Analiza Rezulttelor Economico Financiare Si Posibilitati de Crestere a Acestora la Sc Activ Prod Srl
=== ac32da47aa4e4c94d142a860d6d9f3879f1ec139_500649_1 ===
Introducere.
Analiza economică constituie un instrument managerial care ajută conducerea întreprinderilor economice în înșelegerea trecutului și prezentului, în vederea fundamentării diferitelor obiective strategice de menținere și dezvoltare a întreprinderii într-un mediu concurențial, ea face obiectul preocupărilor interne ale unor parteneri economici și financiari interesați în realizarea unor acțiuni de cooperare cu entitatea economică respectivă.
Analiza economică se bazează pe ideea că în orice sistem există în permanență dar sunt rezerve privind perfecționarea organizării și conducerii, a îmbunătățirii performanțelor sale tehnice, economice, financiare, informațional și decizional, acestea pot să fie îmbunătățite printr-o activitate continuă de analiză.
Putem considera plecând de la ce am spus anterior că obiectul analizei economice îl constituie studierea complexă la nivel micro dar și macroeconomic a rezultatelor obținute într-o perioadă de timp, în folosirea resurselor umane, financiare, materiale, în strânsă legătură cu factorii care le-au determinat având scopul identificării și utilizării de noi soluții care să ducă la dezvoltarea și perfecționrea activității economice.
Din punct de vedere strategic și ca premisă a diagnosticării, analiza economică are rol de control în cadrul întreprinderii. Rolul ei de control constă în măsurarea și corectarea rezultatelor obținute în scopul asigurării îndeplinirii corespunzătoare a obiectivelor propuse de cître întreprindere.
Se parcurg următoarele etape:
Stabilirea criteriilor de apreciere a îndeplinirii prevederilor din planuri și programe;
Determinarea abaterilor prin compararea rezultatelor cu criteriile de apreciere stabilite;
Corectarea abaterilor prin evidențierea cauzelor care le-au generat;
Analiza îndeplinirii planurilor și programelor constă în asigurarea evoluției societății economice în limitele unor parametri stabiliți prin:
Descoperirea factorilor care determină încetiniri sau accelerări ale activității
Ameliorarea sau înlăturarea în totalitate a factorilor negativi;
Promovarea factorilor cu efecte pozitive.
Analiza factorilor externi întreprinderilor economice urmărește identificarea oportunităților și amenințărilor, performanța superioră fiind rezultatul potrivirii strategiei cu mediul iar analiza factorilor interni se identifică cu stabilirea punctelor tari și a punctelor slabe. Se face și analiza portofoliului afacerii încât să fie asigurată profitabilitatea întreprinderii printr-un portofoliu de activități și produse echilibrat supunund organizația unor riscuri minime.
Contabilitaea financiară a întreprinderii și implicit Situațiile ei financiare sunt principalele surse de informare de studiu ale analizei economice.
Structura lucrării:
Capitolul.1 descrie: conținutul metodologic al analizei economico-financiare, descrierea surselor de informare pentru analiza, și importnța foarte mare a situațiilor financiare pentru utilizatorii interni și externi;
Capitolul 2 conține: prezentarea societatii comerciale ACTIV PROD SRL
Capitolu 3 cuprinde: analiza rezultatelor economice obtinute de societatea SC ACTIV-PROD SRL în anii 2015-2016, analiza dinamicii cifrei de afaceri, analiza tipului de activitate al SC ACTIV-PROD SRL; analiza eficienței utilizării activelor circulante.
Capitolul 4 cuprinde analiza generală a bilanțului contabil;
Capitolul 5 prezintă concluzille și propunerile acestei lucrări.
CAPITOLUL 1
CONȚINUTUL METODOLOGIC AL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE. DESCRIEREA SURSELOR DE INFORMARE PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ
Analiza economico-financiară studiează mecanismul de formare și modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente, în părți simple și prin stabilire facorilor de influență. Descompunerea se face în trepte de la complex la simplu în vederea identificării cauzelor finale care explică o anumită stare de fapt un anumit nivel de performanță sau o anumită evoluție.este o disciplină alcărei obiect de activitate și studiu îl constituie procesele și fenomenele economice și financiare legate de activitatea productivă desfățurată în întreprindere
văzută ca o organizație socială cu o structură proprie bine delimitată în timp și în spațiu și care se caracterizează prin dinamism și complexitate
Tipuri de analiză economică:
1.După raportul între momentul în care se efectuează analiza și momentul desfășurării fenomenului se disting
Analiza post factum; este o analiză post operatorie și face aprecieri asupra modului în care s-au realizat obiectivele stabilite într-o întreprindere și se referă la trecut și prezent.
Analiza previzională sau prospectivă care ajută la determinarea evoluției viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetării factorilor a relațiilor de cauzalitate și se referă la viitor.
2. Din punct de vedere al determinărilor cantitative și calitative ale fenomeneloe se disting:
Analiza calitativă care urmărește esența fenomenului, însușirile lui calitative, esențial,factorii care sunt de aceași natiră cu fenomenul care- i determină
Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenului prin metode specifice de cuantificare a acțiunii diferiților factori
3.După nivelul de desfășurare analiza poate fi:
Analiza macroeconomică este acea analiză efectuată la nivel de întreprindere și asupra elementelor ei ca sistem;
Analiza macroeconomică studiează fenomenele la nivel de agregate, ramură națională, economie mondială;
4.După modul de urmărire în timp a fenomenelor se disting:
Analiză statică care studiează fenomenele la un moment dat, relevând relațiile dintre elementele și factorii care determină o anumită poziție a fenomenului cercetat;
Analiza dinamică cercetează fenomenele în mișcare remarcînd poziția lor într-un șir de momente și scoate în evidență legătura dintre pozițiile care s-au succedat sau vor urma ale fenomenului pe baza cercetării factorilor care determină schimbările poziționale.
5.În funcție de delimitarea obiectivului analizat distingem:
Analiza pe ramuri, unități organizatorice , întreprinderi, grupuri de întreprinderi,
Analiza pe problema ca rentabilitatea, cifra de afaceri.
Instrumentele analizei financiar economice
Instrumentele financiare sunt cele mai utilizate pentru evaluarea, controlul și analiza situației strategice pornind de la premisa că indicatorii au gradul cel mai ridicat de sintetizare și tipizare și se pretează cel mai bine pentru comparații și operare.
Utilizarea indicatorilor ca instrumente financiare este determinată de faptul că în general sistemele, subsistemele, sunt descrise prin parametrii și indicatori ce le definesc existența și funționarea. Cei mai utilizați sunt coeficienții financiari ca raport dintre două mărimi cu exprimare absolută.
Combinarea acestor mărimi culese din situațiile financiare ale entității economice, dă naștere câtorva coeficienți de o semnificație precisă, grupați în următoarele categorii:
Coeficienți de lichiditate care dau o imagine asupra capacității întreprinderii de a face față obligațiilor financiare;
Coeficienți de profitabilitate care dau o imagine asupra capacității întreprinderii de a genera un anumit nivel al profitului;
Coeficient de activitate care dau o imagine asupra modului în care întreprinderea utilizează resursele pe care le are la dispoziție;
Coeficienți de solvabilitate care dau o imagine asupra capacității întreprinderii de a face față totalității angajamentelor externe pe baza resurselor de care dispune
1.2.Metoda analizei economico financiare.
În opinia unor economiști obiectul analizei economice este stabilirea și cuantificarea relațiilor cauzale între indicatorii economico-financiari și factorii determinanți. Realizarea acestui obiectiv presupune parcurgerea ca metodă proprie a unor etape de lucru:
Comparația , metodă de analiză calitativă vizează obținerea unei abateri a indicatorului fașă de valoarea de referinșă luată ca bază de comparație, abaterea rezultată trebuie separată pe cauze generatoare și interpretată prin prisma factorilor; servește analizei în dinamică existînd posibilitatea de a examina și aprecia rezultatele economice nu ca mărimi în sine ci în raport cu un criteriu, cu o bază de comparație, stabilind nivelurile,proporțiile și ritmurile de dezvoltare ale acestora.
În cadrul întreprinderii se utilizează următoarele tipuri comparații:
Figura 1.1 Tipuri de metode ale analizei economice- comparații
Sursa autor luctare din surse proprii
Comparația poate fi efectuată respectând următoarele condiții:
Să fie asigurată omogenitatea datelor supuse comparației adică indicatorii comparați să aibă același conținut economic și aceeași metodologie de determinare;
Analiza să se refere la aceași perioadă de timp fie an, semestru. trimestru, lună;
Comparația poate fi efectuată prin intermediul următoarelor categorii de indicatori: indicatori absoluți, indicatori relativi, indicatori medii, indicatori de variație, indicatori ajustați. Cei mai utilizați sunt indicatorii absoluți și relativi.
Figura nr 1.2. Indicatori absoluți
Sursa: autor lucrare din resurse proprii
Figur nr 1.3.Indicatorii relativi
Sursa: autor lucrare din resurse proprii
1.3.Situațiile financiare element de bază în analiza economică
Întocmirea situațiilor financiare anuale și depunerea lor la organele în drept este reglementată prin lege. OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ partea I-pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și Situațiile financiare anuale consolidate emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014 reglementează aceastea și înlocuiește OMFP 3055/2009.
Microentitățile întocmesc situații financiare anuale care cuprind: bilanțul prescurtat, contul de profit și pierdere, notele explicative la situațiile financiare anuale, iar opțional întocmesc situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie.
Entitățile mijlocii și mari întocmesc situații financiare anuale care cuprind: bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalurilor proprii, situația fluxurilor de trezorerie, notele explicative la situațiile financiare anuale.
Entitățile nou înființate pot întocmi pentru primul exercițiu financiar de raportare situațiile financiare anuale în formatul aplicabil microentităților.
Bilanțul este un instrument contabil care datează din cele mai vechi timpuri, acesta perfecționându-se în timp pe măsura creșterii cerințelor de informare.
Situațile financiare anuale preiau datele contabile înregistrate în conturi prin intermediul balanței de verificare le prezintă într-un mod sintetic pe principiul dublei înregistrări în conturi adică a dublei reprezentări a patrimonului, exprimă echilibrul dintre sursele de finanțare și mijloacele economice. Situațiile financiare sunt o reprezentare structurala a poziției și a performanței financiare a unei societăți comerciale, entități economice.
Ele au ca scop furnizarea de informații despre poziția financiară a firmei, performanța financiară, fluxurile de trezorerie ale căror informații sunt utile în luarea unor decizii financiare și economice de multipli utilizatori.
Deci aceste situații de sinteză ale întreprinderii oferă înformații despre activele, datoriile totale, capitalurile subscrise și vărsate, modificarea lor, politica de investiții, capitalurile proprii și permanente, fluxurile de trezorerie de exploatare, investiții și de finanțarea întreprinderii.
1.4. Obiесtivеlе situațiilor finanсiarе anualе și utilizatorii aсеstora
Obiесtivul situațiilor finanсiarе anualе este furnizarea de informații și date despre poziția financiară a firmei, performanțele și modificările în timp a poziției financiare, fluxurile de trezorerie ale unei entității, utile unei categorii largi de utilizatori. Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar iar elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate în bilanț sunt activele, datoriile și capitalurile proprii.
Activele sunt resurse controlate de către entitate ca rezultat a unor evenimente trecute, și de la care se așteaptă generarea de beneficii economice viitoare pentru entitate; activele sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț atunci când este probabilă realizarea beneficiilor economice viitoare și activele respective au un cost sau o valoare care poate fii evaluată în mod credibil.
Datoriile sunt obligații actuale ale entității economice ce decurg din evenimente trecute, iar prin decontarea lor se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice.
Datoriile sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț atunci când este probabil o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unor obligații prezente și când valoarea la care se vor realiza aceste decontări pot fi evaluate în mod credibil.
Utilizatorii situațiilor financiare anuale includ investitorii prezenți dar și cei din viitor-potențialii investitori, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienții, instituțiile statului și alte autorități interesate, publicul larg; toți utilizează informațiile pentru necesitățile lor.
Investitorii sunt preocupați de riscul inerent tranzacțiilor și de rentabilitatea investițiilor lor, au nevoie de informații în deciziile lor de a vinde sau a cumpăra, a păstra instrumentele de capital, interesul acționarilor cuprinde și capacitatea entității de a plăti dividende.
Angajații sunt interesați de informații privind stabilitatea, profitabilitatea angajatorilor lor, capacitatea entității de a oferii remunerații corespunzătoare muncii prestate, oportunități profesionale, pensii și alte beneficii.
Creditorii sunt interesați de informații care le permit să determine dacă împrumuturile acordate și dobânzile aferente creditelor contractate de către entitățile economice vor fii rambursate la timp.
Furnizorii și alți creditori sunt interesați de informații care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fii plătite la scadență, ei au în vedere o perioadă scurtă de timp față de creditori, cu excepția informațiilor pentru clienții mari de care sunt interesați pe perioade mari de timp.
Clienții sunt interesați de informații despre continuitatea activității unei entități economice, atunci când au o colaborare pe termen lung sau sunt dependenți de ea.
Instituțiile statului și alte autorități sunt interesate de alocarea resurselor de întreaga activitate a entităților economice. Ele solicită informații pentru a reglementa activitatea entităților economice, pentru a elabora politica fiscală, pentru baza de calcul a venitului național și a altor indicatori statistici.
Publicul este interesat de către situațiile financiare anuale ale entităților economice pentru că furnizează informații referitoare la evoluțiile recente legate de activitate și profitul ce rezultă din activitatea lor, motivul fiind dat de faptul că entitățile pot să aibă o contribuție însemnată la economia locală printr-o colaborare cu furnizorii locali, prin numărul de angajați locali.
O întreprindere economică prezintă anual un set complet de situații financiare, care cuprinde informații comparative, pe doi ani consecutivi iar prezentarea și clasificarea anumitor elemente în cadrul situațiilor financiare trebuie să fie consecvente de la o perioadă la alta.
Principiul continuității activității este unul din pricipiile ce stau la baza întocmirii situațiilor financiare, se pornește de la premiza că societatea nu se desființează sau intră în insolvență în exercițiul financiar viitor, se presupune că-și continua activitatea. Nu se permite compensarea elementelor din cadrul situațiilor financiare, adică activele cu pasivele, cheltuielile cu veniturile nu se pot compensa între ele. Privind contabilitatea de angajamente, situațiile financiare sunt întocmite pe baza principiului contabil de angajamente, adică recunoașterea activelor și a pasivelor, a cheltuielilor și veniturilor atunci când au loc efectiv tranzacțiile, nu atunci cînd se fac plățile și încasările corespunzătoare tranzacțiilor efectuate de întreprindere.
Situațiile financiare aduc informații cu privire la politicile de investire a entității economice, care reprezintă o imobilizare de capital, angajarea de resurse umane și naturale, inițierea de relații, întreținerea lor cu întreprinderi din ramuri de activitate diferite. Situațiile financiare aduc informații cu privire la structura financiară și costul capitalului, structura financiară a unei întreprinderi reflectă compoziția capitalului acesteia, și la rândul ei structura capitalului arată proporția capitalului propriu în totalul capitalurilor.
Sunt întreprinderi care se autofinanțează în totalitate din resurse proprii, dar sunt și întreprinderi care solicită finanțare externă, lesinguri, credite bancare. Situațiile financiare aduc informații asupra modului de distribuire a dividendelor sau reinvestirea profitului; factorii principali care influențează politica dividendelor sunt situațiile financiare ale întreprinderii și preferințele acționarilor și investitorilor.
1.5. Caracteristicile calitative ale informației conținute în situațiile financiare anuale
În scopul întocmirii situațiilor financiare anuale în baza IFRS entitățile economice vor efectua inventarierea și evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii întreprinderii respective.
Utilizatorii situațiilor financiare întocmite în conformitate cu politicile contabile, include investitorii actuali și potențiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii ,clienții, instituțiile statului și alte autorități, precum și publicul, aceștia utilizează situațiile financiare întocmite pentru necesitățiile lor.
În funcție de de părțile interesate, necesitățile de informații pot include următorele: investitorii au nevoie de informații pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă instrumente de capital, acționarii sunt interesați de informații care le permit să evalueze capacitatea societății comerciale, de a plăti dividente, angajații sunt interesați de informațiile care le permit să evalueze capacitatea societății comerciale de a oferi remunerații, pensii și alte beneficii de pensionare precum și oportunități profesionale.
Publicul este interesat de către situațiile financiare anuale ale entităților economice pentru că furnizează informații referitoare la evoluțiile recente legate de activitate și profitul ce rezultă din activitatea lor, motivul fiind dat de faptul că entitățile pot să aibă o contribuție însemnată la economia locală printr-o colaborare cu furnizorii locali, prin numărul de angajați locali.
O întreprindere economică prezintă anual un set complet de situații financiare, care cuprinde informații comparative, pe doi ani consecutivi iar prezentarea și clasificarea anumitor elemente în cadrul situațiilor financiare trebuie să fie consecvente de la o perioadă la alta.
Privind contabilitatea de angajamente, situațiile financiare sunt întocmite pe baza principiului contabil de angajamente, adică recunoașterea activelor și a pasivelor, a cheltuielilor și veniturilor atunci când au loc efectiv tranzacțiile, nu atunci cînd se fac plățile și încasările corespunzătoare tranzacțiilor efectuate de întreprindere.
Situațiile financiare aduc informații cu privire la politicile de investire a entității economice, care reprezintă o imobilizare de capital, angajarea de resurse umane și naturale, inițierea de relații, întreținerea lor cu întreprinderi din ramuri de activitate diferite. Situațiile financiare aduc informații cu privire la structura financiară și costul capitalului, structura financiară a unei întreprinderi reflectă compoziția capitalului acesteia, și la rândul ei structura capitalului arată proporția capitalului propriu în totalul capitalurilor.
Sunt întreprinderi care se autofinanțează în totalitate din resurse proprii, dar sunt și întreprinderi care solicită finanțare externă, lesinguri, credite bancare. Situațiile financiare aduc informații asupra modului de distribuire a dividendelor sau reinvestirea profitului; factorii principali care influențează politica dividendelor sunt situațiile financiare ale întreprinderii și preferințele acționarilor și investitorilor.
Conform OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014, pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014), caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă.
Relevanța:
reprezintă acea calitate prin care situațiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informații în luarea deciziilor. Acestea au capacitatea de a ajuta utilizatorii dacă au valoare predictivă, valore de confirmare sau pe amândouă. Au valoare predictivă atunci când pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultatele viitoare.
Valoarea predictivă și valoarea de confirmare a informațiilor financiare sunt în strânsă legătură. Informațiile care au valoare predictivă și valoare de confirmare a informațiilor financiare sunt în strânsă legătură, cele care au valoare predictivă au de multe ori și valoare de confirmare, informațiile privind veniturile pe anul curent pot fii utilizate ca prognozarea veniturilor din anii următori.
Pragul de semnificație este un aspect al relevanței caracteristic unei entități, bazat pe natura și mărimea, elementelor la care se referă informațiile raportate de entitate, nu se specifică în reglementările actuale un nivel cantitativ al pragului de semnificație și nu se predetermină ce ar fi semnificativ într-o anumită situație.
Reprezentarea exactă:
Situațiile financiare anuale descriu informații și fenomene economice prin cuvinte și mai ales numere, cifre, iar pentru a fi o descriere exactă , trebuie să fie completă, fără erori, și neutră.
Trebuie să includă toate informațiile necesare pentru ca un utilizator să înțeleagă fenomenul descris, explicațiile. O descriere completă a unor elemente din bilanț cuprinde descrierea naturii elementelor respective, descriere numerică, pentru unele elemente o descriere completă poate impune și explicații privind faptele semnificative privind și calitatea, natura elementelor, factorilor care ar putea să le afecteze calitatea natura și procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.
O descriere neutră este cea care nu suportă influențe în prezentarea informațiilor, financiare, nu este denaturată, este ponderată, accentuată, și nu are informații fără scop. Informațiile financiare relevante sunt definite ca acele informații care generează o diferență în deciziile luate de către utilizatori.
Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor iar procesul utilizat în generarea informațiilor raportate a fost selectat și aplicat fără erori.
Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale ca oportunitatea, comparabilitatea inteligibilitatea,verificabilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informațiilor situațiilor financiare, relevante și reprezentate exact.
Comparabilitatea:
Este acea calitate prin care informațiile privind entitatea raportoare sunt mult mai utile dacă pot fii comparate cu informații similare despre aceeați entitate aferente unei alte perioade sau date. Este una dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor săi să indentifice și să înțeleagă similitudinile și diferențele între elemente.
Consecvența:
Nu este identică cu comparabilitatea, se referă la utilizarea acelorlași metode pentru aceleași elemente, de la o perioadă la alta, în cadrul entității raportoare sau sau într-o singură perioadă pentru entități diferite. Pentru ca informațiile să fie comparabile aspectele similare ca natură trebuie să fie prezentate similar, aspectele diferite fiind și ele prezentate diferit. O reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant trebuie în mod firesc să aibă un anumit grad de comparabilitate, cu o reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant similar al entității raportoare.
Verificabilitatea:
Ajută în a asigura utilizatorii că informațiile reprezintă exact fenomenele economice pe care își propune să le reprezinte. Diferiți observatori independenți și în deplină cunoștință de cauză ajung la un consens cu privire la faptul că o descriere este o reprezentare exactă.
Ea poate fii directă și se referă la verificarea unei valori sau indirectă, care se referă la verificarea intrărilor, recalcularea rezultatelor, sau alte tehnici cu utilizarea aceleiași metodologii.
Oportunitatea:
Este acea calitate prin care informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca ei să ia decizii în timp util.
Cu cât sunt mai vechi informațiile cu atât sunt mai puțin utile, doar unele informații pot rămâne utile mult după sfărțitul perioadei de raportare.
Inteligibilitatea:
Este acea calitate prin care clasificarea, caracterizarea și prezentarea clară a informațiilor în mod concis, fac ca informațiile să fie inteligibile. Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoștințe suficiente privind activitățile de afaceri și economice și care studiează și analizează înformațiile cu atenția cuvenită. Prezentarea rapoartelor financiare trebuie făcută în așa fel ca să permită înțelegerea lor de către diferitele categorii de utilizatori ai informațiilor cuprinse în aceste rapoarte.
Caracteristicile calitative amplificatoare:
Respectiv comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea, inteligibilitatea, trebuiesc maximizate, fie individual sau în grup nu pot face informațiile utile dacă respectivele informații nu sunt prezentate corect sau sunt irelevante.
1.6. Struсtura situațiilor financiare anuale
Conform OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014, OMFP nr. 773/2015, OMFP nr. 123/2016, entitățile pot fii grupate în micoentități, entități mici, entități mijlocii și entități mari,OMFP nr 4160/2015
Încadrarea se face pe baza balanței de verificare încheiate la sfârșitul exercițiului financiar 2014/2015, cele care și-au ales exercițiul financiar diferit de anul calendaristic determină criteriile respective astfel încât finele exercițiului financiar să fie la o dată ulterioară datei de 1 ianuarie 2016, conform OMFP 123/2016.
Obiесtivul situațiilor finanсiarе anualе este furnizarea de informații și date despre poziția financiară a firmei, performanțele și modificările în timp a poziției financiare, fluxurile de trezorerie ale unei entității, utile unei categorii largi de utilizatori. Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar iar elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate în bilanț sunt activele, datoriile și capitalurile proprii.
Bilanțul cuprinde activele și datoriile întreprinderilor economice incluse în consolidare, prin însumarea elementelor similare.
Stocurile pot fi prezentate ca un singur element, valorile contabile ale acțiunilor în capitalul entităților incluse în consolidare se compensează cu proporția pe care o reprezintă în capitalul și rezervele acestor entități: compensările se efectuează pe baza valorilor contabile ale datoriilor și activelor identificabile la data achiziției de acțiuni, sau la data în care întreprinderea devine o filială.
Diferențele din compensări se înregistrează direct la elementele din bilanțul consolidat care au valori superioare sau inferioare valorilor lor contabile.
Astfel diferențele pozitive se evidențiează la elementul ”fond comercial pozitiv,, iar cea negativă la ”fond comercial negativ,,. Elementele acestea și metodele utilizate sunt pecificate în notele explicative menționate anterior.
Compensarea valorilor contabile ale acțiunilor capitalului întreprinderilor incluse în grup nu se aplică acțiunilor societății mamă de către cele incluse în consolidare, iar suma acțiunilor ce revine în filialele din consolidarea respectivă deținute de către alte persoane dina fara grupului se prezintă sepoarat la”interese minoritare,, ce trebuiesc prezentate în cadrul capitalurilor proprii separat de capitalurile proprii ale societății mamă.
Contul de profit și pierdere este format din elementele de venituri și cheltuieli ale societăților din consolidare încorporate prin însumarea elementelor similare. Suma oricărui profit sau pierdere atribuibilă acțiunilor în filialele incluse în consolidare se prezintă separat la elementul” profitul sau pierderea exercițiului financiar aferent intereselor minoritare,, din cadrul contului de profit și pierdere.
Activele sunt resurse controlate de către entitate ca rezultat a unor evenimente trecute, și de la care se așteaptă generarea de beneficii economice viitoare pentru entitate; activele sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț atunci când este probabilă realizarea beneficiilor economice viitoare și activele respective au un cost sau o valoare care poate fii evaluată în mod credibil.
Datoriile sunt obligații actuale ale entității economice ce decurg din evenimente trecute, iar prin decontarea lor se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice. Datoriile sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț atunci când este probabil o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unor obligații prezente și când valoarea la care se vor realiza aceste decontări pot fi evaluate în mod credibil.
1.7 Βilanțul сontabil și рoziția finanсiară a firmеi
Formatul bilanțului al bilanțului prescurtat și al contului de profit și pierdere nu se modifică de la un exercițiu financiar la altul, doar în cazuri excepționale sunt permise abateri de la acest principiu scopul fiind urmărirea imaginii fidele a activelor, datoriilor, apoziției financiare și a profitului sau pierderea entității economice.
Abaterile și justificările corespunzătoare se prezintă în notele explicative la situațiile financiare anuale.
Elementele se prezintă în bilanț separat într-o ordine indicată prin lege iar formatul nomenclatura și terminologia elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere sunt precedate de cifre arabe și sunt adaptate prin reglementări speciale emise de către Ministerul Finanțelor Publice și alte autorități atunci cînd este cazul. Pentru fiecare element de bilanț, trebuie prezentată valoarea aferentă exercițiului financiar la care se referă bilanțul dar și valoarea aferentă exercițiului financiar precedent:
Structura formularului bilanț: active imobilizate care cuprind: imobilizările necorporale cu cheltuielile de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, active necorporale, fondul comercial, avansuri; imobilizările corporale cu terenuri și construcții, instalații tehnice și mașini, instalații, utilaje și mobilier, investiții imobiliare, active corporale de exploatare, active biologice productive, avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție; imobilizările financiare cu acțiuni deținute la entitățile afiliate, împrumuturi acordate entităților afiliate, interese de participare, împrumuturi acordate entităților, investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi.
A doua mare grupă de active ce sunt prezente în bilanț sunt activele circulante reprezentate de: stocuri de materii prime și materiale consumabile, producția în curs de execuție, produse finite și mărfuri, avansuri; creanțe reprezentate de sumele care urmează a fii încasate după o perioadă mai mare de un an și care se prezintă separat pe fiecare element în parte ca: sume de încasat de la entitățile afiliate, creanțe comerciale, capital subscris nevărsat, alte creanțe; investițiile pe termen scurt pe componentele sale, casa și conturi la bănci.
Cheltuielile în avans sunt evidențiate separat în bilanț.
Datoriile care trebuiesc plătite într-o perioadă de până la un an sunt reprezentate în bilanț prin elemente ca împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, sume datorate instuțiilor de credit, datorii comerciale furnizori, efecte de comerț de plătit, sume datorate entităților afiliate și altor entități, datorii fiscale, alte datorii plătibile până într-un an.
Datoriile pe termen lung sunt reprezentate în bilanț de sumele datorate instituțiilor de credit, împrumuturi din obligațiuni, datorii comerciale, efecte de comerț de plătit, efectiv toate datoriile, sumele ce reprezintă obligațiile societății comerciale care nu se plătesc într-un an.
În bilanț sunt prezentate și provizioanele pentru litigii, pentru garanții acordate clienților, pentru pensii, impozite și alte provizioane. Urmează veniturile în avans care ca și cheltuielile în avans sunt prezentate separat.
Ultimile elemente prezente în formularul 10-Bilanț sunt reprezentate de elementele de capitaluri: capital subscris vărsat și nevărsat, prime legate de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezerve legale, rezerve legale sau contractuale, alte rezerve, profitul sau pierderea reportată, profitul sau pierderea exercițiului financiar.
1.8 Сontul dе рrofit și рiеrdеrе și реrformanța întreprinderii
Întreprinderile trebuie să prezinte, fie în contul de profit și pierdere fie în notele la contul de profit și pierdere, o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor fie pe funcția lor în cadrul întreprinderii.
Contul de profit și pierdere este o componentă a bilanțului contabil și s-a introdus în situațiile financiare anuale ca o necesitate a controlului respectării intereselor fiscale ale instituțiilor statului, ca informații pentru managementul societății, pentru administrator, ca domeniu de interes privind profitul, sursele de profit, structura cheltuielilor pentru exercițiul financiar încheiat.
Asigură cunoașterea modalității de constituire a rezultatului obținut prin compararea valorilor privind vânzările, denumite venituri, cu cele referitoare la consumurile sau utilizările de resurse aferente veniturilor obținute denumite cheltuieli. Rezultatul exercițiului poate fi favorabil fiind un profit brut care se impozitează, sau nefavorabil denumit pierderea exercițiului, determinat prin scăderea din veniturile totale a cheltuielilor totale, atunci când cheltuielile totale sunt mai mari decât veniturile totale se înregistrează pierdere.
Nu numai în cadrul Contului de profit și pierdere ci în toată contabilitatea financiară veniturile și cheltuielile sunt prezentate astfel: pentru venituri se ține seama de natura rezultatelor și natura activității societății, iar pentru cheltuieli natura resurselor utilizate și natura activității societății economice.
Veniturile se delimitează astfel: venituri din vânzări, din producția stocată, din producția de imobilizări, alte venituri de exploatare, venituri din dobânzi, alte venituri financiare, venituri din amortizări și provizioane.
Cheltuielile sunt structurate în raport cu natura resurselor utilizate astfel: cheltuieli cu materiile prime, materialele și mărfurile, cheltuieli cu serviciile terți, cheltuieli cu impozitele și taxele, cheltuieli cu salariile și personalul, cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli cu impozitele și taxele, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu dobânzile, alte cheltuieli financiare, cheltuieli cu amortizările și provizioanele.
Rezultatul obținut profit sau pierdere se determină în mod distinct pentru fiecare grupă în parte, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar.
În sistemul contabil din țara noastră prezintă un mare interes redarea modului de calcul a indicatorilor privind activitatea de exploatare așa cum este ea văzută prin Contul de profit și pierdere.
1.9. Situația fluxurilor dе trezorerie, importanța lorpentru anumite companii
Marii contribuabili au datoria întocmirii fluxurilor de trezorerie la întocmirea situațiilor financiare anuale. Situația fluxului de trezorerie indică numerararul care a fost generat și apoi cheltuit , modificările de solduri de numerar de la o perioada la alta. Este reglemetat și de IAS 7 și de OMFP 1802/2014
Există două metode de dezvoltare și evidență a fluxurilor de trezorerie, directă și indirectă Fluxurile de trezorerie sunt formate din:
Activități din exploatare. Intrări de numerar: din vânzarea bunurilor și serviciilor; din rentabilitatea împrumuturilor, dobânda; orice alte venituri considerate venituri din exploatare conform legii contabilității. Ieșiri de numerar: către furnizori pentru stocurile achizițior;dobânzi aferente creditelor; orice alte cheltuieli recunoscute de legea contabilității ca activitate de exploatare.
Activități de investiții. Intrări de numerar: din vânzarea activelor cum ar fi terenuri, mijloace fixe; din vânzarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri proprii ale altor societăți comerciale; in vânzarea altor instrumente de creanță ale altor societăți comerciale care au fost achiziționate de către entitatea economică. Ieșiri de numerar: plăți din numerar pentru achiziționarea activelor productive, mijloace fixe, terenuri; plăți pentru achiziționarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri ale altor companii; achitarea împrumuturilor către alte companii.
Activități de finanțare. Intrări de numerar: intrări de numerar din vănzarea instrumentelor de capital; Ieșiri de numerar: plata dividendelor către acționari; achiziționarea capitalurilor în circulație; rambursarea datoriilor pe termen lung.
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA SOCIETĂȚII SC ACTIV-PROD SRL
Organizarea societății SC ACTIV-PROD SRL.
ACTIV PROD SA este o companie privată românească fondată în anul 1940 și este specializată în producția pentru echipamente pentru uz profesional pentru bucătăriiți servirea produselor alimentare. Conducerea companiei este ajutată de către un personal dinamic care datorită abilităților sale și-a consolidat o structură tehnică productivă eficientă.
O cunoaștere foarte bună și în profunzime a pieței împreună cu adoptarea de tehnologii noi și foarte noi mereu a permis ca ceastă societate să satisfacă cererile de funcționalitate a celor mai exigenți clienți ai săi, calitatea produselor sale fiind remarcabilă șa cele mai înalte niveluri
Figura 2.1. Organigrama firmei SC ACTIV-PROD SRL
Sursa: autor din resurse proprii
2.2. Organizarea serviciului economic al SC ACTIV-PROD SRL
Conducerea societății de contabilitate stabilește politicile contabile pentru operațiunile financiar contabile, și prin intermediul acestora își fundamentează deciziile. Politicile contabile au fost elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare anuale, a unor informații: relevante credibile. Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile entității. Societatea trebuie să menționeze în notele explicative orice modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei și tendință reală a rezultatelor activității societății. Principiile contabile conform IAS (societatea aplică princiipiile contabilității conform prevederilor legale în vigoare) iar dintre acestea amintim:
Principiul continuității activității. Presupune că întreprinderea își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia.
Principiul permanenței metodelor. Presupune continuitatea aplicării acelorași reguli și norme privind evaluarea stocurilor, calculul amortizării imobilizărilor, înregistrarea elementelor patrimoniale și rezultatelor, în scopul de a asigura compatibilitatea în timp a informațiilor.
Principiul prudenței. Presupune ca valoarea fiecărui element patrimonial să fie determinată având în vedere toate pierderile posibile și deprecierile ce s-ar putea produce.
Principiul pragului de semnificație. Conform acestuia, orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative, dar care au aceeași natură sau funcție, trebuie însumate.
Contabilitatea financiară este reglementată prin norme unice pe țară și are drept scop reflectarea patrimoniului întreprinderii și calcul rezultatului activității într-o formă sintetică, globală.
Societatea are organizată contabilitatea conform legislației în vigoare, conform:
Legii contabilității nr 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ partea I – pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și Situațiile financiare anuale consolidate emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014;
OMFP 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii,
OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune,
OMFP 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar contabile emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 910 din 9 decembrie 2015;
Legea 31/1990, privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, actualizat în 2016, emitent: Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Pe baza informațiilor din contabilitate se culeg datele pentru analiza economică a firmei.
CAPITOLUL 3
ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICE OBȚINUTE DE SOCIETATEA SC ACTIV-PROD SRL IN ANII 2015-2016.
3.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri la SC ACTIV-PROD SRL.
Pentru a efectua analiza cifrei de faceri la SC ACTIV-PROD SRL, o vom efectua prin prisma modificării factorilor individualizați în următoarele relații funcționale, a se vedea Tabelul nr 3.1. de mai jos pentru evidențierea factorilor economici implicați, valorile lor sunt conforme cu situațiia financiară din 2016 a societății comerciale.
Tabelul 3.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri la SC ACTIV-PROD SRL
Sursa;adaptat de autor după tema 7- Mihailescu N, Analiza activitatii economico – financiare, teste de cunostinte si studii de caz rezolvate pentru fundamentarea deciziilor economico- financiare, ed. a II-a, Editura Transversal- București 2014.-pg 90
Analiza dinamicii cifrei de afaceri prin prisma modificării numărului mediu al personalului, a gradului de înzestrare tehnică a muncii cu mijloace fixe, a proprției mijloacelor fixe cu rol activ în procesul economic în totalul mijloacelor fixe, a producției exercițiului care revine la un leu mijloace fixe cu rol activ în procesul economic și a gradului de valorificare a producției exercițiului.
Rezultă modificarea absolută a cifrei de afaceri astfel:
Rezultatul calculelor:3+4+5+6+7 =1=2= -93563
Concluzii analiză dinamicii cifrei de afaceri la SC ACTIV-PROD SRL:
Pe baza calculelor efectuate anterior se pot formula următoarele concluzii: cifra de afaceri a scăzut considerabil în 2016 față de 2015 cu 93563 lei, iar factorul care a determinat substanțial regresul cifrei de afaceri a fost influența modificării proporției mijloacelor fixe cu rol activ în procesul economic în totalul mijloacelor fixe de -412986 lei , ceilalți factori au valori pozitive dar un total al lor un pot acoperi influența negativă a acestui factor, deci se impune o valorificare corespunzătoare a acestor mijloace fixe cu rol activ în procesul economic și o valorificarea corespunzătoare și nestagnarea stocurilor de produse finite, semifabricate, producție neterminată, materia prime și materiale consumabile.
3.2. Analiza tipului de activitate al SC ACTIV-PROD SRL.
Pentru a vedea ce tip de activitate intensivă sau extensivă îl desfășoară această societate comercială pe baza modului de utilizare a factorilor primari ai procesului economic precum forța de muncă mijloacele fixe și resursele materiale și energetice.
Vom încerca definirea tipului de ctivitate prin prisma modificării absolute a cifrei de afaceri ți vom studia aceasta prin analiza indicatorilor economici din tabelul de mai jos:
Tabelul 3.2. Analiza tipului de activitate al SC ACTIV-PROD SRL.
Sursa;adaptat de autor după tema 7- Mihailescu N, Analiza activitatii economico – financiare, teste de cunostinte si studii de caz rezolvate pentru fundamentarea deciziilor economico- financiare, ed. a II-a, Editura Transversal- București 2014.-pg 90
Definirea tipului de activitate prin prisma modificării absolute a cifrei de afaceri.
1.Analiza utilizării factorului uman
a.
b+c = a =-93563 lei
656880 lei+ 563317 lei = -93563 lei
Proporții ale modificării cifrei de afaceri datorită influenței factorilor, în modificarea totală a cifrei de afaceri:
Proporția modificării cifrei de afaceri datorată creșterea numărului mediu al personalului,
a)Proporția modificării cifrei de afaceri datorată creșterii productivității muncii,
2.Analiza utilizării mijloacelor fixe
Modificarea absolută a cifrei de afaceri:
1.
102751-196317 = -93563 lei
Din care:
a.Influența modificării valorii medii a mijloacelor fixe,
b. Influența modificării eficienței utilizării mijloacelor fixe,
a+b = 102751-196317 = – 93563 lei
Proporții ale modificării cifrei de afaceri datorită influenței factorilor, în modificarea totală a cifrei de afaceri:
a.Proporția modificării cifrei de afaceri datorată creșterii valorii medii a mijloacelor fixe,
= – 106,88
100.000/ (-93563)* 100 =-106,88
b.Proporția modificării cifrei de afaceri datorată creșterii eficienței utilizării mijloacelor fixe,
=0,0000207742
(-0,019437 /(-93563)* 100= 0,0000207742
3.Analiza utilizării resurselor materiale și energetice
Modificarea absolută a cifrei de afaceri:
1467887-1561450 = -93563 lei
Din care:
a.Influența modificării consumului total de resurse materiale și energetice,
= 500000*2,93577343 = 1467887 lei
b.Influența modificării eficienței utilizării resurselor materiale și energetice,
= -0,390362 *4000000 = -1561450 lei
Proporții ale modificării cifrei de afaceri datorită influenței factorilor, în modificarea totală a cifrei de afaceri:
a.Proporția modificării cifrei de afaceri datorată creșterii consumului total de resurse materiale și energetice,
=(500000)/(-93563)*100 = – 534
b.Proporția modificării cifrei de afaceri datorată creșterii eficienței utilizării resurselor materiale și energetice,
=( -0,390362)/(-93563)*100 = 0,000417218
Se calculează „Coeficientul tipului de activitate”, (Kt),
=3867047 lei
6021038 +3400341+3867047 =10228426 lei
-3628998403/10228426 = -3,55%
Concluzii asupra analizei tipului de activitate al SC ACTIV-PROD SRL:
Pe baza calculelor efectuate se poate spune că activitatea firmei analizate nu areun caracter preponderent intensiv, cifra ei de afaceri scăzănd considerabil, dacă vedem Anexele unde sunt prezentate situațiile financiare și din anii 2013-2014, aceți ani au fost mult mai buni din punct de vedere al profitului net ți al cifrei de afaceri. Deși profitul net este puțin mai mare aceasta se datorează impozitului pe profit sau altor relaxări fiscale după cum se oservă din Contul de profit și pierdere 2015-2016(ANEXE).
O activitate de tip intensiv se caracterizează prin creșterea ratei rentabilității vânzărilor cu aceleași mijloce fixe și același personal angajat, economisirea stocurilor și a resurselor de energie, apă, gaze.
Se poate spune despre deciziile managerilor că nu au fost tocmai bune, elaborate și aplicate în perioada 2015-2016, ele nu au condus la o utilizare eficientă a factorilor primari ai procesului economic și nu au fost create premisele necesare diminuării procesului relativ al cheltuielior de exploatare aferente cifrei de afaceri, creșterea exercișiului financiar, care ar duce implicit și la creșterea performanței financiare a firmei, fapt evidențiat și în ANEXE -unde se văd fluctuațiile negative a soldurilor intermediare de gestiune și ele caracterizează preponderent performanța financiară a firmei.
3.3. Analiza eficienței utilizării activelor circulante SC ACTIV-PROD SRL.
Analiza eficienței utilizării activelor circulante SC ACTIV-PROD SRL se poate studia prin
A.Dinamica valorii medii a activelor circulante prin prisma influenței modificării cifrei de afaceri exprimate în medie într-o zi și a vitezei de rotație a activelor circulante exprimată prin durata medie în zile a unei rotații.
B.Dinamica rezultatului, profitului din exploatare prin prisma modificării valorii medii a activelor circulante, a numărului mediu de rotații al activelor circulante exprimată ți ratei rentabilității vânzărilor.
A.Dinamica valorii medii a activelor circulante prin prisma influenței modificării cifrei de afaceri exprimate în medie într-o zi și a vitezei de rotație a activelor circulante exprimată prin durata medie în zile a unei rotații.
Tabel 3. 3 . Analiza eficienței utilizării activelor circulante SC ACTIV-PROD
Sursa;adaptat de autor după tema 91- Mihailescu N, Analiza activitatii economico – financiare, teste de cunostinte si studii de caz rezolvate pentru fundamentarea deciziilor economico- financiare, ed. a II-a, Editura Transversal- București 2014.-pg 234
În urma calculelor rezultă:
Scăderea numărului de zile aferent unei rotații a activelor citculante, este nesemnificativ astfel și valoarea stocurilor medii a scăzut în 2016 față de 2015 cu 551210 lei iar acest fenomen negativ a mărit nivelul absolut al imobilizărilor de resurse financiare în forma activelor circulante sub forma banilor cu 41610 lei, trebuie monotorizată lichiditatea firmei pentru a asigura lichiditățile necesare unei bune funcționări a activității sale economice.
Realizarea unei cifre de afaceri mai mari va implica evident și un volum de active circulante corespunzător care trebuie majorat în perioada imediat următoare.
B.Dinamica rezultatului, profitului din exploatare prin prisma modificării valorii medii a activelor circulante, a numărului mediu de rotații al activelor circulante exprimată ți ratei rentabilității vânzărilor.
În urma calculelor rezultă:
Modificarea absolută a rezultatului profitului din exploatare aferent cifrei de afaceri
Profitul din exploatare aferent cifrei de afaceri s-a diminuat în perioada de calcul comparativ cu periaada de bază cu 58093 de lei; cauzele, motivele diminuării profitului din exploatare se datorează scăderii vitezei de rotație a activelor circulante și diminuarea ratei rentabilității vânzărilor, rata rentabilității cifrei de afaceri; Factorii de influență negativă , au determinat micșorarea profitului din exploatare aferent cifrei de afaceri , scăderea activelor circulante cu 551210 lei.
Scăderea vitezei de rotație a activelor circulante propagă o influență nefavorabilă asupra rezultatului profitului net al exercițiului și atenționează asupra stingerii necesității pentru aplicarea măsurilor corespunzătoare care să limiteze nivelul stocurilor de produse finite ți semifabricate pentru vânzare care stagnează și nu se vând dar și cele de materii prime și materiale consumabile din producția în curs de execuție,ambalaje, mărfuri.
Cheltuielile totale au scăzut în 2016 față de 2015 dar au scăzut considerabil și ânzările totale ducînd implicit și prin scăderea cifrei de afaceri în 2015 fașă de 2016 la scăderea profitului brut respectiv a profitului net în 2016 față de 2015.
CAPITOLUL 4. ANALIZA GENERALĂ A BILANȚULUI CONTABIL LA SC ACTIV-PROD SRL.
Analiza generală a bilanțului este o analiză a situației activelor datoriilor și capitalurilor proprii și se bazează pe analiza structurii totalului activelor pe fiecare grupă și a corelațiilor existente între posturi și elemente în statică dar și în dinamică folosindu-se de două metode analiza pe verticală a bilanțului și analiza pe orizontală a bilanțului.
4.1.Analiza generală a bilanțului
Analiza pe verticală a bilanțului are ca scop caracterizarea modificărilor ce au avut loc prin prisma structurii pe grupe, posturi sau elemente, înregistrate la sfârșitul perioadei analizate comparativ cu începutul exercițiului financiar față de un alt moment anterior ales ca bază de comparație.
Analiza ratelor de structură a activului
1 Analiza în statică și în dinamică, a mărimilor relative de structură care privesc totalul activelor prin prisma grupelor componente:
Active imobilizate / Total active;
Imobilizări necorporale/ Total active;
Imobilizări corporale / Total active;
Imobilizări financiare / Total active;
Active circulante / Total active;
Stocuri / Total active;
Creanțe / Total active;
Învestiții pe termen scurt / Total active;
Casa și conturi la bănci / Total active;
Cheltuieli în avans / Total active;
Tabelul 4.1. Indicatori ai activelor bilanțiere 2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Tabelul 4.2. Structura activelor bilanțiere 2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
*observație: In = Inn+Inc+If, Ac = St+Cr+Db, At = In+Ac+Ra
Rata activelor imobilizate. Măsoară gradul de investire a capitalului fix, când are un grad mare este datorită ponderii a dotărilor tehnice reprezentate de echipamentele, utilajele și instalațiile întreprinderii analizate. Acestă rată are o evoluție ușor descrescătoare în perioada 2012-2016 reflectând lipsa investițiilor în imobilizări, nivelul ratei este influențat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe care diminuează valorile rămase ale imobilizărilor corporale și necorporale ce au fost supuse amortizării.
Rata imobilizărilor necorporale are un nivel mic, neglijabil.
Rata imobilizărilor financiare are și ea un nivel foarte mic, neglijabil.
Rata activelor circulante exprimă ponderea pe care o are activul circulant în totalul activului întreprinderii analizate în perioada 2012-2016. Aceasta este ușor crescătoare datorită creșterii ușoare a disponibilităților bănești.
Rata stocurilor adică ponderea stocurilor în cadrul activelor întreprinderii a crescut cu 2% în 2013 față de 2012 urmând să scadă în 2014 cu 4 procente revenind în 2016 la o rată de 9,61%, fluctuația stocurilor rămâne totuși nesemnificativă.
Rata creanțelor a fost de peste 40% în 2012 și 2016, iar în 2013 și 2015 a avut valori mult mai scăzute: atunci când a înregistrat valori mai mari a avut influențe neplăcute asupra lichidităților asupra gradului de lichiditate a întreprinderii analizate.
Rata disponibilităților este înfluențată de raportul dintre durata medie de încasare a creanțelor și durata medie de achitare a obligațiilor care are un nivel foarte slab în 2015 înregistrând valoarea cea mai scăzută.
Figura 4.1.Structura activelor bilanțiere 2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Analiza ratelor de structură a pasivului
Aceasta permite aprecierea politicii financiare aîntreprinderii prin punerea în evidență a uinor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiară a acesteia.
Tabelul 4.3. Indicatori ai pasivelor bilanțiere 2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
*observație: Cpr = CPS+Rez+Fd+ Rr+P; Dt = Iitml+Its+Fz+Ob; Cpm = Cpr+Itml
Tabelul 4.4. Structura pasivelor bilanțiere 2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Figura 4.2.Structura pasivelor bilanțiere 2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Fluctuațiile de structură a pasivelor sunt date de fluctuațiile rezultatului reportat din anii anteriori și a profitului net din fiecare exercițiu financiar, în rest pe toată perioada de analiză 2012-2016 nu s-au produs mișcări de capital social , nici creșterea de rezerve sau alte fonduri, capitalurile proprii având valori aproximativ egale pe toată perioada de analiză economică.
4.2.Analiza ratelor financiare
Indicatorii financiari se pot grupa astfel
Grupa indicatorilor de performață financiară;
Grupa idicatorilor de eficiență a utilizării activelor circulante;
Grupa indicatorilor de lichiditate;
Grupa indicatorilor de îndatorare solvabilitate;
Grupa indicatorilor acțiunilor și dividendelor.
Grupa indicatorilor de performață financiară;exprimă utilizarea cât mai bună, eficientă a resurselor materiale și financiare în activitatea de exploatare la nivelul societății în perioada analizată.
1.Grupa indicatorilor de performață financiară.
Rentabilitatea economică reprezintă remunerarea capitalurilor proprii și împrumutate, investite pe termen lung, aceasta trebuie să fie la nivelul ratei medie a dobânzii și al riscului economic și financiar asumat de către creditorii întreprinderii în cauză și asociații ei, are o valoare mică pe toată perioadade analiză economică.
Rentabilitatea veniturilor exprimă eficiența valorificării produselor și serviciilor oferite de de întreprindere, indicatorul are o trend crescător în anii 2012-2014 înregistrând valori scăzute în anii următori.
Rata costurilor măsoară eficiența cu care s-a realizat consumul de resurse materiale și resurse umane și are un nivel mic pe toată perioada de analiză economică este aproximativ egală cu cea a veniturilor , mai mare în fiecare an doar cu un procent față de rata veniturilor dar prezintă aceeași evoluție în schimb.
Rentabilitatea financiară măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii, ea trebuie să înregistreze valori mai mari decât rata medie a dobânzii, are o tendință de creștere în 2013, 2014 cu 3 procente mai ridicată față de 2013 dar are valori scăzute în 2015, 2016 respectiv 1,26% și 0,87%, scădere determinată de scăderea rezultaului curent.
Tabelul 4.5. Grupa indicatorilor de performață financiară 2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Figura 4.3. Grupa indicatorilor de performață financiară 2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Grupa idicatorilor de eficiență a utilizării activelor circulante;
Analiza ratelor de gestiune reflectă duratele de rotație a activelor imobilizate și activelor circulante
Tabel 4.6. Grupa indicatorilor de eficiență a utilizării activelor circulante 2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Rotația activului total Ca /At reprezintă gradul de reânoire a activului total prin cufra de afaceri, are o tendință aproape constantă în perioada analizată 2012-2016.
Rotația imobilizărilor nete Ca/In este aproape constantă în perioada 2012-2016 și are o valoare relativ mică.
Durata de rotație a activelor circulante (Ac/Ca)*365 are o tendință de scădere , nivelul cel mai ridicat a fost în anul 2012 ,în 2013 a scăzut de la 189 zile la 80 de zile, a crescut la 176 de zile în anul 2014 continund apoi să scdă în 2015 și în 2016, are deci un nivel nesatisfăcător.
Durata de rotație a stocurilor (St/Ca)*365, înregistrează o ușoară tendință de creștere având un nivel satisfăcător pe ansamblul perioadei analizate.
Durata de încasare a clienților , a creanțelor (Cr/Ca)*365, are o fluctuație descrescătoare ca număr de zile pe toată perioada analizată de la 156 de zile în 2012 la 147 de zile în 2013,117 de zile în 2014, și rămne constantă în anul 2015- 2016, dar totuși mult departe de valoare de 30 de zile, care este durata normală de încasarea creanțelor de la clienții săi.
Durata de plată a furnizorilor , a datoriilor (Fz/Ca)* 365, are o fluctuație descrescătoare ca număr de zile pe toată perioada analizată de la 218 de zile în 2012 la 114 zile în 2014, acrescut la 159 de zile în 2015,ajungnd totuși în 2016 la o durată de 105 zile, dar este o durată de rotație nesatisfăcătoare pentru că furnizorii ar trebui plătiți la 30 de zile, deci încasez târziu , plătesc târziu.
Decalajul nefavorabil dintre încasări și plăți influențează în mod negativ trezoreria netă disponibilă, determinnd întreprinderea să dispună la atragerea de noi resurse bănești pentru a acoperi insuficiența de trezorerie.
FIgura 4.3. Rotația activelor circulante 2012-2016 – număr de rotații
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
FIgura 4.4. Duratele de rotație a utilizării activelor circulante 2012-2016-zile
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Grupa indicatorilor de lichiditate.
Prin analiza lichidității entităților economice se urmărăște capacitatea ei de a-și achita obligațiile de exploatare din active curente cu diferite grade de lichiditate, dar ți evaluarea riscului incapacității de plată.
În tabelul următor sunt prezentați acești indicatori de lichiditate (tabelul 4.7):
Tabelul 4.7. Grupa indicatorilor de lichiditate.2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Figura 4.5. Grupa indicatorilor de lichiditate.2012-2016
Sursa: autor lucrare pe baza indicatorilor din situații financiare 2012-2016
Rata de lichiditate curentă compară totalitatea activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe termen scurt sadente sub un an, nivelul bun fiind de 1,2, nivelul cel mai bun este în 2013 de 1,82.
Rata de lichiditate rapidă exprimă capacitatea firmei de a- și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități bănești, nivelul optim este între 0,8 și 1, se observa că in 2014 și în anul 2015 a atins un nivel otim admis, în restul perioadei are valori sub nivelul minim admis.
Rata de lichiditate imediată apreciează măsura în care datoriile exigibile care pot fii acoperite pe seama disponibilităților bănești, nivelul asigurator este de 1/3, se oservă astfel că are un nivel foarte mic, valori nesatisfăcătoare pe toată perioada de analiză 2012-2016, ceea ce înseamnă o diminuare a capacității de plată imediată a obligațiilor la termen către furnizori.
CAPITOLUL 5
CONCLUZII PROPUNERI:
În opinia unor economiști obiectul analizei economice este stabilirea și cuantificarea relațiilor cauzale între indicatorii economico-financiari și factorii determinanți. Realizarea acestui obiectiv presupune parcurgerea ca metodă proprie a unor etape de lucru:
Comparația , metodă de analiză calitativă vizează obținerea unei abateri a indicatorului fașă de valoarea de referinșă luată ca bază de comparație, abaterea rezultată trebuie separată pe cauze generatoare și interpretată prin prisma factorilor; servește analizei în dinamică existînd posibilitatea de a examina și aprecia rezultatele economice nu ca mărimi în sine ci în raport cu un criteriu, cu o bază de comparație, stabilind nivelurile,proporțiile și ritmurile de dezvoltare ale acestora.
Instituțiile statului și alte autorități sunt interesați de alocarea resurselor, acestea solicită informații pentru a reglementa activitatea societății comerciale, pentru a determina politica fiscală ca bază pentru calculul venitului național și a altor indicatori.
Publicul, situațiile financiare pot ajuta publicul furnizând informații referitoare la evoluții recente și tendințele legate de creșterea economică a societății comerciale.
Utilizatorii situațiilor financiare anuale includ investitorii prezenți dar și cei din viitor-potențialii investitori, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienții, instituțiile statului și alte autorități interesate, publicul larg; toți utilizează informațiile pentru necesitățile lor.
Investitorii sunt preocupați de riscul inerent tranzacțiilor și de rentabilitatea investițiilor lor, au nevoie de informații în deciziile lor de a vinde sau a cumpăra, a păstra instrumentele de capital, interesul acționarilor cuprinde și capacitatea entității de a plăti dividende.
Angajații sunt interesați de informații privind stabilitatea, profitabilitatea angajatorilor lor, capacitatea entității de a oferii remunerații corespunzătoare muncii prestate, oportunități profesionale, pensii și alte beneficii.
Creditorii sunt interesați de informații care le permit să determine dacă împrumuturile acordate și dobânzile aferente creditelor contractate de către entitățile economice vor fii rambursate la timp.
Furnizorii și alți creditori sunt interesați de informații care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fii plătite la scadență, ei au în vedere o perioadă scurtă de timp față de creditori, cu excepția informațiilor pentru clienții mari de care sunt interesați pe perioade mari de timp.
Clienții sunt interesați de informații despre continuitatea activității unei entități economice, atunci când au o colaborare pe termen lung sau sunt dependenți de ea.
Instituțiile statului și alte autorități sunt interesate de alocarea resurselor de întreaga activitate a entităților economice. Ele solicită informații pentru a reglementa activitatea entităților economice, pentru a elabora politica fiscală, pentru baza de calcul a venitului național și a altor indicatori statistici.
Publicul este interesat de către situațiile financiare anuale ale entităților economice pentru că furnizează informații referitoare la evoluțiile recente legate de activitate și profitul ce rezultă din activitatea lor, motivul fiind dat de faptul că entitățile pot să aibă o contribuție însemnată la economia locală printr-o colaborare cu furnizorii locali, prin numărul de angajați locali.
O întreprindere economică prezintă anual un set complet de situații financiare, care cuprinde informații comparative, pe doi ani consecutivi iar prezentarea și clasificarea anumitor elemente în cadrul situațiilor financiare trebuie să fie consecvente de la o perioadă la alta.
Privind contabilitatea de angajamente, situațiile financiare sunt întocmite pe baza principiului contabil de angajamente, adică recunoașterea activelor și a pasivelor, a cheltuielilor și veniturilor atunci când au loc efectiv tranzacțiile, nu atunci cînd se fac plățile și încasările corespunzătoare tranzacțiilor efectuate de întreprindere.
Situațiile financiare aduc informații cu privire la politicile de investire a entității economice, care reprezintă o imobilizare de capital, angajarea de resurse umane și naturale, inițierea de relații, întreținerea lor cu întreprinderi din ramuri de activitate diferite. Situațiile financiare aduc informații cu privire la structura financiară și costul capitalului, structura financiară a unei întreprinderi reflectă compoziția capitalului acesteia, și la rândul ei structura capitalului arată proporția capitalului propriu în totalul capitalurilor.
Sunt întreprinderi care se autofinanțează în totalitate din resurse proprii, dar sunt și întreprinderi care solicită finanțare externă, lesinguri, credite bancare. Situațiile financiare aduc informații asupra modului de distribuire a dividendelor sau reinvestirea profitului; factorii principali care influențează politica dividendelor sunt situațiile financiare ale întreprinderii și preferințele acționarilor și investitorilor.
Conform OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014, pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014), caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă.
Pragul de semnificație este un aspect al relevanței caracteristic unei entități, bazat pe natura și mărimea, elementelor la care se referă informațiile raportate de entitate, nu se specifică în reglementările actuale un nivel cantitativ al pragului de semnificație și nu se predetermină ce ar fi semnificativ într-o anumită situație.
Situațiile financiare anuale descriu informații și fenomene economice prin cuvinte și mai ales numere, cifre, iar pentru a fi o descriere exactă , trebuie să fie completă, fără erori, și neutră.
Trebuie să includă toate informațiile necesare pentru ca un utilizator să înțeleagă fenomenul descris, explicațiile. O descriere completă a unor elemente din bilanț cuprinde descrierea naturii elementelor respective, descriere numerică, pentru unele elemente o descriere completă poate impune și explicații privind faptele semnificative privind și calitatea, natura elementelor, factorilor care ar putea să le afecteze calitatea natura și procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.
O descriere neutră este cea care nu suportă influențe în prezentarea informațiilor, financiare, nu este denaturată, este ponderată, accentuată, și nu are informații fără scop. Informațiile financiare relevante sunt definite ca acele informații care generează o diferență în deciziile luate de către utilizatori.
Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor iar procesul utilizat în generarea informațiilor raportate a fost selectat și aplicat fără erori.
Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale ca oportunitatea, comparabilitatea inteligibilitatea,verificabilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informațiilor situațiilor financiare, relevante și reprezentate exact.
Conform OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014, OMFP nr. 773/2015, OMFP nr. 123/2016, entitățile pot fii grupate în micoentități, entități mici, entități mijlocii și entități mari,OMFP nr 4160/2015
Încadrarea se face pe baza balanței de verificare încheiate la sfârșitul exercițiului financiar 2014/2015, cele care și-au ales exercițiul financiar diferit de anul calendaristic determină criteriile respective astfel încât finele exercițiului financiar să fie la o dată ulterioară datei de 1 ianuarie 2016, conform OMFP 123/2016.
Contul de profit și pierdere este format din elementele de venituri și cheltuieli ale societăților din consolidare încorporate prin însumarea elementelor similare. Suma oricărui profit sau pierdere atribuibilă acțiunilor în filialele incluse în consolidare se prezintă separat la elementul” profitul sau pierderea exercițiului financiar aferent intereselor minoritare,, din cadrul contului de profit și pierdere.
Elementele se prezintă în bilanț separat într-o ordine indicată prin lege iar formatul nomenclatura și terminologia elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere sunt precedate de cifre arabe și sunt adaptate prin reglementări speciale emise de către Ministerul Finanțelor Publice și alte autorități atunci cînd este cazul. Pentru fiecare element de bilanț, trebuie prezentată valoarea aferentă exercițiului financiar la care se referă bilanțul dar și valoarea aferentă exercițiului financiar precedent:
Întreprinderile trebuie să prezinte, fie în contul de profit și pierdere fie în notele la contul de profit și pierdere, o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor fie pe funcția lor în cadrul întreprinderii.
Contul de profit și pierdere este o componentă a bilanțului contabil și s-a introdus în situațiile financiare anuale ca o necesitate a controlului respectării intereselor fiscale ale instituțiilor statului, ca informații pentru managementul societății, pentru administrator, ca domeniu de interes privind profitul, sursele de profit, structura cheltuielilor pentru exercițiul financiar încheiat. Asigură cunoașterea modalității de constituire a rezultatului obținut prin compararea valorilor privind vânzările, denumite venituri, cu cele referitoare la consumurile sau utilizările de resurse aferente veniturilor obținute denumite cheltuieli. Rezultatul exercițiului poate fi favorabil fiind un profit brut care se impozitează, sau nefavorabil denumit pierderea exercițiului, determinat prin scăderea din veniturile totale a cheltuielilor totale, atunci când cheltuielile totale sunt mai mari decât veniturile totale se înregistrează pierdere.
Nu numai în cadrul Contului de profit și pierdere ci în toată contabilitatea financiară veniturile și cheltuielile sunt prezentate astfel: pentru venituri se ține seama de natura rezultatelor și natura activității societății, iar pentru cheltuieli natura resurselor utilizate și natura activității societății economice. Veniturile se delimitează astfel: venituri din vânzări, din producția stocată, din producția de imobilizări, alte venituri de exploatare, venituri din dobânzi, alte venituri financiare, venituri din amortizări și provizioane. Cheltuielile sunt structurate în raport cu natura resurselor utilizate astfel: cheltuieli cu materiile prime, materialele și mărfurile, cheltuieli cu serviciile terți, cheltuieli cu impozitele și taxele, cheltuieli cu salariile și personalul, cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli cu impozitele și taxele, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu dobânzile, alte cheltuieli financiare, cheltuieli cu amortizările și provizioaneleRezultatul obținut profit sau pierdere se determină în mod distinct pentru fiecare grupă în parte, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar.
În sistemul contabil din țara noastră prezintă un mare interes redarea modului de calcul a indicatorilor privind activitatea de exploatare așa cum este ea văzută prin Contul de profit și pierdere.
Există două metode de dezvoltare și evidență a fluxurilor de trezorerie, directă și indirectă Fluxurile de trezorerie sunt formate din:
Activități din exploatare. Intrări de numerar: din vânzarea bunurilor și serviciilor; din rentabilitatea împrumuturilor, dobânda; orice alte venituri considerate venituri din exploatare conform legii contabilității. Ieșiri de numerar: către furnizori pentru stocurile achizițior;dobânzi aferente creditelor; orice alte cheltuieli recunoscute de legea contabilității ca activitate de exploatare.
Activități de investiții. Intrări de numerar: din vânzarea activelor cum ar fi terenuri, mijloace fixe; din vânzarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri proprii ale altor societăți comerciale; in vânzarea altor instrumente de creanță ale altor societăți comerciale care au fost achiziționate de către entitatea economică. Ieșiri de numerar: plăți din numerar pentru achiziționarea activelor productive, mijloace fixe, terenuri; plăți pentru achiziționarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri ale altor companii; achitarea împrumuturilor către alte companii.
Activități de finanțare. Intrări de numerar: intrări de numerar din vănzarea instrumentelor de capital; Ieșiri de numerar: plata dividendelor către acționari; achiziționarea capitalurilor în circulație; rambursarea datoriilor pe termen lung.
ACTIV PROD SA este o companie privată românească fondată în anul 1940 și este specializată în producția pentru echipamente pentru uz profesional pentru bucătăriiți servirea produselor alimentare. Conducerea companiei este ajutată de către un personal dinamic care datorită abilităților sale și-a consolidat o structură tehnică productivă eficientă.
O cunoaștere foarte bună și în profunzime a pieței împreună cu adoptarea de tehnologii noi și foarte noi mereu a permis ca ceastă societate să satisfacă cererile de funcționalitate a celor mai exigenți clienți ai săi, calitatea produselor sale fiind remarcabilă șa cele mai înalte niveluri
Conducerea societății de contabilitate stabilește politicile contabile pentru operațiunile financiar contabile, și prin intermediul acestora își fundamentează deciziile. Politicile contabile au fost elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare anuale, a unor informații: relevante credibile.
Principiile contabile conform IAS (societatea aplică princiipiile contabilității conform prevederilor legale în vigoare) iar dintre acestea amintim:
Principiul continuității activității. Presupune că întreprinderea își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia.
Principiul permanenței metodelor. Presupune continuitatea aplicării acelorași reguli și norme privind evaluarea stocurilor, calculul amortizării imobilizărilor, înregistrarea elementelor patrimoniale și rezultatelor, în scopul de a asigura compatibilitatea în timp a informațiilor.
Principiul prudenței. Presupune ca valoarea fiecărui element patrimonial să fie determinată având în vedere toate pierderile posibile și deprecierile ce s-ar putea produce.
Principiul pragului de semnificație. Conform acestuia, orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative, dar care au aceeași natură sau funcție, trebuie însumate.
Contabilitatea financiară este reglementată prin norme unice pe țară și are drept scop reflectarea patrimoniului întreprinderii și calcul rezultatului activității într-o formă sintetică, globală.
Societatea are organizată contabilitatea conform legislației în vigoare, conform:
Legii contabilității nr 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ partea I – pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și Situațiile financiare anuale consolidate emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014;
OMFP 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii,
OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune,
OMFP 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar contabile emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 910 din 9 decembrie 2015;
Legea 31/1990, privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, actualizat în 2016, emitent: Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Pe baza informațiilor din contabilitate se culeg datele pentru analiza economică a firmei.
Rata activelor imobilizate. Măsoară gradul de investire a capitalului fix, când are un grad mare este datorită ponderii a dotărilor tehnice reprezentate de echipamentele, utilajele și instalațiile întreprinderii analizate. Acestă rată are o evoluție ușor descrescătoare în perioada 2012-2016 reflectând lipsa investițiilor în imobilizări, nivelul ratei este influențat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe care diminuează valorile rămase ale imobilizărilor corporale și necorporale ce au fost supuse amortizării.
Rata imobilizărilor necorporale are un nivel mic, neglijabil.
Rata imobilizărilor financiare are și ea un nivel foarte mic, neglijabil.
Rata activelor circulante exprimă ponderea pe care o are activul circulant în totalul activului întreprinderii analizate în perioada 2012-2016. Aceasta este ușor crescătoare datorită creșterii ușoare a disponibilităților bănești.
Rata stocurilor adică ponderea stocurilor în cadrul activelor întreprinderii a crescut cu 2% în 2013 față de 2012 urmând să scadă în 2014 cu 4 procente revenind în 2016 la o rată de 9,61%, fluctuația stocurilor rămâne totuși nesemnificativă.
Rata creanțelor a fost de peste 40% în 2012 și 2016, iar în 2013 și 2015 a avut valori mult mai scăzute: atunci când a înregistrat valori mai mari a avut influențe neplăcute asupra lichidităților asupra gradului de lichiditate a întreprinderii analizate.
Rata disponibilităților este înfluențată de raportul dintre durata medie de încasare a creanțelor și durata medie de achitare a obligațiilor care are un nivel foarte slab în 2015 înregistrând valoarea cea mai scăzută.
Rata de lichiditate curentă compară totalitatea activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe termen scurt sadente sub un an, nivelul bun fiind de 1,2, nivelul cel mai bun este în 2013 de 1,82.
Rata de lichiditate rapidă exprimă capacitatea firmei de a- și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități bănești, nivelul optim este între 0,8 și 1, se observa că in 2014 și în anul 2015 a atins un nivel otim admis, în restul perioadei are valori sub nivelul minim admis.
Rata de lichiditate imediată apreciează măsura în care datoriile exigibile care pot fii acoperite pe seama disponibilităților bănești, nivelul asigurator este de 1/3, se oservă astfel că are un nivel foarte mic, valori nesatisfăcătoare pe toată perioada de analiză 2012-2016, ceea ce înseamnă o diminuare a capacității de plată imediată a obligațiilor la termen către furnizori.
Pe baza calculelor efectuate se poate spune că activitatea firmei analizate nu areun caracter preponderent intensiv, cifra ei de afaceri scăzănd considerabil, dacă vedem anexele unde sunt prezentate situațiile financiare și din anii 2013-2014, aceți ani au fost mult mai buni din punct de vedere al profitului net ți al cifrei de afaceri. Deși profitul net este puțin mai mare aceasta se datorează impozitului pe profit sau altor relaxări fiscale după cum se oservă din Contul de profit și pierdere 2015-2016
O activitate de tip intensiv se caracterizează prin creșterea ratei rentabilității vânzărilor cu aceleași mijloce fixe și același personal angajat, economisirea stocurilor și a resurselor de energie, apă, gaze.
Se poate spune despre deciziile managerilor că nu au fost tocmai bune, elaborate și aplicate în perioada 2015-2016, ele nu au condus la o utilizare eficientă a factorilor primari ai procesului economic și nu au fost create premisele necesare diminuării procesului relativ al cheltuielior de exploatare aferente cifrei de afaceri, creșterea exercițiului financiar, care ar duce implicit și la creșterea performanței financiare a firmei, fapt evidențiat și în anexe-unde se văd fluctuațiile negative a soldurilor intermediare de gestiune și ele caracterizează preponderent performanța financiară a firmei.
PROPUNERI:
1.Alimentarea la timp, complexă și completă, a producției presupune desfășurarea fară întrerupere a procesului de aprovizionare și existența unui stoc permanent de materii și materiale, ceea ce reprezintă o premisă pentru creșterea producției și productivității muncii, reducerea costurilor și accelerarea vitezei de rotație.
2.Folosirea eficientă a activelor circulante care presupune înlaturarea supradimensionării și subdimensionarii stocurilor de materii și materiale, a programelor de aprovizionare, reducerea consumurilor specifice și a pierderilor în timpul transporturilor, manipulării și depozitarii, a cheltuielilor de transport-aprovizionare, extinderea calculelor de optimizare a stocurilor.
3.În stadiul producției, volumul activelor circulante depinde în cea mai mare măsură de costuri și de durata ciclului de fabricație, astfel ca orice cale de reducere a acestora reprezinta și căi de accelerare a vitezei de rotație.
4.Organizarea corespunzatoare a producției și a muncii prin utilizarea tuturor capacităților de producție.
5.Stabilirea unor fluxuri raționale de fabricație.
6.Alegerea tehnologiilor corespunzător.
7.Folosirea integrala a timpului de lucru.
8. Mecanizarea, automatizarea și robotizarea proceselor de fabricație care reprezintă surse de reducere a duratei ciclului de fabricație și chiar a unor costuri, deci, de accelerare a vitezei de rotație și folosire eficientă a activelor circulante.
9.Durata ciclului de fabricație poate fi redusă și prin micșorarea întreruperilor în producție, întreruperi care apar ca efect al unor cauze cum sunt: lipsa de materii și materiale, prelungirea executării unor reparații
10Accelerarea vitezei de rotație se mai poate realiza prin creșterea nivelului calitativ al producției și al volumului fizic al acesteia, dimensionarea corecta a stocurilor la producția neterminată, în această fază pot aparea stocuri supranecesare la producția neterminată care conduc la încetinirea vitezei de rotație, astfel că prevenirea și lichidarea lor au menirea, de a obține un plus de eficiență în circuitul capitalului..
11.Accelerarea vitezei de rotatie în faza comercializării.
12.Dezvoltarea corespunzătoare a managementului și adăugarea de strategii noi de dezvoltare și ativitate intensivă a întreprinderii.
ANEXA 1 SOLDURILE INTERMEDIARE DE GESTIUNE 201-2014-2016
ANEXA 2 VARIAȚIA SOLDURILOR INTERMEDIARE DE GESTIUNE
ANEXA 4. VARIAȚIA INDICATORILOR ECONOMICI DIN CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE LA ACTIV PROD SRL PERIOADA 2012-2016
BIBLIOGRAFIE
1.Brezeanu P,- Diagnostic financiar – instrumente de analiză financiară, Ed. Ec., București, 2003
2.Corduneanu, C., Murgea, A. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Note de curs.2009
3.Dragotă, V., Dragotă, M., Țâțu, L., Ciobanu, A., Obreja, L., Racsc, A. – Abordări practice în finanțele firmei, Editura IRECSON, București, 2005;
4.Dumitrascu, R. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, 2013, București,
5.Gigore M.-Finanțele firmei-Ed Cartea Studențească-2009
6.Hoanță, N. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura C.H. Beck, București, 2011;
7.Mihailescu N, Analiza activitatii economico – financiare, teste de cunostinte si studii de caz rezolvate pentru fundamentarea deciziilor economico- financiare, ed. a II-a, Editura Transversal- București 2014
8.Vintilă, G. – Gestiunea financiară a întreprinderii, Editura Did. și Pedag., București, 2010;
9.Valceanu G. – Analiza economico-financiara, Note de curs
10Vuță M.- Elemente de contabilitate aprofundată, Editura Rennaisance, 2011
11.Legea contabilității 82/1991 republicată
12. OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014
13.OMFP 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii,
14.OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune,
15.OMFP 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar contabile emitent: 16.Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 910 din 9 decembrie 2015;
17.Legea nr 31/1990, privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
18.Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, actualizat în 2016, emitent: Monitorul Oficial nr. 688 din 19septembrie 2015.
20.www inox.ro
21.www mfinante.ro
=== ac32da47aa4e4c94d142a860d6d9f3879f1ec139_500652_2 ===
Introducere.
Analiza economică constituie un instrument managerial care ajută conducerea întreprinderilor economice în înșelegerea trecutului și prezentului, în vederea fundamentării diferitelor obiective strategice de menținere și dezvoltare a întreprinderii într-un mediu concurențial, ea face obiectul preocupărilor interne ale unor parteneri economici și financiari interesați în realizarea unor acțiuni de cooperare cu entitatea economică respectivă.
Analiza economică se bazează pe ideea că în orice sistem există în permanență dar sunt rezerve privind perfecționarea organizării și conducerii, a îmbunătățirii performanțelor sale tehnice, economice, financiare, informațional și decizional, acestea pot să fie îmbunătățite printr-o activitate continuă de analiză.
Putem considera plecând de la ce am spus anterior că obiectul analizei economice îl constituie studierea complexă la nivel micro dar și macroeconomic a rezultatelor obținute într-o perioadă de timp, în folosirea resurselor umane, financiare, materiale, în strânsă legătură cu factorii care le-au determinat având scopul identificării și utilizării de noi soluții care să ducă la dezvoltarea și perfecționrea activității economice.
Din punct de vedere strategic și ca premisă a diagnosticării, analiza economică are rol de control în cadrul întreprinderii. Rolul ei de control constă în măsurarea și corectarea rezultatelor obținute în scopul asigurării îndeplinirii corespunzătoare a obiectivelor propuse de cître întreprindere.
Se parcurg următoarele etape:
Stabilirea criteriilor de apreciere a îndeplinirii prevederilor din planuri și programe;
Determinarea abaterilor prin compararea rezultatelor cu criteriile de apreciere stabilite;
Corectarea abaterilor prin evidențierea cauzelor care le-au generat;
Analiza îndeplinirii planurilor și programelor constă în asigurarea evoluției societății economice în limitele unor parametri stabiliți prin:
Descoperirea factorilor care determină încetiniri sau accelerări ale activității
Ameliorarea sau înlăturarea în totalitate a factorilor negativi;
Promovarea factorilor cu efecte pozitive.
Analiza factorilor externi întreprinderilor economice urmărește identificarea oportunităților și amenințărilor, performanța superioră fiind rezultatul potrivirii strategiei cu mediul iar analiza factorilor interni se identifică cu stabilirea punctelor tari și a punctelor slabe. Se face și analiza portofoliului afacerii încât să fie asigurată profitabilitatea întreprinderii printr-un portofoliu de activități și produse echilibrat supunund organizația unor riscuri minime.
Contabilitaea financiară a întreprinderii și implicit Situațiile ei financiare sunt principalele surse de informare de studiu ale analizei economice.
Structura lucrării:
Capitolul.1 descrie: conținutul metodologic al analizei economico-financiare, descrierea surselor de informare pentru analiza, și importnța foarte mare a situațiilor financiare pentru utilizatorii interni și externi;
Capitolul 2 conține: prezentarea societatii comerciale ACTIV PROD SRL
Capitolu 3 cuprinde: analiza rezultatelor economice obtinute de societatea SC ACTIV-PROD SRL în anii 2015-2016, analiza dinamicii cifrei de afaceri, analiza tipului de activitate al SC ACTIV-PROD SRL; analiza eficienței utilizării activelor circulante.
Capitolul 4 cuprinde analiza generală a bilanțului contabil;
Capitolul 5 prezintă concluzille și propunerile acestei lucrări.
CAPITOLUL 1
CONȚINUTUL METODOLOGIC AL ANALIZEI ECONOMICO-FINANCIARE. DESCRIEREA SURSELOR DE INFORMARE PENTRU ANALIZA ECONOMICĂ
Analiza economico-financiară studiează mecanismul de formare și modificare a fenomenelor economice prin descompunerea lor în elemente componente, în părți simple și prin stabilire facorilor de influență. Descompunerea se face în trepte de la complex la simplu în vederea identificării cauzelor finale care explică o anumită stare de fapt un anumit nivel de performanță sau o anumită evoluție.este o disciplină alcărei obiect de activitate și studiu îl constituie procesele și fenomenele economice și financiare legate de activitatea productivă desfățurată în întreprindere
văzută ca o organizație socială cu o structură proprie bine delimitată în timp și în spațiu și care se caracterizează prin dinamism și complexitate
Tipuri de analiză economică:
1.După raportul între momentul în care se efectuează analiza și momentul desfășurării fenomenului se disting
Analiza post factum; este o analiză post operatorie și face aprecieri asupra modului în care s-au realizat obiectivele stabilite într-o întreprindere și se referă la trecut și prezent.
Analiza previzională sau prospectivă care ajută la determinarea evoluției viitoare a unui fenomen economic pe baza cercetării factorilor a relațiilor de cauzalitate și se referă la viitor.
2. Din punct de vedere al determinărilor cantitative și calitative ale fenomeneloe se disting:
Analiza calitativă care urmărește esența fenomenului, însușirile lui calitative, esențial,factorii care sunt de aceași natiră cu fenomenul care- i determină
Analiza cantitativă presupune cercetarea fenomenului prin metode specifice de cuantificare a acțiunii diferiților factori
3.După nivelul de desfășurare analiza poate fi:
Analiza macroeconomică este acea analiză efectuată la nivel de întreprindere și asupra elementelor ei ca sistem;
Analiza macroeconomică studiează fenomenele la nivel de agregate, ramură națională, economie mondială;
4.După modul de urmărire în timp a fenomenelor se disting:
Analiză statică care studiează fenomenele la un moment dat, relevând relațiile dintre elementele și factorii care determină o anumită poziție a fenomenului cercetat;
Analiza dinamică cercetează fenomenele în mișcare remarcînd poziția lor într-un șir de momente și scoate în evidență legătura dintre pozițiile care s-au succedat sau vor urma ale fenomenului pe baza cercetării factorilor care determină schimbările poziționale.
5.În funcție de delimitarea obiectivului analizat distingem:
Analiza pe ramuri, unități organizatorice , întreprinderi, grupuri de întreprinderi,
Analiza pe problema ca rentabilitatea, cifra de afaceri.
Instrumentele analizei financiar economice
Instrumentele financiare sunt cele mai utilizate pentru evaluarea, controlul și analiza situației strategice pornind de la premisa că indicatorii au gradul cel mai ridicat de sintetizare și tipizare și se pretează cel mai bine pentru comparații și operare.
Utilizarea indicatorilor ca instrumente financiare este determinată de faptul că în general sistemele, subsistemele, sunt descrise prin parametrii și indicatori ce le definesc existența și funționarea. Cei mai utilizați sunt coeficienții financiari ca raport dintre două mărimi cu exprimare absolută.
Combinarea acestor mărimi culese din situațiile financiare ale entității economice, dă naștere câtorva coeficienți de o semnificație precisă, grupați în următoarele categorii:
Coeficienți de lichiditate care dau o imagine asupra capacității întreprinderii de a face față obligațiilor financiare;
Coeficienți de profitabilitate care dau o imagine asupra capacității întreprinderii de a genera un anumit nivel al profitului;
Coeficient de activitate care dau o imagine asupra modului în care întreprinderea utilizează resursele pe care le are la dispoziție;
Coeficienți de solvabilitate care dau o imagine asupra capacității întreprinderii de a face față totalității angajamentelor externe pe baza resurselor de care dispune
1.2.Metoda analizei economico financiare.
În opinia unor economiști obiectul analizei economice este stabilirea și cuantificarea relațiilor cauzale între indicatorii economico-financiari și factorii determinanți. Realizarea acestui obiectiv presupune parcurgerea ca metodă proprie a unor etape de lucru:
Comparația , metodă de analiză calitativă vizează obținerea unei abateri a indicatorului fașă de valoarea de referinșă luată ca bază de comparație, abaterea rezultată trebuie separată pe cauze generatoare și interpretată prin prisma factorilor; servește analizei în dinamică existînd posibilitatea de a examina și aprecia rezultatele economice nu ca mărimi în sine ci în raport cu un criteriu, cu o bază de comparație, stabilind nivelurile,proporțiile și ritmurile de dezvoltare ale acestora.
Comparația poate fi efectuată respectând următoarele condiții:
Să fie asigurată omogenitatea datelor supuse comparației adică indicatorii comparați să aibă același conținut economic și aceeași metodologie de determinare;
Analiza să se refere la aceași perioadă de timp fie an, semestru. trimestru, lună;
1.3.Situațiile financiare element de bază în analiza economică
Întocmirea situațiilor financiare anuale și depunerea lor la organele în drept este reglementată prin lege. OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ partea I-pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și Situațiile financiare anuale consolidate emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014 reglementează aceastea și înlocuiește OMFP 3055/2009.
Microentitățile întocmesc situații financiare anuale care cuprind:bilanțul prescurtat, contul de profit și pierdere, notele explicative la situațiile financiare anuale, iar opțional întocmesc situația modificărilor capitalului propriu, situația fluxurilor de trezorerie.
Entitățile mijlocii și mari întocmesc situații financiare anuale care cuprind: bilanț, cont de profit și pierdere, situația modificărilor capitalurilor proprii, situația fluxurilor de trezorerie, notele explicative la situațiile financiare anuale.
Entitățile nou înființate pot întocmi pentru primul exercițiu financiar de raportare situațiile financiare anuale în formatul aplicabil microentităților.
Bilanțul este un instrument contabil care datează din cele mai vechi timpuri, acesta perfecționându-se în timp pe măsura creșterii cerințelor de informare.
Situațile financiare anuale preiau datele contabile înregistrate în conturi prin intermediul balanței de verificare le prezintă într-un mod sintetic pe principiul dublei înregistrări în conturi adică a dublei reprezentări a patrimonului, exprimă echilibrul dintre sursele de finanțare și mijloacele economice. Situațiile financiare sunt o reprezentare structurala a poziției și a performanței financiare a unei societăți comerciale, entități economice.
Ele au ca scop furnizarea de informații despre poziția financiară a firmei, performanța financiară, fluxurile de trezorerie ale căror informații sunt utile în luarea unor decizii financiare și economice de multipli utilizatori.
Deci aceste situații de sinteză ale întreprinderii oferă înformații despre activele, datoriile totale, capitalurile subscrise și vărsate, modificarea lor, politica de investiții, capitalurile proprii și permanente, fluxurile de trezorerie de exploatare, investiții și de finanțarea întreprinderii.
1.4. Obiесtivеlе situațiilor finanсiarе anualе și utilizatorii aсеstora
Obiесtivul situațiilor finanсiarе anualе este furnizarea de informații și date despre poziția financiară a firmei, performanțele și modificările în timp a poziției financiare, fluxurile de trezorerie ale unei entității, utile unei categorii largi de utilizatori. Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar iar elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate în bilanț sunt activele, datoriile și capitalurile proprii.
Activele sunt resurse controlate de către entitate ca rezultat a unor evenimente trecute, și de la care se așteaptă generarea de beneficii economice viitoare pentru entitate; activele sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț atunci când este probabilă realizarea beneficiilor economice viitoare și activele respective au un cost sau o valoare care poate fii evaluată în mod credibil.
Datoriile sunt obligații actuale ale entității economice ce decurg din evenimente trecute, iar prin decontarea lor se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice.
Datoriile sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț atunci când este probabil o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unor obligații prezente și când valoarea la care se vor realiza aceste decontări pot fi evaluate în mod credibil.
Utilizatorii situațiilor financiare anuale includ investitorii prezenți dar și cei din viitor-potențialii investitori, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienții, instituțiile statului și alte autorități interesate, publicul larg; toți utilizează informațiile pentru necesitățile lor.
Investitorii sunt preocupați de riscul inerent tranzacțiilor și de rentabilitatea investițiilor lor, au nevoie de informații în deciziile lor de a vinde sau a cumpăra, a păstra instrumentele de capital, interesul acționarilor cuprinde și capacitatea entității de a plăti dividende.
Angajații sunt interesați de informații privind stabilitatea, profitabilitatea angajatorilor lor, capacitatea entității de a oferii remunerații corespunzătoare muncii prestate, oportunități profesionale, pensii și alte beneficii.
Creditorii sunt interesați de informații care le permit să determine dacă împrumuturile acordate și dobânzile aferente creditelor contractate de către entitățile economice vor fii rambursate la timp.
Furnizorii și alți creditori sunt interesați de informații care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fii plătite la scadență, ei au în vedere o perioadă scurtă de timp față de creditori, cu excepția informațiilor pentru clienții mari de care sunt interesați pe perioade mari de timp.
Clienții sunt interesați de informații despre continuitatea activității unei entități economice, atunci când au o colaborare pe termen lung sau sunt dependenți de ea.
Instituțiile statului și alte autorități sunt interesate de alocarea resurselor de întreaga activitate a entităților economice. Ele solicită informații pentru a reglementa activitatea entităților economice, pentru a elabora politica fiscală, pentru baza de calcul a venitului național și a altor indicatori statistici.
Publicul este interesat de către situațiile financiare anuale ale entităților economice pentru că furnizează informații referitoare la evoluțiile recente legate de activitate și profitul ce rezultă din activitatea lor, motivul fiind dat de faptul că entitățile pot să aibă o contribuție însemnată la economia locală printr-o colaborare cu furnizorii locali, prin numărul de angajați locali.
O întreprindere economică prezintă anual un set complet de situații financiare, care cuprinde informații comparative, pe doi ani consecutivi iar prezentarea și clasificarea anumitor elemente în cadrul situațiilor financiare trebuie să fie consecvente de la o perioadă la alta.
Principiul continuității activității este unul din pricipiile ce stau la baza întocmirii situațiilor financiare, se pornește de la premiza că societatea nu se desființează sau intră în insolvență în exercițiul financiar viitor, se presupune că-și continua activitatea. Nu se permite compensarea elementelor din cadrul situațiilor financiare, adică activele cu pasivele, cheltuielile cu veniturile nu se pot compensa între ele. Privind contabilitatea de angajamente, situațiile financiare sunt întocmite pe baza principiului contabil de angajamente, adică recunoașterea activelor și a pasivelor, a cheltuielilor și veniturilor atunci când au loc efectiv tranzacțiile, nu atunci cînd se fac plățile și încasările corespunzătoare tranzacțiilor efectuate de întreprindere.
Situațiile financiare aduc informații cu privire la politicile de investire a entității economice, care reprezintă o imobilizare de capital, angajarea de resurse umane și naturale, inițierea de relații, întreținerea lor cu întreprinderi din ramuri de activitate diferite. Situațiile financiare aduc informații cu privire la structura financiară și costul capitalului, structura financiară a unei întreprinderi reflectă compoziția capitalului acesteia, și la rândul ei structura capitalului arată proporția capitalului propriu în totalul capitalurilor.
Sunt întreprinderi care se autofinanțează în totalitate din resurse proprii, dar sunt și întreprinderi care solicită finanțare externă, lesinguri, credite bancare. Situațiile financiare aduc informații asupra modului de distribuire a dividendelor sau reinvestirea profitului; factorii principali care influențează politica dividendelor sunt situațiile financiare ale întreprinderii și preferințele acționarilor și investitorilor.
1.5. Caracteristicile calitative ale informației conținute în situațiile financiare anuale
În scopul întocmirii situațiilor financiare anuale în baza IFRS entitățile economice vor efectua inventarierea și evaluarea elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii întreprinderii respective.
Utilizatorii situațiilor financiare întocmite în conformitate cu politicile contabile, include investitorii actuali și potențiali, personalul angajat, creditorii, furnizorii ,clienții, instituțiile statului și alte autorități, precum și publicul, aceștia utilizează situațiile financiare întocmite pentru necesitățiile lor.
În funcție de de părțile interesate, necesitățile de informații pot include următorele: investitorii au nevoie de informații pentru a decide dacă ar trebui să cumpere, să păstreze sau să vândă instrumente de capital, acționarii sunt interesați de informații care le permit să evalueze capacitatea societății comerciale, de a plăti dividente, angajații sunt interesați de informațiile care le permit să evalueze capacitatea societății comerciale de a oferi remunerații, pensii și alte beneficii de pensionare precum și oportunități profesionale.
Publicul este interesat de către situațiile financiare anuale ale entităților economice pentru că furnizează informații referitoare la evoluțiile recente legate de activitate și profitul ce rezultă din activitatea lor, motivul fiind dat de faptul că entitățile pot să aibă o contribuție însemnată la economia locală printr-o colaborare cu furnizorii locali, prin numărul de angajați locali.
O întreprindere economică prezintă anual un set complet de situații financiare, care cuprinde informații comparative, pe doi ani consecutivi iar prezentarea și clasificarea anumitor elemente în cadrul situațiilor financiare trebuie să fie consecvente de la o perioadă la alta.
Privind contabilitatea de angajamente, situațiile financiare sunt întocmite pe baza principiului contabil de angajamente, adică recunoașterea activelor și a pasivelor, a cheltuielilor și veniturilor atunci când au loc efectiv tranzacțiile, nu atunci cînd se fac plățile și încasările corespunzătoare tranzacțiilor efectuate de întreprindere.
Situațiile financiare aduc informații cu privire la politicile de investire a entității economice, care reprezintă o imobilizare de capital, angajarea de resurse umane și naturale, inițierea de relații, întreținerea lor cu întreprinderi din ramuri de activitate diferite. Situațiile financiare aduc informații cu privire la structura financiară și costul capitalului, structura financiară a unei întreprinderi reflectă compoziția capitalului acesteia, și la rândul ei structura capitalului arată proporția capitalului propriu în totalul capitalurilor.
Sunt întreprinderi care se autofinanțează în totalitate din resurse proprii, dar sunt și întreprinderi care solicită finanțare externă, lesinguri, credite bancare. Situațiile financiare aduc informații asupra modului de distribuire a dividendelor sau reinvestirea profitului; factorii principali care influențează politica dividendelor sunt situațiile financiare ale întreprinderii și preferințele acționarilor și investitorilor.
Conform OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014, pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014), caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă.
Relevanța:
Reprezintă acea calitate prin care situațiile financiare au capacitatea de a ajuta utilizatorii de informații în luarea deciziilor. Acestea au capacitatea de a ajuta utilizatorii dacă au valoare predictivă, valore de confirmare sau pe amândouă. Au valoare predictivă atunci când pot fi utilizate ca intrări în procesele aplicate de utilizatori pentru a previziona rezultatele viitoare.
Valoarea predictivă și valoarea de confirmare a informațiilor financiare sunt în strânsă legătură. Informațiile care au valoare predictivă și valoare de confirmare a informațiilor financiare sunt în strânsă legătură, cele care au valoare predictivă au de multe ori și valoare de confirmare, informațiile privind veniturile pe anul curent pot fii utilizate ca prognozarea veniturilor din anii următori.
Pragul de semnificație este un aspect al relevanței caracteristic unei entități, bazat pe natura și mărimea, elementelor la care se referă informațiile raportate de entitate, nu se specifică în reglementările actuale un nivel cantitativ al pragului de semnificație și nu se predetermină ce ar fi semnificativ într-o anumită situație.
Reprezentarea exactă:
Situațiile financiare anuale descriu informații și fenomene economice prin cuvinte și mai ales numere, cifre, iar pentru a fi o descriere exactă , trebuie să fie completă, fără erori, și neutră.
Trebuie să includă toate informațiile necesare pentru ca un utilizator să înțeleagă fenomenul descris, explicațiile. O descriere completă a unor elemente din bilanț cuprinde descrierea naturii elementelor respective, descriere numerică, pentru unele elemente o descriere completă poate impune și explicații privind faptele semnificative privind și calitatea, natura elementelor, factorilor care ar putea să le afecteze calitatea natura și procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.
O descriere neutră este cea care nu suportă influențe în prezentarea informațiilor, financiare, nu este denaturată, este ponderată, accentuată, și nu are informații fără scop. Informațiile financiare relevante sunt definite ca acele informații care generează o diferență în deciziile luate de către utilizatori.
Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor iar procesul utilizat în generarea informațiilor raportate a fost selectat și aplicat fără erori.
Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale ca oportunitatea, comparabilitatea inteligibilitatea,verificabilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informațiilor situațiilor financiare, relevante și reprezentate exact.
Comparabilitatea:
Este acea calitate prin care informațiile privind entitatea raportoare sunt mult mai utile dacă pot fii comparate cu informații similare despre aceeați entitate aferente unei alte perioade sau date. Este una dintre caracteristicile calitative care permite utilizatorilor săi să indentifice și să înțeleagă similitudinile și diferențele între elemente.
Consecvența:
Nu este identică cu comparabilitatea, se referă la utilizarea acelorlași metode pentru aceleași elemente, de la o perioadă la alta, în cadrul entității raportoare sau sau într-o singură perioadă pentru entități diferite. Pentru ca informațiile să fie comparabile aspectele similare ca natură trebuie să fie prezentate similar, aspectele diferite fiind și ele prezentate diferit. O reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant trebuie în mod firesc să aibă un anumit grad de comparabilitate, cu o reprezentare exactă a unui fenomen economic relevant similar al entității raportoare.
Verificabilitatea:
Ajută în a asigura utilizatorii că informațiile reprezintă exact fenomenele economice pe care își propune să le reprezinte. Diferiți observatori independenți și în deplină cunoștință de cauză ajung la un consens cu privire la faptul că o descriere este o reprezentare exactă.
Ea poate fii directă și se referă la verificarea unei valori sau indirectă, care se referă la verificarea intrărilor, recalcularea rezultatelor, sau alte tehnici cu utilizarea aceleiași metodologii.
Oportunitatea:
Este acea calitate prin care informațiile sunt disponibile factorilor decizionali pentru ca ei să ia decizii în timp util.
Cu cât sunt mai vechi informațiile cu atât sunt mai puțin utile, doar unele informații pot rămâne utile mult după sfărțitul perioadei de raportare.
Inteligibilitatea:
Este acea calitate prin care clasificarea, caracterizarea și prezentarea clară a informațiilor în mod concis, fac ca informațiile să fie inteligibile. Rapoartele financiare sunt întocmite pentru utilizatorii care dispun de cunoștințe suficiente privind activitățile de afaceri și economice și care studiează și analizează înformațiile cu atenția cuvenită. Prezentarea rapoartelor financiare trebuie făcută în așa fel ca să permită înțelegerea lor de către diferitele categorii de utilizatori ai informațiilor cuprinse în aceste rapoarte.
Caracteristicile calitative amplificatoare:
Respectiv comparabilitatea, verificabilitatea, oportunitatea, inteligibilitatea, trebuiesc maximizate, fie individual sau în grup nu pot face informațiile utile dacă respectivele informații nu sunt prezentate corect sau sunt irelevante.
1.6. Struсtura situațiilor financiare anuale
Conform OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014, OMFP nr. 773/2015, OMFP nr. 123/2016, entitățile pot fii grupate în micoentități, entități mici, entități mijlocii și entități mari,OMFP nr 4160/2015
Încadrarea se face pe baza balanței de verificare încheiate la sfârșitul exercițiului financiar 2014/2015, cele care și-au ales exercițiul financiar diferit de anul calendaristic determină criteriile respective astfel încât finele exercițiului financiar să fie la o dată ulterioară datei de 1 ianuarie 2016, conform OMFP 123/2016.
Obiесtivul situațiilor finanсiarе anualе este furnizarea de informații și date despre poziția financiară a firmei, performanțele și modificările în timp a poziției financiare, fluxurile de trezorerie ale unei entității, utile unei categorii largi de utilizatori. Situațiile financiare anuale constituie un tot unitar iar elementele direct legate de evaluarea poziției financiare, reflectate în bilanț sunt activele, datoriile și capitalurile proprii.
Bilanțul cuprinde activele și datoriile întreprinderilor economice incluse în consolidare, prin însumarea elementelor similare.
Stocurile pot fi prezentate ca un singur element, valorile contabile ale acțiunilor în capitalul entităților incluse în consolidare se compensează cu proporția pe care o reprezintă în capitalul și rezervele acestor entități: compensările se efectuează pe baza valorilor contabile ale datoriilor și activelor identificabile la data achiziției de acțiuni, sau la data în care întreprinderea devine o filială.
Diferențele din compensări se înregistrează direct la elementele din bilanțul consolidat care au valori superioare sau inferioare valorilor lor contabile.
Astfel diferențele pozitive se evidențiează la elementul ”fond comercial pozitiv,, iar cea negativă la ”fond comercial negativ,,. Elementele acestea și metodele utilizate sunt pecificate în notele explicative menționate anterior.
Compensarea valorilor contabile ale acțiunilor capitalului întreprinderilor incluse în grup nu se aplică acțiunilor societății mamă de către cele incluse în consolidare, iar suma acțiunilor ce revine în filialele din consolidarea respectivă deținute de către alte persoane dina fara grupului se prezintă sepoarat la”interese minoritare,, ce trebuiesc prezentate în cadrul capitalurilor proprii separat de capitalurile proprii ale societății mamă.
Contul de profit și pierdere este format din elementele de venituri și cheltuieli ale societăților din consolidare încorporate prin însumarea elementelor similare. Suma oricărui profit sau pierdere atribuibilă acțiunilor în filialele incluse în consolidare se prezintă separat la elementul” profitul sau pierderea exercițiului financiar aferent intereselor minoritare,, din cadrul contului de profit și pierdere.
Activele sunt resurse controlate de către entitate ca rezultat a unor evenimente trecute, și de la care se așteaptă generarea de beneficii economice viitoare pentru entitate; activele sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț atunci când este probabilă realizarea beneficiilor economice viitoare și activele respective au un cost sau o valoare care poate fii evaluată în mod credibil.
Datoriile sunt obligații actuale ale entității economice ce decurg din evenimente trecute, iar prin decontarea lor se așteaptă să rezulte o ieșire de resurse care încorporează beneficii economice. Datoriile sunt recunoscute în contabilitate și prezentate în bilanț atunci când este probabil o ieșire de resurse încorporând beneficii economice va rezulta din decontarea unor obligații prezente și când valoarea la care se vor realiza aceste decontări pot fi evaluate în mod credibil.
1.7 Βilanțul сontabil și рoziția finanсiară a firmеi
Formatul bilanțului al bilanțului prescurtat și al contului de profit și pierdere nu se modifică de la un exercițiu financiar la altul, doar în cazuri excepționale sunt permise abateri de la acest principiu scopul fiind urmărirea imaginii fidele a activelor, datoriilor, apoziției financiare și a profitului sau pierderea entității economice.
Abaterile și justificările corespunzătoare se prezintă în notele explicative la situațiile financiare anuale.
Elementele se prezintă în bilanț separat într-o ordine indicată prin lege iar formatul nomenclatura și terminologia elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere sunt precedate de cifre arabe și sunt adaptate prin reglementări speciale emise de către Ministerul Finanțelor Publice și alte autorități atunci cînd este cazul. Pentru fiecare element de bilanț, trebuie prezentată valoarea aferentă exercițiului financiar la care se referă bilanțul dar și valoarea aferentă exercițiului financiar precedent:
Structura formularului bilanț: active imobilizate care cuprind: imobilizările necorporale cu cheltuielile de constituire, cheltuieli de dezvoltare, concesiuni, brevete, licențe, mărci comerciale, drepturi și active similare, active necorporale, fondul comercial, avansuri; imobilizările corporale cu terenuri și construcții, instalații tehnice și mașini, instalații, utilaje și mobilier, investiții imobiliare, active corporale de exploatare, active biologice productive, avansuri și imobilizări corporale în curs de execuție; imobilizările financiare cu acțiuni deținute la entitățile afiliate, împrumuturi acordate entităților afiliate, interese de participare, împrumuturi acordate entităților, investiții deținute ca imobilizări, alte împrumuturi.
A doua mare grupă de active ce sunt prezente în bilanț sunt activele circulante reprezentate de: stocuri de materii prime și materiale consumabile, producția în curs de execuție, produse finite și mărfuri, avansuri; creanțe reprezentate de sumele care urmează a fii încasate după o perioadă mai mare de un an și care se prezintă separat pe fiecare element în parte ca: sume de încasat de la entitățile afiliate, creanțe comerciale, capital subscris nevărsat, alte creanțe; investițiile pe termen scurt pe componentele sale, casa și conturi la bănci.
Cheltuielile în avans sunt evidențiate separat în bilanț.
Datoriile care trebuiesc plătite într-o perioadă de până la un an sunt reprezentate în bilanț prin elemente ca împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, sume datorate instuțiilor de credit, datorii comerciale furnizori, efecte de comerț de plătit, sume datorate entităților afiliate și altor entități, datorii fiscale, alte datorii plătibile până într-un an.
Datoriile pe termen lung sunt reprezentate în bilanț de sumele datorate instituțiilor de credit, împrumuturi din obligațiuni, datorii comerciale, efecte de comerț de plătit, efectiv toate datoriile, sumele ce reprezintă obligațiile societății comerciale care nu se plătesc într-un an.
În bilanț sunt prezentate și provizioanele pentru litigii, pentru garanții acordate clienților, pentru pensii, impozite și alte provizioane. Urmează veniturile în avans care ca și cheltuielile în avans sunt prezentate separat.
Ultimile elemente prezente în formularul 10-Bilanț sunt reprezentate de elementele de capitaluri: capital subscris vărsat și nevărsat, prime legate de capital, rezerve din reevaluare, rezerve, rezerve legale, rezerve legale sau contractuale, alte rezerve, profitul sau pierderea reportată, profitul sau pierderea exercițiului financiar.
1.8 Сontul dе рrofit și рiеrdеrе și реrformanța întreprinderii
Întreprinderile trebuie să prezinte, fie în contul de profit și pierdere fie în notele la contul de profit și pierdere, o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor fie pe funcția lor în cadrul întreprinderii.
Contul de profit și pierdere este o componentă a bilanțului contabil și s-a introdus în situațiile financiare anuale ca o necesitate a controlului respectării intereselor fiscale ale instituțiilor statului, ca informații pentru managementul societății, pentru administrator, ca domeniu de interes privind profitul, sursele de profit, structura cheltuielilor pentru exercițiul financiar încheiat.
Asigură cunoașterea modalității de constituire a rezultatului obținut prin compararea valorilor privind vânzările, denumite venituri, cu cele referitoare la consumurile sau utilizările de resurse aferente veniturilor obținute denumite cheltuieli. Rezultatul exercițiului poate fi favorabil fiind un profit brut care se impozitează, sau nefavorabil denumit pierderea exercițiului, determinat prin scăderea din veniturile totale a cheltuielilor totale, atunci când cheltuielile totale sunt mai mari decât veniturile totale se înregistrează pierdere.
Nu numai în cadrul Contului de profit și pierdere ci în toată contabilitatea financiară veniturile și cheltuielile sunt prezentate astfel: pentru venituri se ține seama de natura rezultatelor și natura activității societății, iar pentru cheltuieli natura resurselor utilizate și natura activității societății economice.
Veniturile se delimitează astfel: venituri din vânzări, din producția stocată, din producția de imobilizări, alte venituri de exploatare, venituri din dobânzi, alte venituri financiare, venituri din amortizări și provizioane.
Cheltuielile sunt structurate în raport cu natura resurselor utilizate astfel: cheltuieli cu materiile prime, materialele și mărfurile, cheltuieli cu serviciile terți, cheltuieli cu impozitele și taxele, cheltuieli cu salariile și personalul, cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli cu impozitele și taxele, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu dobânzile, alte cheltuieli financiare, cheltuieli cu amortizările și provizioanele.
Rezultatul obținut profit sau pierdere se determină în mod distinct pentru fiecare grupă în parte, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar.
În sistemul contabil din țara noastră prezintă un mare interes redarea modului de calcul a indicatorilor privind activitatea de exploatare așa cum este ea văzută prin Contul de profit și pierdere.
1.9. Situația fluxurilor dе trezorerie, importanța lorpentru anumite companii
Marii contribuabili au datoria întocmirii fluxurilor de trezorerie la întocmirea situațiilor financiare anuale. Situația fluxului de trezorerie indică numerararul care a fost generat și apoi cheltuit , modificările de solduri de numerar de la o perioada la alta. Este reglemetat și de IAS 7 și de OMFP 1802/2014
Există două metode de dezvoltare și evidență a fluxurilor de trezorerie, directă și indirectă Fluxurile de trezorerie sunt formate din:
Activități din exploatare. Intrări de numerar: din vânzarea bunurilor și serviciilor; din rentabilitatea împrumuturilor, dobânda; orice alte venituri considerate venituri din exploatare conform legii contabilității. Ieșiri de numerar: către furnizori pentru stocurile achizițior;dobânzi aferente creditelor; orice alte cheltuieli recunoscute de legea contabilității ca activitate de exploatare.
Activități de investiții. Intrări de numerar: din vânzarea activelor cum ar fi terenuri, mijloace fixe; din vânzarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri proprii ale altor societăți comerciale; in vânzarea altor instrumente de creanță ale altor societăți comerciale care au fost achiziționate de către entitatea economică. Ieșiri de numerar: plăți din numerar pentru achiziționarea activelor productive, mijloace fixe, terenuri; plăți pentru achiziționarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri ale altor companii; achitarea împrumuturilor către alte companii.
Activități de finanțare. Intrări de numerar: intrări de numerar din vănzarea instrumentelor de capital; Ieșiri de numerar: plata dividendelor către acționari; achiziționarea capitalurilor în circulație; rambursarea datoriilor pe termen lung.
CAPITOLUL 2
ORGANIZAREA SOCIETĂȚII SC ACTIV-PROD SRL
Organizarea societății SC ACTIV-PROD SRL.
ACTIV PROD SA este o companie privată românească fondată în anul 1940 și este specializată în producția pentru echipamente pentru uz profesional pentru bucătăriiți servirea produselor alimentare. Conducerea companiei este ajutată de către un personal dinamic care datorită abilităților sale și-a consolidat o structură tehnică productivă eficientă.
O cunoaștere foarte bună și în profunzime a pieței împreună cu adoptarea de tehnologii noi și foarte noi mereu a permis ca ceastă societate să satisfacă cererile de funcționalitate a celor mai exigenți clienți ai săi, calitatea produselor sale fiind remarcabilă șa cele mai înalte niveluri
2.2. Organizarea serviciului economic al SC ACTIV-PROD SRL
Conducerea societății de contabilitate stabilește politicile contabile pentru operațiunile financiar contabile, și prin intermediul acestora își fundamentează deciziile. Politicile contabile au fost elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare anuale, a unor informații: relevante credibile. Modificarea politicilor contabile este permisă doar dacă este cerută de lege sau are ca rezultat informații mai relevante sau mai credibile referitoare la operațiunile entității. Societatea trebuie să menționeze în notele explicative orice modificări ale politicilor contabile, pentru ca utilizatorii să poată aprecia dacă noua politică contabilă a fost aleasă în mod adecvat, efectul modificării asupra rezultatelor raportate ale perioadei și tendință reală a rezultatelor activității societății. Principiile contabile conform IAS (societatea aplică princiipiile contabilității conform prevederilor legale în vigoare) iar dintre acestea amintim:
Principiul continuității activității. Presupune că întreprinderea își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia.
Principiul permanenței metodelor. Presupune continuitatea aplicării acelorași reguli și norme privind evaluarea stocurilor, calculul amortizării imobilizărilor, înregistrarea elementelor patrimoniale și rezultatelor, în scopul de a asigura compatibilitatea în timp a informațiilor.
Principiul prudenței. Presupune ca valoarea fiecărui element patrimonial să fie determinată având în vedere toate pierderile posibile și deprecierile ce s-ar putea produce.
Principiul pragului de semnificație. Conform acestuia, orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative, dar care au aceeași natură sau funcție, trebuie însumate.
Contabilitatea financiară este reglementată prin norme unice pe țară și are drept scop reflectarea patrimoniului întreprinderii și calcul rezultatului activității într-o formă sintetică, globală.
CAPITOLUL 3
ANALIZA REZULTATELOR ECONOMICE OBTINUTE DE SOCIETATEA SC ACTIV-PROD SRL IN ANII 2015-2016.
3.1. Analiza dinamicii cifrei de afaceri la SC ACTIV-PROD SRL.
Pentru a efectua analiza cifrei de faceri la SC ACTIV-PROD SRL, o vom efectua prin prisma modificării factorilor individualizați în următoarele relații funcționale, a se vedea Tabelul nr 3.1. de mai jos pentru evidențierea factorilor economici implicați, valorile lor sunt conforme cu situațiia financiară din 2016 a societății comerciale.
Analiza dinamicii cifrei de afaceri prin prisma modificării numărului mediu al personalului, a gradului de înzestrare tehnică a muncii cu mijloace fixe, a proprției mijloacelor fixe cu rol activ în procesul economic în totalul mijloacelor fixe, a producției exercițiului care revine la un leu mijloace fixe cu rol activ în procesul economic și a gradului de valorificare a producției exercițiului.
Pe baza calculelor efectuate anterior se pot formula următoarele concluzii: cifra de afaceri a scăzut considerabil în 2016 față de 2015 cu 93563 lei, iar factorul care a determinat substanțial regresul cifrei de afaceri a fost influența modificării proporției mijloacelor fixe cu rol activ în procesul economic în totalul mijloacelor fixe de -412986 lei , ceilalți factori au valori pozitive dar un total al lor un pot acoperi influența negativă a acestui factor, deci se impune o valorificare corespunzătoare a acestor mijloace fixe cu rol activ în procesul economic și o valorificarea corespunzătoare și nestagnarea stocurilor de produse finite, semifabricate, producție neterminată, materia prime și materiale consumabile.
3.2. Analiza tipului de activitate al SC ACTIV-PROD SRL.
Pentru a vedea ce tip de activitate intensivă sau extensivă îl desfășoară această societate comercială pe baza modului de utilizare a factorilor primari ai procesului economic precum forța de muncă mijloacele fixe și resursele materiale și energetice.
Concluzii asupra analizei tipului de activitate al SC ACTIV-PROD SRL:
Pe baza calculelor efectuate se poate spune că activitatea firmei analizate nu areun caracter preponderent intensiv, cifra ei de afaceri scăzând considerabil, dacă vedem Anexele unde sunt prezentate situațiile financiare și din anii 2013-2014, aceși ani au fost mult mai buni din punct de vedere al profitului net și al cifrei de afaceri. Deși profitul net este puțin mai mare aceasta se datorează impozitului pe profit sau altor relaxări fiscale după cum se oservă din Contul de profit și pierdere 2015-2016(ANEXE). O activitate de tip intensiv se caracterizează prin creșterea ratei rentabilității vânzărilor cu aceleași mijloce fixe și același personal angajat, economisirea stocurilor și a resurselor de energie, apă, gaze. Se poate spune despre deciziile managerilor că nu au fost tocmai bune, elaborate și aplicate în perioada 2015-2016, ele nu au condus la o utilizare eficientă a factorilor primari ai procesului economic și nu au fost create premisele necesare diminuării procesului relativ al cheltuielior de exploatare aferente cifrei de afaceri, creșterea exercișiului financiar, care ar duce implicit și la creșterea performanței financiare a firmei, fapt evidențiat și în ANEXE -unde se văd fluctuațiile negative a soldurilor intermediare de gestiune și ele caracterizează preponderent performanța financiară a firmei.
3.3. Analiza eficienței utilizării activelor circulante SC ACTIV-PROD SRL.
Analiza eficienței utilizării activelor circulante SC ACTIV-PROD SRL se poate studia prin
A.Dinamica valorii medii a activelor circulante prin prisma influenței modificării cifrei de afaceri exprimate în medie într-o zi și a vitezei de rotație a activelor circulante exprimată prin durata medie în zile a unei rotații.
B.Dinamica rezultatului, profitului din exploatare prin prisma modificării valorii medii a activelor circulante, a numărului mediu de rotații al activelor circulante exprimată și ratei rentabilității vânzărilor.
A.Dinamica valorii medii a activelor circulante prin prisma influenței modificării cifrei de afaceri exprimate în medie într-o zi și a vitezei de rotație a activelor circulante exprimată prin durata medie în zile a unei rotații.
Scăderea numărului de zile aferent unei rotații a activelor citculante, este nesemnificativ astfel și valoarea stocurilor medii a scăzut în 2016 față de 2015 cu 551210 lei iar acest fenomen negativ a mărit nivelul absolut al imobilizărilor de resurse financiare în forma activelor circulante sub forma banilor cu 41610 lei, trebuie monotorizată lichiditatea firmei pentru a asigura lichiditățile necesare unei bune funcționări a activității sale economice.
Realizarea unei cifre de afaceri mai mari va implica evident și un volum de active circulante corespunzător care trebuie majorat în perioada imediat următoare.
Profitul din exploatare aferent cifrei de afaceri s-a diminuat în perioada de calcul comparativ cu periaada de bază cu 58093 de lei; cauzele, motivele diminuării profitului din exploatare se datorează scăderii vitezei de rotație a activelor circulante și diminuarea ratei rentabilității vânzărilor, rata rentabilității cifrei de afaceri; Factorii de influență negativă , au determinat micșorarea profitului din exploatare aferent cifrei de afaceri , scăderea activelor circulante cu 551210 lei. Scăderea vitezei de rotație a activelor circulante propagă o influență nefavorabilă asupra rezultatului profitului net al exercițiului și atenționează asupra stingerii necesității pentru aplicarea măsurilor corespunzătoare care să limiteze nivelul stocurilor de produse finite ți semifabricate pentru vânzare care stagnează și nu se vând dar și cele de materii prime și materiale consumabile din producția în curs de execuție,ambalaje, mărfuri.
Cheltuielile totale au scăzut în 2016 față de 2015 dar au scăzut considerabil și ânzările totale ducînd implicit și prin scăderea cifrei de afaceri în 2015 față de 2016 la scăderea profitului brut respectiv a profitului net în 2016 față de 2015.
CAPITOLUL 4. ANALIZA GENERALĂ A BILANȚULUI CONTABIL LA SC ACTIV-PROD SRL.
Analiza generală a bilanțului este o analiză a situației activelor datoriilor și capitalurilor proprii și se bazează pe analiza structurii totalului activelor pe fiecare grupă și a corelațiilor existente între posturi și elemente în statică dar și în dinamică folosindu-se de două metode analiza pe verticală a bilanțului și analiza pe orizontală a bilanțului.
4.1.Analiza generală a bilanțului
Analiza pe verticală a bilanțului are ca scop caracterizarea modificărilor ce au avut loc prin prisma structurii pe grupe, posturi sau elemente, înregistrate la sfârșitul perioadei analizate comparativ cu începutul exercițiului financiar față de un alt moment anterior ales ca bază de comparație.
Analiza ratelor de structură a activului
1 Analiza în statică și în dinamică, a mărimilor relative de structură care privesc totalul activelor prin prisma grupelor componente:
Active imobilizate / Total active;
Imobilizări necorporale/ Total active;
Imobilizări corporale / Total active;
Imobilizări financiare / Total active;
Active circulante / Total active;
Stocuri / Total active;
Creanțe / Total active;
Învestiții pe termen scurt / Total active;
Casa și conturi la bănci / Total active;
Cheltuieli în avans / Total active;
Rata activelor imobilizate. Măsoară gradul de investire a capitalului fix, când are un grad mare este datorită ponderii a dotărilor tehnice reprezentate de echipamentele, utilajele și instalațiile întreprinderii analizate. Acestă rată are o evoluție ușor descrescătoare în perioada 2012-2016 reflectând lipsa investițiilor în imobilizări, nivelul ratei este influențat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe care diminuează valorile rămase ale imobilizărilor corporale și necorporale ce au fost supuse amortizării.
Rata imobilizărilor necorporale are un nivel mic, neglijabil.
Rata imobilizărilor financiare are și ea un nivel foarte mic, neglijabil.
Rata activelor circulante exprimă ponderea pe care o are activul circulant în totalul activului întreprinderii analizate în perioada 2012-2016. Aceasta este ușor crescătoare datorită creșterii ușoare a disponibilităților bănești.
Rata stocurilor adică ponderea stocurilor în cadrul activelor întreprinderii a crescut cu 2% în 2013 față de 2012 urmând să scadă în 2014 cu 4 procente revenind în 2016 la o rată de 9,61%, fluctuația stocurilor rămâne totuși nesemnificativă.
Rata creanțelor a fost de peste 40% în 2012 și 2016, iar în 2013 și 2015 a avut valori mult mai scăzute: atunci când a înregistrat valori mai mari a avut influențe neplăcute asupra lichidităților asupra gradului de lichiditate a întreprinderii analizate.
Rata disponibilităților este înfluențată de raportul dintre durata medie de încasare a creanțelor și durata medie de achitare a obligațiilor care are un nivel foarte slab în 2015 înregistrând valoarea cea mai scăzută.
Analiza ratelor de structură a pasivului
Aceasta permite aprecierea politicii financiare aîntreprinderii prin punerea în evidență a uinor aspecte privind stabilitatea și autonomia financiară a acesteia.
Fluctuațiile de structură a pasivelor sunt date de fluctuațiile rezultatului reportat din anii anteriori și a profitului net din fiecare exercițiu financiar, în rest pe toată perioada de analiză 2012-2016 nu s-au produs mișcări de capital social , nici creșterea de rezerve sau alte fonduri, capitalurile proprii având valori aproximativ egale pe toată perioada de analiză economică.
4.2.Analiza ratelor financiare
Indicatorii financiari se pot grupa astfel
Grupa indicatorilor de performață financiară;
Grupa idicatorilor de eficiență a utilizării activelor circulante;
Grupa indicatorilor de lichiditate;
Grupa indicatorilor de îndatorare solvabilitate;
Grupa indicatorilor acțiunilor și dividendelor.
Grupa indicatorilor de performață financiară;exprimă utilizarea cât mai bună, eficientă a resurselor materiale și financiare în activitatea de exploatare la nivelul societății în perioada analizată.
1.Grupa indicatorilor de performață financiară.
Rentabilitatea economică reprezintă remunerarea capitalurilor proprii și împrumutate, investite pe termen lung, aceasta trebuie să fie la nivelul ratei medie a dobânzii și al riscului economic și financiar asumat de către creditorii întreprinderii în cauză și asociații ei, are o valoare mică pe toată perioadade analiză economică.
Rentabilitatea veniturilor exprimă eficiența valorificării produselor și serviciilor oferite de de întreprindere, indicatorul are o trend crescător în anii 2012-2014 înregistrând valori scăzute în anii următori.
Rata costurilor măsoară eficiența cu care s-a realizat consumul de resurse materiale și resurse umane și are un nivel mic pe toată perioada de analiză economică este aproximativ egală cu cea a veniturilor , mai mare în fiecare an doar cu un procent față de rata veniturilor dar prezintă aceeași evoluție în schimb.
Rentabilitatea financiară măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii, ea trebuie să înregistreze valori mai mari decât rata medie a dobânzii, are o tendință de creștere în 2013, 2014 cu 3 procente mai ridicată față de 2013 dar are valori scăzute în 2015, 2016 respectiv 1,26% și 0,87%, scădere determinată de scăderea rezultaului curent.
Rotația activului total Ca /At reprezintă gradul de reânoire a activului total prin cufra de afaceri, are o tendință aproape constantă în perioada analizată 2012-2016.
Rotația imobilizărilor nete Ca/In este aproape constantă în perioada 2012-2016 și are o valoare relativ mică.
Durata de rotație a activelor circulante (Ac/Ca)*365 are o tendință de scădere , nivelul cel mai ridicat a fost în anul 2012 ,în 2013 a scăzut de la 189 zile la 80 de zile, a crescut la 176 de zile în anul 2014 continund apoi să scdă în 2015 și în 2016, are deci un nivel nesatisfăcător.
Durata de rotație a stocurilor (St/Ca)*365, înregistrează o ușoară tendință de creștere având un nivel satisfăcător pe ansamblul perioadei analizate.
Durata de încasare a clienților , a creanțelor (Cr/Ca)*365, are o fluctuație descrescătoare ca număr de zile pe toată perioada analizată de la 156 de zile în 2012 la 147 de zile în 2013,117 de zile în 2014, și rămne constantă în anul 2015- 2016, dar totuși mult departe de valoare de 30 de zile, care este durata normală de încasarea creanțelor de la clienții săi.
Durata de plată a furnizorilor , a datoriilor (Fz/Ca)* 365, are o fluctuație descrescătoare ca număr de zile pe toată perioada analizată de la 218 de zile în 2012 la 114 zile în 2014, acrescut la 159 de zile în 2015,ajungnd totuși în 2016 la o durată de 105 zile, dar este o durată de rotație nesatisfăcătoare pentru că furnizorii ar trebui plătiți la 30 de zile, deci încasez târziu , plătesc târziu.
Decalajul nefavorabil dintre încasări și plăți influențează în mod negativ trezoreria netă disponibilă, determinnd întreprinderea să dispună la atragerea de noi resurse bănești pentru a acoperi insuficiența de trezorerie.
Grupa indicatorilor de lichiditate.
Prin analiza lichidității entităților economice se urmărăște capacitatea ei de a-și achita obligațiile de exploatare din active curente cu diferite grade de lichiditate, dar ți evaluarea riscului incapacității de plată.
În tabelul următor sunt prezentați acești indicatori de lichiditate (tabelul 4.7):
Rata de lichiditate curentă compară totalitatea activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe termen scurt sadente sub un an, nivelul bun fiind de 1,2, nivelul cel mai bun este în 2013 de 1,82.
Rata de lichiditate rapidă exprimă capacitatea firmei de a- și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități bănești, nivelul optim este între 0,8 și 1, se observa că in 2014 și în anul 2015 a atins un nivel otim admis, în restul perioadei are valori sub nivelul minim admis.
Rata de lichiditate imediată apreciează măsura în care datoriile exigibile care pot fii acoperite pe seama disponibilităților bănești, nivelul asigurator este de 1/3, se oservă astfel că are un nivel foarte mic, valori nesatisfăcătoare pe toată perioada de analiză 2012-2016, ceea ce înseamnă o diminuare a capacității de plată imediată a obligațiilor la termen către furnizori.
CAPITOLUL 5
CONCLUZII PROPUNERI:
În opinia unor economiști obiectul analizei economice este stabilirea și cuantificarea relațiilor cauzale între indicatorii economico-financiari și factorii determinanți. Realizarea acestui obiectiv presupune parcurgerea ca metodă proprie a unor etape de lucru:
Comparația , metodă de analiză calitativă vizează obținerea unei abateri a indicatorului fașă de valoarea de referinșă luată ca bază de comparație, abaterea rezultată trebuie separată pe cauze generatoare și interpretată prin prisma factorilor; servește analizei în dinamică existînd posibilitatea de a examina și aprecia rezultatele economice nu ca mărimi în sine ci în raport cu un criteriu, cu o bază de comparație, stabilind nivelurile,proporțiile și ritmurile de dezvoltare ale acestora.
Instituțiile statului și alte autorități sunt interesați de alocarea resurselor, acestea solicită informații pentru a reglementa activitatea societății comerciale, pentru a determina politica fiscală ca bază pentru calculul venitului național și a altor indicatori.
Publicul, situațiile financiare pot ajuta publicul furnizând informații referitoare la evoluții recente și tendințele legate de creșterea economică a societății comerciale.
Utilizatorii situațiilor financiare anuale includ investitorii prezenți dar și cei din viitor-potențialii investitori, personalul angajat, creditorii, furnizorii, clienții, instituțiile statului și alte autorități interesate, publicul larg; toți utilizează informațiile pentru necesitățile lor.
Investitorii sunt preocupați de riscul inerent tranzacțiilor și de rentabilitatea investițiilor lor, au nevoie de informații în deciziile lor de a vinde sau a cumpăra, a păstra instrumentele de capital, interesul acționarilor cuprinde și capacitatea entității de a plăti dividende.
Angajații sunt interesați de informații privind stabilitatea, profitabilitatea angajatorilor lor, capacitatea entității de a oferii remunerații corespunzătoare muncii prestate, oportunități profesionale, pensii și alte beneficii.
Creditorii sunt interesați de informații care le permit să determine dacă împrumuturile acordate și dobânzile aferente creditelor contractate de către entitățile economice vor fii rambursate la timp.
Furnizorii și alți creditori sunt interesați de informații care le permit să determine dacă sumele care le sunt datorate vor fii plătite la scadență, ei au în vedere o perioadă scurtă de timp față de creditori, cu excepția informațiilor pentru clienții mari de care sunt interesați pe perioade mari de timp.
Clienții sunt interesați de informații despre continuitatea activității unei entități economice, atunci când au o colaborare pe termen lung sau sunt dependenți de ea.
Instituțiile statului și alte autorități sunt interesate de alocarea resurselor de întreaga activitate a entităților economice. Ele solicită informații pentru a reglementa activitatea entităților economice, pentru a elabora politica fiscală, pentru baza de calcul a venitului național și a altor indicatori statistici.
Publicul este interesat de către situațiile financiare anuale ale entităților economice pentru că furnizează informații referitoare la evoluțiile recente legate de activitate și profitul ce rezultă din activitatea lor, motivul fiind dat de faptul că entitățile pot să aibă o contribuție însemnată la economia locală printr-o colaborare cu furnizorii locali, prin numărul de angajați locali.
O întreprindere economică prezintă anual un set complet de situații financiare, care cuprinde informații comparative, pe doi ani consecutivi iar prezentarea și clasificarea anumitor elemente în cadrul situațiilor financiare trebuie să fie consecvente de la o perioadă la alta.
Privind contabilitatea de angajamente, situațiile financiare sunt întocmite pe baza principiului contabil de angajamente, adică recunoașterea activelor și a pasivelor, a cheltuielilor și veniturilor atunci când au loc efectiv tranzacțiile, nu atunci cînd se fac plățile și încasările corespunzătoare tranzacțiilor efectuate de întreprindere.
Situațiile financiare aduc informații cu privire la politicile de investire a entității economice, care reprezintă o imobilizare de capital, angajarea de resurse umane și naturale, inițierea de relații, întreținerea lor cu întreprinderi din ramuri de activitate diferite. Situațiile financiare aduc informații cu privire la structura financiară și costul capitalului, structura financiară a unei întreprinderi reflectă compoziția capitalului acesteia, și la rândul ei structura capitalului arată proporția capitalului propriu în totalul capitalurilor.
Sunt întreprinderi care se autofinanțează în totalitate din resurse proprii, dar sunt și întreprinderi care solicită finanțare externă, lesinguri, credite bancare. Situațiile financiare aduc informații asupra modului de distribuire a dividendelor sau reinvestirea profitului; factorii principali care influențează politica dividendelor sunt situațiile financiare ale întreprinderii și preferințele acționarilor și investitorilor.
Conform OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014, pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și situațiile financiare anuale consolidate (emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014), caracteristicile calitative fundamentale sunt relevanța și reprezentarea exactă.
Pragul de semnificație este un aspect al relevanței caracteristic unei entități, bazat pe natura și mărimea, elementelor la care se referă informațiile raportate de entitate, nu se specifică în reglementările actuale un nivel cantitativ al pragului de semnificație și nu se predetermină ce ar fi semnificativ într-o anumită situație.
Situațiile financiare anuale descriu informații și fenomene economice prin cuvinte și mai ales numere, cifre, iar pentru a fi o descriere exactă , trebuie să fie completă, fără erori, și neutră.
Trebuie să includă toate informațiile necesare pentru ca un utilizator să înțeleagă fenomenul descris, explicațiile. O descriere completă a unor elemente din bilanț cuprinde descrierea naturii elementelor respective, descriere numerică, pentru unele elemente o descriere completă poate impune și explicații privind faptele semnificative privind și calitatea, natura elementelor, factorilor care ar putea să le afecteze calitatea natura și procesul utilizat pentru a determina descrierile numerice.
O descriere neutră este cea care nu suportă influențe în prezentarea informațiilor, financiare, nu este denaturată, este ponderată, accentuată, și nu are informații fără scop. Informațiile financiare relevante sunt definite ca acele informații care generează o diferență în deciziile luate de către utilizatori.
Reprezentarea fără erori înseamnă că nu există erori sau omisiuni în descrierea fenomenelor iar procesul utilizat în generarea informațiilor raportate a fost selectat și aplicat fără erori.
Aplicarea caracteristicilor calitative fundamentale ca oportunitatea, comparabilitatea inteligibilitatea,verificabilitatea sunt caracteristici calitative care amplifică utilitatea informațiilor situațiilor financiare, relevante și reprezentate exact.
Conform OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014, OMFP nr. 773/2015, OMFP nr. 123/2016, entitățile pot fii grupate în micoentități, entități mici, entități mijlocii și entități mari,OMFP nr 4160/2015
Încadrarea se face pe baza balanței de verificare încheiate la sfârșitul exercițiului financiar 2014/2015, cele care și-au ales exercițiul financiar diferit de anul calendaristic determină criteriile respective astfel încât finele exercițiului financiar să fie la o dată ulterioară datei de 1 ianuarie 2016, conform OMFP 123/2016.
Contul de profit și pierdere este format din elementele de venituri și cheltuieli ale societăților din consolidare încorporate prin însumarea elementelor similare. Suma oricărui profit sau pierdere atribuibilă acțiunilor în filialele incluse în consolidare se prezintă separat la elementul” profitul sau pierderea exercițiului financiar aferent intereselor minoritare,, din cadrul contului de profit și pierdere.
Elementele se prezintă în bilanț separat într-o ordine indicată prin lege iar formatul nomenclatura și terminologia elementelor din bilanț și din contul de profit și pierdere sunt precedate de cifre arabe și sunt adaptate prin reglementări speciale emise de către Ministerul Finanțelor Publice și alte autorități atunci cînd este cazul. Pentru fiecare element de bilanț, trebuie prezentată valoarea aferentă exercițiului financiar la care se referă bilanțul dar și valoarea aferentă exercițiului financiar precedent:
Întreprinderile trebuie să prezinte, fie în contul de profit și pierdere fie în notele la contul de profit și pierdere, o analiză a cheltuielilor utilizând o clasificare bazată fie pe natura cheltuielilor fie pe funcția lor în cadrul întreprinderii.
Contul de profit și pierdere este o componentă a bilanțului contabil și s-a introdus în situațiile financiare anuale ca o necesitate a controlului respectării intereselor fiscale ale instituțiilor statului, ca informații pentru managementul societății, pentru administrator, ca domeniu de interes privind profitul, sursele de profit, structura cheltuielilor pentru exercițiul financiar încheiat. Asigură cunoașterea modalității de constituire a rezultatului obținut prin compararea valorilor privind vânzările, denumite venituri, cu cele referitoare la consumurile sau utilizările de resurse aferente veniturilor obținute denumite cheltuieli. Rezultatul exercițiului poate fi favorabil fiind un profit brut care se impozitează, sau nefavorabil denumit pierderea exercițiului, determinat prin scăderea din veniturile totale a cheltuielilor totale, atunci când cheltuielile totale sunt mai mari decât veniturile totale se înregistrează pierdere.
Nu numai în cadrul Contului de profit și pierdere ci în toată contabilitatea financiară veniturile și cheltuielile sunt prezentate astfel: pentru venituri se ține seama de natura rezultatelor și natura activității societății, iar pentru cheltuieli natura resurselor utilizate și natura activității societății economice. Veniturile se delimitează astfel: venituri din vânzări, din producția stocată, din producția de imobilizări, alte venituri de exploatare, venituri din dobânzi, alte venituri financiare, venituri din amortizări și provizioane. Cheltuielile sunt structurate în raport cu natura resurselor utilizate astfel: cheltuieli cu materiile prime, materialele și mărfurile, cheltuieli cu serviciile terți, cheltuieli cu impozitele și taxele, cheltuieli cu salariile și personalul, cheltuieli cu dobânzile, cheltuieli cu impozitele și taxele, cheltuieli cu personalul, cheltuieli cu dobânzile, alte cheltuieli financiare, cheltuieli cu amortizările și provizioaneleRezultatul obținut profit sau pierdere se determină în mod distinct pentru fiecare grupă în parte, rezultatul din exploatare, rezultatul financiar.
În sistemul contabil din țara noastră prezintă un mare interes redarea modului de calcul a indicatorilor privind activitatea de exploatare așa cum este ea văzută prin Contul de profit și pierdere.
Există două metode de dezvoltare și evidență a fluxurilor de trezorerie, directă și indirectă Fluxurile de trezorerie sunt formate din:
Activități din exploatare. Intrări de numerar: din vânzarea bunurilor și serviciilor; din rentabilitatea împrumuturilor, dobânda; orice alte venituri considerate venituri din exploatare conform legii contabilității. Ieșiri de numerar: către furnizori pentru stocurile achizițior;dobânzi aferente creditelor; orice alte cheltuieli recunoscute de legea contabilității ca activitate de exploatare.
Activități de investiții. Intrări de numerar: din vânzarea activelor cum ar fi terenuri, mijloace fixe; din vânzarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri proprii ale altor societăți comerciale; in vânzarea altor instrumente de creanță ale altor societăți comerciale care au fost achiziționate de către entitatea economică. Ieșiri de numerar: plăți din numerar pentru achiziționarea activelor productive, mijloace fixe, terenuri; plăți pentru achiziționarea instrumentelor de creanțe sau de capitaluri ale altor companii; achitarea împrumuturilor către alte companii.
Activități de finanțare. Intrări de numerar: intrări de numerar din vănzarea instrumentelor de capital; Ieșiri de numerar: plata dividendelor către acționari; achiziționarea capitalurilor în circulație; rambursarea datoriilor pe termen lung.
ACTIV PROD SA este o companie privată românească fondată în anul 1940 și este specializată în producția pentru echipamente pentru uz profesional pentru bucătăriiți servirea produselor alimentare. Conducerea companiei este ajutată de către un personal dinamic care datorită abilităților sale și-a consolidat o structură tehnică productivă eficientă.
O cunoaștere foarte bună și în profunzime a pieței împreună cu adoptarea de tehnologii noi și foarte noi mereu a permis ca ceastă societate să satisfacă cererile de funcționalitate a celor mai exigenți clienți ai săi, calitatea produselor sale fiind remarcabilă șa cele mai înalte niveluri
Conducerea societății de contabilitate stabilește politicile contabile pentru operațiunile financiar contabile, și prin intermediul acestora își fundamentează deciziile. Politicile contabile au fost elaborate astfel încât să se asigure furnizarea, prin situațiile financiare anuale, a unor informații: relevante credibile.
Principiile contabile conform IAS (societatea aplică princiipiile contabilității conform prevederilor legale în vigoare) iar dintre acestea amintim:
Principiul continuității activității. Presupune că întreprinderea își continuă în mod normal funcționarea într-un viitor previzibil, fără a intra în imposibilitatea continuării activității sau fără reducerea semnificativă a acesteia.
Principiul permanenței metodelor. Presupune continuitatea aplicării acelorași reguli și norme privind evaluarea stocurilor, calculul amortizării imobilizărilor, înregistrarea elementelor patrimoniale și rezultatelor, în scopul de a asigura compatibilitatea în timp a informațiilor.
Principiul prudenței. Presupune ca valoarea fiecărui element patrimonial să fie determinată având în vedere toate pierderile posibile și deprecierile ce s-ar putea produce.
Principiul pragului de semnificație. Conform acestuia, orice element care are o valoare semnificativă trebuie prezentat distinct în cadrul situațiilor financiare. Elementele cu valori nesemnificative, dar care au aceeași natură sau funcție, trebuie însumate.
Contabilitatea financiară este reglementată prin norme unice pe țară și are drept scop reflectarea patrimoniului întreprinderii și calcul rezultatului activității într-o formă sintetică, globală.
Societatea are organizată contabilitatea conform legislației în vigoare, conform:
Legii contabilității nr 82/1991, republicată, cu modificările și completările ulterioare,
OMFP nr. 1802 din 29 decembrie 2014 ‐ partea I – pentru aprobarea Reglementărilor contabile privind situațiile financiare anuale individuale și Situațiile financiare anuale consolidate emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 963 din 30 decembrie 2014;
OMFP 2861/2009 pentru aprobarea normelor privind organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de natura activelor, datoriilor și capitalurilor proprii,
OMFP 1826/2003 pentru aprobarea Precizărilor privind unele măsuri unele măsuri referitoare la organizarea și conducerea contabilității de gestiune,
OMFP 2634/2015 din 5 noiembrie 2015 privind documentele financiar contabile emitent: Ministerul Finanțelor Publice publicat în: Monitorul Oficial nr. 910 din 9 decembrie 2015;
Legea 31/1990, privind societățile comerciale, republicată, cu modificările și completările ulterioare.
Legea 227/2015 privind Codul Fiscal, actualizat în 2016, emitent: Monitorul Oficial nr. 688 din 10 septembrie 2015.
Pe baza informațiilor din contabilitate se culeg datele pentru analiza economică a firmei.
Rata activelor imobilizate. Măsoară gradul de investire a capitalului fix, când are un grad mare este datorită ponderii a dotărilor tehnice reprezentate de echipamentele, utilajele și instalațiile întreprinderii analizate. Acestă rată are o evoluție ușor descrescătoare în perioada 2012-2016 reflectând lipsa investițiilor în imobilizări, nivelul ratei este influențat nefavorabil de înregistrarea cheltuielilor cu amortizarea mijloacelor fixe care diminuează valorile rămase ale imobilizărilor corporale și necorporale ce au fost supuse amortizării.
Rata imobilizărilor necorporale are un nivel mic, neglijabil.
Rata imobilizărilor financiare are și ea un nivel foarte mic, neglijabil.
Rata activelor circulante exprimă ponderea pe care o are activul circulant în totalul activului întreprinderii analizate în perioada 2012-2016. Aceasta este ușor crescătoare datorită creșterii ușoare a disponibilităților bănești.
Rata stocurilor adică ponderea stocurilor în cadrul activelor întreprinderii a crescut cu 2% în 2013 față de 2012 urmând să scadă în 2014 cu 4 procente revenind în 2016 la o rată de 9,61%, fluctuația stocurilor rămâne totuși nesemnificativă.
Rata creanțelor a fost de peste 40% în 2012 și 2016, iar în 2013 și 2015 a avut valori mult mai scăzute: atunci când a înregistrat valori mai mari a avut influențe neplăcute asupra lichidităților asupra gradului de lichiditate a întreprinderii analizate.
Rata disponibilităților este înfluențată de raportul dintre durata medie de încasare a creanțelor și durata medie de achitare a obligațiilor care are un nivel foarte slab în 2015 înregistrând valoarea cea mai scăzută.
Rata de lichiditate curentă compară totalitatea activelor circulante cu ansamblul datoriilor pe termen scurt sadente sub un an, nivelul bun fiind de 1,2, nivelul cel mai bun este în 2013 de 1,82.
Rata de lichiditate rapidă exprimă capacitatea firmei de a- și onora datoriile pe termen scurt din creanțe și disponibilități bănești, nivelul optim este între 0,8 și 1, se observa că in 2014 și în anul 2015 a atins un nivel otim admis, în restul perioadei are valori sub nivelul minim admis.
Rata de lichiditate imediată apreciează măsura în care datoriile exigibile care pot fii acoperite pe seama disponibilităților bănești, nivelul asigurator este de 1/3, se oservă astfel că are un nivel foarte mic, valori nesatisfăcătoare pe toată perioada de analiză 2012-2016, ceea ce înseamnă o diminuare a capacității de plată imediată a obligațiilor la termen către furnizori.
Pe baza calculelor efectuate se poate spune că activitatea firmei analizate nu areun caracter preponderent intensiv, cifra ei de afaceri scăzănd considerabil, dacă vedem anexele unde sunt prezentate situațiile financiare și din anii 2013-2014, aceți ani au fost mult mai buni din punct de vedere al profitului net ți al cifrei de afaceri. Deși profitul net este puțin mai mare aceasta se datorează impozitului pe profit sau altor relaxări fiscale după cum se oservă din Contul de profit și pierdere 2015-2016
O activitate de tip intensiv se caracterizează prin creșterea ratei rentabilității vânzărilor cu aceleași mijloce fixe și același personal angajat, economisirea stocurilor și a resurselor de energie, apă, gaze.
Se poate spune despre deciziile managerilor că nu au fost tocmai bune, elaborate și aplicate în perioada 2015-2016, ele nu au condus la o utilizare eficientă a factorilor primari ai procesului economic și nu au fost create premisele necesare diminuării procesului relativ al cheltuielior de exploatare aferente cifrei de afaceri, creșterea exercițiului financiar, care ar duce implicit și la creșterea performanței financiare a firmei, fapt evidențiat și în anexe-unde se văd fluctuațiile negative a soldurilor intermediare de gestiune și ele caracterizează preponderent performanța financiară a firmei.
PROPUNERI:
1.Alimentarea la timp, complexă și completă, a producției presupune desfășurarea fară întrerupere a procesului de aprovizionare și existența unui stoc permanent de materii și materiale, ceea ce reprezintă o premisă pentru creșterea producției și productivității muncii, reducerea costurilor și accelerarea vitezei de rotație.
2.Folosirea eficientă a activelor circulante care presupune înlaturarea supradimensionării și subdimensionarii stocurilor de materii și materiale, a programelor de aprovizionare, reducerea consumurilor specifice și a pierderilor în timpul transporturilor, manipulării și depozitarii, a cheltuielilor de transport-aprovizionare, extinderea calculelor de optimizare a stocurilor.
3.În stadiul producției, volumul activelor circulante depinde în cea mai mare măsură de costuri și de durata ciclului de fabricație, astfel ca orice cale de reducere a acestora reprezinta și căi de accelerare a vitezei de rotație.
4.Organizarea corespunzatoare a producției și a muncii prin utilizarea tuturor capacităților de producție.
5.Stabilirea unor fluxuri raționale de fabricație.
6.Alegerea tehnologiilor corespunzător.
7.Folosirea integrala a timpului de lucru.
8. Mecanizarea, automatizarea și robotizarea proceselor de fabricație care reprezintă surse de reducere a duratei ciclului de fabricație și chiar a unor costuri, deci, de accelerare a vitezei de rotație și folosire eficientă a activelor circulante.
9.Durata ciclului de fabricație poate fi redusă și prin micșorarea întreruperilor în producție, întreruperi care apar ca efect al unor cauze cum sunt: lipsa de materii și materiale, prelungirea executării unor reparații
10Accelerarea vitezei de rotație se mai poate realiza prin creșterea nivelului calitativ al producției și al volumului fizic al acesteia, dimensionarea corecta a stocurilor la producția neterminată, în această fază pot aparea stocuri supranecesare la producția neterminată care conduc la încetinirea vitezei de rotație, astfel că prevenirea și lichidarea lor au menirea, de a obține un plus de eficiență în circuitul capitalului..
11.Accelerarea vitezei de rotatie în faza comercializării.
12.Dezvoltarea corespunzătoare a managementului și adăugarea de strategii noi de dezvoltare și ativitate intensivă a întreprinderii.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Rezulttelor Economico Financiare Si Posibilitati de Crestere a Acestora la Sc Activ Prod Srl (ID: 109534)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
