Analiza Riscurilor In Proiectele Specifice din Comertul Electronic

DISERTAȚIE

Analiza riscurilor în proiectele specifice din comerțul electronic

Cuprins

Introducere

I Riscurile în managementul de proiect

1. Societatea orientată pe proiecte

2. Caracteristici ale managementului de proiect

3. Managementul de proiect ca strategie de organizare

4. Tipuri de proiecte

5. Riscurile în proiecte: considerente teoretice, caracterizări, tipologii

6. Clasificarea riscurilor

II. Riscurile în proiectele de comerț electronic

2. Comerțului electronic – caracteristici

1. Analiza proiectelor specifice comerțului electronic

2. Riscurile în proiectele de comerț electronic de partea echipei de proiect

3. Riscurile în proiectele de comerț electronic percepute de către consumator

3. Riscurile de extindere ale pieței de comerț electronic

III Studiu de caz

1. Introducere

2. Metodologia cercetării

3. Analiza chestionarului

4. Interpretarea rezultatelor

5. Concluziile cercetării

6. Limitele cercetării

IV. Concluzii și recomandări

Bibliografie

Anexe

Introducere

Într-o societate în care din ce în ce mai mult proiecte încep să prindă avânt, acestea incep să să existe în cât mai multe domenii diverse. Fie că vorbim despre comunicații, infrastructură unei companii, tehnologie, televiziune, informatică, farmaceutică sau cercetare tot mai mulți manageri, fondatori, antreprenori și instituții aleg să își îndeplinească obiectivele și să își crească profitul prin implementare proiectelor. La începutul anilor 2000 când pe piață își făceau simțită prezența supermarketurile și conexiunea la internet se realiza prin dial-up era greu de crezut că o mare parte din vânzări vor ajunge peste 14 ani să reprezinte o piață semnificativă atât pentru managerii de proiect cât și pentru comercianții care doreau să exploreze și alte piețe din străinătate dar care nu își permiteau să deschidă un magazine de desfacere, costurile fiind mult mai mari. Mai greu de crezut mai ales că tot mai multe supermarketurile încep să își implementeze și magazine online.

Domeniul asupra căruia am realizat o cercetare este cel al comerțului electronic, mi-am dorit să aflu mai multe despre cum sunt gestionate riscurile în proiectele de comerț electronic, mai ales datorită diversității de produse și servicii din domeniu. Nu doar că avem de-a face cu magazine online care livrează produsele direct de acasa, dar putem să achiziționăm servicii sau produse din cele mai diverse de exemplu recent un antreprenor român a lansat un proiect online prin care poți învăța tango direct de acasa prin intermediul internetului și al unui calculator. Ramura asupra căreia voi detalia tema de riscuri în proiectele implementate în comerțului online, piață aflată în continuă dezvoltare. În această lucrare am ca obiective analizarea riscurile în proiectele din domeniul online cu precădere în domeniul magazinelor care își desfășoară activitatea prin intermediul internetului.

În primul capitol a lucrării voi analiza care sunt bazele teoretice ale riscurilor făcând referire la diferite concepte prezentate de specialiști din domeniu. Încep primul capitol al lucrării făcând referire la societatea orientată spre proiecte, în care realizez o scurtă caracterizare a diversității domeniilor în care sunt implementate proiectele dar analizez și câteva dintre avantajele utilizării acestora tot mai mult. Următorul pas firesc pentru o analiza cât mai coerentă a temei a fost definirea caracteristicilor managementului de proiect și utilizarea acestuia ca strategie de organizare, dar am avut în vedere și caracterizarea principalelelor tipologii de proiectele și domeniile în care sunt acestea implementate. Pentru o mai bună introducere în temă am ales să prezint riscurile în proiecte prin considerente teoretice, caracterizări, tipologii și clasificarea acestora.

În al doilea capitol al lucrării am analizat riscurile în proiectele de comerț electronic unde am avut în vedere principalele caracterizării ale domeniului și ale proiectelor specifice acestuia. Am ales în continuare, să aduc în vedere riscurile din partea echipei de proiect, cele percepute de consumator și riscurile pieței de extindere ale pieței.

În capitolul III detaliez rezultatul cercetării prin care am aflat răspunsurile la mai multe întrebări despre riscurile din proiectele implementate în comerțul online.

Întrebările de cercetare la care am aflat răspunsurile printr-o metodă de cercetare cantitativă sunt următoarele: Care sunt principalele riscuri avute în vedere într-un proiect de comerțul electronic? Există o strategie de prevenire a riscurilor? Câte din riscurile previzionate au devenit probleme? Care este probabilitatea ca riscurile prevazute sau neprevazute sa se materializeze? Care sunt riscurile cu care se confrunta un manager in functie de varsta acestuia? Diferă experiența în administrarea riscurilor? Care sunt diferențele dintre riscurile previzionate și cele întâmpinate? Câte dintre riscurile previzionate au devenit probleme? Metoda de cercetare pe care o voi folosi este chestionarul autoadministrativ online, iar în final voi analiza concluziile cercetării.

Dacă în România piața proiectelor de comerț electronic, este de 1 milion de utilizatori din totalul de 9 milionare de potențiali clienți care utilizează internetul, rămâne de văzut care sunt strategiile folosite de către manageri și fondatori pentru a atrage un număr cât mai mare de clienți.

I Riscurile în managementul de proiect

1.Societatea orientată pe proiecte

Trăim într-o societate aflată în continuă dezvoltare în care organizațiile orientate spre creșterea profitului aleg să implementeze proiecte și programe implementate pentru că sunt cele mai simple forme pentru dezvoltare. Diferite forme de organizare a companiilor, ONG-urilor și instituțiilor aleg să formeze organizații temporare pentru executarea unor procese relativ unice de dimeniuni reduse. Putem să numim o astfel de societate una bazata pe proiecte. Autorul Roland Gareis conchide că ”în multe societăți naționale sunt realizate tot mai des proiecte și programe atât în cadrul companiilor cât și în cadrul altor organizații ca de exemplu în comune, asociații, școli și în familii.” Implementarea proiectelor pentru creșterea profitului sunt formele de organizare cele mai simple și utilizate în diferite industrii: IT, construcții, tehnologie, FMGC, publicitate, marketing etc. Conform Alinei Bărgăoanu există câteva caracteristici care transformă managementul proiectelor într-o opțiune dominantă de conducere a activității unei organizații De exemplu în industria software și IT proiectele implementate sunt de obicei de scurtă durată, complexe iar produsele rezultate în urma lor își pierd atractivitatea, beneficiile și noutatea și odată cu acestea crește și necesitatea de a construi altele noi cum ar fi de exemplu în cazul telefoanelor, tabletelor, laptopurilor și altor gadgeturi. În cadrul ONG-urilor resursele sunt limitate ceea ce asigură dezvoltarea acestora și schimbarea cauzelor cărora se adresează sunt proiectele implementate care le ajută atât să-și crească profitul dar și să implementeze diferite proiecte în societate.

Proiectele au început să își declare apanajul pas cu pas, în funcție de industriile în care sunt implementate, mai mulți manageri, directori sau chiar antreprenori aleg să își crească profitul prin implementarea acestora. Încadrat ca fiind un eveniment cu un caracter temporar nu înseamnă că proiectele sunt scurte ci că au o finalitate și sunt încadrate în anumite limite. Implementarea proiectelor reprezintă o oportunitate pentru anumite clase sociale de exemplu Asociația React a lansat recent un proiect adresat doamnelor din mediul rural, cu studii de peste 8 clase prin care gospodinele vor fi învățate, prin fonduri europene cum să conserve murăturile. Avem încă o dată dovadă că domeniile de implementare ale proiectelor sunt vaste și că în funcție de publicul căreia se adresează suntem martori la impactul pe care acestea le au în societate.

În România din ce în ce mai multe organizații, companii și corporații folosesc managementul de proiect ca principala formă de organizare de exemplu Alina Bărgăoanu enunță două fenomene care au cauzat un număr tot mai mare de utilizare a proiectelor la noi, primul fenomen este dat de mărirea numărului de corporații multinaționale care își deschid sedii noi în România, și care se bazează pe managementul de proiect ca strategie de organizare. Al doilea fenomen este datorat apartenenței României la Uniunea Europeană prin accesul la fondurile date de către aceasta.

2.Caracteristici ale managementului de proiect

Managementul este o metoda eficientă de planificare, coordonare și control pentru toate sarcinile care sunt îndeplinite de-a lungul duratei dar și după incheierea procesului de realizare a unui proiect. Pentru a reuși o analiză succinta a magementului de proiect trebuie să avem în vedere definiția proiectului dar și câteva caracteristici ale acestuia. Proiectul definit de către Constantin Opran este “un proces nerepetitiv care realizează o cantitate nouă, bine definită în cadrul unor organizații specializate. Proiectul se caracterizează ca o acțiune unică, specifică, compusă dintr-o succesiune logică de activități componente coordonate și controlate cu caracter inovațional de natură diferită, realizat într-o manieră organizată metodic și progresiv, având constrângeri de timp, resurse și cost, destinat obținerii cu succes de noi rezultate complexe, necesare pentru satisfacerea de obiective clar definite.”

Autorul Turner definește proiectele drept: “dimensiuni unicate, inedite și temoporare întreprinse pentru a se realiza obiective noi de dezvoltare economică. Derularea lor comport un grad considerabil de risc și incertitudine.”. Proiectele pot apărea la toate nivelurile de organizare in diferite forme și pot fi realizate atât de o singură persoană dar și de echipe în companii, multinaționale sau organizații de tipuri diferite și în domenii diferite precum construcții, marketing, publicitate, IT, online, turism etc. Același autor amintește faptul că proiectul poate fi văzut ca o organizație temporară construită special pentru realizarea unui proces relativ unic, complex, cu un obiectiv bine delimitat. Cu alte cuvinte proiectele sunt realizate de o echipă de oameni coordonați de un manager care are grijă ca scopul obiectivele și totalitatea activităților din cadrul proiectului să fie respectate și îndeplinite în funcție de timp, costuri și resurse.

Project Manager Institute definește proiectul ca fiind: “un efort temporar pentru construcția unui produs unic, serviciu sau rezultat. Natura temporară a proiectelor indică faptul că acestea au un început și final bine definite. Finalul proiectului este atins atunci când obiectivele proiectului au fost atinse sau atunci când nu pot fi atinse ori în momentul în care nu mai există cerere pe piață. Un proiect poate fi terminat și atunci când unul dintre partenerii din proiect decide acest lucru(clientul, sponsorul). Natura temporară a proiectelor nu înseamnă neapărat că durata proiectului este scurtă ci se referă la angajamentul și logevitatea acestuia.”

Provocarea este cuvântul cheie în managementul proiectelor și dintre numeroasele caracteristici ce trebuiesc avute în vedere pentru a success în realizarea acestora, Constantin Opran numește voința ca principala caracteristică de implementare a unui proiect. “Voința de a realiza o lucrare comună între toți partenerii( întreprindere, client, beneficiar, colectivitate) prin traducerea necesităților în termini cuantificați care implică: obiective, posibilități de realizare, competența întreprinderii, metode de conducere, acțiuni precise și coordonate, evaluarea rezultatelor.” Cu alte cuvinte proiectul este un instrument prin care se pot realize anumite obiective, cu un scop și obiective bine definite, încadrat în timp, și cu resurse bine limitate,Natura temporară a proiectelor nu înseamnă neapărat că durata proiectului este scurtă ci se referă la angajamentul și logevitatea acestuia.”

Provocarea este cuvântul cheie în managementul proiectelor și dintre numeroasele caracteristici ce trebuiesc avute în vedere pentru a success în realizarea acestora, Constantin Opran numește voința ca principala caracteristică de implementare a unui proiect. “Voința de a realiza o lucrare comună între toți partenerii( întreprindere, client, beneficiar, colectivitate) prin traducerea necesităților în termini cuantificați care implică: obiective, posibilități de realizare, competența întreprinderii, metode de conducere, acțiuni precise și coordonate, evaluarea rezultatelor.” Cu alte cuvinte proiectul este un instrument prin care se pot realize anumite obiective, cu un scop și obiective bine definite, încadrat în timp, și cu resurse bine limitate, ce poate fi implementat atât la nivelul unor companii și organizații mari dar și în cadrul companiilor mici și mijlocii ce au resurse limitate.

Managementul este cunoscut ca fiind „arta de a conduce”, iar termenul poate fi folosit în mai multe contexte atât la nivel profesional cât și la nivel personal. La nivel profesional caracteristicile acestei arii se întind într-un spectru cât mai larg: pe piața muncii avem disponibile mai multe locuri de munca pentru manageri: în proiecte, departamente, televiziune, construcții dar și în domenii diferite. Funcția de management înseamnă conducerea unui grup de oameni care la un moment dat, într-un context predefinit, urmează sarcini aflate în stransă legătura cu scopul declarat de a îndeplini obiectivele organizației din care fac parte. În literatura de specialitate managementul s-a cristalizat relativ recent iar acesta poate fi abordat din mai multe puncte de vedere. Autorii Reece și O’Grady se referă la management ca fiind :”procesul de coodonare a resurselor umane, informaționale, fizice și financiare în vederea realizării scopurilor organizației” un alt punct de vedere este cel al lui Longenecker și Pringle, pentru aceștia managementul este “procesul de obținere și combinare a resurselor umane, financiare și în vederea îndeplinirii scopului primar al organizației – obținerea de produse și servicii dorite de un anumit segment al societății”. Cu alte cuvinte managementul reprezintă partea de coordonare a activităților într-o organizație, la care se adaugă principala sarcină de a comunica, de a aloca activitățile specifile angajaților dar și de a delega, de a verifica, stabili întâlniri, de a încheia contracte și lista poate continua. După opinia autorilor Nicolescu și Verboncu managementul “rezidă în studierea proceselor și relațiilor de management din cadrul lor, în vederea descooperirii legităților și principiilor care le guvernează și a conducerii de noi sisteme, metode, tehnici și modalități de conducere, de natură să asigure obținerea și creșterea competitivițății” managementul înseamnă mai mult decât coordonarea activităților dar și îmbunătățirea continuă a acestora la bază căreia stau capacitatea de analiză și puterea decizională ce constau între calitățile numeroase pe care trebuie să le îndeplinească un bun manager.

3. Managementul de proiect ca strategie de organizare

Managementul proiectelor este un instrument eficient care se definește conform autorului Opran: ”ca un proces de planificare, organizare și control al fazelor și al reurselor unui proiect, cu scopul de a îndeplini un obiectiv bine definit, care are, în mod uzual, restricții de timp, resurse și cost”. Toate punctele amintite în definiție conlucrează și ajung să îndeplinească succesul proiectului daca managerul de proiect reuște să coordoneze cu măiestrie și talent activitățile proiectului. Managementul proiectului are ca îndatorire principală coordonarea tuturor activităților astfel încât să se ajungă la îndeplinirea scopului proiectului în timpul alocat cu ajutorul și resursele deja avute în vedere. Orice modificare între costuri performanțe și timp conduce la o dereglare a activității sau mai bine zis intervine tripla constrângere. Managementul proiectului conține ansamblul metodelor și tehnicilor care permit managerului să îndeplinească misiunea realizării unui proiect în care să fie respectate cele 3 condiții: performanțe, costuri, timp conform autorului citat mai sus:

Fig.1

Roland Gareis în Happy Projects oferă managementului de proiect următoarea formă: “un proces de afaceri al organizațiilor orientate pe proiecte care poate fi delimitat în mai multe faze: demararea proiectului, coordonarea proiectului, încheierea și depășirea eventualelor discontinuițăți asociate proiectului.” Cu alte cuvinte managementul de proiect este un instrument eficient de planificare, monitorizare și control ce are în coodonare întregul cumul de activițăți cu finalul de a îndeplini scopului proiectului dar și care trebuie să se încadreze în termen, costuri și performanțe. Orice deviare de la una dintre axe mărește riscurile de a îndeplini obiectivul proiectului și se transformă într-o amânare a termenului de realizare, o scădere sa performanțelor dar care poate duce și la insuccesul proiectului. După cum menționează autorii Bonghez, Radu și Grigoriu: “managementul de proiect a început să evolueze rapid în ultimii 20 de ani. Pe o parte datorită organizațiilor specializate în managementul de proiecte au continuat să își dezvolte procesele de implementare ale acestora prin metode și aplicații specific adoptând informație specializată nouă și tehnologii de comunicații.” cum ar fi programele specializate Microsoft Project Manager, SharePoint și altele. Cealaltă parte menționată de către autori este procesul de recunoaștere a managementului de proiect ca profesie de către instituțiile specializate.

4. Tipuri de proiecte

Societatea bazată pe proiecte a permis creșterea și dezvoltarea ramurei econimice bazată pe servicii, fie că avem în vedere ramuri diferite de activitate scopul fiecărei organizații este de a se dezvolta, de a crește profitul. În funcție de domeniul de activitate putem să vorbim de diferite tipologii de proiecte. Autorul Mocanu clasifică proiectele în funcție de amploarea lor, după domeniul proiectului și în funcție de obiectivele de specialitate propuse. După amploarea lor putem avea în vedere proiecte organizaționale, locale, regionale, naționale. În funcție de activitatea de desfășurarea a proiectului: industriale, comerciale, culturale, științifice, sociale, educaționale, manageriale. În funcție de obiectivele de specialitate propuse: proiectele de investiții, de cercetare dezvoltare, organizatorice. Din punctul meu de vedere o clasificare a proiectelor se poate face și în funcție de nivelul resurselor implicate, de impactul pe care îl aduce în societate și de numărul de persoane implicate în managementul proiectuluin dar și în funcție de tehnologia implicată.

În funcție de tehnologia implicată diversitatea proiectelor este destul de largă fie că vorbim despre construcția unei unui nou departament în companie, de dezvoltarea unui noi program prin care să creștem vânzările în companie, sau de construcția unui site. Rămân la proiectele care se bazează pe dezvoltarea tehnologică și mai ales la proiectele specializate în IT. Domeniul asupra căruia o să detaliez specificul proiectelor este comerțul electronic.

Proiectele din domeniul comerțului electronic au apărut relativ recent pe la începutul anilor 2000 la noi în țară și au început să se dezvolte mai mult în urmă aproximativ 5 ani mai târziu. Specificul proiectelor de comerț online ține de modul de realizare, concepere, structurare și existență. Într-un proiect de comerț electronic vorbim despre o echipă care realizează tehnic implementarea magazinului online, de un timp alocat pentru realizarea activităților și de performanțe precum creșterea stocurilor, vânzărilor performanțelor. Specificul proiectului de comerț electronic este realizat de către piața de desfacere( dacă într-un magazin clasic piața de desfacere este zonală în funcție de locul unde care este localizat magazinul în cazul celui online vorbim despre totalitatea utilizatorilor de internet care intra în contact cu serviciile oferite și care este localizată în zone diferite) modalitatea în care sunt utilizate serviciile, tehnologia specifică implementării unui proiect online.

Conform specialistului în comerț electronic Bogdan Manolea tipurile de proiecte specifice sunt următoarele: ”proiecte business-to-business în care toți participanții sunt companii sau alte organizații, proiecte business-to-consumer în care companiile vând cumpărătorilor individuali, proiecte consumer-to-business în care persoanele fizice vând produse către companii, consumer-to-consumer în care schimbul de produse se face între consumatori direct, comerț mobil realizat prin intermediul aplicațiilor mobile, e-goverment, model de comerț electronic în care o instituție guvernamentală cumpără sau vinde servicii către de la persoanele juridice și ultimul fel government to consumer: acoperă relații guvern cetățeni de exemplu plata taxelor online”.

Dintre toate formele de comerț online în care atenția este îndreptată spre diferite publicuri țintă o să ma opresc asupra comerțul online orientat direct către consumator. În acest tip de comerț provocarea provine din prisma faptului că produsul este achiziționat fără să existe un vânzător care să ofere încredere cumpărătorului și care să recomande produsul. De aici provine unul dintre cele mai mari riscuri văzute de către consumator și anume lipsa încrederii.

Pentru a atenua acest risc dar și pentru a reuși să atragă consumatorul să cumpere de la propriul magazin, managerul de proiect sau fondatorul se folosește de mai multe tehnici și strategii. Printre acestea se numără și strategia de marketing multi-chanel prin care informația ajunge la utilizator prin mai multe canale.

5. Riscurile în proiecte: considerente teoretice, caracterizări, tipologii

Unul dintre cele mai mari riscuri în viață este acela de a nu risca și de te complace în situații confortabile care îți îndeplinesc obiectivele dar care nu sunt satisfăcătoare pe termen lung. În viață la fel ca și în proiecte riscurile sunt cele care fac diferența, previzionarea acestora și folosirea unei strategii pentru prevenirea lor sunt o combinație reușită care utilizată transformă orice proiect într-unul de succes. Cu cât riscurile pe care le avem în vedere sunt mai mari cu atât proiectul pe care îl avem în desfășurare poate avea un succes și mai mare. Să luăm spre exemplu prima documentație despre existența managementului de proiect care datează din anii 1950 și cuprinde proiecte militare și de navigație spațială din Statele Unite ale Americii , riscurile proiectelor spațiale sunt destule însă succesul primei expediții pe lună este surclasat de orice risc existent. Riscurile sunt cele care antrenează și provoacă întreaga echipă să ducă la bun sfârșit scopul proiectelor implementate.

Trăim într-o lume riscantă indiferent de activitatea pe care o desfășurăm, de locul de muncă, de organizația în care lucrăm, riscurile sunt cele care fac lucrurile să se miște și care ne fac să ne simțim puternici după ce le depășim dar totodată ne confirmă încrederea în sine odată ce trecem peste ele. Indiferent de activitatea pe care o desfășurăm riscul este o parte binecunoscută și un partener normal și al oricărei activități, având efecte directe și puternice asupra rezultatelor întregului proiect. O formă pentru definire a riscului este următoarea:” riscul este un partener normal și de nedespărțit al oricărei activități, având efecte directe și puternice asupra rezultatelor activității respective. Orice activitate are un anumit grad de risc.” O altă definiție a riscului este: “posibilitatea ca un proiect să nu se execute conform previziunilor în ceea ce privește timpul de realizare, costul și specificațiile tehnice”. Cu alte cuvinte riscul este o parte esențială în desfășurarea unui proiect dar și în planificarea acestuia, modalitatea în care riscurile sunt prevăzute, analizate și strategiea folosită pentru a le ține sub control ține de măiestria și experiența echipei de proiect. Riscul poate fi măsurat cu ajutorul deciziilor controlate analizând cantitatea posibilelor riscuri și care pot fi acceptate și asumate. Succesul de multe ori poate însemna cunoașterea acestuia și modalitatea în care poate fi prevăzut sau utilizat în proiect poate duce la oportunițăți de excepție pentru cei care știu să-l folosească: “O soluție în acest sens nu înseamnă evitarea completă a riscului ci evitarea riscurilor care nu pot fi înțelese, controlate și monitorizarea riscurilor rămase în scopul succesului”.

Managementul riscurilor înseamnă cunoașterea acestora, previzionarea și luarea tuturor măsurilor de precauție posibile. De exemplu în planificarea bugetului putem avea în vedere majorarea anumitor taxe, calculele făcându-se la o monedă aleasă sau cu o media cursului valutar dar și anumite schimbări legistative. În toate activitățile socio-economice avem de-a face cu apariția riscurilor pentru fiecare dintre acestea îmbracând forme particulare având în vedere tipul, modul de manifestare și mărimea acestora. Previzionarea riscurilor trebuie să se realizeze atât în momentul de planificare a proiectului dar și în cursul execuției sale. Scopul managementului riscurilor este acela de a : “analiza riscurile și de a valorifica potențialele oportunități care pot atenua evenimentele, activitățile, circumstanțele care pot avea un impact negative asupra întregului portofoliul al riscului de management”.

În viața fiecărui proiect riscurile sunt cele care dau o notă individuală activității proiectului dar și principala calitate de care depinde succesul unui proiect, cu cât riscurile sunt mai mari cu atât proiectul este mai amplu și poate avea un impact major în comunitate. Odată cu previzinarea și prevenirea acestora avem în vedere procesul de management al riscurilor Jason Westland îl definește ca fiind: „metoda prin care riscurile într-un proiect sunt identificate, analizate și manageriate în timpul execuției unui proiect. Procesul are în vedere realizarea unui număr de acțiuni care au drept scop reducerea posibilității de apariție dar și impactul fiecărui risc. Acesta este folosit pentru a asigura că fiecare risc este identificat, monitorizat, evitat transferat sau micșorat.”

Managementului riscurilor include mai multe etape care interacționează între ele și care pot implica mai mult efort din partea unui membru al echipei sau mai multor membri în funcție de complexitatea și necesitatea fiecărui. Ierarhizarea PM Book privind etapele managementului riscurilor cuprinde: „planificarea managementului riscurilor, identificarea riscurilor, analiza calitativă și cantitativă a riscurilor, dar și planul de răspuns al riscurilor (risk response plan), etapa de monitorizare și control”. Planificarea managementul riscurilor cuprinde analiza, modul de abordare, planificarea și execuția activităților care includ riscurile. Identificarea riscurilor are în prim plan numirea clasificarea și documentarea asupra riscurilor în funcție de impactul pe care îl pot avea în proiect. Analiza calitativă a riscurilor cuprinde prioritizarea acestora în funcție de probabilitatea de apariție și de impactul pe care l-ar putea avea. Analiza cantitativă de identificare a riscurilor prioritizează numărul riscurilor analizate și efectul pe care acestea îl pot avea asupra obiectivelor proiectelor. Ultima etapă de monitorizare și control urmărește riscurile identificate, cele care pot apărea, execută strategia de răspuns în fața riscurilorși evaluează eficacitatea acesteia în decursul proiectului.

6.Clasificarea riscurilor

Tipurile de riscuri variază de la un proiect la altul și în funcție de complexitatea acestuia, dacă în cazul unui proiect predomină elementele de noutate un risc care poate fi luat în considerare este variația costurilor, datorită tehnologiei implicate care fiind de puțin timp pe piață ridică prețurile produselor. Un astfel de domeniu este cel informatic în care programatorii trebuie să proiecteze azi pentru tehnologia de mâine, în timp ce experiența dobândită în proiectele trecute devine rapid perimată. După Neagu există 3 dimensiuni ale riscului:” mărimea, maturitatea tehnologică, complexitatea structurală”, apariția riscului este mai mare în funcție de mărimea și complexitatea proiectului acestea includ o creștere a sarcinilor ce trebuiesc indeplinite atât în numărul resurselor necesare dar și costurilor implicate. O sugestie de abordare a riscurilor de la același autor: “riscurile cu impact mare și cu probabilitate mare, riscurile cu impact mare și probabilitate mică, riscurile cu impact mic și probabilitate mare”. Dintre acestea sarcina importantă în managementul de proiect este de a analiza riscurile și de a stabili strategia potrivită pentru a le preveni. Cu toate că nu pot fi complet eliminate acestea pot fi prevăzute, anticipate și soluționate în timp.

Unul dintre cele mai mari riscuri atât în viață și extrapolând în domeniul managementului proiectelor îl reprezintă absența riscurilor sau neanticiparea lor. Pentru reușita oricărui proiect sunt necesare luarea în calcul a mai multor metode de previziune și anticipare a riscurilor. Fiecare activitate din proiect are propriile riscuri ce pot fi luate în calcul la fel și fiecare resursă utilizată. O definiție a riscului conform profesorului Opran este următoarea: „un element incert, dar posibil, ce apare permanent în procesul evenimentelor tehnice, umane, sociale, politice, reflectând variațiile distribuirii rezultatelor posibile, probabilitatea de apariție, cu valorile subiective și obiective, având efecte posibil păgubitoare ireversibile”. Atunci când ne referim la risc trebuie să avem în vedere și posibilitatea ca acesta să se materializeze, modalități de prevenire, incertitudinea care afectează rezultatul proiectului dar și alte aspecte pe care le voi detalia în următoarele secțiuni din acest capitol.

Project Manager Institute definește riscul drept: ”un eveniment nesigur care dacă se întâmplă are un efect pozitiv sau negativ asupra unuia sau mai multor obiective precum scopul, programul, costul și calitatea proiectului.” Tot aici sunt analizați mai multi termeni care sunt avuți în vedere: cauzele care duc la apariția riscului, riscurile prevăzute și neprevăzute, condițiile care duc la apariția acestuia:lipsa experienței in domeniul în care este realizat proiectul, lipsa unui sistem de management integrat, concurența, dependența unor participanți externi care sunt exteriori zonei de control a proiectului. Totodată avem în vedere riscurile prevăzute care au fost identificate, analizate și pentru care există o strategie de combatere, dar avem și, acele riscuri neprevăzute care nu pot fi manageriate eficient și pentru care se pot aloca rezerve care pot intra în categoria cheltuieli neprevăzute.

Riscurile pozitive și negative sunt cele prin care sunt avute în vedere oportunități și amenințări. Efectele individuale ale riscurilor sunt diferite față de totalitatea riscurilor într-un proiect. De exemplu înlocuirea unui membru în echipă și lipsa acestuia până când este recrutat noul membru are efecte pe termen scurt și în interiorul proiectului însă efectele acestui risc nu sunt vizibile la finalul întregului proiect. În cadrul unei organizații riscurile sunt percepute ca: „efectul incertitudinii asupra obiectivelor organizaționale” unde organizațiile și statakeholderii sunt dispuși să acecepte variațiile riscurilor în funcție de forma pe care o iau aceștia. Forma pe care o iau riscurile este clasificată de către aceiași sursă astfel: „risk appetite, risk tolerance, risk threshold” primul considerat a fi gradul de incertitudine în care o entitate este capabilă să anticipeze acțiunea riscului, a doua se referă la tolerața riscului și anume la gradul, catitatea și volumul la care o organizație sau un individ poate rezista. Cea de a treia formă se referă la măsurarea nivelului incertitudinii sau al impactului asupra căreia o parte interesată în proiect are un interes anume. Pragul este folosit ca etalon, dacă riscul este sub acesta este acceptat de către organizație dacă este deasupra pragului, organizația nu îl tolerează.

Gradul de manifestare al riscului este cel care are o importanță deosebită și care este strâns legată de probabilitatea de realizare, o primă clasificare a gravității riscurilor propusă de același autor citat mai sus este în funcție de probabilitatea de realizare ca evenimente. Un risc poate avea una sau mai multe cauze și dacă se întâmplă poate avea unul sau mai multe efecte.”

Fig 2. Clasificarea evenimentelor în funcție de gravitatea pe care o implică realizarea lor

Evenimentele care dau tonul în ritmul proiectelor sunt clasificate în funcție de riscurile interne ce pot apărea în cadrul proiectului, ( la nivel de reurse umane, alocarea acestora, management etc ) riscurile externe ale proiectului, riscuri de organizare în cadrul proiectului. În cazul riscurilor interne același autor le clasifică pe următoarele: ambiguitatea în privința construirii obiectivelor și priorităților, riscurile ce țin de sarcinile fiecărui membru al echipei de proiect, sau ale incoerenței în definirea responsabilităților, activităților concrete în cadrul companiei, ale structurii organizatorice, la care se adaugă riscurile privind tehnologia, producția, de inovație modernizare, tehnic, al documentației, în ceea ce privește documentația, gestionarea resurselor materiale, de ligistică, financiare. Riscurile externe sunt considerate acele evenimente care nu depind în totalitate de către manager sau unul dintre membrii echipei de proiect printrea acestea avem în vedere: riscurile politice, comerciale, de reglementare, de mediu, sociale, juridice, în utilizarea tehnologiei informației, econimic, psihologic, de război. Clasificarea riscurilor diferă în funcție de domeniul de activitate, de categoria căruia se adresează, de specificul activiății desfășurate și de o mulțime de alți factori.

Riscurile interne sunt acele riscuri care pot fi controlate cu ușurintă de către echipa managerială în funcție de domeniul de activitate pe care acestea îl presupun de exemplu în cazul în care un membru al echipei nu îndeplinește sarcinile care îi sunt adresate în timpul alocat, acesta poate fi relocat în cadrul departamentului, schimbat sau inlocuit, în cazul în care riscul este unul extern, la nivel legislativ riscul este cu atât mai mare cu cât întreaga dinamică a proiectului se poate schimba. Succesul proiectului depinde în acest caz de gravitatea riscului dar și de măiestria cu care este aplicat managementul riscurilor. O primă întelegere a riscurilor înseamnă și gestionarea acestora într-un mod adecvat, managementul riscurilor însemnând:” totalitatea metodelor și mijloacelor prin care este gestionat riscul, în scopul îndeplinirii obiectivelor descrise în cadrul evenimentului tehni, social, uman sau politic de analizat, având incertitudinea ca bază majoră a factorilor de risc.” În gestionarea riscurilor sunt avute în vedere: analiza și evaluarea riscurilor, planificarea unei strategii de combatere a riscurilor, monitorizarea și controlul riscurilor.

II. Riscurile în proiectele de comerț electronic

2. Comerțului electronic – caracteristici

Comerțul electronic a început să se dezvolte o dată cu dezvoltarea infrastructurii internetului. Dacă la începtul apanajului internetului ne era greu să ne imaginăm că cifra de afaceri a comerțului online în România în anul 2013 va fi de circa un miliard de euro în prezent o mare parte din vânzarea produselor se întâmplă online iar cererea pentru acestea este destul de mare. Mai mult cele mai recente previzionări ale specialiștilor arată că în 2014 piața din România va depăși un miliard de euro.

Potențialul pieței de comerț online în România nu este încă atins la cote maxime, piața fiind abia la început, având în vedere dezvoltarea față de alte țări unde s-a dezvoltat mult mai rapid. România prinde celelalte piețe economice din urmă cu rapiditate astfel că în prezent putem să avem în vedere și creșterea nișei în zona produselor de consum rapid: de exemplu de curând Carrefour a lansat platforma online. Un alt autor definește domeniul în felul următor: „pentru cei mai mulți dintre noi, “comerțul electronic” înseamnă efectuarea cumpărăturilor online, în World Wide Web. Cu toate acestea, comerțul electronic (Electronic Commerce sau E-Commerce) înseamnă mai mult decât procesul de cumpărare sau vânzare de produse și servicii. Acesta poate să cuprindă multe alte activități, cum ar fi: schimburi și negocieri efectuate între companii, procese interne ale companiilor pe care acestea le desfășoară ca suport pentru activitățile de cumpărare/aprovizionare, vânzare, angajări, planificare. De asemenea comerțului electronic implică transferul de documente – de la contracte sau comenzi, până la imagini sau înregistrări vocale.” Principala provocarea pe care o oferă proiectele de comerț online o reprezintă: ” sarcina complexă de a convinge utilizatorul să execute o tranzacție financiară fără prezența unui vânzător”.

Putem analiza mai multe definiții a ceea ce înseamnă comerțul electronic, dintre acestea autorul Robin Mansell are în vedere următoarele: „comerțul electronic înseamnă utilizarea în rețele cu valoare adaugată a unor aplicații de tipul transferului electronic de documente, a cumunicațiilor fax, codurilor de bare, transferului de fișiere și a poștei eletronice.” O altă definiție a comerțului electronic: „multitudinea proceselor software si comerciale necesare proceselor de afaceri sa functioneze, numai sau in primul rand, utilizand fluxuri digitale de date. Comertul electronic presupune utilizarea Internetului, a comunicatiilor digitale si a aplicatii software in cadrul proceselor de vanzare/cumparare, el fiind o componenta a procesului de e-business”. Richard Watson definește comerțul electronic ca o revoluție în domeniul afacerilor dar și ca o mare oportunitate de a crește profiturile.

Comerțul electronic, înseamnă “utilizarea rețelelor de calculatoare pentru a îmbunătăți performanța organizațională. Creșterea profitabilității, câștigarea de cote de piață, îmbunătățirea serviciilor pentru clienți, și furnizarea de produse cu rapiditate sunt uneltele ale performanței organizaționale existente datorită comerțului electronic. Comerțul electronic înseamnă mai mult decât a comanda produse de la un catalog on-line. Acesta implică toate aspectele interacțiunilor electronice ale unei organizații cu stakeholerii, sau persoanele care determină viitorul organizației. Astfel, comerțul electronic include activități, cum ar fi de stabilire a unei pagini Web pentru a sprijini relații cu investitorii sau presupune utilizarea tehnologiei informațiilor pentru a comunica interesele organizației cu toate părțile interesate ale acesteia. Printre stakeholderi se numără clienții, furnizorii, autoritățile de reglementare guvernamentale, instituțiile financiare, manageri, angajați și publicul larg”. Din totalul de 9 milioane de utilizatori de internet doar 1 milion dintre aceștia reprezintă cumpărători online, piața este în continuă dezvoltare la fel ca și domeniul proiectelor online. Consumatorul este cel care are rolul important în a crește sau scade profitul unui magazin online și în cazul acesta avem în vedere un risc de partea acestuia: încrederea consumatorului în magazinul online având în vedere că produsul este achiziționat fără un vânzător real într-un magazin online. Potențialul este imens, piața de e-commerce este în continuă creștere după cum arată și figura următoare:

Fig 3 Piața de comerț electronic

Analiza proiectelor specifice comerțului electronic

După cum am menționat mai devreme atunci când avem în vedere proiectele de comerț electronic trebuie să avem în prim plan anumite caracteristici ale acestora, de pildă cum se construiesc acestea. Dacă o definiție simplă a comerțul electronic înseamnă schimburi comerciale prin intermediul platformelor online în realitate lucrurile nu sunt atât de simple, funcționarea unui magazin online înclude mai mulți factori: clientul, sistemul tranzacțional, comerciantul, sistemul de plată electronică. Conform autorului Răzvan Șebu: „acesti factori joacă rolul unei porți care face legătura dintre rețeaua globală de internet și subrețeaua financiar-bancară, poarta prin care accesul este controlat, pe baza informațiilor specifice cărții de credit.”

Domeniul este mult mai complex de atât iar proiectele care se bazează pe comerțul electronic au nevoie de mult mai multe caracterisitici pentru a funcționa. Un alt factor important în dezvoltarea comerțului online îl reprezintă firmele de curierat rapid și modificarea legislației privind transportul de acest fel. O dată cu dezvoltarea pieței de curierat s-au mărit mijloacele prin care produsele ajung la destinație dar și politicile de retur, durata de livrare de exemplu pentru a se evidenția de concurență anuminte site-uri asigură plata la livrare sau chiar deschiderea coletului și refuzarea pachetului dacă acesta nu corespunde cu produsul achiziționat.

Proiectele specifice comerțului online au nevoie de anumite specificații pentru a funcționa printre acestea se numără: infrastructura web pe care este construit magazinul online, transportul datelor, adresabilitatea, tehnologia pentru construcția magazinului, modalitățile de plată alese, modalitățile de livrare, politicile de retur utilizate.

Autorul Richard Watson anlizează specificațiile comerțului online în felul următor: infrastrucutura web face parte dintre elementele tehnologice care duc la construirea proiectului de comerț online: pentru a funcționa în condiții optime magazinul online are nevoie ca transportul datelor să se realizeze corespunzător, la viteză optimă pentru a nu îngreuna achiziționarea produselor online. Transportul datelor este un alt punct esențial în specificul unui magazin online acestea se pot realiza utilizând modalitatea de schimbare a rețelei, principalul avantaj al acesteia este că permite împărțirea resurselor (în linkuri) ceea ce poate duce la o utilizare mult mai facilă a infrasctructurii. Adresabilitatea se referă la informația trimisă de la un calculator la altul numai atunci când fiecare server disponibil pe internet este unic și se referă la IP-urile unice ale fiecărui calculator.

Infrasctrucura tehnologică specifică ale proiectelor de comerț online are următoarele caracteristici: „aplicațiile comerțului electronic, intrastructura serviciilor business, a celor de publicare, de distribuție a mesajelor, dar și cea națională informațională. Fiecare dintrea aceastea au creat o anumită tehnologie construită din etape care permit dezvoltarea și desfășurarea comerțului electronic”. Fiecare etapă estre construită în strânsă legătura cu cealaltă, iar acestea nu pot funcționa una fără alta.

Fig. 3 Infrastructura comerțului electronic

Infrastructura informațională națională este piatra de temelie a comerțului electronic, deoarece tot traficul trebuie să fie transmis de către una sau mai multor dintre rețelelor de comunicare care cuprind infrastructuri naționale de informare. Elementele constitutive ale unei infrastructuri naționale de informare includ industria de televiziune și de radiodifuziune, TV prin cablu, rețelele de telefonie, sisteme de comunicații celulare, rețele de calculatoare, și pe Internet. Tendința în multe țări este de a crește concurența între diferitele elemente ale industruiei pentru creșterea eficienței sale generale.

Infrastructura de distribuție a informațiilor este etapa care este reprezentată de către software-ul specific pentru trimiterea și primirea de mesaje. Scopul său este de a oferi un mesaj de la un server de la un client. Schimbul electronic de date, e-mail, și protocol de transfer hypertext de text sunt exemple de software de mesagerie.

Infrastructura de publicare electronică este etapa care coexistă înstrânsă corelatie cu conținut, web-ul este un foarte bun exemplu in aceasta etapa. Aceasta permite organizațiilor să publice o gama completa de text și multimedia. Exista trei elemente cheie ale Web: un Uniform Resource Locator (URL), care este folosit pentru a identifica în mod unic orice server; un protocol de rețea; un limbaj de marcare structurat, HTML.

Infrastructura serviciilor business are ca scop principal al acestei etape de a sprijini parteneriatele sau orice fel de realiții cu stakeholderii care aduc beneficii proiectului. Aproape fiecare proiect de comerț electronic este interesat decolectarea plaților pentru bunurile și serviciile pe care le vinde. Astfel, etapa aceasta susține sigură transmiterea de numere de card de credit prin furnizarea de criptare și de transfer electronic de fonduri.

Aplicațile comerțului electronic sunt acele mijloace tehnologice care printr-o metodă specifică realizează vânzarea online a produselor în siguranță atât pentru client cât și pentru magazinul care vinde produsul.

Alte caracteristici ale construcției unor proiecte de comerț online sunt cele care țin de modalitățile alese pentru a se realiza plată: pe piață există mai multe variante printre care; plata cu cardul, plata prin portofel eletronic, plata la livrare prin mandat poștal.

Riscurile în proiectele de comerț electronic de partea echipei de proiect

Comerțul electronic înseamnă mai mult decât un schimb de servicii prin intermediul internetului, pentru buna funcționare a lui dar și pentru satisfacerea stakeholderilor, proiectele bazate pe comerțul electronic aduc atât în planificarea cât și în implementarea lor, o serie de riscuri care previzionate, analizate și gestionate corespunzător conduc la reușita proiectului. Riscurile pe care le avem de înfruntat într-un proiect de acest fel sunt de doua feluri, interne și externe. Ricurile interne sunt cele care provin în echipa de proiect și au în vedere planificarea, resursele umane, lipsa comunicării eficiente și a definirii corespunzătoare a sarcinilor etc. Riscurile externe în cazul proiectelor de acest fel sunt de doua feluri cele care se adresează consumatorului și cele care țin de infrastructura tehnologică pentru funcționarea optimă a magazinului online.

Putem analiza mai multe riscuri în funcție de specificul acestora, de exemplu fiecare categorie are incluse o serie de riscuri după cum urmează în categoriile: „riscuri informaționale, tranzactionale, operaționale, tehnologic de securitate, ce aparțin de managementul de tip business sau managementul echipei de proiect, îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite, ce țin de un management deficitar, care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților, care vizează imprecizia definirii unor responsabilități sau activități concrete, financiar.”

Riscurile informaționale sunt cele care cuprind: utilizarea unui conținut neautorizat pe pagina web care vizează drepturi de autor, copyright încalcate; compromiterea informațiilor despre clienți și angajați în urma accesului neautorizat pe website, un alt risc este cel care survine în mutarea unui fost anjagat la o companie din competiție și șansa ca informațiile pe care le deține să ajungă în posesia competitorilor; informația care a fost mutată sau schimbată de pe website duce la erori de funcționare; o altă problemă este interceptarea informațiilor de pe cardul de credit și folosirea acestora în mod fraudulos; expunerea internațională rezultată în urma flosirii materialului în scopuri care să încalce legile de proprietate intelectuală din alte țări față de cea de reședință, o altă problemă ce poate apărea este situația în care portofelul electronic deține informații defăimătoare ce au ca rezultat cauze negative.

Riscurile tranzacționale sunt în strânsă legătură cu totalitatea tranzacțiilor și parteneriatelor realizate prin intermediul internetului: diferite forme care pot altera capacitatea de desfășurare și funcționare a infrastructurii online, virușii și alte asemeanea lor care pot perturba grav imaginea companiei în fața consumatorului.

Riscurile operaționale sunt acele posibilități care daca se întâmplă conduc schimbarea infrasctructurii maganzinului online și care afectează întreaga activitate a acestuia: SEO(search engine optimization) riscul ca serviciul oferit de google care ajută ca site-ul să primească publicul relevant să își schimbe algoritmul de funcționare iar traficul să scadă cu 50% brusc; un alt risc este cel legat de hosting- găzduirea pe web pentru a funcționa public pe web, compania care se ocupă de hosting trece printr-o perioadă dificilă iar magazinul nu poate să funcționeze ore bune. Un alt risc este cel față de competiție, cel mai mare competitor scade prețurile cu peste 30% iar vânzările scad brusc. Un alt risc în această categorie este cel legat de furnizor- produsul cel mai bine vândut este scos de pe piață fapt ce poate duce la pierderi masive de venituri.

Riscurile din categoria distribuției, probleme ce pot apărea sunt cele legate de transportul mărfurilor și incapacitatea acestora de a fi livrate la timp din varii motive, de exemplu un container plin cu produse este reținut la vama și marfa ajunge mult mai târziu datorită unei schimbări legislative neprevăzute sau din cauza unei erori de transport. Riscurile din categoria pieței de desfacere de exemplu: de cel mai bun produs vândut de către companie se găsește și pe o altă platformă la un preț mult mai mic.

Riscurile din categoria accesului neautorizat: este imposibil de știut cine îți accesează ilegal datele pot fi persoane din interiorul companiei sau exterioare acesteia, o configurare slabă a sistemului de funcționare și o încrispare slabă a datelor transmise pot ușura accesul la infomația confidențială a proiectului.

Riscurile tehnologice sunt cele care depin de erori neglijente sau omisiuni în realizarea software-ului utiilizat, serverul providerului de internet nu mai funcționează, riscul ca o parte din conținutul software-ului utilizat nu mai funcționează în parametri normali, datele de pe cărțile de credit pot fi interceptate cauzând modificări în securitatea sistemului folosit la implementarea plății online. Un alt risc este acela de interceptare, copiere sau schimbare a informațiilor de pe cărțile de credit si transmiterea acestora, riscul ca serviciul providerului de internet să nu aibă cerințele corespunzătoare pentru funcționare platformei sau performața slabă a accestuia. Se mai pot analiza în aceiași categorie riscurile de integrare a servicului de e-commerce, acesta să nu fi fost instalat corespunzător, și un altul incapacitatea clientului sau a furnizorului de a vizualiza și afișa corect și complet informația de pe site.

Securitatea este punctul cheie în comerțul online, existența domeniului fiind relativ recentă majoritatea cumpărătorilor este sceptică în privița transferului de date online principalul risc în această categorie este ca organizația să transmită datele confidențiale de pe cărțile de credit.

În categoria riscurilor interne ce țin de managementul echipei de proiect și de dezvoltarea business-ului avem în vedere mai mulți factori: conținutul pe pagină poate să instige la defăimare și să nu respecte legile specifice, folosirea site-urile de comerț electronic ca suport pt concursuri, jocuri și promoții ilegale, dar și riscul ca politica de returnare să nu respecte termenii și condițiile legale, totodată avem în vedere și riscul dat de neprotejarea domeniului numelui site-ului care poate fi furat de către o altă entitate, riscuri între sistemele de plăți și dezvoltatorii web, impactul asupra afacerii să fie cauzat de către drepturile de proprietaate intelectuală pierdută în urma migrarii angajaților la competitori, schimbări în relația dintre furnizor și accesul la date.

Riscurile în proiectele de comerț electronic percepute de către consumator

În toată povestea comerțului online rolul principal îl are consumatorul piața a început să se dezvolte vertiginos în ultimi ani atât în România cât și peste hotare, iar numărul mare de clienți este cel care joacă rolul important. Convertirea clienților din simpli vizitatori pe site în consumatori care revin pe același site este punctul cheie care aduce profit și sustenabilitate proiectului de e-commerce. Vizitatorul este cu atât mai greu de atras pe site pentru că intermediarul nu este un vânzător ca într-un magazin clasic, care poate convinge consumatorul, punctul cheie în această tranzacție o reprezintă încrederea consumatorului. Lipsa încrederii se transformă într-un adevărat risc: „motivația prin care consumatorii stabilesc încrederea într-un produs are la baza incertitudinea cauzată de lipsa unui intermediar al vânzării, consumatorii au nevoie de resurse cognitive pentru a reduce incertitudinea din timpul tranzacției. Într-o situație de cumpărături online mai multe caracteristici cauzează neîncredere consumatorilor.” Gary Varynerchuk exemplifică importanța pe care o joacă încrederea în alegerea produselor achiziționate: „70% dintre oameni se orientează spre familie și prieteni pentru recomandări atunci când iau decizii de cumpărare”. Acest fenomen a transformat piața de e-commerce prin lupta dintre competitori în care fiecare încearcă să atragă câți mai mulți consumatori.

Un alt risc venit din partea consumatorului este riscul de percepție pe care acesta îl simte atunci când cumpără un produs online: „compărătorii are de-a face cu incertitudinea atunci când sunt puși în fața consecințelor deciziei lor. De exemplu, consumatorii sunt nesiguri că au ales produsul potrivit, fapt ce contribuie la riscul de percepție”, acest risc este încadrat în secțiunea care privește căutarea infomației despre achiziția unui produs observând comportamentul cumpărătorilor.

Alte riscuri percepute de către consumator sunt: riscul de tranzacție privind securitatea cu care se realizează achiziția de produse, riscul de securitatea al datelor de pe cartea de credit, securitatea serverului magazinelor online.

Infrastructura magazinelor online a evoluat de-a lungul timpului iar plata online nu mai este la fel de nesigură ca la început, de exemplu nesiguranța oamenilor privind plata online este dată de lipsa de informație pe care aceștia o dețin asupra plății online cu cadrul. Pentru a atenua acest risc de percepție pe care îl au cumpărătorii au fost reglementate mai multe modalități de plată de exemplu plata se poate face atât online prin mai multe modalități cât și offline prin plata prin sms, la livrare, sistemul paypal, portofel electronic, cumpărarea de bonuri valorice pentru cumpărături online etc.

Riscurile de extindere ale pieței de comerț electronic

Piața de comerț electronic este în continuă dezvoltare după cum am menționat mai sus în Romania 1 milion dintre totalul de 9 utilizatori de internet sunt cei care au achiziționat produse online. Piața fiind în punctul maxim de dezvoltare există 2 riscuri pe care le are în vedere o echipă de proiect online: primul risc înseamnă utilizarea strategiilor potrivite pentru a atrage consumatorii de partea lor iar cel de-al doilea risc este acela de a atrage mai mulți utilizatori de internet să cumpere online.

Există mai multe dimensiuni prin care utilizatorii sunt convertiți în cumpărători de la mixul de marketing, strategiile de social-media până la reclamele tv sau online, însă cel mai mare factor de convertire este acela al prețului mic, avantajul unui magazin online este lipsa cheltuielilor de întreținere ce transformă ca achiziția să se realizeze la o sumă mult mai mică.

Una dintre strategiile folosite pentru a atrage mai mulți utilizatori este strategia de marketing multi-chanel în care sunt utilizate mai multe tehnici pentru a ajunge la publicul țintă. Printre tehnicile pe care le conține acest canal se numără: „sistemul multi-channel de integrare, de performanță, de gestionare a conflicului, multi-chanel market, strategii ce țin de infractructura comerțului electronic”. Strategia multi-channel este folosită datorită avantajelor numeroase pe care aceasta le oferă. Aceiași sursă menționează faptul că unul dintre avantajele strategiei îl reprezintă costurile reduse pentru pătrunderea pe alte piețe. Magazinele online sunt mult mai profitabile și datorită costurilor de întreținere mult mai scazute față de cele clasice, unul dintre motivele pentru care canalul de vânzare prin internet este ales mai des este reprezentat de către costuri minime legate de întreținere și altul acela că productivitatea este mai mare. La această strategie se adaugă și altele care măresc potențialul de creștere al proiectului precum ( aplicații mobile, cataloage, sms-uri, e-mail marketing etc.). Toate aceste tehnici și strategii duc la creșterea profitului, la explorarea de piețe noi și lărgirea publicului țintă. Acestea fac parte din atenuarea riscului de partea consumatorului, maximizarea profitului prin utilizarea tehnicilor și strategiilor potrivite. Un alt exemplu pentru dezvoltarea profitului unui proiect online o reprezintă și zona de telefonie mobile și dezvoltarea de aplicații pentru comerțul online pe smartphone. Bogdan Axinia declară că: “circa 22% din traficul lunar de pe site-ul eMag.ro vine de pe mobil sau tabletă și este în continuă creștere”.

III. Studiu de caz

1. Introducere

Într-o societate în care din ce în ce mai mult proiecte încep să prindă avânt, acestea incep să să existe în cât mai multe domenii diverse. Fie că vorbim despre comunicații, infrastructură unei companii, tehnologie, televiziune, informatică, farmaceutică sau cercetare tot mai mulți manageri, fondatori, antreprenori și instituții aleg să își îndeplinească obiectivele și să își crească profitul prin implementare proiectelor. Domeniul asupra căruia am realizat o cercetare este cel al comerțului electronic, mi-am dorit să aflu mai multe despre cum sunt gestionate riscurile în proiectele de comerț electronic, mai ales datorită diversității de produse și servicii din domeniu. Nu doar că avem de-a face cu magazine online care ne livrează produsele direct de acasa, dar putem să achiziționăm servicii sau produse din cele mai diverse de exemplu recent un antreprenor român a lansat un proiect online prin care poți învăța tango direct de acasa prin intermediul internetului și al unui calculator.

Studiul de caz are ca tematică riscurile în proiectele de comerț electronic, metoda de cercetare pe care am ales-o este una cantitativă și anume chestionarul. Prin chestionarul autoadministrativ am urmărit să aflu mai multe aspecte printre care: managerii au în vedere riscurile în planificarea de dinainte de implementare a proiectului, au o strategie de atenuare a riscurilor, care au fost principalele riscuri pe care le-au avut în vedere. Am aflat raspunsul la întrebările din cercetare folosind mai multe tehnici specifice acestei metode de cercetare printre care tehnica pâlniei, întrebări filtru, semi-deschise, întrebări tip scală, întrebări închise.

Publicul căruia m-am adresat a fost constituit din persoane aflate în conducerea unui proiect de comerț electronic, membrii în echipa de proiect care își desfășoară activitatea în prezent într-un proiect de acest gen sau care la un moment dat au facut parte la desfășurarea și existența unui magazine online.

Metodologia cercetării

Metoda de cercetare adecvată cercetării pe care am dorit să o realizez în domeniul riscurilor în proiectele de comerț electronic este chestionarul, metodă cantitativă. Conform autorului Chelcea: “ chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și, corespunzător un instrument de investigare constatând dintr-un ansamblu de întrebări scrise, și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris”. Același autor analizează tipurile de chestionare existente în cercetare printre acestea le enumără pe următoarele: chestionare de date factuale, de opinie, special, omnibus, cu întrebări deschise, autoadministrative, colective sau cele administrate de către operatorii de anchetă.

Pentru a realiza cercetarea cu tema riscurile în proiectele de comerț online am utilizat chestionarul autoadministrativ online în care am folosit întrebări introductive, inchise, semideschise și de tip scală, filtru, de trecere, bifurcate, de identificare.

Pentru administrarea chestionarului am avut în vedere faptul că publicul căruia se adresează studiul să fie format din manageri de proiect sau membri în echipa de conducerea a unui proiect de comerț electronic. Printre care cei chestionați au fost fondatori, antreprenori, persoane care au făcut parte la un moment dat dintr-un proiect de acest tip, manageri, webdevelop-eri etc. Eșantionul a fost format dintr-un grup de 100 de personane, iar chestionarul a fost administrat în perioada 9 aprilie -21 mai 2014.

Întrebările de cercetare la care am urmărit să găsesc răspuns au fost următoarele: Care sunt principalele riscuri avute în vedere într-un proiect de comerțul electronic? Există o strategie de prevenire a riscurilor? Câte din riscurile previzionate au devenit probleme? Care este probabilitatea ca riscurile prevazute sau neprevazute sa se materializeze? Care sunt riscurile cu care se confrunta un manager in functie de varsta acestuia? Diferă experiența în administrarea riscurilor? Care sunt diferențele dintre riscurile previzionate și cele întâmpinate? Câte dintre riscurile previzionate au devenit probleme?

3. Analiza chestionarului

În conceperea chestionarului pentru a avea rezultatul dorit asupra cercetării am folosit mai mult tipuri de întrebări introductive, inchise, semideschise și de tip scală, filtru, de trecere, bifurcate, de identificare. Chestionarul începe cu câteva date de identificare, vârstă, sex, educație loc de proveniență. Prima întrebare din chestionar este introductivă de tip filtru: “Faceți parte din echipa de proiect a unui magazin electronic?” în cazul în care răspunsul este pozitiv chestionarul se continuă, în caz negativ se sfârșește. Cea de-a doua întrebare este semideschisă și filtrează respondeții după funcția pe care aceștia o dețin în cadrul echipei de proiect: “Care este funcția in cadrul magazinului electronic?”, se poate alege un singur răspuns corect și are ca variante de răspuns următoarele funcții, la care se adaugă răspunsul deschis altele, CEO, fondator, manager, developer,sales manager, business developer. Întrebarea cu numărul 3 din chestionar se referă la experiența persoanei în domeniul proiectelor online și se măsoară în “De cât timp faceți parte din echipa de proiect a magazinului electronic?” cu variante de răspuns: 1-2 ani, 3-4 și pese 5 ani. Este o întrebare închisă care are drep scop acela de a afla care este experiența persoanelor în domeniu și prin care mai târziu intenționez să fac o analogie între riscurile prevăzute și cele neprevăzute în funcție de experiența. Întrebarea cu numărul 4 este semideschisă prin care se realizează o încadrare a serviciiilor și produselor oferite de magazinul online: ” În ce categorie de magazin electronic se încadrează magazinul dumneavoastră?”. Următoarea întrebare este închisă și vizează colectarea informațiilor despre vechimea în proiectu online:” De cât timp există pe piata magazinul dumneavoastra electronic?”. Întrebarea cu numărul 6 relaționează cu o clasificare în funcție de vârstă pentru publicul țintă al proiectului de comerț electronic și este o intrebare semideschisă datorită existenței pe piața a multor magazine online care se adresează unor publicuri diferite:“Ce vârstă are publicul căreia se adreseaza?”.

“Care sunt modalitățile de plată prin magazinul dumneavoastră electronic?” poartă numărul 7 în chestionar și este o întrebare semideschisă prin care urmăresc să aflu care sunt cele mai folosite modalități de plată online. Întrebarea 8: “Aveti o politică de returnare a produselor achiziționate?” este o întrebare de verificare deoarece legislația din domeniu prevede ca fiecare magazin online să aibă o politică de returnare a produselor dar și de trecere în etapa următoare a chestionarului.

Întrebările cuprinse între 9 și 15 fac parte din categoria întrebărilor care se adresează tematicii aceste analize, care sunt principalele riscuri, au fost previzionate anumite riscuri, ce riscuri s-au materializat, etc. Principalele riscuri pe care le avem în vedere în acest studiu și care au fost relatate pe larg în capitolul riscuri ale acestei lucrări sunt: riscuri informaționale tranzacționale, operaționale, tehnologice, de securitate riscuri ce țin de managementul de tip business, care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite , ce țin de un management deficitar care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților, care vizează imprecizia definirii unor responsabilități sau activități concrete și riscul financiar.

Întrebarea 9 are drept finalitate recunoașterea anumitor riscuri ca fiind prevazute sau neprevăzute din lista data, este o întrebare închisă și poartă forma cuvintelor următoare: “Bifați care sunt riscurile pe care le-ați prevăzut și riscurile pe care nu le-ați prevăzut.”

Pe locul 10 în chestionar “În procesul de implementare a proiectului de comerț electronic care au fost principalele riscuri pe care le-ați intampinat? Întrebarea își dorește să clasifice riscurile și să afle care sunt cele mai previzibile riscuri din domeniu, este închisă pentru că nu oferă spațiu de manifestare pentru respondent dar are în schimb opținea cu mai multe răspunsuri posibile. Întrebarea cu numărul 11 este de tip scală: “Pe o scară de la 1 la 5 care considerati ca este probabilitatea ca unul dintre riscurile următoare să se poata materializa? Bifați varianta pe care o considerați corectă având in vedere o scala de la 1 la 5. (unde 1 înseamnă foarte puțin probabil, 2 puțin probabil, 3 probabil, 4 foarte probabil, 5 foarte mult probabil)”

Prin întrebarea 12 urmăresc să aflu impactul riscurilor enumerate folosindu-mă de o scală de valori, forma pentru aceasta este următoarea: “Din punctul dvs de vedere care credeți că este impactul următoarelor riscuri. Bifati varianta pe care o considerati corecta avand in vedere o scara de la 1 la 5 (Unde 1 impact nesemnificativ, 2 impact puțin semnificativ, 3 impact semnificativ, 4 impact mărit, 5 impact foarte mare)”.

Întrebarea 13 urmărește să afle tot printr-o scală de valori cât de mare a fost diferența dintre riscurile prevăzute și cele neprevăzute:” Cât de mare a fost diferența între riscurile prevăzute și cele neprevăzute”.

Numărul 14 și 15 din chestionar sunt întrebări închise prin care urmăresc să aflu care au fost riscurile care s-au materializat dar și cele care au devenit problem. Ambele sunt întrebări închise cu răspunsuri multiple.

Întrebarea 16 este de tip scală și urmărește să afle în ce măsură un manager de proiect sau un membru într-o echipă de proiect de comerț electronic consideră că este important să fie aplicat managementul riscurilor în proiectele din domeniul comerțului electronic. Întrebarea poartă forma următoare: “În ce masura considerati ca este important sa aplicati managementul riscurilor in comertul electronic?”.

Întrebarea 17 este una generală care se referă la un total de efecte ale existenței riscurilor în proiectele de comerț online, este semideschisă, cu răspunsuri multiple și poartă forma următoare:”Ce efecte au avut materializarea riscurilor asupra planificării desfășurării proiectului?” cu următoarele variante de raspuns: imposibilitatea de a respecta planificarea inițială pentru desfășurarea proiectului, imposibilitatea de a desfășura activitatea în parametrii incluși în planificare, întârzierea desfășurării activităților din proiect, costuri materiale neprevăzute și răspunsul deschis: altele.

Numărul 18 din chestionar ia forma cuvintelor următoare:” Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului financiar?” și se referă la consecințele pe care le are riscul financiar în toate formele sale, este întrebare semideschisă cu următoarele variante: imposibilitatea plății angajaților, facturilor, cheltuielilor, lipsa cash flow-ului, imposibilitatea de livrare a produselor, nu am avut de înfruntat acest risc, altele. În cazul în care un respondent nu a avut de-a face cu riscul financiar penultima variantă de răspuns este cea potrivită pentru el.

Întrebarea 19 se referă tot la consecințe dar de data asta la cele care au provenit în urma materializării riscului tehnologic, semideschisă, cu următoarele variante: necesitatea de reprofiilare în funcție de schimbările tehnologic, costuri financiare mărite, mărirea timpului alocat pentru activitățile planificate, nu am avut de înfruntat acest risc, altele.

La numărul 20 imi doresc să aflu răspunsuri privind managementul deficitar și dacă impactul acestuia a fost mărit în cadrul proiectului, având în vedere faptul că un bun manager știe cum sa previzioneze dar și să gestioneze siituațiile delicate: ” Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului managementului deficitar?”

Calupul format din numerele de la 21 la 25 este alcătut din întrebări de tip scală prin care urmăresc să aflu măsura în care anumite activități și–au făcut simțit impactul de-a lungul desfășurării proiectului.

Întrebarea 21 urmărește să afle măsura în care este importantă utilizarea unui management de prevenire a riscurilor „În ce măsură considerați că este important să aplicați managementul de prevenire a riscurilor în proiectele de comerț electronic?”

Prin interogația de la numărul 22 din chestionar urmăresc să aflu care este măsura în care un membru din echipa de proiect se intersectează cu riscurile de orice fel, formularea pentru întrebare poartă forma următoare: „În ce măsură considerați că este important să aplicați managementul de prevenire a riscurilor în proiectele de comerț electronic?”

Numărul 23 este tot o întrebare de tip scala prin care urmăresc să aflu măsura prin care riscurile identificate au devenit probleme în desfășurarea proiectelor: ”În ce măsură riscurile identificate au devenit probleme în proiectul de comerț electronic?”

Penultima întrebare din chestionar face referire la măsura în care riscurile previzionate s-au întâmplat în proiectul de comerț electronic:” În ce măsură mangementul eficace al riscurilor au adus rezultatele previzionate ale proiectului de comerț electronic?”. Ultima întrebare este tot de tip scală și urmărește să afle măsura prin care anumite riscuri pot deveni mici impedimente dacă sunt gestionate corespunzător, poartă forma următoare:” În ce măsură riscurile previzionate au devenit reale în proiectul de comerț electronic?”

Chestionarul se încheie cu datele de indentificare ale participantilor: vârstă, sex, nivel educație, localitatea de proveniență.

4. Interpretarea rezultatelor

Studiul de caz cu privire la riscurile în proiectele de comerț electronic are ca metodă de cercetare chestionarul realizat pe un eșantion de 100 de subiecți care fac parte din echipa de conducere a unui magazine online sau sunt membri în echipa de proiecte. Chestionarul a fost autoadministrativ, subiecții putând să îl completeze online prin intermediul unui link. Perioada în care s-a desfășurat colectarea datelor a fost cuprinsă între 9 aprilie- 21 mai, perioadă în care am selectat un număr de 50 de magazine online din România și am trimis mailuri pentru a fi completat. Alte surse prin care am reușit să găsesc subiecți interesați să participe la studio au fost: LinkedIn, Facebook, formul Ecompedia principala sursă de informație pentru profesionișții din e-commerce. O altă sursă de colectare a datelor a fost evenimentul Gala Premiilor E-commerce.

Cu toate că am încercat să identific cât mai bine publicul țintă căruia mă adresez din totalul de 100 de respondenți 18% au răspuns că nu fac parte din echipa de proiect a unui magazine online, rezultat ce mă îndreaptă spre procentul de 82% de rată de success, respondenți care fac parte dintre persoanele asupra căreia am realizat cercetarea. Cu toate acestea, răspunsul negativ la prima întrebare nu înseamnă cu respondenții nu au facut parte la un moment dat din echipa de proiect a unui magazin electronic.

În urma colectării datelor pe eșantionul celor 100 de respondenți am colectat următoarele date pe care le voi detalia în cele ce urmează. Vâsta medie a respondenților este de 27 de ani, încadrată între 18 și 50 de ani dintre care 55 sunt bărbați iar restul de 45 femei.

La întrebarea 2 din chestionar am identificat funcțiile pe care le au respondenții în cadrul unei echipe de proiect de comerț electronic.

Fig 4: Care este funcția în cadrul magazinului electronic?

Întrebarea cu numărul 3 din chestionar se referă la experiența persoanei în domeniul proiectelor online și se măsoară în “De cât timp faceți parte din echipa de proiect a magazinului electronic?” cu variante de răspuns: 1-2 ani, 3-4 și pese 5 ani. Este o întrebare închisă care are drep scop acela de a afla care este experiența persoanelor în domeniu și prin care mai târziu intenționez să fac o analogie între riscurile prevăzute și cele neprevăzute în funcție de experiența.

Fig 5. De cât timp faceți parte din echipa de proiect a magazinului electronic?

După cum arată figura de mai sus media de vârstă a participării în cadrul proiectului este cuprinsă între 1-2 ani,(55,5%) urmată de 3-4 ani cu 37,3% și peste 5 ani cu 7,2%. Procentajul înclină spre primele două categorii posibil din motivul faptului că domeniul este realativ nou și în contiună schimbare.

Întrebarea cu numarul 4 se referă la categoria produselor pe care le comercializează magazinul online, este semideschisă prin care se realizează o încadrare a serviciiilor și produselor oferite de magazinul online:” În ce categorie de magazin electronic se încadrează magazinul dumneavoastră?” Rezultatele find în procente următoarele: majoritatea proiectelor de comerț electronic au principal activitate legată de comercializarea produselor cu 47%, urmată de servicii 41% și apoi de consultanță cu 47%. Nu am înregistrat alte răspunsuri prin varianta altele, motiv ce mă îndeamnă să consider că am identificat optim ce se comercializează prin e-commerce.

Fig 6. În ce categorie de magazine electronic se încadrează magazinul dumneavoastră?

Întrebarea 5 este închisă și vizează colectarea informațiilor despre vechimea în proiectul online:” De cât timp există pe piata magazinul dumneavoastra electronic?”. Răspunsurile au fost împărțite între 1 an sau mai puțin, cu un procent de 24,1%, varianta cu 2-5 ani a avut ca răspuns 63,9% sau peste 5 ani rata mai mică cu 12%. Vechimea cea mai mare pe piață a unui proiect de comerț electronic fiind cuprinsă între 2 și 5 ani.

Fig 7. De cât timp există pe piață magazinul dumneavoastră electronic?

Întrebarea 6 relaționează cu o clasificare în funcție de vârstă pentru publicul țintă al proiectului de comerț electronic și este o intrebare semideschisă datorită existenței pe piața a multor magazine online care se adresează unor publicuri diferite:“Ce vârstă are publicul căreia se adreseaza?” Rezultatele obținute au fost următoarele în funcție de categoriile de vârstă: Prima categorie curpinsă între18-24 a obținut un procent de 10,8%, cea de a doua categorie a obținut 53,1% și ultima categorie 4,8%. În funcție de rezultate putem ajunge la concluzia ca publicul cu cea mai mai putere de cumpărare are vârsta de peste 25 de ani.

Fig 8. Ce vârstă are publicul căreia se adresează?

Întrebarea 7 “Care sunt modalitățile de plată prin magazinul dumneavoastră electronic?” este o întrebare semideschisă prin care urmăresc să aflu care sunt cele mai folosite modalități de plată online. Rezultatele obținute au fost următoarele 35,5% din respondenți au spus ca utilitează plata la livrare, urmați de plata electronică având un rezultat de 39,1% și plata la livrare prin mandate poștal 20,5 %. Rezultat surprinzător cu toate că plata prin madat poștal este destul de greoaie un procent semnificativ folosesc această metodă. Deloc surprinzător este faptul că majoritatea adoptă plata electronic având în vedere ușurința cu care se utilizează. Alte metode de plată semnalizate prin răspunsul deschis sunt: plata prin paypal, sms, transfer, card Bancar, portofel electronic, vouchere.

Fig 9. Care sunt modalitățile de plată prin magazinul dumneavoastră electronic?

Întrebarea 8: “Aveti o politică de returnare a produselor achiziționate?” este o întrebare de verificare deoarece legislația din domeniu prevede ca fiecare magazin online să aibă o politică de returnare a produselor dar și de trecere în etapa următoare a chestionarului. Răspunsurile sunt simple în acest caz: 88% au răspuns da în timp ce 12% au un răspuns negative.

Întrebarea 9 are drept finalitate recunoașterea anumitor riscuri ca fiind prevazute sau neprevăzute din lista data, este o întrebare închisă și poartă forma cuvintelor următoare: “Bifati care sunt riscurile pe care le-ați prevăzut și riscurile pe care nu le-ați prevăzut.” Rezultatele în acest caz sunt următoare: riscurile informaționale au fost previzionate de 78,3% în timp ce 21,7% nu l-au avut în vedere, riscurile tranzacționale au fost prevăzute de 72,3% dintre respondenți, iar 27,7% nu le-au prevăzut, cele operaționale au fost prevăzute de 74,7% în timp ce 25,3% nu le-au conștientizat, riscurile tehnologice au fost prevăzute de 67,5% în timp ce 32,5% nu le-am preconizat, riscurile de securitate au fost prezente în planificarea mangerilor în proporție de 75,9% în timp ce 24,1% reprezintă procentul celor care nu l-au prevăzut, riscurile ce țin de managementul de tip business au fost previzionate de 62,7% iar 37,3% nu le-au avut în vedere. Alte riscuri care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite au fost previzionate de către 50,6% în antiteză cu neprevizionarea lor de către 49,4%. Riscul privind managementul deficitar a fost previzionat de către 53% în timp ce 47% nu l-au avut în vedere, riscurile care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților au fsot previzionate de către 41% și restul de 59% de respondeți nu le-au avut în vedere. Ultimele doua riscuri sunt cele care vizează imprecizia definirii responsabilităților și activităților de către 47% în timp ce 53% nu le-au previzionat. Ultimul risc cel finaciar a fost previzionat de către 80,7% dintre respondeți în timp ce 19,3% nu l-au considerat demn pentru a fi previzionat.

Întrebarea 10 “În procesul de implementare a proiectului de comerț electronic care au fost principalele riscuri pe care le-ați intampinat?” își dorește să clasifice riscurile și să afle care sunt cele mai previzibile riscuri din domeniu, este închisă pentru că nu oferă spațiu de manifestare pentru respondent. Răspunsurile au fost după cum urmează:

Fig10 Riscurile întâmpinate

Întrebarea cu numărul 11 este de tip scală: și urmărește să afle care este probabilitatea de apariție a anumitor riscuri “Pe o scară de la 1 la 5 care considerati ca este probabilitatea ca unul dintre riscurile următoare să se poata materializa? Bifați varianta pe care o considerați corectă având in vedere o scala de la 1 la 5. (unde 1 înseamnă foarte puțin probabil, 2 puțin probabil, 3 probabil, 4 foarte probabil, 5 foarte mult probabil)” Rezultatele au fost următoarele după cum sunt prezentate în figura de mai jos:

Fig 11: Probabilitatea de apariție a riscurilor

Întrebarea 12 din chestionar are scopul de a afla impactul riscurilor enumerate folosind de o scală de valori, forma pentru aceasta este următoarea: “Din punctul dvs de vedere care credeți că este impactul următoarelor riscuri. Bifati varianta pe care o considerati corecta avand in vedere o scara de la 1 la 5 (Unde 1 impact nesemnificativ, 2 impact puțin semnificativ, 3 impact semnificativ, 4 impact mărit, 5 impact foarte mare)”. Rezultatele sunt prezentate în figura următoare:

Fig 12. Impactul riscurilor

Prin întrebarea 13 din chestionar am urmărit să aflu printr-o scală de valori cât de mare a fost diferența dintre riscurile prevăzute și cele neprevăzute:” Cât de mare a fost diferența între riscurile prevăzute și cele neprevăzute”. Rezultatele au fost următoarele:

Fig. 13 Diferența dintre riscurile prevăzute și neprevăzute

Mare parte din respondenți au considerat diferența dintre riscuri prevăzute și neprevăzute într-o oarecare măsură cu un procent de 55,5%, pe locul următor aflându-se într-o mare măsură cu 18,2%, Rezultatele arată că majoritatea mai mult de 50 % dintre respondenți au în vedere o politică de previzionare a riscurilor dar și de gestionare a acestora, astfel că aceștia iau în calcul mai multe riscuri și nu sunt surprinși de apariția vreunui risc, mai mult chiar știu să îl gestioneze.

Numărul 14 și 15 din chestionar sunt întrebări închise prin care urmăresc să aflu care au fost riscurile care s-au materializat dar și cele care au devenit probleme. Ambele sunt întrebări închise cu răspunsuri multiple.

Printr-o analiză asupra acestor date din figura 14 principalele riscuri majore care se materializează sunt rezultate în urma procentelor următoarele: riscuri ce țin de un management de tip business 11,3%, tehnologice, 10,7% riscuri ce țin de un management deficitar, 10%. Putem obeserva faptul că riscul financiar nu este principalul care cauzează probleme ci riscul de tip business. Cu alte cuvinte, activitatea proiectului poate fi salvată în momente de cumpănă dacă managerul reusește să folosească tehnicile și strategiile necesare.

Fig 14 Ce riscuri s-au materializat?

Fig 15. Ce riscuri au devenit probleme?

Prin întrebarea 15 din chestionar am urmărit să aflu care dintre riscurile previzionate au devenit probleme în etapa de desfășurarea și implementare a proiectului. Conform răspunsurilor principalele riscuri care s-au transformat în probleme au avut următorul procentaj: informaționale 6,6%, tranzacționale 5,8%, operaționale 9,3%, tehnologice 11,2%, de securitate 10,4%, de management de tip business 10,4%, riscuri care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite 9,7%, riscuri ce țin de un management deficitar 8,9%, riscuri care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților 9,7%, riscuri care vizează imprecizia definirii responsabilităților sau activităților concrete 8,5, riscul financiar 9,7%.

Prin întrebarea 17 Ce efecte au avut materializarea riscurilor asupra planificării desfășurării proiectului?” am urmărit să aflu care este efectul riscurilor în proiectele de comerț online. Întrebarea semideschisă, cu răspunsuri multiple a adus procentele următoarele imposibilitatea de a respecta planificarea inițială pentru desfășurarea proiectului, 15 %, imposibilitatea de a desfășura activitatea în parametrii incluși în planificare, 25,6%, întârzierea desfășurării activităților din proiect, 35,6%, costuri materiale neprevăzute 23,8% și răspunsul deschis, altele.

Conform rezultatelor efectul cu cel mai mare impact asupra proiectelor ce constă în materializarea riscurilor îl reprezintă întârzierea desfășurării activităților din proiect.

Numărul 18 din chestionar ia forma cuvintelor următoare:” Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului financiar?” și se referă la consecințele pe care le are riscul financiar în toate formele sale, este întrebare semideschisă cu următoarele răspunsuri: imposibilitatea plății angajaților, a facturilor, cheltuielilor, cu 20,7%, lipsa cash flow-ului, 38,4%, imposibilitatea de livrare a produselor, 35,4%, nu am avut de înfruntat acest risc, 5,2% altele într-un procent de 5,2% (un singur răspuns valorificat prin îngreunarea activității). În cazul în care un respondent nu a avut de-a face cu riscul financiar penultima variantă de răspuns este cea potrivită pentru el.

Fig 18 Consecințele riscului financiar

Întrebarea 19 se referă tot la consecințe dar de data asta la cele care au provenit în urma materializării riscului tehnologic, semideschisă, cu următoarele răspunsuri: necesitatea de reprofiilare în funcție de schimbările tehnologic,16,5%, costuri financiare mărite,36,9%, mărirea timpului alocat pentru activitățile planificate, 36,9% nu am avut de înfruntat acest risc,9% , altele în procent de 0,8% cu răspunsul nefuncționarea site-ului pe o perioadă de 2 zile.

La o analiză atentă putem observa următoarele fapte: riscul tehnologic aduce după sine necesitatea de reprofilare sau de schimbare, de îmbunătățire a tehnologiei, dacă un element nu funcționează acesta este înlocuit sau updatat. Majoritatea riscurilor prevăzute sau neprevăzute aduc după sine și o schimbare în buget. De cele mai multe ori mărirea costurilor aduce și mărirea timpului de desfășurare a activităților.

Fig 19. Consecințele riscului tehnologic

La întrebarea cu numărul 20 am afllat răspunsurile privind managementul deficitar, dacă impactul acestuia a fost mărit în cadrul proiectului, având în vedere faptul că un bun manager știe cum sa previzioneze dar și să gestioneze situațiile delicate: ” Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului managementului deficitar?” Răspunsurile sunt următoarele: 11,8% procente pentru schimbarea resurselor umane, 32,3% pentru costuri neprevăzute, 40,9% pentru includerea de noi activități în desfășurarea proiectului, 15% au menționat faptul că nu au avut de înfruntat acest risc și zero procente pentru răspunsul deschis.

În urma rezultatelor putem conluziona că un management deficitar aduce anumite schimbări atât asupra costurilor dar și în desfășurarea proiectului. Consecința cea mai mare în urma unui management deficitar o reprezintă costurile neprevăzute.

Fig. 20 Consecințe ale managementului deficitar

Următoarea categorie de întrebări este formată din întrebări de tip scala prin care urmăresc să aflu măsura în care anumite activități și–au făcut simțit impactul de-a lungul desfășurării proiectului. Ultimele 5 întrebări din chestionar măsoară anumite aspecte prin scale simbolice de la 1 la 5.

Întrebarea 21 urmărește să afle măsura în care este importantă utilizarea unui management de prevenire a riscurilor „În ce măsură considerați că este important să aplicați managementul de prevenire a riscurilor în proiectele de comerț electronic?”Rezultatele arată opinia asupra importanței pe care o are aplicarea managementului de prevenire a riscurilor, pe locul 1 este răspunsul în mare măsură cu un scor de 39,8% prin care tragem următoarele concluzii: managerii conștientizează importanța acestui tip de management, dar mare parte dintre aceștia încă unu îl folosesc la potențialul maxim doar 39,8% consideră că este important într-o oarecare măsură. După procentajul de 21,7%, pe locul 3 în preferințe concluzionez faptul că managementul riscului este avut în vedere de către manageri și că procentul acesta este format dintre managerii care au avut cât mai puține probleme în urma utilizării acestui tip de management.

Fig.21 Managementul de prevenire a riscurilor

Prin întrebarea 22 din chestionar urmăresc să aflu care este măsura în care un membru din echipa de proiect se intersectează cu riscurile de orice fel, formularea pentru întrebare poartă forma următoare: „În ce măsură considerați că este important să aplicați managementul de prevenire a riscurilor în proiectele de comerț electronic?” Răspunsurile obținute arată că riscurile pot exista sau nu într-un proiect și că nu de fiecare data apariția lor este crucială. 54,3% dintre respondenți se întersectectează cu riscurile într-o oarecare măsură.

Fig 22 În ce măsură vă intersectați cu riscurile?

Întrebarea cu numărul 23 din chestionar este tot o întrebare de tip scala prin care urmăresc să aflu măsura prin care riscurile identificate au devenit probleme în desfășurarea proiectelor: ”În ce măsură riscurile identificate au devenit probleme în proiectul de comerț electronic?” Rezultatele arată măsura în care riscurile au devenit probleme în implementarea proiectului. Rezultatul de 47,1% dintre respondenți au optat pentru într-o oarecare măsură, rezultat care arată încă o dată că un management eficient poate să atenueze riscurile și să gestioneze situațiile apărute astfel încât să nu se transforme în probleme care nu pot fi controlate.

Fig 23 În ce măsură riscurile identificate au devenit probleme?

Penultima întrebare din chestionar face referire la măsura în care riscurile previzionate s-au întâmplat în proiectul de comerț electronic:” În ce măsură riscurile previzionate au devenit reale în proiectul de comerț electronic?” și are ca rezultate: în foarte mică măsură 2,4%, în mică măsură 20,5%, într-o oarecare măsură 41%, într-o mare măsură 33,7%, într-o foarte mare măsură 2,4%. Concluziile în urma acestor rezultate sunt următoarele: 41% dintre riscuri au devenit reale în cadrul proiectul iar măsura în care acestea s-au manifestat este reprezentată de scala neutră într-o oarecare măsură, urmată de într-o mare măsură. Comparând rezultatele cu întrebarea Care dintre riscuri au devenit probleme, 47,1% dintre respondenți au optat pentru într-o oarecare măsură putem concluziona faptul că diferența dintre cele două este mică, doar o parte de 7,1% din riscurile reale au devenit probleme.

Fig 24. În ce măsură riscurile previzionate au devenit reale?

Ultima întrebare este tot de tip scală și urmărește să afle măsura prin care anumite riscuri pot deveni mici impedimente dacă sunt gestionate corespunzător, poartă forma următoare:” În ce măsură riscurile previzionate au devenit reale în proiectul de comerț electronic?” Rezultatele arată faptul că managementul eficace al riscurilor a adus rezultatele previzionate într-o mare măsură, procentul majoritar fiind de 44,6% de partea acestei variante, putem ajunge la concuzia că tot mai mulți membri dintr-o echipă de proiect folosesc un management al riscurilor, că acesta are rezulate foarte bune și într-o proporție destul de mare.

Fig 25 În ce măsură managementul eficace al riscurilor a adus rezultatele previzionate?

Chestionarul se încheie cu datele de indentificare ale participantilor: vârstă, sex, nivel educație, localitatea de proveniență. Din totalul de 100 de respondenți, vârsta a fost cuprinsă între 18 și 50, cu o pondere de 55 de bărbați și 45 de femei.Vârsta medie este de 27 de ani iar mare parte dintre respondenți ocupă în echipa de proiect funcția de manager(21% dintre respondeți)

5. Concluziile cercetării

În această cercetare am urmărit să răspund la următoarele întrebări: Care sunt principalele riscuri avute în vedere într-un proiect de comerțul electronic? Câte din riscurile previzionate au devenit probleme? Care este probabilitatea ca riscurile prevazute sau neprevazute sa se materializeze? Care sunt riscurile cu care se confrunta un manager in functie de varsta acestuia? Care sunt riscurile cu care se confruntă un membru în echipa de proiect? Diferă experiența în administrarea riscurilor? Care sunt diferențele dintre riscurile previzionate și cele întâmpinate? Câte dintre riscurile previzionate au devenit probleme?

Concluziile la care am ajuns sunt următoarele:

Principalele riscuri avute în vedere de către un membru în echipa de proiect sau un manager au fost: riscurile informaționale au fost previzionate de 78,3% , riscurile tranzacționale au fost prevăzute de 72,3% cele operaționale au fost prevăzute de 74,7% riscurile tehnologice au fost prevăzute de 67,5% riscurile de securitate au fost prezente în planificarea mangerilor în proporție de 75,9%, riscurile ce țin de managementul de tip business au fost previzionate de 62,7% alături de riscurile care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite au fost previzionate de către 50,6%.

La întrebarea de cercetare Câte din riscurile previzionate au devenit probleme? răspunsul este dat prin numarul 23 din chestionar În ce măsură riscurile previzionate au devenit reale în proiectul de comerț electronic?” și are ca rezultate: în foarte mică măsură 2,4%, în mică măsură 20,5%, într-o oarecare măsură 41%, într-o mare măsură 33,7%, într-o foarte mare măsură 2,4%. Concluziile în urma acestor rezultate sunt următoarele: 41% dintre riscuri au devenit reale în cadrul proiectul iar măsura în care acestea s-au manifestat este reprezentată de scala neutră într-o oarecare măsură, urmată de într-o mare măsură. Comparând rezultatele cu întrebarea Care dintre riscuri au devenit probleme, 47,1% dintre respondenți au optat pentru într-o oarecare măsură putem concluziona faptul că diferența dintre cele două este mică, doar o parte de 7,1% din riscurile reale au devenit probleme.

Care este probabilitatea ca riscurile prevăzute sau neprevazute sa se materializeze? Mare parte din respondenți au considerat diferența dintre riscuri prevăzute și neprevăzute într-o oarecare măsură cu un procent de 55,5%, pe locul următor aflându-se într-o mare măsură cu 18,2%, Rezultatele arată că majoritatea mai mult de 50 % dintre respondenți au în vedere o politică de previzionare a riscurilor dar și de gestionare a acestora, astfel că aceștia iau în calcul mai multe riscuri și nu sunt surprinși de apariția vreunui risc, mai mult chiar știu să îl gestioneze.

Care sunt riscurile cu care se confrunta un manager in functie de vârsta acestuia? Diferă experiența în administrarea riscurilor? În urma cercetării am ajuns la concluzia că vârsta și anii de experiență nu au un rol foarte important în gestionarea problemelor care provin în urma riscurilor iar acestea nu diferă în funcție de funcția, anii de experiență în domeniu.

Câte dintre riscurile previzionate au devenit probleme? Rezultatele arată măsura în care riscurile au devenit probleme în implementarea proiectului. Rezultatul de 47,1% dintre respondenți au optat pentru într-o oarecare măsură, rezultat care arată încă o dată că un management eficient poate să atenueze riscurile și să gestioneze situațiile apărute astfel încât să nu se transforme în probleme care nu pot fi controlate.

6. Limitele cercetării

Cercetarea cu tema riscurile în proiectele de comerț electronic s-a desfășurat în perioada 9 aprilie-21 mai 2014 și a fost administrat online. Pentru administrarea chestionarului am avut în vedere faptul că publicul căruia se adresează studiul să fie format din manageri de proiect sau membri în echipa de conducerea a unui proiect de comerț electronic. Printre care cei chestionați au fost fondatori, antreprenori, persoane care au făcut parte la un moment dat dintr-un proiect de acest tip, manageri, webdevelop-eri etc. Eșantionul a fost format dintr-un grup de 100 de personane. Principalele limite pe care le am în vedere pentru o acuritate mai bună a cercetării o poate reprezintă cercetarea calitativă, în cazul în care chestionarul ar fi fost însoțit de o cercetare scurtă calitativvă, dar am optat pentru acestă metodă pentru că mi-am dorit sp ajung la câți mai mulți membri din echipe de proiect online și să aflu răspunsurile la întrebările de cercetare pe care le-am avut în vedere. O altă limită este aceea că fiind autoadministrat respondentul poate avea anumite neîntelegeri legate anumite concept. Cu toate acestea, din eșationul de 100 de respondețti doar 3 au spus ca poate fi destul de greu de înțeles pentru alții dar că l-au completat.

IV. Concluzii și recomandări

Domeniul proiectelor în comerțul electronic este în continuă dezvoltare iar profilul persoanelor care achiziționează produse online începe să fie din ce în ce mai divers, iar profitul din ce în ce mai mare. Numărul proiectelor online implementate crește de la an la an și în curând piața comerțului electronic o să contribuie la un procent semnificativ din produsul intern burt. Cu toate acestea domeniul nu este lipsit de riscuri. Succesul și talentul unui bun manager este dat și de măiestria cu care reușeste să gestioneze riscurile.

În lucrarea de față am urmărit să realizez o cercetare asupra principalelor riscuri cu care se confruntă un manager de proiect sau un membru în echipa de proiect astfel încât cercetarea să fie utilă pentru cei care își doresc să facă primii pași spre implementarea unui proiect de acest fel.

Modalitatea potrivită de cercetare pentru a analiza riscurile în domeniul comerțului electronic a fost chestionarul. Întrebările la care am urmărit să aflu un răspunsuri care să se identifice cu realitatea din piața e-commerce au fost următoarele Care sunt principalele riscuri avute în vedere într-un proiect de comerțul electronic? Există o strategie de prevenire a riscurilor? Câte din riscurile previzionate au devenit probleme? Care este probabilitatea ca riscurile prevazute sau neprevazute sa se materializeze? Care sunt riscurile cu care se confrunta un manager in functie de varsta acestuia? Diferă experiența în administrarea riscurilor? Care sunt diferențele dintre riscurile previzionate și cele întâmpinate? Câte dintre riscurile previzionate au devenit probleme?

Răspunsurile în urma administrării chestionarului m-au facut să-mi dau seama de realitatea din piața e-commerce, cifrele mi-au demonstrat care este impactul pe care îl au riscurile într-un proiect și cum sunt gestionate de către manageri.

Am găsit rezultatele următoare:

principalele riscuri avute în vedere de către un membru în echipa de proiect sau un manager au fost: riscurile informaționale, riscurile tranzacționale cele operaționale, riscurile tehnologice, riscurile de securitate, riscurile ce țin de managementul de tip business, alături de riscurile care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite au fost previzionate de către 50,6%.

Riscurile previzionate au devenit reale în proiectul de comerț electronic” într-o foarte mică măsură 2,4%, în mică măsură 20,5%, într-o oarecare măsură 41%, într-o mare măsură 33,7%, într-o foarte mare măsură 2,4%. Concluziile în urma acestor rezultate sunt următoarele: 41% dintre riscuri au devenit reale în cadrul proiectul iar măsura în care acestea s-au manifestat este reprezentată de scala neutră într-o oarecare măsură, urmată de într-o mare măsură. Comparând rezultatele cu întrebarea Care dintre riscuri au devenit probleme, 47,1% dintre respondenți au optat pentru într-o oarecare măsură putem concluziona faptul că diferența dintre cele două este mică, doar o parte de 7,1% din riscurile reale au devenit probleme. Probabilitatea ca riscurile prevăzute sau neprevazute sa se materializeze este de 55,5 %

Experiența și vârsta managerului în administrarea riscurilor nu diferă În urma cercetării am ajuns la concluzia că vârsta și anii de experiență nu au un rol foarte important în gestionarea problemelor care provin în urma riscurilor iar acestea nu diferă în funcție de funcția, anii de experiență în domeniu.

Riscurile previzionate au devenit problem în proporție de 47,1% dintre într-o oarecare măsură, rezultat care arată încă o dată că un management eficient poate să atenueze riscurile și să gestioneze situațiile apărute astfel încât să nu se transforme în probleme care nu pot fi controlate.

În încheiere rămân cu o mare curiozitate asupra modalității în care se va dezvolta piața proiectelor de comerț electronic atât în România cât și peste hotare mai ales că se naște un nou competitor: magazinele online prin intermediul Facebook. Cum se va schimba piața? care vor fi atunci riscurile cu care se vor înfrunta managerii de proiect? sunt întrebări la care o să primim răspuns asteptând să se dezvolte infrastructura online de către alți manageri de proiecte curajoși și privind cu atenție schimbările din domeniul e-commerce.

Bibliografie:

Bărgăoanu, Alina, Fondurile europene. Strategii de promovare și utilizare, București, Editura Tritonic, 2009.

Chelcea, Septimiu, Inițiere în cercetare sociologică, București, Editura Comunicare.ro, 2004.

Cibela, Neagu, Managementul proiectelor, București, Editura Tritonic, 2007.

Gareis, Roland, Happy Projects, București, Editura ASE, 2006.

Varynerchuk, Gary, Economia Thank You, București, Editura Publica, 2010.

Nicolescu,Verbonciu, Management, București, Editura Economică, 1999.

Opran, Constantin, Managementul proiectelor, București, Editura Comunicare.ro, 2014.

Richard T. Watson, Pierre Berthon, Leyland F. Pitt, George M. Zinkhan, Electronic Commerce: The strategic perspective, Editura Harcourt College Publishers, Jacobs Foundation, 2008.

Robin Mansell, Uta Wehn, Knowledge societees Information tehnology for suistanable development, New York, Editura Oxford University Press, 1999.

Șebu, Răzvan, Comerțul electronic, Editura Continent, București 2004.

Wong, Wilkey, Bartels, Mike, Chrobot, Nina, Practical Eye Tracking of the Ecommerce Website User Experience, Danderyd, Editura Springer International Publishing, 2014.

Westland, Jason, The Project Management Life Cycle, British Library, Londra, 2006.

***Project Management Institute, A guide to the project management body of knowledge-Fifth Edition, Editura Project Management Institute, Pensilvania, 2013. (PMBOK GUIDE).

***Project Management Institute, A guide to Project Management Body of Knowledge – Third Edition, Pensilvania, 2004. (PMBOK GUIDE).

Cărți și articole din spațiul web

Cocioabă, Costin, Negrea, Alexandru E-commerce Romania, 2014, e-book, disponibil online: https://dl.dropboxusercontent.com/u/1189914/Ebooks/Ecommerce%20in%20Romania%20in%202014/Ecommerce%20in%20Romania%20in%202014.pdf

Bărgăoanu Alina, Project Management as a macro-economic approach. The Romanian Case, International Conference on Business Excellence 2007. Disponibil online la http://www.rmee.org/abstracturi/20074A/bargaoanu_alina.doc

Simona, Bonghez, Loredana, Radu, Adina Grigoriu, Implementing Project Management as a Business Development Strategy in Medium Sized Companies, 2009. Disponibil online la http://www.pmarena.ro/wp-content/uploads/2012/06/Implementing-Project-Management-as-a-Business-Development-Strategy-in-Medium-Sized-Companies.pdf

Brown, James R., and Rajiv P. Dant. "The Role of e-Commerce in Multi-Channel Marketing Strategy." Handbook of Strategic E-Business Management. Springer Berlin Heidelberg, Vol3.2, pag467-487, 2014. Disponibil online la http://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-642-39747-9_20

Flanagin, AndrewJ, "Mitigating risk in ecommerce transactions: perceptions of information credibility and the role of user-generated ratings in product quality and purchase intention." Electronic Commerce Research 14.1 (2014): 1-23. Disponibil online la http://www.comm.ucsb.edu/faculty/flanagin/CV/Flanaginetal2014(ECR).pdf

Kim, Y. J., Han, S. M., & Lee, E. The Role of Trust in Online Shopping Malls: Different Types of Trust and How They Affect Consumer Intention. International Journal of Electronic Commerce Studies, 4(2), 355-358, 2014. Disponibil online la http://academic-pub.org/ojs/index.php/ijecs/article/view/1127/101

Surse online:

http://www.scritub.com/economie/comert/Comertul-electronic-in-Romania95234.php

http://www.wall-street.ro/special/romania-comertului-online/158654/14-tendinte-ecommerce-concurenta-piata-cresc-scade-facebook.html

http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/147605/este-oficial-carrefour-a-lansat-primul-sau-magazin-online.html

www.legi-internet.ro/fileadmin/editor_folder/ppt/introd_comel.ppt

http://visual.ly/ecommerce-business-risk

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Brasov/Stiri/Anotimpuri+la+borcan

http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/plati-electronice/regulament-bnr-62006-privind-emiterea-si-utilizarea-instrumentelor-de-plata-electronica-si-relatiile-dintre-participantii-la-tranzactiile-cu-aceste-instrumente.html

http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/111225/Antreprenorul-Vlad-Stan-a-lansat-o-scoala-de-tango-pe-internet.html

http://legi-internet.ro/blogs/index.php/returnare-produse-10-zile-se-schimba

Anexe:

Chestionar privind riscurile in proiectele e-commerce

Buna! Numele meu este Elena Cobianu și realizez o cercetare pentru lucrarea de disertație cu tematica: analiza riscurilor în proiectele e-commerce. 
Întrebările următoare nu au un raspuns corect sau greșit, vreau sa aflu care sunt principalele riscuri pe care le întâlniți având în manageriere activitățile unui proiect e-commerce. 
Chestionarul se adreseaza managerilor sau persoanelor care fac parte din echipa de conducere a unui proiect de e-commerce implementat si nu dureaza mai mult de 10 minute. 
Multumesc!

Top of Form

1. Faceți parte din echipa de proiect a unui magazin electronic?  

 da

 nu (mergi la întrebarea numărul: 26)

Bottom of Form

Top of Form

2. Care este funcția in cadrul magazinului electronic?  

 CEO

 fondator

 manager

 developer

 sales manager

 business developer

 Altele 

3. De cât timp faceți parte din echipa de proiect a magazinului electronic ?  

 1-2 ani

 3-4 ani

 peste 5 ani

Bottom of Form

Top of Form

4. În ce categorie de magazin electronic se încadrează magazinul dumneavoastră?  

 consultanta

 servicii

 produse

 Altele 

Bottom of Form

5. De cât timp există pe piata magazinul dumneavoastra electronic?  

 1 an sau mai puțin

 2-5 ani

 mai mult de 5 ani

Top of Form

6. Ce vârstă are publicul căreia se adreseaza?  

 18-24

 25-34

 35-44

 45+

7. Care sunt modalitățile de plată prin magazinul dumneavoastră electronic? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Plata la livrare

 Plata electronic

 Plata prin madat poștal

 Altele 

Bottom of Form

8. Aveti o politică de returnare a produselor achiziționate?  

 da

 nu

Top of Form

9. Bifati care sunt riscurile pe care le-ați prevăzut și cele neprevăzute:  

Bottom of Form

10. În procesul de implementare a proiectului de comerț electronic care au fost principalele riscuri pe care le-ați intampinat? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Riscuri informaționale

 Riscuri tranzactionale

 Riscuri operaționale

 Riscuri tehnologice

 Riscuri de securitate

 Riscuri ce țin de managementul de tip business

 Riscuri care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite

 Riscuri ce țin de un management deficitar

 Riscuri care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților

 Riscuri care vizeză imprecizia definirii unor responsabilități sau activități concrete

 Riscul financiar

Bottom of Form

11. Pe o scară de la 1 la 5 care considerati ca este probabilitatea ca unul dintre riscurile următoare să se poata materializa? Bifați varianta pe care o considerați corectă având in vedere o scala de la 1 la 5. (unde 1 înseamnă foarte puțin probabil, 2 puțin probabil, 3 probabil, 4 foarte probabil, 5 foarte mult probabil)  

Bottom of Form

Top of Form

12. Din punctul dvs de vedere care credeți că este impactul următoarelor riscuri. Bifati varianta pe care o considerati corecta avand in vedere o scara de la 1 la 5 (Unde 1 impact nesemnificativ, 2 impact puțin semnificativ, 3 impact semnificativ, 4 impact mărit, 5 impact foarte mare)  

Bottom of Form

13. Cât de mare a fost diferența între riscurile prevăzute și cele neprevăzute ?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Top of Form

14. Ce riscuri s-au materializat ? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Riscuri informaționale

 Riscuri tranzactionale

 Riscuri operationale

 Riscuri tehnologice

 Riscuri de securitate

 Riscuri ce țin de managementul de tip business

 Riscuri care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite

 Riscuri ce țin de un management deficitar

 Riscuri care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților

 Riscuri care vizeză imprecizia definirii unor responsabilități sau activități concrete

 Riscul financiar

Top of Form

15. Ce riscuri au devenit probleme? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Riscuri informaționale

 Riscuri tranzactionale

 Riscuri operationale

 Riscuri tehnologice

 Riscuri de securitate

 Riscuri ce țin de managementul de tip business

 Riscuri care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite

 Riscuri ce țin de un management deficitar

 Riscuri care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților

 Riscuri care vizeză imprecizia definirii unor responsabilități sau activități concrete

 Riscul financiar

Top of Form

16. În ce masura considerati ca este important sa aplicati managementul riscurilor in comertul electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Bottom of Form

Top of Form

17. Ce efecte au avut materializarea riscurilor asupra planificării desfășurării proiectului? (mai multe răspunsuri posibile)  

 imposibilitatea de a respecta planificarea inițială pentru desfășurarea proiectului

 imposibilitatea de a desfășura activitatea în parametrii incluși în planificare

 întârzierea desfășurării activităților din proiect

 costuri materiale neprevăzute

 Altele 

Bottom of Form

Top of Form

18. Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului financiar? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Imposibilitatea plății angajaților, facturilor, cheltuielilor

 Lipsa cash flow-ului

 Imposibilitatea de livrare a produselor

 Nu am avut de înfruntat acest risc

 Altele 

Bottom of Form

19. Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului tehnologic? (mai multe răspunsuri posibile)  

 necesitatea de reprofiilare în funcție de schimbările tehnologice

 costuri financiare mărite

 mărirea timpului alocat pentru activitățile planificate

 nu am avut de înfruntat acest risc

 Altele 

Bottom of Form

Top of Form

20. Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului managementului deficitar? (mai multe răspunsuri posibile)  

 schimbarea resurselor umane

 costuri neprevăzute

 includerea de noi activități în desfășurarea proiectului

 nu am avut de înfruntat acest risc

 Altele 

Top of Form

21. În ce măsură considerați că este important să aplicați managementul de prevenire a riscurilor în proiectele de comerț electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 într-o foarte mare măsură

Top of Form

22. În ce măsură vă intersectați cu riscurile în proiectul de comerț electronic din care faceți parte?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Top of Form

23. În ce măsură riscurile identificate au devenit probleme în proiectul de comerț electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Bottom of Form

Top of Form

24. În ce măsură riscurile previzionate au devenit reale în proiectul de comerț electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Bottom of Form

Top of Form

25. În ce măsură mangementul eficace al riscurilor au adus rezultatele previzionate ale proiectului de comerț electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Bottom of Form

Top of Form

Bibliografie:

Bărgăoanu, Alina, Fondurile europene. Strategii de promovare și utilizare, București, Editura Tritonic, 2009.

Chelcea, Septimiu, Inițiere în cercetare sociologică, București, Editura Comunicare.ro, 2004.

Cibela, Neagu, Managementul proiectelor, București, Editura Tritonic, 2007.

Gareis, Roland, Happy Projects, București, Editura ASE, 2006.

Varynerchuk, Gary, Economia Thank You, București, Editura Publica, 2010.

Nicolescu,Verbonciu, Management, București, Editura Economică, 1999.

Opran, Constantin, Managementul proiectelor, București, Editura Comunicare.ro, 2014.

Richard T. Watson, Pierre Berthon, Leyland F. Pitt, George M. Zinkhan, Electronic Commerce: The strategic perspective, Editura Harcourt College Publishers, Jacobs Foundation, 2008.

Robin Mansell, Uta Wehn, Knowledge societees Information tehnology for suistanable development, New York, Editura Oxford University Press, 1999.

Șebu, Răzvan, Comerțul electronic, Editura Continent, București 2004.

Wong, Wilkey, Bartels, Mike, Chrobot, Nina, Practical Eye Tracking of the Ecommerce Website User Experience, Danderyd, Editura Springer International Publishing, 2014.

Westland, Jason, The Project Management Life Cycle, British Library, Londra, 2006.

***Project Management Institute, A guide to the project management body of knowledge-Fifth Edition, Editura Project Management Institute, Pensilvania, 2013. (PMBOK GUIDE).

***Project Management Institute, A guide to Project Management Body of Knowledge – Third Edition, Pensilvania, 2004. (PMBOK GUIDE).

Cărți și articole din spațiul web

Cocioabă, Costin, Negrea, Alexandru E-commerce Romania, 2014, e-book, disponibil online: https://dl.dropboxusercontent.com/u/1189914/Ebooks/Ecommerce%20in%20Romania%20in%202014/Ecommerce%20in%20Romania%20in%202014.pdf

Bărgăoanu Alina, Project Management as a macro-economic approach. The Romanian Case, International Conference on Business Excellence 2007. Disponibil online la http://www.rmee.org/abstracturi/20074A/bargaoanu_alina.doc

Simona, Bonghez, Loredana, Radu, Adina Grigoriu, Implementing Project Management as a Business Development Strategy in Medium Sized Companies, 2009. Disponibil online la http://www.pmarena.ro/wp-content/uploads/2012/06/Implementing-Project-Management-as-a-Business-Development-Strategy-in-Medium-Sized-Companies.pdf

Brown, James R., and Rajiv P. Dant. "The Role of e-Commerce in Multi-Channel Marketing Strategy." Handbook of Strategic E-Business Management. Springer Berlin Heidelberg, Vol3.2, pag467-487, 2014. Disponibil online la http://link.springer.com/chapter/10.1007/978-3-642-39747-9_20

Flanagin, AndrewJ, "Mitigating risk in ecommerce transactions: perceptions of information credibility and the role of user-generated ratings in product quality and purchase intention." Electronic Commerce Research 14.1 (2014): 1-23. Disponibil online la http://www.comm.ucsb.edu/faculty/flanagin/CV/Flanaginetal2014(ECR).pdf

Kim, Y. J., Han, S. M., & Lee, E. The Role of Trust in Online Shopping Malls: Different Types of Trust and How They Affect Consumer Intention. International Journal of Electronic Commerce Studies, 4(2), 355-358, 2014. Disponibil online la http://academic-pub.org/ojs/index.php/ijecs/article/view/1127/101

Surse online:

http://www.scritub.com/economie/comert/Comertul-electronic-in-Romania95234.php

http://www.wall-street.ro/special/romania-comertului-online/158654/14-tendinte-ecommerce-concurenta-piata-cresc-scade-facebook.html

http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/147605/este-oficial-carrefour-a-lansat-primul-sau-magazin-online.html

www.legi-internet.ro/fileadmin/editor_folder/ppt/introd_comel.ppt

http://visual.ly/ecommerce-business-risk

http://www.digi24.ro/Stiri/Regional/Digi24+Brasov/Stiri/Anotimpuri+la+borcan

http://www.legi-internet.ro/legislatie-itc/plati-electronice/regulament-bnr-62006-privind-emiterea-si-utilizarea-instrumentelor-de-plata-electronica-si-relatiile-dintre-participantii-la-tranzactiile-cu-aceste-instrumente.html

http://www.wall-street.ro/articol/New-Media/111225/Antreprenorul-Vlad-Stan-a-lansat-o-scoala-de-tango-pe-internet.html

http://legi-internet.ro/blogs/index.php/returnare-produse-10-zile-se-schimba

Anexe:

Chestionar privind riscurile in proiectele e-commerce

Buna! Numele meu este Elena Cobianu și realizez o cercetare pentru lucrarea de disertație cu tematica: analiza riscurilor în proiectele e-commerce. 
Întrebările următoare nu au un raspuns corect sau greșit, vreau sa aflu care sunt principalele riscuri pe care le întâlniți având în manageriere activitățile unui proiect e-commerce. 
Chestionarul se adreseaza managerilor sau persoanelor care fac parte din echipa de conducere a unui proiect de e-commerce implementat si nu dureaza mai mult de 10 minute. 
Multumesc!

Top of Form

1. Faceți parte din echipa de proiect a unui magazin electronic?  

 da

 nu (mergi la întrebarea numărul: 26)

Bottom of Form

Top of Form

2. Care este funcția in cadrul magazinului electronic?  

 CEO

 fondator

 manager

 developer

 sales manager

 business developer

 Altele 

3. De cât timp faceți parte din echipa de proiect a magazinului electronic ?  

 1-2 ani

 3-4 ani

 peste 5 ani

Bottom of Form

Top of Form

4. În ce categorie de magazin electronic se încadrează magazinul dumneavoastră?  

 consultanta

 servicii

 produse

 Altele 

Bottom of Form

5. De cât timp există pe piata magazinul dumneavoastra electronic?  

 1 an sau mai puțin

 2-5 ani

 mai mult de 5 ani

Top of Form

6. Ce vârstă are publicul căreia se adreseaza?  

 18-24

 25-34

 35-44

 45+

7. Care sunt modalitățile de plată prin magazinul dumneavoastră electronic? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Plata la livrare

 Plata electronic

 Plata prin madat poștal

 Altele 

Bottom of Form

8. Aveti o politică de returnare a produselor achiziționate?  

 da

 nu

Top of Form

9. Bifati care sunt riscurile pe care le-ați prevăzut și cele neprevăzute:  

Bottom of Form

10. În procesul de implementare a proiectului de comerț electronic care au fost principalele riscuri pe care le-ați intampinat? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Riscuri informaționale

 Riscuri tranzactionale

 Riscuri operaționale

 Riscuri tehnologice

 Riscuri de securitate

 Riscuri ce țin de managementul de tip business

 Riscuri care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite

 Riscuri ce țin de un management deficitar

 Riscuri care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților

 Riscuri care vizeză imprecizia definirii unor responsabilități sau activități concrete

 Riscul financiar

Bottom of Form

11. Pe o scară de la 1 la 5 care considerati ca este probabilitatea ca unul dintre riscurile următoare să se poata materializa? Bifați varianta pe care o considerați corectă având in vedere o scala de la 1 la 5. (unde 1 înseamnă foarte puțin probabil, 2 puțin probabil, 3 probabil, 4 foarte probabil, 5 foarte mult probabil)  

Bottom of Form

Top of Form

12. Din punctul dvs de vedere care credeți că este impactul următoarelor riscuri. Bifati varianta pe care o considerati corecta avand in vedere o scara de la 1 la 5 (Unde 1 impact nesemnificativ, 2 impact puțin semnificativ, 3 impact semnificativ, 4 impact mărit, 5 impact foarte mare)  

Bottom of Form

13. Cât de mare a fost diferența între riscurile prevăzute și cele neprevăzute ?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Top of Form

14. Ce riscuri s-au materializat ? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Riscuri informaționale

 Riscuri tranzactionale

 Riscuri operationale

 Riscuri tehnologice

 Riscuri de securitate

 Riscuri ce țin de managementul de tip business

 Riscuri care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite

 Riscuri ce țin de un management deficitar

 Riscuri care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților

 Riscuri care vizeză imprecizia definirii unor responsabilități sau activități concrete

 Riscul financiar

Top of Form

15. Ce riscuri au devenit probleme? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Riscuri informaționale

 Riscuri tranzactionale

 Riscuri operationale

 Riscuri tehnologice

 Riscuri de securitate

 Riscuri ce țin de managementul de tip business

 Riscuri care îngrădesc accesul la serviciile și produsele oferite

 Riscuri ce țin de un management deficitar

 Riscuri care vizează ambiguitatea obiectivelor și priorităților

 Riscuri care vizeză imprecizia definirii unor responsabilități sau activități concrete

 Riscul financiar

Top of Form

16. În ce masura considerati ca este important sa aplicati managementul riscurilor in comertul electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Bottom of Form

Top of Form

17. Ce efecte au avut materializarea riscurilor asupra planificării desfășurării proiectului? (mai multe răspunsuri posibile)  

 imposibilitatea de a respecta planificarea inițială pentru desfășurarea proiectului

 imposibilitatea de a desfășura activitatea în parametrii incluși în planificare

 întârzierea desfășurării activităților din proiect

 costuri materiale neprevăzute

 Altele 

Bottom of Form

Top of Form

18. Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului financiar? (mai multe răspunsuri posibile)  

 Imposibilitatea plății angajaților, facturilor, cheltuielilor

 Lipsa cash flow-ului

 Imposibilitatea de livrare a produselor

 Nu am avut de înfruntat acest risc

 Altele 

Bottom of Form

19. Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului tehnologic? (mai multe răspunsuri posibile)  

 necesitatea de reprofiilare în funcție de schimbările tehnologice

 costuri financiare mărite

 mărirea timpului alocat pentru activitățile planificate

 nu am avut de înfruntat acest risc

 Altele 

Bottom of Form

Top of Form

20. Ce consecințe ați avut de înfruntat în urma materializării riscului managementului deficitar? (mai multe răspunsuri posibile)  

 schimbarea resurselor umane

 costuri neprevăzute

 includerea de noi activități în desfășurarea proiectului

 nu am avut de înfruntat acest risc

 Altele 

Top of Form

21. În ce măsură considerați că este important să aplicați managementul de prevenire a riscurilor în proiectele de comerț electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 într-o foarte mare măsură

Top of Form

22. În ce măsură vă intersectați cu riscurile în proiectul de comerț electronic din care faceți parte?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Top of Form

23. În ce măsură riscurile identificate au devenit probleme în proiectul de comerț electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Bottom of Form

Top of Form

24. În ce măsură riscurile previzionate au devenit reale în proiectul de comerț electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Bottom of Form

Top of Form

25. În ce măsură mangementul eficace al riscurilor au adus rezultatele previzionate ale proiectului de comerț electronic?  

 În foarte mică măsură

 În mică măsură

 Într-o oarecare măsură

 Într-o mare măsură

 Într-o foarte mare măsură

Bottom of Form

Top of Form