ANALIZA ȘI PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE 3Adina CRE ȚAN ANALIZA ȘI PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE 4 Copyright © 2013, Editura Pro… [630263]

1Adina CRE ȚAN

ANALIZA ȘI PROIECTAREA SISTEMELOR
INFORMATICE

3Adina CRE ȚAN

ANALIZA ȘI PROIECTAREA
SISTEMELOR INFORMATICE

4
Copyright © 2013, Editura Pro Universitaria
Toate drepturile asupra prezentei edi ții aparțin
Editurii Pro Universitaria

Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat ă fără acordul scris al
Editurii Pro Universitaria

Descrierea CIP a Bibliotecii Na ționale a României
CREȚAN, ADINA
Analiza și proiectarea sistemelor informatice /
Adina-Georgeta Cre țan. – Bucure ști : Pro Universitaria,
2013
Bibliogr.
ISBN 978-606-647-799-4

004(075.8)

5

Introducere

Lucrarea de fa ță realizeaz ă o introducere în tematica
analizei și proiectării sistemelor informatice.
În primul capitol se prezint ă conceptele fundamentale ce
stau la baza proiect ării sistemelor informatice, clarificându-se
noțiunile de sistem informatic și sistem informa țional.
Capitolul al doilea descrie obiectivele principale ale
sistemelor informatice, precum și tipurile de participan ți ce
contribuie la dezvoltarea sistemelor informatice.
Capitolul al treilea este dedicat prezent ării metodelor de
proiectare a sistemelor info rmatice. Capitolul începe cu
prezentarea evolu ției metodelor de proiectare și se continu ă cu
strategiile de abordare a proiect ării sistemelor informatice.
Având în vedere c ă este dificil de ales metoda optim ă de
proiectare a unui sistem informatic, lucrarea de fa ță își propune
să prezinte principalele aspecte pe care un proiectant trebuie s ă
le ia în considerare în activitatea de concepere și realizare a
unui sistem informatic.
Următoarele capitole sunt destinate prezent ării metodelor
de proiectare a sistemelor inform atice. Astfel, în capitolul al
patrulea este prezentat ă metoda MERISE, ca metod ă sistemică
de proiectare. Capitolul se închei e cu descrierea ciclurilor de
bază ale proiect ării sistemelor informatice.
Capitolul al cincilea este dedicat prezent ării modelului
Entitate – Asociere. Se prezint ă conceptele fundamentale care
stau la baza model ă
rii conceptuale.
Capitolul al șaselea trateaz ă problematica proiect ării
sistemelor din prisma model ării logice și fizice. În finalul
capitolului, sunt prezen tate regulile de conve rsie de la modelul

6conceptual al datelor (MCD) la modelul logic al datelor
(MLD).
Capitolul al șaptelea este dedicat Modelului Entitate
Asociere Extins (MEAE), cuprinzând no țiunile de generalizare,
specializare și reprezentarea timpului.
Lucrarea se adreseaz ă atât speciali știlor și proiectan ților
sistemelor informatice dar și tuturor utilizator ilor unui sistem
informatic cu scopul de a le oferi u șurința și siguranța în
exploatarea, implementarea și mentenan ța unui sistem informatic.

9CAPITOLUL 1. PROBLEMATICA SISTEMELOR
INFORMATICE

1.1 Noțiunea de sistem

Un sistem reprezint ă un ansamblu de elemente
interdependente care se comport ă și acționează ca un tot
organizat în vederea realiz ării unui anumit scop.
Din cele mai vechi timpuri termenul sistem a cunoscut
numeroase defini ții:
 Ludwig von Bertalanffy1 a fost primul teoretician care a
articulat principiile teoriei generale a sistemelor în 1950. Conform defini ției sale, un sistem este “un set de
elemente care se afl ă în relații de interac țiune”.
 J. de Rosnay
2, propune o alt ă definiție pentru no țiunea
de sistem: „Ansamblul de elemente în interac țiune
dinamică, organizat în func ție de un scop“.
 E. Morin3 propune și el o defini ție: „Un sistem este o
unitate global ă organizat ă, de interrela ții între elemente,
acțiuni sau indivizi“.
Având în vedere complexitatea deosebit ă a celor mai multe
sisteme existente în natur ă, economie etc., studierea sistemelor
se face într-o manier ă aparte numit ă abordare sistemic ă. Spre
deosebire de abordarea sistemic ă, abordarea cartezian ă constă
în a repera și a izola fiecare subproblem ă pentru o prelucrare
ulterioară. Prin aceasta nu se va putea rezolva îns ă ansamblul
problemei.

1 L. von Bertalanffy, Theories des systemes , Ed. Dunod, 1973
2 J de Rosnay, Le Macroscope – vers une vision globale , Paris, Seuil, 1975
3 E. Morin, La Metode , Paris, 1991

10Abordarea sistemic ă propune o viziune unic ă și globală
a problemei de rezolvat. Conform abord ării sistemice, J. De
Rosnay propune trei activit ăți importante [Amza, 2008]:
 Analiza sistemului;
 Modelarea sistemului;
 Simularea.
Analiza sistemelor presupune parcurgerea urm ătoarelor etape:
1) Formularea problemei. Este deosebit de important ca
analistul s ă examineze critic formularea problemei de
către utilizator. Orice eroare minor ă în formularea
problemei, sau orice în țelegere eronat ă, poate genera
mari inconveniente prin amplificarea ei cu fiecare etap ă
parcursă.
2) Formularea clar ă si precis ă a obiectivelor ce trebuiesc
realizate.
3) Analiza cerin țelor utilizatorului având în vedere
identificarea și evaluarea necesit ăților lui reale.
4) Precizarea criteriilor de m ăsurare a eficien ței
sistemului.
5) Analiza func țională ce se concretizeaz ă într-o list ă
amănunțită a funcțiunilor și aprecierilor care trebuie
îndeplinite.
6) Identificarea restric țiilor și evaluarea efectului lor
asupra eficien ței sistemului.
7) Identificarea solu țiilor posibile care satisfac restric țiile
impuse.
8) Evaluarea solu țiilor si alegerea celei mai bune variante.
Modelarea sistemului constă în construirea unui model plecând
de la datele furnizate de analiza sistemului. Dup ă construirea
modelului, urmeaz ă implementarea, într-un limbaj de
programare, a diferitelor interac țiuni dintre elementele
sistemului. Simularea presupune analiza compor tamentului sistemului.

111.2 Componentele sistemului informatic

Un sistem informatic este compus din [Chindea, 1999]:
 baza informa țională;
 baza tehnic ă;
 sistemul de programe;
 baza științifică și metodologic ă;
 factorul uman (resursele umane);
 cadrul organizatoric.
Baza informa țională cuprinde:
 datele supuse prelucr ării;
 fluxurile informa ționale;
 sistemele și nomenclatoarele de coduri.
Baza tehnic ă este constituit ă din totalitatea mijloacelor tehnice
de culegere, transmitere, stocare și prelucrare a datelor, locul
central revenind calcula toarelor electronice.
Sistemul de programe cuprinde totalitatea programelor
utilizate pentru func ționarea sistemului informatic în
concordan ță cu funcțiunile și obiectivele stabilite. Sunt avute în
vedere atât programele de baz ă (software de baz ă) cât și
programele aplicative (software de aplica ție).
Baza științifică și metodologic ă este constituit ă din:
 algoritmi;
 formule;
 modele;
 tehnici de realizare a sistemelor informatice.
Resursele umane constau în:
 personalul de specialitate: anali ști, programatori,
ingineri de sistem, anali ști-programatori ajutori,
operatori etc.;
 beneficiarii sistemului.

12Cadrul organizatoric este cel specificat în regulamentul de
organizare și funcționare (ROF) al unit ății în care va fi utilizat
sistemul informatic.
1.3 Clasificarea sistemelor informatice
Sistemele informatice se clasific ă după mai multe criterii
[Oprea, 1999]:
1) În funcție de domeniul de utilizare, sistemele
informatice pot fi:  pentru conducerea activit ăților economico-sociale;
 pentru conducerea proc eselor tehnologice;
 pentru cercetare științifică și proiectare tehnologic ă;
 pentru activit ăți speciale.
2) În funcție de nivelul ierarhic ocupat de sistemul
economic în structura organizatoric ă a societății:
 pentru conducerea activit ății la nivelul unit ăților
economice;
 pentru conducerea activit ății la nivelul
organizațiilor economico-sociale cu structur ă de
grup;
 sisteme informatice teritoriale;
 pentru conducerea ra murilor, subramurilor și
activităților la nivelul economiei na ționale;
 sisteme informatice func ționale generale.
3) În funcție de elementul supus analizei:
 sisteme informatice orientate spre func ții;
 sisteme informatice orientate spre proces;

sisteme informatice orientate spre date;
 sisteme informatice orientate spre obiecte;
 sisteme informatice orientate spre cuno ștințe.
4) După modul de organi zare a datelor:
 sisteme bazate pe fi șiere;

13 sisteme bazate pe tehnica bazelor de date: ierarhice,
rețea, relaționale, orientate-obiect;
 sisteme mixte.
5) După metoda folosit ă în analiza și proiectarea
sistemelor:  sisteme dezvoltate dup ă metoda sistemelor;
 sisteme dezvoltate dup ă metoda clasic ă a ciclului de
viață;
 sisteme dezvoltate dup ă metoda structurat ă;
 sisteme dezvoltate dup ă metoda orientat ă-obiect;
 sisteme dezvoltate dup ă metoda rapid ă;
 sisteme dezvoltate dup ă metoda echipelor mixte;
 sisteme dezvoltate dup ă metoda prototipurilor.
6) După gradul de centralizare:
 sisteme centralizate;
 sisteme descentralizate.
7) După gradul de dispersie a resurselor sistemului
informatic:  sisteme informatice locale (bazate pe re țea locală,
stații de lucru);
 sisteme informatice distri buite (date distribuite).
8)
După gradul de automatizare a activit ăților de analiz ă și
proiectare a sistemelor informatice:  sisteme informatice dezvo ltate pe baza analizei și
proiectării clasice;
 sisteme informatice analizate cu instrumente
automate și proiectate clasic;
 sisteme informatice bazate pe instrumente diverse
de automatizare a analizei și proiectării;
 sisteme informatice dezvoltate cu instrumente de tip
CASE
4.

4 Computer Aided Systems Engineering