Analiza și diagnoza potențialului uman [618485]

Analiza și diagnoza potențialului uman
în Municipiul Ploiești

Student: [anonimizat]: Ana Maria Talo ș
Specializare: Geografia Turismului
Anul: III
Grupa: 307

I. Pozitie geografică
Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova și se află la 60 de Kilo metri de
București. Se află în c entrul Munteniei, in partea Central -Nordică a Câmpiei Romane. Este
înconjurat de comunele Blejoi la Nord, Târgșoru Vechi la Vest, Bărcănești și Brazi la Sud și
Bucov la E st.
Fig.1 Poziția geografică a Municipiului Ploiești

Ploieștiul, unul dintre orașele cele mai importante ale țării, se află la cea mai mică
distanță de capitală, și cu toate că pe parcursul a patru secole a avut strânse legături cu aceasta, el
și-a păstrat personalitatea. Orașul Ploiești este traversat de meridianul 25°E (în partea sa de vest)
și de paralela 44°55’N (în partea de sud). Paralela 45 Nord trece prin comunele suburbane
Păulești, Blejoi și Bucov. Municipiul ocupă o suprafață de peste 60 km2, din care 35 km2
reprezintă comunele suburbane.
Ploieștiul se găsește între două mari râuri, primul dintre ele, Prahova, spre sud -vest,
atingând ușor municipiul prin comuna suburbană Brazi, iar cel de -al doilea, Teleajenul, spre nord
și est, străbătându -l prin comunele suburbane Blejoi, Bucov, Berceni. Orașul este așezat pe râul
Dâmbu, care izvorăște în zona de dealuri a orașului Băicoi, trece prin oraș și prin două comune

suburbane și apoi prin comuna Râfov, unde se varsă în Teleajen. Dâmbu are astăzi apa puțină;
este canalizat pe aproape toată partea p loieșteană a traseului său, în el deversându -se, la ieșirea
din oraș, sistemul de canalizare al acestuia.
II. Orga nizare administrativ -teritorială
Ploiești este municipiul de reședință al județului Prahova, Muntenia, România .
Orașul Ploiești a fost cunoscut încă din istorie, iar in 1597 Mihai Viteazul a ales Ploiești
ca bază pentru operațiunile militare și astfel s -a ridicat orașul de la stadiul de sat la rangul de târg
domnesc. Orașul a fost sprijinit de domnitor și astfel devine un important centru urban al țării.

Fig.2 Harta județului Prahova

Evoluția sa a fost accelerată de industrializare, în special după ce s-a început exploatarea
masivă a zăcămintelor de petrol din zonă și în oraș. Au apărut mari facilități de rafinare, ceea ce
i-a adus porecla de „capitala aurului negru” . În continuare, activitatea sa economică este bazată

pe prelucrarea petrolului, orașul având patru mari rafinării, dar și alte industrii legate de această
ramură (construcții de mașini, echipamente electrice, întreținere).
Municipiul Ploiești se găsește în apropierea regiunii viticole Dealu Mare -Valea
Călugărească și are acces direct la Val ea Prahovei, cea mai importantă zonă de turism alpin din
România. Ploieștiul este un important nod de transport, situându -se pe drumurile care leagă
capitala București de Transilvania și Moldova.
III. Evoluția numerică a populației (1912, 1930, 1948, 1956, 1966,
1977, 1992, 2002, 2011, 2018)
Populația orașului a crescut într -un ritm foarte rapid, explicabil prin dezvoltarea intensă a
economiei sale. În 1810, în condițiile ocupației străine, ale încleștării în lupta cu boierii
Muruzești, erau 2024 de locuito ri, în 1837 erau 3000 de locuitori, imediat după unire (1859)
26.468, iar în 1884 erau 32.000 de locuitori. Comparând datele pe care ni le oferă recensămintele
științifice organiz ate din 1899 (45.107 locuitori) și 1912 (56.460), constatăm că sporul populației
Ploieștiului a fost mai rapid decât al tuturor orașelor mari din țară, cu excepția Bucureștiului și a
Constanței, lucru explicabil, de altfel, prin extinderea extracției de petrol.

Fig.3 Evoluția numerică a populației

Populația crește constant până in 1992, apoi incepe să scadă treptat. Creșterea rapidă se
explică prin faptul că și economia s -a dezvoltat într -un ritm alert. În 1856 a fost înființată prima
rafinărie din România si una dintre primele din lume. Ploieștiul era principalul producător de 050000100000150000200000250000300000
1912 Anul 1930 Anul 1948 Anul 1966 Anul 1977 Anul 1992 Anul 2002 Anul 2011 Anul 2018

petrol al țarii, iar pentru această industrie a fost nevoie de forță de muncă. Populația din
localitățile vecine s -a mutat în or aș datorită locurilor de muncă, de care aveau nevoie, dar
industria prelucrării resurselor de subs ol nu a fost singura care i -a atras.
Treptat s -au deschis fabrici care se bazau pe construcții din metal , prelucrarea cauciucului
si a maselor plastice, industria lemnului si a producției din lemn, a hârtiei, cartonului, industria
pielăriei și a încălțăm intei. De asemenea, au apărut edituri, tipografii, s -au inființat școli (
Universitatea de Petrol și Gaze – 1948), sistemul sanitar a fost atent monitorizat si dezvoltat.
In timpul Primului Razboi M ondial, germanii bombardeaza inutil orasul (evacuat de
trupele romane), si ocupa Ploiestiul cu mare fast. Nemtii reusesc sa repuna in functiune o parte
din intreprinderile petroliere si rechizitioneaza tot ceea ce este util razboiului. Reamintim spiritul
civic si naț ionalist al profesorilor, ce r efuza sa prede a in limba germană. Chiar daca orașul ș i
locuito rii trec prin momente de cumpană – desființ area claselor de elevi, arestarea oamenilor,
perchiziții de bunuri – ploieș tenii nu se dau batuți și sabotează transporturile si d epozitele
inamicului, ori refuză sa lucreze pentru acesta. Cu toate acestea, orasul se dezvolta cu
repeziciune. Populația s -a refacut, a reușit depă sirea numarului de locuitori antebelic si in 1930
orasu l numara 80. 000 de locuitori. Industr ia se pune din nou pe picioare și iși marește
considerabil producț ia.
In timpul celui de -al Doilea Razboi M ondial , orasul Ploiesti a fost victima unor
bombardamente violente ce s -au soldat cu pagube imense asupra oras ului. Bombardamentele
vizauin principiu rafinariile. Bombardamenetele asupra Ploies tiului au inceput la 5 aprilie 1944
si au continuat pana in august. Au fost in total 23 de raiduri de atacare, special concentrate
asupra orasului Ploiesti. S -au folosit 13700 de tone de explozibi l, care au avariat atat instituțiile
orașului cat si marile rafină rii, ori monumente.

Datorita transformarilor sociale si economice de sub regimul comunist, orasul incepe sa
isi piarda din importanta treptat. Intre 1944 -1964 orasul cunoaste o dezvoltare minora, iar mai
apoi incepe adevarata dezvoltare industriala si o crestere demografica impresionanta: de la
~90.000 de locuitori in anii 1940 s -a ajuns la peste 252.836 de locuitori in 1992 . Astfel orasul ia
amploare, industrializarea cunoaste limite exponentiale, majoritatea locuitorilor din Ploiesti
lucrand in uz ine ca 1 Mai sau Cablul Romanesc ori rafinarii.

După 1992 numarul locuitorilor începe să scadă, lucru ce a fost determinat de încheierea
regimului communist. Oamenii au avut acces la mai multe informații, la folosirea metodelor
contraceptive. S -au inchis anumite fabrici, locuitorii au rămas fară locuri de muncă. Au venit
investitori străini (Skoda, Peuget, Winwark’t), dar locuitorii nu erau pregatiți profesional pentru
a ocupa noile posturi, așa că au plecat în străinătate pentru munca brută.

IV. Dinamica demografică (1990 -2017)
4.1 Mișcarea naturală
Natalitatea . Prin natalitate intelegem fenomenul demografic care evidentiaza frecventa
producerii evenimentulu i nasterii intr -o populație dată . Masura cea mai frecvent utilizată a
natalitatii este reprezinta rata generala a natalitatii: N / P x 100 unde N = total nascuti vii intr -un
interval de timp determinat (de regula, un an) in cadrul unei populatii date si P = populatia medie
a intervalului.
Intrucat nu intreaga populatie e ste supusa riscului demografic al nasterii, natalitatea nu
ofera o imagine suficient de concludenta a intensitatii producerii nasterilor in respectiva
populatie.
Din acest motiv, cel mai frecvent analizat fenomen demografic este fertilitatea care
evident iaza frecventa producerii evenimentului demografic numit nastere in cadrul populatiei
expuse riscului demografic al producerii acestui eveniment, respectiv populatia feminina de
varsta fertila (considerata conventional ca populatie feminina cuprinsa in int ervalul de varsta 15
– 44 (49) ani). Intensitatea fertilitatii e calculata cu ajutorul: ratei generale a fertilitatii

Fig.4 Natalitatea 0.01.02.03.04.05.06.07.08.09.010.0
Anul 1992
Anul 1993
Anul 1994
Anul 1995
Anul 1996
Anul 1997
Anul 1998
Anul 1999
Anul 2000
Anul 2001
Anul 2002
Anul 2003
Anul 2004
Anul 2005
Anul 2006
Anul 2007
Anul 2008
Anul 2009
Anul 2010
Anul 2011
Anul 2012
Anul 2013
Anul 2014
Anul 2015
Anul 2016

Natalitatea scade după încheierea regimului comunist drept urmare a introducerii
metodelor contraceptive, a inchiderii întreprinderilor, deci a scăderii conditiilor de trai. Până in
anul 2004 este intr -o scădere care devine oarecum constantă, fiind cauzată de numarul mare al
plecarilor pe care le vom vedea într -un grafic viitor.
După anul 2004 indicele natalitații crește până în anul 2011, ca urmare a dezvoltarii
economiei. Cei plecați se reîntorc în țară deoarece s -au facut investiții străine, s -au creat noi
locuri de muncă ce sunt plătite mult mai bine decât medie (Selgros, Carrefour, Bricostore,
Altex ).
Începând cu 2011 natalitatea scade din nou din cauza scăderii veniturilor în toate
sectoarele (25% salarii, 15% pensii), iar populația din nou pleacă afară.
Mortalitatea. Mortalitatea este fenomenul demografic care evidentiaza frecventa
producerii evenimentului demografic numit deces intr -o populatie data.
In analiza mortalitatii este necesar sa se ia in consideratie o serie de factori care
determina expunerea diferentiata a populatiei la riscul de deces. Acesti factori tin de:
a) persoana expusa riscului de deces – este vorba aici de caracteristici cum ar fi: varsta
(care este cel mai strans legata de riscul de deces), sexul (inregistrandu -se o supramortalitate
masculina la toate grupurile de varsta), ocupatia (care prin cont inut si prin conditii specifice de
exercitare poate presupune riscuri de deces diferite), venituri (care diferentiaza populatia in
privinta accesului la servicii medico -sanitare de calitate), studii etc.
b) imprejurarile in care traiesc oa menii si in care se produc decesele – este vorba de
conditii de mediu geografic (care pot fi favorabili sau mai putin favorabili sanatatii si care pot
induce riscuri diferite de deces), mediul de rezidenta (tipuri de rezidenta urbana sau rurala si
marimea acesteia fiind puternic asociate cu riscul de imbolnavire si deces) etc.
c) evenimentul demografic insusi – respectiv decesul – este vorba de cauzele deceselor
care pot fi externe sau interne si care au incidente diferite si prezinta riscuri d e deces diferite.
Intensitatea mortalitatii este masurata si analizata in principal cu ajutorul ratelor
mortalitatii. Aceste rate pot fi: rate generale D / P x 1000 , rate specifice Di / Pi x 1000 si rate
standardizate (a caror semnificatie este similara cu cea a ratelor respective ale fertilitatii).
Mortalitatea mai poate fi descrisa si masurata si cu ajutorul altor masuratori, cum ar fi:
ponderea deceselor de o anumita cauza in total decese (Dc / D x 100); letalitatea unei boli
(raportul dintre numarul celor care sufera de o anumita boala si al celor care decedeaza de

respectiva boala); mortalitatea naturala (procentajul femeilor care decedeaza la nastere);
mortalitatea unei boli (procentajul imbolnavirilor de o anumita boala in totalul imbolnavirilor)
etc.

Fig.5 Mortalitatea
Remarcăm ca mortalitatea rămâne oarecum constantă, fiind vorba de mici inflexiuni in
2008 si 2016 , nefiind foarte accentuate. Motivul pentru care indicele rămâne constant este că
oamenii au avut parte de decese pe cai naturale, fără sa fie vorba de diferite evenime nte cu
impact negativ(catastrofe).
Mortalitatea infantilă . Mortalitatea intervenita in cursul primului an de viata, al carei
nivel este stabilit cu ajutorul ratei observate sau conventionale a mortalitatii infantile: Do / N x
1000 unde Do = decedati in varsta de sub un an intr -un interval de timp determinat (de regula un
an), iar N = totalul nascutilor vii in intervalul de timp respectiv. Decesele infantile pot fi decese
din cauze endogene (datorate unor boli congenitale, imaturitati la nastere , sau a u nor accidente
la nastere care sunt, in cea mai mare masura, inevitabile si se produc predominant in prima luna
sau chiar saptamana de viata) si decese din cauze exogene (datorate unor factori tinand de mediul
in care traieste nou -nascutul si care se produc in majoritate in perioada de dupa prima luna de
viata). Ca atare, reducerea nivelului mortalitatii infantile este posibila aproape exclusiv, prin
reducerea deceselor din cauze exogene.
Intrucat riscul de deces nu este in mod egal distribuit in cursul primului an de viata, fiind
maxim in prima luna sau chiar in prima luna sau chiar in prima saptamana, o serie de autori 0.02.04.06.08.010.012.014.0

considera ca mortalitatea infantila ar trebui impartita in mortalitate neonatala – cea produsa in
prima luna de viata ( D0 – 1 lu na / N x 1000 ) si mortalitate postneonatala – cea produsa in
urmatoarele 11 luni de viata ( D1 luna – 1 an / N x 1000 ).
La randul sau, mort alitatea neonatala se subdivide in mortalitatea anteneonatala (produsa
in prima saptamana de viata) si postneonatala (produsa in urmatoarele trei saptamani de viata).

Fig.6 Mortalitatea infantilă
Până in anul 2006 valorile indicelui mortalit ății sunt foarte mari iar una dintre cauze este
iresponsabilitatea parintilor asupra sanatatii noului nascut. Copiilor nu li s-au facut vaccinurile
necesare, au dezvoltat boli infectioase si parazitare, tuberculoza, difterie, tuse convulsiva,
rujeola, polimielita, toxiinfectii, etc. De asemenea, lipsa de educație, lipsa de cunostinta minima
necesara pentru cresterea unui nou nas cut sau starea financiara deplorabila, sunt alte cauze cauze
ce au condus la valori foarte mari ale mortalitatii infantile.
Indicele de vitalitate. Indicele de vitalitate este calculat raportand numarul nascutilor vii
la numarul de copii decedati inmultit cu 100. Prin urmare, cand indicele este in scadere, cresc
numarul deceselor la nastere.
0.05.010.015.020.025.030.035.0

Fig.7 Indicele de vitalitate

Indicele de vitalitate are valori mai scazute până in 2004 când au inceput să se deschidă
inteprinderile străine, apoi a crecut cât timp economia a fost foarte ridicată și a inceput din nou să
scadă dupa 2011, ca urmare a scaderii salariilor.
Bilanț natural reprezintă diferenta dintre natalitate si mortalitate. Cand bilantul este
pozitiv, adica natalitatea depaseste mortalitatea, feno menul se numeste spor natural, iar cand
bilantul este negativ, el poarta denumirea de deficit natural.
Bilanțul natural se determină prin relația ce reprezintă rata bilanțului natural:
Bn = N – M (‰), unde:
– N este NATALITATEA, adică: numărul sau proporția nașterilor care au loc într -o populație,
într-un anumit interval de timp (1 an).
– M este MORTALITATEA, adică: numărul sau proporția deceselor dintr -o populație, într -un
anumit interval de timp (1 an). 0.020.040.060.080.0100.0120.0

Fig.8 Bilanț ul natural

Intre 1992 -2003 si 2009 -2017 este negativ ceea ce inseamnă ca numarul populației este in
scadere, iar intre anii 2004 -2008 valorile cresc, denotând că numarul persoanelor cu domiciliul in
Municipiul Ploiești crește.
4.2 Mișcarea migratorie
Sosiri le reprezinta numarul populatiei stabilite cu domiciliu raportat la populatia totala
inmultit cu 1000.

Fig.9 Sosiri
Scad foarte mult din cauza poluării produse de industrii, din cauza diminuarii numarului
de locuri de muncă. -3.5-3-2.5-2-1.5-1-0.50
0.05.010.015.020.025.0

Plecarile reprezintă numarul plecati cu domiciliu raportat la populatia totala * 1000.

Fig.10 Plecări
Plecările au crescut foarte mult până in 2001 din cauza închiderii firmelor. Din 2002 până
in 2010 locuitorii au rămas in oraș datorită deschiderii noilor intreprinderi ale investitorilor
străini (Feroemail Ploiesti, Dero Ploiesti, Dorobanțul, Poporul, etc.) . După 2011 oamenii au
început din nou sa plece din cauza taxelor mari si a tăierii salariilor.
Bilanțul migratoriu arată diferența d intre numarul sosirilor si numarul plecarilor.

Fig.11 Bilanțul migratoriu
Din 1992 pana in 2002 numarul plecatilor este mai mare decat numarul sositilor, in
perioada 2002 -2005 se evidentiaza sosirile multe si plecarile putine, intre anii 2005 -2008 din nou
populatia scade iar dupa anul 2008 numarul persoanelor sosite are o valoare mai mare
comparativ cu numarul plecarilor . 0.02.04.06.08.010.012.014.016.018.0
-6-4-20246810

Migrația internațională pentru muncă este reprezentat de numarul plecaților cu
domiciliu (inclusiv migratia externă) / populatia tot ală * 1000.

Fig.12 Migrația internațională pentru muncă

Indicele migratiei internationale pentru munca este in continua urcare deoarece multe
locuri de mun că s-au inchis, in perioada 2007 -2008 s -a declansat criza economica dar si datorita
factorilor politici.
Bilanțul total este rezultatul sumei dintre Bilanțul Natural si Bilanțul Migratoriu.

Fig.13 Bilanțul total

Bilanțul natural este neg ativ (populati a scade ) și bilanțul migratoriu este tot negativ
(populatia pleacă ), prin urmare cresc plecarile si scade populatia. Cele mai multe plecari si 0.02.04.06.08.010.012.014.016.018.020.0
-8-6-4-20246810

scaderi ale populatiei este in 2001, care este urmat de o perioada in care populatia se reface,
cresc sosirile iar in anul 2004 este atinsa valoarea maxima dintre anii 1992 -2017.

V. Presiunea umană asupra teritoriului (2002, 2011)
5.1 Densitatea medie a populației reprezintă numărul de locuitori pe unitate
de suprafață , măsurându -se, în general, în locuitori pe kilometru pătrat, obținându -se prin
împărțirea numărului de locuitori la suprafață în kilometri pătrați.
În anul 2018, în M unicipiul Ploiesti densitatea medie a populației este egală cu 3940
locuitori/ km². Această valoare indică faptul că ne confruntăm cu o aglomerare a populatiei pe
kilometrul patrat, orașul aflandu -se printre primele orașe ale României ca valoare la acest capitol.
5.2 Densitatea netă a populației reprezinta numarul populației totale raportat la suprafața
agricolă ( loc. / ha ). Valoarea densității nete in 2018 este de 103.6 loc/ ha.
5.3 Densitatea fiziologică a populației reprezintă numarul populației totale raportat la
unitatea pe suprafața cultivabilă ( loc/ ha) . Valoarea densitații fiziologice in 2018 este de 112.9
loc/ ha
Deși orașul este situat într -o zona în care agricultura, legumicultura, pomicultura,
viticul tura și zootehnia reprezintă activități economice importante, pe teritoriul lui sunt amplasate
doar câteva unități de colectare și depozitare a produselor agricole. Suprafața agricolă este
redusă, 2217 ha repartizate astfel:
 arabilă 2034 ha
 livezi și pepiniere pomicole 16 ha
 vii și pepiniere viticole 13 ha
 pășuni 148 ha
 fânețe 6 ha
Atât în oraș cât și în zona periurbană există capacități de prelucrare a producției agricole
pe următoarele profile: morărit și panificație, centru de vinificație, fabricarea uleiului,
prelucrarea laptelui, abatorizarea și fabricarea preparatelor din carne.

VI. Structuri și comportamente demografice
6.1 Structura etnică

. Fig.14 Structura etnică în anul 2002 Fig.15 Structura etnică în anul 2011

În anul 2002, structura etnică a populației avea in componență 82% români, 17% din
populație era de origine romă si cu un procent de 1% se afla populația de origine maghiară,
germană, franceză, etc.
În anul 2011, structura etnică a populației era compusa din: 90% români, 2% romi, 1%
alta etnie si 7% origine necunoscută.
In concluzie, putem remarca că populația de origine romă a scazut sau nu s -au mai
declarat ofici al. Acest fapt a generat cresterea populației de origine română (cel puțin statistic).
Celelalte etnii au rămas constante, neexisând evenimente speciale (migrări).
6.2 Structura confesională
În anul 2002 structura confesionala in Municipiul Ploiești era compusa din: 97%
ortodocsi, 1% populația necunoscută si 2% adepți ai altor religii (romano -catolici, adventiști,
etc.).
În anul 2011 este o scă dere a populației de religie ortodoxă cu 6,3%, precum și o creștere
a adepților de alte religii (2,6%) si a po pulației a carei religii este necunoscută (6,7%).
82%
17%
1% romani
romi
maghiari,germani
,etc
90%
2%
1%
7% romani
romi
maghiari,germani
,etc
necunoscuta

Fig.16 Structura confesională în anul 2002 Fig.17 Structura confesională în anul 2011

6.3 Structura populației pe grupe de vârste și sexe
Structura populatiei pe grupe de varsta este determinata in mare masura de natalitate si
mortalitate, de fenomenul migratiei populatiei, de razboaie si altele.Echilibrul instabil dintre
natalitate si mortalitate genereaza la nivelul unei populatii o anumita structura pe grupe de varsta
si sexe. Aceas ta nu are consecinte numai asupra ritmului de intinerire a generatiilor dar si asupra
necesitatilor de consum, a infrastructurii educationale sau de asistenta sociala, asupra capacitatii
societatii de a oferi locuri de munca populatiei active.

Fig.18 Stuctura populației pe grupe de vârste și sexe în anul 2002

97%
1%
2%
ortodocsi
necunoscuta
romano-catolici,
adventisti, etc.
90.7
6.7
2.6
ortodocsi
necunoscuta
romano-catolici,
adventisti, etc.
15000 10000 5000 0 5000 10000 150000- 4 ani10-14 ani20-24 ani30-34 ani40-44 ani50-54 ani60-64 ani70-74 ani80-84 ani
Masculin
Feminin

Fig.19 Stuctura populației pe grupe de vârste și sexe în anul 2011

În 2002 piramida are forma de amforă, natalitatea este ridicată ceea ce inseamnă ca in
viitor va exista populație aptă pentru muncă si care sa sprijine populația imbătrânită. Populația
adultă are o valoare ridicată, această categorie reprezentând un real sprijin atât pentru populați a
imbătrânită, cât si pentru cea tânără. Vârful piramidei este ascuțit, denotând ca mortalitatea este
mare.
In 2011 piramida are aceeasi formă, de amforă. Natalitatea este mai scazută comparativ
cu anul 2002 iar pe viitor populația se va confrunta cu o fo rță de muncă scazută. Populația adultă
este extinsă, iar varful amforei este mai aplatizat fața de anul 2002, având loc procesul de
imbătrânire demografică.
Indicele de feminitate este reprezentat de numarul populației feminine raportat la
numarul populației masculine inmulțit cu 100, si indică câte femei sunt per bărbat.
În 2002 valoarea indicelui este de 110.6, iar in 2011 crește numarul femeilor per barbați
având o valoare de 112.8 .
O cauză ce declanșează această creștere, este mediul in care bărbatul iși desfașoară
activitațile muncitor ești in cadrul întreprinderilor. Aceștia se aleg cu afecțiuni care le scurtează
durata de viață.
Raportul de dependență demografică este reprezentat de numarul populației tinere
adunat cu numarul populației bat râne raportat la populația aptă pentru muncă, ulterior -15000 -10000 -5000 0 5000 10000 150000- 4 ani10-14 ani20-24 ani30-34 ani40-44 ani50-54 ani60-64 ani70-74 ani80-84 ani
Masculin
Feminin

inmulțindu -se cu 100. În urma acestui calcul aflăm care este valoarea populației dependente de
cea adultă.
În anul 2002 valoare indicelui este de 47.7%, iar in anul 2011 populația intreținută este
egala cu 50%. In urma acestei analize, reiese ca populația dependentă este in continuă creștere.
Potențialul demografic este reprezentat de numarul populației feminine cuprinse intre
15-49 de ani, raportat la populația feminina totală, urmată de inmulțirea cu 100. Acesta are ca
scop descoperirea numarului femeilor fertile.
În urma analizei celor doi ani, respectiv 2002 cu 55.0% si 2011 cu 49.8, se constată o
scădere co ntinua a numarului de femei fertile.
Gradul de imb ătrânire al popula ției este reprezentat de numarul populației peste 60 de
ani raportat la populația mai mică de 15 ani. Cu ajutorul acestui calcul se află daca populația
întinerește, stagnează sau îmbătrân ește.
În anul 2002, indicele are o valoare de 1.2, pentru ca in anul 2011 valoare sa urce la 1.6.
În acest context crește îmbătrânirea populației.
Indicele de reînnoire a forței de muncă este calculat din raportul intre numarul
populației 15 -29 de ani și numarul populației 30 -44 de ani, si reprezintă gradul in care populația
adultă este reînnoita de cea tânară.
În urma analizei, reiese ca indicele de reînnoire a forței de muncă este in creștere, in 2011
valoarea crescând cu 0,4 de la 1.0 in 2002 – la 1.4 in 2011.

Bibliografie & Webografie

La realizarea proiectului au fost consultate:
BIBLIOGRAFIE:
1. Constantin Vert – Analiza geodemografică;
2. Erdeli G., Cucu V., (2006), România. Populație, Așezări umane, economie, Edit.
Transversal, București;
3.Erdeli G., Dumitrache Liliana, (2006), Geografia Populației, Edit. Corint;

WEBOGRAFIE:
1.http://www.creeaza.com/legislatie/demografie/STRUCTURA -POPULATIEI -PE-GRUPE –
777.php
2.https://statistici.insse.ro
3.https://www.cain.ro/istoria -orasului -ploiesti/
4.http://dictionareonline.duv.ro/dictionargeografic/201 2/07/25/bilant -natural/
5.https://dexonline.ro
6.http://www.rasfoiesc.com/legal/administratie/demografie/MISCA REA -POPULATIEI –
Natalitate74.php
7.https://www.cain.ro/istoria -orasului -ploiesti/
8.https://ro.wikipedia.org/wiki/Ploie%C8%99ti#Evolu%C8%9Bie_istoric%C4%83
9. https://www.tourismguide.ro/html/orase/Prahova/
10. http://demerscultural.blogspot.com/2008/01/
11.https://bibl ioteca.regielive.ro/referate/geografie/imbatranirea -populatiei -cauze -si-efecte –
102863.html
12. http://amfostacolo.ro/hotel9.php?d=o -zi-in-ploiesti –ploiesti&id=6204
13. https://www.turistinfo.ro/ploiesti/
14. https://www.sciencedirect.com/