Analiza Semantica a Strazilor din Orasul Drobeta Turnu Severin

Analiza semantică a străzilor din orașul Drobeta-Turnu Severin

Analiza semantică a numelor de străzi reprezintă descifrarea semnificației acestora, acest lucru se face pentru a evita eventualele eronări sau interpretarea greșită. În decursul timpului, mai mulți geografi au propus o serie de grile care permit realizarea unei clasificări a odonimelor, dar și calcurarea frecvenței de apariție a fiecărei categorii.

Analiza propusă poate fi percepută pe două direcții ,,semantice” pornind de la două noțiuni fundamentale: reper spațial (util în viața de zi cu zi) și de memorie (colectivă în anumite cazuri).

Reperul spațial este reflectat de cinci tipuri de rapoarte geografice:

Raport geografic referențial direct, prin consemnarea unui element urban adiacent, înscris

în lungul străzilor respective. Exemple: Str. Arțarului, Str. Alunului, Aleea Castanilor, Aleea Busuiocului, Str. Cireșului, Aleea Crizantemelor, Aleea Crinilor, Str. Școlii.

Raport geografic referențial indirect-sugerează existența unor elemente grafice specifice

ale mediului înconjurător pe locul său sau apropiat străzii în cauză: Piața Castelului, Piața Ghica, Aleea Gării, Str. Iazului, Str. Islazului, Str. Izvorului, Str. Portului, Prelungirea Carpați, Prelungirea Cireșoaiei.

Raport geografic direcțional- are rolul de a orienta fluxul, arătând sau sugerând direcția.

Astfel de nume apar frecvent în toponimia urbană, mai ales la marginea intravilanului, semnalând localitatea mai importantă de pe traseul respectiv; unele dintre aceste localități, datorită expansiunii orașului, se află în prezent în perimetrul acestuia. Din a doua situație amintim: Calea Severinului, Calea Târgu Jiu, Bulevardul Mihai Viteazu etc.

Raport geografic tematic referențial-numele de străzi aparținând acestei clase au valoare

echivalentă celor încadrate raportului referențial indirect, deosebirea constând în faptul că odonimele ce fac obiectul acetui tip de raport fac parte dintr-o grupă de nume ce corespund unei teme. Tema se constituie în cazul în care mai multe străzi apropiate au nume din aceeași categorie (fie categorii de obiecte, fie nume de personalități ce s-au distins într-un anumit domeniu etc.). Ex: Str. Gheorghe Ionescu- Șișești- doctor, Str. Victor Babeș-doctor.

Raport geografic tematic artificial- se găsesc cea mai mare parte a odonimelor, numele

alese făcând referire la realități geografice naționale ( mai mari sau mai mici: munți, dealuri, lacuri, localități de tot felul etc.). Ex: Str. Bucegi, Str. Brezniței, Str. Carpați, Str. Călărași, Str. Cernețului, Str. Dunării, Str. Făgăraș, Str. Godeanu, Str. Mureș, Str. Negoiu, Str. Moldova, Str. Oltului, Str. Oituz etc. De asemenea sunt prezente și nume făcând referire la noțiuni și expresii abstracte: Str. Independenței, Str. Păcii, Str. Fraternității, Str. Unirii, Str. Renașterii, Str. Răscoalei etc.

Memoria colectivă îndeplinește un rol esențial în politica denominării urbane. Se întâlnesc următoarele situații:

Raport geografic toponimic-este cunoscut că numele de locuri ( odonimele în particular)

Reprezintă adevărate repere ale vieții urbane de odinioară. Este vorba, între altele, de vechi ocupații ( cavafi, zarafi, apoi negustori-lipscani, gabroveni, udricani) care au trecut și au rămas în nomenclatura stradală. Ex: Str. Oituz, Str. Măraști, Str. Mărașești, Aleea Constructorului.

Raport referențial vechi- numele străzilor din acestă categorie consemnează existența

unui obiectiv, a unei realități spațiale concrete (din domeniul economic, social, edilitar etc.). Ex: Piața Mică.

Raport geografic onorific-sunt incluse străzi ce poartă numele personalităților care au o

relație particulară cu locul în chestiune, fie că este vorba de scriitori, literați, actori, geografi, personalități politice. Ex: Str. Mihai Eminescu, Str. Aurel Vlaicu, Bulevardul Tudor Vladimirescu, Str. Țepeș Vodă, Str. Ștefan cel Mare, Str. Mihail Sadoveanu, Str. Liviu Rebreanu, Str. Ion Minulescu etc. În acestă raport sunt incluse și evenimentele: Str. 1 Decembrie 1918, Str. 1 Mai.

Raport geografic ,, ideologic”- acest tip de raport geografic de ,,memorie” se detașează de

celelalte trei prin caracterul său abstract, deoarece aceste nume simbolizează un ideal și o stare de spirit impusă de cele mai multe ori de oficialitățile locale. Ex: Str. Independenței.

În afară de odonimele care se încadrează acestor categorii, mai există numeroase nume care nu respectă nico normă de localizare care să se încadreze în vreo logică spațială.

Fig. 8 Diagrama listei toponimelor în Drobeta-Turnu Severin

În urma realizării diagramei de structură radială, putem observa cum au fost reprezentate din punct de vedere statistic toponimele din orașul Drobeta-Turnu Severin, jud. Mehedinți. Diagrama este alcătuită în proporție de 50% din antroponime simple (ceea ce reprezintă 37% , respective 77 de străzi) care dețin procentul cel mai mare din cadrul tuturor categoriilor analizate.

Toponimele reprezintă 29%, respective 59 de străzi. Din cadrul toponimelor amintim: Str. Ada-Kaleh, Str. Brezniței, Str. Bucegi, Str. Carpați etc. Din cadrul antroponimelor simple amintim: Str. Adrian, Str. Alexandru Ion Cuza, Str. Tudor Arghezii etc.

Cu un procent mai mic, 24% , ceea ce înseamnă 50 de străzi este categoria reprezentată de apelative, dintre aceste amintim: Str. Alunului, Str. Arțarului, Aleea Castanilor, Str. Cireșului etc.

Atât antroponimele cu determinant, cât și cele din categoria altor situații dețin un procent de 3% (7 străzi) din total, un procent destul de mic comparative cu restul elementelor. Din categoria antroponimelor cu determinant fac parte: Str. Groza Petru-doctor, Str. Lepri Romulus-căpitan etc. Din categoria alte situații fac parte: Str. Păcii, Str. Independenței

Din categoria noțiunilor și datelor comemorative fac parte 5 străzi, ceea ce reprezintă 3%. Din acestă categorie fac parte: Str. 1 Decembrie 1918, Str. 1 Mai etc.

Putem constata că din categoria hageonimelor nu avem nicio stradă care să facă parte și care să reprezinte un procentaj în realizarea acestei diagrame.

.

Fig.9 Diagrama repartiției numelor de străzi care au ca origine apelative- orașul Dr.-Tr. Severin

În urma realizării diagramei de mai sus, putem oberva că apelativele au fost clasificate în funcție de denumirile străzilor și impărțirea lor pe categorii. Astfel, din acestea fac parte: apelative cu origine din domeniul florei: Str. Stânjenelului, Aleea Mărgăritarului, Str. Merilor, Aleea Narciselor, Aleea Magnoliei, Aleea Margaretelor etc. (aceste apelative dețin un procent de 56 % ceea ce înseamnă că ele sunt dominante în cadrul apelativelor). Apelativele ce au la origine un tip de ocupație dețin un procent de 8% și sunt cele mai puține în cadrul apelativelor (ex: Aleea Constructorului). În ultima categorie se încadrează apelativele cu diferite noțiuni ce fac parte din noțiuni comune: Str. Iazului, Str. Islazului, Str. Izvorului (acestă categorie deține un procent de 36%) etc.

Insule toponimică în orașul Drobeta-Turnu Severin

Fig.10 Insulă toponimică- Drobeta- Turnu Severin

Insula toponimică reprezintă un grup de străzi alăturate a căror nume au o anumită tematică. În Fig. 10 se poate observa o insulă toponimică alcătuită din străzile încadrate în chenarul de culoare roșie. Străzile fac parte din grupul apelativelor care sugerează nume de flori, cele patru străzi care alcătuiesc insula toponimică sunt: str. Iasomniei, Str. Macului, Str. Daliei, Str. Lotusului, Str. Freziei.

Fig.11 Insulă toponimică- Drobeta-Turnu Severin

În cadrul figurii 11 este reprezentată o altă insulă toponimică din cadrul orașului Drobeta-Turnu Severin. Acestă insulă este alcătuită din trei străzi care au la bază toponime, ele exprimând trei importante zone: Str. Moldovei, Str. Transilvaniei, Str. Crișana.

Fig.12 Insulă toponimică- Drobeta-Turnu Severi

În harta străzilor din orașul Drobeta-Turnu Severin atașată mai sus putem observa o altă insulă toponimică. Aceasta este alcătuită din 2 străzi care au la bază antroponime cu determinant, este vorba despre străzile: Str. Doctor Gheorghe Ionescu- Șișești și Str. Doctor Victor Babeș. Spre deosebire de insulele identificate în figurile 10 și 11, acestă insulă este lineară.

În concluzie, Drobeta Turnu Severin este un oraș cu o adevărată încărcătură istoric, astăzi orașul îmbină în mod armonios industrializarea cu grija pentru conservarea frumuseților naturii și a valorilor istorice. Prin realizarea canalului Rin-Main-Dunăre (1992), Drobeta-Turnu Severin este în legătură directă cu toate orașele Europei, de la Marea Neagră la Marea nordului. Peste podul Hidrocentralei Porțile de fier I de la Gura Văii, de la Drobeta-Turnu Severin la Belgrad sunt 300 km, la Istambul cca. 700 km, la Atena 950 km și la Roma 2000 km.