Analiza Rezultatelor Firmei
LUCRARE DE LICENȚĂ
ANALIZA REZULTATELOR FIRMEI S.C LUXTEN LIGHTING COMPANY S.A
DISCIPLINA: FINANȚE ȘI FISCALITATE
CUPRINS:
Contents
Introducere
CAPITOLUL I – Prezentarea firmei
1.1 Scurt istoric
1.2 Sisteme de Administrare – Reprezentare societate
1.3 Dispersia teritorială a activității de administrare SIP
1.4 Domenii principale de activitate și activități LUXTEN
1.5 Consultanță – Asistență pre și post
1.5.1 Implementare soluții administrare/gestionare sisteme de iluminat public
1.5.2 Implementare soluții, sisteme și tehnologii eficiență energetică pentru instalațiile electrice de iluminat – "ENERGY SAVING"
1.5.3 Implementare soluții, sisteme și tehnologii de valorificare a potențialului de energie regenerabilă – "GREEN ENERGY"
1.5.4 Implementare soluții – sisteme – echipamente "SMART ENERGY"
1.6 Proiectare – Execuție – Întreținere – Mentenanță:
1.6.1 Rețele electrice
1.6.2 Sisteme de iluminat
1.7 Furnizare și producere energie electrică
1.8 Consultanță și management de proiect pentru aplicație structuri cu finanțare nerambursabilă/rambursabilă
1.9 Tehnologii noi
Tehnologia LED de mare putere
1.10 Servicii oferite
1.10.1 Iluminat public
1.10.2 Iluminat arhitectural
1.10.3 Iluminatul festiv
1.10.4 Green light
1.10.5 Energia verde (green light)
1.10.6 Iluminat Sarbatori Pascale
1.10.7 Tarife
1.10.8 Producerea si furnizarea energiei electrice
1.11 Calitate și mediu
1.12 Sponsorizări
1.13 Eficiența energetică
CAPITOLUL 2 – Analiza rezultatelor firmei S.C Luxten Lighting Company S.A
2.1 Aspecte teoretice privind analiza rezultatelor unei companii
2.2 Calculul indicatorilor S.I.G și al ratelor financiare
CAPITOLUL III – Concluzii
BIBLIOGRAFIE
Introducere
Luxten este o companie cu capital integral românesc și privat. Și-a început activitatea în 1949, producând lămpi incandescente. În 1980 începe fabricația de lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune.
Alegerea temei "Analiza rezultatelor a firmei S.C Luxten Lighting Company S.A" de cercetare științifică pentru lucrarea mea de licență a avut în vedere accesul la informații despre firma Luxten Lighting Company, precum și importanța studiului acestei teme în contextul economic românesc actual, având în vedere faptul că secolul în care trăim și anume cel al vitezei și al dezvoltării necontenite de noi tehnologii face ca tema aleasă de mine să scoată în evidență necesitatea și importanța pe care compania Luxten o are, ea reușind să asigure atât capitalei cât și țării necesarul de noi energii și tehnologii cât și satisfacerea nevoii de estetic în iluminat.
În 2000 Luxten devine primul furnizor de energie electrică și deține prima licență emisă în România.
Luxten Lighting Company este o societate comercială cu capital 100% românesc care a fost fondată în anul 1993 și dezvoltată prin achiziții succesive de la statul român a unor unități de producție cum sunt: Electrofar București, AEM Timișoara.
Printre activitățile care pot fi menționate ca și obiect de activitate a societății se numără: producția de surse de iluminat, iluminatul public și lucrări electrice aferente, precum și furnizarea energiei electrice.
Lucrarea este structurată pe trei capitole. În primul capitol am vorbit despre ce a stat la baza înființării acestei companii și despre multitudinea de servicii și obiecte de activitate cu care se ocupă compania. Capitolul al doilea are ca obiect principal scoaterea în evidență a datelor despre companie și mai specific cum au evoluat ele în decursul a trei ani, iar ultimul capitol face referire la faptul că Luxten Lighting Company este o companie în continuă expansiune ce promite foarte mult, aducând din ce în ce mai multe inovații și tehnologii benefice secolului în care trăim.
CAPITOLUL I – Prezentarea firmei
1.1 Scurt istoric
Firma S.C Luxten Lighting Company S.A s-a înființat în data de 1949, cu numele de Electrofar, producând lămpi incandescente.
Compania își are sediul social în București cu adresa Strada Parângului nr 76, Cod poștal 12328, Sector 1.
Luxten are ca obiecte de activitate furnizarea de electricitate, iluminatul public, producerea de surse de lumină, accesorii, corpuri și stâlpi și nu în ultimul rând dezvoltarea și furnizarea de aparate de măsură.
1949 – întreprinderea Electrofar începe fabricația lămpilor electrice cu incandescentă;
1959 – producția s-a diversificat prin fabricarea lămpilor fluorescente și a lămpilor cu vapori de mercur;
1980 – începe fabricația de lămpi cu vapori de sodiu de înaltă presiune;
1993 – privatizarea Electrofar prin cumpărare pachet de acțiuni integral – printre primele 5 societăți din România privatizate;
1997 – pionierat în dezvoltarea serviciilor de iluminat public – prima licitație internațională pentru administrarea și delegarea serviciilor de iluminat public adjudecată în favoarea unei societăți cu capital privat autohton;
2000 – LUXTEN devine primul furnizor eligibil de energie electrică – este deținătorul autorizației cu numărul 1;
2006 – Luxten deține licența de producător și distribuitor de energie electrică din surse regenerabile;
– achiziționarea pachetului de microhidrocentrale de pe Valea Doftanei;
2007 – 2008 – Luxten își menține locul de lider pe piața serviciilor de iluminat public;
2009 – 2010 – Luxten implementează proiecte pilot: noi tehnologii în materie de iluminat interior și exterior – "Tehnologia led de mare putere", "ENERGY SAVING", Soluții și tehnologii: "GREEN ENERGY", "SMART ENERGY";
2011 – Premise pentru implementarea Sistem inteligent de administrare sitstem de iluminat public.
1.2 Sisteme de Administrare – Reprezentare societate
Consiliul de supraveghere – 3 membri (dintre care 2 independenți)
Comitet de audit intern – 2 membri
Directorat – 3 membri
1.3 Dispersia teritorială a activității de administrare SIP
Sediul social: strada Parângului 76, București
Sedii secundare: Ploiești, Constanță, Galați, Brăila, Craiova, Drăgășani, Târgu Jiu, Hunedoara, Călan, Deva, Ghelari, Aiud, Mediaș, Sighișoara, Roman, Piatra Neamț, Iași, Vatra Dornei, Baia Mare și Oradea.
1.4 Domenii principale de activitate și activități LUXTEN
Furnizare de energie electrică și termică
SMART ENERGY – Management energetic
Implementare soluții de eficiență energetică (surse de alimentare bazate pe conversia de energie de tip regenerabil)
Proiectare și execuție sisteme de iluminat public, arhitectural, exterior și interior
ENERGY SAVING / GREEN ENERGY – Proiectare și execuție rețele electrice de transport și distribuție (medie tensiune și/sau joasă tensiune), posturi de transformare, branșamente abonat
Servicii de consultanță, asistentă, proiectare și implementare proiecte cu finanțare din fonduri structurale
Servicii de consultanță, asistentă, proiectare și implementare cu finanțare din fonduri de eficiență energetică și alte structuri
1.5 Consultanță – Asistență pre și post:
1.5.1 Implementare soluții administrare/gestionare sisteme de iluminat public
1. Abordarea unitară a conceptului de gestionare și administrare a SIP:
Modernizarea – Extinderea – Sistem de iluminat public (SIP)
Modernizarea – Reabilitarea rețelelor de iluminat public (SIP)
Întreținerea ȘIP
Menținerea ȘIP
Furnizarea și gestionare a consumului de energie electrică
2. Îndeplinirea standardelor impuse de normele europene:
Îmbunătățirea continuă a nivelului tehnic al instalațiilor de iluminat public
Îmbunătățirea nivelului luminotehnic, energetic și economic
Utilizarea eficientă și rațională a energiei electrice
3. Regulamentul serviciului de iluminat public
4. Siguranța în circulație: reducerea numărului de accidente pe timp de noapte
5. Estetică arhitectonică și habitat plăcut
6. Reducerea cheltuielilor anuale de exploatare a instalațiilor de iluminat
7. Protejarea și conservarea mediului
1.5.2 Implementare soluții, sisteme și tehnologii eficiență energetică pentru instalațiile electrice de iluminat – "ENERGY SAVING"
Principalele soluții oferite:
Iluminat exterior cu aparate de iluminat utilizând tehnologie LED
Înlocuire balasturi clasice electromagnetice cu balasturi electronice la aparatele de iluminat existente
Montare dispozitive economizoare de energie în zona punctelor de alimentare
Iluminat public cu aparate de iluminat utilizând Tehnologie LED
Beneficii:
Reducerea consumului de energie cu aproximativ 20-55% față de soluția de iluminat cu corpuri clasice cu surse de sodiu, în fucție de configurație
Reducerea consumului de energie electrică și a valorii facturilor de energie electrică
Reducerea costurilor cu întreținerea și menținerea instalațiilor de iluminat public
Reducerea emisiilor de CO2
Durata de viață – peste 15 ani sau 50.000 ore funcționare, comparativ cu soluțiile clasice de 4 ani sau 12.000 ore
Peste 6.500 de puncte luminoase funcționale în București, România
Înlocuirea balasturilor clasice electromagnetice cu balasturi electronice la aparatele de iluminat existente
Beneficii:
Reducerea valorii facturilor de energie electrică
Reducerea costurilor cu întreținerea și menținerea instalațiilor de iluminat public
Prelungirea duratei de viață a lămpilor cu până la 4 ani
Funcționează ca stabilizator de tensiune pentru rețea, reușind să mențină tensiunea în limitele prestabilite, protejând sursa de variațiile apărute în rețea
Limitarea emisiilor de CO2
Reducerea cantității deșeurilor produse de activitatea de întreținere și menținere a iluminatului
Rezultate obținute prin implementarea soluției în proiecte pilot:
Măsurătorile de laborator estimează o reducere a consumului de energie eletrica de peste 24%, cu tendința de a ajunge până la 30-32%
Măsurătorile în teren confirmă reducerea consumului de energie electrică cu 38,87%, și a costurilor de întreținere cu 50% – durata de viață a echipamentului fiind de 8-10 ani
Dispozitivele economizoare de energie:
Funcționează pe principiul reducerii intensității luminoase pe intervale orare
Beneficii:
Reducerea valorii facturilor de energie electrică
Reducerea costurilor cu întreținerea și menținerea instalațiilor de iluminat public
Limitarea emisiilor de CO2
Funcționează ca și stabilizator de tensiune pentru rețea, menținând tensiunea în limitele prestabilite, protejând sursa de variațiile apărute în rețea
Perfecționând soluția, se poate ajunge la o reducere a consumului de energie electrică de până la 32,98%
1.5.3 Implementare soluții, sisteme și tehnologii de valorificare a potențialului de energie regenerabilă – "GREEN ENERGY"
Principalele direcții abordate sunt:
Generatoare solare de energie:
Generatoare solare de energie amplasate pe terenuri – pentru puteri nominale între 100kWp și 1 MWp și peste 1MWp
Generatoare solare de energie amplasate pe terase (clădiri) – pentru puteri nominale sub 10kWp și între 10kWp și 1MWp
Generatoare solare de energie integrate în structura clădirilor – pentru puteri nominale sub 10kWp și între 10kWp și 100kWp
Unitate de iluminat independentă energetic alimentată din sursă solară
Unitate de iluminat independentă energetic alimentată în mod hibrid din sursă solară și turbină eoliană
Generatoare solare de energie amplasate pe teren
Caracteristici:
– alimentează cu energie electrică:
zone industriale și terțiare
zone comerciale
zone unde rețelele de iluminat public lipsesc
– se amplasează de obicei pe zone întinse din extravilan
– pentru instalarea a 1MWp este necesară o suprafață de cca. 2.5-3.5 ha, în funcție de soluția constructivă și tipologia fotovoltaică abordată
În prezent participă la dezvoltarea de proiecte, din punct de vedere al consultanței și proiectării, pentru proiecte de 6-10 MWp, amplasate în diferite locații, pe teritoriul României.
Generatoare solare de energie amplasate pe terase (clădiri)
Caracteristici:
– sunt de obicei generatoare de putere medie
– alimentează zone comerciale și industriale
– au puteri de până la 1 MWp
În prezent dezvoltă un proiect pilot ce își doresc să întrunească următoarele criterii:
– să aibă o sisteme și tehnologii de valorificare a potențialului de energie regenerabilă – "GREEN ENERGY"
Principalele direcții abordate sunt:
Generatoare solare de energie:
Generatoare solare de energie amplasate pe terenuri – pentru puteri nominale între 100kWp și 1 MWp și peste 1MWp
Generatoare solare de energie amplasate pe terase (clădiri) – pentru puteri nominale sub 10kWp și între 10kWp și 1MWp
Generatoare solare de energie integrate în structura clădirilor – pentru puteri nominale sub 10kWp și între 10kWp și 100kWp
Unitate de iluminat independentă energetic alimentată din sursă solară
Unitate de iluminat independentă energetic alimentată în mod hibrid din sursă solară și turbină eoliană
Generatoare solare de energie amplasate pe teren
Caracteristici:
– alimentează cu energie electrică:
zone industriale și terțiare
zone comerciale
zone unde rețelele de iluminat public lipsesc
– se amplasează de obicei pe zone întinse din extravilan
– pentru instalarea a 1MWp este necesară o suprafață de cca. 2.5-3.5 ha, în funcție de soluția constructivă și tipologia fotovoltaică abordată
În prezent participă la dezvoltarea de proiecte, din punct de vedere al consultanței și proiectării, pentru proiecte de 6-10 MWp, amplasate în diferite locații, pe teritoriul României.
Generatoare solare de energie amplasate pe terase (clădiri)
Caracteristici:
– sunt de obicei generatoare de putere medie
– alimentează zone comerciale și industriale
– au puteri de până la 1 MWp
În prezent dezvoltă un proiect pilot ce își doresc să întrunească următoarele criterii:
– să aibă o putere nominală de 50kWp
– să fie amplasată pe una din clădirile aparținând companiei Luxten.
Proiectul este în faza de evaluare în vederea obținerii finanțării prin programele structurale de dezvoltare ale Uniunii Europene. Intenționăm extinderea acestui proiect pe toate clădirile aparținând companiei Luxten, urmând a atinge un nivel de putere nominală de 1,4-1,6 MWp.
Generatoare solare de energie amplasate pe structura clădirilor (A)
Caracteristici:
sunt generatoare de putere redusă spre medie
sunt destinate alimentării zonelor rezidențiale sau comerciale de mici dimensiuni
pot avea puteri până la 100kWp
În prezent este în curs de dezvoltare un proiect pilot de putere nominală 5-10 kWp, amplasată pe fațada laterală a unei clădiri din incinta societății Luxten din București.
Unitate de iluminat independentă energetic alimentată din sursă solară – panou fotovoltaic (B)
1.5.4 Implementare soluții – sisteme – echipamente "SMART ENERGY"
Sistemul cuprinde:
Componente Hardware
Componente Software
Comunicații
O platformă pentru reprezentarea geospațială a elementelor infrastructurii SIP
Control inteligent al iluminatului public prin:
Sistem integrat inteligent și unitar pentru telegestiunea, monitorizarea, gestionarea și controlul elementelor componente ale infrastructurii SIP
Folosirea corpurilor cu tehnologie LED cu dimming
Monitorizare și/sau comandare pentru toate tipurile de corpuri de iluminat
O mai bună identificare a întreruperilor și furturilor de energie electrică
Gestionare și monitorizare consum energie electrică
Avantajele implementării unui astfel de sistem integrat inteligent
este o soluție modernă, sigură, completă, eficientă și securizată
posibilitatea monitorizării și controlării în timp real a parametrilor tehnico-funcționali ai SIP
afișarea informațiilor din teren și configurare a sistemului
posibilitatea monitorizării în timp real a consumului de energie și alertarea în diferite situații în care sunt depășite nivelurile presetate
detecția consumului neautorizat (în afara orelor de funcționare, furt de energie, împământare etc.)
afișarea consumului de energie activă/reactivă pentru fiecare fază în parte și generarea de grafice
monitorizarea individuală a fiecărui corp de iluminat, cu informații despre starea acestuia
comenzi presetate prin care sistemul va reacționa automat la diferite evenimente
primirea de rapoarte zilnice/săptămânale/lunare despre consumul de energie, economii de energie, statusul corpurilor de iluminat și alte rapoarte customizabile la cererea clientului
rezerve tehnologice pentru monitorizarea și a altor parametri (temperatură, presiune, poluare sonică, monitorizarea calității aerului, înclinația stâlpilor de iluminat etc.)
1.6 Proiectare – Execuție – Întreținere – Mentenanță:
1.6.1 Rețele electrice
Servicii oferite:
Oferirea de soluții personalizate în funcție de necesitățile Beneficiarului
Proiectarea soluțiilor de alimentare cu energie electrică
Elaborarea de studii de prefezabilitate și fezabilitate
Elaborarea documentelor pentru obținerea de certificate de urbanism, avize, acorduri, autorizații de construire pentru lucrările proiectate
Elaborarea de proiecte tehnice, caiete de sarcini și detalii de execuție
Furnizarea materialelor și echipamentelor necesare
Oferirea de servicii de întreținere în garanție și postgaranție pentru lucrările executate
Consultanță în management de proiect
Furnizarea de energie electrică
1.6.2 Sisteme de iluminat
Iluminat public stradal
Iluminat industrial
Iluminat arhitectural
Iluminat rezidențial
Iluminat ornamental
Iluminat baze sportive
1.7 Furnizare și producere energie electrică
În anul 2005, S.C. LUXTEN LIGHTING COMPANY S.A. a achiziționat 7 microhidrocentrale:
MHC Trăisteni 1
MHC Trăisteni 2
MHC Negraș 1
MHC Negraș 2
MHC Prislop
MHC Teșila 1
MHC Teșila 2
1.8 Consultanță și management de proiect pentru aplicație structuri cu finanțare nerambursabilă/rambursabilă
Etapele pe parcursul cărora compania Luxten acordă asistență tehnică sunt următoarele:
Pregătirea aplicației
Depunerea aplicației standard
Evaluarea aplicației
Etapa contractuală
Implementare
1.9 Tehnologii noi
Tehnologia LED de mare putere
Aceste noi tehnologii implementate de către Luxten Lighting Company au dimensiunile variate în funcție de aplicație și au următoarele caracteristici:
Rezistență termală joasă (Rjc): min. 0,5 C/W
Management termic excelent
Producția de putere mare: 5W ~ Max. 18W (alb)
Eficiență Lm mare: până la 80 Lm/W (alb)
Producția totală de Lm per emițător: Max. 1000Lm/emițător (alb)
Densitate flux Lm mare: >2800 Lm/cm2 (ø 0.65cm pentru alb)
Coloristică: R/G/B/A/Y/Alb (2500~10000K)
Modele de aplicatii ce utilizeaza tehnologia LED:
Figura 1.1
Stâlp de iluminat solar cu tehnologie LED
Acești stâlpi fotovoltaici de iluminat cu tehnologia LED sunt ideali atât pentru iluminatul parcărilor, aleilor cât și pentru grădină sau căile de acces și posedă următoarele caracteristici:
pot înlocui cu succes lămpile convenționale cu descărcare în gaze (sodiu sau mercur) (70W)
se echipează cu LED-uri de 40 și 60 W
au o autonomie de maxim 3 zile în condiții climatice extreme.
Figura 1.2
1.10 Servicii oferite
Luxten oferă soluții personalizate, la cheie, particularizate pe necesitățile și profilul activității, respectiv:
Consultanță și asistență pentru implementarea și monitorizarea proiectelor;
Audit în vederea identificării necesitaților și soluțiilor la nivel de proiect/obiectiv;
Personalizarea soluțiilor și metodelor de implementare;
Consultanță și management de proiect;
Proiectare și asistență tehnică;
Execuție lucrări de iluminat interior exterior;
Servicii monitorizare și control funcționare sisteme;
Gestionare și administrare sisteme de iluminat public și privat;
Furnizare de energie electrică;
Servicii și mentenanță post garanție.
1.10.1 Iluminat public
Luxten Lighting Company este un operator de servicii de iluminat public care administrează sau a administrat sistemul de iluminat public în peste 20 de orașe din România precum: București, Mediaș, Drobeta Turnu Severin, Ploiești, Constanța, Oradea, Craiova, Sighișoara, Iași, Brăila, Galați, Deva, Baia Mare, Piatra Neamț, Aiud, Vatra Dornei, Drăgășani, Roman etc, iar din acest motiv poate fi considerată una dintre cele mai profesioniste și de încredere companii în acest domeniu.
Soluțiile de eficiență energetică pe care Luxten le implementează vin în întâmpinarea administrațiilor publice cu următoarele beneficii:
de reducerea a costurilor cu energie electrică
de reducerea a costurilor de întreținere și menținere a sistemului de iluminat public
implementarea de soluții și tehnologii verzi
dețin sisteme de telegestiune și telemetrie a sistemului de iluminat public.
Figura 1.3
1.10.2 Iluminat arhitectural
Monumentele arhitecturale, spațiile verzi și clădirile reprezintă o atracție importantă pentru spațiile urbane și un potențial superb de impact emoțional. Din acest motiv, Luxten acordă o importanță sporită soluțiilor propuse pentru aceste tipuri de iluminat, acordând și folosind tehnici teatrale precum modeling-ul, backlighting-ul, contrastarea volumelor și a texturilor.
Printre realizările cele mai de efect ale companiei se numără:
Casa Poynar – Oradea
Hotel Astoria – Oradea
Casa Adorjan – Oradea
Palatul Moskovits Adolf si fiii – Oradea
Hotel Parc – Oradea
Calea Republicii – Oradea
Ursulinelor – Oradea
Palatul Stern – Oradea
Palatul Moskovits Miksa – Oradea
Palatul Apollo – Oradea
Bai Rimanoczi – Oradea
Palatul Vulturul Negru – Oradea
Muzeul Național de Artă – București
Primăria Sectorului 1 din București
Mausoleumul din parcul Carol – București
Ateneul Român – București
Arcul de Triumf – București
Biserica Italiană – București
Biserica Domnească – Bârlad
Catedrala Sfântul Iosif – București
Opera Română – București
Sediul AEM Timișoara
Spitalul Cantacuzino – București
Hotel Dâmbovița – Târgoviște
Grupul statuar “Monumentul artileriștilor” – București
Primăria Bârlad
Statuia Corneliu Coposu – București
Sala Unirii – Alba Iulia
Muzeul Unirii – Alba Iulia
Fântâna Miorița – București
Fântâna Odeon – București
Consiliul Județean Timiș – Timișoara
Statuia Lupoaicei – București
Casa presei Libere – București
Cazinoul – Constanta
Palatul Parlamentului – București
Fântâna Arhitecturii – București
Statuia Alexandru Lahovari – București
Statuia lui Iuliu Maniu – București
Grup statuar Mircea cel Bătrân – Pitești
Statuia Mihai Viteazu – Cluj Napoca
Catedrala Ortodoxă – Alba Iulia
Grup statuar Academia Militară – București
Statuia Mihai Viteazu – Alba Iulia
Gara de Nord – București
Palatul “CFR” – București
Gara Basarab – București
1.10.3 Iluminatul festiv
Când vine vorba despre iluminarea festivă a unei zone cu impact emoțional pentru cetățenii orașului respectiv, compania Luxten a fost întotdeauna la înălțime lăsându-și amprenta într-o manieră cel puțin plăcută în care luminile și decorațiunile au reușit să redea sentimentul trăirii din plin a sărbătorilor.
Figura 1.4
1.10.4 Green lights
Protejarea mediului înconjurător, fiind un obiectiv strategic la nivel mondial este și în atenția personalului societății, astfel valorificarea potențialului resurselor regenerabile, metodele și soluțiile pentru eficiența energetică și reducerea emisiilor de dioxid de carbon sunt priorități ale activității de cercetare și promovare la nivel național.
1.10.5 Energia verde (green light)
Strategia firmei Luxten este de a furniza atât soluții cât mai complete în domeniul electric cât și energie electrică nepoluantă, partenerilor săi de afaceri.
Preocupările și interesul companiei datează din anul 1999, când s-au pus bazele pieței liberalizate de energie electrică, Luxten devenind prima societate privată căreia i-a fost acordată licența de furnizare a energiei electrice.
În anul 2006, investiițile societății în domeniul producției de energie verde au crescut considerabil, în prezent este în curs de implemnentare proiectul de Retehnologizare și modernizare a salbei de 7 Microhidrocentrale de pe răul Doftana.
SISTEME SOLARE TERMICE
Sistemele solare termice oferite de Luxten pot fi utilizate cu succes în aplicații precum:
Completarea sistemelor de încălzire a apei calde menajere pentru spitale;
Completarea sistemelor de încălzire a apei calde menajere pentru zone rezidențiale;
Completarea sistemelor de încălzire a apei calde menajere pentru campusuri universitare sau cămine de locuit.
Toate sistemele implementate de compania Luxten sunt de nouă generație, cu randamente ridicate și sunt menite să reducă factura la energia termică în proporție de ~50% pe parcursul unui an.
Serviciile oferite sunt complete, ele avand in vedere:
Auditul energetic al aplicației
Proiectarea sistemului solar și dimensionarea captatorilor în funcție de zona geografică în care se va realiza implementarea;
Implementarea sistemului
Asigurarea tuturor serviciilor în perioada de garanție (3 ani) și postgaranție.
1.10.6 Iluminat Sarbatori Pascale
Odata cu sosirea Sarbatorilor Pascale, Luxten Lighting Company face eforturi ca Bucurestiul si nu numai sa devina un loc in care impreuna cu parintii ori familia poti regasi tradiile neamului roman, reusind astfel sa-ti aduca mai aproape sentimentul sarbatorilor ce umple tuturor romanilor inimile cu bucurie.
Figura 1.5
1.10.7 Tarife
Începând cu data de 18.06.2012, tarifele pentru avizele edilitare practicate de LUXTEN LIGHTING COMPANY vor fi următoarele:
Persoane fizice:
Copie act identitate
Copie certificate urbanism
Planuri aferente certificatului de urbanism:
Plan de încadrare în zona 1:2000 – 1 buc
Plan de amplasament 1:500 – 2 buc
Cerere eliberare aviz semnată și datată de solicitant
Plata taxei de 155 Ron + TVA, se face când se depune/ridică avizul
Dacă cel care depune solicitarea nu este titularul atunci trebuie să aibe împuternicire
Persoane juridice
Copie certificat de înmatriculare la Registrul Comerțului
Copie certificate urbanism
Planuri aferente certificatului de urbanism:
Plan de încadrare în zona 1:2000 – 1 buc
Plan de amplasament 1:500 – 2 buc
Cerere eliberare aviz semnată, stampilata și datată de solicitant
Plata taxei de 395 Ron + TVA /plan, se face când se depune/ridică avizul
Dacă cel care depune solicitarea nu este titularul atunci trebuie să aibă împuternicire
1.10.8 Producerea si furnizarea energiei electrice
FIgura 1.6
1.11 Calitate și mediu
Compania Luxten a implementat sistemul de asigurare a calității în conformitate cu standardul ISO 9001 încă din 1994 pentru a include întregul spectru de activitate al companiei: producție, proiectare, inspecție, marketing, vânzări. Luxten a primit certificatul prima dată pe 1 august, 1994, de la KEMA și a menținut un înalt standard de calitate. KEMA (Keuring van Elektrotechnische Materialen te Arnhem), fondată în 1972, este o companie de consultanță în energie, având sediul în Arnhem, Olanda. Luxten a implementat sistemul de management integrat în conformitate cu standardele ISO 9001, 14001 și OHSAS 18001 în anul 2008, continuând să-și îmbunătățească eficacitatea managementului.
Obiectivele companiei Luxten sunt:
furnizarea clienților produse și servicii care să fie în concordanță cu necesitațiile și așteptările acestora
crearea de realații excelente cu clienții
să îmbunătățim permanent produsele și procesele companiei
instruirea cât mai profesională a personalului
eliminarea risipei de resurse
respectul față de mediu în toate activitățile în care compania este angrenata
livrarea produselor de cea mai bună calitate, la timp și la un preț competitiv
creșterea gradului de implicare al angajaților în asumarea responsabilității, identificarea riscurilor, rezolvarea problemelor și lucrul în echipă.
Pentru a atinge aceste obiective, compania Luxten a cooptat filozofia perfecționării permanente și a implementat un agresiv Management al Calității Totale (TQM). Conceptul Managementului Calității Totale al firmei dorește în primul rând să prevină, nu să rezolve probleme. Consistența și economiile sunt obținute prin utilizarea de echipamente moderne și programe de instruire detaliate și profesionale. În timp ce echipamentele existente lucrează cu un înalt grad de acuratețe, mari eforturi se fac pentru modernizarea lor folosind ultimele tehnologii de control al procesului. Pentru cei de la Luxten, TQM înseamnă:
Focalizarea pe calitatea și prevenirea problemelor;
Cooperarea cu furnizorii și clienții într-o manieră cât mai deschisă;
1.12 Sponsorizări
In deplina concordanta cu viziunea companiei Luxten asupra responsabilitatii sociale care ii revine in societate, compania a contribuit la sustinerea anuitor actiuni si activitati la nivelul societatii civile, precum:
"Sărbători de iarnă Municipiul Deva" per.15-31.12.2011
Susținere pregătire sportivă de performanță în lotul de Polo de apă an 2012
sprijin I.P.A.
CS REAL SPORT DEVA
Competiția Sportivă de la Gyor-Ungaria per.01.06-03.06.12
Susținerea activității cu caracter sportiv Clubul de șah AEM-Luxten Timișoara 01.01-31.12.2012
Organizare ediția XV-a "Festivalul Național al Trupelor de teatru pentru liceenii bucureșteni "Jos Pălăria 2012"
Susținere obiective social culturale (ASOCIAȚIA SARA MARIA VEST DEVA)
Asistenta in realizare filmului "Funeralii Fericite"
Desfășurare eveniment "Festivalul Sergiu Celibidache" per.03.05-07.07.12
Susținere eveniment socio-cultural organizat de Prim.Baia Mare "Toamna Băimăreană" + Sărbătoare Castanelor"
Festivalul International de film "Medias Central European Film Festival"
Editare lucrare "Anii '50 în România"
Susținerea acțiunilor de responsabilitate socială legate de centre de tratament și recuperare socială a persoanelor dependente de droguri
Susținere pregătire sportivă de performanță în lotul de Polo de apă an 2013
Susținere eveniment socio-cultural organizat de Prim.Baia Mare "Toamna Băimăreană" + Sărbătoare Castanelor" în cursul anului 2013
Festivalul "Mediaș Central European Film Festival" MECEFF 2013, ediția III, perioada 23-29.06.2013
Organizare ediția XVI-a "Festivalul Național al Trupelor de teatru pentru liceenii bucureșteni "Jos Pălăria 2013"
Sponsorizarea organizării a XIII-a ediție Festivalului de Teatru pentru Liceenii Bucureșteni "Jos Pălăria" 2010
Festivalul și Concursul Internațional de Canto "Hariclea Darclee"
2 – 8 august 2009
Societatea Română de Radiodifuziune
Parteneriat pentru campania din 2008 – 2009 cu ocazia aniversării a 80 de ani de existență a postului public de radio. Pentru a asigura o cât mai bună vizibilitate a acestei campanii, Direcția de Comunicare și Marketing a Radio România, cu ajutorul companiei Luxten a întreprins demersurile necesare cu scopul de a se permite afișarea de steaguri în marile parcuri ale capitalei (Herăstrău, Cișmigiu, Carol, Tineretului, IOR și Crângași).
București: 550 ani de atestare documentară
Capitala a împlinit în 2009 venerabila vârsta de 550 de ani. Prima referire la orașul București a fost făcută la 20 septembrie 1459, într-un document prin care domnitorul Vlad Țepeș confirmă o donație făcută unor mici feudali.
Maratonul București
Primul maraton internațional din România, recunoscut oficial de către Federația Internațională de Atletism (IAF) și de către Asociația Internațională a Maratoanelor și curselor de Stradă (AIMS).
Mănăstirea Cașin
Se găsește în zona verde și liniștită a Domenilor, aproape de Arcul de Triumf, cu care se întrece în înălțime, fiind unul din lăcașele de cult înalte din București, menite să fie văzute de la distanță. Biserica parohiei Parcul Domeniilor este așezată la intersecția unor artere mari de circulație și domină întreaga zonă prin monumentalitatea ei.
Fundația Renașterea
Programul de prevernire de cancer la sân, s-a iluminat clădirea Institutului Oncologic Al. Trestioreanu.
1.13 Eficiența energetică
Eficiența energetică este un concept pe care grupul Luxten îl promovează și implementeza începând cu primele contracte de gestionare și adminsitrare sisteme de iluminat public.
Conceptul și sistemul propus de Luxten : "IMPLEMENTEAZĂ ȘI VINDE EFICIENȚA sau IMPLEMENTEZĂ și CUMPĂRĂ INEFICIENȚA"
Oferă servicii de eficiență (optimizare) energetică, prin identificarea metodelor, sistemelor și echipamentelor care să asigure reducerea cheltuielilor cu utilitățile clientului final;
Oferă consultanță, soluții financiare/finanțare și parteneriat în implementarea/exploatarea și funcțioanarea investiției;
Nu își asumă riscuri inutile – garantează economiile.
Clientul – public sau privat
Plătește în rate operatorului investiția făcută;
Este beneficiarul de economii garantate;
Preia investiția realizată la valoare reziduală zero odată cu plata ultimei rate.
Datorită experienței acumulate, cercetarea și aplicațiile implementate au făcut că începând din septembrie 2009 să se lanseze conceptul Energy Saving și Smart Energy.
Astfel, compania Luxten a implementat și dezvoltat :
Sisteme de iluminat cu consum redus de energie pentru iluminat public, clădiri publice, spitale, unități de învățământ, spații comerciale, birouri și show-room-uri;
Sisteme de monitorizare și control a consumului de energie electrică.
Experiența companiei a reușit să introducă:
Un sistem integrat de soluții și sisteme de eficiență energetică
Sisteme modulare :
Tehnologie LED cu peste 3000 puncte luminoase;
Balast electronic;
Economizor energie electrică;
Sistem Smart Energy – Telegestiune, monitorizare și control.
CAPITOLUL 2 – Analiza rezultatelor firmei S.C Luxten Lighting Company S.A
2.1 Aspecte teoretice privind analiza rezultatelor unei companii
Marja comercială (MC) (adaosul comercial) este principalul indicator de apreciere a performanțelor activității comerciale a unei firme.
Activitatea comercială presupune cumpărarea de mărfuri în scopul revânzării lor în aceeași stare.
Costul de cumpărare al mărfurilor vândute include prețul de cumpărare (preț fără TVA) majorat cu cheltuielile accesorii de cumpărare și corectat cu variația stocurilor de mărfuri.
Formulă:
MC = Vânzări de mărfuri – Costul de cumpărare al mărfurilor vândute
O valoare ridicată a MC corespunde firmelor specializate în comerț de lux sau comerț tradițional care asigură și service după vânzare, în timp ce o valoare scăzută se întâlnește la firmele care dispun de suprafețe comerciale mari și practică metode de vânzare prin autoservire.
Producția exercițiului (PE) se referă la activitatea industrială, de producție a unei întreprinderi și cuprinde valoarea bunurilor fabricate și/sau serviciilor prestate de firmă pentru a fi vândute, stocate sau utilizate pentru nevoile proprii.
Formulă:
PE = Producția vândută + Producția stocată + Producția imobilizată
Valoarea adăugată (VA) exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție peste valoarea bunurilor și serviciilor provenind de la terți.
Formulă:
VA = (MC + PE) – Consumuri provenind de la terți
Consumuri provenind de la terți = Cumpărări de materii prime și materiale + variația stocurilor de materii prime și materiale + lucrări și servicii executate de terți
Din perspectiva distribuirii sale, valoarea adăugată prezintă o semnificație deosebită, deoarece aceasta revine:
personalului și organismelor sociale – sub forma cheltuielilor cu personalul;
statului – sub formă de impozite și taxe, inclusiv impozit pe profit;
furnizorilor de capitaluri – sub formă de cheltuieli financiare (dobânzi și dividende);
întreprinderii – sub formă de autofinanțare.
Importanța valorii adăugate ca S.I.G.:
realizează legătura între nivelul micro- și macroeconomic. Prin agregarea VA ale tuturor agenților economici la nivel național se obține P.I.B.;
este un criteriu de apreciere a aportului specific al firmei la realizarea producției sale, fiind un indicator mai sintetic decât CA sau PE;
este un criteriu de apreciere a creșterii firmei, pe baza ratei creșterii VA;
măsoară gradul de integrare a firmei prin raportul dintre VA și CA (Producție). Cu cât acest raport este mai mare, cu atât mai mult firma este integrată, adică își poate asigura ea însăși un număr mare de faze de fabricație fără a recurge la serviciile altor întreprinderi;
reflectă gradul de utilizare a factorilor de producție. Pentru același nivel al VA și cu structuri de exploatare identice, utilizarea factorilor de producție poate fi diferită;
permite, în condiții de funcționare identice între firme, realizarea anumitor clasificări sectoriale: la o extremă se vor situa firmele comerciale care revând ceea ce cumpără, obținând astfel o VA slabă, iar la cealaltă extremă, firmele de consultanță care cumpără puțin și vând “materie cenușie”, obținând o VA importantă.
Excedentul brut de exploatare (E.B.E.) este diferența dintre valoarea adăugată plus subvențiile de exploatare și cheltuielile cu impozitele și taxele și cheltuielile de personal. Reprezintă acumularea brută din activitatea de exploatare.
Formula:
EBE = (VA + Subvenții de exploatare) – (Impozite, taxe și vărsăminte asimilate + Cheltuieli cu personalul)
Importanța E.B.E. în analiza financiară:
este un indicator important în calcularea sistemului de rate privind performanțele economice ale firmei;
este independent de politica financiară a firmei (nu ține cont de veniturile și cheltuielile financiare), de politica de investiții (nu ține cont de metodele de amortizare folosite), de politica de dividend (decizia de repartizare a profitului net), de politica fiscală (nu ia în calcul impozitul pe profit) și de rezultatul excepțional;
este o resursă financiară fundamentală pentru firmă, pentru menținerea sau creșterea capacității de producție a firmei.
Rezultatul exploatării (RE) reiese din activitatea de exploatare a firmei, prin deducerea cheltuielilor cu amortizările și provizioanele de exploatare și adăugarea reluărilor din provizioane de exploatare.
Formulă:
RE = EBE + (Reluări sau venituri din provizioane de exploatare + Alte venituri din exploatare) – (Cheltuieli cu amortizările și provizioanele de exploatare + Alte cheltuieli de exploatare)
Permite compararea diverselor firme în funcție de politicile lor de amortizare.
Rezultatul curent (RC) provine din activitatea curentă a întreprinderii.
Formulă:
RC = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare
Venituri financiare – Cheltuieli financiare = Rezultatul financiar
Acest sold permite analiza dinamicii rezultatelor activității curente pe mai multe exerciții succesive, nefiind perturbat de elemente excepționale.
Rezultatul net al exercițiului provine din activitatea curentă a întreprinderii.
Formulă:
Rez. net = RC + Venituri excepț. – Cheltuieli – Impozit pe profit excepț.
Venituri excepț. – Cheltuieli – Impozit pe profit excepț. = Rezultatul excepțional
2.2 Calculul indicatorilor S.I.G și al ratelor financiare
Calculul S.I.G
MC = Vânzări de marfuri – Costul mărfurilor vândute = 03 – (16-17)
MC (2010) = 3.110.531 mil lei– (2.171.547 mil lei – 0 lei) = 938.984 mii lei
MC (2011) = 1.615.275 mil lei – (1.359.054 mil lei – 0 lei) = 256.221 mii lei
MC (2012) = 635.331 mii lei – (450.504 mii lei – 0 lei) = 184.827 mii lei
Marja comercială trebuie să aibă o valoare pozitivă, atfel este socotită ca și pierdere. În cazul de față putem observa că marja consolidată de câștig este în anul 2010 cu o pondere de 938.984 mii lei, cu 682.763 mii lei mai mult ca în 2011 și cu 754.157 mii lei mai mult ca în anul 2012.
Orice scădere a marjei comerciale ar trebui în mod normal să fie compensată printr-o creștere a vânzărilor și să corespundă în principiu unei schimbări de orientare a politicii comerciale a întreprinderii.
PE (Productia exercitiului) = 02 + 05 + 06 + 07 – 08 + 09
PE (2010) = 173.635.459 mil lei + 0 lei + 0 lei + 5.231.732 mil lei – 0 lei + 307.542 mii lei = 179.174.733 mil lei
PE (2011) = 181.914.046 mil lei + 0 lei + 0 lei + 0 lei – 1.448.942 mil lei + 8.708.023 mil lei = 189.173.127 mil lei
PE (2012) = 152.857.167 mil lei + 0 lei + 0 lei + 1.084.005 mil lei – 0 lei + 6.270.125 mil lei = 160.211.297 mil lei
Producția exercițiului, ca indicator valoric de exprimare a producției, exprimă rezultatul util și direct al activității industrial-productive într-o anumită perioadă de timp (lună, trimestru, an). Aceast indicator cuprinde valoarea tuturor bunurilor și serviciilor realizare de firmă în cursul perioadei sale de activitate.
Anul 2011 a fost un an în care producția exercițiului a crescut cu 9.998.394 mil lei, față de anul 2012 care a fost mai slab atât față de 2010 (-18.963.436 mil lei) cât și față de 2011 (–28,961,830 mil lei). Chiar dacă valorile au scăzut de-a lungul anilor, acestea au rămas totuși pozitive, ceea ce este un semn bun.
VA (Valoarea adaugata) = (MC + PE) – Consumuri provenite de la terti = (MC + PE) – (13 + 14 + 15 + 28)
VA (2010) = (938.984 mii lei + 179.174.733 mil lei) – (23.636.833 mil lei + 434.009 mii lei + 87.211.182 mil lei + 21.337.678 mil lei) = 180.113.717 mil lei – 132.619.702 mil lei = 47.494.015 mil lei
VA (2011) = (256.221 mii lei + 189.173.127 mil lei) – (22.423.385 mil lei + 434.291 mii lei + 81.533.632 mil lei + 34.715.168 mil lei) = 189.429.348 mil lei – 139.106.476 mil lei = 50.322.872 mil lei
VA (2012) = (184.827 mii lei + 160.211.297 mil lei) – (24.349.959 mil lei + 436.540 mii lei + 50.780.108 mil lei + 28.680.739 mil lei) = 160.396.124 mil lei – 104.247.346 mil lei = 56.148.778 mil lei
Valoarea adăugată ne dă posibilitatea măsurării puterii economice a întreprinderii. După cum putem observa, compania Luxten a avut anual o creștere a valorii adăugate: 2.828.857 mil lei în anul 2011 și 5.825.906 mil lei în 2012 față de anul precedent.
Creșterea valorii adăugate poate să corespundă unei schimbări de structură a producției; de exemplu, abandonul politicii de susținere. O creștere a cheltuielilor cu personalul poate să angajeze o creștere a valorii adăugate în timp ce rezultatul și rentabilitatea întreprinderii se poate diminua.
EBE (Excedentul brut de exploatare) = (VA+Subventii de exploatare) – Cheltuieli cu personalul – Impozite, taxe si varsaminte asimilate = (VA + 06) – (18 + 29)
În măsurarea Excedentului brut de exploatare sunt adesea subliniate trei aspecte:
EBE măsoară performanța economică a companiei
EBE este independent de deciziile financiare în sens larg, de politica fiscală sau de politica de dividend a companiei
EBE este o resursă fundamentală pentru companie.
De-a lungul celor trei ani EBE a cunoscut o mică creștere în anul 2011 (doar 178.955 mii lei), pe când în anul 2012 nivelul său a crescut semnificativ cu 6.198.893 mil lei.
EBE (2010) = (47.494.015 mil lei + 0 lei) – (24.733.931 mil lei – 990.840 mii lei) = 21.769.244 mil lei
EBE (2011) = (50.322.872 mil lei + 0 lei) – (27.477.432 mil lei + 897.241 mii lei) = 21.948.199 mil lei
EBE (2012) = (56.148.778 mil lei + 0 lei) – (27.349.840 mil lei + 830.801 mii lei) = 27.968.137 mil lei
RE = EBE + Ajustari privind provizioanele + Ajustari privind amortizarile + Alte venituri din exploatare – Alte cheltuieli de exploatare = EBE – 32 – (21 + 24) + 10 – (30 + 31)
RE (2010) = 21.769.244 mil lei – (- 3.409.858 mil lei) – [12.353.669 mil lei + (- 556.145 mil lei) ] + 882.880 mii lei – (3.026.945 mil lei + 0 lei) = 11.237.513 mil lei
RE (2011) = 21.948.199 mil lei – 0 lei – (9.980.754 mil lei + 383.715 mii lei) + 4.695.648 mil lei – (5.158.132 mil lei + 0 lei) = 11.121.246 mil lei
RE (2012) = 27.968.137 mil lei – 0 lei – (8.257.122 mil lei – 2.574.398 mil lei) + 1.494.246 mil lei – (2.184.901 mil lei + 0 lei) = 21.594.758 mil lei
Rezultatul exploatării este un excelent criteriu de comparație între întreprinderi, deoarece el măsoară performanțele întreprinderii privind activitatea lor proprie.
De ținut minte este faptul că rezultatul de exploatare cuntifică performanțele industriale și comerciale independente de importanta respectivă a muncii și a capitalului, ca factori de producție.
Observând evoluția acestui indicator, putem spune că în anul 2011 a suferit o scădere, cheltuielile fiind mai mari, dar în anul 2012 a crescut cu 10.473.512 mil lei față de anul precedent.
RC (Rezultatul curent) = RE + Venituri financiare + Cheltuieli financiare = RE + Rezultatul Financiar
RC (2010) = 11.237.513 mil lei + 54.573.684 mil lei – 40.071.837 mil lei = 25.739.360 mil lei
RC (2011) = 11.121.246 mil lei + 37.402.679 mil lei – 29.821.000 mil lei = 18.702.925 mil lei
RC (2012) = 21.594.758 mil lei + 22.911.649 mil lei – 17.383.466 mil lei = 27.122.941 mil lei
Acest rezultat curent înaintea impozării cuprinde toate cheltuielile și toate veniturile și se raportează la exploatarea normală și curentă a companiei inclusiv luând în calcul cheltuielile și veniturile financiare.
Anul 2011 se pare că a avut diferența venituri – cheltuieli cea mai scăzută, dat fiind și valoarea sa. În anul 2010 pot fi observate cele mai mari venituri (54.573.684 mil lei), iar în anul 2012 cele mai mici cheltuieli (17.383.466 mil lei).
Rezultatul net = RC + Venituri exceptionale – Cheltuieli exceptionale – Impozit pe profit = RC + 57 – 58 – 65
RN (2010) = 25.739.360 mil lei – 0 lei – 0 lei – 4.564.479 mil lei = 21.174.881 mil lei
RN (2011) = 18.702.925 mil lei – 0 lei – 0 lei – 3.416.870 mil lei = 15.286.055 mil lei
RN (2012) = 27.122.941 mil lei + 0 lei – 0 lei – 3.737.742 mil lei = 23.385.199 mil lei
Rezutatul net indică ceea ce a mai rămas la dispoziția companiei după accederea tuturor cheltuielilor din anul respectiv. Acest indicator reflectă rentabilitatea generală a întreprinderilor. Dacă întreprinderea degajă un profit, precum în anul 2012, ea îl poate utiliza fie pentru autofinanțare, fie pentru renumerarea acționarilor sau asociaților.
Anii 2010 a fost mai profitabil decât anul 2011 care a fost într-o pantă descendentă, scăzând cu 5.888.826 mil lei.
Calculul ratelor financiare
A) Rate de rentabilitate comercială
Rata marjei comerciale = MC/Vanzari de marfuri = MC/03
Rmc (2010) = 938.984 mii lei/3.110.531 mil lei = 0.3019(30.19%)
Rmc (2011) = 256.221 mii lei/1.615.275 mil lei = 0.1586 (15.86%)
Rmc (2012) = 184.827 mii lei/635.331 mii lei = 0.2909 (29.09%)
O marjă comercială redusă implică cheltuieli generale riguroase, precum reducerea cheltuielilor privind personalul și economii asupra cheltuielilor de stocare sau de transport.
Ceea ce este cel mai important este că această rată să crească de la an la an, dar după cum putem observa în cei trei ani a tot scăzut, ceea ce ne face să ne gândim caruit fapt se datorează.
Rata marjei brute de exploatare = EBE/CA = EBE/01
REBE (2010) = 21.769.244 mil lei /176.745.990 mil lei = 0.1232 (12.32%)
REBE (2011) = 21.948.199 mil lei /183.529.321 mil lei = 0.1196 (11.96%)
REBE (2012) = 27.968.137 mil lei /153.492.498 mil lei = 0.1822 (18.22%)
O valoarea ridicată a acestei rate reflectă posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a echipamentelor întreprinderii, după cum poate fi observată în anul 2012, crescând cu 6.26%.
Rata marjei nete = Rezultatul net/CA = RN/01
R marjei nete (2010) = 21.174.881 mil lei /176.745.990 mil lei = 0.1198 (11.98%)
R marjei nete (2011) = 15.286.055 mil lei /183.529.321 mil lei = 0.0833 (8.33%)
R marjei nete (2012) = 23.385.199 mil lei /153.492.498 mil lei = 0.1524 (15.24%)
Rata marjei nete este indicatorul care exprimă eficiența globală a întreprinderii, respectiv capacitatea de a realiza profit net și de a rezista concurenței.
Anul 2012 a avut cel mai ridicat procent al marjei nete, acest aspect fiind unul pozitiv ținând cont că a crescut față de anii precedenți.
B) Rate de rentabilitate economică
Imobilizări brute + NFR + Disponibilități = Total Active
Total activ = 19 + 35 + 36
Total pasiv = 45 + 56 + 60 + 66/67 + 88
Total activ (2010) = 313.730.035 mil lei + 197.319.471 mil lei + 418.720 mii lei = 511.468.226 mil lei
Total pasiv (2010) = 103.984.681 mil lei + 42.953.949 mil lei + 18.447.757 mil lei + 1.227.356 + 344.854.483 mil lei = 511.468.226 mil lei
Total activ (2011) = 266.358.586 mil lei + 171.491.140 mil lei + 680.231 mii lei = 438.529.957 mil lei
Total pasiv (2011) = 70.576.202 mil lei + 19.602.099 mil lei + 14.390.099 mil lei + 3.191.228 mil lei + 330.770.329 mil lei = 438.529.957 mil lei
Total activ (2012) = 270.255.269 mil lei + 158.047.027 mil lei + 350.331 mii lei = 428.652.627 mil lei
Total pasiv (2012) = 74.974.670 mil lei + 13.457.402 mil lei + 10.440.396 mil lei + 3.797.554 mil lei + 325.982.605 mil lei = 428.652.627 mil lei
Rata de rentabilitate a activului economic brut = EBE/(Imobilizări brute + NFR + Disponibilități)
Raeb (2010) = 21.769.244 mil lei /511.468.226 mil lei = 0.0426 (4.26%)
Raeb (2011) = 21.948.199 mil lei /438.529.957 mil lei = 0.0500 (5%)
Raeb (2012) = 29.968.137 mil lei /428.652.627 mil lei = 0.0699 (6.99%)
Indicatorul ratei de rentabilitate a activului economic brut a fost intr-o continua crestere inca din anul 2011 (cu 1.26%), continuand si in 2012 (+1.99%) fapt ce denota o crestere pozitiva a economiei.
Rata de rentabilitate a capitalului economic brut = EBE/Imobilizări brute + NFR
Disponibilități = 33 + 34
Disponibilități (2010) = 1.450.000 mil lei + 12.231.873 mil lei = 13.681.873 mil lei
Disponibilități (2011) = 1.667.927 mil lei + 9.862.557 mil lei = 11.530.484 mil lei
Disponibilități (2012) = 1.364.711 mil lei + 3.640.124 mil lei = 5.004.835 mil lei
Reb (2010) = 21.769.244 mil lei /497.789.353 mil lei = 0.0437 (4.37%)
Reb (2011) = 21.948.199 mil lei /426.999.473 mil lei = 0.051 (5.1%)
Reb (2012) = 29.968.137 mil lei /423.647.792 mil lei = 0.0707 (7.07%)
Încă din anul 2011 acest indicator a crescut pozitiv (+0.73%) continuând și în anul următor să aibă o valoare crescută (+1.97%).
Rata de rentabilitate a capitalului economic net = Rezultatul exploatării/(Imobilizări brute + NFR) – Cheltuieli cu amortizarile = RE/(Imobilizări brute + NFR) – (22 + 25)
Rcen (2010) = 11.237.513 mil lei /497.789.353 mil lei – 21.851.155 mil lei = 11.237.513/475.938.198 = 0.0236 (2.36%)
Rcen (2011) = 11.121.246 mil lei /426.999.473 mil lei -19.955.547 mil lei = 11.237.513/407.043.926 = 0.0276 (2.76%)
Rcen (2012) = 21.594.758 mil lei /423.647.792 mil lei -15.618.155 mil lei = 21.594.758/408.029.637 = 0.0529 (5.29%)
Rata de rentabilitate a capitalului economic net este și ea într-o pantă ascendentă din punct de vedere al valorilor, crescând cu 0.40% în 2011 și cu 2.53% în 2012 față de anul precedent.
C) Rate de rentabilitate financiară
Când calculăm aici Capitalurile proprii trebuie eliminat tot ce înseamnă profit nerepartizat !
Astfel avem, Capitaluri proprii = 88 – 83 – 85
Capitaluri proprii (2010) = 344.854.483 mil lei – 173.202.667 mil lei – 21.174.881 mil lei = 150.476.935
Capitaluri proprii (2011) = 330.770.329 mil lei – 177.735.693 mil lei – 15.286.055 mil lei = 137.748.581
Capitaluri proprii (2012) = 325.982605 mil lei – 170.402.700 mil lei – 23.385.199 mil lei = 132.194.706
Rata de rentabilitate financiară netă = Rezultatul net/Capitaluri proprii exclusiv profit nerepartizat = RN/(88 – 83 – 85)
Rfin netă (2010) = 21.174.881 mil lei /150.476.935 mil lei = 0.1407 (14,07%)
Rfin netă (2011) = 15.286.055 mil lei /137.748.581mil lei = 0.1110 (11.10%)
Rfin netă (2012) = 23.385.199 mil lei /132.194.706 mil lei = 0.1769 (17.69%)
Acest indicator exprimă rata de rentabilitate ce remunerează pe acționari, în calitate de proprietari sau asociați care investesc în companie capitaluri proprii. În cazul de față, anul 2011 a suferit o recesiune față de 2010 (-2.97%) față de anul 2012 care a crescut cu 3.62% față de 2010 și cu 6.59% față de 2012.
Rata de rentabilitate financiară inainte de plata impozitului pe profit = Rezultatul curent/Capitaluri propri = RC/(88 – 83 – 85)
Rfinanciară inainte de profit (2010) = 25.739.360/150.476.935 = 0.1710 (17,10%)
Rfinanciară inainte de profit (2011) = 18.702.925 mil lei /137.748.581 mil lei = 0.1358 (13.58%)
Rfinanciară inainte de profit (2012) = 27.122.941 mil lei/132.194.706 mil lei = 0.2052 (20.52%)
Rata de rentabilitate financiară înainte de plata impozitului pe profit a scăzut în anul 2011 (-3.52%) față de anul 2012 care a crescut cu 3.42% față de 2010 și cu 6.94% față de 2011.
Rata dividendelor = Dividendele/Capitaluri proprii = Dividende/(88 – 83 – 85)
Dividende (2010) = 0 lei
Dividende (2011) = 0 lei
Dividende (2012) = 0 lei
Rata dividendelor (2010) = 0 / 150.476.935 = 0 lei
Rata dividendelor (2011) = 0 / 137.748.581 = 0 lei
Rata dividendelor (2012) = 0 / 132.194.706 = 0 lei
Rata dividendelor a fost zero în fiecare dintre cei trei ani, compania Luxten neavând dividende de acordat.
CAPITOLUL III – Concluzii
Marja comercială trebuie să aibă o valoare pozitivă, atfel este socotită ca și pierdere. În cazul de față putem observa că marja consolidată de câștig este în anul 2010 cu o pondere de 938.984 mii lei, cu 682.763 mii lei mai mult ca în 2011 și cu 754.157 mii lei mai mult ca în anul 2012.
Orice scădere a marjei comerciale ar trebui în mod normal să fie compensată printr-o creștere a vânzărilor și să corespundă în principiu unei schimbări de orientare a politicii comerciale a întreprinderii.
Producția exercițiului, ca indicator valoric de exprimare a producției, exprimă rezultatul
direct și util al activității industrial-productive pe o anumită perioadă de timp (lună, trimestru,
an). Aceasta cuprinde valoarea tuturor bunurilor și serviciilor realizare de firmă în cursul
perioadei.
Anul 2011 a fost un an în care producția exercițiului a crescut cu 9.998.394 mil lei, față de anul 2012 care a fost mai slab atât față de 2010 (-18.963.436 mil lei) cât și față de 2011 (–28,961,830 mil lei). Chiar dacă valorile au scăzut de-a lungul anilor, acestea au rămas totuși pozitive, ceea ce este un semn bun.
Valoarea adăugată ne dă posibilitatea măsurării puterii economice a întreprinderii. După cum putem observa, compania Luxten a avut anual o creștere a valorii adăugate: 2.828.857 mil lei în anul 2011 și 5.825.906 mil lei în 2012 față de anul precedent.
Creșterea valorii adăugate poate să corespundă unei schimbări de structură a producției; de exemplu, abandonul politicii de susținere. O creștere a cheltuielilor cu personalul poate să angajeze o creștere a valorii adăugate în timp ce rezultatul și rentabilitatea întreprinderii se poate diminua.
În măsurarea Excedentului brut de exploatare sunt adesea subliniate trei aspecte:
EBE măsoară performanța economică a companiei
EBE este independent de deciziile financiare în sens larg, de politica fiscală sau de politica de dividend a companiei
EBE este o resursă fundamentală pentru companie.
De-a lungul celor trei ani EBE a cunoscut o mică creștere în anul 2011 (doar 178.955 mii lei), pe când în anul 2012 nivelul său a crescut semnificativ cu 6.198.893 mil lei.
Rezultatul exploatării este un excelent criteriu de comparație între întreprinderi, deoarece
el măsoară performanțele întreprinderii privind activitatea lor proprie.
De ținut minte este faptul că rezultatul de exploatare cuntifică performanțele industriale și comerciale independente de importanta respectivă a muncii și a capitalului, ca factori de producție.
Observând evoluția acestui indicator, putem spune că în anul 2011 a suferit o scădere, cheltuielile fiind mai mari, dar în anul 2012 a crescut cu 10.473.512 mil lei față de anul precedent.
Acest rezultat curent înaintea impozării cuprinde toate cheltuielile și toate veniturile și se raportează la exploatarea normală și curentă a companiei inclusiv luând în calcul cheltuielile și veniturile financiare.
Anul 2011 se pare că a avut diferența venituri – cheltuieli cea mai scăzută, dat fiind și valoarea sa. În anul 2010 pot fi observate cele mai mari venituri (54.573.684), iar în anul 2012 cele mai mici cheltuieli (17.383.466).
Rezutatul net indică ceea ce a mai rămas la dispoziția companiei după accederea tuturor cheltuielilor din anul respectiv. Acest indicator reflectă rentabilitatea generală a întreprinderilor. Dacă întreprinderea degajă un profit, precum în anul 2012, ea îl poate utiliza fie pentru autofinanțare, fie pentru renumerarea acționarilor sau asociaților.
Anii 2010 a fost mai profitabil decât anul 2011 care a fost într-o pantă descendentă, scăzând cu 5.888.826 mil lei.
O marjă comercială redusă implică cheltuieli generale riguroase, precum reducerea cheltuielilor privind personalul și economii asupra cheltuielilor de stocare sau de transport.
Ceea ce este cel mai important este că această rată să crească de la an la an, dar după cum putem observa în cei trei ani a tot scăzut, ceea ce ne face să ne gândim caruit fapt se datorează.
O valoarea ridicată a acestei rate reflectă posibilitatea financiară de reînnoire rapidă a echipamentelor întreprinderii, după cum poate fi observată în anul 2012, crescând cu 6.26%.
Rata marjei nete este indicatorul care exprimă eficiența globală a întreprinderii, respectiv capacitatea de a realiza profit net și de a rezista concurenței.
Anul 2012 a avut cel mai ridicat procent al marjei nete, acest aspect fiind unul pozitiv ținând cont că a crescut față de anii precedenți.
Indicatorul ratei de rentabilitate a activului economic brut a fost într-o continuă creștere încă din anul 2011 (cu 1.26%), continuând și în 2012 (+1.99%) fapt ce denotă o creștere pozitivă a economiei.
Încă din anul 2011 acest indicator a crescut pozitiv (+0.73%) continuând și în anul următor să aibă o valoare crescută (+1.97%).
Rata de rentabilitate a capitalului economic net este și ea într-o pantă ascendentă din punct de vedere al valorilor, crescând cu 0.40% în 2011 și cu 2.53% în 2012 față de anul precedent.
Acest indicator exprimă rata de rentabilitate ce remunerează pe acționari, în calitate de proprietari sau asociați care investesc în companie capitaluri proprii. În cazul de față, anul 2011 a suferit o recesiune față de 2010 (-2.97%) față de anul 2012 care a crescut cu 3.62% față de 2010 și cu 6.59% față de 2012.
Rata de rentabilitate financiară înainte de plată impozitului pe profit a scăzut în anul 2011 (-3.52%) față de anul 2012 care a crescut cu 3.42% față de 2010 și cu 6.94% față de 2011.
Rata dividendelor a fost zero în fiecare dintre cei trei ani, compania Luxten neavând dividende de acordat.
Importanța dată de valorile pozitive ale Soldurilor Intermediare de Gestiune cât și a ratelor pentru firmă deschid nenumărate căi și posibilități precum: posibilitatea dezvoltării activității prin creșterea capacității de producție, posibilitatea lansării (sau comercializării) de noi produse și tehnologii atât utilizatoare de energie electrică cât și de energie verde, creșterea rețelei comerciale precum și posibilitatea asigurării finanțării de la bănci prin luarea de credite.
Pentru Luxten calitatea este o activitate operațională, parte a unui sistem menit să creeze un produs său serviciu mai bun decât cel de dinainte pentru client. Asigurarea calității înseamnă pentru ei monitorizarea nevoilor clientului, urmată de conceperea unui produs său serviciu care să satisfacă pe deplin aceste necesități.
BIBLIOGRAFIE
Vintila, G, (2006), Gestiunea financiară a intreprinderii, EDP, Bucuresti.
Dimitriu Caracotă M., Caracotă D., Evaluarea investițiilor de capital, Ed. Fundației Pro, București, 2004
Ilie V., Gestiunes financiară a întreprinderiiI, ASE, Biblioteca digitală;
Juravle V., Vintilă G., Fiscalitate, Ed. ASE, Bucuresti, 2007;
*** Legea Bugetului de Stat pe anul 2010/2011/2012, Monitorul Oficial
*** Codul Fiscal pe anul 2010/2011/2012
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2006
Văcărel I. și colectiv, Finanțe publice, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2007
Stancu I., Finanțe, ed.a VI-a, Ed. Economică, București, 2007
Stroe R., Finanțe, ASE, Biblioteca digitală;
Dimitriu Caracotă M., Caracotă D., Evaluarea investițiilor de capital, Ed. Fundației Pro, București, 2004
Helfert E.A., Tehnici de analiză financiară, Ed. BMT Publishing House, București, 2006
Popa A.F., Popa N., Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal, Ed. Contaplus, 2008
Halpern P., Weston J.F., Brigham E.F., Finanțe manageriale, Ed. Economică, 1994
Ross S.A., Westerfield R.W., Jordan B.D., Fundamentals of corporate finance, Richard D. Irwin Inc., N.Y., 1991;
Brezeanu, Petre (2008), Finanțe corporative, Editura C.H. Beck, Bucuresti.
www.luxten.com
ANEXA
Figura 1.1 – Modele de aplicatii ce utilizeaza tehnologia LED
Figura 1.2 – Stâlp de iluminat solar cu tehnologie LED
Figura 1.3 – Iluminat public
Figura 1.4 – Iluminat festiv
FIgura 1.5 – Iluminat Sarbatori Pascale
Figura 1.6 – Tabel Producerea si furnizarea energiei electrice
BIBLIOGRAFIE
Vintila, G, (2006), Gestiunea financiară a intreprinderii, EDP, Bucuresti.
Dimitriu Caracotă M., Caracotă D., Evaluarea investițiilor de capital, Ed. Fundației Pro, București, 2004
Ilie V., Gestiunes financiară a întreprinderiiI, ASE, Biblioteca digitală;
Juravle V., Vintilă G., Fiscalitate, Ed. ASE, Bucuresti, 2007;
*** Legea Bugetului de Stat pe anul 2010/2011/2012, Monitorul Oficial
*** Codul Fiscal pe anul 2010/2011/2012
Vintilă G., Gestiunea financiară a întreprinderii, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2006
Văcărel I. și colectiv, Finanțe publice, Ed. Didactică și Pedagogică, București, 2007
Stancu I., Finanțe, ed.a VI-a, Ed. Economică, București, 2007
Stroe R., Finanțe, ASE, Biblioteca digitală;
Dimitriu Caracotă M., Caracotă D., Evaluarea investițiilor de capital, Ed. Fundației Pro, București, 2004
Helfert E.A., Tehnici de analiză financiară, Ed. BMT Publishing House, București, 2006
Popa A.F., Popa N., Impozitele și taxele reglementate de Codul fiscal, Ed. Contaplus, 2008
Halpern P., Weston J.F., Brigham E.F., Finanțe manageriale, Ed. Economică, 1994
Ross S.A., Westerfield R.W., Jordan B.D., Fundamentals of corporate finance, Richard D. Irwin Inc., N.Y., 1991;
Brezeanu, Petre (2008), Finanțe corporative, Editura C.H. Beck, Bucuresti.
www.luxten.com
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Rezultatelor Firmei (ID: 136160)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.
