Analiza Riscurilor Intreprinderii la S.c. Uamt S.a. Su S.c. Metalica S.a

Capitolul 1. Introducere

În această lucrare vă voi prezenta analiza riscurilor întreprinderii, atat aspect teoretice cât și practice prin analiza riscului economic, analiza riscului finaciar și analiza riscului de faliment.

Primul capitol abordează aspectele teoretice cu privire la conceptul de risc, privind definirea și clasificarea acestuia.

În cel de al II-lea capitol se prezintă partea teoretică a analizei riscului economic, analizei riscului finaciar și analizei riscului de faliment.

Partea practică o prezintă analiza celor două firme S.C. UAMT S.A. și S.C. METALICA S.A.. Am ales aceste două firme diferite între ele pentru a analiza deosebirea riscului de faliment la o firma mare și una medie. Pentru efectuarea diagnosticului financiar se folosesc datele contabile care reprezintă cuantificarea activității economice la o firmă. Rezultatele financiare ale societățiilor vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2012 și 2013 pentru formularea unor concluzii pertinente privind starea întreprinderilor.

Capitolul 2. Delimitări teoretice privind riscul

2.1. Concepte și caracteristici privind riscul

Creșterea complexității corelatiilor structurale ale unui sistem economic-social, la care se complecteaza dezvoltarea tehnologiei și a științei, au creat schimbari importante în procedura de tratare a aspectelor practice și teoretice ale conceptelor de risc și incertitudine la treapta de firmă. Pe primul plan, s-au impus aspectele care priveste conținutul și semnificația de aplicare a conceptelor de risc și incertitudine în general,opiniile diferiților specialiști în acest domeniu fiind extrem de diverse. Astfel, riscul poate reprezenta incapacitatea unei firme de a se ajusta la timp și cu cel mai mic cost la schimbările de mediu.

Din acest punct de vedere, riscul care dauneză activitatii unei firme are ca principală origine instabilitatea climatului de afaceri (un element exogen firmei) și neputința agentului economic de a anihila la timp și fără costuri mari efectele generate de această evoluție continuă a mediului în care acționează. În acestă logică, o activitate rentabilă în perioada actuală poate deveni nerentabilă în viitor dupa modificările nefavorabile a condițiilor de mediu. De aici decurge, astfel, că riscul este o caracteristică constantă a activității unei firme, aceasta trebuie să implementeze mecanisme adecvate de gestionare a riscului, care va evidenția rapid modificările apărute și măsurile de intervenție. Din punct de vedere probabilistic, riscul înseamna variabilitatea profitului față de media profitabilității din anii anteriori. Această accepțiune este importantă în realizarea previziunilor, în care “riscul se estimează ca variabilitate a profitului în raport cu speranța de rentabilitate”. Astfel, drept criteriu de definire s-au ales oscilațiile profitului față de o medie, considerând că realizarea viitoarelor profituri sa fie mai mici decât nivelul mediu, considerat ca nivel de referință, poate să duca la apariția unor situații de criză și să afecteze în mod negativ activitatea economică.

Riscul reprezintă o componentă inerentă care intervine în desfășurarea activității economice, la toate nivelurile, și care are la bază un complex de factori. Datorită impactului potențial semnificativ al acestor factori de risc asupra rezultatelor întreprinderii și imposibilității controlării lor depline de către întreprindere, analiza riscului reprezintă o dimensiune importantă a managementului strategic al întreprinderii care presupune parcurgerea următoarei succesiuni de pași: identificarea riscului, analiza și evaluarea riscului, determinarea intervențiilor prioritare pentru limitarea riscului și tratamentul riscului.

Diagnosticul riscului unei întreprinderi reprezintă, alături de diagnosticul rentabilității, o parte deosebit de importantă a diagnosticului financiar al întreprinderii. În demersul stabilirii diagnosticului riscului unei întreprinderi, se impune definirea noțiunii de risc și stabilirea indicatorilor de măsurare a acestuia la nivelul unei întreprinderi.

“Cu toate acestea, toți autorilor sunt de părere că, la nivelul gestiunii financiare a unei întreprinderi, prin risc se înțelege îndeosebi variabilitatea indicatorilor de rezultate ai întreprinderii, rentabilitate și profit. Variabilitatea rezultatelor se raportează la neconcordanța dintre rezultatele estimate și cele efective, neconcordanță care se manifesta fie în sens pozitiv, fie în sens negativ, acestea fac ca riscul să fie înțeles în sens dublu, iar amplitudinea variației rezultatelor față de valorile lor estimate dă dimensiunea riscului. Având în vedere definirea conceptului de risc, îndeosebi prin intermediul conceptului de variabilitate, măsurarea riscului presupune utilizarea indicatorilor statistici de dispersie și abatere medie pătratică a rezultatelor (profit, rentabilitate) în raport cu media lor, precum și prin intermediul coeficienților de elasticitate a rezultatelor (profit) în raport cu nivelul de activitate al întreprinderii – cifra de afaceri.”

2.2. Clasificarea riscurilor întreprinderii

Economia de piață presupune, prin legile după care se conduce, apariția unor riscuri și îndoieli specifice, care atesta cu caracteristicile activității oricărui agent economic, ale determina apariția unor stări și situații conjuncturale nefavorabile. Necunoașterea riscurilor ce pot să apară, a unor factorilor de cauzalitate și a măsurilor de intervenție în cazul materializării poate avea un efect negativ pentru firmă, putând determina chiar falimentul ei. Din acestă cauză, se impune clasificarea riscurilor, în scopul stăpanirii mecanismului de acțiune al fiecăruia și al introducerii unor instrumente adecvate de protecție.

În literatura de specialitate consacrată problematicii riscului ce repartizează activitatea agentului economic, există o mulțime de variante referitoare la clasificarea riscurilor.

După nivelul la care este localizat , poate fi:

a) risc macroeconomic – este rezultatul evoluției într-un anumit sens a condițiilor mediului de afaceri,

b) risc sectorial – este dat de caracteristicile sectorului în care firma își desfășoară activitatea,

c) risc microeconomic (specific firmei) – este determinat de factori endogeni, specifici fiecărei întreprinderi în parte.

După posibilitatea de interpretare a legii de probabilitate, riscurile se pot clasifica în:

a) riscuri subiective – depind de aprecierile subiective ale fiecărui individ, de informația sa,

b) riscuri obiective – inerente oricărei activități caracterizate printr-o anumită probabilitate de variație a rezultatelor și sunt independente de individ.

În funcție de posibilitatea de previziune , riscurile pot fi:

a) riscuri previzibile – sunt provocate de factori ce pot fi prevăzuți înainte de desfășurarea unei operațiuni sau activități.

b) riscuri imprevizibile – sunt provocate de factori întâmplători, imprevizibili, ce nu pot fi prevăzuți înainte de începerea derulării unei operațiuni.

După originea factorului care le generează , riscurile pot fi:

a) riscuri interne – sunt generate de factori care acționează în interiorul unei întreprinderi și se referă la defecțiuni ce pot apărea înfuncționarea mijloacelor fixe, fraude provocate de angajați, greve provocate de personal, accidente de muncă provocate de nerespectarea normelor de protecție a muncii, penalități plătite partenerilor de afaceri ca urmare a nerespectării contractelor din motive subiective,

b) riscuri externe – sunt determinate de cauze localizate în afara întreprinderii și care afectează activitatea firmei în cauză. Se referă la majorarea impozitelor de către stat, oscilații ale cursului valutar, modificări nefavorabile ale dobânzii bancare, calamități naturale, pierderi financiare provocate de partenerii de afaceri.

După natura lor, riscurile se mai pot grupa astfel:

a) riscuri sociale – sunt provocate de evenimente sociale previzibile sau imprevizibile, precum boala, decesul, invaliditatea, reducerea nivelului de trai, șomajul, maternitatea,

b) riscuri naturale – provocate de calamități naturale,

c) riscuri politice – sunt determinate de evenimente politice majore, precum războaie, greve, embargo, naționalizare, restricții de export,

d) riscuri economice – sunt cele mai numeroase și se pot clasifica, la rândul lor, după o multitudine de alte criterii.

Din punct de vedere funcțional, riscul poate fi clasificat astfel:

a) riscul de exploatare – arată variația rezultatului de exploatare la modificarea condițiilor de exploatare,

b) riscul financiar – reflectă variația rezultatului la modificarea condițiilor definanțare a activității firmei,

c) riscul de faliment sau de insolvabilitate – este riscul ca întreprindereasă nu poată achita la scadență datoriile față de furnizori, bugetul statului, bănci etc.

Capitolul 3. Analiza riscurilor întreprinderii

3.1. Analiza riscului economic (de exploatare)

Riscul economic reprezintă incapacitatea entității de a se adapta la timp și cu cel mai mic cost la variațiile mediului. Adică, el exprimă volatilitatea rezultatului economic la condițiile de exploatare.

Veniturile sunt influiențate de condițiile economice ori de activitatea concurenților de prețul, de vanzare ori de cantitațile vandute, astfel diferă fața de previziuni. Acest risc poartă denumirea de riscul vânzărilor.

“Costurile de exploatare sunt compuse din costuri fixe și costuri variabile, iar cu cât ponderea costurilor fixe este mai ridicată, cu atât mai greu îi va fi unei firme să-și adapteze costurile sale de exploatare la schimbările înregistrate în volumul vânzărilor.”

Structura costurilor, din punct de vedere al ponderilor deținute de costurile fixe și cele variabile, depinde în mare parte de sectorul de activitate al entității respective. Chiar dacă și sectoarele care, prin specificul lor necesită costuri fixe mai ridicate (ex: transporturile aeriene, construcția de echipamente complexe, construcția de automobile) au totuși la îndemană posibilitatea de a corela, volumul activității cu nivelul costurilor pe care le suportă.

“Riscul care provine dintr-o anumită compoziție a costurilor variabile si fixe este denumit risc de exploatare. Riscul de exploatare va fi cu atat mai mare, cu cât ponderea costurilor fixe de exploatare, comparative cu costurile variabile de exploatare, va fi mai mare.”

După natura activității și poziția intreprinderii în mediul economic, rezultatele intreprinderii pot fi influiențate mai mult sau mai puțin de o serie de evenimente economice-sociale: creșterea prețului energiei, inovația tehnologică, accentuarea concurenței, cresterea salariilor etc.

Gradul de sensibilitate a rezultatului face din fiecare întreprindere o invesțitie riscantă. Riscul nu deprinde numai de factori generali (preț de vânzare, cifră de afaceri, cost, etc), ci și de structura costurilor, respective de comportamentul acestora față de volumul de activitate.

Ȋn acest context, în teoria economică s-a introdus analiza cost-volum-rezultat, este și numită analiza pragului de rentabilitate, ca fiind o modalitate operațională și eficientă de analiză a riscului.

“Pragul de rentabilitate este punctual, la care cifra de afaceri acoperă cheltuielile de exploatare, iar rezultatul este nul. În terminei de risc spunem că începand de la acest punct întreprinderea începe să devină rentabilă. Cu cât nivelul activității este mai îndepartat de acest punct cu atât riscul este mai redus, iar activitatea intreprinderii mai profitabilă.”

Pornind de la ipoteza că un agent economic nu poate influiența prețurile cu care cumpără factorii de producție și nici prețul bunurilor pe care le fabrică și le vinde, atunci singura variabilă care poate să acționeze, pentru ca veniturile sale să ajungă și să depășească cheltuielile, rămâne nivelul producției.

Pragul de rentabilitate se determină prin untăți fizice sau valorice, pentru intreaga activitate sau pentru un singur produs.

“Calculul pragului de rentabilitate în unități fizice:

Q= ;

Unde:

Q = reprezintă cantitatea de produse exprimată în unități fizice aferente punctului critic;

CF = reprezintă cheltuielile fixe totale;

Pvu= reprezintă prețul de vânzare pe unitate de produs;

Cvu= reprezintă cheltuielile variabile pe unitate de produs;

Mvu= reprezintă marja cheltuielilor variabile unitare.”

“Calculul pragului de rentabilitate in unitati valorice:

CAN = ;

Unde:

CAN = reprezintă cifra de afaceri aferentă unui punct critic;

= reprezintă rata medie a cheltuielilor variabile;

= reprezintă rata marjei cheltuielilor variabile.

Unde :

Chvi= reprezintă cheltuielile variabile la nivelul sortimentului “I” de produs;

CANi= reprezintă cifra de afaceri la nivel de sortiment de produs “I”;

“pi”= reprezintă ponderea cantităților din sortimentul “I” de produs în total cantități de produse realizate de întreprindere;

“n”= reprezintă numărul de sortimente de produs realizate de întreprindere.”

Indicatori pentru analiza riscului economic pornind de la pragul de rentabilitate sunt următorii:

Indicatorul de poziție al cifrei de afaceri nete fața de nivelul critic notat cu care se poate exprima:

Marime absolută:

= CAN-

Unde:

CAN = reprezintă cifra de afaceri netă corespunzătoare unui anumit nivel de activitate;

= reprezintă cifra de afaceri critică respectiv cifra netă la care se obține un profit nul.

Indicatorul de poziție exprimăt în valori absolute se numește și “flexibilitatea absolută”, el exprimă capacitatea firmei de a-și putea modifica producția și de a se adapta la cerințele pieței. Cu cât acest indicator este mai mare cu atat flexibilitatea entității este mai mare, respectiv riscul de exploatare este mai mic.

Marime relativa:

= x 100;

Acest indicator se mai numește și “coeficient de volatilitate” și se interpretează ca și cel de mai sus.

“Din studii statistice s-a dedus că întreprinderile se pot găsi în urmatoarele situații:

Risc economic crescut când cifra de afaceri se situează cu până la 10% peste pragul de rentabilitate;

Risc economic mediu când cifra de afaceri este cu 10% până la 20% mai mare decât cea corespunzătoare pragului de rentabilitate;

Risc economic mic când cifra de afaceri netă depășeste pragul de rentabilitate cu peste 20%.”

Coeficientul de elasticitate al profitului (E) reprezintă sensibilitatea profitului la variația nivelului de activitate, reflectat prin cifra de afaceri la un moment dat.

Acesta se exprimă:

E = = ;

Unde:

RBE = reprezintă rezultatul exercitiului la un anumit nivel de activitate (la o anumită cifră de afaceri netă);

reprezintă rezultatul exercitiului determinat de punctul critic, care corespunde valorii sale nule;

CAN = reprezintă cifra de afaceri netă corespunzătoare unei anumite structuri financiare;

CAN* = reprezintă cifra de afaceri critică corespunzătoare profitului nul.

Mărimea coeficientului de elsaticitate este determinată de poziția nivelului de activitate față de pragul de rentabilitate. Dacă entitatea se îndepartează de pragul de rentabilitate, elasticitatea este mai redusă ceea ce înseamnă că riscul de exploatare este mai mic.

Aprecierea riscului economic se realizează utilizând următori indicatori:

Abaterea medie pătratică a rezultatului exploatării.

Relația de determinare a rezultatului:

REXP = CAN – CV – CF;

Unde:

REXP= reprezintă rezultatul exploatării la un anumit nivel de activitate;

CAN= reprezintă cifra de afaceri netă la un anumit nivel de activitate;

CV= reprezintă cheltuielile variabile;

CF= reprezintă cheltuielile fixe.

Pentru realizarea unui singur sortiment de produs relația este exprimată astfel:

REXP = CAN – CAN x – CF= CAN x (1-) –CF;

= reprezintă rata medie a cheltuielilor variabile.

Aplicând dispersia și proprietățile sale obținem:

,

Unde:

 = reprezintă abaterea medie pătratică a rezultatului exploatării față de nivelul mediu  determinat pe un numar de n ani;

 = reprezintă abaterea medie pătratică a cifrei de afaceri nete față de nivelul mediu determinat pe un numar de n ani.

După extragerea radicalului obținem:

Pe baza relației de mai sus se poate deduce ca riscul cu cat este mai mare cu atât variabilitatea cifrei de afaceri nete și marja, asupra chetuielilor variabile (1-), sunt mai mari.

Coeficientul lui Pearson sau coeficientul de variație al rezultatului exploatării (Cv) este exprimat astfel:

Cu acesta se determină starea de risc în care se află entitatea.

În funcție de nivelul relativ al coeficientului de variație al rezultatului exploatării, întreprinderile se pot afla în una din următoarele situații:

stabilă, dacă coeficientul de variație este de până la 30 %,

instabilă, dacă coeficientul de variație este de peste 30 %.

Utilizarea metodelor statistice, pentru aprecierea nivelului de risc economic la care este supusă o entitate se face cu rezultate foarte bune atunci când se fac comparații în timp pentru a se desprinde o tendință de evoluție a indicatorului repectiv.

3.2. Analiza riscului financiar

Întreprinderea utilizează resurse proprii și resurse finaciare împrumutate, pentru desfașurarea activității, care se deosebesc prin costul pe care îl generează.

“Riscul finaciar reflectă variabilitatea indicatorilor de rezultate ca urmare a modificării structurii financiare a întreprinderii. Spunem ca o întreprindere este supusă unui risc finaciar atunci când apelarea la îndatorare nu generează eficiență, adică atunci când rata rentabilității economice este mai mică decât rata dobanzii capitalului împrumutat.”

Dacă se consideră dobanda la creditele obținute, ca fiind o cheltuială fixă atunci se poate calcula pragul de rentabilitate global folosind relația:

=;

Riscul finaciar se evaluează cu ajutorul celor doi indicatori:

Indicatorul de poziție,

Coeficientul de elasticitate.

Analiza riscului finaciar poate fi urmărită cu ajutorul unui model numit: efectul de levier finaciar, ca urmare a politicii financiare.

Acest levier finaciar cuantifică impactul apelării la credite asupra rentabilității finaciare. Prezentarea efectului de levier finaciar cea mai frecentă pornește de la următoarea schemă:

Presupunem că activul economic degajă o rentabilitate economică notată cu Re. Atunci, rezultatul exploatării va fi RE= At x .

Dacă abstractizăm rezultatele extraordinare, de veniturile finaciare și de impozite și taxe, atunci rezultatul exercițului va fi:

Re= RE –Dob,

Rex= At x – Dob,

Unde:

At= Cpr +D;

Rf= = = + (- ) ;

Unde:

Cp= reprezintă capitalul propriu;

D= reprezintă datoriile.

Deci:

Rf = + ( – ) ;

Unde:

Rf= reprezintă rentabilitatea finaciară a capitalului propriu;

= reprezintă procentul mediu de dobandă.

Eficiența îndatorării asupra rentabilității finaciare este dependent de raportul dintre rentabilitatea economică și procentul de dobandă.

Dacă > , atunci situația este profitabilă acționarilor. Solicitarea creditelor apare ca un mijloc de ameliorare a rentabilității Cpr. În aceste condiții rentabilitatea finaciara este o funcție crescătoare de gradul de îndatorare al firmei.

Deci: ;

Dacă costul datoriilor este mai mare decât rentabilitatea economică, rentabilitatea finaciară este o funcție descrescătoare de gradul de îndatorare. Întrucât îndatorarea deteriorează performanțele întreprinderilor, se impune minimizarea raportului D/Cpr.

Egalitatea = , semnifică stabilirea structurii finaciare:

Relatia dintre rentabilitarea economica si cea finaciara.

Se deduce din cele rezultate că îndatoararea marește variabilitatea rezultatelor și riscul finaciar.

3.3. Analiza riscului de faliment (de insolvabilitate)

Riscul de faliment este strans legat de solvabilitate, care relfectă posibilitatea ca o întreprindere sa nu își poată îndeplini obligațiile de plată. Astfel putem spune că întreprinderea se află într-o situație de dificultate finaciară.

“Maria Niculescu definește solvabilitatea ca fiind capacitatea întreprinderii de a face față obligațiilor scadente care rezultă fie din angajamente anterioare, fie din operații curente a căror realizare condiționează continuarea activității, fie din preluări obligatorii.”

O întreprindere poate avea dificultăți ocazionale sau temporare determinate, de exemplu, de neacoperirea unui drept (creanțe) sau a accelerării plaților într-un moment de creștere rapidă a activității. Acestea nu pun în pericol echilibrele fundamentale și nu afectează imaginea întreprinderii. Peste trecerea acestor mici dificultăți și reinstaurarea continuității plăților există soluții simple precum: obținerea pe termene suplimentare din partea furnizolului, obținerea de împrumutiri pe termen scurt, amânarea datoriilor finaciare.

Pe lângă dificultățile templorare, întreprinderea poate cunoaște și dificultăți finaciare periodice, spre de exemplu întârzierea plăților în anumite perioade ale anului sau în momente de accelereare a creșterii. Viabilitatea întreprinderii nu este pusă în pericol dar imaginea se poate degrada datorită perturbărilor periodice. O anumită suspiciune sau o reputație de “rau platnic” la solvabilitatea finaciară poate starni cel puțin două efecte: anumiți furnizori pot refuza continuarea livrărilor și întreprinderea este nevoită să solicite credite de urgentă, acesta fiind obligate să accepte condiții neavantajoase de creditare (dobandă mare, durată mai scurtă).

Aceste dificultăți pot genera restrângerea activității, restructurarea sitemului de gestiune,reducerea efectului de salariați, sau în unele cazuri grave, falimentul întreprinderii.

Din complexitatea de aspecte privind riscul de faliment apreciem că esențiale pentru procesul decisional sunt urmatoarele:

Conceptul de întreprindere în dificultate;

Principalele cauze care conduc la falimentul unei întreprinderi;

Analiza statistică a riscului de faliment pe baza bilantului patrimonial;

Analiza riscului de faliment prin metoda stocurilor;

Analiza functională a riscului de faliment;

Coordonate ale analizei strategice a riscului de faliment.

Conceptul de întreprindere în dificultate.

După anul 1990, mediul economic-social internațional și intern a fost perturbat, o serie de întreprinderi care au supraviețuit artificial, iar altele au dat faliment.

Conceptul de întreprindere în dificultate a fost definit de pe diferite poziții: juridice, social-politice, economice, financiare.

“Alexandru Buglea specifică în cartea sa că noțiunea de întreprindere aflată în dificultate este o noțiune largă, asupra căruia specialiștii nu au ajuns la un consens. Însă ideea că starea de dificultate a unei întreprinderi poate fi desprinsă că fiind strans legată de solvabilitatea sa. Această noțiune reflectă posibilitatea întreprinderii de a-și îndeplini obligațiile de plată față de partenerii de afaceri.”

“Maria Niculescu definește aceasta stare că fiind o stituație permanentă de criză finaciară, care poate deveni repede dramatică prin restrângerea activității; reducerea creditelor.”

Criteriile care stau la baza identificării întreprinderilor în dificultate sunt:

Insolvabilitate (activul nu este suficient pentru achitarea datoriilor);

Supraîndatorarea (gradul de îndatorare este atat mai mare încât compromite capacitatea întreprinderii de a face față datoriilor scadente);

Existența unor fapte de natură să compromită continuitatea exploatării.

Principalele cauze care conduc la falimentul unei întreprinderi.

Cauzele care duc la falimentul unei întreprinderi pot fi grupate astfel:

Cauze externe (provin din mediul economic-social):

Accentuarea concurenței;

Apariția unor produse de substituție;

Pierderea unui client împortant sau falimentul acestuia;

Falimentul unui furnizor împortant;

Falimentul bancii cu care întreprinderea avea relații finaciare preponderente;

Apariția unor reglementări privind protecția mediului.

Cauze interne (au originea într-o gestiune defectuoasă):

Rotația stocurilor și clienților inferioară mediei pe ramură;

Existență unor mijloace fixe depășite din punct de vedere tehnic;

Prelungirea duratei creditului-clientul și dimninuarea duratei creditului-furnizor;

Grad redus de reînnorire a produselor, respective de adoptare la cerințele pieței;

Pierderi repetate din exploatare;

Împosibilitatea reînnoirii creditelor;

Nivelul calitativ slab al produselor;

Ponderea mare a cheltuielilor finaciare;

Organizarea dificitară a întreprinderii.

Analiza statistică a riscului de faliment pe baza bilanțului patrimonial.

Analiza finaciar-patrimonială reprezintă o analiză statistică în care sunt prioritare sovabilitatea și valoare întreprinderii. Principalele instrumente operaționale la care solicită analiza finaciară pentru învestigarea riscului de faliment sunt: metoda ratelor si fondul de rulment.

Fondul de rulment patrimonial

Activul și pasivul sunt formate din două mari mese:

O masă relativ fixă (cu o durată mai mare de un an), formată din activul imobilizat și capitalul permanent.

O masă mobilă (cu o durată mai mică de un an), formată din activul circulant si obligațiile pe termen scurt.

Potrivit teoriei patrimoniale, o întreprindere este solvabilă dacă asigură echilibrul de aceeași durată, deci dacă respectă urmatoarele reguli finaciare:

AI (Activul imobilizat) =CP (Captalul permanent)

AC (Activul circulant) = DTS (Datorii pe termen scurt)

o activitate fără întreruperi și de o regularitate perfectă în privința plăților și a încasărilor.

Fondul de rulment poate fi definit:

Pornind de la elementele cuprinse în partea superioară a bilantului:

FR= CP – AI

Reluând secvențial graficul

anterior, obținem:

Astfel, fondul de rulment reprezintă acea parte a capitalului permanent care depășește valoarea activelor imobilizate nete și poate fi afectată finațarea activelor circulante.

Evoluția fondului de rulment:

Pornind de la elementele de la baza bilanțului:

FR= AC- DTS

Deci, fondul de rulment reprezintă excedentul activelor circulante peste valoarea obligațiilor pe termen scurt.

Pornind de la componenta împrumutată și proprie a capitalului permanent se poate calcula un fond de rulment străin respectiv un fond de rulment propriu.

Fondul de rulment propriu măsoară excedentul de capital propriu peste valoarea activelor imobilizate. Se calculează astfel:

Fondul de rulment propriu = Fondul de rulment patrimonial – Datoriile pe termen lung

Fondul de rulment străin reprezintă diferență dintre fondul de rulment patrimonial si cel propriu.

Noțiunea de fond de rulment rezultă prin punerea în corespondență a lichidității activelor cu exigibilitatea pasivelor, permite aprecierea pe termen scurt a riscului de nerambursare a obligațiilor, îndirect a riscului de faliment. Între activele circulante, ca lichidități potențiale și exigibilitatea potențială pot exista practic urmatoarele situații:

AC = DTS => FR = 0

Solvabilitatea pe termen scurt pare a fi în siguranță; dar acest echilibru este fragil, putând fi compromis de orice dereglare în realitatea creanțelor.

AC > DTS => FR > 0

Se înregistrează un excedent de lichidități potențiale pe termen scurt față de exigibilitatea potențilă pe termen scurt. Întreprinderea are o situație bună în termini de solvabilitate, pentru că este în măsură să facă față obligațiilor la scadență, care dispune în plus de un stoc tampon de lichidități potențiale.

AC < DTS => FR < 0

Lichiditățile potențiale nu acoperă în totalitate exigibilitățile potențiale; întreprinderea având dificultăți în ce privește echilibrul finaciar.

Analiza statistică a riscului de faliment prin metoda ratelor.

Cele două categorii de rate care se utilizează în analiza riscului de faliment sunt: ratele de solvabilitate și ratele de structură finaciară de pasiv.

Ratele de solvabilitate îndeplinește o raportare a activelor realizabile la datoriile exigibile în înfaptuirea evaluării riscului de faliment.

Ratele frecvent utilizate sunt:

Rata solvabilității generale () – aceasta compară ansamblul lichidităților potențiale asociate activelor circulante cu ansamblul obligațiilor scadente sub un an. Se poate calcula astfel:

= ;

-aceasta permite acoperirea datoriilor pe termen scurt de catre activul circulant.

Rata solvabilității generale este echivalentă cu rata fondului de rulment ( – se calculează ca raport între capitalul permanent și activul imobilizat.

Aceste două rate când prezintă o valoare supraunitară, presupune acoperirea activelor circulante care participă, pe lângă datoriile pe termen scurt și capitalul permanent. Aceasta rată este insuficientă pentru aprecierea cu exactitate a solvabilității pe termen scurt.

În teroia economică se apreciază ca fiind cuprinsă între 0.8 si 1 => o situație optimă în ceea ce privește solvabilitatea.

Rata solvabilității parțiale () – aceasta exclude stocurile din activele circulante, acestea alcătuiesc elementul cel mai încert din punct de vedere al lichidității și valorii sale:

= ;

Sau:

= ;

Ea exprimă capacitatea întreprinderii de a-și acoperi obligațiile pe termen scurt din disponibilități și creanțe.

Această rată de obicei este subunitară, trebuie interpretată și analizată cu prudență prin luarea în calcul a unor aspect privind structura creanțelor.

Rata solvabilității imediate ( ) – pune în corespondența elementele cele mai lichide (ale activului) cu obligațiile pe termen scurt:

= ;

În teroia economică se apreciază că: > 0.3

Analiza riscului de faliment prin metoda stocurilor.

Metoda stocurilor are ca scop punerea la dispoziție a unor modele pentru evaluarea riscului de faliment pe baza ratelor.

Literatura economică mondială utilizează frecvent trei metode:

Modelul Altman (modelul “Z”) – este un model de prognostic a stării de faliment dezvoltat de profesorul Altman in anul 1968, in SUA.

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2

R = RC=rezultatul curent

R = AT=active totale

R =

R = CA=cifra de afaceri

R =

Interpretare în funcție de valorile lui Z:

Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă;

Z > 3 – situația financiară este bună; bancherul poate avea încredere în întreprinderea respectivă, aceasta fiind solvabilă;

1,8 < Z < 3 – situația financiară este dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment;

Modelul Conan și Holder – a fost constituit în anul 1978 și se aplică întreprinderilor care au un numar de 10 până la 500 de salariați, se bazează pe analiza “lichiditate-exigibilitate”.

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87R3-0,10R4+0,24R5

R = R =

R = R =

R =

Interpretare:

Funcția scor stabilită de Centrala Bilanțurillor a Băncii Franței cuprinde opt rate. Relațiile de calcul și coeficienți de ponderare sunt:

Z’’-1,255×1 + 2,003×2 – 0,824×3 + 5,221×4 – 0,689×5 -1,164×6 + 0,706×7 + 1,408×8 -85,544

În funcție de valoarea lui Z se disting:

Z < – 0,25 – întreprinderi cu dificulăți finaciare;

-0,25 < Z < 0,125 – întreprinderi aflate într-o situație incertă;

Z < 0,125 – întreprinderi normale.

Capitolul 4. Studiu de caz: Analiza riscurilor întreprinderii la SC UAMT SA și SC METALICA SA

4.1. Prezentarea firmelor

Pentru efectuarea diagnosticului financiar se folosesc datele contabile care reprezintă cuantificarea activității economice la o firmă și anume: bilanț, contul de profit și pierdere, note explicative, balanța de verificare cât și informațiile obținute în bilanțul financiar și în bilanțul funcțional.

Rezultatele financiare ale societățiilor vor fi urmărite pe parcursul a doi ani succesivi: 2012 și 2013 pentru formularea unor concluzii pertinente privind starea întreprinderilor.

Societatea comercială SC UAMT SA a fost înființată în anul 1991 și are ca principal obiect de activitate “fabricarea altor piese și accesorii pentru autovehicule și pentru motoare de autovehicule” si a doua societate comercială METALICA SA a fost înființată în anul 1991 și are ca principal obiect de activitate “fabricarea de echipamente casnice neelectrice”. Datorită numărului de angajați: 504 și a valorii cifrei de afaceri/activelor totale societatea SC UAMT SA este încadrată în cadrul întreprinderilor mari față de METALICA SA care are un număr de angajați: 162 fiind încadrată în cadrul intreprinderilor medii.

Am ales aceste două firme diferite între ele pentru a analiza deosebirea riscului de faliment la o firma mare și una medie.

Principalii indicatori financiari ai societății comerciale SC UAMT SA pentru anii 2012 și 2013 sunt:

Așa cum se observă și din tabelul de mai sus societatea înregistrează o crestere a principalilor indicatori financiari.

Principalii indicatori financiari ai societății comerciale SC METALICA SA pentru anii 2012 și 2013 sunt:

Societatea înregistrează o crestere a principalilor indicatori financiari într-o mică măsură.

Ambele firme prezintă o majorare a indicatorilor.

Analiza structurală a activului celor două firme:

SC UAMT SA:

SC METALICA SA:

Analiza structurală a pasivului celor două firme:

SC UAMT SA:

SC METALICA SA:

4.2. Analiza riscului de exploatare

ANALIZA ECHILIBRULUI FINACIAR

Situația neta(SN)

SN=AT-DT

SN = Activ Total – Datorii Totale

Activ Total = Active Imobilizate + Active Circulante + Ch. în avans

Datorii totale = Datorii pe termen scurt +Datorii pe termen mediu si lung +Venituri in avans + Provizioane

SC UAMT SA:

AT0= 124.799.867

AT1= 137.829.263

SC METALICA SA:

AT0= 22.348.880

AT1= 23.904.872

DT=DTS++Provizioane+Venituri în avans

DTS= datorii pe termen scurt

= datorii pe termen lung

SC UAMT SA:

DT0= 61.741.290

DT1= 65.155.358

SN0=AT0-DT0= 124.799.867- 61.741.290= 63.058.577

SN1=AT1-DT1= 137.829.263- 65.155.358= 72.673.905

ΔSN=SN1-SN0=72.673.905 – 63.058.577= 9.615.328

SC METALICA SA:

DT0= 12.884.010

DT1= 14.293.278

SN0=AT0-DT0=22.348.880 – 12.884.010 = 9.464.870

SN1=AT1-DT1=23.904.872 – 14.293.278 = 9.611.594

ΔSN=SN1-SN0=9.611.594 – 9.464.870 = 146.724

Situația netă pozitivă și crescătoare reflectă creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net, degrevat de datorii, respectiv averea netă a acționarilor.

Situația netă pozitivă reflectă:

buna gestiune financiară a societății

creșterea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii

rezultatul profitului obținut de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice sănătoase.

Situația netă negativă reflectă:

slaba gestiune financiară a societății

scăderea valorii patrimoniale a societății, adică activul net degrevat de datorii

rezultatul pierderii obținute de societate din activitatea ei, ca urmare a unei gestiuni economice slabe.

În ambele perioade analizate și la ambele întreprinderi, situația neta este pozitivă. Se observă o tendință de creștere de la o perioada la alta, aspect economic favorabil pentru societăți.

Marja comerciala (MC)

MC = Venituri din vânzarea mărfurilor – Ch. privind mărfurile

SC UAMT SA:

MC0= 839.651- (783.272-42.151) =98.530

MC1= 1.334.330- (1.297.052- 179.010) =216.288

∆MC= 216.288 – 98.530= 117.758

SC METALICA SA:

MC0= (181.934 -3.586) – (161.046- 345)= 17.647

MC1= 3.703.756 – 3.671.358= 32.398

∆MC= 32398 -17647= 14.751

Marja comerciala reprezintă surplusul pe care îl câștigă agentul economic din vânzarea mărfurilor, după ce a intrat și el in posesia lor, prin cumpărarea de la furnizor.

În ambele perioade analizate la ambele întreprinderi, MC este pozitiv, fiind un aspect favorabil pentru societate, se manifestă o tendință de creștere a marjei comerciale.

Productia exercitiului (Qex)

Qex = Qvanduta ± Qstocata + Qimobilizata

SC UAMT SA:

Qex0 = 98.976.419+ 4.833.892- 0= 103.810.311

Qex1 = 124.947.878- 258.951 +13.678 = 124.702.605

∆ Qex= 124.702.605- 103.810.311= 20.892.294

SC METALICA SA:

Qex0 = 22.151.968+ 562.703+ 3.417= 22.718.088

Qex1 = 20.973.735+ 1.384.301+ 0= 22.358.036

∆ Qex= 22.358.036 – 22.718.088= -360.052

Producția exercițiului dimensionează întreaga activitate desfășurată de societate, fiind apreciată ca o producție globală a exercițiului financiar.

Producția exercițiului la SC UAMT SA este pozitivă și înregistrează o tendință de creștere, fiind un aspect favorabil pentru societate.

Producția exercițiului la SC METALICA SA este negativă și înregistrează o tendință de scădere, fiind un aspect nefavorabil pentru societate.

Valoarea adaugata (VA)

VA = MC + Qex – Consumurile externe de la terți

Consumuri externe de la terți = Ch materiale + Ch cu serviciile executate de terți

SC UAMT SA:

Consumuri ext de la terți 0 = (67.177.981+ 109.429)+ (2.636.551+ 7.405.602)= 77.329.563

Consumuri ext de la terți 1 = (72.848.184+ 141.045)+ (2.941.500+ 10.603.082)= 86.533.811

VA0 = 98.530 + 103.810.311- 77.329.563= 26.579.278

VA1 = 216.288 + 124.702.605- 86.533.811= 38.385.082

∆ VA= 38.385.082- 26.579.278= 11.805.804

SC METALICA SA:

Consumuri ext de la terți 0 = (12.368.895+ 748.471)+ (942.682+ 1.572.384)= 15.632.432

Consumuri ext de la terți 1 = (11.443.015+ 958.816)+ (1.160.431+ 1.471.162)= 15.033.424

VA0 = 17.647+ 22.718.088 -15.632.432= 7.103.303

VA1 = 32.398+ 22.358.036 -15.033.424= 7.357.010

∆ VA= 7.357.010- 7.103.303= 253.707

Valoarea adăugată reprezintă creșterea de valoare realizată de societate, rezultată din utilizarea factorilor de producție, peste valoarea bunurilor și serviciilor cumpărate de societate de la terți. VA reprezintă sursa de acumulări bănești din care se vor plăti datoriile către stat, bănci, diverși creditori, către salariați, acționari și pe cât posibil se va repartiza o anumită sumă pentru autofinanțare.

În perioada analizată la SC UAMT SA, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect favorabil. Se manifestă o tendință favorabilă de creștere.

În perioada analizată la SC METALICA SA, valoarea adăugată înregistrează valori pozitive, fiind un aspect favorabil. Se manifestă o tendință favorabilă de creștere.

Excedentul brut de exploatare (EBE)

EBE = VA + Subvenții din exploatare –Ch cu personalul – Ch cu alte impozite si taxe

SC UAMT SA:

EBE0 = 26.579.278 + 0 -14.171.375 – 826.446 = 11.581.457

EBE1 = 38.385.082 + 0 – 16.040.437 – 879.638 = 21.465.007

∆EBE= 21.465.007 – 11.581.457= 9883550

SC METALICA SA:

EBE0 = 7.103.303 + 0 – 5.160.029 – 106.793 = 1.836.481

EBE1 = 7.357.010 + 0 – 5.339.430 -93.217 = 1.924.363

∆EBE= 1.924.363 – 1.836.481= 87.882

Excedentul brut de exploatare reflecta capacitatea potențială de autofinanțare a investițiilor, de rambursare a datoriilor către bugetul statului și de remunerare a acționarilor.

EBE înregistrează valori pozitive, aspect favorabil pentru societăți. Se observă o tendință favorabilă de creștere la ambele societăți.

Rezultatul din exploatare (RE)

RE = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare (ct. 658+ct.652) + Reluări asupra provizioanelor din expl. – Ch. cu amortizări si provizioane din expl.

SC UAMT SA:

RE0 = 11.581.457 + 263.262 – (538.714+ 68)+ 0 – (4.979.468 + 50.246 + 117.586) = 6.158.637

RE1= 21.465.007+ 1.545.690 – (614.075 + 46) + 117.586 – (8.808.290 + 268.341) = 13.437.531

∆RE= 13.437.531 – 6.158.637= 7.278.894

SC METALICA SA:

RE0 = 1.836.481 + 7.806 – 154.509+ 0 – (525.079+220.000) = 944.699

RE1= 1.924.363 + 8.680 – 169.374+ 0 – (537.693+ 400.000) = 825.976

∆RE= 825.976- 944.699= -118.723

Rezultatul (profitul) din exploatare reflecta mărimea absoluta a rentabilității activității de exploatare.

Rezultatul din exploatare la SC UAMT SA înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creștere.

Rezultatul din exploatare la SC METALICA SA înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință nefavorabilă de scădere.

Rezultatul curent (RC)

RC = RE + Venituri financiare – Ch. financiare

SC UAMT SA:

RC0= 6.158.637 + 1.190.068 – 3.615.145= 3.733.560

RC1= 13.437.531 + 1.177.557 – 3.348.971 = 11.266.117

∆RC= 11.266.117- 3.733.560= 7.532.557

SC METALICA SA:

RC0= 944.699 + 394.939 – 1.175.572= 164.066

RC1= 825.976+ 387.764 – 1.014.391= 199.349

∆RC= 199.349- 164.066= 35.283

Rezultatul curent este determinat atât de rezultatul din exploatare cât și de rezultatul financiar.

În perioada analizată la ambele societăți, rezultatul curent înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creștere.

Rezultatul net al exercițiului (RN)

RN = RC + Venituri extraordinare – Ch. extraordinare – Impozitul pe profit

SC UAMT SA:

RN0= 3.733.560 + 0 – 0- 655.641 = 3.077.919

RN1= 11.266.117 + 0 – 0 – 1.633.934 = 9.632.183

∆RN= 9.632.183- 3.077.919= 6.554.264

SC METALICA SA:

RN0= 164.066+ 0 – 0 – 36.238= 127.828

RN1= 199.349+ 0 – 0 – 52.625= 146.724

∆RN=146.724-127.828= 18.896

Rezultatul net exprimă mărimea a rentabilității financiare, după deducerea din profitul brut a impozitului pe profit.

În perioada analizată la ambele societăți, rezultatul net înregistrează valori pozitive, manifestându-se o tendință favorabilă de creștere.

ANALIZA RENTABILITĂȚII

Ratele de rentabilitate economice brute:

Rata nominala a rentabilitatii economice brute (Rneb)

Rneb=

Capital investit = Active fixe brute (r.12 din situatia activelor imobilizate-formular 40) + NFR + Disponibilități bănești (r7+r8 b)

SC UAMT SA:

Capital investit 0= 70.488.098+ 3.202.666 + 4405795=78.096.559

Capital investit 1= 83.946.971 -7.942.065 + 18912153= 94.917.059

Rneb 0== 15%

Rneb 1== 23%

SC METALICA SA:

Capital investit 0= 11.566.038+ 3.318.247 + 139262= 15.023.547

Capital investit 1= 11.640.898+ 3.996.253+ 116395= 15.753.546

Rneb 0== 12%

Rneb 1== 12%

Rata reala a rentabilitatii economice brută (Rreb)

Rreb= ,dacă Ri>10

Rreb=Rneb-Ri , dacă Ri≤10

Ri=rata inflatie

Ri 2012= 3,33 %

Ri 2013= 3,98 %

SC UAMT SA:

Rreb 0= 15% – 3,33%= 11,67%

Rreb 1=23% – 3,98%= 19,02%

SC METALICA SA:

Rreb 0= 12% – 3,33%= 8,67%

Rreb 1=12% – 3,98%= 8,02%

Ratele de rentabilitate ec. brute măsoară gradul societății de a-și reinoi capitalul investit. E bine că rezultatul obținut sa fie cât mai mare pt a semnifica o perioada de reinoire a capitalului cât mai scurtă.

In cazul analizat la ambele societăți, rezultatele obtinute sunt situate peste rata inflației, manifestandu-se o tendință de creștere aspect economic favorabil.

RATELE RENTABILITĂȚII ECONOMICE NETE

Rata nominala a rentabilitatii economice nete (Rnen)

Rnen=

SC UAMT SA:

Rnen 0== 1,35%

Rnen 1= = 1,34%

SC METALICA SA:

Rnen 0== 1,52%

Rnen 1= = 1,65%

Rata reala a rentabilitatii economice nete (Rren)

Rren = Rnen – Ri

Ri 2012= 3,33 %

Ri 2013= 3,98 %

SC UAMT SA:

Rren 0= 1,35%-3,33 %=-1,98%

Rren 1= 1,34%-3,98 %=-2,64%

SC METALICA SA:

Rren 0= 1,52%-3,33 %=-1,81%

Rren 1= 1,65%-3,98 %=-2,33%

Rnen trebuie să fie superioară ratei inflatiei, pt că societatea să-și poată recupera integral eforturile depuse pt desfasurarea activității, menținandu-și astfel activul.

Această rată înregistrează valori situate sub rata înflaței în anii analizați, aspect economic nefavorabil pentru ambele societăți.

Rata rentabilitatii financiare (Rf)

Rf=

SC UAMT SA:

Rf 0= = 4,87%

Rf1= = 13,27%

SC METALICA SA:

Rf 0= =1,35%

Rf1= = 1,52%

Rata rentabilitatii financiare masoară capacitatea firmei de a realiza profit în urma utilizării capitalului propriu. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii societății fie prin acordarea de dividende, fie prin majorarea rezervelor, care de fapt reprezintă o crestere a valorii intrinseci a acțiunilor societății.

S-a manifestat o tendinta de creștere a ratei rentabilitatii financiare de la o perioada la alta pentru albele societăți.

ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE DIN EXPLOATARE

Cheltuieli fixe (CF)

CF=20% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 20% ( ch cu personalul + ch cu amortizarea si provizioanele din exploatare + ch cu alte impozite si taxe )

SC UAMT SA:

CF0=20%(77.329.563+783.272)+20%(14.171.375+4.979.468+117.586+826.446)=

15622567+4018975=19641542

CF1=20%(86.533.811+1.297.052)+ 20%(16.040.437+8.808.290-117.586+879.638 )= 17566172,6+5122155,8=22688328,4

SC METALICA SA:

CF0= 20%(15.632.432+161.046)+20%(5.160.029+525.079 +106.793)= 4317075,8

CF1=20%(15.033.424+3.671.358)+20%(5.339.430+537.693+93.217 )= 4935024,4

Cheltuieli variabile

CV=80% (consumuri externe de la terti + ch privind marfurile) + 80% ch personal + ch cu despagubiri,donatii si active cedate

SC UAMT SA:

CV0=80%(77.329.563+783.272)+ 80%x 14.171.375 + 68 =73.827.436

CV1=80% (86.533.811+ 1.297.052)+80%x 16.040.437 + 46 = 83.097.086

SC METALICA SA:

CV0=80%(15.632.432+161.046)+ 80%x 5.160.029 + 154.509 = 16.917.315

CV1=80% (15.033.424+3.671.358)+80%x 5.339.430 + 169.374 = 19.404.744

Marja asupra cheltuielilor variabile (MCV)

MCV=CA-CV

SC UAMT SA:

MCV0= 99.816.070-73.827.436=25.988.634

MCV1=126.282.208-83.097.086=43.185.122

SC METALICA SA:

MCV0= 22.330.316-16.917.315=5.413.001

MCV1=24.677.491-19.404.744=5.272.747 24.677.491

Marja asupra ch. variabile exprimată în procente (MCV%)

MCV%=

SC UAMT SA:

MCV% 0 = =26 %

MCV% 1== 34%

SC METALICA SA:

MCV% 0 = =24 %

MCV% 1==21 %

Pragul de rentabilitate din exploatare (CApr)

CApr=

SC UAMT SA:

CApr 0= = 75544392,31

CApr 1= = 7714031,656

SC METALICA SA:

CApr 0= = 17987815,83

CApr 1= = 23500116,19

Pragul de rentabilitate din exploatare se mai numește și punct mort, evidențiază nivelul minim de activitate la care trebuie să se situeze societatea pt a nu lucra în pierdere. Peste acest punct, activitatea soc devine rentabilă.

Rata riscului de exploatare (Rre)

Rre =

SC UAMT SA:

Rre 0 == 75,68%

Rre 1 = = 6,10%

SC METALICA SA:

Rre 0 == 80,55%

Rre 1 = = 95,22%

Această rată e preferabil să fie cât mai mică, pentru a evidentia un risc de exploatare minim. Cu cât rata riscului de exploatare e mai mică, cu atât, și pragul din rentabilitate e mai mic.

Indicele de securitate (IS)

IS=

SC UAMT SA:

Is 0 = = 0,24

Is 1 = = 0,93

SC METALICA SA:

Is 0 = = 0,19

Is 1 = = 0,04

Indicele de securitate evidentiază marja de securitate de care dispune societatea. Cu cât valoarea acestui indice este mai mare, cu atat riscul de exploatare va fi mai redus.

Pozitia absoluta fata de CApr (flexibilitatea absoluta) (α)

α= CA-CAPR

SC UAMT SA:

α 0 = = 24.271.678

α 1 = = 118.568.176

SC METALICA SA:

α 0 = = 4.342.500

α 1 = = 1.177.375

Pozitia relativa fata de CApr (coeficientul de volatilitate) (α’ )

α’=

SC UAMT SA:

α’0 = = 32,12%

α’1 = = 1537,04 %

SC METALICA SA:

α’0 = =24,14%

α’1 = = 5,01%

Flexibilitatea absolută și coeficientul de volatilitate evidentiază capacitatea societății de a-și adapta producția la cerintele pieței. E de dorit ca valorile înregistrate sa fie cât mai mari.

INTERPRETARE SC UAMT SA:

Societatea analizată prezintă un risc de exploatare scăzut, deoarece rata riscului de exploatare este scăzută. Se observă o tendință de scădere. Această scădere a valorilor ratei, corelată cu scăderea indicelui de securitate creste riscul de exploatare al societății.

Poziția absolută a societății este de crestere, acest lucru evidențază capacitatea societății de a-și adapta producția la cerințele pieței și indicând un risc de exploatare scăzut . Poziția relativă înregistrează valori mai mari cand riscul este minim, așa cum este poziția relativă în cazul societății analizate unde poziția relativă are valori mari și în creștere în perioada analizată.

În raport cu pragul de rentabilitate, situatia societății este una satisfăcută, deoarece cifra de afaceri netă peste punctul critic.

INTERPRETARE la SC METALICA SA:

Societatea analizată prezintă un risc de exploatare ridicat, deoarece rata riscului de exploatare este mare. Se observă o tendință de creștere. Această creștere a valorilor ratei, corelată cu creșterea indicelui de securitate, scade riscul de exploatare al societății.

Poziția absolută a societății este descădere, acest lucru evidențiază capacitatea societății de a-și adapta producția la cerințele pieței și indicând un risc de exploatare crescut . Pozitia relativă înregistrează valori mai mari cand riscul este minim, unde poziția relativă are valori mari și în scădere în perioada analizată.

În raport cu pragul de rentabilitate, situatia societății este una satisfăcută, deoarece cifra de afaceri netă peste punctul critic.

4.3. Analiza riscului financiar

ANALIZA RATELOR DE STRUCTURA ALE CAPITALULUI

Ratele de echilibru:

Rata de finantare a activelor fixe (RFR)

RFR=

Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung + Provizioane

SC UAMT SA:

RFR 0= = 1,11

RFR 1= = 1,15

SC METALICA SA:

RFR 0= = 1,56

RFR 1= = 1,70

O rata supraunitara reflecta existenta unui fond de rulment pozitiv, adica faptul ca activele fixe sunt finantate numai din surse permanente, iar societatea se afla in echilibru financiar pe termen lung.

O rata subunitara reflecta un fond de rulment negativ, adica societatea se afla in dezechilibru financiar pe termen lung.

În perioada analizată la ambele societăți, rata de finantare a activelor fixe este supraunitară si prezintă o tendintă favorabilă crescătoare. Ne indică un echilibru finaciar pe tremen lung deoarece capitalul permanent poate să acopere fară problemă activele imobilizate nete.

Rata de finantare a nevoii de fond de rulment (RNFR)

RNFR=

SC UAMT SA:

RNFR 0= = 2,37

RNFR 1= = -1.38

SC METALICA SA:

RNFR 0= = 1,04

RNFR 1= = 1,00

Rata de finanțare a fondului de rulment profilă proporția corespunzatoare din fondul de rulment ce finanteaza NFR pozitiva. Dacă NFR are formă negativ, calculul acestei rate nu are relevanță, deoarece:

NFR = Nevoi temporare – Surse temporare

NFR negativ înseamna ca: Sursele temporare > Nevoile temporare, adică societatea nu mai are nevoie de finantare.

În general, daca rata de finantare a nevoii de fond de rulment este mai mică decât 1, înseamnă că TN este negativă, adică se manifestă dezechilibru financiar.

Dacă rata de finantare a nevoii de fond de rulment mai mare decât 1, înseamna ca TN este pozitivă, adică se manifestă un echilibru financiar.

În cazulul analizat RNFR, la SC UAMT SA este subunitară, adică se manifestă un dezechilibru finaciar, iar la SC METALICA SA este supraunitară, înseamna ca TN este pozitivă, adică se manifestă echilibru finaciar.

Ratele de lichiditate

Rata lichiditatii generale (RLG)

RLg=

SC UAMT SA:

RLG 0= = 1,41

RLG 1= = 1,45

SC METALICA SA:

RLG 0= = 1,280

RLG 1= = 1,285

Rata lichidității generale, aceasta compară ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe termen scurt. Ea reflectă capacitatea sau incapacitatea societății de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu. Cu cât aceasta rată este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată de o insuficientă de trezorerie, care ar putea fi cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea creditorilor.

Această rată este supraunitară în ambele perioade și la ambele întreprinderi, fiind un aspect favorabil pentru societăți și reflectă capacitatea acesteia de a-și achita datoriile scadente pe termen scurt numai din activele circulante deținute în patrimoniu.

Rata lichiditatii reduse (RLr)

RLr=

SC UAMT SA:

RLr 0= = 0,93

RLr 1= = 1,07

SC METALICA SA:

RLr 0= = 0,67

RLr 1= = 0,72

Rata lichiditatii reduse exprimă capacitatea firmei de a-și onora datoriile scadente pe termen scurt numai din creanțe și disponibilități bănești. Teoria economico-financiară sugerează că o valoare optimă a acestei rate s-ar situa în intervalul [0,8; 1]

În cazul analizat, SC SC UAMT SA înregistreaza valori situate puțin peste intervalul recomandat, prezintă o tendintă nefavorabilă de creștere aceasta demonstrează o slabă capacitate a companiei de acoperire a datoriilor pe tremen scurt pe baza creanțelor și disponibilitaților bănești.

În cazul analizat, SC METALICA SA înregistreaza valori situate între intervalul recomandat, prezintă o tendintă favorabilă aceasta demonstrează o bună capacitate a companiei de acoperire a datoriilor pe tremen scurt pe baza creanțelor și disponibilitaților bănești.

Rata lichiditatii imediate (RLi)

RLi=

SC UAMT SA:

RLi 0== 0,10

RLi 1== 0,42

SC METALICA SA:

RLi 0== 0,01

RLi 1== 0,008

Rata lichiditatii imediate reflectă capacitatea societății de a-și rambursa datoriile scadente pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în conturile bancare și casă. Nivelul minim recomandat pentru această rată este de 0,3.

În cazul analizat, prima societate înregistrează valoare situată putin peste limita recomandată de 0,3 in anul 2013, tendința este una nefavorabilă de crestere față de o perioada la alta si demonstrează o capacitate aproximativ buna a companiei de a transforma disponibiltățile banești în elemente lichide și de a achita în caz de nevoie datoriile pe termen scurt.

În cazul analizat, la a doua societate înregistrează valoare situată sub limita recomandată de 0,3, tendința este una favorabilă de scădere față de o perioada la alta si demonstrează o capacitate excelentă a companiei de a transforma disponibiltățile banești în elemente lichide și de a achita în caz de nevoie datoriile pe termen scurt.

CAPACITATEA DE AUTOFINATARE

Metoda additională

CAF = Rezultatul net + Ch calculate (cu amortizări și provizioane) – Venituri calculate (reluări asupra amortizărilor și provizioanelor)

SC UAMT SA:

CAF0= 3.076.455 +( 525.079 + 220.000) -0= 3.821.534

CAF1= 9.650.996 +( 537.693 + 400.000) -0= 10.588.689

SC METALICA SA:

CAF0= 127.828 + (4.979.468 + 50.246 + 117.586) =5.275.128

CAF1= 146.724 + (8.808.290 + 268.341) – 117.586= 9.105.769

Metoda deductivă

CAF = EBE + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare(cont 652+658) + Venituri financiare – Cheltuieli financiare+Venituri extraordinare – Cheltuieli extraordinare – Impozitul pe profit

SC UAMT SA:

CAF0= 11.581.457 +263.262- 68 +1.190.068 – 3.615.145-655.641=3.821.534

CAF1= 21.465.007+ 1.545.690-46 + 1.177.557- 3.348.971- 1.633.934=10.588.689

SC METALICA SA:

CAF0= 1.836.481 + 7.806 – 154.509 +394.939-1.175.572-36.238=5.275.128

CAF1= 1.924.363 +8.680 – 169.374 + 387.764-1.014.391- 52.625=9.105.769

Capacitatea de autofinantare reprezintă potentialul financiar de crestere economică a societății comerciale, sursa internă de finantare, generata de activitatea comercială a unității după deducerea tuturor cheltuielilor plătibile la o anumită scadență. Ea este un surplus financiar degajat de activitatea rentabilă a întreprinderii.

În perioada analizată, cele doua firme are o capacitate de autofinantare pozitivă, înregistrandu-se o tendință favorabilă crecătoare.

RATELE DE ÎNDATORARE

Rata levierului (RL)

RL=

Datorii totale=datorii termen scurt +datorii termen lung + provizioane +venituri in avans

SC UAMT SA:

RL 0 = = 0,97

RL 1= = 0,89

SC METALICA SA:

RL 0 = = 1,36

RL 1= = 1,48

Rata levierului compară marimea datoriilor totale cu cea a capitalului propriu. Normele bancare impun o rată a levierului < 1, pentru acordarea de credite cu garantie sigură.

Societatea SC UAMT SA analizată înregistrează o rata a levierului supraunitară, astfel că în general, aceastea poate să își acopere datoriile totale din capitalul propriu deținut și poate contacta în caz de nevoie noi credite.

Societatea analizată înregistrează o rata a levierului supraunitară, dar este mai mare decat norma bancară impusă.

Rata datoriilor financiare (RDF)

RDF=

SC UAMT SA:

RDF 0= = 0,123

RDF 1== 0,128

SC METALICA SA:

RDF 0= = 0,01

RDF 1== 0,005

Rata datoriilor financiare exprimă ponderea datoriilor financiare în totalul capitalurilor permanente. Măsoară gradul de îndatorare pe termen mediu și lung a societății. Normele bancare impun o valoare maxima de 0,5 pentru aceasta rata.

Societățile analizate se încadrează în aceasta limită, astfel ca ar putea solicita un nou credit bancar pe termen mediu si lung.

Rata de rambursare a datoriilor financiare prin capacitatea de autofinantare (RCAF)

RCAF=

SC UAMT SA:

RCAF 0= = 1,32 ani

RCAF 1= = 1,01 ani

SC METALICA SA:

RCAF 0= = 0,02 ani

RCAF 1= = 0,005 ani

Această rată exprimă în numar de ani capacitatea unității de a-și rambursa datoriile pe termen lung contractate, pe baza capacității de autofinantare. Normele bancare impun un maxim de 3 ani pentru rambursarea datoriilor pe seama capacității de autofinantare.

Societățile analizate înregistrează valori situate sub limita sitemului bancar de 3 ani astfel încât societatea poate contracta noi datorii finaciare.

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare (RCF)

RCF

SC UAMT SA:

RCF 0 = 0,31

RCF 1 = 0,15

SC METALICA SA:

RCF 0 = 0,64

RCF 1 = 0,52

Rata de prelevare a cheltuielilor financiare este reprezentată în special de comisioane și dobanzi. Limita maximă stabilită de normele bancare pentru acest indicator este de 0,6.

SC UAMT SA analizată înregistreaza valori situate mult sub limita de 0.6 ceea ce demonstrează o excelentă capacitate a societății de plată a cheltuielilor financiare din EBE.

SC METALICA SA analizată înregistreaza valori situate puțin sub limita de 0.6 ceea ce demonstrează o buna capacitate a societății de plată a cheltuielilor financiare din EBE.

4.4. Analiza riscului de faliment (de insolvabilitate)

Fondul de rulment (FR)

FR = Surse permanente – Nevoi (alocări) permanente

Surse permanente = Capital permanent = Capital propriu + Datorii pe termen mediu si lung+Provizioane

Nevoi permanente =Active imobilizate nete

SC UAMT SA:

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 72.043.403

Surse permanente1 = Capital permanent 1 = 83.383.431

FR 0 =72.043.403 – 64.434.942 = 7.608.461

FR1 = 83.383.431- 72.413.343 = 10.970.088

∆FR= 10.970.088 – 7.608.461 =3.361.627

SC METALICA SA:

Surse permanente 0 = Capital permanent 0 = 9.574.753

Surse permanente1 = Capital permanent 1 = 9.664.579

FR 0 = 9.574.753 – 6.117.244 = 3.457.509

FR1 = 9.664.579 – 5.662.685 = 4.001.894

∆FR= 4.001.894 – 3.457.509 = 544.385

Fondul de rulment reflectă realizarea echilibrului financiar pe termen lung; adică, se urmărește dacă societatea dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de anumite evenimente neprevăzute.

Fondul de rulment:

Pozitiv reflecta realizarea echilibrului financiar al societății pe termen lung, adică societatea dispune de o marjă de securitate, care o protejează de potențialele evenimente neprevăzute. Se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.

Negativ reflectă dezechilibrul financiar al societății pe termen lung, adică societatea nu dispune de o marjă de securitate, care să o protejeze de potențialele evenimente neprevăzute. Nu se respectă principiul de gestiune financiară: la nevoi permanente se alocă surse permanente.

În perioada analizată, fondul de rulment este pozitiv la amblele societăți. Se manifestă o tendință de creștere care reprezintă un aspect favorabil pentru fiecare societate în parte.

Fondul de rulment se împarte în:

Fond de rulment propriu (FRP)

FRP = Capital propriu – Active imobilizate nete

SC UAMT SA:

FRP0 = 63.058.577 -64.434.942 = -1.376.365

FRP1 = 72.673.905 – 72.413.343 = 260.562

∆FRP = 260.562 – (-1.376.365) =1.636.927

SC METALICA SA:

FRP0 = 9.464.870 -6.117.244 = 3.347.626

FRP1 = 9.611.594 – 5.662.685 = 3.948.909

∆FRP = 3.948.909- 3.347.626 = 601.283

FRP măsoară echilibrul financiar ce se asigură prin capitalul propriu, ceea ce reflectă gradul de autonomie financiară.

În prima perioadă analizată la SC UAMT SA, FRP este negativ, ceea ce reflectă că societatea nu își poate acoperi achizițiile de active imobilizate din sursele proprii. În perioada următoare, FRP se majorează și prezintă o tendință favorabilă.

La SC METALICA SA, FRP este pozitiv in ambele perioade, ceea ce reflectă că societatea își poate acoperi achizițiile de active imobilizate din sursele proprii.

Fond de rulment împrumutat (FRI)

FRI = FR-FRP

SC UAMT SA:

FRI0 = 7.608.461 – (-1.376.365) = 8.984.826

FRI1 = 10.970.088 – 260.562 = 10.709.526

∆FRI = 10.709.526 – 8.984.826 = 1.724.700

SC METALICA SA:

FRI0 = 3.457.509 – 3.347.626 = 109.883

FRI1 = 4.001.894 – 3.948.909 = 52.985

∆FRI = 52.985 – 109.883= -56898

FRI reflectă gradul de îndatorare pe termen lung pentru a finanța nevoile pe termen scurt.

In ambele perioade analizate la SC UAMT SA, FRI înregistrează valori positiv in tendinta de crestere, în deosebire de SC METALICA SA care prezintă o scădere de la o perioadă la alta.

Nevoia de fond de rulment (NFR)

NFR = Nevoi temporare – Surse temporare

Nevoi temporare = Stocuri + Creanțe + Investitii financiare pe termen scurt + Ch in avans

Surse temporare = Datorii de exploatare + Venituri in avans

SC UAMT SA:

Nevoi temporare 0 = 55.959.130

Nevoi temporare1 = 46.503.767

Surse temporare 0 = 52.756.464

Surse temporare1 = 54.445.832

NFR0 = 55.959.130 – 52.756.464 = 3.202.666

NFR1= 46.503.767 – 54.445.832 = -7.942.065

ΔNFR=NFR1-NFR0= -7.942.065 – 3.202.666 = -11.144.731

SC METALICA SA:

Nevoi temporare 0 = 16.092.374

Nevoi temporare1 = 18.125.792

Surse temporare 0 = 12.774.127

Surse temporare1 = 14.129.539

NFR0 = 16.092.374 – 12.774.127 = 3.318.247

NFR1= 18.125.792 – 14.129.539 = 3.996.253

ΔNFR=NFR1-NFR0= 3.996.253 – 3.318.247 = 678.006

Nevoia de fond de rulment reprezintă expresia realizării echilibrului financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment:

pozitiva reprezintă dezechilibru financiar pe termen scurt.

negativa reprezintă echilibru financiar pe termen scurt.

Nevoia de fond de rulment la SC UAMT SA prezintă o scadere de la o perioadă la alta. În 2013 prezintă o valoare negativă, fiind un aspect economic favorabil pentru societate.

Nevoia de fond de rulment la SC METALICA SA prezintă o creștere de la o perioadă la alta. În 2013 prezintă o valoare pozitivă , fiind un aspect economic nefavorabil pentru societate.

Trezoreria netă (TN)

TN=FR-NFR

SC UAMT SA:

TN0 = 7.608.461 – 3.202.666 = 4.405.795

TN1 = 10.970.088 – (-7.942.065) =18.912.153

ΔTN = TN1 – TN0 = 18.912.153 – 4.405.795 =14.506.358

SC METALICA SA:

TN0 = 3.457.509 – 3.318.247 = 139.262

TN1 = 4.001.894 – 3.996.253 = 5.641

ΔTN = TN1 – TN0 = 5.641 – 139.262= -133.621

Trezoreria netă este expresia cea mai concludentă a desfășurării unei activități echilibrate și eficiente.

Trezoreria netă:

pozitivă reflectă realizarea echilibrului financiar al societății, adică există un surplus monetar la sfârșitul exercițiului, o creștere a capacității reale de finanțare a investițiilor.

negativă reflectă realizarea dezechilibrului financiar al societății, adică există un deficit monetar la sfârșitul exercițiului.

Trezoreria netă la SC UAMT SA este pozitivă în ambele perioade analizate. Se manifesta o tendință de crestere, aspect favorabil pentru societate. SC METALICA SA prezintă o tendința de scădere fiind un aspect nefavorabil pentru ea.

Metoda lui Altman

Z=1,2*R5+1,4*R4+3,3*R1+ 0,6*R3+ R2

R = RC=rezultatul curent

R = AT=active totale

R =

R = CA=cifra de afaceri

R =

SC UAMT SA:

R1 = = 0,02 R1 = = 0,07

SC METALICA SA:

R1 = = 0,005 R1 = = 0,006

R1 are semnificația unei rate de rentabilitate economică, sau de eficiență a utilizării activelor și este de dorit sa fie cât mai mare și să crească.

SC UAMT SA:

R = =0,79 R = =0,91

SC METALICA SA:

R = =0,99 R = =1,03

R2 este un indicator de eficiență a utilizării activelor care exprimă rotația activului prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea societății este mai eficientă, cu atât vanzările sunt mai mari, iar activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri.

SC UAMT SA:

R = =1,02

R ==1,11

SC METALICA SA:

R = =0,73

R ==0,67

R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin imprumuturi pe termen scurt, mediu sau lung. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare.

SC UAMT SA:

R = =0,02 R = =0,07

SC METALICA SA:

R = =0,005 R = =0,006

R4 are semnificația capacității de finanțare internă a societății și se recomandă ca valoarea sa fie cât mai mare.

SC UAMT SA:

R5 = =0,48 R5 = =0,47

SC METALICA SA:

R5 = =0,72 R5 = =0,76

R5 are semnificația flexibilității societății și arată ponderea activului circulant în activul total și se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare.

SC UAMT SA:

Z2012=1,2*0,48+1,4*0,02+3,3*0,02+ 0,6*1,02+ 0,79= 2,072

Z2013=1,2*0,47+1,4*0,07+3,3*0,07+ 0,6*1,11+ 0,91=2,469

SC METALICA SA:

Z2012=1,2*0,72+1,4*0,005+3,3*0,005+ 0,6*0,73+ 0,99= 2,3155

Z2013=1,2*0,76+1,4*0,006+3,3*0,006+ 0,6*0,67+ 1,03=2,3722

Interpretare în funcție de valorile lui Z:

Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă;

Z > 3 – situația financiară este bună; bancherul poate avea încredere în întreprinderea respectivă, aceasta fiind solvabilă;

1,8 < Z < 3 – situația financiară este dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment;

Deoarece Z este în anul 2012 este de 2,072 iar în anul 2013 2,469, situația societății UAMT SA este în situația financiară dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment.

Deoarece Z este în anul 2012 2,3155 iar în anul 2013 2,3722, situația societății METALICA SA este în situația financiară dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment.

Metoda Conan-Holder

Z=0,16*R1+0,22*R2-0,87R3-0,10R4+0,24R5

R1 = R2 =

R3 = R4 =

R5 =

SC UAMT SA:

R1 = =0,31

R1 = =0,34

SC METALICA SA:

R1 = =0,38

R1 = =0,43

SC UAMT SA:

R2 = =0,57

R2 = =0,60

SC METALICA SA:

R2 = =0,42

R2 = =0,40

SC UAMT SA:

R3 = =0,03

R3 = =0,02

SC METALICA SA:

R3 = =0,05

R3 = =0,04

SC UAMT SA:

R4 = =0,53

R4 = =0,41

SC METALICA SA:

R4 = =0,73

R4 = =0,72

SC UAMT SA:

R5 = =0,18

R5 = =0,32

SC METALICA SA:

R5 = =0,14

R5 = =0,13

Z=-0,16*R1+0,22*R2-0,87 R3-0,10R4+0,24R5

SC UAMT SA:

Z2012=-0,16*0,31+0,22*0,57-0,87*0,03-0,10*0,53+0,24*0,18= 0,03

Z2013=-0,16*0,34+0,22*0,60-0,87*0,02-0,10*0,41+0,24*0,32=0,09

SC METALICA SA:

Z2012=-0,16*0,38+0,22*0,42-0,87*0,05-0,10*0,73+0,24*0,14= -0,05

Z2013=-0,16*0,43+0,22*0,40-0,87*0,04-0,10*0,72+0,24*0,13=-0,06

Interpretare:

Deoarece Z este în anul 2012 0,03 iar în anul 2013 0,09 SC UAMT SA este în situația de alertă. Riscul de faliment se situează între 30%-65%.

Deoarece Z este în anul 2012 -0,05 iar în anul 2013 -0,06 situația societății METALICA SA este un eșec. Riscul de faliment se situează peste 90%.

Concluzii:

Întreprinderea SC UAMT SA are o situație generală de alertă, indiferent ca aceasta a obținut profit în cei doi ani de analiză. Probabilitatea riscului de faliment este dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment. Riscul de faliment se situează între 30%-65%, situația societății fiind în alertă, conform Metodei Conan-Holder.

Întreprinderea SC METALICA SA are o situație generală de eșec, aceasta a obținut profit minim în cei doi ani de analiză. Probabilitatea riscului de faliment este dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de pragul stării de faliment. Riscul de faliment se situează peste 90%, situația societății fiind în eșec, conform Metodei Conan-Holder.

Capitolul 5. Bibliografie

Alexandru Buglea, Analiza financiara, Ed: Mirton, Timisoara, 2005

Lucian Buse, Analiza economic-financiara, Editura Economica, Bucuresti, 2005

Ioan Mihai, Emil Cazan, Alexandru Buglea, Ion Popa Lala, Petre Stefea, Georgeta Broteanu, Paul Ivoniciu, Marius Pantea, Analiza situatiei finaciare a agentilor economici, Editura Mirton, Timisoara, 1997

Maria Niculescu, Diagnostic finaciar, Ed: Economica, București 2005

Iudmila Stihi, Managementul riscurilor in afaceri, Ed: Asem Moldova 2010

Georgeta Vintilă, Ștefan Daniel Armeanu, Maria Oana Filipescu,MaricicaMoscanu ,Paula Lazăr, Analiza și evaluarea riscurilor activității antreprenoriale în mediul economic românesc, Economie teoretică și aplicată, Bucuresti 2011

Monica Violeta Achim, Analiza Economico- Financiara, Ed. Risoprint, Cluj-Napoca,2009