes.Today wind energy is harnessed wind turbines being used locally for power supply of dwellings or huts , and industrial parks with large wind turbines.

Research in the production of wind turbines has led to the emergence of vertical axis wind turbines that unlike horizontal axis wind turbines do not require great heights , gearbox , large rotors , guidance systems and the electric generator can be mounted to both the rotor and the base of the wind power plant , where the maintenance costs are much lower .

The proposal to develop a wind farm is not new to the national or even global , but its composition is different because vertical axis turbines will be used instead of the horizontal axis precisely because of their advantages .

For this wind farm has been identified a potential location in Sibiu County area known for strong winds and the wind energy can be well harnessed.

To study the location, equipment was used to measure wind speed (anemometer) and sound level (sound level meter) in terms of the impact on the occupants of buildings nearby . Also I used softwares like Geomedia Professional and LabView for specific analysis of the wind farm site.
By using vertical axis wind turbines we can achieve electricity production systems with low environmental impact , helping to stimulate the production of energy from alternative sources and minimizing consumption of fossil resources.

Tema – motivația alegerii temei

Am ales această temă pentru proiectul de diplomă întrucât energia regenerabilă va avea un rol esențial în dezvoltarea continuă a omenirii care în prezent se confruntă cu o reducere a surselor fosile de energie, iar pentru a menține dezvoltarea societății va fi necesar să se apeleze la diferite alte resurse considerate nelimitate cum ar fi energia eoliană.

Consider că această idee pe care am dezvoltat-o în prezenta lucrare de diplomă se poate bucura de un real succes dacă se realizaează cercetări mai amănunțite privind eficiența energetică. Totodată aceste tipuri de centrale eoliene nu au fost folosite în parcuri eoliene ci doar izoat pentru nevoile energetice a câtorva locuințe sau instituții.

Doresc să fac cunoscut acest concept și să mă implic la analiza potențialului eolian în zona propusă pentru amplasarea parcului eolian concomitent cu studiul de impact asupra mediului în special în ceea ce privește nivelul de zgomot prezent în zonă.

CUPRINS

CAPITOLUL 1 – STADIUL ACTUAL PRIVIND ENERGIA REGENERABILĂ

Energia regenerabilă reprezintă formele de energie care rezultă din surse care sunt fie inepuizabile fie se regenerează în scurt timp. Acest termen de „energie regenerabilă” se referă la formele energiei produse prin transfer energetic al energiei care rezultă din procesele naturale regenerabile. În acest fel oamenii pot capta și utiliza energia luminii solare, a vânturilor, proceselor biologice și a apelor curgătoare în diferite procedee.[1]

Tipuri de energii regenerabile

1. Energia solară

Energia solara reprezinta energia radianta care este produsa in Soare ca rezultat al reacțiilor de fuziune nucleară si transmisă pe pamânt,în spațiu, în cuante de energie (fotoni), care interacționeaza cu atmosfera și suprafața Pământului. Aceasta poate fi folosită pentru a genera energie electrică sau pentru a încălzi aerul din clădirile orașelor. Totuși energia solară chiar daca este reînnoibilă si ușor de captat, prezintă câteva probleme care limitează aplicațiile in care poate fi utilizată:

soarele nu oferă energie constantă în nici un loc de pe Pământ;

datorită rotației Pământului în jurul axei sale, și deci a alternanței zi-noapte, lumina solară nu poate fi folosită la generarea electricității decât pentru un timp limitat în fiecare zi;

existența zilelor noroase, când potențialul de captare al energiei solare scade sensibil datorită ecranării Soarelui.

Panourile solare produc în medie energie electrică 9h/zi. Ziua, timp de 9 ore, aceste panouri solare produc energie electrică și, în același timp, înmagazinează energie în baterii pentru a fi folosită noaptea. Instalațiile solare funcționează chiar și atunci când cerul este înnorat.

De asemenea sunt rezistente la grindină (în cazul celor mai bune panouri).

Instalațiile solare sunt de 2 tipuri: termice și fotovoltaice.

Celula fotoelectrică este celula care convertește energia solară în energie electrică. Într-o celulă fotoelectrică nu se înmagazinează deloc energie, sub nici o formă, nici chimică, nu este deci o pilă electrică, ci un convertor instantaneu, ce nu poate furniza energie electrică în absența radiației solare.(fig.1.1)

Instalațiile termice ajută la economisirea gazului în proporție de 75% pe an. O casă care are la dispoziție ambele instalații solare (cu panouri fotovoltaice și termice) este considerată "fără facturi" , energia electrică acumulată ziua în acumulatoare este trimisă în rețeaua locuinței fie este vândută in rețeaua națională. (fig.1.2) [2]

2. Energia eoliană

Energia eoliană este energia conținută de forța vântului ce bate pe suprafața pământului. Exploatată, ea poate fi transformată în energie mecanică pentru pomparea apei, de exemplu, sau măcinarea grâului, la mori ce funcționează cu ajutorul vântului. Prin conectarea unui rotor la un generator electric, turbinele de vânt moderne transformă energia eoliană, ce învârte rotorul, în energie electrică.

Energia eoliană în special este printre formele de energie regenerabilă care se pretează aplicațiilor la scară redusă.

Avantaje:

Principalul avantaj al energiei eoliene îl reprezintă emisia zero de substanțe poluante și gaze cu efect de seră, datorită faptului că nu se ard combustibili.

Nu se produc deșeuri. Producerea de energie eoliană nu implică producerea nici unui fel de deșeuri.

Costuri reduse pe unitate de energie produsă. Costul energiei electrice produse în centralele eoliene moderne a scăzut substanțial în ultimii ani, ajungând în S.U.A. să fie chiar mai mici decât în cazul energiei generate din combustibili.

Costuri reduse de scoatere din funcțiune. Spre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, în cazul cărora costurile de scoatere din funcțiune pot fi de câteva ori mai mari decât costurile construirii centralei, în cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funcțiune, la capătul perioadei normale de funcționare, sunt minime, acestea putând fi integral reciclate.

Dezavantaje:

Resursa energetică relativ limitată

Energia produsă nu este constantă si depinde in principal de viteza vântului

Nu se poate amplasa oriunde. Pentru o bună eficiență trebuie luate in considerare analize ale potențialului eolian in locația propusă [3],[4]

3.Energia hidroelectrică

Hidroenergia reprezintă energia generată de puterea apei, prin folosirea forței gravitaționale a căderii sau plutirii apei. Este cea mai folosită formă de energie regenerabilă. Odată construită, o hidrocentrală, aceasta produce energie fără a emite gaze de seră în comparație cu arderea combustibililor fosili. Energia electrică ce se obține de la microhidroturbine se bazează pe un concept foarte simplu. Apă curgătoare învârte o turbină care la rândul ei acționează un generator care produce energie electrică.

Apa este colectată într-un micro-bazin și apoi canalizată prin conductă de aducție direct în turbină. Căderea pe verticală (cap), crează presiunea necesară la capătul inferior al conductei de aducție, pentru a pune în mișcare turbină. Cu cât va fi mai mare debitul său capul, cu atât vom obrtine mai multă energie electrică.

O hidrocentrală este o centrală electrică folosită pentru a transforma energia mecanică produsă de apă în energie electrică. Printr-un baraj de acumulare a apei pe cursul unui râu unde poate fi prezentă și o cascadă, se realizează acumularea unei energii potențiale, transformată în energie cinetică prin rotirea turbinei hidrocentralei. Această mișcare de rotație va fi transmisă mai departe printr-un angrenaj de roți dințate generatorului de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic, va transforma energia mecanică în energie electrică.

Avantaje:

Hidrocentralele nu produc gaze nocive și nu poluează mediul înconjurător;

Previne arderea a 22 de miliarde de galoane de petrol sau 120 de milioane de tone de cărbune în fiecare an;

Unele rezervoare formate vin în sprijinul a diverse activități productive, cum ar fi pescuitul sau sporturile pe apă

O dată ce hidrocentrala este construită, energia produsă este teoretic gratuită;

Apa poate fi stocată pentru a putea face față când cererea este mare;

Centralele hidroelectrice pot ajunge la capacitatea maximă într-un timp foarte scurt;

Electricitatea poate fi generată în mod constant;

Barajele hidroelectrice sunt proiectate să aibă o durată de viață îndelungată;

Apa din lacul de acumulare poate fi folosită pentru irigații.

Dezavantaje:

Construirea barajelor hidroelectrice este costisitoare;

Trebuie să fie construite la un standard înalt și să funcționeze mulți ani până să devină profitabilă;

Construirea unei hidrocentrale mari poate însemna inundarea zonei înconjurătoare, cauzând probleme faunei; mai mult, persoanele care locuiesc în apropiere trebuie să se mute, pierzându-și fermele sau afacerile. În unele țări, ei sunt strămutați cu forța;

Calitatea, cantitatea și nivelul apei pot fi afectate, având un impact negativ asupra florei [5],[6],[7]

Fig.1.5 – Schema unei hidrocentrale

4.Biogazul

Biogazul este amestecul de gaze obținut prin fermentarea anaerobă a materiilor organice.

Compoziția tipică de biogaz:

50-75 % Metan, CH4

25-50 % Dioxid de carbon, CO2

0-10* % Nitrogen, N2

0-1 % Hidrogen, H2

0-3 % Hidrogen sulfurat, H2S

de curent electric, care prin rotirea rotorului generatorului într-un câmp magnetic, va transforma energia mecanică în energie electrică.

Avantaje:

Hidrocentralele nu produc gaze nocive și nu poluează mediul înconjurător;

Previne arderea a 22 de miliarde de galoane de petrol sau 120 de milioane de tone de cărbune în fiecare an;

Unele rezervoare formate vin în sprijinul a diverse activități productive, cum ar fi pescuitul sau sporturile pe apă

O dată ce hidrocentrala este construită, energia produsă este teoretic gratuită;

Apa poate fi stocată pentru a putea face față când cererea este mare;

Centralele hidroelectrice pot ajunge la capacitatea maximă într-un timp foarte scurt;

Electricitatea poate fi generată în mod constant;

Barajele hidroelectrice sunt proiectate să aibă o durată de viață îndelungată;

Apa din lacul de acumulare poate fi folosită pentru irigații.

Dezavantaje:

Construirea barajelor hidroelectrice este costisitoare;

Trebuie să fie construite la un standard înalt și să funcționeze mulți ani până să devină profitabilă;

Construirea unei hidrocentrale mari poate însemna inundarea zonei înconjurătoare, cauzând probleme faunei; mai mult, persoanele care locuiesc în apropiere trebuie să se mute, pierzându-și fermele sau afacerile. În unele țări, ei sunt strămutați cu forța;

Calitatea, cantitatea și nivelul apei pot fi afectate, având un impact negativ asupra florei [5],[6],[7]

Fig.1.5 – Schema unei hidrocentrale

4.Biogazul

Biogazul este amestecul de gaze obținut prin fermentarea anaerobă a materiilor organice.

Compoziția tipică de biogaz:

50-75 % Metan, CH4

25-50 % Dioxid de carbon, CO2

0-10* % Nitrogen, N2

0-1 % Hidrogen, H2

0-3 % Hidrogen sulfurat, H2S

0-2 % Oxigen, O2

În procesul de fermentare anaerobă acționează bacteriile metanogene. Condițiile de mediu necesare sunt: 

Mediu anaerob

Temperaturi între 15°C și 55°C

Valori ale PH-ului între 6.5 și 8.0

O varietate de furaj în cantități nu prea mari

Evitarea factorilor de încetinire, cum sunt: sărurile metalice grele, antibioticele, dezinfectanții

Existența urmelor de minerale cum ar fi nichelul și molibdenul [8]

Fig.1.6 – Centrala de biogaz

5. Energia geotermala

Aceasta este reprezentată de diferitele categorii de energie termică prezente in interiorul scoarței terestre. Temperatura crește odata cu adâncimea si odată cu aceasta crește si potențialul de valorificare a energiei termice, însă principala problemă o reprezintă adâncimea mare la care se poate regăsi această energie.

Energia Regenerabilă în România

În contextul aderării României la Uniunea Europeană au fost adoptate hotărâri pentru a încuraja exploatarea surselor regenerabile de energie (SRE) în scopul reducerii importurilor și îmbunătățirii siguranței alimentării cu energie în condițiile respectării normelor de protecție a mediului. Strategia de valorificare a surselor regeneabile de energie adoptată prin HG 1535/2003 definește tipurile de surse și prezintă potențialul energetic al SRE din România:

Tabel 1.1 – Potențialul SRE în România

Fig.1.9 – Potențialul SRE in România

Din punct de vedere geografic,România dispune în cadrul subdiviziunilor sale de următorul potențial de valorificare al energiei regenerabile:

Delta Dunării – energie solară;

Dobrogea – energie solară și eoliană;

Moldova – micro-hidro, energie eoliană, biomasă;

Carpati- potențial ridicat de biomasă și micro-hidro;

Transilvania – potențial ridicat pentru micro-hidro;

Câmpia de Vest – posibilități de valorificare a energiei geotermale;

SubCarpati – potențial pentru biomasă și micro-hidro;

Câmpia Română – biomasă, energie geotermică și energia solară.

1.3 Legislația în Uniunea Europeană privind energia regenerabilă

Directiva 2003/54/CE privind regulile comune pentru piața internă energiei electrice;

Directiva 2001/77/EC privind promovarea producerii de energie electrică din surse regenerabile de energie;

Directiva CE/2003/55 privind reglementările comune pentru piața internă în sectorul gazelor naturale;

Directiva CE/2003/30 privind promovarea utilizării biocombustibililor sau a altor combustibili regenerabili destinați transportului;

Directiva 96/92/EC privind piața internă de electricitate.

1.4 Legislația în România

Legea 220/2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, republicata 2010;

Legea 318/2003 – Legea energiei electrice;

Legea 73/2000 privind „Fondul pentru mediu”;

HG 890 din 29 iulie 2003 privind aprobarea „Foii de parcurs din domeniul energetic din România”;

HG 867/2003 privind Regulamentul de racordare a utilizatorilor la rețelele electrice de interes public;

HG 1892/2004 – Hotărâre pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile (MO 1056/2004);

HG 1535/2003 – Hotărâre privind aprobarea strategiei de valorificare a surselor regenerabile de energie (MO 8/2004);

HG 443/2003 – Hotărâre privind promovarea producției de energie electric din surse regenerabile (MO 288/2003);

HG 1429 – Hotărâre de guvern pentru aprobarea regulamentului de certificare a originii energiei electrice produse din surse regenerabile (MO 843/2004);

HG 540/2004 privind aprobarea regulamentului pentru acordarea licențelor și autorizațiilor în sectorul energiei electrice (MO 399/2004);

HG 958 Hotărâre pentru modificarea Hotărârii guvernului nr 443/2003 privind promovarea producției de energie electrică din surse regenerabile de energie și pentru modificarea și completarea Hotărârii de Guvern nr. 1892/2004 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei electrice din surse regenerabile de energie (MO 809/2005);

HG 1849 Hotărâre pentru majorarea gradului de deschidere a pieței de energie electrică (MO 1062/2004);

ANRE O 15 – Ordinul nr. 15 din 16.03.2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi;

ANRE O 19 – Ordinul nr. 19 din 28 .04.2005 privind aprobarea Metodologiei de stabilire a valorilor minime și maxime de tranzacționare a certificatelor verzi;

ANRE O 20 – Ordinul nr. 20 din 28.04.2005 privind aprobarea valorilor minime și maxime de tranzacționare a certificatelor verzi pentru anul 2005;

ANRE O 23 – Procedura de supraveghere a emiterii garanțiilor de origine pentru energia electrică produsă din surse regenerabile de energie;

ANRE 015.2.237.0.00.16/03/05 – Regulament de organizare și funcționare a pieței de certificate verzi [9]

CAPITOLUL 2 – ENERGIA EOLIANĂ

Energia eoliană reprezintă forma convertită de energie solară. Radiația solară încălzește în mod diferit anumite zone ale suprafeței terestre. Există diferențe între modul de absorbție al radiaței solare pe întinderile de apă față de cele de uscat. Aceste diferențe se vor traduce într-o încălzire diferită a atmosferei. Diferența de temperatură va genera mișcarea maselor de aer iar rezultatul acestei mișcări e vântul. Masa de aer pusă în mișcare conține energie cinetică.[10]

2.1 Potențialul energiei eoliene în România

Conform unui studiu PHARE, potențialul eolian al României este de circa 14.000 MW putere instalată, respectiv 23.000 GWh/an, producție de energie electrică pe an. Acesta este potențialul total. Considerând doar potențialul tehnic și economic amenajabil, de circa 2.500 MW, producția de energie electrică corespunzătoare ar fi de aproximativ 6.000 GWh pe an, ceea ce ar însemna 11% din producția totală de energie electrică a țării noastre.

Investițiile necesare în domeniul energiei energiei eoliene sunt de circa 1 milion euro/ MW instalat. O capacitate instalată de 100 MW presupune o investiție de circa 100 milioane euro. Deși pare o cifră mare, este de reținut faptul că investiția s-ar amortiza în aproximativ 7 ani, termen extrem de rezonabil pentru o investiție energetică.

S-a considerat necesară și oportună abordarea unor activități de reevaluare a potențialului eolian al României, prin utilizarea unor mijloace și instrumente adecvate  (aparatură de măsură, softuri adecvate etc.) pornind de la datele de vânt măsurate la 22 stații aparținând ANM.

         La stațiile meteorologice măsurarea celor doi parametri ai vântului, direcția și viteză,se efectuează, conform recomandărilor OMM (Organizația  Meteorologică  Mondială),  la înălțimea de 10 m deasupra   solului.

         Din păcate,recomandările UE în domeniu, precum și practica actuală , a dovedit însă că viteza de la care este rentabilă eploatarea vântului ca resursă energetică trebuie să se refere la viteza vântului de la înălțimea rotorului turbinelor centralelor eoliene, situat în prezent de obicei la înălțimi mari (50, 70, 80, 90 m deasupra solului).

         Ca urmare, a fost elaborată Harta eoliană a României care cuprinde vitezele medii anuale calculate la înălțimea de 50 m deasupra solului

         Distribuția pe teritoriul României a vitezei medii a vântului scoate în evidență că principala zonă cu potențial energetic eolian aceea a vârfurilor montane unde viteza vântului poate depăși 8 m/s.

         A doua zonă cu potențial eolian ce poate fi utilizat în mod rentabil o constituie Litoralul Mării Negre, Delta Dunării și nordul Dobrogei unde viteza medie anuală a vântului este de aproximativ 6 m/s. Față de alte zone exploatarea energetică   a potentialui eolian din această zonă este favorizată și de turbulență mai mică a vântului.

         Cea de a treia zonă cu potențial considerabil o constituie Podișul Barladului unde viteza medie a vântului este de aproximativ 4-5 m/s. Viteze favorabile ale vântului mai sunt semnalate și în alte areale mai restrânse din vestul țării, în Banat și pe pantele occidentale ale Dealurilor Vestice.[11],[12]

Impactul centralelor eoliene asupra mediului

1. Încadrarea în peisaj.
Într-un parc eolian, mai ales dacă este situat în teren plat, din considerente de valorificare maximală a energiei eoliene, distanța medie dintre două turbine eoliene este de 6-10 diametre rotorice, ceea ce pentru turbine mari înseamnă de la câteva sute de metri la peste un kilometru. Rezultă că turbinele de mari dimensiuni vor fi plasate la fel de rar ca stâlpii liniilor de înaltă tensiune, care apar aproape oriunde în peisajul din jurul nostru, dar cu care ne-am obișnuit și pe care nu le mai considerăm cu un impact negativ asupra peisajului.

Turația rotoarelor turbinelor mari este foarte lentă – în jur de 10 rotații/minut, deci nu provoacă și nici nu induce nici un fel de senzație negativă.

Vizual turbinele au design elaborat, atrăgător și sunt vopsite în culori pastelate sau alb (cel mai frecvent). Cel puțin la începutul promovării parcurilor eoliene industriale în România, se apreciază că acestea vor constitui o atracție turistică semnificativă, iar vizitarea parcului cu urcarea în nacela unei turbine poate deveni un punct important de atracție.
Ocuparea terenului este minimă în arealul amenajat (circa 0,1% din total) – ca și în cazul liniilor electrice – putându-se utiliza în continuare terenul pentru agricultură sau pășunat.

În general vântul are efect distructiv asupra așezărilor umane, iar un baraj eolian nu poate avea decât un rol protector. Totodată având în vedere faptul că arhaicele mori de vânt nu au deranjat din punct de vedere estetic poate exista certitudinea că nici centralele eoliene moderne nu vor avea un impact asupra încadrării în peisaj.

2.Eolienele ca sursă de zgomot și vibrații

Ca orice echipament industrial și turbinele eoliene produc în funcționare zgomote, datorită sistemelor mecanice în funcționare, a despicării aerului de palele în rotire sau a trecerii palelor prin dreptul stâlpului de susținere, când se produce o comprimare a aerului.

Pentru a nu avea un impact negativ în special în zonele dens populate, sursele de zgomot sunt foarte riguros controlate de fabricanții de turbine și se iau măsuri tehnologice speciale pentru fiecare sursă. Așa se face că în urma unor măsurători în natură, fabricanții dau garanții ferme asupra limitei superioare a zgomotelor produse de turbina respectivă.

Se poate afirma însă că turbinele de vânt moderne nu sunt zgomotoase, majoritatea fabricanților garantând că la nivelul rotorului turbinei zgomotul (presiunea sunetului) nu depășește 100 dB, echivalent cu un zgomotul din orice industrie prelucrătoare.

În cazul în care vântul bate în direcția unui receptor, nivelul presiunii sunetului la o distanță de 40 m de o turbină tipică este de 50-60 dB, ceea ce echivalează cu nivelul unei conversații umane obișnuite. La 150 m zgomotul scade la 45,5 dB, echivalent cu zgomotul normal dintr-o locuință, iar la distanța de peste 300 m zgomotul funcționării unor turbine se confundă cu zgomotul produs de vântul respectiv. Dacă vântul bate din direcție contrară, nivelul zgomotului recepționat scade cu circa 10 dB.

Conform specificului fiecărui amplasament în parte, pentru că nivelul de zgomot să fie cel acceptat, trebuie avută în vedere păstrarea unei distanțe suficiente față de așezările umane, diverse anexe gospodărești, instituții publice, monumente istorice și de arhitectură, parcuri, scuare, spitale și alte așezăminte de interes public.

În ce privește vibrațiile, acestea sunt nesemnificative pentru mediu, cu atât mai mult cu cât întregul mecanism de generare a energiei electrice poate fi montat pe plăci absorbante.

3.Impactul asupra păsărilor si liliecilor

Principalul impact pus în discuție pentru protejarea mediului este cel legat de impactul păsărilor zburătoare cu rotoarele turbinelor eoliene în mișcare, precum și perturbarea habitatului (la sol), dacă în areal se află colonii semnificative de păsări.
Această problemă a suscitat – încă de acum mai bine de un deceniu – intense dispute în țările vest europene promotoare ale tehnologiei. Din acest motiv, în multe țări au fost demarate multiple studii de impact cu păsările.

Astăzi în țările vest-europene ecologiștii și promotorii centralelor eoliene au ajuns la un consens: impactul dintre turbinele eoliene și păsări este mai mic decât se afirmase la început și în orice caz mai redus decât impactul altor activități umane că vânătoarea, transportul rutier și aerian, sau chiar existența structurilor statice ca stâlpii și liniile electrice ori a clădirilor înalte, de care păsările se ciocnesc deoarece le văd greu.

Această concluzie a permis dezvoltarea explozivă a energetici vântului în toate țările UE. Așa cum arătam existau peste 40.000 MW instalați la finele anului 2005.

Un studiu olandez (întocmit de Biroul teritorial pentru energia vântului în cooperare cu Fundația olandeză pentru protecția păsărilor) estimează că anual sunt omorâte 1500 păsări prin vânătoare, 1000 de liniile electrice, 2000 de traficul rutier și numai 20 păsări/1000 MW de turbinele eoliene. Rezultă că numărul păsărilor omorâte de mașini este de 300 ori mai mare decât numărul păsărilor omorâte de turbinele de vânt, iar cel al vânătorii de 70 ori mai mare.

Aceste estimări sunt confirmate de un studiu al Ministerului Mediului din Danemarca, ce conclude că stâlpii și liniile de înaltă tensiune sunt un pericol mult mai mare pentru păsări decât turbinele eoliene, care în rotație fiind constituie un avertisment vizual semnificativ pentru păsări, acestea evitând zona. Studiile radar din Tjaeborg – vestul Danemarcei unde funcționa o turbină de 2 MW, arată că păsările au avut tendința să-și schimbe ruta de zbor cu 100-200 m față de turbine și trec pe lângă sau pe deasupra lor la o distanță sigură. Acest comportament a fost observat atât ziua cât și noaptea.

La Port-la-Nouvelle în sudul Franței, cinci turbine sunt plasate într-o importantă rezervație de păsări, prin care trec mii de păsări, inclusiv prădătoare, mai ales în timpul migrațiilor. Studiul, întocmit de Liga Franceză pentru Protecția Păsărilor a constatat că majoritatea păsărilor mai mari zburau în mod deliberat în jurul turbinelor. În cinci ani de exploatare a parcului eolian nu s-a raportat la ligă nici o pasăre rănită sau omorâtă.

Aceaste constatări extrem de pozitive nu elimină necesitatea unei analize specifice în fiecare amplasament,care să țină cont de faptul că sunt sau nu sunt semnalate păsări din specii protejate cu habitat stabil și dacă speciile respective pot suferi o extincție prin realizarea parcului eolian,sau dacă pasajul păsărilor călătoare trece exact pe deasupra ampasamentului propus.

În aceste cazuri se impun unele precauții suplimentare cum ar fi creșterea distanței dintre turbine, amplasarea lor- în măsura posibilului tehnic-sub creasta culmilor (în cazul unor amplasamente pe culmi de dealuri sau asemănătoare), iar în cazuri extreme nedemararea execuției proiectului până la efectuarea unui studiu concret al organismelor abilitate ale Ministerului Mediului care să determine efectele posibilului impact.Suntem însă convinși că aceste concluzii nu pot fi decât pozitive, așa cum s-a întâmplat în toate celelalte țări care au dezvoltat producția din energie eoliană.

Liliecii pot fi răniți de impactul direct cu palele turbinelor, turnuri sau liniile de înaltă tensiune. Numărul de lilieci uciși de astfel de centrale eoliene a stârnit interesul populației pentru protejarea acestora. Un studiu inițiat în luna Aprilie 2009 de Cooperativa Liliecilor și Energiei Eoliene arată o scădere de 73% a numărului de decese în rândul liliecilor când turbinele eoliene sunt oprite în condițiile în care vântul este slab, iar liliecii sunt cei mai activi.

4.Interferența electromagnetică

Undele radio și microundele sunt folosite într-o gamă variată în scopul comunicării. Orice structură mare mobilă poate produce interferențe electromagnetice. Turbinele de vânt pot cauza interferență prin reflectarea semnalelor electromagnetice de palele turbinelor, astfel încât receptorii din apropiere preiau atât semnalul direct cât și cel
reflectat. Interferența se produce deoarece semnalul reflectat este întârziat atât datorită lungimii de undă frecvențelor proprii ale turbinei cât și efectului Doppler datorat rotirii palelor. Interferența este mai pronunțată pentru materiale metalice (puternic reflectante) și mai slabă pentru lemn sau epoxi (absorbante). Palele moderne, construite
dintr-un longeron metalic de rezistență, îmbrăcat cu poliester armat cu fibră de sticlă sunt parțial transparente la undele electromagnetice.

Frecvențele de comunicație nu sunt afectate semnificativ dacă lungimea de undă a emițătorului este de 4 ori mai mare decât înălțimea totală a turbinei. Pentru turbine comerciale uzuale, limita frecvenței este de 1,5-2 Hz (150 – 200 m). Teoretic nu exista o limită superioară.

Tipurile de semnale pentru comunicarea civilă și militară care pot fi afectate prin interferența electromagnetică includ emiterea semnalelor pentru radio și televiziune, microundele, comunicația radio celulară și variate sisteme de control
ale traficului aerian sau naval.

Consultarea organismelor de specialitate este obligatorie. Pentru arealiza o soluție corecta evident că primează modul de amplasare a turbinelor eoliene față de emițătorii și receptorii din zonă, ca și existența acestora în apropierea parcului de turbine.

Interferență cu un număr mic de receptori de televiziune este o problemă ocazională care se poate rezolva printr-o gamă relativ ieftină de măsuri tehnice, ca de exemplu folosirea mai multor transmițători și/sau receptori direcționali, sau difuzării prin rețeaua de cablu.

5.Riscul declanșării unor avarii cu impact major

Cea mai gravă avarie ce se poate produce la o turbină de vânt este avariere frânarii rotorului în timpul funcționării (adică la viteze ale vântului de 3-25 m/s) de exemplu la pierdere legăturii cu rețeaua. Aceasta conduce la ambalarea turbinei, care în ultimă instanță poate duce la ruperea unor bucăți de pală, cu impact gravitațional la sol. Deși la echipamentele moderne acest tip de avarie este din ce în ce mai rar întâlnit, utilizatorul va trebui să ia măsuri de avertizare și
interdicție a accesului sub raza de girație a turbinelor cu precizarea riscurilor posibile.

De notat însa că în țările care au dezvoltată energetica eoliană avertizările sunt de tip general și montate numai la accesele spre parcul eolian respectiv, în orice caz fără restricții de utilizare a terenului (de exemplu pentru agricultură). La turbine individuale aceste avertizări de obicei lipsesc.

6.Emisii de CO2

Energia eoliană nu utilizează în funcționarea lor combustibili sau apă și nu sunt prezente emisii legate direct de producerea de energie electrică. Turbinele eoliene nu produc dioxid de carbon, monoxid de carbon, dioxid de sulf, mercur, deșeuri radioactive, particule sau orice tip de poluare asupra aerului.

O mică parte din emisia de CO2 rezultă din producera betonului necesar fundației turbinelor eoliene.Un studiu Irlandez a confirmat o reducere a emisiilor de CO2 cuprinsă intre 0,33 – 0,59 tone pe MWh.

7.Poluarea minieră

În producția de magneți permanenți utilizați în turbinele eoliene pentru producerea energiei electrice necesira activitate minieră pentru obținerea de neodim.Acesta este este unul dintre magneții care conține un metal din categoria pământurilor rare care depășește forța coercitivă și produsul energetic al oricărui magnet cunoscut până acum. Magneții de tip neodim sunt în primul rând exportate din China.Preocupările asupra poluării au dus la o serie de acțiuni guvernamentale de reducere a utilizării acestora inclusiv o reducere a utilizării pământurilor rare cu totul.

8.Vremea si schimbările climatice

Fermele eoliene pot afecta vremea din imediata lor vecinătate. Paletele aflate în mișcare de rotație pot genera turbulențe ale aerului. Această turbulență mărește amestecarea pe verticală a aerului cald și a vaporilor de apă fapt ce afectează direcția de deplasare a vântului. Acest efect poate fi redus prin utilizarea unor turbine eficiente sau prin construirea parcurilor eoliene în zone cu turbulențe naturale ridicate ale vânturilor.

Totuși,fenomenele climatice nu pot fi influențate de existența unor centrale eoliene deoarece modificările curenților de aer provocate de captatori nu depășesc modificările produse de existena construcțiilor civile sau industriale deja existente.

9.Alte tipuri de impact

Nu există impact asupra apelor de suprafață și subterane și nu sunt afectate ecosistemele acvatice și nici folosința apelor.

Modificările intervenite în calitatea și în structura solului și a subsolului datorită realizării drumurilor suplimentare de acces, a platformelor de montaj, a turnării fundațiilor (din beton armat), a realizării camerei de comandă și liniilor electrice de racord la rețea sunt minore. Măsurile preconizate prin proiecte (de refacere a a solului, de inerbare ș.a.) după lucrările de construcții montaj sunt suficiente.

Un efect care poate fi receptat și de la distanțe mai mari de mai mulți localnici vecini ai parcului eolian, este fenomenul de licărire al palelor când sunt bătute direct de soare, care ar putea fi deranjant. Acest fenomen se produce numai în zilele senine de la răsăritul soarelui până la prânz și este perceput numai când vântul bate din spre direcția privitorului, ceea ce înseamnă cel mult câteva zeci de ore pe an, practic în orice configurare a parcului eolian și topografie a locului.

Totodată un alt impact poate fi reprezentat de generarea de deșeuri în timpul construcției centralelor eoliene din utilizarea diferitelor unelte,aparaturi, precum și ambalajelor pe care unele produse le conțin.

Efectele pozitive asupra calitatii aerului, vegetatiei si faunei terestre.

La trecerea vântului prin rotoarele turbinelor, acestea extrag circa 30 % din energia cinetică a vântului transformând-o în energie electrică, iar imediat în aval de turbine viteza scade cu circa 15 %. Datorită acestui scăderi de viteză a vântului este de așteptat ca local umiditatea relativă a aerului să crească cu câteva procente. Prin creșterea umidității, vegetația se dezvoltă mai bine cu efecte benefice asupra întregului lanț trofic din acest areal.[13],[14]

CAPITOLUL 3 – CENTRALE EOLIENE

3.1 Istoricul centralelor eoliene

Drept sursă energetică vântul este cunoscut omenirii de 10 mii de ani. Încă la orizontul civilizației energia vântului se utiliza în navigația maritimă. Se presupune că egiptenii străvechi mergeau sub pânze cu 5.000 ani în urmă. În jurul anului 700 pe teritoriul Afganistanului mașini eoliene cu axă verticală de rotație se utilizau pentru măcinarea grăunțelor. Cunoscutele instalații eoliene (mori cu elicele conectate la turn) asigurau funcționarea unor sisteme de irigare pe insula Creta din Marea Mediterană. Morile pentru măcinarea boabelor, care funcționau pe baza vântului, sunt una din cele mai mari performanțe a secolelor medii. În sec. XIV olandezii au îmbunătățit modelul morilor de vânt, răspândite în Orientul Mijlociu, și au început utilizarea largă a instalațiilor eoliene la măcinarea boabelor (Fig.2.2).

Fig.3.1 – Moară de vânt pentru măcinarea cerealelor

În 1854 în SUA apare o pompă de apă, care funcționa pe baza energiei vântului. Ca construcție, această pompă semăna cu modelul morilor de vânt, dar avea mai multe palete (brațe) și un fluger pentru determinarea direcției vântului. Către anul 1940 în SUA peste 6 milioane de instalații de acest tip se utilizau pentru pomparea apei și producerea energiei electrice. Este socotită o premiză a cuceririi Vestului sălbatic, datorită posibilității de asigurare cu apă a fermelor zootehnice (Fig.3.2). Însă la mijlocul secolului XX vine sfârșitul utilizării large a energiei vântului, venind în schimbul ei o sursă energetică modernă – petrolul.

Fig.3.2 – Pompă de apă eoliană

Interesul către energetica vântului reapare după câteva crize petroliere trăite de omenire timp de câteva decenii. Acest lucru se petrece la începutul anilor ’70, datorită creșterii rapide a prețurilor la petrol.

 Tendințele de utilizare a vântului sunt îndreptate în primul rând pentru producerea energiei electrice, deoarece pentru statele industrializate pompele nu sunt importante.

 Potențialul eolian major este observat pe litoralurile marine, pe ridicături și în munți. Dar există multe alte teritorii cu un potențial eolian necesar pentru utilizare. Ca sursă energetică vântul poate fi mai greu de calculat spre deosebire de soare, dar în anumite perioade prezența vântului se observă pe parcursul întregii zile. Asupra resurselor eoliene influențează relieful pământului și prezența barierelor (obstacolelor) plasate la înălțimi de până la 100 metri. De aceea vântul, într-o mai mare măsură, depinde de condițiile locale (relief) decât de soare. În localitățile montane, spre exemplu, două suprafețe pot avea potențial solar egal, însă potențialul vântului poate fi diferit datorită diferenței în relief și direcțiile curenților maselor de aer. În legătură cu aceasta planificarea locului pentru plasarea instalației se petrece mai detaliat decât montarea unui sistem solar. Energia vântului de asemenea este supusă schimbărilor sezoniere a timpului. Lucrul unei asemenea instalații este mai efectiv iarna și mai puțin efectiv în lunile de vară (în cazul sistemelor solare situația este inversă). În condițiile climaterice din Danemarca sistemele fotoelectrice sunt efective la 18% în ianuarie și la 100% în iulie. Eficacitatea lucrului stației eoliene este de 55% în iulie și 100% în ianuarie. Astfel, varianta optimă este combinarea într-un sistem a instalațiilor eoliene și solare. Asemenea sisteme simbiotice asigură o productivitate a energiei electrice mai înalt în comparație cu instalațiile eoliene sau fotoelectrice, luate aparte.[15]

Fig.3.3 – Centrale eoliene pentru producerea energiei electrice

Parcuri eoliene in Romania

Tabel 3.1 Parcuri eoliene în România

3.2 Tipuri de centrale eoliene

Eoliene cu ax orizontal

Funcționarea eolienelor cu ax orizontal se bazează pe principiul morilor de vânt. Cel mai adesea, rotorul acestor eoliene are trei pale cu un anumit profil aerodinamic, deoarece astfel se obține un bun compromis între coeficientul de putere, cost și viteza de rotație a captorului eolian, ca și o ameliorare a aspectului estetic, față de rotorul cu două pale.
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai puțin supuse unor solicitări mecanice importante și au un cost mai scăzut.

Există două categorii de eoliene cu ax orizontal:

Amonte: vântul suflă pe fața palelor, față de direcția nacelei. Palele sunt rigide, iar rotorul este orientat, cu ajutorul unui dispozitiv, după direcția vântului (fig.3.4)

Aval: vântul suflă pe spatele palelor, față de nacelă. Rotorul este flexibil și se auto-orientează (Fig.3.5)

Dispunerea amonte a turbinei este cea mai utilizată, deoarece este mai simplă și dă cele mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafețe de direcționare, eforturile de manevrare sunt mai reduse și are o stabilitate mai bună. Palele eolienelor cu ax orizontal trebuiesc totdeauna, orientate în funcție de direcția și forța vântului. Pentru aceasta, există dispozitive de orientare a nacelei pe direcția vântului și de orientare a palelor, în funcție de intensitatea acestuia. În prezent, eolienele cu ax orizontal cu rotorul de tip elice, prezintă cel mai ridicat interes pentru producerea de energie electrică la scară industrială.[16]

Eoliene cu ax vertical

La acest tip de turbine axa este verticală, generatorul și toate componentele mai sofisticate find plasate la bază, ușurând astfel instalarea și mentenanța. În loc de turn acest tip de turbine folosesc fire de susținere, rotorul find poziționat aproape de pământ.

Aceste turbine sunt tot timpul aliniate cu direcția vântului astfel nu este necesară nici o adjustare în cazul în care vântul își schimbă direcția; dar poziționarea lor aproape de sol unde viteza vântului este mai redusă, le scade eficenta. Deasemenea un dezavantaj este și faptul că acest tip de turbine nu pornesc singure, majoritatea folosind generatorul pe post de motor pentru a porni.Principalele tipuri sunt: Darrieus, Turby, Giromill, Quietrevolution și Savonius. [17]

Pe lângă aceste tiputi de turbine mai exista si alte concepte cum ar fi turbina Marilyn, Lenz sau Tesnic.

3.3 Tipuri de turbine cu ax vertical

1.Turbina „MARILYN”,cu ax vertical de tip elicoidal monobloc [18]

2.Turbine eoliene cu ax vertical și pale curbe tip „DARRIEUS” [18]

3.Turbine eoliene tip „LENZ” cu pale drepte [18]

Fig.3.13 – Turbină Lenz

Tabel 3.2 – Configurații în funcție de puterea turbinei Lenz

4.Turbina Giromill

Turbina Giromill reprezintă o variantă constructivă a turbinei Darrieus cu deosebirea că are palele drepte (turbinele Darrieus au, în general, palele curbate).
În general, turbinele Darrieus au randament bun, dar produc unduiri mari de cuplu și stres ciclic pe turn, fapt care determină o fiabilitate redusă.De asemenea, necesită în cele mai multe dintre cazuri o sursă de putere suplimentară (cum ar fi un rotor Savonius) deoarece cuplul de pornire este slab. Unduirile cuplului sunt reduse cu ajutorul a trei sau mai multe pale care contribuie susținerea rotorului.[18]

Fig.3.14 – Turbină Giromill

5.Turbina Savonius

Turbina Savonius este un tip de turbină verticală cu pale curbe inventată de inginerul finlandez Sigurd J. Savonius în 1922. Chiar dacă are o eficiență scăzută (14%) comparativ cu alte tipuri de turbine eoliene, simplitatea designului și faptul că poate funcționa în zone în care viteza vântului este redusă(medie anuală de 3-4m/s) fac ca această turbină să constituie o soluție practică în ceea ce privește asigurarea energiei pentru locuințele individuale.
De asemenea, designul simplu și faptul că nu necesită materiale speciale fac ca turbina Savonius să fie ușor de construit de către amatori care nu dețin cunoștințe de specialitate și nici condiții tehnice deosebite.

Fig.3.15 – Mod de funcționare al turbinei

Savonius

6.Turbina Tesnic

Aceasta turbină este definită de un rotor asamblat având mai mult de 200 discuri puse unul deasupra celuilalt cu un spațiu de circa 2 mm între ele.Rotorul include de asemenea pe circumferința discurilor mai multe lamele dispuse astfel încât să dirijeze curentul de aer în mod tangențial către suprafața acestora. În jurul rotorului este asamblat un stator care are rolul de a spori captarea vântului a neutraliza turbulențele. Dispunerea brațelor statorului și palelor rotorului este făcută în așa fel încât să redirecționeze aerul în mod tangențial către discurile asamblate indiferent de direcția vântului.Dispunerea lamelelor statorului previne de asemenea întreruperea rotirii prin protejarea rotorului de turbulențe sau de orice schimbări de direcție a vântului.
Comparativ cu turbinele eoliene clasice, turbina Tesnic prezintă cel mai înalt grad de eficientă, dar modelul se află încă în fază precomercială.

Fig.3.16 – Turbină Tesnic

Centralele eoliene cu ax vertical pot fi amplasate atât pe stâlpi de susținere cât și pe acoperișurile caselor sau pe blocuri beneficiind astfel de forța vântului care crește odată cu creșterea altitudinii,nemaifiind necesară amplasarea unui stâlp în cazul în care sunt montate pe clădiri,asta însemnând o reducere a costurilor.[19]

3.4 Elementele componente ale unei centrale eoliene cu ax vertical

Fig.3.17 – Elementele component ale unei centrale eoliene cu ax vertical

3.5 Analiză comparativă a centralelo eoliene

Tabel 3.3 – Analiză comparativă a centralelor cu ax vertical respectiv orizontal

CAPITOLUL 4 – PARC EOLIAN ÎN REGIUNEA TĂLMACIU

4.1 Orașul Tălamaciu

4.1.1 Localizare

Orașul Tălmaciu este localizat în sudul județului Sibiu, între 28°41’ – 24°55’ longitudine estică și între 45°30’ – 46°10’ latitudine nordică, fiind cuprins între depresiunea Sibiului, Carpații Meridionali și Podișul Hârtibaciului.

Tipul localității: oraș sub 10.000 locuitori

Suprafata teritoriului administrativ: St = 18.453 ha

Suprafata teritoriului intravilan existent: Si = 381,6 ha

Populația: 6905 locuitori (Conform Recensământului 2011)

Orașul Tălmaciu se învecineaza cu:

judetul Vîlcea – la Sud;

Turnu-Rosu – la Sud-Est;

Boița – la Sud

Bradu, Racovița, Sebesul de Jos – la Est;

Sadu – la Vest;

munții – la Sud-Vest;

Veștem – la Nord.

Hotarul localității are următoarele repere:

granița dintre Tălmaciu-Sadu este delimitată de Pârâul Lupului.

granița dintre Tălmaciu-Veștem-Șelimbar este reprezentată de Pășunea Balta Neagră – Pădurea Tălmaciu II – Râura.

granița dintre Tălmaciu- Racovița este reprezentată de terenul arabil numit Carpone.

granița dintre Tălmaciu-Turnu-Roșu este stabilită de Lunca Oltului.[21]

4.1.2 Clima

Clima în orașul Tălmaciu este rece și temperată .Există precipitații semnificative de-a lungul anului în Tălmaciu chiar și în cele mai uscate luni ale anului.

Temperatura medie anuală în orașul Tălmaciu este de 9.2˚C.Cea mai caldă luna a anului este Iulie cu o temperatură medie de 19,3˚C.În luna Ianuarie,temperatura medie este de -3,4˚C.

Cantitatea de precipitații anuale este de 617mm.

Cea mai uscată lună din an este luna Februarie cu o cantitate de precipitații de 28mm, iar cele mai mai mare cantitate de precipitații este în luna Iulie cu o medie de 95mm.

Fig.4.3– Harta temperaturilor si precipitațiilor medii anuale

In orașul Tălmaciu

Tabel.4.1 – Temperaturi si precipitații lunare în orașul Tălmaciu

4.1.3 Situri Natura 2000 Tălmaciu

SPA – Arii de Protecție Specială Avifauninstice (în limba engleză, Special Protection Areas – SPA) sunt arii care fac parte din rețeaua Natura 2000, conform Directivei Păsări.

SCI – Situri de Importanță Comunitară, desemnate conform cu Directiva Habitate.

În orasul Talmaciu se regăsesc o serie de arii protejate declarate Situri Natura 2000 printre care amintim:

1.ROSCI0085 „Frumoasa”

Fig 4.4 – Relația PUG Tălmaciu – SCI „Frumoasa”

Situl propus este compus din trei masive montane (Cindrel, Lotru și Șureanu) care fac parte din grupa munților Parâng. Aceste entități muntoase sunt despărțite de râurile Sadu, Frumoasa și Sebeș. Situl prezintă un relief glaciar bine păstrat, Iezerul Mare, Iezerul Mic și Iezerul Șureanu fiind cele mai reprezentative circuri glaciare din zonă. Situl propus constituie una dintre cele mai importante regiuni pastorale din Carpații românești, această activitate tradițională fiind practicată din cele mai vechi timpuri fără a se aduce prejudicii semnificative patrimoniului natural.Au fost identificate 10 tipuri de habitate de interes comunitar ce acoperă peste 80% din suprafață totală, din care cele mai reprezentative sunt pădurile de molid perialpine, jnepenișurile și pășunile alpine și subalpine. O parte din păduri sunt virgine sau cvasivirgine, acestea polarizând o mare diversitate biologică terestră, constituind o avuție națională inestimabilă. Multe dintre pădurile existente, pure sau în amestec, au vârste medii de peste 120 și chiar 160 de ani, fiind excelente habitate pentru populații viabile de urs, lup și râs.[22]

2.ROSCI0132 Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu

Fig 4.5 – Relația PUG Tălmnaciu – SCI „Oltul Mijlociu-Cibin-Hâtibaciu”

Zonă importantă pentru conservarea speciilor Unio crassus, Chilostoma banaticum, Rhodeus sericeus. Deși aria reflectă efectele impactului antropic îndelungat manifestat în deceniile 7 – 9 ale sec. XX, există încă unele zone umede care și-au păstrat aspectul și comunitățile remanente, fragmente ale structurilor originare. Numerose populații au fost izolate în aceste arii formând într-un sens restrictiv metapopulații și metacomunități. Deși de dimensiuni mici, acestea sunt  potențiale surse de regenerare și martori ai diversității specifice de odinioară, reprezentative pentru flora, fauna și peisajul ardelenesc[22]

3.ROSCI0304 Hârtibaciu Sud – Vest

Fig 4.6 – Relația PUG Tălmaciu – SCI „Hâtribaciu de Sud-Vest”

Sit de importanță majoră pentru carnivorele mari rezidente, Canis lupus și Ursus arctos. Situl reprezintă un habitat caracteristic pentru cele două specii în regiunea biogeografică Continentală, și, împreună cu celelalte situri propuse, ar asigura protecția unui procentaj reprezentativ în această bioregiune. Conform hărții oficiale de răspândire al lupului în România, partea de SV a sitului cuprinde cele mai mari efective de lupi din bioregiunea Continentală. Partea de Sud-Vest a sitului (între Tălmaciu și Boița în Vest, respectiv Turnu Roșu în Est) ar face legătura cu zona alpină. Pentru ca acest coridor potențial să funcționeze, este important ca în zona menționată să nu fie realizate construcții (mai ales lineare), astfel încât mișcările animalelor să nu fie îngrădite (mai ales că în zonă trece și DN dintre Sibiu și Brașov). Sit important desemnat pentru habitatul forestier 91Y0 (Dacian oak & hornbeam forests). Sit de importanță ridicată pentru speciile de lilieci listate. Este printre puținele situri desemnate pentru Emys orbicularis. De importanță ridicată și pentru Lutra lutra, Castor fiber și speciile de amfibieni Bombina și Triturus.[22]

4. Rezervația naturală „Șuvara Sașilor”

Fig 4.7 – Relația PUG Tălmaciu – Rezervația botanică „Șuvara Sașilor”

În limitele acestei rezervații se află specii floristice rare, biocenoza molinetului relictar de aici fiind unică în spațiul Transilvănean. Evoluția biocenozei s-a făcut pe soluri brune podzolice, gleizate acide și îmbibate în apă mai ales primavara. Este și explicația prezenței aici a rachitei (Salix cinerea), arinului (Alnus glutinosa) și a mesteacănului (Betula pendula) care formează pâlcuri întinse. Speciile de plante floristice sunt bine reprezentate de: narcise (Narcissus stellaris), mărarul porcului (Peucedanum rochelianum), stânjenei (Iris sibirica), gladiole (Gladiolus imbricatus), iarbă neagră (Calluna vulgaris), brândușa (Crocus banaticus), coacăzul de munte (Bruckenthalia spiculifolia), salcia târâtoare (Salix rosmarinifolia), gențiana (Gentiana pneumoanthe), limba șarpelui (Ophioglossum vulgatum) și orhideele (Orchis transsilvanica, O. laxiflora, O. incarnata).

Întegul spațiu este și habitatul unor specii de păsări, mamifere și multe nevertebrate.[22]

5. Traseu de migrare al păsărilor

Fig.4.10 – Trasele de migrare ale păsărilor

Orașul Tălmaciu se află poziționat in cadrul unui important traseu de migrare al păsărilor in timpul primăverii si toamnei facând legătura între Sudul si Centrul României.

Din cercetari efectuate de echipe de ornitologi din Spania si Olanda, s-a observat că este importanta amplasarea centralelor eoliene in apropierea unei localități, la marginea acesteia, astfel încât drumul de acces și construcția parcului să nu afecteze habitatil păsărilor. În cazul în care centralele eoliene sunt amplasate în zone nepopulate, defrișările care vor trebui efectuate precum si amenajarea parcului pot pune în pericol habitatul păsărilor. Păsările își modifică comportamentul atunci când se apropie de așezări umane, fiind mai vigilente si multe dintre acestea folosesc zona doar pentru tranzit. De altfel, pentru multe dintre speciile de păsări, zonele populate nu sunt potrivite pentru cuibărit.

Păsările migratoare răpitoare care tranzitează zona, zboară la altitudini mult mai mari decât inalțimea unei centrale eoliene, de pâa la 1000 m altitudine, astfel încât nu sunt afectate de construirea parcului eolian în această locație.

Locația propusă pentru amenajarea parcului eolian se află la marginea zonei populate în orașul Tălmaciu, nefiind un loc potrivit pentru cuibaritul păsărilor, mai ales din cauza zgomotului existent in zonă cauzat de traficul intens. De asemenea centralele eoliene propuse vor avea înalțimi de 30m, mult sub înalțimile centralelor eoliene din Podișul Dobrogei care au înalțimi de peste 100m, iar fiind centrale cu ax vertical, suprafața măturată de palele turbinei este mult mai redusă față cele cu ax orizontal, ceea ce rezultă șanse mai reduse de coliziune cu anumite specii de păsări.

4.1.4 Rețeaua hidrografică

Localitatea este așezată pe una din terasele râului Cibin, pe maul drept în cursul inferior. Terasa este fragmentată de apele Sadului și Tălmăcuțului, afluenți ai râului Cibin, la cca 18 km de municipiul Sibiu. [22]

4.1.5 Infrastructura

Infrastructura rutieră în orașul Tălmaciu este reprezentată de:

drumul național DN7 care este și drum european E81, care traversează localitatea Tălmaciu pe o lungime de 3,20 km, cu denumirea de strada Unirii, drum de categoria a III-a;               

drumul județean DJ105G-strada asfaltată cu denumirea de Gh.Lazăr, drum de categoria a III-a;

drumul comunal DC61 cu denumirea de strada Băii și Talmacelului, ambele străzi fiind asfaltate, drumuri de categoria a III-a.               

Din rețeaua principală de circulație mai fac parte și alte străzi de categoria a III-a, lungimea totală a acestora fiind de 17,8 km, din care 9,47 km sunt cu îmbrăcăminte din beton asfaltic, 1,1km cu îmbrăcăminte de ciment și 3,1 km sunt de pământ sau cu o împietruire existentă.[23]

Circulația Feroviară:

Prin centrul orașului Tălmaciu trece calea ferată care leagă orașul Sibiu de orașele Râmnicu Vâlcea și Brașov, aici fiind și un important nod de cale ferată. În partea centrală a orașului este amplasată gara de călători, iar în partea de nord o zonă a C.F.R. cu spații de manevră și depozitare.

4.1.6 Industria

În orașul Tălmaciu populația activă își desfășoară activitatea cu precădere în industria textilă și confecții precum și în industria lemnului.

4.2 Potențialul eolian

4.2.1 Potențialul eolian în Regiunea 7 Centru [24]

4.2.2 Potențialul eolian în orașul Tălmaciu

Analizând potențialul eolian în Regiunea 7 Centru rezultă un potențial eolian caracterizat de viteze cuprinse între 3,5 – 6 m/s cu o frecvență de 60-80% iar direcțiile predominante ale vântului sunt dinspre S,S-V.

Luând in considerare istoricul vitezei vantului în orașul Tălmaciu pentru lunile Februarie 2014, Martie 2014, Aprilie 2014 se obtin urmatoarele grafice:

Fig 4.13 – Istoricul vitezei vântului în luna Februarie 2014

Fig 4.14 – Istoricul vitezei vântului în luna Martie 2014

Fig 4.15 – Istoricul vitezei vântului în luna Aprilie 2014

Pentru lunile Februarie, Martie și Aprilie s-au obtinut următoarele viteze medii ale vântului:

Tabel 4.2 – Viteze medii ale vântului

Fig 4.15 – Viteze medii ale vântului în lunile Februarie, Martie și Aprilie

Sursa:

4.3 Descriere amplasament

Localizare:

N – Reprezentanță Scania

S – Locuințe, DJ105G

E – E81

V – DJ105G

Suprafață teren: 8ha

Utilizare prezentă: teren favorabil desfășurării agriculturii,în prezent neexploatat din punct de vedere agricol.

Distrante spre puncte de interes:

Răul Cibin (800m),

Gara CFR Tălmaciu (1000m)

Parc Fotovoltaic Tălmaciu (200m)

Sit Natura 2000 – Oltul Mijlociu – Cibin – Hârtibaciu (500m)

Accesul pe suprafața terenului se poate realiză pe cale rutieră din trei locații, respectiv din drumul european E81, din drumul județean DJ105G sau din prelungirea străzii Andrei Șaguna.

Viteza medie a vântului potrivit analizei potențialului eolian în Regiunea 7 Centru este de 5m/s cu o frecventa medie de 70%.

Fig.4.16– Amplasamentul parcului eolian

4.3 Impactul parcului eolian asupra mediului

Pentru a evalua impactul global al realizării acestui procect asupra mediui înconjurător, a fost luată în considerare metoda propusă de V.Rojanschi.

Factorii de mediu cei mai afectați și care sunt luați în calcul sunt: sol,apă,aer, folora și fauna și așezările umane.

Impactul asupra factorilor de mediu este apreciat pe baza unui indice de impact calculat cu relația: Ip = Ce/CMA, unde:

Ce – este valoarea caracteristică efectivă a factorului care influențează mediul înconjurător, sau în unele cazuri concentrația maximă calculată (Cmax).

CMA – valoarea caracteristică maximă admisibilă a aceluiași factor stabilită prin acte normative sau asimilări cu valori decomandate în literatura de specialitate.

Impactul centralelor eoliene asupra mediului se apreciază pe baza indicelui de impact Ip din Scara de Bonitate.

Impactul fiecăruia dintre ei s-a evaluat printr-o notă în intervalul 1 – 10, unde nota 1 corespunde unei poluări maxime a facrotului de mediu luat în considerare, iar nota 10 reprezintă mediu nepoluat.Notele aferente fiecărui factor de meidu s-au stabilit din scara de bonitate.

Luând în considerare starea naturală neafectată de activitatea umană și situația ireversibilă de deteriorare a unui factor de mediu se obține o scară de bonitate, care pune în evidență efectul poluanților asupra mediului înconjurător.[26]

Tabel 4.3 – Scara de bonitate

Notele de bonitate obținute pentru fiecare factor de mediu în zona analizată servesc la realizarea grafică a unei diagrame.

Având în vedere că au fost analizați cinci factori de mediu,figura geometrică va fi un pentagon.Starea ideală este reprezentată printr-un pentagon regulat înscris într-un cerc ale cărui raze corespund valorii 10 a notei de bonitate. Prin amplasarea pe aceste raze a velrilor exprimând starea reală, se obține o figură deometrica neregulată, cu o suprafață mai mică, înscrisă în figură geometrică ce corespunde stării ideale.

Indicele stării de poluare globală – IPG – reprezintă raportul dintre suprafață reprezentând starea ideală Și și suprafața reprezentând starea reală SR,IPG = Si/SR.

Când nu există modificări ale calității factorilor de mediu, deci când nu există poluare, acest indice este egal cu 1.

Când există modificări, indicele IPG va capta valori supraunitare din ce în ce mai mari pe masura reducerii suprafeței figurii ce reprezintă starea reală.

Pentru evaluarea impactului s-a întocmit o scară de la 1 la 6 pentru indicele poluării globale a mediului,astfel:

Tabel 4.4 – Indicii IPG

Valorile Ip calculate sunt:

Fig.4.17 – Metoda Rojanschi

suprafață care corespunde stării ideale este 237,46

suprafață care corespunde stării reale este 205,24

IPG = => IPG = 1,15

Din calculul pentru a stabili „Indicele de poluare globală” a condus la valoarea: 1,15 de unde rezultă conform scării de calitate pentru IPG=1,15 faptul că mediul este supus activității umane în limite admisibile

Măsuri de diminuare a impactului pe componentele de mediu

Fiecare activitate umană este nelipsită de impact asupra factorilor de mediu.În funcție de activitățile umane,efectele pot fi vizibile sau mai puțin vizibile,de asemenea pot fi pozitive sau negative.Efecte negative este de preferabil să nu existe sau în cazul existenței lor,să se ia în considerare măsuri de diminuare a impactului. Pentru realizarea activităților necesare construirii unui parc eolian în zona propusă din imediata vecinătate a orașului Tălmaciu sunt prezentate în cele ce urmează un rezumat al recomandărilor și măsurilor pentru diminuarea impactului pentru fiecare componentă amintită în cap.2

Încadrarea în peisaj

– Se recomandă a se evita construirea stucturilor foarte înalte care să obstrucționeze vederea către lanțul carpatic

– Se recomandă pe cât posibil aplicarea unei culori placute privirii care să fie asemănătoare mediului înconjurător

Eolienele ca sursă de zgomot și vibrații

– Se recomandă folosirea atenuatoarelor de zgomot și/sau vibrații în încântă în care se regăsește generatorul de curent electric.

– Se recomandă ca împrejmuirea parcului eolian să se realizeze cu panouri fonoabsorbante acestea având un dublu rol în atenuarea zgomotelor.Întrucât parcul eolian se află în imediata vecinătate a DN1si a zonei locuite,panourile fonoabsorbante vor atenua atât zgomotul produs de circulația rutieră cât și potențialul zgomot generat de parcul eolian

Impactul asupra vegetației și faunei

– Se recomandă un spațiu suficient între fiecare centrală eoliană astfel încât eventualele păsări intrate în parcul eolian să beneficieze de spațiu suficient pentru a reuși să părăsească incinta.

– Este binecunoscut faptul că liliecii evită emițătoarele radar, astfel este recomandată adăugarea unor emițătoare de microunde pe turnurile turbinelor eoliene menite să țină liliecii la distanța ceea ce poate reduce numărul deceselor.

– Se vor vopsi vârfurile palelor centralelor eoliene în culori vii pentru a evita lovirea acestora de către păsări

– Turnurile centralelor vor fi semnalizate cu lumina roșie intermitentă, cu interval mare de timp între două aprinderi

– Se recomandă prezența unui specialist în biodiversitate pe perioada de execuție pentru a se implica activ în organizarea de șantier care să urmărească respectarea măsurilor impuse de Acordul de Mediu.

– Pe amplasamentul parcului eolian se interzice amplasarea rezervoarelor fixe de înmagazinare a combustibilului

– Se elimină selectiv deșeurile atât în timpul execuției cât și după aceasta.

Fig.4.18– Harta Siturilor Natura 2000 Tălmaciu (Sursa: ANPM Sibiu)

Având în vedere amplasarea parcului eolian în afara siturilor Natura 2000 SCI respectiv SPA, acesta nu constituie un impact asupra acestor zone prin amplasarea sa geografică.

Riscul declanșării unor avarii cu impact major

-Se recomandă respectarea standardelor de calitate în proiectarea și funcționarea centralelor eoliene și efectuarea unor inspecții tehnice periodice pentru verificarea gradului de uzură al acestora.

Emisii de CO2

– Se recomandă evitarea utilizării pe perioada de contructie a utilajelor vechi a căror motoare nu respectă norme de poluare ridicate

– Se recomandă evitarea utilizării în perioada de funcționare a aparaturii pentru generare de curent electric sau încălzire având drept combustibil surse fosile (lemn,produse petroliere).

Poluarea minieră

– Se va încerca evitarea utilizării de magneți de tip neodym contruiti din pământuri rare și înlocuirea acestora cu alt tip de magneți eficienți atât din puct de vedere tehnic cât și economic.

Vremea și schimbările climatice

– Deoarece nu există un impact semnificativ a centralelor eoliene asupra climei nu sunt recomandări speciale

Alte tipuri de impact

– Este interzisă deversarea de ape rezultate pe perioada construcției în apele supraterane sau subterane

– Deșeurile generate pe perioada construcției parcului eolian trebuie colectate selectiv în recipiente individuale destinate acestui scop prin contractarea unei firme specializate

– Verificarea periodică a etanșeității tuturor etanșeităților utilajelor folosite pe perioada construcției pentru a preveni scurgeri de uleiuri,combustibili sau orice altă substanță care ar contribui la degradarea mediului prin poluare

– Verificarea respectării normativului NTPA002 privind protejarea surselor de apă.Apele reziduale vidanjate vor fi transportate la cea mai apropiată stație de epurare[27]

4.4 Conectarea la rețeaua electrică

Centralele eoliene produc energie electrică de joasă tensiune motiv pentru care, pentru transportul energiei electrice este necesară transformarea in energie electrică de înaltă tensiune prin intermediul transformatoarelor (de degula 690V – 20kV) destinate zonelor industriale,urbane si/sau rurale. Pentru sisteme mai puternice de producere a energiei electrice, livrarea in Sistemul Energetic Național (SEN) se poate realiza prin intermediul transformatoarelor 20/110kV (110kV – cea mai mica tensiune destinată transportului energiei in SEN).[28]

CAPITOLUL 5 – DIMENSIONAREA SI ANALIZA DIFERIȚILOR FACTORI

5.1 Analiza factorului de poluare fonică

Deoarece se vehiculează des ipoteză conform căruia centralele eoliene pot constitui sursă de zgomot în timpul funcionarii. Este cunoscut faptul că zgomotul poate provoca efecte dăunătoare asupra organismului uman deoarece acesta face ca fiecare celulă a corpului să intre într-o rezonanță care în cele din urmă duce la perturbarea funcțiilor normale ale organismului uman.

Având în vedere această s-a decis monitorizarea zonei de amplasare a percului eolian în ceea ce privește intensitatea sunetelor existente și în ce măsură acestea pot afecta locuirii din imediata vecinătate a parcului eolian. Zona destinată amplasării se află la foarte mică distanță de drumul național care este străbătut zilnic de sute de autovehicule de diferite categorii,astfel că ne putem aștepta la valori destul de ridicate și deranjante ale sunetelor.

Se dorește astfel o evaluare a rezultatelor măsurate la fața locului cu ajutorul unui aparat numit sonometru destinat acestui scop și relaționarea măsurătorilor cu specificațiile producătorului centralelor eoliene în ceea ce privește nivelul de zgomot emis în timpul funtionarii.

Pentru analiza sonometrică s-au ales diferite puncte de monitorizare pe harta zonei respective,zonele măsurate fiind în apropierea drumului național, pe străzile adiacente acestuia precum și la terenul aferent amplasării parcului eolian.Măsurătorile au fost realizate într-o zi de Sâmbăta în intervalul orar cuprins între 13:00 – 14:40.

Fig.5.3– Puncte de monitorizare a nivelului sonor

Pe baza rezultatelor obținute în urma măsurătorilor, s-a realizat un grafic al nivelurilor sonore medii din fiecare punct monitorizat.

Fig.5.6 – Graficul valorilor medii ale sunetului

Având în vedere că nivelul de zgomot devine derangant începând de la valoarea de 55 dB valorile medii ating praguri în care sse ating 85 dB ceea ce cauzează vătămarea auzului dacă zgomotul persistă mai mult de 1h pe zi. Cele mai ridicate valori sunt înregistrate după cum era de așteptat în apropierea drumului național. Totodată valorile maxime înregistrate ating valori maxime de peste 100 dB,echivalentul zgomotului produs de uneltele electrice.

Fig.5.7– Graficul intensității sonore maxime

Conform specificațiilor tehnice a multor producători de centrale eoliene atât verticale cât și orizontale,valorile de zgomot emise în timpul funcționării se situează la valori <50 dB fiind echivalentă cu o conversație normală,astfel zgomotul produs de centralele eoliene nefiind semnificativ.

Pentru a proteja populația orașului Tălmaciu de efectele nedorite ale zgomotului rutier și potențialului cumulativ al acestuia cu cel al centralelor eoliene se recomandă amplasarea unor panouri fonoabsorbante la marginile parcului eolian în zonele cu cele mai ridicate valori ale intensității sunetului.

Datorită amplasamentului parcului eolian în câmp deschis exista riscul unor descarcari electrice cauzate de furtuni care pot pune în pericol tructurile centralelor eoliene și le pot avaria.Astfel la extremitățile parcului eolian se va monta câte un paratrăznet pentru a prevenii avatiile.

Fig.5.10 – Paratrăznet

5.2 Analiza potențialului eolian măsurat la fața locului

Conform datelor meteorologice privind potențialul eolian în Regiunea Centru, aici se înregistrează în medie viteze de 6m/s cu o frecvență de până la 80%.

S-a procedat la măsurarea pe teren cu ajutorul unui anemometru a vitezei vântului bazat pe prognoza meteo care menționa viteze medii ale vântului de 4.17m/s (15km/h) și o temperatură de 17˚C.

Pentru măsurarea vitezei vântului s-a luat un număr de 9 puncte/zone de măsurare de pe suprafața terenului luat în considerare pentru amplasare, iar măsurătorile s-au făcut la înălțimi de 1m, 2m și 3m.

Fig.5.11 – Puncte de măsurare a vitezei vântului

Rezultatele măsurătorilor pentru ziua respectivă sunt prezentate în tabelul X din care rezultă o viteză totală medie măsurată conformă cu specificațiile meteo pentru ziua respectivă.

Tabel 5.1 . Rezultatle măsurării vitezei vântului

Fig.5.13 – Graficul valorilor medii ale vitezei vântului

Fig.5.14 – Graficul valorilor medii măsurate la diferite înalțimi față de sol

Pe baza acestei măsurători se va determina ulterior puterea generată de turbinele eoliene care vor fi amplasate în parcul eolian la viteza medie totala masurata de 4,1 m/s.

Fig.5.15 – Graficul vitezei vântului pe parcursul zilei[29]

5.3 Realizarea aparaturii virtuale de măsurare a vitezei vântului folosind software-ul LabView

La ora actuală, pe piață există o concurență în ceea ce privește realizarea de produse noi de măsurare cu calități tot mai bune pentru monitorizarea unor procese automatizate. Un utilizator își poate construi un produs virtual destinat unei anumite aplicații cu caracteristicile dorite. Acest produs se numește instrument virtual (Virtual Instrument – VI).

Unul dintre cele mai răspândite instrumentații privind aparatura virtuală este LabVIEW (Laboratory Virtual Instrument Engineering Workbench) care reprezintă un mediu de programare bazat pe limbajul de programare grafică G. Mediul LabVIEW a fost introdus pe piață în anul 1986 de către firmă Național Instruments.Mediile de programare grafică înlătură necesitatea cunoașterii unui limbaj de programare.În locul descrierii algoritmului de calcul sub forma unui set de instrucțiuni în format text, într-un mediu de programare grafică algoritmul este descris desenându-l sub forma unei scheme logice (organigramă,diagramă).

LabVIEW este cel mai răspândit și cel mă evoluat mediu de programare graica prin simplitatea construirii unei interfețe complexe și ergonomice cu utilizatorul, număr mare de funcții și proceduri pe care le pune la dispoziția programatorului,mulțimea de proceduri disponibile pentru a realiza aplicații din domeniul tehnologiei informației: TCP/IP, UDP IrDA,comanda sistemelor de monitorizare și control al evenimentelor (achiziții de date),acces la baze de date, comunicații cu protocoalele FTP, mail, Telnet, HTML, CGI și XML.

O soluție pentru achiziția datelor și monitorizare îndeplinește patru funcții:

1.Achiziția de date

2.Comunicarea datelor prin rețea

3.Prezentarea datelor

4.Controlul

Aceste funcții sunt susținute de cele patru componente ale soluției:

1.Senzorii – care pot fi digitali sau analogici și releele de comandă care se interfațează direct cu procesul

2.RUT-urile – sunt echipamente inteligente instalate în teren pentru a prelua datele de la senzori și pentru a transmite comenzile la releele de comandă

3.Stația Master – beneficiază de o interfață grafică prin care utilizatorul are acces la toate datele de proces și poate da comenzi pentru modificarea acestuia. De asemenea,există corecții setate automat la modificarea unor parametrii, corecții pe care stația Master le transmite automat, fara intervenția operatorului.

4.Infrastructura de comunicații – conectează Stația Mater cu RUT-urile din teren.[30]

Fig.5.16 – Placă de achiziție de date

pentru sistemul LabVIEW

Pentru strângerea datelor referitoare la condițiile climatice se apelează la soluții de natură industrială, respectiv la instalarea pe suprafețe extinse a unor stâlpi anemometrici, aceștia oferind detalii semnificative privind temperatura exterioară, viteza și direcția vântului ceea ce contribuie la precizia amplasării unor centrale eoliene în locuri cu viteză mare a vântului.

Deoarece programul informatic LabVIEW este destinat conceperii unei aparaturi virtuale pentru măsurarea diferiților parametrii s-a decis realizarea unui anemomentru virtual pentru măsurarea vitezei vântului.

Fig.5.18 – Anemometru virtual utilizând sistemul LabVIEW

Mod de utilizare:

1.Se pornește programul accesând comanda „Run”.

2.Se pornește aparatul apăsând butonul On/Off.

3.Pentru iluminarea fundalului se apasă comanda „light” a anemometrului.

În timpul funcționării, elicea din partea de sus se va roti,iar valoarea măsurată a vântului va fi afișată pe ecranul anemometrului în m/s respectiv km/h. Totodată aparatul dispune de un senzor de temperatură de tip NTC care afișează și valoarea temperaturii în ˚C. În partea stângă a ecranului se află o grilă care afișează nivelul de intensitate al vântului corespunzător scării Beaufort.

Tabel 5.2 – Scara Beaufort

Aparatul virtual poate fi conectat la un sistem de achiziții de date care să permită colectarea în timp real a datelor care vor fi supuse analizei și monitorizării desfășurării in condiții de siguranță a activităților.

5.4 Interpretarea și analiza spațială a zonei utilizând sistemul GIS.

Geomedia Professional, este un instrument puternic de lucru care permite vizualizarea, analiza și prezentarea datelor din baze de date dispersate într-un mediu GIS unic fără să fie necesare operațiuni suplimentare de conversie și translație. GeoMedia previne apariția problemelor rezultate din date redundante sau neactualizate, datorită faptului că utilizatorii accesează informația geografică dintr-o singură sursă. Tehnologia de server de date a GeoMadia accepta standardele deschise ale industriei permițând un acces direct la toate formatele importante de date geospațiale/CAD și la toate bazele de date relaționale standard ale industriei.

Prin utilzarea GeoMedia Professional, se pot face conexiuni simultane în timp real între date geospațiale aflate în diverse locații de stocare, pot fi analizate relațiile din date, se pot transforma datele în hărți precise și data finisate pentru distribuire și prezentare și în general, datele pot fi accesate de utilizatorii din toată instituria.

GeoMedia professional oferă toate funtionalitatile unice ale GeoMedia de accesare a datelor geospațiale în toate formatele importante din industrie, împreună cu o suită completă de instrumente de prezentare și analiză.În plus oferă instrumente inteligente de captură și mentenanță a datelor spațiale într-o bază de date relaționale construită la nivel de standard în industrie. Prin combinarea productivității mediilor de tip CAD cu abilitățile specifice de tip GIS,GeoMedia Professional ajută la executarea capturilor de date clare și corecte din prima încercare, evitând probleme tradiționale cum ar fi suprapunerea ariilor, zonelor neînchise, linii care nu ating sau depășesc punctul de destinație.[32]

Fig.5.19 – Zone de măsurare a vitezei vântului în cadrul parcului eolian

Fig.5.20 – Zone de măsurare a zgomotului în exteriorul prcului eolian

Fig.5.21- Parc eolian – Orașul Tălmaicu (vedere Nordică)

Fig.5.22 – Parc eolian – Orașul Tălmaciu (vedere Sudică)

5.5 Soluția adoptată.Calcule.Proiectare

5.5.1 Centrala eoliană

Pentru realizarea parcului eolian, s-a adoptat utilizarea centralei cu ax vertical Envergate eV1200 – 40kW [33]

5.5.2 Calcul energetic

1.Numărul necesar de turbine eoliene

Diametrul exterior al unei turbine eoliene:

Suprafața de teren aferentă unei centrale eoliene:

Distanța dintre două turbine eoliene se recomandă a fi între 6 și 10 diametre rotorice. Întrucât se dorește o repartizare pe o suprafață cât mai mare a terenului fără să rămână spații neocupate de centrale eoliene s-a luat în calcul distanțarea la 7 diametre rotorice între centralele eoliene.Diametrul rotoric al turbinei eoliene propuse fiind de 8m obținem:

Fig.5.24 – Amplasara parcului eolian

Fig.5.25 – Modul de ampalsare al turbinelor eoliene

În partea de NE a amplasamentului,datorită configurației terenului s-a stabilit un număr de 13 centrale eoliene ce pot fi amplasate respectând distanța dintre ele precum și distanța față de marginea parcului eolian de 56m.Pe suprafețele neocupate de centralele eoliene se vor stabili unitățile administrative ale parcului precum și punctele de transformare pentru livrarea energiei produse în rețeaua națională de electricitate.

Număr necesar de turbine:

2.Puterea instalată

3.Puterea electrică pentru o turbină eoliană

Pentru a determina puterea generată de o centrală eoliană se utilizează următoarea formulă de calcul:

Unde:

Pt – puterea turbinei

– densitatea aerului (1,225 kg/m3)

S – suprafata măturată de palele turbinei (m2)

V – viteza vântului (m/s)

Cp – coeficientul de putere (pentru centralele cu ax vertical rareori depășește valoarea 0,3)

Ng – randamentul generatorului (de regulă 80%)[34]

Cunoscând faptul că un an însumează un număr de 8760 ore,iar frecvența vântului în zona de amplasare măsurată este în medie de 70% obținem:

4. Puterea minimă obținută la viteza de 2.5m/s necesară cuplării cu generatorul de energie electrică

5.Pentru o viteză a vântului de 6m/s,conform producatorului rezultă urmatoarea putere:

(1,4kW)

După cum se poate observa viteza vântului în formulă este la puterea a 3a,ceea ce înseamnă că o dublare a vitezei vântului duce la o creștere a puterii de 8ori.

6.Puterea unei centrale eoliene la viteză nominală (12m/s):

7. Deoarece viteza de decuplare a generatorului turbinei eoliene la rafale apare la viteza de 16m/s, pentru această viteză vântului se obține următoarea putere a întregului parc eolian

8. Puterea electrică generată anual de o turbină eoliană

Folosind puterea obținută la viteza nominală obținem:

9.Având în vedere consumul mediu lunar de energie electrică al unei familii de 250kWh (0.25MW/h) obținem următoarele valori pentru numărul de familii independente energetic pentru o viteză constantă a vântului de 6m/s:

10. Calculul puterii generate a parcului eolian în urma măsurării vitezei vântului la fața locului unde s-a obținut o viteză medie a vântului de 4,1m/s:

Tabel 5.3 – Puterea generată de parcul eolian în funcție de viteza vântului

Fig.5.26 – Tendința asupra producției energiei

în parcul eolian

11.Certificate verzi

Tabel 5.4– Valorile certificate verzi 2012-2013[35]

Având în vedere decizia prin care până în anul 2017 se vor acorda un număr de 0.5 Certificate Verzi (CV) pentru fiecare MWh introdus în rețea putem obține în funcție de puterea generată de parcul eolian lunar următoarele valori:

Valoare minimă (32,3MWh/an)

Valoare maximă (3596,2 MWh/an)

12. Reducerea noxelor

=2808t CO2/an

5.6 Monitorizarea continuă

Pentru monitorizarea continuă a funcționării în parametri optimi ai parcului eolian se poate apela la aparatură specială alcătuită din senzori pentru diferiți parametri în combinație cu un sistem de achiziții de date conectale la un calculator de unde operatorul poate verifica simultan mai mulți parametri și astfel să beneficieze de un timp mai redus de a acționa. Întreaga monitorizare și sistemul de alertă poate fi automatizat iar operatorul poate doar supraveghea buna funcționare.

Pentru siguranța persoanelor aflate în interiorul parcului eolian se poate instala un sistem de monitorizare laser care previne accesul persoanelor neautorizate în raza de acțiune a centralelor eoliene care ar putea pune în pericol siguranța acestora (fig.5.19)

Pentru o mai bună monitorizare și centralizare a producției de energie electrică,se poate monta un sistem wireless de măsurare în timp real a energiei electrice produse de unul sau de întregul parc eolian.Datele putând fi astfel transmise unui server sau afișate în timp real operatorului (Fig.5.20)

Deoarece zgomotul este un factor deranjant,se poate instala un sistem de senzori atât în interiorul parcului eolian cât și la marginea acestuia pentru a monitoriza zgomotul de fond cauzat de traficul intens precum și zgomotul produs de centralele eoliene în cazul în care acesta prezintă valori deranjante.Totodată zgomotul peste limitele prescrise de producător în timpul funcționării centralelor eoliene poate semnala prezența unor defecțiuni tehnice, iar cu cât defecțiunea este detectată mai repede cu atât intervenția asupra ei poate fi mai rapidă, minimizând astfel agravarea defecțiunilor și extinderea lor (fig 5.21). Siguranța în funcționare a centralelor eoliene poate fi monitorizată și cu ajutorul unor camere video conectate la același sistem de achiziții de date (Fig 5.22), iar viteza vântului poate fi monitorizată în timp real sau în funcție de setările stabilite pentru o estimare a puterii generate de parcul eolian în funcție de viteza vântului.

Fig.5.31 – Anemometru cu conectare la rețea

Fig 5.32– Sistem de achiziții de date

După cum am amintit, întregul sistem de monitorizare poate fi constituit din senzorii menționați care vor fi conectați la o placă de achiziții de date menite să transforme semnalele primite de senzori în date reale asupra cărora se pot realiza diferite opțiuni de avertizare sau de funcționare în parametrii optimi.Toate acestea pot fi monitorizate simultan de o singură persoană.

Fig.5.33 – Sistem de monitorizare

Interpretarea a rezultatelor se poate face prin studierea diagramelor rezultate în urma măsurării atât a vitezei vântului (Fig.5.26) cât și a măsurării intensității sonore (Fig.5.27).Aceste diagrame pot fi disponibile la nivelul personalului care monitorizează activitatea într-o interfață ușor de urmarit prevăzut cu alerte luminoase reprezentate de afișaj tip LED în culorile configurate astfel: verde – nivel redus (siguranță în exploatare); galben – nivel normal (siguranță în exploatare) și roșu – nivel ridicat (alertă, necesită aplicatrea măsurilor de siguranță).

Utilizând același program software LabWiev s-a realizat un aparat de estimare a caracteristicilor unui parc eolian. Estimarea se poate face in funcție de parametrii introduși la datele de intrare ale aparatului, acesta generând o estimare a caracteristicilor parcului eolian.

Mod de funcționare:

1.Se porneste aparatul prin apasarea butonului „Run” din meniul programului;

2.Se introduc datele corespunzatoare centralelor eoliene care se doresc a fi amplasate precum și caracteristicile zonei de amplasare.Astfel in tabloul „Date de intrare” se vor introduce date referitoare la: puetrea turbinei (kW), numărul de turbine, suprafața maturată de palele turbinei (m2), frecvența vântului (%) in zona urmarită, viteza vântului (m/s), randamentul generatorului electric (%) si obțional, consumul lunar de energie al unei familii (kWh) si cantitatea de CO2 care poate fi redusă pe an cu ajutorul unei turbine (t/an).

Important de menționat este selectarea tipului de centrală eoliana folosită cu ajutorul comutatorului, respectiv centrala cu ax orizontal sau centrala cu ax vertical. Aceasta diferență constă intr-un coeficient de putere care diferă in funcție de tipul de centrală eoliană aleasă.

3.Rezultatele obținute in urma analizei parametrilor tehnici si climatici vor afișa în panoul alaturat intitulat „date iesire” date referitoare la caracteristicile parcului eolian, respectiv: puterea instalataă (MW), durata vânturilor pe parcursul unui an (h/an), puterea generată a unei turbine (kW), puterea generată a parcului eolian (MWh/an), numărul de familii deservite precum și cantitatea de CO2 redusă pe parcursul unui an de parcul eolian.

Fig.5.36 – Aparat virtual de estimare

a caracteristicilor unui parc eolian

Fig.5.37 – Diagrama aparatului de estimare

a caracteristicilor unui parc eolian

De reținut este faptul ca cel mai important parametru care influențeaza parcul eolian este viteza vântulu.. În acest program de estimare a caracteristicilor unui parc eolian, viteza vântului poate fi introdusă automat cu ajutorul aceluiași anemometru utilizat in procesul de monitorizare si care permite monitorizarea directă a puterii generate de parcul eolian.

În urma rezultatelor oferite de acest aparat privind puterea generată a parcului eolian s-au constatat urmatoarele:

– o dublare a vitezei vântului produce o creștere de 8 ori a puterii generate de parcul eolian;

– o creștere a randamentului generatorului cu 10% duce ca o creștere cu 14% a puterii generate.

Fig 5.38 – Graficul potențialului parcului eolian

în funcție de viteza vântului

Fig 5.39 – Graficul puterii generate a parcului eolian

în funcție de randamentul generatorului electric

Dezavantaje:

– costuri ridicate de investiție;

– rafale prea puternice de vânt ocazionale care pot pune în pericol integritatea structurală a parcului eolian.

Sugestii de îmbunătățire:

1.Pentru a mari eficiența centralelor eoliene se pot realiza cercetări pentru a mării puterea generată de fiecare centrală eoliană prin utilizarea unui generator electric de putere mare (în Canada se planifică amplasarea unor astfel de centrale eoliene cu o capacitate de 2-4MW).

2.Pe viitor se poate realiza un sistem de monitorizare în timp real a mai multor parametrii simultan fără a fi necesar personal numeros și putându-se realiza acest lucru dintr-un simplu birou de către o singură persoană care poate gestiona eficient producția de energie electrică, siguranța în funcționare a centralelor eoliene la viteze mari ale vântului, chiar și alarmarea în cazul patrunderii persoanelor neautorizate în raza de acțiune a centralelor eoliene.

3.Se pot amenaja panouri fonoabsorbante in jurul parcului eolian pentru a minimiza impactul sonor asupra populației in cazul în care acesta s-ar produce în viitor.

5.7 Analiza SWOT

Tabel 5.5 – Analiza SWOT Amplasare

Tabel 5.6 – Analiza SWOT Mediu

5.8 Graficul de implementare

Tabel 5.7 – Graficul de implementare

CAPITOLUL 6 – CONCLUZII ȘI CONTRIBUȚII PERSONALE

Am propus realizarea acestui parc eolian constituit din centrale eoliene cu ax vertical în locul centralelor obișnuite cu ax orizontal datorită înalțimilor reduse la care pot funcționa acestea neafectând vizibilitatea spre Munții Făgăraș sau spre alte zone și neafectând traseul de migrare al păsărilor; datorită simplității în execuție a centralelor eoliene; a rezistenței mărite la viteze mari ale vântului și costurilor reduse de mentenanță.

Am ales amplasamentul parcului eolian în acea zonă din considerente geografice, climatice și ca un factor important, datorită relatărilor populației cu privire la frecvența mare a vântului de intensitate mare în această zonă. Populația a raportat rafale de vânt de până la 144km/h, ceea ce face din această zonă una potrivită pentru exploatarea energiei eoliene. Din punct de vedere geografic zona se află la intersecția a două văi: Valea Oltului și Valea Sadului, iar din această cauză frecvența vântului în această zonă este de 80% pe durata unui an.

În acest caz am achiziționat un anemometru pe care l-am utilizat pentru a stabilii viteza vântului pe terenul propus pentru parcul eolian. Astfel am efectuat deplasarea la locația propusă, iar datele obținute prin măsurare au fost analizate in Microsoft Office Excel de unde am putut realiza grafice corespunzatoare zonelor din teren în care viteza vântului era cea mai mare.

Pentru a stabilii un potențial impact sonor asupra mediului a centralelor eoliene, cu ajutorul unui sonometru am efectuat măsuratori in teren si in afara lui, in zonele rezidențiale si la marginea șoselei intens circulate de automobile. Datele obținute au fost interpretate in Microsoft Office Excel de unde am putut realiza grafice corespunzatoare zonelor intens afectate de poluarea sonora. Totodată am putut stabilii pe baza specificațiilor producatorului centralei eoliene propuse și pe baza rezultatului măsuratorilor din teren că centralele eoliene cu ax vertical nu produc zgomot deranjant, acesta fiind la nivele mai reduse decat zgomotul cauzat de traficul din zonă.

Am utilizat programul software Geomedia Proffessional cu ajutorul căruia am putut stabili mult mai precis zonele în care pot fi concentrate centralele eoliene pentru o producție mai eficientă a energiei electrice prin introducerea datelor privind viteza vântului măsurate pe teren.

Am apelat la aparatură virtuală realizată cu ajutorul programului software LabWiew am prezentat într-un mod simplu funcționarea unui anemometru și simularea modului în care s-ar putea face o monitorizare în timp real a parametrilor parcului eolian luând în considerare mai mulți factori precum zgomot, viteza vântului și puterea generată, iar cu ajutorul aceluiași program software am realizat încă un aparat virtual menit sa afișeze caracteristicile unui viitor parc eolian în funcție de datele de intrare referitoare la puterea unei centrale eoliene, numărul lor, intensitatea si frecvența vânturilor.

Parcul eolian propus ar putea asigura necesarul de energie electrică gratuită unui număr de peste 300 de familii sau prin racordarea la rețeaua electrică a localității se pot beneficia de reduceri ale taxelor pentru energia electrică.

Prin poziționarea parcului în afara zonelor protejate, acesta nu constituie un pericol pentru floră și faună neexistand emisii de substanțe periculoase.

Amplasarea parcului eolian pe un traseu de migrare al păsărilor în perioada de primavară și toamnă nu pune în pericol păsările datorită poziționării langa localitate și datorită înalțimilor reduse ale centralelor eoliene.

Prin funcționarea acestui parc eolian se poate reduce o cantitate de 2808 t CO2/an echivalentă rulării a 1248 automobile timp de 1an.

Folosind măsurători ale nivelului sonor s-a constatat un impact sonor mai mare al traficului decât nivelul zgomotului menționat de producatorul centralei eoliene.

Utilizând metoda Rojanschi a rezultat un indice de poluare globală (IPG) de 1,15 corespunzatoare unui impact redus asupra mediului.

LISTA FIGURILOR

Capitolul 1

Fig.1.1 – Celula fotovoltaică

Fig.1.2 – Instalație termică

Fig.1.3 – Centrala eoliană

Fig.1.4 – Parc eolian

Fig.1.5 – Schema unei hidrocentrale

Fig.1.6 – Centrala de biogaz

Fig.1.7 – Scoarța Pământului

Fig.1.8 – Centrală geotermală

Fig. 1.9 – Potențialul SRE in România

Capitolul 2

Fig.2.1 – Harta potențialului eolian al României

Capitolul 3

Fig 3.1 – Moară de vânt pentru măcinarea cerealelor

Fig.3.2 – Pompă de apă eoliană

Fig.3.3 – Centrale eoliene pentru producerea energiei electrice

Fig.3.4 – Schemă amonte

Fig.3.5 – Schemă aval

Fig.3.6 – Darrieus

Fig.3.7 – Turby

Fig.3.8 – Giromill

Fig.3.9 – Quietrevolution

Fig.3.10 – Savonius

Fig.3.11 – Turbină Marylin

Fig.3.12 – Turbină Darrieus

Fig.3.13 – Turbină Lenz

Fig.3.14 – Turbină Giromill

Fig.3.15 – Mod de funcționare al turbinei Savonius

Fig.3.16 – Turbină Tesnic

Fig.3.17 – Elementele component ale unei centrale eoliene cu ax vertical

Fig.3.18 – Sistem de frânare

Capitolul 4

Fig 4.1 – Localizarea orașului Tălmaciu in cadrul Județului Sibiu

Fig 4.2 – Harta orașului Tălmaciu

Fig.4.3– Harta temperaturilor si precipitațiilor medii anualeIn orașul Tălmaciu

Fig 4.4 – Relația PUG Tălmaciu – SCI „Frumoasa”

Fig 4.5 – Relația PUG Tălmnaciu – SCI „Oltul Mijlociu-Cibin-Hâtibaciu”

Fig 4.6 – Relația PUG Tălmaciu – SCI „Hâtribaciu de Sud-Vest”

Fig 4.7 – Relația PUG Tălmaciu – Rezervația botanică „Șuvara Sașilor”

Fig.4.8 – Vedere de la marginea rezervației Botanice „Șuvara Sașilor”

Fig.4.9 – Vedere din interiorul rezervației „Șuvara Sașilor”

Fig.4.10 – Trasele de migrare ale păsărilor

Fig.4.11 – Harta vitezei medii a vântului

Fig.4.12 – Regiunea Centru. Harta vitezei medii a vântului dominant

Fig 4.13 – Istoricul vitezei vântului în luna Februarie 2014

Fig 4.14 – Istoricul vitezei vântului în luna Martie 2014

Fig 4.15 – Istoricul vitezei vântului în luna Aprilie 2014

Fig 4.15 – Viteze medii ale vântului în lunile Februarie, Martie și Aprilie

Fig.4.16 – Amplasamentul parcului eolian

Fig.4.17 – Metoda Rojanschi

Fig.4.18– Harta Siturilor Natura 2000 Tălmaciu (Sursa: ANPM Sibiu)

Fig.4.19 – Transformator 20kV

Fig.4.20 – Transformator 110kV

Fig.4.21 – Post de transformare

Capitolul 5

Fig.5.1 – Nivele de zgomot asociate vieții de zi cu zi

Fig.5.2 – Efectele zgomotului asupra sănătății

Fig.5.3– Puncte de monitorizare a nivelului sonor

Fig.5.4– Măsurarea nivelului sonor și înregistrarea rezultatelor

Fig.5.5 – Măsurarea nivelului sonor în apropierea drumului național

Fig.5.6 – Graficul valorilor medii ale sunetului

Fig.5.7– Graficul intensității sonore maxime

Fig. 5.8 Panou fonoabsorbant

Fig.5.9 Panouri fonoabsorbante instalate pe marginea unei autostrăzi

Fig.5.10 – Paratrăznet

Fig.5.11 – Puncte de măsurare a vitezei vântului

Fig.5.12– Măsurarea vitezei vântului la nivelul solului

Fig.5.13 – Măsurarea vitezei vântului la 3m inalțime

Fig.5.14 – Graficul valorilor medii ale vitezei vântului

Fig.5.15 – Graficul valorilor medii măsurate la diferite înalțimi față de sol

Fig.5.16 – Graficul vitezei vântului pe parcursul zilei

Fig.5.17 – Placă de achiziție de date pentru sistemul LabVIEW

Fig.5.18 – Stâlp anemometric

Fig.5.19 – Anemometru virtual utilizând sistemul LabVIEW

Fig.5.20 – Zone de măsurare a vitezei vântului în cadrul parcului eolian

Fig.5.21 – Zone de măsurare a zgomotului în exteriorul prcului eolian

Fig.5.22 – Parc eolian – Orașul Tălmaicu (vedere Nordică)

Fig.5.23 – Parc eolian – Orașul Tălmaciu (vedere Sudică)

Fig.5.24 – Centrala eoliană Envergate eV1200

Fig.5.25 – Amplasara parcului eolian

Fig.5.26 – Modul de ampalsare al turbinelor eoliene

Fig.5.27 – Tendința asupra producției energiei în parcul eolian

Fig.5.28 – Monitorizare laser împotriva accesului persoanelor neautorizate

Fig.5.29 – Sistem Wireless de monitorizare a energiei electrice produse de un generator electric

Fig.5.30 – Senzori pentru măsurarea vibrațiilor și sunetului

Fig.5.31– Camera video National Instruments

Fig.5.32 – Anemometru cu conectare la rețea

Fig 5.33 – Sistem de achiziții de date

Fig.5.34 – Sistem de monitorizare

Fig.5.35 – Diagrama de monitorizare a vântului

Fig.5.36 – Diagrama de monitorizare a zgomotului

Fig.5.37 – Aparat virtual de estimare a caracteristicilor unui parc eolian

Fig.5.38 – Diagrama aparatului de estimare a caracteristicilor unui parc eolian

Fig 5.39 – Graficul puterii generate a parcului eolian în funcție de randamentul generatorului electric

Fig. 5.40 – Graficul potențialului parcului eolian în funcție de viteza vântului

LISTA TABELELOR

Tabel 1.1 – Potențialul SRE în România

Tabel 3.1 Parcuri eoliene în România

Tabel 3.2 – Configurații în funcție de puterea turbinei Lenz

Tabel 3.3 – Analiză comparativă a centralelor cu ax vertical respectiv orizontal

Tabel.4.1 – Temperaturi și precipitații lunare în orașul Tălmaciu

Tabel 4.2 – Viteze medii ale vântului

Tabel 4.3 – Scara de bonitate

Tabel 4.4 – Indicii IPG

Tabel 5.1 . Rezultatle măsurării vitezei vântului

Tabel 5.2 – Scara Beaufort

Tabel 5.3 – Puterea generată de parcul eolian în funcție de viteza vântului

Tabel 5.4 – Valorile certificate verzi 2012-2013

Tabel 5.5 – Analiza SWOT Mediu

Tabel 5.6 – Analiza SWOT Amplasare

Tabel 5.7 – Graficul de implementare

BIBLIOGRAFIE

[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83

[2] http://labo-energetic.eu/en/a_telecharger/Copac/esolara.html

[3] http://www.scribd.com/doc/19943023/Energia-Eoliana-referat

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83#Avantaje

[5]http://ourcradleradauti.3x.ro/site/energy/green_energy_is_unending_energyenergi/page_546265833.html

[6] http://catalog.ecovolt.ro/cat/energie-hidro.html

[7] http://cnmbct.ro/index.php/curriculum/tara-lui-andrei/106-hidroenergie

[8] http://www.probiopol.de/1_Ce_este_biogazul.39.0.html?&L=1

[9] http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/LUCRARE-DE-DISERTATIE-ECONOMIA52.php

[10] http://www.alea.ro/energie-eoliana

[11] http://energielive.ro/studiu-phare-potentialul-eolian-al-romaniei-este-de-circa-14-000-mw-putere-instalata/

[12] http://add-energy.ro/potentialul-eolian-al-romaniei/

[13] http://www.euromagnet.ro/produse/magneti-neodim/

[14] http://en.wikipedia.org/wiki/Environmental_impact_of_wind_power

[15]http://qsetgreen.wordpress.com/2009/05/19/putina-istorie-energia-vantului-eoliana/

[16]http://em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereEolienne/Generalites/Generalites/GeneralitesEolien.pdf

[17]http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/tipuri_de_turbine_eoliene

[18] http://www.finex-solar.ro/energia-eoliana/turbine-eoliene-cu-ax-vertical

[19] http://www.energiialternative.net/articole/medamb/aero/eol2.htm

[20] http://www.solarzone.ro/Turbine-Eoliene

[21] http://www.primaria-talmaciu.ro/documente/EA_Talmaciu_complet.pdf

[22] http://natura2000.mmediu.ro/

[23] http://www.primaria-talmaciu.ro/

[24]http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00000077/e6rq1_Analiza%20potential%20eolian%20Regiunea%20Centru1.pdf

[25]http://freemeteo.ro/vremea/talmaciu/istoric/istoriclunar/?gid=665606&station=4708&month=2&year=2014&language=romanian&country=romania

[26]http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Metoda-ilustrativa-de-aprecier72184.php

[27]http://apmtl.anpm.ro/files/APM%20Tulcea/Acorduri/analiza%20calitate%2]0raport/RIMAlphaSIcuconcluziiEA.pdf

[28] http://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian

[29] http://freemeteo.ro/vremea/talmaciu/istoric/istoric-zilnic/?gid=665606&date=2014-03-25&station=4708&language=romanian&country=romania

[30] Borza S., Aparatura virtuală pentru achiziția și monitorizarea datelor, ISBN 978-606-12-0260-7, Edistura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu 2011

[31] http://www.maticom.ro/ro/stalpi-masurare-viteza-vint/

[32] Borza S., Realizarea Aplicațiilor GIS folosind Geomedia Professional, ISBN 978-606-12-0261-4, Editura Universității „Lucian Blaga” Sibiu, 2011

[33] http://turbine-eoliene.com.ro/generatoare_eoliene_envergate_eV1200.php

[34] http://www.electricianul.ro/studiu-experimental-privind-productia-de-energie-a-turbinelor-cu-ax-verical/

[35] http://www.anre.ro/documente.php?id=1182

BIBLIOGRAFIE

[1] http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_regenerabil%C4%83

[2] http://labo-energetic.eu/en/a_telecharger/Copac/esolara.html

[3] http://www.scribd.com/doc/19943023/Energia-Eoliana-referat

[4] http://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83#Avantaje

[5]http://ourcradleradauti.3x.ro/site/energy/green_energy_is_unending_energyenergi/page_546265833.html

[6] http://catalog.ecovolt.ro/cat/energie-hidro.html

[7] http://cnmbct.ro/index.php/curriculum/tara-lui-andrei/106-hidroenergie

[8] http://www.probiopol.de/1_Ce_este_biogazul.39.0.html?&L=1

[9] http://www.rasfoiesc.com/educatie/geografie/ecologie/LUCRARE-DE-DISERTATIE-ECONOMIA52.php

[10] http://www.alea.ro/energie-eoliana

[11] http://energielive.ro/studiu-phare-potentialul-eolian-al-romaniei-este-de-circa-14-000-mw-putere-instalata/

[12] http://add-energy.ro/potentialul-eolian-al-romaniei/

[13] http://www.euromagnet.ro/produse/magneti-neodim/

[14] http://en.wikipedia.org/wiki/Environmental_impact_of_wind_power

[15]http://qsetgreen.wordpress.com/2009/05/19/putina-istorie-energia-vantului-eoliana/

[16]http://em.ucv.ro/eLEE/RO/realisations/EnergiesRenouvelables/FiliereEolienne/Generalites/Generalites/GeneralitesEolien.pdf

[17]http://www.agp.ro/ro/energia_eoliana/tipuri_de_turbine_eoliene

[18] http://www.finex-solar.ro/energia-eoliana/turbine-eoliene-cu-ax-vertical

[19] http://www.energiialternative.net/articole/medamb/aero/eol2.htm

[20] http://www.solarzone.ro/Turbine-Eoliene

[21] http://www.primaria-talmaciu.ro/documente/EA_Talmaciu_complet.pdf

[22] http://natura2000.mmediu.ro/

[23] http://www.primaria-talmaciu.ro/

[24]http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00000077/e6rq1_Analiza%20potential%20eolian%20Regiunea%20Centru1.pdf

[25]http://freemeteo.ro/vremea/talmaciu/istoric/istoriclunar/?gid=665606&station=4708&month=2&year=2014&language=romanian&country=romania

[26]http://www.scrigroup.com/geografie/ecologie-mediu/Metoda-ilustrativa-de-aprecier72184.php

[27]http://apmtl.anpm.ro/files/APM%20Tulcea/Acorduri/analiza%20calitate%2]0raport/RIMAlphaSIcuconcluziiEA.pdf

[28] http://ro.wikipedia.org/wiki/Parc_eolian

[29] http://freemeteo.ro/vremea/talmaciu/istoric/istoric-zilnic/?gid=665606&date=2014-03-25&station=4708&language=romanian&country=romania

[30] Borza S., Aparatura virtuală pentru achiziția și monitorizarea datelor, ISBN 978-606-12-0260-7, Edistura Universității „Lucian Blaga” din Sibiu 2011

[31] http://www.maticom.ro/ro/stalpi-masurare-viteza-vint/

[32] Borza S., Realizarea Aplicațiilor GIS folosind Geomedia Professional, ISBN 978-606-12-0261-4, Editura Universității „Lucian Blaga” Sibiu, 2011

[33] http://turbine-eoliene.com.ro/generatoare_eoliene_envergate_eV1200.php

[34] http://www.electricianul.ro/studiu-experimental-privind-productia-de-energie-a-turbinelor-cu-ax-verical/

[35] http://www.anre.ro/documente.php?id=1182