Analiza Riscului Si a Eficieintei Proiectului de Investitii la S.c. Prod Cereal S.r.l

Cuprins

Capitolul I. Studiul actual al cunoașterii în domeniu

Considerații privind riscul și eficiența unui proiect

Modalități de măsurare a eficienței unui proiect

Valoarea actualizată netă

Rata internă de rentabilitate

Termenul de recuperare

Metode de analiză a riscului în investiții

Analiza de senzitivitate

Tehnica scenariilor

Tehnica simulării

Metoda arborelui decisional

Capitolul II. Prezentarea firmei și a proiectului de investiții

Prezentarea societății

Date generale despre firmă

Activitatea de aprovizionare tehnico-materială

Activitatea de producție

Activitatea de vânzare

Personalul societății

Prezentarea proiectului de investiții

Descrierea generală a proiectului de investiții

Descrierea fluxului tehnologic

Capitolul III. Analiza riscului și a eficienței proiectului de

investiții la S.C. Prodcereal S.R.L.

Analiza cost-beneficiu a proiectului de investiții

Costuri estimative ale investiției

Previzionarea costurilor

Previzionarea veniturilor

Măsurarea eficienței proiectului de investiții la SC PRODCEREAL

SRL

Raportul cost-beneficiu

Analiza senzitivității pentru proiectul de investiții

Analiza senzitivității veniturilor

Analiza senzitivității cheltuielilor

Capitolul IV. Concluzii

Bibliografie

Anexe

Capitolul I

Studiul actual al cunoașterii în domeniu

Capitolul de față pleacă de la premisa că acele transformările sociale cărora le datorăm astăzi bunăstarea individuală sunt purtătoare ale elementelor care au dus la apariția riscului într-o construcție socială. Dacă în perioadele moderne riscul făcea referire de cele mai multe ori la activități independente de acțiunea umană, în prezent acesta nu numai că depinde pentru definire de factorul uman, însă contribuie la rândul său la structurarea și organizarea relațiilor umane și instituțiilor sociale. În acest sens, riscul a devenit o realitate construită social, dependentă de contextul cultural, politic și economic în care se manifestă, dar care la rândul său modelează percepțiile și comportamentele indivizilor și influențează deciziile politice.

Considerații privind riscul și eficiența unui proiect

În literature de specialitate conceptual de investiții implică trei elemente definitorii: risc, eficiență și durată. Pentru a avea o imagine completă asupra conceptului trebuie avut în vedere o viziune tridimensională a acestuia, respectiv financiară, contabilă și economică.

Riscurile derivate din acțiunile umane fac acum parte din reflecțiile pe care societatea le face asupra propriilor practici, iar reflexivitatea, adică acea capacitate pe care societatea o are de a reflecta asupra propriilor acțiuni în contextual cunoașterii științifice acumulate, este una din caracteristicile esențiale ale modernismului în faza sa actuală (Giddens, 1994).

Organizațiile din întreaga lume își derulează activitatea sub influența pieței și a schimbărilor tehnologice, iar acestea sunt guvernate de mediul politico- economic și social. Toate aceste “medii” suferă transformări, de cele mai multe ori imprevizibile, care afectează derularea activității acestora în sensul modificării performanțelor stabilite prin planurile inițiale. Aceste potențiale abateri de la planul initial sunt denumite ricuri (Ciocoiu, 2006), iar varietatea și prezența lor constantă au intensificat perocuparile pentru crearea unor procedure și instrumente modern de management.

În accepțiunea clasică, riscul (Ciocoiu, 2008) este abordat ca o noțiune socială politică, economică sau naturală a cărei origine se află în probabilitatea ca o acțiune viitoare să genereze pierderi datorită informațiilor incomplete în momentul luării deciziei sau inconsistenței unor raționamente de tip logistic.

Eficiența (Staicu, 1995) este atributul oricărei activități umane de a produce efectul util așteptat, iar eficiența economică înseamnă obținerea efectelor economico-sociale utile în condițiile cheltuirii rationale a resurselor materiale, de muncă și dfinanciare ale firmei. Așadar, eficiența economică (Despa, 2005) exprimă legătura dintre rezultatele care se obțin într-o activitate economică și resursele consummate (cuantificare atât cantitativ cât și calitativ) pentru desfășurarea acelei activități.

În literature de specialitate (Pârvu, 2003) eficiența economică este interpretată ca : economie de costuri de investiții, pe alternative și variante de proiect, pentru obținerea de scopuri identice și avantajele de acceași mărime; performanța calitativă, economică, financiară a proiectelor; grad acceptabil de rentabilitate pentru investitor în cecea ce privește utilizarea disponibilităților financiare și resurselor de timp în diverse proiecte de investiții; grad de atingere a scopurilor urmărite, tinând seama de cheltuielile de resurse financiare și de timp angajate prin proiectele de investiții respective.

Riscul de proiect (Project Management Institute, 2004) este definit ca fiind ”un eveniment sau o condiție incertă care, dacă apare, are un efect negative sau pozitiv asupra a cel puțin unuia dintre obiectivele proiectului, precum timp, scop, cost sau calitate. Un risc poate să aibă una sau mai multe cauze și, daca apare, unul sau mai multe efecte”.

Riscul asociat deciziei de investiții (Ciocoiu, 2008) se caracterizează prin faptul că nu se cunosc cu certitudine caracteristicile evenimentelor viitoare, dar, se cunosc numărul de alternative posibile ale valorilor respective și probabilitatea de apariție a fiecăreia dintre ele.

Proiectele (Mocanu, 2004) sunt activități unice, orientate spre obiectiv, cu un grad rigicat de noutate și cu o sarcină de lucru complex. Ele sunt limitate în timp și din punct de vedere al resurselor materiale și umane, necesitând de obicei o colaborare interdisciplinară în cadrul unei structure organizatorice speciale, precum și metodici speciale și implicând riscuri specific. Obiectivul urmărit îl reprezintă crearea unei valori noi (produs, serviciu, structură ș.a.).

Proiectul (Bănacu, 2012) reprezintă modalitatea prin care resursele umane, materiale, financiare sunt organizate într-un mod specific pentru realizarea unei lucrări dintr-un domeniu de activitatea, cu caracteristicile date, cu restricții de cost și timp, urmând un ciclu de viață standard pentru a realiza schimbări benefice, definite perin obiective cantitative și calitative. Proiectele pot reprezenta, de asemenea, părți din programe sau dorecți de analiză și investigare (cercetare) ale acestora.

În figura de mai jos sunt prezentate principalele trăsături ale unui proiect dupa cum urmează:

Fig. 1.1.2 Trăsăturile principale ale proiectelor

Toate aceste elemente sunt comune pentru toate proiectele, dar punerea lor în practică depinde de fiecare proiect, de efortul care este depus si de mărimea acestuia, concretizat în muncă.

Managementul proiectului (Anghel, 2008) este un proces dinamic, condus în cadrul unui set definit de constrângeri care organizează și utilizează resurse adecvate într-o manieră controlată și structurată pentru a atinge anumite obiective clar definite.

Managementul proiectelor constă în planificarea, organizarea, coordonarea și controlul proiectului, de la începerea până la terminarea acestuia, cu scopul de a realiza cerințele clientului privind producerea unui produs viabil din punct de vedere funcțional și financiar, cu respectarea standardelor de calitate, a costurilor și termenelor de execuție convenite.

Modalități de măsurare a eficienței unui proiect

În literature de specialitate există diverse modalități de măsurare a eficienței unui proiect de investiții prin calcularea indicatorilor valoarea actualizată neta, rata internă de rentabilitate și termenul de recuperare. În urma calcularii acestora prin diferite metode numerice sau informatice se poate observa cât de eficient este un proiect, se vor prezenta în continuare conținutul fiecărei modalități.

Valoarea actualizată netă

Din punct de vedere al specialistului Cișmașu (2003) valoarea actualizată netă este prezentată după cum urmează:

Această metodă constă în compararea cheltuielilor initiale cu valoarea actuală a cash-flow-urilor așteptate pe întreaga durată de viață a investiției. Cash-flow-ul net reprezintă în acest caz fluxul de disponibilități degajate dupa săderea impozitului, dar înainte de deducerea cheltuielilor financiare și respectiv a deductibilității lor fiscale.

Cu ajutorul acestui criteriu de selecție se apreciază ca fiind rentabile acele proiecte cărora valoarea actuală netă este pozitivă. Pentru o rată de actualizare dată, valoarea actuală netă pozitivă semnifică faptul că fluxurile de disponibilități nete degajate, capitalizate cu această rată, sunt superioare cheltuielilor de investiții, capitalizate (pe baza aceleiași rate) în cursul perioadei.

Veniturile rezultate ca urmare a aplicării proiectului permit acoperirea cheltuielilor de rambursare a capitalului și a dobânzilor calculate la o rată “i” asupra capitalurilor rămase imobilizate. Altfel spus, VAN=0 reprezintă recuperarea cheltuielilor inițiale, precum și a unei valori suplimentare(egală cu fondurile rămase investite la începutul fiecărei perioade înmulțite cu rata dobânzii medii, care reprezintă rata de actualizare). Atunci când VNA>0, înseamnă că investiția a generat și un surplus actualizat egal chiar cu valoarea actuală netă.

Rata internă de rentabilitate

Din punct de vedere al specialistului Ciocoiu (2008) rata internă de rentabilitate este prezentată după cum urmează:

Rata internă de rentabilitate reprezintă acea rată de discount care face venitul net actualizat să fie egal cu zero. Este ușor de utilizat drept criteriu decizional pentru proiecte de investiții. În cazul în care RIR este mai mare decât discont rezultă că VNA-ul este mai mare ca zero, proiectul urmează să fie acceptat. Dacă însa RIR este mai mic decat discont rezultă că VNA-ul este mai mic decât zero, firma va respinge proiectul.

Majoritatea proiectelor de investiții sunt similar ca a acorda un împrumut: investitorul avansează o sumă initial în schimbul veniturilorcare vor fi obținute în mai multe perioade viitoare, fapt ce generează înclinarea curbei VNA aceasta nu este însă, o regulă absolută. Se poate întâmpla, ca veniturile să apară mai înainte ca forma să achite costurile proiectului, caz în care realizarea acestuia poate semăna mai mult cu un proces de luare decât de care cu împrumutul. Sau, se poate întâmpla ca proiectul să necesite o investiție atât la începutul, cât și la sfârșitul realizării proiectului.

În afara acestor două cazuri, o altă situație, în care aceste criterii nu sunt echivalente, este aceea în care decizia privește proiecte care se exclud mutual cum ar fi, de exemplu, înlocuirea unui utilaj și repararea lui. Acest fapt se datorează unei diferențe metodologice: calcului VNA poate utiliza rate de discount diferite de la o perioadă la alta, în timp ce RIR folosește o rată de discount unică.

Termenul de recuperare

Din punct de vedere al specialistului Cișmașu (2003) valoarea actualizată netă este prezentată după cum urmează:

Această metodă este bazată în principal pe criteriul lichidității, în condițiile în care se știe că o investiție are ca efect diminuarea lichidităților pe ansamblul întreprinderii. Va crește deci de o manieră sensibilă riscul de neconcordanță între venituri și cheltuieli. Diminuarea lichidităților antrenează o diminuare a autonomiei și flexibilitățiii agentului economic. Totodată, investiția va diminua partea de disponibilități din active. Ea va modifica compoziția capitalului întreprinderii în favoarea bunurilor fizice (activelor corporale), dacă durata acestora de viață este lungă, și în detrimental activelor financiare. Scăderea disponibilităților diminuează într-o anumită măsură și posibilitățile firmei de a se adapta la evoluția conjuncturală, precum și de a se adapta la evoluția coituație, în care aceste criterii nu sunt echivalente, este aceea în care decizia privește proiecte care se exclud mutual cum ar fi, de exemplu, înlocuirea unui utilaj și repararea lui. Acest fapt se datorează unei diferențe metodologice: calcului VNA poate utiliza rate de discount diferite de la o perioadă la alta, în timp ce RIR folosește o rată de discount unică.

Termenul de recuperare

Din punct de vedere al specialistului Cișmașu (2003) valoarea actualizată netă este prezentată după cum urmează:

Această metodă este bazată în principal pe criteriul lichidității, în condițiile în care se știe că o investiție are ca efect diminuarea lichidităților pe ansamblul întreprinderii. Va crește deci de o manieră sensibilă riscul de neconcordanță între venituri și cheltuieli. Diminuarea lichidităților antrenează o diminuare a autonomiei și flexibilitățiii agentului economic. Totodată, investiția va diminua partea de disponibilități din active. Ea va modifica compoziția capitalului întreprinderii în favoarea bunurilor fizice (activelor corporale), dacă durata acestora de viață este lungă, și în detrimental activelor financiare. Scăderea disponibilităților diminuează într-o anumită măsură și posibilitățile firmei de a se adapta la evoluția conjuncturală, precum și de a se adapta la evoluția conjucturală, precum și a celei a sectorului său jde activitate.

Acestea sunt motivele pentru care, deși criticat, criteriul perioadei de rambursare are profunde semnificații în practică. În prezența mai multor oportunități de investiții clasificate după studiul rentabilității întreprinderilor se orientează după acelea care respentă și criteriul de lichiditate, nu numai obținerea unui profit maxim. Termenul de recuperare reprezintă acea perioadă de timp necesară pentru recuperarea cheltuielilor inițiale sau acea perioadă de la demararea proiectului până în momentul când acesta degajă fluxuri de lichidități nete cumulate (cash-flow net-cheltuieli pentru investiții) positive.

Dacă cheltuiala pentru investiții este imediată și cash-flow-urile nete anuale sunt constant, termenul de recuperare a investițiilor este egală cu raportul dintre cheltuielile inițiale și cash-flow net anual.

Sub aspect economic, această metodă corespunde foarte bine unei preocupări financiare resimțite de investitor, putând fi utilizată ca metodă de alegere a unui proiect de investiții dintre două sau mai multe, care au aceeași rentabilitate.

În acest caz, investiția cea mai atractivă va fi cea care va asigura cel mai rapid reconstituire nivelului disponibilului, pe baza căreia va crește flexibilitatea întreprinderii, care va putea să se reorienteze către alte oportunități de investiții.

Metode de analiză a riscului în investiții

În cadrul acestui subcapitol se vor detalia metode de analiză a riscului în investiții și anume analiza de senzitivitate, tehnica scenariilor, tehnica simulării și metoda arborelui decisional. Pentru elaborarea acestor metode se pot folosi diverse programe informatice cum ar fi Excel, Winqsb, etc.

Analiza de senzitivitate

Analiza de senzitivitate (Ciocoiu, 2008) (sensibilitate), în cazul proiectelor, este o procedură interactivă, pe parcursul căreia se evaluează diferitele modificări posibile ale factorilor exogeni și impactul lor asupra indicatorilor de eficiență economică și financiară. Datorită implicațiilor financiare importante ale proiectelor de investiții și a fundamentării acestora, în special pe criterii de eficiență economico-financiară, analiza de senzitivitate are cea mai mare aplicabilitate la acest gen de proiecte. Prin aceasta, se evaluează cele mai probabile rezultate ale proiectelor și se creează premisele de a reține variantele cele mai plauzibile de desfășurare a acestora.

Calculele de eficiență a proiectelor de investiții se realizează cu ajutorul foilor de calcul tabelar, aspect ce facilitează aplicarea analizei de senzitivitate pentru evaluarea riscului asociat proiectelor.

În fundamentarea deciziei de investiții, analiza de senzitivitate se utilizează foarte frecvent pentru identificarea factorilor cu cea mai mare influență asupra fluxului net de numerar actualizat (VNA), considerat cel mai important indicator de eficință economică.

Deși foarte ușor de aplicat și interpretat, metoda prezentată are dezavantajul luării în considerare a unui flux de numerar constant, pe întreaga durată de viață a proiectului.

Tehnica scenariilor

Tehnica scenariilor (Ciocoiu, 2008) poate fi aplicată pentru diverse categorii de risc, însă este cea mai utilizată tehnică în evaluarea riscurilor socio-politice. Pentru evaluarea acestui tip de risc, tehnica scenariilor pare a fi o metodă mult mai adecvată decât instrumentele cantitative. Utilitatea tehnicii rezidă în: evaluarea sistematică a contextelor operaționale ale firmei, identificarea evenimentelor viitoare care ar putea influența strategia și performanțele firmei, enunțarea ipotezelor referitoare la evoluțiile acestor evenimente, elaborarea unor viziuni coerente privind modul în care mediul de afaceri s-ar putea transforma, precum și impactul acestor transformări asupra performanțelor firmei.

Aplicarea metodei presupune construirea unui set de circumstanțe nefavorabile ( în care toți factorii de influență ar avea evoluții negative), denumit scenariu pesimist ( de exemplu: număr mic de unități vândute, intrarea unui nou competitor, reflectată în scăderea procentului de vânzări, costuri mai mari de exploatare a noii investiții în extindere etc.) și un set de circumstanțe favorabile sau un scenariu optimist. La acestea, se adaugă o variant de mijloc, considerate scenariul cel mai probabil.

Se calculeză indicatorii pentru situația favorabilă și cea nefavorabilă și se compară cu indicatorii pentru situația de bază. Diferențele mari între scenariul pesimist și variant de bază reflect un nivel ridicat al riscului, asociat afacerii sau proiectului.

Dacă în cazul instrumentelor cantitative de estimare a riscului una dintre problem era disponibilitatea datelor, în cazul de față, această limită poate fi eliminate utilizând, alături de alte surse de date și de informare, tehnica “Delphi”, pentru obținerea datelor de intrare necesare elaborării scenariilor.

Tehnica “Delphi” vizează obținerea unui anumit grad de consens, asupra unor evenimente viitoare, intre personae care posedă, în principiu, o expertiză sau o experiență validă pentru genul de evenimente analizate. Mecanismul operational al tehnicii “Delphi” implică realizarea unui sondaj individual în rândul experților, pentru a afla opinia lor privind evenimentele susceptibile c ear putea influența evoluția, în perspectivă, dintr-un domeniu de interes și probabilitatea de apariție a acestor evenimente.

Scopul elaborării unui scenariu este acela de a furniza indici asupra vulnerabilității față de anumite riscuri, de cele mai multe ori cu un potential latent, nu totdeauna evident, însă cu consecințe extreme pentru afacere, cum este cazul unui atac terrorist, impactul unor schimbări legislative sau al unor evenimente politice majore.

În elaborarea și utilizarea scenariilor trebuie luate în calculul interacțiunile dintre diferite categorii de riscuri, corelațiile dintre diverse variabile. Problema cea mai critică, privitor la utilizarea scenariilor în estimarea riscului, rezidă în total dependent de scenario ales, de unde, și importanța experienței și expertizei persoanelor implicate în elaborarea scenariilor.

Tehnica simulării

Simularea cu calculatorul s-a dezvoltat în multe domenii de activitate, în cadrul unui efort de asigurare a verificării și validării proiectelor înainte de realizarea lor, precum și de a permite pregătirea personalului, a managerilor, în scopul reducerii numărului de erori și creșterii eficienței activității lor.

Simularea (Ciocoiu, 2008) este o tehnica de realizarea a experimentelor cu calculatorul electronic și implică utilizarea unor modele matematice sau logice, care descriu comportarea unui sistem real de-a lungul unei perioade mari de timp.

În cazul proiectelor, tehnica de simulare Monte Carlo este utilizată pentru analiza riscului costului proiectului, dar și a termenului de finalizare, oferind informații foarte utile în faza de negociere a contractelor cu beneficiarii de proiect.

Cele mai multe dintre variabilele determinante ale rentabilității unui proiect pot varia simultan. În aceste condiții, se poate apela la tehnica de simulare Monte Carlo prin care se pot genera toate combinațiile valide dintre valorile variabilelor determinante iar prin evaluarea rentabilității proiectului pentru fiecare combinație se poate obține distribuția de probabilitate a rentabilității proiectului. În acest mod, decidentul va dispune de informații complete pentru aprecierea riscului asociat proiectului analizat.

Tehnica simulării este mai laborioasă decât analiza de senzitivitate și necesită un volum mai mare de cunoștințe de specialitate, iar aceste aspect fac dificilă utilizarea sa pe scară largă în afaceri și proiecte.

Metoda arborelui decizional

Metoda arborelui decisional (Ciocoiu, 2008) se aplică la situațiile decizionale de mare complexitate, în care sunt implicate evenimente aleatorii care se produc succesiv și folosește o construcție grafică care se numește arbore decizional.

Prin intermediul acesteia, se descriu procesele decizionale sub forma unor diagrame în care evenimentele viitoare condiționează decizia, determinându-se un set de valori privind rezultatele fiecărei alternative decizionale considerate. Fiecare decizie depinde de rezultatele unui eveniment aleator, care însă nu poate fi stabilit cu precizie, în momentul luării ei, dar a cărui probabilitate poate fi ușor anticipată în urma investigațiilor. Ceea ce caracterizează arborele decizional este simplitatea sa pronunțată în prezentarea vizuală.

Algoritmul de rezolvare se bazează pe procedura “roll-back”, care presupune calcularea valorilor pe tipurile distincte de noduri, începând de la ultimul proces de decizie al orizontului de timp către primul nod decisional, după criteriul speranței matematice maxime. Calculul valorilor numerice din fiecare nod permite selectarea setului de variante decizionale optime pe întregul orizont de timp.

Fiecare nod are un singur ascendent și unul sau mai multe noduri descendente. Nodurile pot fi de mai multe tipuri: decizie, eveniment sau șansă și terminal sau final. La rândul lor ramurile pot fi: variante decizionale (pornesc din noduri de tip decizie și ajung în noduri de tip eveniment sau în noduri terminale); stări ale naturii ( au asociate probabilități, acestea pornesc din noduri de tip eveniment și ajung în noduri de tip decizie sau în noduri terminale.

În elaborarea succesiunii de decizii și în evaluarea diferitelor consecințe decizionale, trebuie să se țină seama că nu există certitudinea că variantele “optime” identificate vor putea fi folosite în realitate.

Unul dintre avantajele metodei arborelui decizional este dat de faptul că, pentru a evita abateri majore de la evoluția reală a fenomenului studiat, decidentul poate reexamina arborele adaptându-l noilor decizii, reluând raționamentul de la nivelul oricărui nod intermediar de decizie. De asemenea, reprezentarea grafică permite o vizualizare cuprinzătoare a tuturor variantelor decizionale și a evenimentelor ce pot să apară într-o anumită situație decizională. Dificultatea constă în identificarea corectă a tuturor oportunităților și în estimarea probabilităților asociate stărilor naturii. Realizarea unui arbore de decizie cu mai multe momente succesive de decizie pe un orizont mare de timp, îngreunează estimarea consecințelor decizionale, în special la nivelul ramurilor finale.

Volumul mare de calcule, necesar aplicării acestei metode, a fost diminuat prin apariția unor produse informatice specifice, precum PrecisionTree, produs de Palisade Corporation.

Capitolul II

Prezentarea firmei și a proiectului de investiții

Prezentarea societății

SC Prodcereal SRL are ca formă juridică de constituire societate cu răspundere limitată, natura capitalului fiind privat, societatea are ca număr de înregistrare la Registru comerțului J51/89/1995, codul unic de înregistrare (CUI) RO 7171040. Sediul social al societății se află în Comuna Dorobanțu, Judetul Călărași, având ca activitate principală cultivarea cerealelor.

Firma a fost inființată în anul 1995 , având ca obiect de activitate culegerea cerealelor. În scurt timp societatea a reusit să îsi caștige un loc important pe piața de profil, lucru realizat prin crearea unei curbe de experiență productive, prin formarea și modelarea unei culture și viziuni organizaționale axate pe notorietate, reputație, imagine, care a permis apărarea împotriva atacurilor din partea concurenților. Aceasta presupune totodata o cunoaștere foarte bună a consumatorilor și implicit posibilitatea satisfacerii depline a nevoilor și dorințelor acestora.

Profilul de producție al societății este ferma vegetală deține și lucrează terenul agricole. Societatea deține instalații de depozitare cereale după cum urmează: deține o capacitate de depozitare de 10000 tone, un ansamblu de 10 celule BD 1000, instalația societății este dotată cu zonă de prelucrare cereal înainte de depozitare, celulele sunt amplasate în linie, utilzajele de încărcare descărcare au o capacitate de lucru de 30-40t/h.

Societatea a avut o evoluție în ceea ce privește activitatea acesteia de la înființare până în prezent. În graficul de mai jos este prezentată evoluția indicatorilor cifra de afaceri, profitul net, datoriile, activele imobilizate, active circulante și capitaluri proprii.

Graficul 2.1. Evoluția indicatorilor pe 9 ani

Date generale despre firmă

Societatea comercială Prodcereal SRL s-a înființat în anul 1995 în baza Legii 31/1990 având doi asociați : Dl. Vasile Stoica și Dn. Lucica Stoica.

Socientatea are ca principal obiect de activitate cultivarea cerealelor, aceasta reprezentând și principal sursă de venituri a societății.

Societatea lucrează în prezent o suprafață agricolă de 904,72 hectare teren agricol, în regim de arendă, aflat pe raza administrative a comunelor Dorobanțu și Ulmu, județul Călărași.

Activitatea de aprovizionare tehnico-materială

În ceea ce privește politica de aprovizionare a S.C. Prodcereal S.R.L. adoptă linia fidelizării și creării de relații de lungă durată datorită specificului activității. Această politică asigură o stabilitate și încredere în relațiile comerciale între parteneri, element vital în desfășurarea fără probleme a activității curente pe toată perioada anului agricol.

Datorită politicii de aprovizionare alese de S.C. Prodcereal S.R.L. se poate concluziona că în privința aprovizionării cu materiale consumabile nu există riscuri majore, oferta în acest sens fiind variată iar condițiile de livrare avantajoase.

Termenele de plata și termenele de livrare pentru materiile prime/auxiliare utilizate de solicitant sunt în conformitate cu clauzele contractelor încheiate cu furnizorii respectivi.

Politica de piață a S.C. Prodcereal S.R.L. ce vizează desfacerea produselor obținute este strâns legată pe de o parte de cererea existentă pe piață iar pe de altă parte de condițiile negociate cu furnizorii de materiale consumabile, în spetă semințe, îngrășăminte, erbicide.

Distribuția se realizează în mod direct la client fără activități de intermediere, pe baza contractelor de desfacere. În acest mod se realizează o transparență a întregului proces și sunt evitate creșterile de preț nejustificate.

Riscurile asociate activității de distribuție și comercializarea sunt legate de variațiile de preț la nivel național și regional a produselor agricole.

Termenele de livrare și termenele de plată a produselor sunt evidențiate contractual cu clienții respectivi.

Activitatea de producție

Producția efectuată de societate pune accent pe culturile de soia, rapiță, grâu și porumb. Planul de producție are următoarea structură:

Tabelul nr 2.1.1 Plan de producție

Activitatea de vânzare

Clienții principali ai S.C. Prodcereal S.R.L sunt Cargill Agricultura, acesta având o pondere a vânzării de aproximativ 70%, valoarea vânzarii fiind de 1.800.000 ron. Cel de-al doilea client important este S.C. Nutricom S.A București acesta având o pondere a vânzarilor de aproximativ 28%, valoarea vânzării fiind de 705.600 ron, procentul de 2% a vanzărilor este reprezentat de alti clienți.

Personalul societății

S.C. Prodcereal S.R.L. are în componență 31 de angajați. Societatea este compusă din 4 departamente: financiar-contabil, comercial, producție și resurse umane. Dintre acestea se pune accent pe cel de producție acesta având în subordine cel mai mare număr de personal și în cadrul acestuia are loc cea mai importanta misiune din cadrul organizației.

Reprezentanții legali ai acestei societăți sunt Dl. Stoica Vasile și Dna. Stoica Lucica având funcții de administratori.

Tabelul nr 2.1.2. Incadrarea personalului în funcție de fucția ocupată și de studii

Prezentarea proiectului de investiții

S.C. Prodcereal S.R.L. dorește activarea de Fonduri Europene pentru modernizarea exploatației agricole. Societatea dorește achiziționarea de utilaje noi, performate pentru fluidizarea producței cu un cost mai redus. În subcapitolele ce vor urma se prezintă în detaliu proiectul de investiții.

Descrierea generală a proiectului de investiții

Proiectul de investiție are drept scop “modernizarea exploatație agricolă la SC Prodcereal SRL, comuna Dorobanțu, județul Cățărași”.

Investiția se va realiza în comuna Dorobanțu, județul Călărași. Lucrările agricole efectuate cu utilajele și echipamentele agricole care se vor achiziționa în cadrul proiectului FEADR se vor realiza pe terenul arabil deținut de societate în regim de arendă, aflat pe raza administrative a comunei Dorobanțu și Ulmu, județul Călărași.

Proiectul presupune achiziționarea de utilaje și echipamente agricole noi – combină agricolă, heder paioase, echipament recoltat porumb, cărucior de transport, tractoare, grapă cu discuri, semănătoare în teren semipregătit, semănătoare de prășitoare, scarificatoare, cereal, cu caracteristici tehnice deosebite, fiind realizate în condiții de respectare a unor înalte standard de calitate și fiabilitate.

La alegerea stucturii investiției s-a ținut cont de compatibilitatea între caracteristicile tehnice ale mașinilor cu potential de poluare, precum și prevederile legislației de mediu în vigoare.

Prin achizițiile care se realizează în cadrul proiectului FEADR societatea își modernizează baza de mecanizare urmărindu-se buna desfășurare a lucrărilor agricole fără a se apela la prestatorii locali.

Prin implementarea proiectului FEADR se are în vedere creșterea rentabilității economice a exploatației prin reducerea pierderilor din exploatare și realizarea unor venituri superioare sin vânzarea unor produse agricole de bună calitate.

Prin intermediul noilor achiziții de mijloace tehnice ce se doresc a se realiza în cadrul programului FEADR, societatea urmărește creșterea productivității muncii, îmbunătățirea condițiilor de lucru pe, respective utilajelor agricole, reducerea orelor de lucru.

Prin intermediul noilor achiziții de mijloace tehnice ce se doresc a se realiza în cadrul programului FEADR, se realizează următoarele obiective:

Obiective tehnice:

Creșterea productivității muncii – achiziția de utilaje și echipamente agricole noi, performanre, cu consum specific redus duce la realizarea lucrărilor agricole în intervalul optim pentru fiecare cultură.

Îmbunătățirea condițiilor de lucru pe, respectiv cu utilajele agricole.

Introducerea de tehnologii performante, prietenoase cu mediul înconjurător.

Obiective economice:

Reducerea costurilor generale de producție – reducerea consumului de combustibil, reducerea orelor de lucru, reducerea materiilor auxiliare – îngrășăminte chimice, pesticide și a materiiloe prime – sămânță.

Creșterea rentabilității economice a exploatației – reducerea pierderilor din exploatare și realizarea unor venituri superioare din vânzărea unor produse agricole de bună calitate.

Rezultatul operațional realizat de societate este pozitiv ceea ce indica faptul că activitatea principală desfășurată de societate, cultura cerealelor, este profitabilă.

De asemenea, proiectul respectă indicatorii economico-financiari menționați în cererea de finanțare – secțiunea economică.

Obiective de mediu:

Reducerea emisiilor dăunătoare cu efect de seră

O mai bună gestionare a deșeurilor rezultate din activitatea de producție

Respectarea Codului de bune practici agricole

Descrierea fluxului tehnologic

Lucrările agricole de pregătire a patului germinativ – grapat, scarificat trebuie realizat în timp real astfel încât lucrările de semănat să respecte calendarul optim aferent fiecărei culturi. Având în vedere că pentru culturile de grâu, rapița bună premergătoare este cultura de porumb iar acestea se recoltează în octombrie iar epoca de semănat optimă pentru grâu ( de exemplu) este 1-15 octombrie, lucrările de pregătire a patului germinativ (scarificat, grapat), respectiv semănat trebuie să se realizeze foarte repede.

Se achiziționează o semănătoare de paioase în teren semipregătit deoarece în planul de cultură realizat de societate cerealele paioase au cea mai mare. În vederea respectării perioadei optime la semănat, lucrările agricole aferente trebuie realizate în timp real. La fel se respectă calendarul de lucrări pentru cultura de porumb prin achiziția semănătorii de plante prășitoare.

De asemenea, lucrările de recoltat trebuie realizate în timp real. În cazul în care nu se respectă perioada optimă sau utilajele folosite nu sunt performante, producția obținută este de calitate scăzută, necorespunzătoare (boabe sparte, crăpate, cantitate mare de alte semințe sau corpuri străine) iar perderile sunt ridicate. Acest lucru duce la scăderea prețului de vânzare a produselor agricole obținute de societate și, implicit la diminuarea veniturilor. Pentru a nu se ajunge la rezultate negative, societatea achiziționează o combină agricolă cu toate echipamentele aferente – heder paioase, echipament recoltat porumb, (societatea realizează culturi agricole pentru care aceste echipamente sunt utilizate).

Tractoarele achiziționate sunt utilizate pentru a tracta semănătoarea în teren semipregătit, grapa cu discuri, sacarificatoare de prășitoare. Puterea acestora (CP) este corelată cu echipamentele agricole pe care le tractează.

Sistemul Autotrac este un sistem de ghidare computerizat, pentru tractoare, având următoarele avantaje: ghidează tractorul în realizarea de linii paralele la lucrările de arat, nu se suprapun trecerile pe aceeași solă, este utilizat pentru toate lucrările agricole, este utilizabil și pe timp de noapte.

Pentru transportul producției la silozuri în vederea depozitării se achiziționează un cap tractor cu benă specializată pentru transport cereale. Silozurile se află la o distanță de 50 km față de locul unde se recoltează. Varianta contractării unui transpotator specializat nu este viabilă deoarece costurile implicate sunt mult mai mari, de asemenea, în perioda recoltei este foarte greu de contractat. Costurile pentru închirierea unui mijloc de transport pentru transportul cerealelor din câmp sunt 3 ron/km la care se adaugă 30 ron ora de staționare. În concluzie un singur drum, din câmp la siloz, cu un camion de 19 tone implică costuri de 420 ron, adică aproximativ 120 euro (3 ron x 100 km dus intors =300 ron; 4 h staționare x30 ron = 120 ron). Producția medie a S.C. Prodcereal S.R.L. se situează în jurul valorii de 2600 tone, ceea ce va determina realizarea de aproximativ 200 de drumuri în companie (iunie-iulie, septembrie, octombrie), generând în total cheltuieli cu transportul producției de 57960 euro. Astfel, achiziția capului tractor cu benă specializată este mai rentabilă decât închirierea unui astfel de mijloc de transport.

Obiective specifice care se vor îndeplini în urma implementării proiectului sunt evidente: reducerea costurilor generale de producție – reducerea consumului de combustibil, reducerea orelor de lucru, reducerea materiilor auxiliare – îngrășăminte chimice, pesticide și a materiilor prime – sămânță, creșterea valorii produselor agricole obținute și , implicit, creșterea veniturilor societății.

Solicitantul urmărește în urma implementării proiectului, exploatația agricolă să foe adaptată la standardele comunitare astfel încât să facă față noilor cerințe pe piața agricolă comună.

Structura de culturi realizată de S.C. Prodcereal S.R.L. este în concordanță cu potențialul agricol al zonei în care se implementează proiectul FEADR (comuna Dorobanțu, județul Călărași), respectiv:

Tabelul nr 2.2.1 Stuctura pe culturi

Se observă faptul că din structura planului de cultură realizat de societatea se încadrează în zona cu potențial agricol ridicat.

Oportunitățile investiției SC Prodcereal SRL țin, în primul rând, de valorificarea condițiilor economice, sociale și funciare existente în județul Călărași.

Capitolul III

Analiza riscului și eficienței proiectului de investiții la S.C. Prodcereal S.R.L.

În cadrul acestui capitol se vor analiza riscurile care pot apărea în urma aplicării proiectului de investiți elaborat de către S.C. Prodcereal S.R.L și vom arăta dacă proiectul este eficient sau nu.

Ținându-se cont de faptul că societatea are ca obiect de activitate cultivarea cerealelor porumb și alte plante trebuie avut în vedere că aceasta este una sezoniera datorită anotimpurilor, pe timpul ierni societatea nu are activitate în câmp ci are activitate doar la sediul acesteia. Datorită acestor aspecte compania își reduce costurile în perioada decembrie-martie deoarece personalul executiv (muncitori ai câmpului) mecanizatori și combainieri sunt în șomaj tehnic dar tot odată se reduc și veniturile.

În continuare vor fi prezentate analize asupra valorii estimate a investiției, asupra cheltuielilor și asupra veniturilor.

Analiza cost-beneficiu a proiectului de investiții

SC Prodcereal SRL dorește modernizarea exploatației agricole în mod normal acest lucru inseamnă retehnologizare, ceea ce implică schimbarea utilajelor, echipamentelor agricole având scopul de a onora cât mai multe comenzi clienților. Prin această modernizare se dorește scăderea costurilor de producție, creșterea productivității și majorarea veniturilor.

Costuri

Pentru modernizarea exploatației agricole sunt necesare costuri pentru achiziționarea de echipamente și utilajelor. Această schimbare de utilaje ajută compania în diminuare costurilor de producție respective diminuarea costurilor cu combustibili, scăderea costurilor cu întreținerea utilajelor, scurtarea timpului de execuție a etapelor de pregătire și prelucrare a cerealelor, diminuarea timpului de transport a producției (porumb, grâu, soia, rapiță), etc.

Beneficii

Principalele beneficii ale modernizării exploatației agricole sunt următoarele: economisirea timpului de lucru, creșterea cantității de producție, creșterea fiabilității (utilajele care vor fi achiziționate au o durată de funcționare mai mare, uzura este mai mica datorită faptului ca acestea sunt mai noi decăt cele pe care le are compania în patrimoniu, acestea prezintă garanție, etc), beneficii economice mai largi ( productivitate mare, onorarea mai multor comenzi etc).

Una dintre valorile cheie este economisirea de timp așteptată. În urma studiilor realizate putem spune că am observat diferențe remarcabile între utilajele vechi și cele care urmează a fi achiziționate. O primă observare scoate în evidență următoarele caracteristici comparative: combina agricolă din patrimonial societății are capacitatea motorului de 5.2 cilindrii spre deosebire de cea care urmează a fi achiziționată avînd o capacitate a motorului de 6.8 cilindrii fiind mult mai mare, performantă astfel scurtând timpul de lucru și ajutând semnificativ la mărirea capacității de producție. Capacitatea suplimentară de producție are valoare în cazul în care cererea depășește posibilitatea firmei de a o acoperi.

Au existat multe dezbateri în ceea ce privește beneficiile economice mai largi care nu sunt cuprinse în analiza cost-beneficiu tradițională. În concluzie, modernizarea exploatației agricole ar putea duce la suplimentarea beneficiilor, deși efectele sunt foarte diferite și dificil de observant și sunt sensibile de a fi mai puțin importante decât beneficiile directe ale domeniului agricol.

Costuri estimative ale investiției

S.C. Prodcereal S.R.L. si-a estimat costurile pentru investitii la urmatoarele valori:

Valoarea eligibila totala = 361.461 ron

– valoarea utilajelor agricole = 354.374 ron

– valoarea consultantei = 7.087 ron

In cadrul proiectului FEADR, S.C. Prodcereal S.R.L. urmareste achizitionarea urmatoarelor echipamente agricole:

Tabelul nr. 3.1.1 Achiziționări de utilaje agricole

Previzionarea costurilor

Pentru previzionarea cheltuielilor pentru următorii ani de activitate respectiv 2014, 2015 și 2016 s-a utilizat produsul imformatic WINQSB/Forcasting/ Time series Forcasting/SEST.

Tabelul 3.1.1 Cheltuielile totale

În urma analizării situațiilor financiare am extras din contul de profit și pierdere valoare cheltuielilor aferentă anilor 2011, 2012, 2013 respectiv 9.490.669 ron, 10.102.067 ron și 11.443.028 ron.

Graficul 3.1.1. Evoluția cheltuielilor totale

Cu ajutorul programului informatic s-a realizat o previziune a valoari cheltuielilor cu valoarea lui α=0,3 și β=0,9 după aplicarea proiectului de investiții pentru următorii ani, respectiv în anul 2014 valoarea cheltuielilor previzionate este de 10.918.615 ron ceea ce putem observa că față de anul precedent cheltuielile s-au modificat în sensul diminuării cu valoarea de 524.413 ron. În anul 2015 cheltuielile previzionate sunt în valoare de 11.516.816 ron, putem observa că spre deosebire de anul 2014 cheltuielile au înregistrat o creștere cu 5,5%, iar în anul 2016 cheltuielile previzionate sunt în valoare de 12.115.017 ron, ceea ce se observă este faptul că spre deosebire de anul 2015 cheltuielile au înregistrat o creștere cu valoarea de 598.201 ron.

Se poate observa conform graficului de mai jos care este ascensiunea cheltuielilor previzionate pentru ani imediat următori implementării proiectului de investiție.

Graficul 3.1.2. Analiza cheltuielilor previzionate

Previzionarea veniturilor

Pentru previzionarea veniturilor pentru următorii ani de activitate respectiv 2014, 2015 și 2016 s-a utilizat produsul imformatic WINQSB/Forcasting/ Time series Forcasting/SEST.

Tabelul nr.3.1.2

În urma analizării situațiilor financiare am extras din contul de profit și pierdere valoare venuturilor aferentă anilor 2011, 2012, 2013 respectiv 13.477.873 ron, 14.616.499 ron și 17911355 ron.

Graficul 3.1.3. Evoluția veniturilor

Cu ajutorul programului informatic am reușit să previzionez valoarea veniturile după aplicarea proiectului de investiții pentru următorii ani, respectiv în anul 2014 valoarea veniturilor previzionate este de 16.591.465 ron ceea ce putem observa că față de anul precedent veniturile s-au modificat în sensul diminuări cu valoarea de 1.319.891 ron, acest fapt se datorează recuperării valorii investite. În anul 2015 veniturile previzionate sunt în valoare de 17.920.700 ron, putem observa că spre deosebire de anul 2014 veniturile au înregistrat o creștere cu 8%, iar în anul 2016 veniturile previzionate sunt în valoare de 19.249.936 ron, ceea ce se observă este faptul că spre deosebire de anul 2015 veniturile au înregistrat o creștere cu valoarea de 1.329.236 ron.

Se poate observa conform graficului de mai jos care este ascensiunea veniturile previzionate pentru ani imediat următori implementării proiectului de investiție.

Graficul 3.1.4 Analiza veniturilor previzionate

Măsurarea eficienței proiectului de investiții la SC Prodcereal SRL

După ce s-a realizat estimarea cheltuielilor și a veniturilor etapa următoare în ceea ce privește analiza cost-beneficiu este aceea a calculării indicatorilor care ajută la măsurarea eficienței proiectului de investiții.

Tabelul nr. 3.1.3. Indicatori din contul de profit și pierdere

Pentru calcularea primului indicator de eficiență numit Valoarea actualizată netă avem nevoie de încadrarea într-un tabel a cheltuielilor, a veniturilor și a profitului previzionat pe anii 2014, 2015 și 2016.

Tabelul nr. 3.1.4. Prezentarea veniturilor, cheltuielilor și a profitului în ani de referință

Pentru calcularea valorii actualizate netă este necesară utilizarea următoarei formule:

În situația de fata VNA > 0 deci rezultă că proiectul este acceptat. Aceasta înseamnă că proiectul are capacitatea de a rambursa pe perioada duratei de viață economică capitalul investit, de a asigura obținerea unui anumit volum de valoare netă. Cu cât Valoarea actualizată netă este mai mare, cu atât și rentabilitatea este mai mare.

Un alt indicator pentru a putea evidenția eficiența proiectului este termenul de recuperare al investiției.

Pentru calcularea termenului de recuperare a investiției este necesară utilizarea următoarei formule:

Termenul de recuperare a investiției este foarte mic respective în 6 săptămâni și 4 zile investiția va fi recuperate, acest lucru demonstrează că societatea este puternică din punct de vedere financiară pentru a se dezvolta și capacitatea ei de producție este mare.

Raportul cost-beneficiu

Raportul dintre cost și beneficiu pentru ani previzionați în urma aplicării proiectului de investiții. Acest raport poate fi subunitar ceea ce înseamnă că beneficiile sunt mai mari decăt costurile din acest lucru se poate deduce faptul ca proiectul merită a fi finanțat iar un raport supraunitar prezintă ipoteza conform căreia costurile sunt mai mari decât beneficiile cecea ce înseamnă că proiectul necesită costuri suplimentare pe lângă investiție.

Pentru anul 2014 raportul cost beneficiu este de 0,66 acesta este subunitar, ceea ce înseamnă că proiectul merită finanțat deoarece valoarea beneficiilor este mai mare decât valoarea costurilor.

Pentru anul 2015 raportul cost beneficiu este de 0,64 acest raport este subunitar la fel ca raportul cost beneficiu din anul 2014 ceea ce confirmă și mai mult afirmația că proiectul merită finanțat având costurile mai mici decât beneficiile

Pentru anul 2016 raportul cost beneficiu este tot subunitar având valoarea de 0,63, la fel ca ceilalți ani, întărește idea că proiectul merită finanțat.

Analiza senzitivității proiectul de investiții

În capitolul de față se va realiza o analiză de senzitivitate ceea ce presupune variații idicatorilor de venituri totate și cheltuieli totale. În urma acestei analize dorim să observăm care sunt efectele asupra profitului anual al societății și a termenului de recuperare a investiției.

Analiza de senzitivitate presupune în primă fază identificarea variabilelor critice care pot afecta performanța financiară a proiectului. Se analizează modul în care variația acestora, în plus sau în minus (după caz), influențează indicatorii calculate în cadrul măsurării eficienței proiectului. Cele mai importante variabile economice sunt veniturile și cheltuielile.

Analiza de senzitivitate este elaborată pe baza variației cu -/+1%, -/+5% și -/+10% aferente parametrilor economici respective costuri de investiții, vânzări și cheltuieli.

Analiza de senzitivitate a veniturilor

Tabelul nr. 3.2.1. Variația veniturilor

În urma calculelor efectuate cu ajutorul programului Exel se pot observa urmotărele modificări asupra venitului care au reflecții asupra profitul anual al societății și la termenul de recuperare a investiției.

Dacă venitrile totale ale societăți se modifică în sensul diminuării cu un procent de 10% constatăm că profitul anual al societății se va modifica cu 1.659.146 ron făcând comparație cu valoarea profitului în anul de bază. Totodată această modificare a veniturilor va modifica și termenul de recuperare al investiției, acesta se va mării ajungând la 9 săptămâni spre deosebire de anul de bază unde termenul de recuperare al investiției era de 6 săptămâni și 4 zile.

Graficul nr 3.2.1 Modificarea veniturilor cu -10%

În cazul în care veniturile se vor modifica în sensul diminuării cu un procent de 5% putem constata faptul că acesta va avea efect asupra profitului anual al societății adică va suporta modificări de 15% comparativ cu anul de bază. În același timp modificarea veniturilor va determina o schimbare a termenul de recuperare al investiției de la 6 săptămâni și 4 zile în anul de bază va ajunge la 7 săptămâni și 5 zile.

Graficul nr 3.2.2 Modificarea veniturilor cu -5%

În situația în care veniturile totale ale societății vor suporta modificări în sensul diminuării cu 1%, profitul anual va suporta modificări și va ajunge la valoarea de 5.506.935 ron comparativ cu anul de bază în care veniturile aveau valoarea de 5.672.850 ron, acest lucru înseamnă că scăderea veniturilor cu 1% a dus la diminuarea profitului anual cu 3% . Această diminuare a venitului are efect și asupra termenului de recuperare pe care îl modifică într-o proporție mai mică spre deosebire de anul de baza, de la 0,064 ani în anul de bază la 0,066 ani.

Graficul nr 3.2.3 Modificarea veniturilor cu -1%

Dacă venitrile totale ale societăți se modifică în sensul creșterii cu un procent de 1% constatăm că profitul anual al societății se va modifica cu 165.915 ron făcând comparație cu valoarea profitului în anul de bază. Totodată această modificare a veniturilor va modifica și termenul de recuperare al investiției, acesta se va micșora ajungând la 5 săptămâni și 6 zile spre deosebire de anul de bază unde termenul de recuperare al investiției era de 6 săptămâni și 4 zile.

Graficul nr 3.2.4 Modificarea veniturilor cu 1%

În cazul în care veniturile se vor modifica în sensul creșterii cu un procent de 5% putem constata faptul că acesta va avea efect asupra profitului anual al societății adică va suporta modificări de 14% comparativ cu anul de bază. În același timp modificarea veniturilor va determina o schimbare a termenul de recuperare al investiției de la 6 săptămâni și 4 zile în anul de bază va ajunge la 5 săptămâni și 6 zile.

Graficul nr 3.2.5 Modificarea veniturilor cu 5%

În situația în care veniturile totale ale societății vor suporta modificări în sensul creșterii cu 10%, profitul anual va suporta modificări și va ajunge la valoarea de 7.331.997 ron comparativ cu anul de bază în care veniturile aveau valoarea de 5.672.850 ron, această creștere a veniturilor cu 10% a dus la majorarea profitului anual cu 1.659.147 ron . Această creștere a venitului are efect și asupra termenului de recuperare pe care îl modifică într-o proporție mare spre deosebire de anul de baza, de la 0,064 ani în anul de bază la 0,049 ani.

Graficul nr 3.2.6 Modificarea veniturilor cu 10%

În urma analizei de senzitivitate a veniturilor cu cât acestea se vor modifica în sensul diminuării cu un procent căt mai mare cu atât va avea ca efecte, scăderea profitului anual și creșterea termenului de recuperare. Dacă veniturile se vor modifica în sensul majorării cu un procent cât mai mare va avea ca efecte creșterea profitului anual și scăderea termenului de recuperare.

Analiza de senzitivitate a cheltuielilor

Tabelul nr 3.2.2 Variația cheltuielilor

În urma calculelor efectuate cu ajutorul programului Exel se pot observa urmotărele modificări asupra cheltuielilor ce au reflecții asupra profitul anual al societății și la termenul de recuperare a investiției.

Dacă cheltuielile totale ale societăți se modifică în sensul diminuării cu un procent de 10% constatăm că profitul anual al societății se va modifica cu 1.091.862 ron făcând comparație cu valoarea profitului în anul de bază. Totodată această modificare a cheltuielilor va schimba și termenul de recuperare al investiției, acesta se va micșora ajungând la 5 săptămâni și 3 zile spre deosebire de anul de bază unde termenul de recuperare al investiției era de 6 săptămâni și 4 zile.

Graficul nr 3.2.7 Modificarea cheltuielilor cu -10%

În cazul în care cheltuielile se vor modifica în sensul diminuării cu un procent de 5% putem constata faptul că acestea va avea efect asupra profitului anual al societății adică va suporta modificări în semnul micșorării cu 5% comparativ cu anul de bază. În același timp modificarea cheltuielilor va determina o schimbare a termenul de recuperare al investiției de la 6 săptămâni și 4 zile în anul de bază va ajunge la aproximativ 6 săptămâni.

Graficul nr 3.2.8 Modificarea cheltuielilor cu -5%

În situația în care cheltuielile totale ale societății vor suporta modificări în sensul diminuării cu 1%, profitul anual va suporta modificări și va ajunge la valoarea de 5.782.036 ron comparativ cu anul de bază în care veniturile aveau valoarea de 5.672.850 ron, acest lucru înseamnă că scăderea cheltuielilor cu 1% a dus la majorarea profitului anual cu 2% . Această diminuare a cheltuielilor are efect și asupra termenului de recuperare pe care îl modifică într-o proporție mai mică spre deosebire de anul de baza, de la 0,064 ani în anul de bază la 0,063 ani.

Graficul nr 3.2.9 Modificarea cheltuielilor cu -1%

Dacă cheltuielile totale ale societăți se modifică în sensul creșterii cu un procent de 1% constatăm că profitul anual al societății se va modifica cu 1.091.862 ron făcând comparație cu valoarea profitului în anul de bază. Totodată această modificare a cheltuielilor va schimba și termenul de recuperare al investiției, acesta se va mări cu o zi ajungând la 6 săptămâni și 5 zile spre deosebire de anul de bază unde termenul de recuperare al investiției era de 6 săptămâni și 4 zile.

Graficul nr 3.2.10 Modificarea cheltuielilor cu 1%

În cazul în care cheltuielile se vor modifica în sensul majorării cu un procent de 5% putem constata faptul că acestea va avea efect asupra profitului anual al societății adică va suporta modificări în semnul micșorării cu 10% comparativ cu anul de bază. În același timp modificarea cheltuielilor va determina o schimbare a termenul de recuperare al investiției de la 6 săptămâni și 4 zile în anul de bază va ajunge la 7 săptămâni.

Graficul nr 3.2.11 Modificarea cheltuielilor cu 5%

În situația în care cheltuielile totale ale societății vor suporta modificări în sensul creșterii cu 10%, profitul anual va suporta modificări și va ajunge la valoarea de 4.580.989 ron comparativ cu anul de bază în care veniturile aveau valoarea de 5.672.850 ron, acest lucru înseamnă că scăderea cheltuielilor cu 10% a dus la diminuarea profitului anual cu 23% . Această majorare a cheltuielilor are efect și asupra termenului de recuperare pe care îl modifică într-o proporție mare spre deosebire de anul de baza, de la 0,064 ani în anul de bază la 0,079 ani.

Graficul nr 3.2.12 Modificarea cheltuielilor cu 10%

În urma analizei de senzitivitate a cheltuielilor cu cât acestea se vor modifica în sensul diminuării cu un procent căt mai mare cu atât va avea ca efecte, creșterea profitului anual și scăderea termenului de recuperare. Dacă cheltuielile se vor modifica în sensul majorării cu un procent cât mai mare va avea ca efecte scăderea profitului anual și creșterea termenului de recuperare.

Capitolul IV: Concluzii

Întrucât practica a dovedit faptul că riscul este un fenomen inevitabil în viața proiectelor de investiții, analiza riscurilor are ca obiectiv principal studiul alternativelor economice potențiale, al probabilităților de realizare și efectelor rezultate. Faptul că investitorul cunoaște consecințele nefavorabile posibile ghidează atitudinea acestuia față de proiect, ceea ce înseamnă că, în vederea realizării obiectivului stability, odată ce proiectul este implementat acesta trebuie sa-și assume, de asemenea, un anumit nivel de risc.

Mai mult decât atât, analiza ricurilor și analiza de senzitivitate economică ne permite să obținem, prin implementarea proiectului, anumite beneficii economice și sociale mai mari decât cele financiare, ceea ce justifică finanțarea investiției cu fonduri nerambursabile.

Alegerea variabilelor cheie privind realizarea unei analize de senzitivitate solide va asigura beneficarului proiectului posibilitatea identificării aspectelor sensitive și elaborării de instrumente adecvate pentru managementul riscurilor.

Recomandarea principal a acestei lucrări este aceea de a evalua cu cea mai mare atenție următoarele aspect cu ocazia realizării unei analize de senzitivitate:

– elaborarea unei matrici conținând toate aspectele cheie privind implementarea proiectului;

– realizarea prognozei într-o manieră cât mai exacta posibil, în vederea minimizării erorilor care se pot ivi cu privire la rezultatele preliminare ale proiectului

– actualizarea analizei, ori de câte ori este necesar.