Analiza Reorientarii Fluxului de Turisti Romani Dinspre Egipt Catre Dubai

Economie

Analiza Reorientarii Fluxului de Turisti Romani Dinspre Egipt Catre Dubai

Byadmin ianuarie 1, 2024

Analiza reorientării fluxului de turiști români dinspre Egipt către Dubai

Cuprins

Introducere

Capitolul I. Analiza comparativă a activităților turistice și economice dintre Dubai și Egipt

1.Prezentare Egipt

1.1 Analiza activității turistice din Egipt

1.2 Analiza activității economice din Egipt

2. Prezentare Dubai

2.1. Analiza activității turistice în Dubai

2.2 Analiza activității economice din Dubai

Capitolul II. Metodologia cercetării

2.1 Obiectivele cercetării

2.2 Stabilirea eșantionului

2.3 Procedeul de cercetare

2.4 Chestionar de analiză

Capitolul III. Analiza datelor

3.1 Rezultate obținute

3.2 Analizarea și interpretarea rezultatelor

Capitolul IV. Propuneri relevante pentru tema abordată

2

4.2 Analiza Swot – Egipt

4.3 Analiza Swot – Dubai

Concluzii

Bibliografie

3

Introducere

Este cunoscut faptul că turismul și, mai ales, turismul bine efectuat poate fi baza economiei unei națiuni. Turismul nu este genul de domeniu care generează numai venituri proprii – este mai degrabă un subsistem al economiei unei țări, cu implicații directe în numeroase alte domenii financiare și sociale. Cel mai important aspect este însă faptul că, în multe cazuri, turismul nu necesită investiții majore decât la capitolul cazare a turiștilor. Restul atracțiilor și obiectivelor turistice ce se află în itinerariul multor vizitatori sunt simple comori culturale și istorice ale unei țări ori minuni geografice ale naturii.

Cu toate acestea însă, turismul este și un domeniu foarte sensibil la factorii sociali și economici din jurul său. O stare de conflict, tensionată poate reprezenta o primejdie pentru persoanele dornice să viziteze un anumit teritoriu și le poate determina pe acestea să renunțe la vacanța planificată. Acest fapt va genera pierderi suplimentare pentru țara în cauză și, în același timp, oportunități de câștiguri ușoare pentru alte națiuni. În acest impas se află și Egiptul, țară în care, încă din iarna anului 2010 s-a pornit un război civil care amenință nu numai integritatea locuitorilor din acele zone ci și întreaga economie a țării, economie care se baza îndeosebi pe veniturile realizate din turism.

Anul trecut am avut posibilitatea de a efectua un internship în cadrul uneia dintre cele mai mari agenții de turism din România. Acolo am realizat că foarte mulți din turiștii ce își programaseră o excursie în Egipt s-au decis să se reorienteze către alte țări, datorită conflictelor armate desfășurate în această regiune. Interesant a fost însă faptul că cei mai mulți dintre ei au decis să se reorienteze către Dubai. Așa că mi s-a părut o oportunitate foarte bună de a înțelege care au fost factorii care i-au determinat să aleagă Dubai și mai ales, ce rol a jucat agenția de turism în determinarea acestei alegeri.

Un alt aspect important în alegerea acestei teme de cercetare este actualitatea subiectului. Războiul civil din Egipt a început în decembrie 2010 iar specialiștii prevăd că acest conflict nu se va finaliza în curând. Până atunci, consecințele pentru țară devin din ce în ce mai negative, mai ales din pricina faptului că turismul în Egipt reprezenta una dintre cele mai importante surse de venit, atât pentru autorități cât și pentru localnici.

4

Importanța domeniului investigat reziduă în predicțiile pe care le putem efectua cu privire la schimbările destinațiilor turistice în cazul apariției unor fenomene neprevăzute. Agențiile de turism se pot mobiliza atunci mult mai rapid în elaborarea unor planuri turistice noi, pe care să le pună la dispoziție clienților săi.

Aceste date sunt cu atât mai importante cu cât rezultatele au un grad ridicat de transferabilitate, destinația în sine nefiind factorul principal analizat ci factorii de care turiștii țin cont atunci când se reorientează către o altă locație. De asemenea, dacă extrapolăm datele la un nivel mai înalt, și celelalte țări pot beneficia de pe urma unor analize asemănătoare. Aceștia pot realiza predicții cu privire la creșterea fluxului de turiști din țara lor și se pot pregăti corespunzător prin suplimentarea locurilor de cazare pentru maximizarea profiturilor în acea perioadă.

5

Capitolul I

1.Prezentare Egipt

1.1 Analiza activității turistice din Egipt

Republica Arabă Egipt este situată în nordul Africii. Capitala țării, Cairo, este considerat cel mai mare oraș din Africa, având peste 17 milioane de locuitori. Cea mai mare parte a țării este formată din deșert însă puțina verdeață disponibilă, plajele exotice și monumentele istorice din acest loc fac din Egipt o adevărată atracție turistică.

Din punct de vedere geografic, Egiptul are deschidere la nord către Marea Mediterană și la est către Marea Roșie. Printre ceilalți vecini se numără Israelul, Iordania,

Arabia Saudită, Sudan și Iran.

Ca și populație, Egiptul are peste 84 de milioane de locuitori, fiind una dintre cele mai populate țări din Africa. La nivel internațional, Egiptul se află în acest moment pe locul 151 în lume ca număr total de locuitori. Marea majoritate dintre aceștia locuiesc în orașele așezate de-a lungul râului Nil, zonele respective fiind bogate în pământ arabil. Cel mai populat oraș este, pe lângă capitală, orașul Alexandria, acesta fiind și unul dintre cele mai vechi așezăminte din regiune. Cea mai mare parte a țării este acoperită însă de deșertul

Sahara.

Clima pe teritoriul Egiptului este una caldă, temperaturile variind între 26 și 32 de grade Celsius iar maximele de pană la 43 de grade Celsius pot fi atinse pe coasta Mării Roșii. Chiar și în timpul iernii, temperaturile nu scad mai jos de 15 grade în marea majoritate a țării, lucru extrem de important pentru turismul intern. Turiștii care aleg să viziteze Egiptul pentru a cunoaște obiectivele istorice și culturale ale țării o pot face chiar în orice anotimp, țara nebazându-se numai pe turismul din zonele litorale unde sejurul estival condiționează planificarea vacanțelor.

1 Central Agency for Public Mobilization and Statistics Report, (2013). Accesat online la adresa http://www.capmas.gov.eg/pages_ar.aspx?pageid=1519, in data de 20 februarie 2014.

6

Turismul reprezintă în Egipt unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei, realizând anual încasări ce depășesc 10 miliarde de dolari. „12 % din populația angajată din

Egipt lucrează în domeniul turismului ori într-un domeniu ce se intersectează cu acest sector”2. Ministrul de turism al Egiptului, Hisham Zaazou declara că, turismul a adus către stat venituri de 9.4 miliarde de dolari în 2012, venituri în creștere față de suma de 9 miliarde de dolari din anul 2011.3

Istoricul turismului în Egipt își are bazele în sejururile și circuitele turistice oferite de către compania Thomas Cook Company la sfârșitul anilor 1860.4 Construirea canalului Suez a facilitat apoi traficul pe rute maritime internaționale, astfel că, Egiptul, având ieșiri atât la Marea Mediterană, în partea de nord, cât și Marea Roșie, în partea de est, a devenit un important port al Africii. Numărul vizitatorilor a început atunci să crească rapid.

Fluctuații ale turismului în Egipt

Sursă: Tursm in Orientul Mijlociu și Africa de Nord, Europa Publications, site-ul guvernului egiptean

Dziadosz, Alexander (2008), Reuters – Egypt tourism numbers to fall less than feared.

Farouk, Dalia (2012). "Egypt tourism shows little recovery in 2012". Ahram Online. Accesat la data de 22 februarie 2014.

John Pudney (1953), The Thomas Cook Story, London, p.23.

7

Imediat după anul 1990, Războiul din Golf a redus numărul turiștilor din Egipt însă industria turismului s-a redresat rapid, iar anul următor Egiptul atinge pentru prima dată 3 milioane de vizitatori într-un singur an. Au urmat perioade de scădere din nou, din pricina atacurilor teroriștilor islamiști asupra turiștilor. Egiptul a reușit însă încă o dată să se redreseze atingând un nou record de 5.5 milioane de vizitatori în anul 2000.

Principalele atracții turistice sunt reprezentate de centrele culturale, obiectele istorice si de arheologie, dar și stațiunile luxoase de pe malul mării mediteraneene. Orașul Cairo și împrejurimile sale reprezintă o locație foarte des aleasă de turiști în itinerariile acestora. „La finalul anului 2001, în Cairo existau aproximativ 42.500 de locuri de cazare, reprezentând 20% din capacitatea de cazare pentru turiști din întreaga țară.”5

Ca și date statistice, putem observa cum turismul în Egipt a cunoscut o scădere masivă o dată cu începerea războiului civil.

Grafic preluat din World Tourism Organization, Yearbook of Tourism Statistics, Compendium of Tourism Statistics and data files

5 Ministry of Tourism,(2002) Annual Report, p.64

8

Putem observa astfel că numărului de turiști a fost în continuă creștere încă din anul 2001, îndeosebi datorită faptului că guvernul egiptean a început privatizarea multor hoteluri

în aceea perioadă, facilitând astfel investițiile în modernizarea clădirilor și a spațiilor de cazare. Apogeul a fost atins în anul 2010 când s-a înregistrat un număr de 14,051,000 de turiști veniți să viziteze țara.

Egiptul este recunoscut de turiști ca fiind una dintre cele mai luxoase destinații turistice. Pe plaja Mării Roșii sunt nenumărate hoteluri ce reprezintă oaze de relaxare pentru cei veniți să își petreacă vacanța aici. În general sunt promovate ofertele turistice cu 6 sau 7 nopți de cazare în regim all inclusive, iar centrele de cazare conțin toate dotările necesare pentru a asigura confortul turiștilor: piscine, spa-uri, gradini, spectacole etc. Principalele stațiuni turistice sunt Hurghada, El Gouna, Sharl el Sheik si Taba, ultima dintre acestea fiind cea mai nouă stațiune amenajată în Egipt, în Peninsula Sinai, la poalele munților Sinai.

Pentru iubitorii de natură, Egipt reprezintă o sursă bogată în activității. Marea Roșie ascunde în adâncurile sale recifuri de corali și pești exotici care pot fi admirați prin intermediul scufundărilor. Mulți dintre localnici au inițiat mici afaceri pentru scufundări la suprafață (snorkeling) sau la adâncime. În ambele cazuri, pot fi echipamente speciale și, alături de instructori specializați, turiștii atrași de bogățiile Mării Roșii se pot aventura în mici excursii de câteva ore în largul mării. În zona deșertului se pot efectua plimbări cu cămile ori ATV-uri.

Pentru iubitorii de artă, Egiptul reprezintă un adevărat izvor bogat în elemente culturale. Datorită istoriei bogate, această zonă este plină de vestigii și artefacte care fac deliciul turiștilor, unii dintre aceștia călătorind special de la mii de kilometrii distanță pentru a le vizita.

După Cairo, al doilea cel mai mare oraș din Egipt este Alexandria. Aici turiștii vin pentru a vizita ruinele celebrului Far din Alexandria, una dintre cele șapte minuni ale lumii, distrus însă jurul anului 1300 din cauze naturale. Tot aici se găsește și renumita Bibliotecă din Alexandria care a fost reconstruită după distrugerea celei vechi. Biblioteca din

9

Alexandria conține milioane de cărți rare, de manuscrise, un planetariu și imagini înfățișând clădirea din Antichitate.6

De departe cea mai cunoscută zonă din Egipt este Platoul Giza unde se găsesc vestitele piramide ale faraonilor Cheops, Chefren și Mikerinos. Tot aici, o atracție turistică importantă este renumitul Sphinx, construcția cu corp de leu și cap de om asupra căruia tăinuiesc o mulțime de legende.

Lista de atracții turistice poate continua, Egiptul fiind o sursă bogată de astfel de locuri. Nu voi insista foarte multe pe această prezentare, scopul final fiind reprezentat de o trecere în revista a principalelor atracții pentru a putea realiza o paralelă între asemănările

Egipt – Dubai.

6 Andrew Humphreys, (2010), National Geographic Traveler – Egipt, Adevarul Holding,

București

10

1.2 Analiza activității economice din Egipt

Activitatea economică din Egipt se bazează în principal pe trei mari piloni: agricultură, petrol și gaze și turism. Din analiza principalilor indicatori economici, putem observa că până în anul 2012, Egiptul a cunoscut o creștere economică ce s-apra căruia tăinuiesc o mulțime de legende.

Lista de atracții turistice poate continua, Egiptul fiind o sursă bogată de astfel de locuri. Nu voi insista foarte multe pe această prezentare, scopul final fiind reprezentat de o trecere în revista a principalelor atracții pentru a putea realiza o paralelă între asemănările

Egipt – Dubai.

6 Andrew Humphreys, (2010), National Geographic Traveler – Egipt, Adevarul Holding,

București

10

1.2 Analiza activității economice din Egipt

Activitatea economică din Egipt se bazează în principal pe trei mari piloni: agricultură, petrol și gaze și turism. Din analiza principalilor indicatori economici, putem observa că până în anul 2012, Egiptul a cunoscut o creștere economică ce s-a manifestat în toate domeniile de activitate.

Sursă: Anuarul Statistic (august 2013) – Banca centrală a Egiptului

Dintre toate domeniile de activitate, cele mai importante din punct de vedere al contribuției la formarea PIB sunt:

Calculate în baza datelor din Monthly Statistical Bulletin – Central Bank of Egypt – August 2013

11

Lucrurile au început să se schimbe dramatic însă o dată cu pornirea războiului civil. În primul rând s-a constatat o scădere a ritmului creșterii economice. „Potrivit datelor publice, ritmul creșterii economiei egiptene a ajuns la 2,2% în anul fiscal 2012/2013, de la un nivel în jurul a 7 % in anii precedenți și la 1,2% în anul 2011.”7 În tot acest timp datoria externă a crescut, la fel ca și numărul de probleme legate de amplul deficit fiscal al țării.

Și rata șomajului a suferit modificări, majorându-se de la 9.7 procente (în 2010) la aproximativ 12 procente în 2013.Conform unui raport întocmit de Centrului de Sprijinire a Informațiilor și Deciziilor de pe lângă Cabinetul egiptean cea mai gravă problemă a Egiptului în ceea ce privește șomajul este nivelul ridicat înregistrat în rândul tinerilor, procentele atingând cote alarmate pentru această categorie, de până la 25%. Și celelalte date economice sugerează că Egiptul se află pe o pantă abruptă spre colaps, „nivelului inflației a crescut de la 8,4% în luna august 2011 la 13,7% in luna iulie 2013 iar datoria externă s-a ridicat în iunie 2012 la 43,2 miliarde dolari americani (circa 18,9% din PIB), față de nivelul de 31,5 miliarde de dolari americani atins la finele anului financiar 2008/2009. ”8

Una dintre cele mai mari pierderi economice a fost înregistrată în domeniul turismului care s-a prăbușit la finalul anului 2012. Atunci, s-au înregistrat de până la 50% atât în ceea ce privește numărul de turiști veniți să viziteze Egiptul cât și în ceea ce privește încasările din acest sector. Iar de aici, reacția se declansează în lanț: multe centre hoteliere au intrat în faliment, nemaiavând cu ce să își acopere cheltuielile de întreținere ale locațiilor de cazare, companiile de transport aerian au fost nevoite să efectueze reduceri masive de

Costescu Anton, (2013), Îndrumar de afaceri pentru piața R.A. Egipt – 2014. , p.4, accesat online la data de 25 februarie 2014, la adresa:

http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Egipt.pd f

Idem 6, p.5

12

personal pentru a putea depăși situația iar comercianții care își câștigau traiul din comerțul pentru turiști au fost nevoiți să se reorienteze pentru a putea supraviețui condițiilor economice dure.

Așa cum spuneam mai sus, războiul civil a determinat o scădere drastică a numărului de turiști. Iar această scădere s-a reflectat și în încasările de pe urma turismului.

Grafic preluat din World Tourism Organization, Yearbook of Tourism Statistics, Compendium of Tourism Statistics and data files.

Așa cum putem observa și din graficul de mai sus, cele mai mari venituri din turism (aproximativ 13,633,000,000 de dolari) au fost strânse în anul 2010, exact înainte de începerea războiului civil. În anul 2011, aceste sume scăzuseră deja la valoarea de 9,333,000,000 de dolari iar în aceste moment încasările sunt într-o continuă descreștere.

13

atenționări de călătorie, una dintre ele fiind prezentată în Anexa 1. Această atenționare informează turiștii cu privire la protestele ce au loc pe teritoriul Egiptului, zonele care trebuie evitate și la posibilele stări de pericol la care se expun dacă ignoră avertismentele autorităților.

Aceste tipuri de informări au cauzat creșterea numărului de anulări în cadrul deplasărilor în Egipt. Companiile aeriene au anunțat că vor aplica reduceri de preț la biletele

Cairo – București pentru a ajuta la repatrierea românilor din zonele de conflict. Companiile

14

Blue Air și Tarom au anunțat că vor înapoia contravaloarea biletelor achiziționate de turiștii români către Egipt dacă aceștia vor opta pentru anularea călătoriei.9

Atât presa autohtonă cât și cea internațională au prezentat în numeroase rânduri aceste pierderi înregistrate de Egipt din pricina conflictelor armate, mai ales în domeniul turistic. Wall Street anunța că multe state printre care se numără China, Japonia, Statele Unite ale Americii si marea parte din țările din Uniunea Europeană au emis atenționări de călătorie în Egipt astfel că turiștii din aceste zone și-au anulat excursiile pe care le aveau planificate în Egipt.

Janet Moore, proprietarul unei agenție de turism specializată pe vacanțele în Orientul

Mijlociu, Distant Horizons din California, afirma într-un interviu pentru NBC News faptul că 80% din turiștii americani care aveau planificate vacanțe în Egipt au solicitat anularea acestora ori schimbarea destinației.10

Putem observa așadar faptul că anularea ori schimbarea destinației în ceea ce privește Egiptul a avut loc la nivel mondial, turismul în această zonă fiind astfel pus sub embargou național.

Teoreticenii au evidențiat în permanență importanța impactului activității turistice asupra economiei unei țări: „În ansamblul unei economii naționale, turismul acționează ca un element dinamizator al sistemului economic global”11 Creșterea numărului de turiști va atrage după sine creșterea cererii de bunuri și servicii și, totodată, creșterea forței de muncă ce va îndeplini aceste servicii. Fără acestea dezvoltare, Egiptul va fi stopat din evoluție economică.

Blue Air, (2012), Efecte ale evenimentelor din Egipt asupra turismului local, articol disponibil la adresa http://blue–air.com/efecte-ale-evenimentelor-din-egipt-asupra-

turismului-local/, accesat la data de 4.03.2014

Mayerowitz Scott, (2013), Unrest hits Egypt during high tourist season – Many travelers canceling trips, raising fears of impact on the rest of the region, The Associated

Press

Teodorescu, Camelia, (2012), Economia turismului, Editura Credis, București, pg. 17

15

2. Prezentare Dubai

2.1. Analiza activității turistice în Dubai

Dubai este unul dintre cele șapte emirate ce alcătuiesc Emiratele Arabe Unite. Este unul dintre cele mai dezvoltate și moderne state ale Emiratelor Arabe. Din 2012, Dubai a câștigat titlul de Cel mai scump oraș din Orientul Mijlociu și poziția 22 în topul celor mai scumpe orașe din lume. 12

Dubai este situat pe coasta de sud a Golfului Persic astfel că, din punct de vedere climatic, în Dubai se întâlnește o climă aridă, cu temperaturi caniculare în perioada verii, ce pot atinge până la 41 de grade Celsius. Cele mai bune perioade pentru turism sunt însă toamna și primăvara, când temperaturile se situează între 20 și 35 de grade Celsius. Având o asemenea climă, Dubai se poate bucura de turiști mare parte a anului, chiar și pe timpul iernilor care, de obicei, sunt destul de călduroase.

Principalul motiv de a vizita Dubaiul este reprezentat de sesiunile de cumpărături. „Fiind un port deschis, cu taxe de import mici și fără impozitare, orașul oferă oportunități extraordinare vânătorului de chilipiruri. Majoritatea marilor produse de firmă sunt disponibile și de obicei sunt mai ieftine în Dubai decât în țările de proveniență”13

Barnard, Lucy, (2012), Cost of living in Dubai rising rapidly – The National, accesat la data de 3.03.2014, disponibil online la adresa:

http://www.thenational.ae/business/industry-insights/economics/cost-of-living-in-dubai-rising-rapidly

Veliche, Roxana, Dubai si Abu-Dhabi – perlele Emiratele Arabe Unite, Revista Historia.ro, articol disponibil online la adresa

http://www.historia.ro/exclusiv_web/destinatii-istorice/articol/dubai-abu-dhabi- perlele-emiratele-arabe-unite, accesat la data de 4.03.2014

16

Un alt motiv des întâlnit este admirarea arhitecturii orașului dar și sejururile la malul mării. În general, Dubai este cunoscut pentru hotelurile și resorturile de lux, în care turiștii ajung să plătească până la 25.000 de dolari pe noaptea de cazare.

Din punct de vedere statistic, se poate observa cum numărul turiștilor este într-o continuă creștere, de la an la an, numărul ajung acum să depășească 12 milioane de vizitatori pe an.

Year

Hotel Guests

Total Guests

Hotel Apartment

Guests

Grafic creat pe baza datelor preluate de la Ministerul de Turism al Guvernului din Dubai

Pentru a face față numărului mare de turiști, patronii hotelieri s-au mobilizat rapid pentru a deschide noi centre de cazare sau pentru a le suplimenta pe cele existente.

Antreprenorii au văzut în Dubai oportunități de a intra pe piața turismului prin construcții hoteliere noi, moderne, inovatoare. Astfel că, așa cum era de așteptat, numărul locurilor de cazare a crescut proporțional cu numărul turiștilor:

17

Potrivit Guvernului, unul dintre obiectivele strategice pentru perioada 2015 – 2020 este reprezentant de noi investiții în modernizarea turismului în regiune și atragerea de noi vizitatori. Dacă va continua în această tendință ascendentă, este foarte posibil ca pe viitor, Dubai să ajungă unul dintre cele mai dorite locuri de vizitat din lume.

Atracțiile turistice din Dubai sunt în mare parte asemănătoare cu cele din Egipt. Singura diferență majoră este faptul că Dubai nu are atât de multe vestigii istorice sau culturale. De regulă însă, acest lipsuri sunt adesea compensate cu vizitarea clădirilor impunătoare, hotelurilor luxoase sau centrele comerciale celebre din zonă.

Hotelurile sunt celebre prin luxul oferit. În Dubai poate fi găsit renumitul hotel Burj Al Arab de șapte stele care oferă o imagine panoramică a plajei. Tot prin arhitectura inovatoare impresionează și proiectul Palm Islands, complexul de insule artificiale în formă de palmier. Cea mai înaltă clădire din lume, Burj Khalifa poate fi găsită tot în Dubai și măsoară peste 820 metri înălțime.

La fel ca și în Egipt, Dubai pune la dispoziție turiștilor săi numeroase activități sportive și de petrecere a timpului liber. Sunt des întâlnite călătoriile cu ATV-uri prin deșert sau plimbările pe cămile. Diferența față de Egipt este reprezentată de faptul că Dubai deține

18

în cadrul unui centru comercial un spațiu special amenajat în care se pot practica sporturi de iarnă, utilizând zăpada artificială.

Din punct de vedere istoric, Dubai deține trei mari situri arheologice vechi de aproximativ 2000 de ani. Pentru vizitarea acestora este nevoie însă de o aprobare specială din partea Muzeului Dubai. „Muzeul este găzduit într-o clădire impunătoare, Al Fahidi Fort. Construită în 1799, clădirea a fost folosită pe rând ca palat, garnizoană și închisoare. Din 1970, clădirea funcționează ca muzeu și prezintă expoziții de pictură, statuete și motive tradiționale arabe, obiecte din alama vechi de peste 4000 de ani.”14

Una din strategiile adoptate și implementate de Dubai cu ceva timp în urmă a fost însă dezvoltarea turismului – însă nu orice fel de turism ci un turism al cumpărăturilor, așa cum ar putea susține unii. Dubai este în acest moment locația ideală pentru turiști din lumea pentru a se destinde și a face cumpărături în același timp.

Peter Sangeeta și Anandkumar Victor, doi cercetători străini ce au analizat dezvoltarea turistică a Dubaiului în ultimii ani, au realizat o schemă a motivelor care au stat la baza acestei dezvoltării economico-turistice în Dubai:

Societate si cultura

Retail

Locatie Strategica

Dubai – Shopping

Destination Infrastructura

turism

Sustenabilitate

Politica

Promotii

14 Ghid turistic Dubai, varianta online, accesata la data de 05.04.2014, disponibila la adresa

www.infoturism.ro

19

Grafic preluat din: A study on the sources of competitive advantage of Dubai as a Shopping Tourism Destination, pg.3

Cei doi autori aduc în discuție „trecerea de la o economie bazată pe pescuit, exploatarea de aur și producerea de bijuterii la turism, transporturi și comerț.”15 Ei reliefează de asemenea importanța investițiilor masive ce au fost făcute de autorități în modernizarea infrastructurii turistice, oferind aici drept exemplu modernizarea aeroportului prin adăugarea a trei noi terminale, capabile să gestioneze un total de 60 milioane de pasageri. O modernizare a avut loc și în ceea ce privește transportul public, autoritățile din Dubai extinzând în mod continuu liniile de metrou și introducând autobuze speciale, gratuite, mai ales pentru facilitarea accesului la mall-urile din zonă.

15 Peter Sangeeta, Anandkumar Victor, (2012), A study on the sources of competitive advantage of Dubai as a Shopping Tourism Destination, p.3

20

2.2 Analiza activității economice din Dubai

În ultimii 30 de ani, Dubai a cunoscut o creștere rapidă și o dezvoltare economică de succes. Desigur, această dezvoltare s-a bazat și pe localizarea strategică a Dubaiului, acesta fiind unul dintre cele mai importante centre de export către Orientul Mijlociu.

„Costurile logistice și operaționale scăzute, infrastructura sa excelentă, perspectivele internaționale și politicile guvernamentale liberale conlucrează pentru atragerea investitorilor. Activități precum comerțul, transportul, turismul și industria de masă au înregistrat cifre în creștere și au ajutat economia să atingă un grad ridicat de diversificare și expansiune” 16

Sectoare economice din Dubai

16 Government of Dubai, presentation page

21

Dacă am fi analizat piața economică din Dubai în urmă cu 30 ani, am fi descoperit că cea mai mare parte din economie se baza pe exploatarea de petrol din zona. De altfel, întreg orașul Abu Dhabi a fost construit numai din fonduri obținute de acest sector. Acum însă situația s-a schimbat dramatic, exploatările petroliere ajungând să dețină numai 3% din piața economică. Se observă însă și din graficul de mai sus că cel mai mare aport la produsul intern brut al țării provine din sectoare precum comerțul, industria și turismul. Dacă am analiza și mai îndeaproape fenomenul, putem realiza că sectorul comerțului este direct dependent de cel al turismului, o creștere în a numărului de vizitatori atrăgând imediat și o creștere în domeniul comerțului și al serviciilor. Împreună, cele două sectoare formează 40 % din activitatea economică ce se desfășoară pe teritoriul Dubaiului și care contribuie la creșterea economică a regiunii.

La nivel central Dubai este parte din Emiratele Unite Arabe. Emiratele Unite Arabe se situează pe locul al doilea ca dezvoltare economică dintre țările din lumea Arabă17. O treime din produsul intern brut al acestei țări provine din exploatările petroliere. De la proclamarea independenței în 1971, produsul intern brut al țării a crescut de 231 de ori până în prezent, fiind astfel considerată una dintre cele mai mari creșteri economice din perioada modernă din prisma rapidității cu care a avut loc.18

„Necesitatea diversificării economice și industriale ghidează principalele orientări ale politicii economice promovată de conducerea Emiratelor. Obiectivul principal al politicii economice este acela al promovării activităților de producție și de servicii, prin intermediul transferului de tehnologie și know-how, încurajând asocierea capitalului privat local cu cel străin. ”19

Emiratele Arabe Unite au sesizat rapid posibilitățile dezvoltării turistice în Emiratul Dubai și au exploatat cum nu se putea mai bine această resursă. Există totuși sceptici ce consideră că această dezvoltare rapidă vine ca urmare a diminuării resurselor petroliere din

17 Issac John, (2013), UAE's economy growth momentum set to -pick up, Accesat online la data de 20.03.2014, disponibil la adresa www.khaleejtimes.com

Idem 15

Costea, Ovidiu, (2014), Îndrumar de afaceri pentru Emiratele Arabe Unite, p. 5

22

zonă, turismului devenind astfel o pârghie de salvare, un plan alternativ de susținere economică.

Indiferent de motivul pentru care Emiratele Arabe Unite au decis investirea unui capital atât de masiv în zona Dubai, se pare că aceste investiții au succes, afacerea dovedind un randament sporit.

În analiza „Îndrumar de afaceri pentru Emiratele Arabe Unite”, consilierul guvernamental Ovidiu Costea atribuie acest succes si asupra legislației fiscale din Emirate, mai ales datorită faptului că în niciuna din țările membre nu se plătesc impozite directe. Singurele excepții fiind industriile petroliere și băncile străine. Astfel că, pentru mulți oameni de afaceri, zona este considerată un adevărat paradis fiscal pentru investiții, tocmai datorită absențelor acestor taxe:

„impozitul pe profit se aplică numai companiilor petroliere și de gaze naturale, petrochimiei și băncilor

impozitul pe veniturile individuale, nu există în EAU

impozitul funciar, nu există în EAU

taxele vamale au un nivel general de 5%”20

20 Idem 19, pg. 11

23

Capitolul II- Metodologia cercetării

2.1 Obiectivele cercetării

Așa cum am precizat în incipitul lucrării, scopul prezentei cercetări este acela de a analiza modificările pe care le fac turiștii cu privire la destinația lor de vacanță și motivele pentru care cei mai mulți dintre ei aleg să renunțe la Egipt în favoarea Dubaiului.

Lucrând într-o agenția de turism din România, am realizat că există posibilitatea de a aplica un chestionar turiștilor pentru a analiza exact aceste motive dar și pentru a înțelege care este raționamentul folosit pentru această schimbare.

2.2 Stabilirea eșantionului

Eșantionul a fost reprezentat de toți turiștii – clienți ai agenției de turism – care și-au modificat opțiunea din Egipt în Dubai. Printre aspectele primordiale pe care le-am urmărit se numără analizarea motivelor luate în considerare pentru modificarea opțiunilor turistice, alegerea noii destinații, itemii luați în considerare în momentul deciderii efectuării schimbării, importanța agentului de turism în realizarea acestei schimbări, gradul de mulțumire/nemulțumire cu anularea excursiei și posibilitatea de a reveni ulterior la vechea destinație.

2.3 Procedeul de cercetare

În studierea schimbărilor destinației turistice voi folosi ca metodă de cercetare chestionarul. „Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”21

21 Vlăsceanu Lazăr și Chelcea Septimiu, (1993), Dicționar de sociologie, editura Polirom,

Iași, p.95

24

2.4 Chestionar de analiză

Chestionar de analiză a schimbării destinației turistice

Cod chestionar

Bună ziua! Numele meu este Elena-Gabriela Niculae, sunt studentă la Facultatea de Economia Turismului Intern și International din cadrul Universității Româno-Americană și efectuez o cercetare cu privire la modificarea destinației turistice din Egipt în Dubai. Menționez că răspunsurile dumneavoastră vor rămâne confidențiale și vor fi utilizate numai în scopul elaborării unei lucrări de cercetare științifică.

1. Care a fost principalul scop cand ați ales Egiptul ca destinație pentru excursia

dumneavoastră ?

1. O vacanță de relaxare pe malul mării

2. O vacanță în care să pot vizita obiectivele culturale și istorice ale țării

3. O vacanță în care să pot desfășura diverse activități sportive

Care eu fost principalii factorii care au contribuit la alegerea Egiptului ca destinație pentru vacanța dumneavoastră? Numerotați de la 1 la 6 itemii de mai jos, în ordinea importanței (1 fiind cel mai important, 6 fiind cel mai puțin important)

1. Aspectele geografice ale zonei

2. Multitudinea obiectivelor culturale și istorice

3. Gradul ridicat de confort și lux oferi de stațiunile de resort 4. Prețul vacanței

5. Distanța geografică față de România

6. Posibilitățile de desfășurare a altor activități (sportive, cumpărături, etc.)

25

Cât timp ați petrecut documentându-vă cu privire la diferite aspecte ale vacanței în

Egipt?

Nu m-am interesat deloc

Una – două zile

Aproape o săptămână

Mai mult de o săptămână

4. Care au fost principalele aspecte despre care v-ați documentat cu privire la Egipt?

5. Câte oferte turistice ați consultat înainte de a achiziționa pachetul turistic pentru Egipt?

0. 0 – 1 oferte

1. 2 – 5 oferte

2. 5 – 10 oferte

3. Mai mult de 10 oferte

26

6. Care au fost motivul principal pentru renunțarea la vacanța în Egipt?

1.Motive personale → Salt la întrebarea 13

2.M-am răzgândit cu privire la destinație → Salt la întrebarea 13

3.Stare de conflict din regiune

7. De unde ați aflat de această stare de conflict?

1.Din presă

2.De la agenția de turism/agentul de turism

3.De la ambasada Egiptului

4.Din altă sursă:………………………..

8. Cine considerați că ar fi principalul responsabil de anunțarea turiștilor cu privire la starea de conflict dintr-o anumită țară?

1.Presa

2.Agenția de turism/Agentul de turism

3.Ambasada acelui stat

4.Altcineva:………………………..

9. Cum ați ajuns să alegeți ca destinație de vacanță Dubai?

1.Am primit o recomandare de la rude/prieteni

2.Mi-a fost recomandat ca alternativă de către agenția de turism

3.Am ales singur/ă

27

10.Care a fost principalul scop cand ați ales Dubai ca destinație pentru excursia

dumneavoastră ?

1. O vacanță de relaxare pe malul mării

2. O vacanță în care să pot vizita obiectivele culturale și istorice ale țării 3. O vacanță în care să pot desfășura diverse activități sportive

11. Care eu fost principalii factorii care au contribuit la alegerea Dubaiului ca destinație pentru vacanța dumneavoastră? Numerotați de la 1 la 6 itemii de mai jos, în ordinea importanței (1 fiind cel mai important, 6 fiind cel mai puțin important)

1. Aspectele geografice ale zonei

2. Multitudinea obiectivelor culturale și istorice

3. Gradul ridicat de confort și lux oferi de stațiunile de resort 4. Prețul vacanței

5. Distanța geografică față de România

6. Posibilitățile de desfășurare a altor activități (sportive, cumpărături, etc.)

12. Cât timp ați petrecut documentându-vă cu privire la diferite aspecte ale vacanței în

Dubai?

0.Nu m-am interesat deloc

1.Una – două zile

Aproape o săptămână

Mai mult de o săptămână

28

13. Care au fost principalele aspecte despre care v-ați documentat cu privire la Dubai?

14. Câte oferte turistice ați consultat înainte de a achiziționa pachetul turistic pentru Egipt?

4.0 – 1 oferte

5.2 – 5 oferte

6.5 – 10 oferte

7.Mai mult de 10 oferte

15. Pe o scară de la 1 la 5, cât de mulțumit sunteți de alegerea făcută? ………………

(1 fiind foarte nemulțumit, 5 foarte mulțumit)

29

Capitolul III

Analiza datelor

3.1 Rezultate obținute

Chestionarul a fost aplicat asupra turiștilor care și-au anulat vacanța în Egipt și au ales Dubai ca fiind noua destinație. În total au existat 33 de chestionare aplicate, dintre care

32 de chestionare valide. (Un chestionar a fost anulat datorită faptului că turistul nu a răspuns decât la o parte din întrebări).

Mai jos, voi încerca să prezint rezultate obținute, alături de graficele care rezultă din aceste rezultate, urmând ca în următorul subcapitol să analizez mai pe larg acest răspunsuri și corelațiile dintre ele.

1. Care a fost principalul scop cand ați ales Egiptul ca destinație pentru excursia

dumneavoastră ?

2. Care eu fost principalii factorii care au contribuit la alegerea Egiptului ca destinație pentru vacanța dumneavoastră? Numerotați de la 1 la 6 itemii de mai jos, în ordinea importanței (1 fiind cel mai important, 6 fiind cel mai puțin important) –

Rezultate aranjate în ierarhizării primite:

30

Gradul ridicat de confort și lux oferi de stațiunile de resort – 59.37% – Poziția 1

Prețul vacanței – 87.5% – Poziția 2

Multitudinea obiectivelor culturale și istorice – 68.75% – Poziția 3

Aspectele geografice ale zonei – 81.25% – Poziția 4

6. Posibilitățile de desfășurare a altor activități (sportive, cumpărături, etc.) – 87.5% – Poziția

5. Distanța geografică față de România – 93.75% – Poziția 6

4. Care au fost principalele aspecte despre care v-ați documentat cu privire la Egipt?

31

5. Câte oferte turistice ați consultat înainte de a achiziționa pachetul turistic pentru

Egipt?

0 – 1 oferte – 0%

2 – 5 oferte – 4 turiști – 12.5%

5 – 10 oferte – 11 turiști – 34.37%

Mai mult de 10 oferte – 17 turiști – 53.12%

6. Care au fost motivul principal pentru renunțarea la vacanța în Egipt?

1.Motive personale

2.M-am răzgândit cu privire la destinație

3.Stare de conflict din regiune – 100%

7. De unde ați aflat de această stare de conflict?

1.Din presă – 93.75%

2.De la agenția de turism/agentul de turism

3.De la ambasada Egiptului

4.Din altă sursă – rude sau prieteni – 6.25%

8. Cine considerați că ar fi principalul responsabil de anunțarea turiștilor cu privire la starea de conflict dintr-o anumită țară?

1.Presa – 3.12%

2.Agenția de turism/Agentul de turism – 87.5%

3.Ambasada acelui stat – – 9.37%

4.Altcineva:………………………..

32

9. Cum ați ajuns să alegeți ca destinație de vacanță Dubai?

1.Am primit o recomandare de la rude/prieteni – 6.26 %

2.Mi-a fost recomandat ca alternativă de către agenția de turism – 78.12%

3.Am ales singur/ă – 15.62%

10.Care a fost principalul scop cand ați ales Dubai ca destinație pentru excursia

dumneavoastră ?

O vacanță de relaxare pe malul mării – 90.62%

O vacanță în care să pot vizita obiectivele culturale și istorice ale țării – 0%

O vacanță în care să pot desfășura diverse activități sportive – 9.37%

Care eu fost principalii factorii care au contribuit la alegerea Dubaiului ca

destinație pentru vacanța dumneavoastră? Numerotați de la 1 la 6 itemii de mai jos, în ordinea importanței (1 fiind cel mai important, 6 fiind cel mai puțin important) –

Rezultatele au fost ierahizate în funcție de răspunsurile primite:

Gradul ridicat de confort și lux oferi de stațiunile de resort – 84.37%

Prețul vacanței – 100%

6. Posibilitățile de desfășurare a altor activități (sportive, cumpărături, etc.) – 78.12%

5. Distanța geografică față de România – 81.25%

Aspectele geografice ale zonei – 46.87%

Multitudinea obiectivelor culturale și istorice – 93.75%

33

12. Cât timp ați petrecut documentându-vă cu privire la diferite aspecte ale vacanței în

Dubai?

13. Care au fost principalele aspecte despre care v-ați documentat cu privire la Dubai?

14. Câte oferte turistice ați consultat înainte de a achiziționa pachetul turistic pentru Egipt?

0 – 1 oferte – 3.12%

2 – 5 oferte – 96.87%

5 – 10 oferte – 0%

Mai mult de 10 oferte – 0%

34

15. Pe o scară de la 1 la 5, cât de mulțumit sunteți de alegerea făcută? ………………

(1 fiind foarte nemulțumit, 5 foarte mulțumit)

35

3.2 Analizarea și interpretarea rezultatelor

Am început prin a întreba turiștii care a fost principalul scop atunci când au ales ca destinație pentru vacanța lor Egiptul și apoi Dubai. Ideea central de la care am plecat a fost faptul că, așa cum reiese și din prezentarea țărilor din capitolul I, aspectele geografice diferă, la fel ca și posibilitățile turiștilor de a-și petrece timpul liber.

Teoria din economia turismului spune ca cererea turistică este influențată, în mare măsura, de următoarele aspecte:

Preferințele personale ale turiștilor

Tipologia socio-profesională a turiștilor și motivul vacanței.

Disponibilitățile financiare ale turiștilor

Detaliile tehnice ale excursiei (durata, cazarea, distanța etc.)22

Astfel că, am încercat încercat să țin cont de aceste categorii în elaborarea întrebărilor de cercetare. Așa cum reiese din tabelul de mai jos, procentul turiștii care au plecat în vacanță pentru a desfășura activități sportive a rămas relative identic, ceea ce ne demonstrează practice că în viziunea turiștilor, ambele țări dispun în oferta lor de astfel de activități.

Ceea ce este schimbat aici este numărul celor ar fi plecat în Egipt pentru a vizita obiectivele culturale și istorice ale țării. Aceștia și-au schimbat opțiunea așa încât, au ales o vacanță de relaxare pe malul mării. Practic, ceea ce ne interesează este că turiștii au ales să schimbe scopul vacanței când s-au reorientat către Dubai, noua destinației neoferindu-le atât de multe oportunități culturale sau istorice precum Egiptul.

22 Teodorescu, Camelia, (2012), Economia turismului, Editura Credis, București, pg. 1

36

Am continuat prin a chestiona respondenții cu privire la factorii care au contribuit la alegerea Egiptului, respectiv a Dubaiului ca destinație pentru vacanțele lor. Trebuie să precizez că nu m-au interest factorii în sine ci, mai degrabă, ierarhia pe care turiștii o atribuie mai întâi pentru Egipt și apoi pentru Dubai. Cu alte cuvinte, puși în fața deciziei de a-și schimba destinația, care sunt factorii care îi influențează și care este importanța acestora. Turiștii au fost rugați să ierarhizeze o listă de itemi, 1 fiind cel mai important iar 6 fiind cel mai puțin important.

(1 fiind cel mai important, 6 fiind cel mai puțin important) – Rezultate aranjate

în ierarhizării primite:

Din răspunsurile primite putem observa că în ambele cazuri, gradul ridicat de confort și lux oferit de stațiunile de resort a reprezentat cel mai ridicat factor de decizie, atât în cazul Egiptului (59.37% dintre turiști poziționând-ul pe primul loc), cât și în cazul Dubaiului (84.37%). Ce implicație are acest lucru pentru zona de turism? Putem anticipa că, în cazul unei schimbări de destinație, turiștii vor căuta zone în care să identifice minim în același procent factorul care i-a influențat în prima lor alegere. Astfel, agențiile de turism își pot modifica ofertele pentru a se putea plia mai bine pe cerințele pieței. Prețul vacanței a rămas și el un factor important, menținându-și poziția a doua în ambele cazuri. Multitudinea obiectivelor culturale și istorice pierde locul al treilea din ierarhia pentru Egipt, ajungând pe locul 6 în ierarhia pentru Dubai. Acest lucru semnifică faptul că turiștii sunt dispuși să renunțe la partea cultural-istorică mult mai ușor decât ar renunța gradul de confort. Astfel că, în eventualitatea apariției unei situații care necesită schimbarea destinației, agențiile de turism pot oferi ca alternativă o locație asemănătoare ca grad de confort și preț, deși diferită din punct de vedere al multitudinii obiectivelor culturale și istorice ce vizitat.

O altă diferență vizibilă în acest caz este poziționarea itemului: Distanța geografică față de România. Dacă în primul caz, când turiștii aleg să viziteze Egiptul, această distanță este poziționată de 93.75% din respondenți pe locul 6, în cazul Dubaiului, distanța geografică este poziționată pe locul 4 (cu un procent de 81.25%). Astfel, putem evidenția faptul că, în cazul schimbării destinației, turiștii aleg zone aflate la o distanță relativ asemănătoare.

Pentru a continua este necesară o altă precizare. Trebuie să avem în vedere faptul că, în momentul în care au aflat de conflictul armat din Egipt și au decis anularea excursiei, turiștii au avut destul de puțin timp la dispoziție pentru a se interesa de o noua destinație pentru vacanța lor. Aici intervine și rolul agenției de turism care poate genera noi propuneri,

38

în funcție de disponibilități și de preferințele turiștilor. Ceea ce ne interesează este cât timp au petrecut documentându-se cu privire la vechea destinație versus noua destinație, care au fost aspectele de care s-au interesat și la care dintre ele au putut renunța când s-au confruntat cu un deadline mai apropiat.

Graficul de mai jos ilustrează aceste schimbări:

Cât timp ați petrecut documentându-vă cu privire la diferite aspecte ale vacanței în Egipt/ Dubai? (Procente)

Mai mult de o săptămână

Aproape o săptămână

Una – două zile

Nu m-am interesat deloc

0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%

Dubai Egipt

Putem observa că în primul caz, la alegerea Egiptului, cei mai mulți dintre turiști se documentează mai mult de o săptămână înainte de excursie (84.38%). În cel de-al doilea caz, pentru Dubai, marea majoritate aleg să se documenteze una-două zile (71.87%). Aici intervine, așa cum spuneam mai devreme, rolul agentului de turism. Acesta poate prevedea faptul că timpul necesar unei documentări riguroase scade și poate compensa lipsa acestor informații prin anumite materiale pe care le poate trimite clienților.

Ce ar trebui să conțină aceste materiale? Răspunsul îl putem primi din următoarea întrebare. Turiștii au fost chestionați cu privire la factorii de care s-au interesat înainte de apleca în vacanță, pentru ambele destinații.

39

Putem observa că în cazul primei vacanțe planificate, turiștii s-au interesat înainte cu privire la multe dintre aspectele geografice, istorice sau culturale ale țării. În cel de-al doilea caz, pentru Dubai, turiștii au prioritizat informațiile necesare, limitându-se la a se documenta cu privire la obiectivele sociale, aspectele geografice si obiectivele de vizitat din țara de destinație. Agenția de turism poate veni astfel în întâmpinarea clienților, punându-se acestora la dispoziție informații cu privire aspectele culturale ale zonei, un scurt istoric

împreună cu aspectele legislative și economice.

Un alt aspect interesant este reprezentat de numărul ofertelor turistice pe care le-au consultat aceștia înainte de a se decide. Dacă în cazul primei vacanțe, majoritate au analizat mai mult de 10 oferte (53.12%), când a venit vorba de reorientarea către Dubai, din pricina lipsei de timp, 96.87% au analizat două-cinci oferte. Ne putem da seama aici de importanța ofertelor promovate de agenția de turism. Agenții de turism trebuie să se mobilizeze rapid pentru a oferi alternative viabile turiștilor. Desigur, de aici apare următoarea problemă: ce înseamnă alternative viabile? Răspunsul la această întrebare reiese din întrebările de mai

40

sus, referitoare la factorii importanți care au determinat turiștii să aleagă destinația pentru vacanța lor.

De menționat aici este și faptul că toți cei 32 de turiști care și-au modificat destinația vacanței au luat această măsura ca urmare a stării de conflict din Egipt. Ceea ce mi s-a părut cel mai relevant în această situație este modalitatea prin care au aflat despre existența acestei stări de conflict și cine ar fi fost responsabil să informeze turiștii.

Întrebați care a fost principala sursă de informare în această problemă, majoritatea covârșitoare a turiștilor au afirmat că au aflat din presă (93.75%) și niciunul dintre aceștia nu a fost anunțat de către agenția de turism, așa cum marea majoritate consideră că este necesar (87.5%). Aceste lucruri sunt ilustrate în cele două grafice de mai jos:

De unde ați aflat de această stare de conflict?

De la ambasada Egiptului

0%

Din altă sursă – rude sau prieteni

6%

Din presă

De la ambasada Egiptului

De la agenția de turism/agentul de turism

0%

Din presă

94%

De la agenția de turism/agentul de turism

Din altă sursă – rude sau prieteni

41

Principalul responsabil pentru anuntarea turistilor

Altcineva

0%

Presa 3%

Ambasada acelui stat 9%

Agenția de turism/Agentul de turism

88%

Graficele de mai sus ilustrează faptul că turiștii consideră că responsabilitatea principală de anunțare a unor situații speciale revine în principal agenției de turism de la care și-au procurat vacanța. Cu toate acestea, în practică nu vor întâlni astfel de măsuri. În acest caz, consider că este necesară o schimbare a politicii companiilor de turism pentru a veni în întâmpinarea clienților săi cu aceste informații.

Așa cum am afirmat în incipitul cercetării, am aplicat acest chestionar numai asupra turiștilor care și-au modificat destinația de vacanță din Egipt în Dubai. Un alt aspect care m-a interesat aici este cum au ajuns ei să aleagă această destinație. Rezultatul a fost acela că 78.12% din turiștii chestionați au afirmat că s-au reorientat către Dubai la recomandarea agenției de turism. Cu alte cuvinte, aproape 80% din clienții agenției au demonstrat în acest mod că sunt receptivi la ofertele alternative primite de la agenție.

Toți turiștii par a fi mulțumiți de alegerea făcută și nu consideră anularea primei destinații ca fiind un dezavantaj pentru vacanța lor.

42

Capitolul IV

Propuneri relevante pentru tema abordată

În prezenta lucrare am pornit de la analiza fluxului de turiști români care și-au modificat destinația vacanței din Egipt în Dubai. Toți acești turiști au renunțat la vacanța inițială datorită stării de conflict din regiune. Obiectivul principal a fost acela de a investiga modalitatea prin care s-au orientat către Dubai și elementele de care au ținut cont când au făcut această alegere. Pe parcurs, am realizat că un alt aspect relevant este acela de a vedea cum anume ar trebui să procedeze agențiile de turism în aceste cazuri și ce informații ori servicii trebuie să pună la dispoziție turiștilor pentru a le ușura alegerea și a le diminua efectele neplăcute ale anulării unei vacanțe.

Principala propunere ar fi aceea de creștere a gradului de responsabilizare în ceea ce privește rolul agențiilor de turism/agenților de turism. Așa cum reiese din datele prezentate

în capitolul anterior, marea majoritate a turiștilor au aflat despre această stare de conflict din Egipt din presă deși ei consideră că ar fi trebuit să fie responsabilitatea agenților de turism să îi informeze. În cazul în care apare o astfel de situație de mare risc ce poate conduce la anularea vacanței este indicat ca agențiile de turism să fie cele care contactează turiștii pentru a le aduce la cunoștință aceste informații. Astfel, turistului îi va prezentată situația într-un mod obiectiv, cu toate informațiile necesare, alături de riscurile la care se expune dacă se decide să continue cu destinația propusă. Turiștii vor avea astfel posibilitatea de a trage concluzii bazate pe date clare, corecte, obiective și nu pe interpretări ale presei ori dramatizări/minimizări prezentate în mass-media.

O altă propunere se referă la alternativele pe care agențiile de turism le pot pune la dispoziție clienților săi atunci când aceștia se decid să își anuleze vacanța ori în momentul în care sunt nevoiți să își schimbe destinația. Aceste alternative pot fi rezultatul unei analize asemănătoare cu cea prezentată în chestionarul aplicat în această lucrare. Practic vor trebui identificația mai întâi factorii pentru care turiștii au ales de la bun început o anumită destinație. Printre acești factori se pot număra: scopul vacanței, aspectele geografice, culturale, sociale, posibilitățile de desfășurare a anumitor activități în țara sau zona

43

respectivă, etc. Pe baza acestei analize se pot identifica destinații asemănătoare, care, pot fi prezentate drept alternative viabile la schimbarea destinației de vacanță.

Totodată, un alt aspect ce a reieșit din analiza efectuată este acela că, în cazul schimbării destinației, turiștii nu mai petrec la fel de mult timp informându-se despre diverse aspecte ale zonei, ci se limitează la categoriile mai importante. Iarăși, agențiile de turism pot veni în întâmpinarea clienților oferindu-le o scurtă prezentare despre aceste aspecte. Este necesară aici o lămurire suplimentară. Aceste acțiuni nu reprezintă în momentul actual responsabilități pentru agențiile de turism. Cu toate acestea însă, realizând astfel de acțiuni, se poate diminua impactul neplăcut creat de situația sub care se găsesc turiștii. Oferind astfel de informații, agenția de turism demonstrează practic că nu este interesantă numai de vânzarea pachetelor, deci partea economică, profitabilă, ci și de fidelizarea clienților săi.

Turistul pe de cealaltă parte, va fi mulțumit că problema creată s-a rezolvat rapid și va aprecia cu siguranță faptul că cineva s-a gândit în avans pentru a veni în întâmpinarea nevoilor sale.

Implicațiile economice pentru celelalte țări sunt iarăși importante în cazul în care se ivește o stare de conflict ori calamitate ce poate duce la anularea vacanțelor în acea zonă. În primul rând putem vorbi de pierderi economice masive atât de termen scurt cât și pe termen mediu și lung. Trebuie să ținem cont de faptul că nu numai persoanele care lucrează în sistemul hotelier vor fi afectate de aceste anulări, ci toate populația zonei care, de cele mai multe ori trăiește de pe urma acestor venituri din turism: taximetriști, cafenele, restaurante, vânzătorii de suveniruri, etc.

Celelalte țări se pot mobiliza de asemenea în cazul în care există astfel de situații. Spre exemplu, în cazul studiat de noi, hotelierii din Dubai își pot suplimenta rapid locurile pentru a atrage ori a face față noului val de turiști. Încasările și profitul lor vor crește cu siguranță în această perioadă, număr de turiști care se reorientează către alte destinații fiind destul de ridicat.

44

4.2 Analiza Swot – Egipt

45

4.3 Analiza SWOT – Dubai

46

Concluzii

La finalul acestei lucrări pot afirma că obiectivul propus în incipit a fost realizat cu succes. Am pornit de la analiza reorientării turiștilor români dinspre Egipt către Dubai în alegerea destinației de vacanță. În realitate însă am reușit să realizez atât o analiza comparativă a activităților turistice din cele două țări cât și o analiză a impactului pe care l-a avut criza socială asupra turismului și economiei în Egipt.

Este de la sine înțeles faptul că orice conflict armat afectează toate departamentele unei țări, mai ales turismul. Însă, într-o țară precum Egiptul în care mare parte a activității economice ce învârte în jurul acestui domeniu, impactul este cu atât mai grav. Dubai a devenit rapid noua destinație turistică preferată de cei care și-au anulat excursiile în Egipt. Interesant este însă faptul că Dubai-ul traversează în acest moment o perioadă de extindere economico-turistică, expansiune pentru care administrația locală s-a pregătit intens în ultimii ani.

Referitor la rezultatele chestionarului aplicat turiștilor ce și-au anulat excursia în Egipt și s-au orientat către Dubai relevă faptul că agențiile de turism au un puternic grad de influențare în decizia clienților săi. Pregătirile făcute la aflarea veștilor despre inițierea unui conflict într-una din destinațiile comercializate în pachetele turistice trebuie realizate în așa fel încât la final, clientul să aibă la dispoziția sa toate informațiile necesare spre a minimiza impactul negativ. Conștientizarea, responsabilizarea, amabilitatea și abilitatea de a prevedea aceste schimbări pot influența puternic orice agenție de turism, atribuindu-i astfel un avantaj față de firmele concurente.

47

Bibliografie

Andrew Humphreys, (2010), National Geographic Traveler – Egipt, Adevarul Holding,

București

Barnard, Lucy, (2012), Cost of living in Dubai rising rapidly – The National, accesat la data de 3.03.2014, disponibil online la adresa: http://www.thenational.ae/business/industry-insights/economics/cost-of-living-in- dubai-rising-rapidly

Blue Air, (2012), Efecte ale evenimentelor din Egipt asupra turismului local, articol disponibil la adresa http://blue–air.com/efecte-ale-evenimentelor-din-egipt-asupra- turismului-local/, accesat la data de 4.03.2014

Central Agency for Public Mobilization and Statistics Report, (2013). Accesat online la adresa http://www.capmas.gov.eg/pages_ar.aspx?pageid=1519, in data de 20 februarie 2014.

Costea, Ovidiu, (2014), Îndrumar de afaceri pentru Emiratele Arabe Unite

Costescu Anton, (2013), Îndrumar de afaceri pentru piața R.A. Egipt – 2014., accesat online la data de 25 februarie 2014, la adresa: http://www.dce.gov.ro/Materiale%20site/Indrumar_afaceri/Indrumar_afaceri_Egipt. pdf

Dziadosz, Alexander (2008), Reuters – Egypt tourism numbers to fall less than feared, pg 2.

Ghid turistic Dubai, varianta online, accesata la data de 05.04.2014, disponibila la adresa www.infoturism.ro

Henderson Joan C, (2006), Tourism in Dubai: overcoming barriers to destination development – International Journal of Tourism Research – Volumul 8, Capitolul 2, pp 87–99.

48

Issac John, (2013), UAE's economy growth momentum set to -pick up, Accesat online la data de 20.03.2014, disponibil la adresa www.khaleejtimes.com

John Pudney (1953), The Thomas Cook Story, London, p.23

Mayerowitz Scott, (2013), Unrest hits Egypt during high tourist season – Many travelers canceling trips, raising fears of impact on the rest of the region, The Associated Press

Ministry of Tourism in Egipt,(2002) Annual Report, p.64

Peter Sangeeta, Anandkumar Victor, (2012), A study on the sources of competitive advantage of Dubai as a Shopping Tourism Destination.

Prof. Dr. Univ. Secăreanu Constantin, coordonator științific și îndrumător în elaborarea lucrării de licență

Teodorescu, Camelia, (2012), Economia turismului, Editura Credis, București, pg. 1

Veliche, Roxana, Dubai si Abu-Dhabi – perlele Emiratele Arabe Unite, Revista Historia.ro, articol disponibil online la adresa http://www.historia.ro/exclusiv_web/destinatii- istorice/articol/dubai-abu-dhabi-perlele-emiratele-arabe-unite, accesat la data de 4.03.2014

Vlăsceanu Lazăr și Chelcea Septimiu, (1993), Dicționar de sociologie , editura Polirom,

Iași, p.95

World Tourism Organization, Yearbook of Tourism Statistics, Compendium of Tourism Statistics and data files, accesat online la adresa: http://www.indexmundi.com/facts/egypt/international-tourism/, in data de 24 februarie 2014.

49

Anexa 1

Atenționare de călătorie în Egipt

1. Zone sau intervale de timp ce pot fi periculoase!

Având în vedere evoluțiile situației de securitate din Egipt și celelalte state din vecinătate, Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să evite deplasările care nu sunt necesare în anumite zone și orașe din țară, respectiv Ismailia, Suez, El Arish, Badr, Helwan, Dahab, Taba, mănăstirea Sfânta Caterina și oricare alte localități din Peninsula Sinai.

MAE recomandă cetățenilor români să evite aceste zone, iar în condițiile în care sunt nevoiți să se deplaseze în Egipt, sunt sfătuiți să se informeze, în prealabil, asupra situației de securitate din zonele în care urmează să călătorească!

De asemenea, se recomandă ca, în cazul călătoriilor în stațiunile turistice de la Marea Roșie (Hurgada, Sharm El Sheikh), care includ vizitarea siturilor de la Luxor și Aswan si a localităților Cairo și Alexandria, să se recurgă doar la excursiile în grupuri organizate, cu identificarea exactă a operatorului egiptean care cooperează cu agenția de turism din România. și să nu se deplaseze neorganizat în alte zone din afara stațiunilor sau a zonelor turistice.

50

Cetățenii români sunt obligați să se informeze în prealabil la operatorii de turism, ghizii autorizați sau poliția turistică locală asupra posibilităților de înregistrare foto și video a zonelor istorice și siturilor arheologice. Realizarea de capturi foto sau video în anumite zone, fără acordul autorităților poate duce la reținerea persoanei și confiscarea aparaturii.

Totodată, cetățenii români sunt sfătuiți să manifeste prudență în locurile publice, mai ales în zonele cu case de schimb valutar, bănci și localuri/restaurante, precum și în apropierea sediilor unor instituții publice.

Ministerul Afacerilor Externe recomandă cetățenilor români să evite consumul de băuturi alcoolice, chiar dacă legal acesta nu este interzis, să manifeste atenție privind vestimentația si să respecte tradițiile specifice.

Persistă riscul înregistrării unor incidente în zonele în care sunt amplasate sediile misiunilor diplomatice ale Libiei (vecină cu Ambasada României), Siriei, Sudanului și sediul Ligii Arabe și pot fi declanșate demonstrații ad-hoc la sediile unor misiuni diplomatice, Piața Tahrir (zona Down Town) precum și în centrul Alexandriei (în imediata apropiere a Bibliotecii din Alexandria) sau în alte orașe egiptene.

Din cauza stării precare de securitate și a pericolelor permanente de răpire și atacuri armate, sunt interzise cu desăvârșire călătoriile în nordul Peninsulei Sinai și în zonele izolate de la frontierele cu Sudan, Libia și Israel.

Totodată, MAE recomandă cetățenilor români să evite tranzitarea teritoriului egiptean spre

și dinspre Fâșia Gaza, care necesită aprobare expresă din partea MAE egiptean, mai ales în cazurile în care nu s-a obținut în prealabil viza de la Ambasada R.A. Egipt la București sau când cetățeanul român se deplasează pe baza documentelor de călătorie eliberate de autoritățile palestiniene.

Punctul de trecere al frontierei de la Rafah se închide frecvent, fără preaviz, iar intrarea cetățenilor români cu documente de călătorie palestiniene face imposibilă acordarea asistenței și protecției de către personalul consular român.

51

2. Contactarea autorităților române

Cetățenii români care se deplasează în Egipt sau care se află deja pe teritoriul acestei țări, sunt sfătuiți să se adreseze Ambasadei României în Egipt și să își anunțe prezența în regiune, comunicând coordonatele personale pentru a putea fi contactați în situații de urgență.

Cetățenii români care ignoră avertismentele MAE și se deplasează în zone de risc, sunt atenționați că o fac pe propria răspundere și vor suporta consecințele unor astfel de călătorii, având în vedere că posibilitățile de intervenție ale misiunilor diplomatice și oficiilor consulare de carieră în astfel de zone sunt reduse.

3. Alte recomandări

Cetățenii români sunt sfătuiți cu insistență să își încheie asigurare de călătorie, medicală și de viață!

MAE recomandă cetățenilor români care se află deja în Egipt:

Să respecte anunțurile și recomandările autorităților locale;

Să evite demonstrațiile, locurile aglomerate, precum și arenele de desfășurare a unor competiții sportive;

Să urmărească mass-media locală pentru a afla care sunt zonele în care se desfășoară acțiuni de protest pentru a le putea evita;

Să păstreze în locuri sigure documentele și valorile personale, biletele de călătorie, banii, cărțile de credit și să nu le expună în mod vizibil asupra lor sau în mașini;

Să respecte tradițiile și obiceiurile locale;

Să evite deplasările în perioada furtunilor de nisip, care au loc de regulă în lunile februarie-aprilie;

Să se informeze, în prealabil, asupra posibilităților de deplasare spre Cairo, în caz de urgență;

52

Să se adreseze Institutului Național de Sănătate Publică – Centrul Național de Supraveghere și Control al Bolilor Transmisibile pentru informații cu privire la tipurile de vaccinuri care trebuie efectuate.

Să acceseze periodic pagina web a Ministerului Afacerilor Externe, rubrica „Sfaturi de călătorie”.

53