ANALIZA ȘI COMPARAȚIA STAȚIUNILOR TURISTICE STRAJA ȘI GEOAGIU BĂI [307024]

ANALIZA ȘI COMPARAȚIA STAȚIUNILOR TURISTICE STRAJA ȘI GEOAGIU BĂI

Prof.Univ.: Roman Lucian

Studenta: Doble (Popa) Madalina Loredana

Oradea

2015

CUPRINS

INTRODUCERE 4

II. STAȚIUNEA DE INTERES NAȚIONAL GEOAGIU BĂI 5

1. Așezarea geografică a [anonimizat] 5

2.  Atestare  documentară  și evoluție 6

3. Infrastructura 17

a. Căile de acces 18

b. [anonimizat] 18

c. [anonimizat] 19

d. [anonimizat] 22

e. [anonimizat] 22

f. [anonimizat] 24

5. Turismul 26

a. Obiective turistice 26

b. Obiceiuri și tradiții 28

II. STAȚIUNEA DE INTERES LOCAL STRAJA 31

1. Așezarea geografică a stațiunii Straja 31

2. Atestare  documentară  și evoluție 32

3. Infrastructura 35

a. Căi de acces 36

b. [anonimizat] 36

c. [anonimizat] 36

[anonimizat] 37

d. [anonimizat] 37

5. Turismul 41

a. Obiective turistice 41

b. Obiceiuri și tradiții 42

6. Protecția mediului înconjurător în Stațiunea Straja 47

a. Calitatea factorilor de mediu 47

b. Gradul de poluare 47

III. COMPARAȚIA STAȚIUNILOR TURISTICE 49

1. Deosebiri 49

2. Asemănări 50

CONCLUZII 52

BIBLIOGRAFIE 53

[anonimizat] (printr-o cerere-[anonimizat]), și se aprobă printr-o hotărâre a Guvernului. Atestarea ca stațiune turistică nu schimbă rangul localității stabilit în condițiile legii.

Definiția stațiunii turistice aprobată de Guvern în Hotărârea numărul 852 din 13 august 2008 pentru aprobarea normelor și criteriilor de atestare a stațiunilor turistice (Monitorul Oficial nr. 613 din 20 august 2008), este următoarea “ ….[anonimizat], localitatea ori partea unei localități care dispune de resurse naturale și antropice la care se adaugă o serie de alte criterii prevăzute în lege”.

[anonimizat] a cărei rază teritorială se află. Autoritatea administrației publice locale are obligația de a respecta criteriile prevăzute în anexa nr. 1, care au stat la baza atestării acesteia. [anonimizat] a [anonimizat].

Așadar am ales să analizez și să fac o comparație între Stațiunea de interes național Geoagiu Băi și Stațiunea de interes local Straja. Astfel, descoperind punctele tari și punctele slabe ale celor două stațiuni la finalul proiectului le vom putea compara și analiza asemănările și deosebirile existente în aceste două locații total diferite.

II. [anonimizat], respectiv complexitatea factorilor naturali care pot fi utilizati pentru intreaga gama a profilurilor de tratament balnear.

[anonimizat] o [anonimizat]-o [anonimizat] noastra, unul dintre statele cele mai bogate in resurse balneoclimaterice din Europa. Turismul de tratament este o forma specifica a turismului de odihna, care in general a luat amploare atat ca urmare a dorintei de a preveni si trata anumite afectiuni, cat si cresterii surmenajului si a bolilor profesionale determinate de ritmul vietii moderne. Din aceasta cauza el este legat mai mult de anumite statiuni cunoscute pentru factori naturali de cura precum climatul, apele minerale, namolurile si gazele terapeutice (mofetele), lacurile cu proprietati terapeutice, apele destinate imbutelierii etc.

In Romania este inca dezvoltata o cultura a balnearului, care poate fi exploatata in conditiile dezvoltarii si diversificarii ofertei de servicii.

Vacantele balneare sunt, de fapt, efectul unei politici sociale, iar beneficiarii acestor vacante, pensionari si membri ai sindicatelor, reprezinta o clientela captiva, care in conditiile reducerii sau eliminarii subventiilor ar disparea ca segment de piata. Coabitarea acestui segment de piata (clientele varstnica si sociala) cu turistii curelor libere nesubventionate, este din ce in ce mai dificila, ceea ce conduce la orientarea acestora din urma, spre vacante active in strainatate.

Aspectul economic al acestui sector reiese atat din activitatea specifica de turism, generatoare de capital, cat si la un nivel mult mai putin vizibil si cuantificabil, ca generator de importante economii in cadrul bugetului social, prin reducerea semnificativa a cheltuielilor de spitalizare, consum de medicamente si a numarului total al zilelor de boala.

Turismul balnear este singura forma de turism care se bazeaza pe un potential permanent, de mare complexitate, relativ inepuizabil si independent de conditiile atmosferice. Desi turismul balnear poate fi practicat continuu, independent de sezon, specifica pentru majoritatea statiunilor este limitarea sezonului la perioada aprilie-decembrie.

Turistii carora li se adreseaza turismul balnear sunt in general persoane de varsta a treia care vin in mod regulat la tratament in statiunile balneare. Durata sejurului in cadrul acestei forme de turism este ridicata, cuprinsa intre 12 si 18 zile.

În repertoriul bogațiilor și frumuseților naturale rânduite în decorul Munților Apuseni, stațiunea balneoclimaterică Geoagiu-Băi apare ca un adevarat mărgăritar. Denumirea ce i se atribuie, de “dar al Metaliferilor”, poate fi interpretată fie ca simbol al varietății de bogații minerale cuprinse în adâncurile pamântului, fie ca expresie a multiplelor calități dietetice-curative ale apelor sale minerale, asociate cu frumusețile odihnitoare ale peisajului natural, ce răsplatesc cu prisosintă pe oricine vine pe aici. Pentru că natura a fost nespus de darnică cu aceste meleaguri, îmbinând într-un atragator decor, în chipul cel mai fericit,tot ceea ce ar putea oferi muntele și marea.

Stațiunea Geoagiu-Băi este situată pe valea pârâului Clocota, la 12 km de orașul Orăștie la o altitudine de 350 m, în mijlocul unor coline acoperite de păduri de fag și brad. Existența acestei asezări este atestată prin mărturiile cioplite în piatră, cu aproape 2000 de ani în urmă, din perioada Daciei romane, sub numele de Germisara.

Apele minerale din stațiunea Geoagiu-Băi sunt termale și mezotermale, bicarbonate, calcice, magneziene cu urme de fier și hidrogen sulfurat, hipotone, carbogazoase și cu o ușoară radioactivitate. Apele mezotermale minerale ale stațiunii Geoagiu-Băi se folosesc în cura internă și în cura externă. În cura internă sunt recomandate în diferite cazuri: gastrite cronice, afecțiuni cronice hepatobiliare și diabet, alergii, anemii și convalescențe după boli infecțioase. În cura externă sunt indicate în afecțiuni ale aparatului locomotor, ale sistemului nervos periferic, în tulburări circulatorii și afecțiuni ginecologice. Împrejurimile stațiunii Geoagiu-Băi oferă numeroase atracții turistice amatorilor de drumeție.

1. Așezarea geografică a stațiunii Geoagiu- Băi

Strặvechea asezare balnearặ Geoagiu Bai, situata la 352 m altitudine, într-o regiune impadurita, la 19 km de Orastie, este un minunat dar al Muntilor Metaliferi. Din punct de vedere administrativ   este  componentă  a  orașului  Geoagiu, fiind   situată  la 6 km de orașul  reședință. Se învecinează  la  sud-est cu orașul  Geoagiu, la  sud  cu satul Cigmău, la nord  cu  satul Rengheți iar  la vest cu comuna Rapolțu Mare.

Față de principalele căi de comunicație, are  o  așezare  destul  de favorabilă, accesul  realizându-se  pe  o șosea asfaltată  secundară (12 km) ce leagă stațiunea de D.N. 7, Sibiu – Arad. La  aceeași  distanță se  află  și halta Geoagiu  pe linia C.F.R.București–Deva care face  legătura  cu stațiunea  prin  DJ 705.

Din  punct  de  vedere  geografic stațiunea  Geoagiu-Băi este situată într-un bazin depresionar  din partea  de  sud-est  a  Munților  Săcărâmb la  extremitatea  celei  mai  mici și interesante  bazine  ale  munților  Metaliferi,  cel  al Glodului.

Figura 1. Localizarea stațiunii Geoagiu Băi

Sursa: https://www.google.ro/search?q=localizare+geoagiu+bai&espv=2&biw=1366&bih=624&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=j5LSVPHdL4f3UrLFgsgN&ved=0CAYQ_AUoAQ&dpr=1#imgdii=_&imgrc=-LI3oEIoSgDGOM%253A%3B7QqSwrhHWzidtM%3Bhttp%253A%252F%252Fgeoagiu.romturism.info%252Fimg%252Fhd_map_small.gif%3Bhttp%253A%252F%252Fgeoagiu.romturism.info%252F%3B230%3B289

2.  Atestare  documentară  și evoluție

Din  punct de vedere arheologic, Geoagiu  este  cunoscut  pentru  așezarea  romană care  se  întinde  în  hotarul  acestei localități, ca  și pentru descoperirea unor tezaure  monetare. Se  poate  vedea  și  azi  la ieșirea  de nord-vest  a  localității Geoagiu,  pe  o lungime  de câțiva  zeci  de  metri, vechiul  drum  roman pavat cu  lespezi de  piatră și  prevăzut  cu  bordură care  conducea  de  la  Germisara  la  străvechea  stațiune balneară.

Pasiunea  sportivă ca  și curățenia corporală  la  romani, a determinat în toate epocile de existență, constituirea, amenajarea și folosirea  pe  scară largă a construcțiilor balneare de toate categoriile și proporțiile, la restabilirea  sănătății și  alinarea  suferințelor. Stațiunea balneară cea  mai importantă,  mai bine  organizată și  mai  frecventată  de  romani de  pe teritoriul  județului Hunedoara a  fost și  a  rămas  cea  de  la Geoagiu –Băi , antica  Germisara.

Denumirea  stațiunii e moștenită  de  la  daci și  menținută  sub  această  formă  și de romani. Dacă mărturiile  sigure  ne conduc cu cca. 2 milenii în urmă, vestigiile arheologice din împrejurimile Geoagiului ne îndreptățesc să considerăm că apele termale de aici au fost folosite cu mult înaintea dacilor și romanilor.

Oricum ar fi, datele științifice cele mai bogate privind existența a unei așezări în hotarul actualei localități Geoagiu și învecinatul Cigmău, care în antichitate îngloba în sine și așezarea balneară, aceste date avându-le în special din perioada romană a Daciei.

Numele Germisara, pe care romanii l-au preluat este de fapt denumirea localității anterioare a strămoșilor daci, specialiștii fiind  de acord în a accepta  originea  traco-dacică a  denumirii: germi – cald, sara – apă.

Sub  stăpânirea  romană, băile  cu  izvoare calde  ca cele  de  la  Germisara  erau  mult  cercetate și utilizate prevăzute  cu  instalații adecvate,  cu sanctuare unde se venerau anumite zeități protectoare a apelor  tămăduitoare. Despre importanța de atunci a băilor și  a intensei  lor  utilizări ne  vorbesc  numeroase vestigii arheologice  păstrate  peste  veacuri: vechi edificii, bazine pentru băi, inscripții și  statuete  dedicate  zeilor  tămăduitori.Totalul  inscripțiilor aflate  aici  se ridică la  peste 30, exceptând ștampilele pe  țigle  și cărămizi.

Piesele  descoperite  până  în  prezent  și  cunoscute  în literatura de specialitate  se  adaugă celor  patru  inscripți, altare,  de fapt baze  de  statui care  au fost  găsite în cadrul  băilor  de  la Germisara și  sunt  închinate  divinităților tămăduitoare și protectoare a izvoarelor  termale. Este vorba de nimfe cărora le  sunt  dedicate monumentele, excepție  făcând  un  altar  care alături de divinitatea  amintită este  adorată  și zeița  Diana. Această  piesă este  ridicată  pentru îndeplinirea legământului de  către  Auer  Theodotus  care i-a utilizat de trei ori cu bune rezultate apele izvorului de la  Germisara. Apare așadar în textul  inscripției mentiunea „Aqvis Germis”. Un alt monument dedicat nimfelor îl pomenește pe Livius Marcelius care la  rândul  lui s-a tratat  în  apele tămăduitoare  ale Germisarei.

Semnificativă este și altă piesă închinată aceleiași zeități, binefăcătoare, de  către Fabius Aqvelinus. Este pomenită  astfel și  unitatea  militară de  garnizoană staționată  în  castrul  de  la  Germisara. Aceste  baze de  statui  erau așezate  de jur împrejurul bazinului  natural, cu  apă  termală pe  postamente  săpate  direct  în  travertinul  din  care  este constituit  mamelonul în care  s-au  săpat  bazinele. Cel mai reprezentativ având un diametru de 7,59 m care se umplea de la izvoarele naturale printr-o conductă de tuburi de teracotă, marcate cu stampila lui Lucretius Aquila care conducea legiunea de soldați a XIII-a Gemina, constructorul instalațiilor balneare.

Ofrande depuse  divinităților au  fost  găsite și în cadrul bazinului natural, loc de cult. Menționăm în acest sens cele  șapte plăcuțe de aur și peste 600 monede de  bronz  și argint. Plăcuțele  din aur poartă pe ele dedicația pentru divinitățile tămăduitoare. Trei sunt oferite nimfelor,  semnificativă fiind  una al  cărei  dedicant poartă  numele de Lucius, nume de origine dacică ce se perpetuează în plină  epocă  romană.

În  imediata vecinătate a bazinelor  săpate în travertin  au  apărut  urme ale unor  construcții care probabil aparțineau unor staționare  pe  perioada  tratamentului  celor care frecventau  termele din localitate. S-a  putut deduce existența unui castru sau castelum, unde  a staționat într-o unitate  militară  în  vremea stăpânirii romậne.

Materialul epigrafic nu vorbește  nimic  de situația   juridică  a localității. Numai datorită inscripțiilor ne putem da seama de cum era grupată  populația, de credințele locuitorilor, de numele persoanelor  care  au  trăit și trecut pe aici.

Așezarea  romană din dreapta  Mureșului a luat ființă pe  lângă lagărul  militar de  pe platoul  din această  parte, care  a fost  folosit  ca punct  strategic  din vremea  războaielor  dacice, căci unitatea  de “pedites singulares britanici” o  avem  amintită  printre  trupele  romane  de ocupație  încă din anul 110.

De la sfarșitul perioadei romane până în evul mediu datele referitoare la Baile Geoagiu lipsesc, ele fiind lăsate probabil în părăsire. Primele mențiuni referitoare la epoca feudală semnalează refacerea băilor la mijlocul sec.16 de către regina Isabela, soția lui Ioan Sigismund Zapolya, regele Ungariei: “a ănființat acolo niște băi placute, pe care  regele le folosește adeseori”.

In epoca modernă, apele termominerale de la Geoagiu sunt utilizate sistematic din secolul XIX, dar mai ales la începutul secoluilui XX, când se amenajează aici diferite utilități balneare (bazine, băi la putină în spații acoperite, băi de namol, hoteluri, vile, spații acoperite, băi de namol, hoteluri, vile etc.). Între cele două războaie mondiale stațiunea cunoaște un nou avânt, după cum ne informează curierul băilor din 1927 , fiind frecventată de diferiți vizitatori și pacienți.

Din configurația de atunci a băilor nu s-a păstrat aproape nimic, cu excepția bazinului mic din ștrandul de astăzi.Vechile amenajări balneare din perioada interbelică se situau aproximativ pe teritoriul ocupat de actuala parcare din fața ștrandului. Stațiunea cunoaste  însă perioada ei de maxima dezvoltare abia în anii 60 dar mai ales în ani 70, când se construiesc cele două moderne baze  de tratament ale complexelor: Germisara, si Aurel Vlaicu, hotelul  Diana cu piscina acoperită, precum și amenajările de agrement în aer liber.

În anul 2008, Geoagiu-Băi a fost clasificată ca stațiune turistică de interes național. La 27 septembrie 2010, stațiunea Geoagiu-Băi a primit, la Bruxelles, titlul de Destinație turistică de excelență a României, în cadrul Galei Premiilor EDEN 2010, organizată cu ocazia Zilei Europene a Turismului.

4. Infrastructura

Turismul nu se poate practica și dezvolta în afara unor condiții naturale de o anumită structură și calitate, condiții care să corespundă într-un grad superior nevoii de refacere a capacității de muncă.

Un element important îl constituie baza materială a turismului. Valorificarea ofertei primare a unui areal turistic depinde direct de gradul de dezvoltare a bazei tehnico-materiale turistice, fără de care resursele turistice nu ar putea fi cunoscute în profunzime și exploatate în mod corespunzător.

O activitate turistică presupune și existența unor obiective istorice și culturale variate, cât și a unei infrasctructuri corespunzătoare.

Baza tehnico-materială cuprinde totalitatea construcțiilor dintr-un anumit teritoriu necesar satisfacerii nevoilor de: cazare (hotel, vilă, han), alimentație publica (restaurant, bar, bufet etc.), tratament, agrement.

Cunoașterea bazei tehnico-materiale în structură și dinamică va oferi o imagine asupra gradului de valorificare a potențialului turistic al stațiunii, din punct de vedere al dotării cu echipament turistic.

a. Căile de acces

Principala cale de acces în zona Geoagiu o reprezintă DN7 Deva-Sebeș sau calea ferată Teiuș – Arad – halta Geoagiu.

Figura 2. Căi de acces în Geaogiu Băi

Sursa: http://ro.wikipedia.org/wiki/Geoagiu-B%C4%83i,_Hunedoara

b. Baza tehnico-edilitară

Turismul din Stațiunea Geoagiu Băi și stațiunea în sine, nu se puteau dezvolta fără o bază tehnico-edillitara amenajată corespunzător. Stațiunea dispune de alimentare cu energie electrică, canalizare, apă curentă, puncte farmaceutice, bancomate, centru de informare turistică și agenție de turism.

c. Baza tehnico – materială de cazare

Bazele de cazare alcătuiesc împreună cu resursele turistice și căile de transport principalul sistem implicat în definirea turismului ca activitate. De altfel expresia economica a actului turismului se consacra prin existența și funcționarea acestor baze. Efectul activității recreative și curative se menține într-un context social atâta vreme cât este abordată numai la nivelul exploatârii resurselor atractive.

Elementul fundamental al activității de turism, serviciul de cazare este absolut recunoscut ca specific și de bază. Unitațile de cazare și dotările anexe sunt acelea care fixează turistul conferind locului atributul de destinație propriu-zisă.

Cazarea alături de alimentație și agrement reprezintă punctul strategic al activității de turism, de amplasare, confortul, tipul de servicii conexe pe care le asigură, conditionțnd nivelul calitativ al funcției turistice al teritoriului respectiv.

Baza materială de cazare în stațiune este reprezentată prin hoteluri, vile, pensiuni și bungalouri. Capacitatea totală de cazare în stațiune este de 1500 de locuri cu extindere la 1860 de locuri. Locurile de cazare se află în următoarele locații:

– Hotel Geimisara construcție încheiată în iulie 1974. Hotelul este amplasat pe un teren cu panta transversală mare, situat în partea sudică a stațiunii, în stânga căii de acces dinspre comuna Geoagiu și Oraștie. Capacitatea totala de cazare în sezonul de vară este de 316 locuri, iar în extrasezon, mai ales iarna este închis. Hotelul a fost prevăzut și cu o baza de tratament completă, fiind de altfel primul complex sanatorial construit în stațiune. De asemenea, hotelul are un restaurant cu 154 locuri și un bar de 50 locuri.

– Hotel Diana – construcția sa, în 1978 a necesitat demolarea unei case particulare. Hotelul este amplasat în vecinatatea hotelului Geimisara, în dreapta șoselei care pătrunde în stațiune dinspre comuna Geoagiu. Capacitatea totală de cazare în sezonul de vară, este de 144 de locuri, iar în extrasezon este mai puțin solicitat (100 locuri). Are în dotare – baza de tratament care nu mai funcționează; o  piscină acoperită, un restaurant cu 120 locuri – disco – bar cu 36 locuri.

Figura 3. Hotel Germisara

Sursa: https://www.google.ro/search?q=localizare+geoagiu+bai&espv=2&biw

Figura 4. Hotel Diana

Sursa: http://www.hotel-diana.ro/galeriefoto.html

– 26 de vile și casuțe

– Direcția general agricolă are în dotare fostul hotel UNCAP, care este singurul complex sanatorial din stațiune, unde se efectuează tratamente în toată perioada anului, iar turiștii sunt cazați pe bază de bilete de tratament.

– S.R.L. BORZA S.A., agent privat care are în dotare fostul hotel al B.T.T. cu capacitate de cazare pentru 100 locuri, dar cu creștere în perioada de vârf la 150 locuri. Hotelul este amenajat cu restaurant de 175 de locuri, doua terase (200 locuri) și un disco- bar.

– Hotelul Vacanța are 88 de camere de cazare clasificate la 3 stele, cu 2 paturi, baie proprie cu cadă/cabină duș, balcon, frigider, TV color, instalație cablu TV cu 32 de programe în fiecare cameră, centrală telefonica cu telefon în fiecare cameră. Toate camerele au fost dotate cu mobilier nou, iar băile au fost renovate și dotate cu instalații și echipamente noi.

Figura 5. Hotel Vacanța

Sursa: http://hotel-vacanta.ro/cazare-geoagiu-bai

– Hotelul Flora cu capacitate de cazare de 50 locuri, dar cu posibilități de creștere de 60 locuri.

– Cooperația meștesugărească are în dotare un pavilion cu 30 locuri, precum și un restaurant cu 70 locuri.

d. Baza tehnico – materiala de alimentație publică

Unitățile de alimentație publică alături de cele de cazare au un rol major în activitatea de turism, lor revenindu-le sarcina asigurării unui alt serviciu de bază: cel al servirii mesei, importanța sa rezultând din subordonarea sa strict fiziologică. Împreună cu unitățile de cazare, cele de alimentație publică au un rol hotărâtor în stabilizarea funcției turistice a unui punct, loc, localitate sau zonă turistică. Numărul total de locuri în unitățile de alimentație publică este de 1200.

Figura 6. Hartă Geoagiu Băi cu bazele de alimentație publică

Sursa: https://www.google.ro/maps/@45.9350348,23.1605743,16z

e. Baza tehnico – materiala de tratament

Pe o suprafață de 17,35 ha din totalul de 57,70 ha intravilan, este inclusă zona balneo-climaterică, în perimetrul căreia factorii naturali terapeutici favorizează practicarea curei naturiste prin aero și helioterapie, diferențiata pe grupe de bolnavi și sezoane:

– apele minerale hipotermale, bicarbonate, calcice, magneziene, hipotone, cu temperatura de 29-33°C și mineralizare totala 1,1 – 1,4 g cu recomandări în cura internă și externă;

– nămol de turbă iodurat, feruginos;

– bioclimat sedativ de ccc, de tip depresionar, de adăpost.

Principala funcție turistică a apelor minerale este cea curativă, dar se extinde exploatarea recreativă (ștranduri, piscine).

Aceste ape care apar sub forma unor izvoare reprezintă unele dintre cele mai importante obiective naturale de atracșie turistică, greu concurabile datorită eficienței lor în prevenirea și tratamentul diferitelor afecțiuni, fie prin cură externă (băi, inhalații), fie prin cura internă.

Figura 7. Tratamente în Geoagiu Băi

Valoarea lor terapeutică se datorează conținutului lor ăn diferite săruri și sporește în condișiile unei termalizări. Apele termominerale de la Geoagiu sunt indicate pentru cura externă în afectiuni ale aparatului locomotor și sistemului nervos periferic, iar pentru cura internă în afecțiuni ale tubului digestiv, hepatice și ale căilor biliare; de asemenea pentru anemii și convalescențe după boli infecțioase.

Izvoarele termale din Geoagiu sunt bicarbonate, calcice, magneziene cu to=29-31°C și mineralizație totala de 1,1-1,4 gr /1.

Geoagiu Băi se numeră printre stațiunile balneoclimaterice atât datorită factorilor naturali terapeutici cu tratament pentru afecțiuni ale aparatului locomotor și sistemului nervos periferic ca afecțiuni principale cat și pentru afecțiuni asociate;  afecțiunile cardiovasculare, dar și datorită factorilor și instalaților de cură cu tratament pentru:

– boli de nutriție și metabolism ca afecțiuni asociate;

– afecțiuni ginecologice;

– afecțiuni dermatologice, endocrine, hematologice.

Stațiunea asigura prin instalațiile pe care le deține: băi cu apă minerală la cadă și în bazin, băi cu apa termominerala în bazine în aer liber, instalații pentru electro și hidroterapie.

f. Baza tehnico – materiala de agrement

Agrementul este asigurat prin trei bazine cu apă termală din care unul olimpic de 2,4 m adâncime, un bazin mic de 1,6 m adâncime și un bazin cu adâncimea de la 1,6 m până la 3 m; un disco-club, un teren de tenis, parcuri și zone verzi.

Apa din bazine are o temperatura de 32-33 de grade Celsius, turiștii au la dispoziție două hectare de plaje, cu gazon și nisip, iar sezlongurile sunt prevăzute, fiecare, cu măsuță și umbrelă de soare.

Parcul stațiunii este un loc minunat pentru recreere, odihnă sau mici plimbări, după băile reconfortante. Aici se găsesc și cele două izvoare cu apă minerală termală, folosite în cura internă.

La extremitatea N-V a parcului stațiunii există un bazin lacustru, un bufet cu terasă de vară amenajată langă parc, loc în care turiștii se pot destinde.

Figura 8. Ștrand Geoagiu Băi

Sursa: http://infoseason.ro/homepage/geoagiu-bai

Figura 9. Ștrand Geoagiu Băi

Sursa: http://infoseason.ro/homepage/geoagiu-bai

5. Turismul

a. Obiective turistice

Apele mezotermale Geoagiu-Băi. Este o rezervație naturală de tip mixt, categoria a IV-a, în suprafata de 8ha, situată în nordul stațiunii balneoclimaterice Geoagiu Băi, reprezentând un comlpex forestier de valoare, de protecție a izvoarelor de apă termală din zonă. Prin Legea nr. 5 din 6 martie 2000 a fost inclusă în categoria "Rezervații și monumente ale naturii".

Cascada

Figura 10. Cascada din Geoagiu Băi

Sursa: www.turismland.ro

Castrul roman Germisara (denumit ulterior "Thermae Dodonae"), fost castru de unitate auxiliară, alături de o așezare civilă, ambele localizate la sud de satul Cigmău, în imediata apropiere de localitatea Geoagiu.

Drumul roman, din care o porțiune este deosebit de bine conservată în paralel cu drumul ce leagă stațiunea Geoagiu-Băi de cătunul Poienari.

Băile Termale Romane (Germisara) acestea au fost descoperite în urma săpăturilor arheologice făcute într-un mamelon de travertin numit „Dâmbul Romanilor”. În straturi succesive, se poate observa cum izvorul termal a fost folosit de către geto-daci chiar înainte de cucerirea romană. Romanii au mărit bazinul și au captat apa printr-o rețea de tuburi din teracotă, transportând-o astfel chiar până la castru, ca să o folosească în scăldători. Săpăturile arheologice au scos la iveală un excepțional tezaur din aur, care poate fi văzut la Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva.

Figura 11. Băile termale romane din Geoagiu Băi

Sursa: https://www.google.ro/search?q=geoagiu+bai&espv=2&biw=1366&bih=624&source=lnms&tbm=isch&sa=X&ei=rLXTVJeqIYG6UqPpgYgF&sqi=2&ved=0CAYQ_AUoAQ#imgdii=_&imgrc=eYKmiN4cuSy5OM%253A%3Bc391U7jRowIc_M%3Bhttp%253A%252F%252Fupload.wikimedia.org%252Fwikipedia%252Fcommons%252F6%252F6c%252FBaile_termale_romane

Biserica Tip "Rotondă" din Geoagiu Băi, edificată probabil pe la sfârșitul secolului XI, începutul secolului al XII-lea, din cărămidă romană în asociație cu o cantitate mai redusă de piatră de râu. Are o navă circulară cu diametrul interior de 5,5 m, continuată spre răsărit cu o absidă semicirculară lungă de 2 m, care are o deschidere de 3 m înspre navă. Lungimea construcției pe axa E – V este de 7 m în interior și de 9 m în exterior.

Ștrandul cu ape termale. Are trei bazine cu apă termală: un bazin mic, cu adâncimea de 1,6 metri, un bazin mijlociu, a cărui adâncime crește de la 1,6 metri la 3 metri, în dreptul trambulinelor, și bazinul olimpic, singurul din Transilvania, de 2,4 metri adâncime. Apa din bazine are o temperatură de 32-33 de grade celsius.

Biserica ortodoxă „Adormirea Maicii Domnului” construită în 1932. Consolidată, renovată și resfințită la 21 noiembrie 2010.

b. Obiceiuri și tradiții

Specific zonei este faptul că, atât portul popular, care se păstrează în special în satele din zona de munte și este purtat mai ales la sărbători, cât și dansurile sau celelalte obiceiuri sunt inspirate și au o legătură deosebit de strânsă cu elementele vieții cotidiene și mai ales cu natura înconjurătoare.

Portul popular (ținuta veche, tradițională) – are doar două culori: alb și negru, care îl fac deosebit de elegant și sobru. Albul imaculat și discretele sclipiri aurii, realizate prin broderii de mare finețe, îi dau totodată o notă luminoasă și optimistă.

Figura12. Portul popular din zona Geoagiu Băi

Sursa: http://www.geoagiu.ro/index.php/localitati/geoagiu-bai

Casele – încăperile conțin, ca obiecte decorative: ștergare viu colorate, cusute în casă și farfurii ("blide") sau căni ("cauce") înflorate, cu ornamentații inspirate din culorile câmpului în plină vară.

Dansurile au ritmul și mișcările inspirate de cursurile de apă care străbat zona:

Învârtita – alternează legănările line cu învârtirile amețitoare, la fel cum în domoala curgere a râului Mureș se întâlnesc adesea vârtejuri periculoase.

Figura 13. Dans popular din zona Geoagiu Băi

Sursa: http://www.geoagiu.ro/index.php/localitati/geoagiu-bai

Călușarul – este un joc vijelios, asemenea torenților ce se rostogolesc pe coastele prăpăstioase ale dealurilor din jurul satului. Este un dans bărbătesc, specific sărbătorilor de iarnă, jucat de un grup de minimum 5 sau 7 bărbați. În perioada premergătoare Crăciunului, tinerii din sat sunt instruiți de un conducător ("vătaf"), care cunoaște bine jocul și care le va fi șef , întreaga perioadă cât vor colinda. Călușarii pornesc în prima zi de Crăciun și, timp de două zile, trec pe la casele tuturor gospodarilor. Dansul, executat de regulă în curte, este urmat de colinzi și urări de sărbători. Gazda îi cinstește cu țuică și, la plecare, le dăruiește un colac și o halcă de jambon ("pecie") afumat. A treia zi de Crăciun, mamele călușarilor pregătesc o masă îmbelșugată, la care sunt invitate fetele din sat și câteva familii tinere. Călușarii mai au obligația ca, din cele adunate în timpul colindatului, să organizeze petrecerea de Anul Nou (Revelionul) pentru toți tinerii din sat.

Șezătorile și clăcile – se practică acum din ce în ce mai rar. Erau specifice, în trecut, serilor lungi de iarnă. La casa unei gazde primitoare, de obicei o văduvă, se adunau femei și fete care își aduceau cu ele de lucru: torceau lână sau cânepă, croșetau, coseau, tricotau. Atmosfera era veselă, pentru că în timp ce lucrau, femeile spuneau snoave, ghicitori, povești sau cântau. De multe ori veneau și feciori din sat care aduceau lăutari și atunci se încingea o petrecere în toată regula.

Strigarea peste sat – este un obicei specific primăverii și are loc, de obicei, în postul Paștelui. Fetele și feciorii satului urcau pe dealurile din preajmă, de unde rostogolesc la vale roți aprinse. De pe un deal pe altul se înfiripează dialoguri între grupuri, susținute în special prin strigături satirice care dezvăluie, nu o dată, fapte, apucături sau obiceiuri criticabile ale unor consăteni. În seara respectivă, însă, nimeni nu are voie să se supere. Strigarea peste sat este semn că natura revine la viață, că s-a terminat cu șezătorile din serile lungi de iarnă și că e momentul ca locul dansului și al cântecului să fie luat de muncile câmpului.

II. STAȚIUNEA DE INTERES LOCAL STRAJA

Situată intr-o pitoreasca zonă a judetului Hunedoara, în apropierea municipiului Lupeni, Stațiunea Straja se numară printre cele mai cunoscute atracții turistice din Munții Vâlcan, cât și din întreaga regiune. Declarată stațiune turistică de interes local incepând cu anul 2002, Straja se bucură în prezent de prezența a 12 partii de ski, perfecte pentru toate sporturile de iarna. De asemenea, amplasamentul complexului la o altitudine de aproximativ 1440 metri face din aceasta stațiune un loc perfect de relaxare și pe timpul verii, racoarea și prospetimea aerului de munte reprezentând un real avantaj.

Așezarea geografică a stațiunii Straja

Straja este o stațiune montană din județul Hunedoara, aflată la aproximativ 20 de km de Petroșani. Situată în apropierea municipiului Lupeni, este situata la o altitudine de 1440 în mijlocul Munților Vâlcan.

Figura 14. Localizarea stațiunii Straja

Sursa: http://www.vileonline.ro/wp-content/uploads/2008/06/harta_straja_2.jpg

2. Atestare  documentară  și evoluție

Documente cu privire la evoluția Stațiunii Straja nu am găsit dar credem că aceasta a apărut deodată cu municipiul Lupeni, deoarece stațiunea îi este încorporată municipiului. Lupeniul își are începuturile în vechime și evoluția sa încadrează într-un proces firesc, determinat de nevoia oamenilor de a exista într-un spațiu care îi apără, dar mai ales le asigură resursele pentru a putea trăi. Există mărturii care ne fac să credem că viața socială a pulsat în această parte a Văii Jiului încă din antichitatea dacică și romană.

Prima atestare documentară a localității datează din anul 1770, municipiul Lupeni avand în prezent o populație de 30.511 locuitori și s-a format grație pășunilor și fânețelor bogate, care au atras importante migrații ale populațiilor din Valea Streiului și Țara Hațegului. După anul 1840, demarând explorările și exploatările miniere în zonă, s-au produs prefaceri care aveau să contureze noul destin pentru aceste locuri, pentru acești oameni. Companiile străine care dețineau diferite perimetre miniere au adus mineri polonezi, cehi, austrieci, slovaci, maghiari și români din Munții Apuseni sau Baia-Mare fapt care a schimbat sub aspect demografic, structura socială a Văii Jiului. Activitatea minieră a început în zona de sud a actualului municipiu Lupeni, deasupra actualelor cartiere de locuințe Vâscoza III și IV la estul cărora se află puțul și galleria.

„ Elisabeta”- prima exploatare minieră din localitate care marchează începutul activităților miniere în zonă. În localitate s-a mai păstrat un cartier muncitoresc de case tip colonie – cartierul Ștefan, relicvă a ceea ce a însemnat în trecut alături de frumusețea munților, tristețea coloniilor, transpunerea în realitate a unei arhitecturi ca un desen expeditiv de copii care desenează o casă.

Municipiul Lupeni a devenit cel mai mare producător de cărbune cocsificabil din țară, cu o dezvoltare monoindustrială (80% din populație trăind din minerit sau alte activități conexe). Exploatarea industrială a zăcământului de huilă a determinat, începând cu anul 1881, apariția coloniilor de muncitori, o astfel de colonie păstrându-se și în prezent.

Dezvoltarea economică și creșterea numărului populației a impus schimbarea aspectului urbanistic, coloniile fiind înlocuite cu cartiere noi de locuințe, extinse pe verticală, cu spații comerciale, zone verzi și parcuri de joacă pentru copii.

În anul 1941, Lupeniul a fost declarat oraș, iar în anul 2004 a fost declarat municipiu. Stațiunea Straja a fost declarată stațiune turistică locală în anul 2002, potrivit H.G. 1110 din 20 octombrie 2002. Stațiunea este cuprinsă în Programul Național de Dezvoltare a Turismului Montan ‘Superschi în Carpați’ în etapa a II-a.

Infrastructura

Potențialul unei infrastructuri fizice locale cu care să fie satisfăcute cerințele economiei, ale populației, reprezintă o premisă a dezvoltării durabile și sustenabile a municipiului.

Municipiul Lupeni are o lungimea totală a rețelei de drumuri de 75,00 km și este compusă din drumuri modernizate și drumuri cu îmbrăcăminți ușor asfaltate:

– drumuri modernizate 34,39 km;

– drumuri cu îmbrăcăminți ușor asfaltate 20,58 km.

Din totalul drumurilor, drumurile modernizate ocupă un procent de 45,85%.

Căi de acces

Dinspre Petroșani sau dinspre Târgu Jiu, pe DN 66, la intersecția de la Livezeni se urmează pe DN 66A indicatorul "Lupeni''.

După cca 20 km, în Lupeni, în zona cartierului Braia, se urmează indicatorul "Straja" și, pe "Drumul Crucii" (asfaltat în totalitate), după aproximativ 7 km, se ajunge în stațiunea montanăn Straja.

În zona de agrement Brăița, există o parcare păzită, unde se poate lăsa mașina și, cu ajutorul telegondolei, un mijloc de transport rapid și sigur, se poate ajunge în Straja. Cu telegondola se parcurge o distanță de 2536 m, pe o diferență de nivel de 593 m, durata transportului este aproximativ 24 minute.

Baza tehnico-edilitară

Stațiunea Straja dispune de următoarele utilități: rețeaua de alimentare cu apă, rețeaua de canalizare și rețeaua de electricitate. Pe lângă acestea în stațiune mai există și punct de prim-ajutor în cadrul Salvamont Straja. La 7 km de stațiune, în Lupeni se găsesc și următoarele: puncte farmaceutice, bancomate, centru de informare turistică și agenții de turism.

În stațiunea turistică Straja există un detașament de Jandarmerie Montană și un serviciu public Salvamont ce asigură atât ordinea și disciplina în stațiune, cât și protecția și acordarea primului ajutor în caz de accidente.

Baza tehnico – materiala de cazare

Complexul turistic este format din 210 cabane, case de vacanță, pensiuni și vile, care asigură cazarea a aproximativ 3700 de persoane. Dintre acestea, 38 sunt omologate cu 1, 2 și 3 stele. Complexul turistic este amplasat la o altitudine de 1380 m, vârful Straja având o înălțime de 1445 m. Dintre acestea se remarcă:

-Complexul Montana este clasificat cu 3 stele, este situat în munții Vâlcan, la 1367m altitudine, în masivul Straja, lângă stația de întoarcere a telegondolei. Complexul este alcătuit din două cabane, cu 29 de camere, de 2, 3, 4 și 6 locuri, fiecare cu grup sanitar propriu, apă rece și caldă permanent. Complexul mai are sală de sport, tenis de masă, saună, internet wireless, terasă, pizzerie (la Montana 2), centru închirieri echipament schi, cursuri de schi, Club Montana – deschis în fiecare seară, pe timp de iarnă.

Figura 15. Complexul Montana

Sursa: http://www.skistraja.ro/foto/Montana/index.html

-Cabane: Platoul Soarelui, Cabana La Oana, Daria, Pegas, Brândușa, Schi,etc.

-Pensiuni: Adriana, Alena, Turist, Faraon, Anca, Petre, etc.

-Vile: Alpin, Oana, Vila Platoul Soarelui, Victoria, Casa Alpina, Straja, etc.

Baza tehnico – materială de alimentație publică

Alimantația publică este și ea importantă în turism. Stațiunea Straja dispune de un număr de 1200 de locuri în restaurantele pensiunilor, cabanelor și vilelor menționate mai sus.

Baza tehnico – materială de agrement

Datorită locației geografice și a contextului socio-economic, această regiune montană și fondul forestier nu au suferit efectele transformărilor antropice în aceeași măsură ca majoritatea stațiunilor turistice europene. Prin contrast, aici se mai pot descoperi încă peșteri, se pot face drumeții netulburate de zgomotoasele convoaie mecanizate populate de amatorii de picnic, se pot explora trasee montane virgine și se pot descoperi stânci pentru cățărat "necucerite" încă. Este de asemenea în curs de amenajare un traseu de mountainbike.

În Straja sunt amenajate 12 pârtii de schi, fiecare fiind echipată cu instalație de transport pe cablu (teleschi). Cinci dintre acestea beneficiază și de instalație de nocturnă, făcând astfel posibilă utilizarea pârtiilor până seara târziu. Sunt întreținute cu ajutorul utilajelor de bătătorit zăpada, ratrac-uri, pentru a le menține în condiții cât mai bune de schi. Prin cele 12 pârtii de schi, stațiunea Straja însumează aproximativ 26 km de domeniu schiabil. Din aceștia, 20 km vor fi acoperiți cu zăpadă artificială. Cele 10 instalații de transport pe cablu vă asigură accesul facil la toate pârtiile din stațiune. Noutăți absolute: înlocuirea telescaunului cu o telegondolă modernă și construcția noului telescaun de pe Vf. Straja. Astfel, apar pârtii noi, cea mai lungă fiind Pârtia Straja, care pleacă din Vf. Straja (1868m) și ajunge la stația de îmbarcare a telegondolei (750m), având o lungime de 8,1 km.

Figura 16. Harta pârtiilor de schi din Straja

Sursa: http://www.skistraja.ro/foto/Strajageneral/index.html

Figura 17. Telegondola din Straja

Sursa: http://hunedoara.citynews.ro/eveniment/telegondola-spre-statiunea-straja-este-functionala-1226584

Pârtiile de aici sunt:

1. Pârtia Straja – lungime: 8,1 km; grad de dificultate: greu
a. Pârtia Lupului – lungime: 519 m
b. Pârtia Lupului II – lungime: 750 m

2. Pârtia Canal – lungime: 1400 m; grad de dificultate: greu
a. Partia Canal II – lungime: 1200 m

3. Pârtia Constantinescu – lungime: 1741 m; grad de dificultate: ușor

4. Pârtia Sfântu Gheorghe – lungime: 700 m; grad de dificultate: ușor

5. Pârtia Mutu – lungime: 1269 m; grad de dificultate: mediu

6. Pârtia Platoul Soarelui – lungime: 400 m; grad de dificultate: ușor

7. Pârtia Telegondola – lungime: 3200 m; grad de dificultate: mediu-greu

8. Pârtia Vf.Straja – lungime: 1000 m; grad de dificultate: mediu

9. Pârtie începători – lungime: 400 m; grad de dificultate: începători

10. Pârtii intermediare

Stațiunea dispune de școli de schi (S.C. Vest Week-end S.R.L, Salvamont Lupeni, SC Comexim R SRL), trasee montane, activități diverse pentru petrecerea timpului liber, organizându-se de asemenea manifestări sportive mari: Cupa veteranilor și cupa energeticianului – manifestări de interes național, concursuri – Cupa Vodafone, Cupa Minerul, Cupa Comexim, Cupa Bamby.

Figura 18. Imagine din Straja

Sursa: http://www.ziare.com/vacanta/turism/romania-la-picior-straja-statiunea-celor-12-partii-galerie-foto-1212517

Figura 19. Imagine din stațiunea Straja pe timp de noapte

Sursa: http://www.skistraja.ro/foto/Strajageneral/index.html

Turismul

Obiective turistice

Principalele obiective turistice din stațiune sunt reprezentate de Schitul Straja, accesul către acesta făcându-se printr-un tunel lung de 50 m, și de Crucea Eroilor de la Straja, o impunătoare cruce de metal ridicată în amintirea ostașilor români căzuți în Primul Război Mondial.

Pe langă atracția turistică de care se bucură, masivul Straja este renumit și pentru încărcătura istorică și religioasă a locului. De altfel, denumirea de Straja are semnificație istorică. În acest loc, în Primul Razboi Mondial, au murit peste 800 de soldati, o parte din ei fiind înmormantați în cimitirul eroilor din Lupeni. La Cabana Montana în anul 1996 s-a aprins într-o seara lumina într-o încapere, becul s-a ars, iar flama făcută de filament a imprimat pe sticla becului o cruce. Becul a fost spart de unul dintre turisti, însă la ceva timp al doilea incident de acest fel a avut loc, o alta cruce apărând pe un alt bec – acest bec poate fi vazut la schitul Straja.

Figura 20. Schitul Straja

Sursa: www.inforegio.ro

Figura 21. Crucea din Straja

Sursa: www.inforegio.ro

Cel de-al doilea bec a fost dus la Starețul Mănăstirii Lainici, care a spus că în acele locuri sunt oameni care au murit în primul razboi mondial și nu sunt îngropați creștinește. Așa s-a hotărât ridicarea unei cruci, în memoria eroilor neamului. Imediat dupa construirea crucii, inițiatorul acestui proiect, Emil Parau, a hotărât împreună cu Episcopia Aradului să ridice un Schit langa Cruce care să aducă pioșenie locului.

Din anul 2006 intrarea în Schitul Straja se face printr-un tunel lung de 50 de metri pe pereții căruia este pictat în întregime Calendarul Bisericesc și scene din Vechiul și Noul Testament.

Obiceiuri și tradiții

O altă atracție a zonei o reprezintă tradițiile și obiceiurile ce se desfășoară an de an: Drumul Crucii, Sărbătoarea Sânzienelor (Nedeia Sânzienelor), Magia Stânei, Colindul Crailor, Festivalul Oamenilor de Zăpadă.

Drumul Crucii

Stațiunea turistică Straja mai este de asemenea cunoscută și datorită procesiunii "Drumul Crucii", organizată în Vinerea Mare a Sărbătorilor Pascale, pe distanța dintre Cimitirul Eroilor și Schitul Straja.

Figura 22. Drumul crucii din Straja

Sursa: www.inforegio.ro

Din anul 2000 se reface drumul parcurs de Mântuitorul Isus Hristos, cu cele 14 popasuri, pe un traseu de 10 km. La fiecare dintre acestea există câte un basorelief care simbolizează scena respectivei opriri făcute de Mântuitor în drumul Său către muntele Golgota. La fiecare basorelief soborul de preoți care participă la procesiune se oprește pentru a se ruga, citind din Cartea Sfântă cele 12 Evanghelii. An de an, circa 4000 de persoane și 20 de preoți participă la procesiunea Drumului Crucii din Straja, ducând pe umeri o cruce în mărime naturală, sculptată cu imagini reprezentând cele 14 popasuri, având încastrată în ea o bucată din lemnul sfânt al crucii purtate de Hristos. Crucea are o greutate de 100 de kilograme, 4,40 m lungime și 2,20 m lățime; ea străjuiește altarul Schitului timp de un an de zile, apoi – anul următor, tot în Vinerea Mare – este coborâtă la Cimitirul Eroilor pentru a fi apoi readusă la Straja.

Nedeia Sânzienelor

În stațiunea Straja are loc, în fiecare an, la data de 24 iunie, Nedeia Sânzienelor, sărbătoare legată de cultul recoltei, al vegetației și al fecundității. Se organizează astfel o nedeie câmpenească, una dintre cele mai frumoase datini păstrate, în mod autentic, în această zonă a țării. Pe timpuri, localnicii din cătunele de munte ale Văii Jiului își dădeau întâlnire pe coama muntelui cu frații lor din Gorj.

Figura 23. Imagine de la Nedeia sânzâienelor din Straja

Sursa: www.inforegio.ro

Atracția sărbătorii o reprezintă concursul de cai, în cadrul căruia călăreții trebuie să poarte, în mod obligatoriu, straie populare românești autentice, specifice zonei din care provine. Conform unei tradiții de sute de ani, flăcăii din cătunele de munte, proprietari de turme de oi, se întrec pe un traseu greoi, în munți, călare pe cei mai de seamă armăsari, marea lor majoritate făcând față cu brio provocărilor impuse de traseu.

Magia Stânei

În fiecare an, în jurul sărbătorii Împăraților Constantin și Elena, oile ies la munte, marcând astfel începutul pășunatului în comun. Și anul acesta, pe 19 mai, la micuța stână dinspre stațiunea Straja, în Lupeni, proprietarii de turme de oi s-au întâlnit pentru măsuratul oilor. Reguli vechi de când lumea, păstrate cu grijă din generație în generație, sunt respectate cu sfințenie de fiecare dată. Oile sunt tunse și „vopsite” cu câte o pată de culoare pentru a-și certifica astfel apartenența stăpânului. Gospodinele pregătesc bucate alese din care se vor înfrupta la munte nu numai ei și ciobanii, ci și toți iubitorii de tradiții invitați cu acest prilej la stână. Într-o atmosferă de sărbătoare, se măsoară laptele muls de la oi, stabilindu-se astfel rânduiala la ciobănit, la stână și la brânză. Cantitatea de brânză care îi revine fiecărui proprietar de turmă este în funcție de cantitatea de lapte măsurată de la oile proprii, acum văzându-se grija pe care au avut-o pentru hrana oilor și pentru îmbunătățirea rasei acestora.

Figura 24. Magia stânei din Straja

Sursa: www.inforegio.ro

Colindul Crailor

În fiecare an, în jurul sărbătorii de Crăciun, are loc în Straja și Colindul Crailor. Acesta se desfășoară sub forma unei scenete, care durează 25 de minute. Echipa este compusă din cel puțin 7 persoane, dar poate ajunge și până la 30 de membri. Sunt personaje pozitive și personaje negative, care se înfruntă și întotdeauna binele învinge răul. Personajele pozitive sunt cei trei crai, denumite și Gasparul – îmbrăcat în galben, Valtezarul – îmbrăcat în albastru și Melfiorul – îmbrăcat în roz. Mai este Îngerul – de regulă un copil, pentru că semnifică puritatea. Personajul negativ este Irodul, care conduce alaiul și cu care se "luptă" minute în șir craii. Există și un Soldat și un preot sau doi. Pe lângă aceste personaje, ceata crailor mai conține și ciobani, numiți în Valea Jiului "brunduși", după denumirea clopotelor pe care le poartă legate de centură, la spate.

Festivalul Oamenilor de Zăpadă

Începând cu anul 2009, în fiecare iarnă, se organizează Festivalul Oamenilor de Zăpadă, festival în cadrul căruia turiștii și nu numai, pot construi oameni de zăpadă sau diverse figurine în funcție de inspirația fiecăruia, cea mai reușită creație fiind premiată. Turiștii își dau silința să realizeze cel mai reușit om de zăpadă și de a câștiga râvnitul titlu. Cu această ocazie, stațiunea Straja este invadată de turiști din toate părțile, dornici să-și pună în evidență talentele arhitecturale. Astfel, oameni de zăpadă clasici, sportivi, bucătari, pirați, mașini decapotabile, minihoteluri sau ursuleți prind viață în stațiune, an de an. Cel mai mare Om de Zăpadă construit a avut înălțimea de 8,1 m, fiind demn de Cartea Recordurilor, și a reprezentat atracția stațiunii întreaga perioadă.

Figura 25. Colindul Crailor din Straja

Sursa: www.inforegio.ro

Figura 26 și 27. Imagini de la Festivalul oamenilor de zapadă din Straja

Sursa: www.inforegio.ro

Protecția mediului înconjurător în Stațiunea Straja

a. Calitatea factorilor de mediu

Aerul atmosferic este unul dintre factorii de mediu greu de controlat, deoarece poluanții,odată ajunși în atmosferă, se dispersează rapid și nu mai pot fi practic captați pentru a fiepurați – tratați. În Lupeni, poluarea atmosferei din cauza evacuării în aer a produselor gazoase rezultate de la centralele termice care funcționează în Stațiunea Turistică Straja (aproximativ 250 de cabane) și la casele particulare (aproximativ 1 100 gospodării), a focurilor izbucnite pe haldele de steril, a transportului auto etc. are unele efecte negative. De regulă, solurile din perimetrul municipiului Lupeni sunt favorabile vegetației forestiere, pășunilor și fânețelor cu condiția asigurării următoarelor cerințe: apă, aerație, afânare și preocuparea pentru acoperirea solurilor cu vegetație forestieră, precum și lucrări de îmbunătățiri funciare.

b. Gradul de poluare

Printre cei mai puternici factori poluanți ai mediului este industria minieră. Aceasta este răspunzătoare atât de poluarea aerului cât și de poluarea apelor și a solului. Poluarea solului produsă de activitățile miniere prin haldele de steril depășește 20 de hectare precum iar degradarea terenurilor din cauza galeriilor subterane este de aproximativ 100 hectare. Poluarea solului este produsă și de depozitele de deșeuri urbane, dar aceste 39 suprafețe urmează a se ecologiza după anul 2009 când groapa de gunoi este propusă pentru închidere.

În cadrul restructurării sectorului minier, protecția mediului reprezintă un obiectiv deosebit de important. În Lupeni, în momentul de față, dată fiind restrângerea de activitate în domeniul industriei miniere, prin închiderea Uzinei de Preparare a Cărbunelui Lupeni, se poate spune că poluarea mediului s-a redus, în special pentru factorii de mediu aer și apă.

Principalele surse de poluare sau degradare a solului sunt constituite din:

– ocuparea și impermeabilizarea solului cu clădiri, incinte, drumuri de acces;

– deșeuri (industriale, toxice, periculoase, menajere);

– deformațiile terenului din cauza exploatărilor subterane;

– degradarea peisajului etc.

În urma activității economice desfășurate la nivelul municipiului Lupeni, rezultă trei categorii de deșeuri:

– deșeuri industriale: rezultate în urma proceselor tehnologice și a activităților industriale desfășurate de agenții economici;

– deșeuri periculoase: sunt constituite din deșeurile de spital speciale, care cer o atenție aparte, atât la faza de colectare, cât și la cea de tratare / eliminare;

– deșeuri menajere: sunt reprezentate de deșeurile rezultate în urma altor activități decât cele industriale (casnice, comerț etc.).

III. COMPARAȚIA STAȚIUNILOR TURISTICE

În urma analizării celor două stațiuni putem concluziona faptul că deși una dintre stațiuni este de interes național, iar cealaltă este de interes local, totuși există atât asemănări cât și deosebiri între cele două.

Deosebiri

Pe lângă faptul că principala deosebire între cele două este aceea că Geoagiu Băi este de interes național, iar Straja este de înteres local, cea mai important este aceea că Geoagiu Băi este o stațiune balneoclimaterică și Straja este o stațiune montană. Pe lângă aceste două principale deosebiri am mai identificat și altele.

Atestarea documentară este o altă deosebire între cele două. Deși au fost găsite dovezi ale existenței băilor termale încă din perioada dacilor și romanilor, satul Geoagiu Băi a fost atestat documentar tarziu, abea în anul 1805 și declarat stațiune turistică de interes național doar în anul 2008, în timp ce primele atestări documentare despre municipiul Lupeni apar în anul 1770, iar Straja a fost declarată stațiune turistică de interes local în anul 2002.

O altă deosebire este dată de diferența mare a numărului de locuri de cazare, un criteriu la care stațiunea montană Straja stă mult mai bine avănd aproximativ 3500 de locuri de cazare în pensiuni, vile și cabane, față de doar cele aproximativ 1900 de locuri de cazare de care dispune stațiunea balneară Geoagiu. O altă deosebire a bazelor de cazare este aceea că cabanele, vilele și pensiunile din zona Straja sunt relativ noi, spre deosebire de hotelurile din Geoagiu Băi a căror vechime datează din anii 60-70.

Un alt lucru ce diferențiază cele două stațiuni este accesul la utilități precum apă curentă, canalizare și încălzire. Astfel în Geoagiu Băi unitățile de cazare sunt racordate la rețeaua locală, spre deosebire de Straja unde proprietarii de pensiuni au fost nevoieți să se adapteze la condițiile existente, construindu-și fântâni, centrale și fose septice independente. O altă diferență în cea ce privește utilitățile urbane este existența băncilor și a bancomatelor, acestea lipsind cu desăvârșire în Straja.

Stațiunile se diferențiază și din punct de vedere al centrelor de informare și promovare turistică, astfel că în Geoagiu Băi există punct de informare turistică și agenții de turism, iar în Straja nu. Dar o altă metodă de promovare foarte importantă ar fi informarea on-line, iar la acest capitol stațiunea Straja primează, deoarece beneficiază de un site propriu, precum și de posibilitatea de a vedea în timp real condițiile în care se schiază pe două pârtii din stațiune, prin intermediul unor camere video.

O altă deosebire constă în oraganizarea de evenimente sportive, întreceri și festivaluri în scopuri recreative și distractive în stațiuni. Spre deosebire de Geoagiu Băi în Straja se organizează numeroase evenimente precum: Cupa veteranilor, Drumul Crucii, Nedeia Sânzienelor, Festivalul oamenilor de zăpadă etc.

Au fost evidențiate principalele deosebiri dintre stațiuni, totuși pe lângă acestea ar mai pot fi enumerate multe altele, dar după părerea mea acestea sunt principalele din punct de vedere turistic.

Asemănări

Deși sunt diferite din mai multe puncte de vedere, precum cele evidențiate anterior, totuși putem descoperii și o serie de asemănări în ceea ce privește cele două stațiuni.

O primă asemănare între cele două constă în drumul de acces în stațiune, aici referindu-ne la faptul că ambele dispun de căi rutiere în stare bună, căi feroviare și chiar și o telegondolă de care beneficiază turiștii.

O altă asemănare este dată de faptul că ambele stațiuni sunt accesibile tuturor doritorilor, neavând prețuri mari în comparație cu alte stațiuni din țara noastră.

Din punct de vedere climatic putem spune că in ciuda altitudinii diferite, stațiunea Geoagiu Băi fiind amplasată la cota 350m, iar Straja la 1440m, temperatura este relativ asemănătoare. În ambele stațiuni temperatura medie anuală se situează în jurul valorii de .

În cea ce privește poluare putem spune că prezența principalilor factori de risc este scăzută, în mare parte localizării lor, dar totodată pionii principali în poluarea stațiunilor sunt turiștii, prin aruncarea deșeurilor în natură.

Numărul locurilor în bazele de alimentație publică este tot o asemănare a celor două stațiuni, acesta fiind de aproximativ 1200 de locuri în restaurante omologate.

O altă asemănare importantă în cea ce privește turismul este păstrarea și conservarea obiceiurilor și tradițiilor specifice fiecărei stațiuni. Astfel că pe lângă activitățile specifice fiecărei stațiuni acestea conturează și dau o anumită notă aparte agrementului turistic. Aceste activități vor stârnii mereu curiozitatea turiștilor indiferent că sunt români sau străini, chiar și în extrasezon.

Cea mai importantă asemănare dintre cele două stațiuni o constituie baza de agrement, chiar dacă aceasta este diferită prin faptul că principala atracție în Straja o constituie pârtiile de schii împreună cu dotările lor, iar în Geoagiu Băi primează apa termală și bazele de tratament, acestea sunt amenajate conform unor standarde înalte, fiind capabile să satisfacă nevoile tuturor turiștilor. Astfel baza de agrement a fiecărei stațiuni este cea care atrage numărul mare de turiști, provocând un flux intens în sezonul specific fiecărei stațiuni, iarna în Straja și vara în Geoagiu Băi.

O ultimă asemănare din punctul meu de vedere este dată de dorința de dezvoltare a celor 2 stațiunii. Oficialitățile din ambele zone își doresc atragerea an de an a cât mai multor turiști.

CONCLUZII

Prin analiza și comparația acestor două stațiuni, Geoagiu Băi și Straja, putem concluziona faptul că fiecare stațiune încearcă să ofere turiștilor condiții și modalități de petrecere a concediilor și a timpului liber prin infrastructura de agrement specifică fiecăreia dintre ele. Chiar dacă mai au lipsuri în ceea ce privește unele dotări, acestea atrag un număr mare de turiști dornici să se bucure de ceea ce le oferă acestea la momentul potrivit.

Chiar dacă se diferențiază prin criteriul de atestare locală sau națională, tipul de stațiune și altitudinea la care se află, acestea se aseamănă prin lupta pe care o duc în funcționarea și dezvolatarea ofertei turistice, încercând sa atragă investiții mai mari din partea autorităților.

În concluzie fie că vrei să te bucuri de beneficiile apei termale și a bazelor de tratament din Geoagiu Băi, sau să înveți și să experimentezi practicarea sporturilor de iarnă în Straja, acestea vor încerca să îți pună la dispoziție tot ce au mai bun pentru a-ți satisface nevoile și de a-ți garanta petrecerea unui sejur de neuitat.

BIBLIOGRAFIE

I.S. Gruescu, Cornelia Grumăzescu, (1970), Județul Hunedoara, Editura Academiei Republicii Socialiste România, București

O. Floca, P. Grant, (1965), Hunedoara. Ghid turistic, București

V. Sturz, (2008), Monografia turistică a Carpaților Românești, Editura Presa Universitara Clujeană, Cluj-Napoca

I. Mârza, P. Stoican, Z. Ștef, M. Valea, B. Vulcu, (1980), Județele Patriei. Hunedoara, Monografie, Editura Sport-Turism, București

I. Preda, A. Țenu, (1981), Resaurse de ape minerale și termale, Universitatea din București, București

www.inforegio.ro

http://licenta.biz/site/index.php/34-licente/turism/222-propuneri-de-dezvoltare-a-turismului-in-arealul-geoagiu-bai

http://www.psihologiaonline.ro/download/lucrari/L012_OfertaTurism.pdf

http://infoseason.ro/homepage/geoagiu-bai/#sthash.ixpu1mpC.dpuf

http://www.scrigroup.com/afaceri/turism/POTENTIALUL-SI-INFRASTRUCTURA-31189.php

http://www.infoghidromania.com/statiunea-straja.html

http://www.skistraja.ro/straja.html

http://www.lupeni.ro/strategie_Lupeni.pdf

http://www.geoagiu.ro/index.php/localitati/geoagiu-bai

http://ghid-straja.viaromania.eu