Analiza Rentabilitătii Întreprinderii Studiu de Caz Grădina de Vară Boema

=== Prima parte ===

Introducere

Am decis să realizez această lucrare, “Analiza rentabilității îtreprinderii – Studiu de caz – Grădina de vară Boema”, deoarece consider că una dintre cele mai dificile și mai importante sectoare de evidență a întreprinderilor o reprezintă contabilitatea cheltuielilor și a veniturilor, respectiv rezultatul exercițiului. Contabilitatea este o componentă de bază în sectorul întreprinderilor publice sau private, care se dezvoltă tot mai mult de la an la an.

Grădina de vară Boema reprezintă locul preferat de întalnire al clujenilor de atunci, înca din vremea anilor 1869 și de acum, 2016. Construită cu peste 180 de ani în urmă, clădirea de pe str. Iuliu Maniu 34 a trăit vremuri aristocratice ca reședință a contesei Krisztina Bethlen (Kendeffy) și mai apoi a altor familii influente și bogate ale orașului, pentru a ajunge în vremurile moderne un local cu gradină de vară, mult iubit de lumea bună clujeană. Gradină de vară Boema are în componența sa: o terasă cu 250 de locuri deschisă pe timpul verii, un restaurant cu o capacitate de 200 de locuri, și o sală de evenimente cu o capacitate de 140 de locuri.

În cadrul acestui sector, al contabilității cheltuielilor și a veniturilor ruleaza un șir de indicatori financiari cum ar fi: cifra de afaceri, costul vânzărilor, profitul brut, veniturile, cheltuielile și rezultatul financiar. Toti acesti indicatori reprezintă baza pentru determinarea obligațiilor fiscale, elaborarea bugetelor întreprinderilor, luarea decizilor manageriale și economice, realizarea obiectivelor propuse și obținerea unui profit optim.

Scopul principal care a stat la baza întocmirii acestei lucrări de licență a fost din dorința de aprofundare a bazelor teoretice dobândite în cei trei ani de facultate, dar și aplicarea bazele practice ale contabilității, metodologia cheltuielilor și veniturilor într-o întreprindere, cât și rezultatul exercițiului, prin care se poate determina profitabilitatea sau pierderea unei întreprinderi.

Majoritatea întreprinderilor se orientează în mod deosebit asupra a trei factori economici (cheltuieli, venituri, și rezultatul exercițiului), tocmai de aceea am încercat să sintetizez principalele aspect contabile, încercand să evidențiez imporțanta lor în cadrul societății cu raspundere limitată, Gradina de vară Boema.

Activitatea economica a unei întreprinderi presupune generarea unor rezultate prin consumarea unor resurse. În contabilitate, sub denumirea noțiunii de venituri se regăsesc rezultatele obținute în urma consumurilor efective, iar sub denumirea noțiunii de cheltuieli se regăsesc consumurile de resurse umane și resurse bănești. Diferența care rezultă dintre cheltuieli și venituri, generează rezultatul financiar, care poate fi cu plus sau minus, reprezentând profitul sau pierderea întreprinderii.

Prin această lucrare de licență voi încerca să creez o imagine de ansamblu asupra subiectului în esență, astfel punând accent pe cele mai importante concepte din acest domeniu. Conceptele vor fii explicate printr-un limbaj familiar, cat mai simplu și mai apropiat pentru utilizatorii finali, adică cititorii acestei lucrari. Conceptele vor fi explicate cu ajutorul noțiunilor teoretice de specialitate, având ca rezultat final stăpânirea și întelegerea acestora.

Lucrarea este structurată pe trei capitole, fiecare capitol având la randul lui mai multe subcapitole. Primul capitol cuprinde abordări conceptuale privind cheltuielile, veniturile și rezultatul exercițiului, explicarea termenilor prin enunțarea diferitelor definiții. Primul subcapitol face referire la câteva abordări la nivel național al cheltuielilor, veniturilor, cât și al rezultatului exercițiului. Cel de-al doilea subcapitol cuprinde abordări la nivel internațional asupra noțiunilor de cheltuieli, venituri și rezultatul exercițiului.

Obiectivul principal al fiecăruia intreprinderi este acela de a obține profit. Pentru ca întreprinderea să obțină profit depunde un efort material, dar și unul bănesc. Ansamblul eforturilor depuse de catre întreprindere sunt reunite sub denumirea de cheltuieli.

Veniturile reprezintă „creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale valorii activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din ditribuirea acestora către acționari", potrivit Cadrului general de întocmire și prezentare a situațiilor financiare elaborat de IASB.

Determinarea rezultatului exercițiului, este reprezentata în contul 121 ” Profit sau pierdere”. Rezultatul financiar al unei întreprinderi ne arată cât de eficient și la ce nivel s-a desfășurat întreaga activitate economică a întreprinderii.

Cel de-al doilea capitol cuprinde noțiuni teoretice despre indicatorii de rentabilitate, cât și calcule privind acești indicatori. În cadrul acestui capitol se urmărește determinarea eficienței societății pe parcursul celor trei ani de activitate din punct de vedere a noțiunilor de cheltuieli, venituri și rezultatul exercițiului.

În cel de-al treilea capitol am realizat un studiu de caz în cadrul unei întreprinderi, studiu realizat prin aplicarea în contabilitate a înregistrărilor contabile privind cheltuielile și veniturile. Primul subcapitol cuprinde o succesiune de informații generale despre societatea comercială analizată, iar cel de-al doilea suprinde analiza noțiunilor de cheltuieli și venituri specifice firmei precum și înregistrările contabile aferente activității din luna Februarie.

Metoda de cercetare aplicată în această lucrare de licență cuprinde acte normative care reglementează contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatul financiar.

Prin analizarea celor trei ani de activitate se pot trage o serie de concluzii în ceea ce pivește activitatea desfașurată de firmă, modul în care și-a gestionat cheltuielile și veniturile, pentru a putea genera un profit.

CAPITOLUL 1. ABORDĂRI CONCEPTUALE PRIVIND RENTABILITATEA

Rentabilitatea reprezintă o formă de exprimare sintetică a eficenței economice. Aceasta reflectă capacitatea unei întreprinderi de a realize profit. Profitul, în condițiile economiei de piață reprezintă obiectivul de bază al oricărei întreprinderi.

Rentabilitatea apare ca un instrument decisiv în mecanismul economiei de piață. Aceasta presupune obținerea unor venituri mai mari în urma vânzării și încasării producției fabricate, față de cheltuielile effectuate în vederea realizării acestei producții. Creșterea rentabilității reprezintă o necefsitate vitală pentru existența întreprinderilor.

Rata de rentabilitate reprezintă un raport între un indicator de rezultate (profit sau pierdere) și un indicator care reflect un flux de activitate (cifra de afaceri netă, resurse consummate) sau un stoc (capital propriu, active totale). 1

Rata rentabilității este o mărime relativă care exprimă gradul în care capitalul în întregul său adduce profit. În ansamblul indicatorilor economic-financiari rata rentabilității se situează printer cei mai sintetici indicatori de eficență ai activității întreprinderii. În profit și rata rentabilității se reflect rezultatele activității întreprinderii din toate stadiile circuitului economic. Comparativ cu costurile pe produs, care reflect rezultatele din stadiul producției, rata rentabilității le sintetizează și pe cele din stadiul distribuțiti.2

1 Gh. Vâlceanu, V. Robu, N. Georgescu, Analiză economico-financiară, Editura Economică, București, 2004, pag. 269

2 Al. Gheorghiu, Analiză economico-financiară la nivel microeconomic, Editura Economică, București, 2004, pag. 195

Rata rentabilității ca indicator de eficiență, poate lua diferite forme diferite, după cum se schimbă baza de raportare care exprimă efortul sau cheltuiala procesului de producție, sau după cum se ia în considerare profitul brut sau profitul net la numărător. Modelele de utilizare pentru exprimarea ratei rentabilității sunt diferite, având un caracter informativ diferit, exprimând eficiența diferitelor activității economice ale întreprinderii.

Principalele rate de rentabilitate utilizate în cadrul unei analizei economico-financiare a întrerinderii sunt:

rata rentabilității comerciale;

rata rentabilității resurselor consumate;

rata rentabilității economice;

rata rentabilității financiare.

Rata rentabilității comerciale este data de raportul dintre rezultatul obținut și cifra de afaceri. Formula de calcul este următoarea:

RRC =* 100

Cele mai utilizate moduri de calcul a ratei rentabilității comerciale conform literaturii de specialitate sunt:

RC = * 100

RMB = * 100

Rcn = * 100

Prescurtările din formule reprezintă:

RC – Rata rentabilității comerciale;

Rcn – Rata rentabilității comerciale nete;

RMb – Rata marjei brute din vânzări;

CA – Cifra de afaceri netă;

Pr – Profit aferent cifrei de afaceri nete;

Po – Profit operațional;

Pn – Profit net.

După opiniile autorilor, ordinea factorilor care acționează asupra ratei rentabilității comerciale este următoarea: structura cifrei de afaceri pe produse, prețul de vânzarea pe produs fără TVA și costul complet unitar.

Rata rentabilității resurselor consummate este dată de raportul dintre rezultatul aferent cifrei de afaceri și costurile totale aferente vânzărilor. Formula de calcul este următoarea:

Rrc = * 100

Pr – profit afferent cifrei de afaceri;

Ch – cheltuieli aferente cifrei de afaceri.

Există o serie de factorii care influențează modificarea ratei rentabilității resurselor consumate, și anume: costurile complete unitare, prețurile de vâanzare a produselor și structura cifrei de afaceri pe produse.

Costurile impun o dublă acțiune asupra ratei rentabilității resurselor consumate, având un efect negativ, față de celelalte rate. Un nivel optim al ratei rentabilității resurselor consumate este dat de intervalul 9% – 15%.

Rata rentabilității economice este dată de raportul dintre rezultatul economic și mijloacele economice angajate pentru obținerea acestuia. Ca și avantaj, rata rentabilității economice este independentă de structura financiară, politica fiscală a statului prin care se impozitează profitul și de elementele excepționale. Formulele de calcul date de literatura de specialitate3 sunt următoarele:

RE = * 100

RE = * 100

RE = * 100

3 P. Ramage, Analyse et diagnostic financier, Edition d’Organisation, Paris, 2004, pag. 102-109

Rata rentabilității financiare este dată de raportul dintre rezultatul net al exercițiului și capitalul propriu. Formula de calcul este următoarea:

Rf = * 100

Rata rentabilității financiare reprezintă un indicator important în evaluarea performanțelor economico-financiare ale unei întreprinderi. Rentabilitatea financiară reprezintă un indicator de bază, cu ajutorul căruia se pot caracteriza performanțele întreprinderilor.

Abordări la nivel național al sistemului contabil

Acest subcapitol prezintă centralizarea mai multor definiții asupra noțiunilor de cheltuieli, venituri și rezultatul exercițiului din perspectiva unor autori care vor prezenta propria lor viziune despre conceptele analizate în aceată lucrare de licență și care operează la nivel național.

Obiectivul principal al fiecărei întreprinderi este acela de a obține profit. Întreprinderea pentru a face acest lucru realizabil, depune un efort bănesc, material și nu în ultimul rând un efort de muncă. Aceste eforturi în ansamblul lor poartă denumirea contabilă de cheltuieli.

Cheltuielile reprezintă potrivit abordărilor IAS/IFRS „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari”(paragraph 70.b. din Cadrul general IFRS). În principriu o cheltuială reprezintă o “sărăcie” a întreprinderii, generată fie de o mișcare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o mișcare a unor elemente de active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de passive patrimoniale, cum ar fi capitaluri proprii sau datorii.

Pentru fiecare țară există o modalitate de gestionare a contabilității cheltuielilor și veniturilor. Conform articolului ART. 17 din Legea Contabilității 82/1991, „Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura sau destinația lor, după caz”.

Potrivit OMFP 1802/2014 : Contabilitatea cheltuielilor se ține pe feluri de cheltuieli, după natura lor, astfel:4

cheltuieli de exploatare

 cheltuieli financiare

Cheltuielile de exploatare, curpind următoarele cheltuieli:

cheltuieli cu materiile prime și materialele consumabile; costul de achiziție al obiectelor de inventar consumate; costul de achiziție al materialelor nestocate, trecute direct asupra cheltuielilor; contravaloarea energiei și a apei consumate; valoarea activelor biologice de natura stocurilor; costul mărfurilor vândute și al ambalajelor;

cheltuieli cu personalul (salariile, asigurările și protecția socială și alte cheltuieli cu personalul, suportate de entitate);

cheltuieli cu serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune și chirii; prime de asigurare; studii și cercetări; cheltuieli cu alte servicii executate de terți (colaboratori); comisioane și onorarii; cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate; transportul de bunuri și personal; deplasări, detașări și transferări; cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații, servicii bancare și altele;

alte cheltuieli de exploatare (cheltuielile legate de protejarea mediului înconjurător, aferente perioadei; pierderi din creanțe și debitori diverși; despăgubiri, amenzi și penalități; donații, sponsorizări și alte cheltuieli similare; cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital; creanțe prescrise potrivit legii;

4 I. Pântea, G. Bodea, Contabilitatea financiară românească, Editura Intelcredo, Deva, 2009

Cheltuielile financiare, care cuprind:

pierderi din creanțe legate de participații;

cheltuieli privind investițiile financiare cedate;

diferențele nefavorabile de curs valutar;

dobânzile privind exercițiul financiar în curs;

sconturile acordate clienților;

pierderi din creanțe de natură financiară și altele.

Veniturile reprezintă potrivit abordărilor IAS/IFRS “creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de intrări sau creșteri ale valorii activelor sau descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din contribuția acționarilor” (paragraful 70.a. din Cadrul general IFRS). În principiu un venit reprezintă o “ îmbogățire“ a întreprinderilor, generată fie de o creștere a unor elemente de active patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de passive patrimoniale, cum ar fi capitalurile proprii sau datoriile.

Extras tot din cadrul Legii Contabilității 82/1991, „Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura sau sursa lor, după caz”.Conform Ordinului 1802/2014 actualizată „434. – Contabilitatea veniturilor se ține pe feluri de venituri, după natura lor, astfel:

venituri din exploatare;

venituri financiare

Veniturile din exploatare, cuprind următoarele venituri:

venituri din vânzarea de produse și mărfuri, precum și prestări de servicii. În această categorie se includ și veniturile realizate din vânzarea de locuințe de către entitățile ce au ca activitate principală obținerea și vânzarea de locuințe;

venituri aferente costului producției, reprezentând variația în plus (creștere) sau în minus (reducere) dintre valoarea la cost de producție efectiv a stocurilor de produse și servicii în curs de execuție de la sfârșitul perioadei și valoarea stocurilor inițiale ale produselor și serviciilor în curs de execuție, neluând în calcul ajustările pentru depreciere reflectate;

venituri din producția de imobilizări, reprezentând costul lucrărilor efectuate de entitate pentru ea însăși, care se înregistrează ca imobilizări corporale și necorporale;

venituri din subvenții de exploatare, reprezentând subvențiile pentru acoperirea diferențelor de preț și pentru acoperirea pierderilor, precum și alte subvenții de care beneficiază entitatea;

alte venituri din exploatarea curentă, cuprinzând veniturile din creanțe recuperate, penalități contractuale, datorii prescrise, scutite sau anulate potrivit legii, precum și alte venituri din exploatare.

Veniturile financiare, cuprind următoarele venituri:

venituri din imobilizări financiare;

venituri din investiții pe termen scurt;

venituri din investiții financiare cedate;

enituri din diferențe de curs valutar;

venituri din dobânzi;

venituri din sconturi primite în urma unor reduceri financiare;

alte venituri financiare.

Având în vedere multitudinea de definiții oferite de către cercetătorii în domeniul noțiunilor de cheltuieli și venituri, putem distinge o diferență între perspectivele oferite de diverșii autori.

Noțiunea de cheltuială este abordată din aceleași unghiuri de către autori, respectiv profesori universitari la nivel național. Fiecare are o viziune și concepție proprie asupra ceea ce se numesc: cheltuieli, venituri ale unei întreprinderi.

Potrivit Cadrului general de întocmire și reprezentare a situațiilor financiare elaborat de IASB („International Accounting Standards Board”), declară cheltuielile ca fiind „diminuări ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub formă de ieșiri sau scăderi ale valorii activelor sau creșteri ale datoriilor, care se concretizează în reduceri ale capitalurilor proprii, altele decât cele rezultate din distribuirea acestora către acționari”.

În opinia unor autori autentici5 cheltuielile se definesc conform legislației „cheltuielile entității reprezintă valorile plătite sau de plătit pentru: consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază entitatea; cheltuieli cu personalul; executarea unor obligații legale sau contractuale”.

Potrivit scrierilor acestora (I. Petru Pântea și Gheorghe Bodea, 2009) cheltuielile reprezintă „diminuări ale unor elemente de activ, fie majorări ale unor elemente de pasiv, care genereză o diminuare a beneficiilor economice”. O altă viziune a acestora , definesc cheltuielile entității reprezentând „valorile plătite sau de plătit pentru: -consumuri de stocuri, lucrări executate și servicii prestate de care beneficiază entitatea; -cheltuieli cu personalul; -executarea unor obligații legale sau contractuale; etc” .

O altă opinie în ceea ce privesc cheltuielile spune că: „cheltuielile semnifică o „sărăcie” a entității, generată fie de micșorarea unor elemente de active patrimoniale, fie de o creștere a unor elemente de datorii patrimoniale”.6

Potrivit cărții (N. Balteș; A. Ciuhureanu, 2014), veniturile „sunt reprezentate de sumele sau valorile încasate sau de încasat din operațiuni de livrări, executări de lucrări, prestări de servicii sau din executarea unei obligații legale sau contractuale din parta terților”.

Din perspectiva veniturilor, I. Petru Pântea și Gheorghe Bodea, definesc această noțiune ca fiind „ creșteri ale beneficiilor economice înregistrate pe parcursul perioadei contabile sub forma de intrări sau creșteri ale activelor, ori descreșteri ale datoriilor, care se concretizează în creșteri ale capitalului propriu, altele decât cele rezultate din contribuții ale acționarilor”.

5 N. Balteș; A. Ciuhureanu , Contabilitate financiară, Ediția a IV-a , Editura ULBS, Sibiu,2014

6D. Matiș și A. Pop, Contabilitate financiară , Editura: Casa Cărții de Știință, 2009

În ceea ce privesc veniturile, D. Matiș și A. Pop spun că acestea „semnifică „o îmbogățire” a entității, generată fie de o creștere a unor elemente patrimoniale, fie de o scădere a unor elemente de datorii patrimoniale”.

În continuare după analiza conturilor de cheltuieli și venituri va urma determinarea rezultatului exercițiului. Acesta este reprezentat în contul 121 „ Profit sau pierdere”. Rezultatul financiar al unei întreprinderi ne arată cât de efficient și la ce nivel s-a desfășurat întreaga activitate economică a întreprinderii.

Rezultatul financiar poate lua două forme, si anume:

profit, dacă în perioada de timp determinată, de regulă în exercițiul financiar, veniturile sunt mai mari față de cheltuieli

pierdere, dacă în perioada de timo determinată, de regulă în exercițiul financiar, cheltuielile sunt mai mari față de venituri

Rezultatul exercițiului descris de N. Balteș în „Contabilitatea financiară se stabilește ca diferență între veniturile și cheltuielile exercițiului, indiferent de data încasării sau plății lor. Rezultatul exercițiului cuprinde:

rezultatul current;

rezultatul excepțional;

rezultatul brut;

rezultatul impozabil;

rezultatul net.

Rezultatul curent reprezintă diferența dintre veniturile din operațiile curente, respectiv veniturile din exploatare, veniturile financiare, cheltuielile curente, cheltuielile de exploatare și cheltuielile financiare. Formula de calcul este următoarea:

Rezultatul current = –

Rezultatul excepțional reprezintă diferența dintre veniturile și cheltuielile excepționale, ca urmare a unor operații efectuate de firmă care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a acesteia . Formula de calcul este următoarea:

Rezultatul excepțional = Venituri excepționale – Cheltuieli excepționale

Rezultatul brut = Rezultatul curent ±  Rezultatul excepțional

Conform Legii Contabilității 81/1991, „Art. 19 enumerăm următoarele:

(1) În contabilitate, profitul sau pierderea se stabilește cumulat de la începutul exercițiului financiar. Închiderea conturilor de venituri și cheltuieli se efectuează, de regulă, la sfârșitul exercițiului financiar.

(2) Rezultatul definitiv al exercițiului financiar se stabilește la închiderea acestuia.

(3) Repartizarea profitului se înregistrează în contabilitate pe destinații, după aprobarea situațiilor financiare anuale”.

4) Pierderea contabilă reportată se acoperă din profitul exercițiului financiar și cel reportat, din rezerve, prime de capital și capital social, potrivit hotărârii adunării generale a acționarilor sau asociaților.

(5)La instituțiile publice rezultatul execuției bugetare se stabilește anual, potrivit reglementărilor contabile elaborate în acest sens.

Rezultatele pot avea diferite moduri de formare, în funcție de criteriul de clasare al cheltuielilor care au stat la baza obținerii acestora. După modul de formare al rezultatelor, acestea pot fi grupate ăn două categorii principale:

rezultate obținute prin clasarea cheltuielilor după natura lor

rezultate obținute prin clasarea cheltuielilor după funție.

1.Potrivit reglementărilor contabile în vigoare (O.M.F.P. NR. 1752/2005), în contul de profit și pierdere, chletuielile sunt ierarhizate după naturalor (cheltuieli de exploatare, cheluieli financiare, cheltuieli extraordinare) șii fiind prezentate într-un format de tip vertical.

Nivelul performanțelor economice desfășurate de întreprindere într-o perioadă de gestiune este dat de activitatea de exploatare, activitatea financiară, activitatea curentă și activitatea extraordinară.

Pentru fiecare activitate în parte îi aparține un flux de venituri, cheltuieli și rezultat, structurate astfel:

Fluxuri de exploatare, care cuprind operațiuni economice cu caracter specific, obișnuit și repetitive, care vizează activitatea normal și curentă a unei întreprinderi, excluzând prin influență cu character financiar sau extraordinar. Operațiunile de exploatare permit determinarea rezultatului de exploatare, acest rezultat fiind unul real, dat de activitatea de bază a întreprinerii.

Fluxuri financiare, care cuprind operațiuni economice care vizează activitatea financiarăși care au character obișnuit, repetitiv și specific. Fluxurile financiare permit determinarea rezultatului financiar.

Fluxuri curente, se obțin prin însumarea fluxurilor de exploatare și a fluxurilor financiare, acestea generând rezultatul current.

Fluxuri extraordinare, care cuprind operațiuni economice care nu au legătură direct cu obiectul normal de activitate al întreprinderii. Operațiunile din această categorie au character accidental.

Potrivit reglementărilor contabile în vigoare (O.M.F.P nr. 1752/2005, paragraful 39) elementele extraordinare sunt considerate venituri sau cheltuieli ce rezultă din evenimente și tranzacții care sunt în mod clar diferite de activități curente ale unei întreprinderi și care nu se așteaptă să se repete într-un mod frecvent sau regulat.

2.În cazul rapoartelor financiare obținute prin clasarea cheltuielilor după destinație (cheltuieli de exploatare, cheltuieli de desfacere, cheltuieli de administrare) este posibilă formarea unui rezultat confirmat de piață deoarece rezultă din compararea costului vânzărilor cu producția vândută.

1.2. Abordări la nivel internațional al sistemului contabil

Există unele diferențe considerabile în activitatea contabilă la nivel național și internațional în ceea ce privesc cheltuielile, veniturile dar și contul de profit sau pierdere. Diferențe de regulile contabile se datorează în mod principal sistemului politic distinct, culturilor variate sau altor sisteme economice. Fiecare țară interpretează în diferite moduri regulile sau legile care sunt implementate, dar au și preferințe diferite pentru anumite practici.

Prin analizarea și parcurgerea unor informațiilor privind diferitele sisteme contabile la nivel național cât și internațional (sistemul contabil în Statele Unite ale Americii privind situațiile financiare și sistemul contabil în Marea Britanie privind situațiile financiare) s-au constatat o serie de diferențe al definițiilor noțiunilor de: cheltuieli, venituri și structura contului de profit/pierdere.

În ceea ce privește sistemul contabil din statele Unite ale Americii privind situațiile fiannciare, acesta are la bază normalizarea contabilității de către Consiliul pentru Standardele de Contabilitate Financiară (engl. Financial Accounting Standards Board-FASB). Acesta fiind primul organism pe care normalizatorii l-au elaborat și prin care au reușit să prezinte natura și obiectivele situațiilor financiare.

În viziunea lui M.Riștea, L. Olimid, D.A. Calu, sistemul contabil American privind situațiile financiare, există o multitudine de elemente care sunt considerate primordial pentru întrocmirea unor situații financiare. Potrivit FASB cheltuielile, veniturile, câștigurile și pierderile sunt definite astfel:7

Cheltuielile sunt definite ca fiind: “consumuri de active sau creșteri de datorii rezultate din activitățile principale ale întreprinderii”

Veniturile sunt definite ca fiind: “creșteri de active sau diminiuări de datorii rezultate din activitățiile principale ale întreprinderii”

Câștigurile sunt definite ca fiind: “creșteri de active sau diminuări de datorii rezultate din activități accesorii sau schimbări economice”

7 M. Riștea, L. olimid, D.A. Calu , Sisteme contabile comparate, Editura : CECCAR – Corpul experților contabili și contabililor autorizați din România, București, 2006

Pierderile sunt definite ca fiind: “consumuri de active sau creșteri de datorii rezultate din activități accesorii sau schimbări economice”.

După spusele lui N.Feleagă, contul de profit și pierdere în cadrul sistemului contabil American acesta este întocmit sub forma unei liste.8

În ceea ce privește sistemul contabil din Marea Britanie privind situațiile financiare, acesta a fost definit în cartea lui M. Riștea și L. Olimid în 2006, fiind structurat în opt capitole.

Întocmirea situațiilor financiare cuprinde elementele care accentuează interesul în mod special și care se regăsesc în Contul de profit și pierdere. Aceste elemente sunt recunoscute ca fiind: cheltuieli, venituri, câștiguri și pierderi. Normalizatorii britanici definesc aceste elemente din perspectiva lor, conturând aspectele cele mai importante.

Cheltuielile sunt definite ca fiind: „elemente care nu sunt considerate de sine stătătoare intră în categoria pierderilor”.

Veniturile sunt definite ca fiind: „elemente care nu sunt considerate de sine stătătoare, intră în categoria câștigurilor”.

Câștigurile sunt definite ac fiind: „creșteri ale capitalului propriu altele decât cele privind aporturile din partea proprietarilor. În categoria câștigurilor se includ veniturile rezultate din activitatea curentă a întreprinderii, veniturile rezultate din alte activități decât cele de exploatare, cum este cazul câștigurilor din cedarea activelor, precum și diminuarea valorii elementelor de activ”.

Pierderile sunt definite ca fiind: „dimnuări ale capitalului propriu altele decât cele privind distribuirile către proprietari. În categoria pierderilor se includ cheltuielile rezultate din activitatea curentă a întreprinderii, cheltuielile rezultate din alte activități decât cele de exploatare, cum este cazul pierderilor înregistrate la cedarea activelor, precum și dimnuarea valorii elementelor de activ”. Contul de profit și pierdere este întocmit și de societățile britanice sub forma unei liste.

8N. Feleagă, Standardele Internaționale de Raportare Financiară, Editura Economică, București, 2007

=== Studiu de caz ===

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ – GRĂDINA DE VARĂ BOEMA SRL

3.1. Prezentarea societății comerciale

SC GRĂINA DE VARĂ BOEMA SRL a luat naștere în anul 2013, ca urmare a acocierii a trei persoane: Mureșan Simion, Bucșa Petru și Vargancsek Radu Adrian. Fiecare acționare are aport subscris atât în numerar, cât și în natură.

Date generale despre societate

Denumirea societății comericiale: SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA S.R.L.

Forma juridică a societății este “societate cu răspundere limitată”. Societatea este persoană juridică română care își desfasoară activitatea în conformitate cu legislația română.

Anul de înființare al societății: 2013.

Numărul de înmatriculare în Registrul Comerțului: J12/922/2013

Codul de identificare fisclă: RO31402008.

Sediul societății este pe Str. Iuliu Maniu, Nr. 34, Cluj-Napoca.

Durata de funcționare a societății este nelimitată de la data înmatriculării acesteia în condițiile legii la Oficiul Registrului Comerțului din Cluj-Napoca.

Unitatea promovează produsele de calitate superioară, cu mâncare și băutură de cea mai bună calitate, deservind o clasă mai pretențioasă de clienți.

Capitalul social, părțile sociale și acționariatul societății SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA S.R.L

Capitalul subscris și vărsat al societății este de 300 RON.

Număr părți sociale: 30.

Valoare parte socială: 10 RON.

SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA S.R.L. are 4 asociați, persoane fizice, după cum urmează:

1/2 primul asociat, Mureșan Simion, cu un aport la capital: 2.745.164 RON

¼ fiecare din cei doi asociați, Bucșa Petru și Vargancsek Radu Adrian, cu un aport la capital: 1.372.582 RON.

Principalele date referitoare la societate: SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA SRL, sunt: Strada Iuliu Maniu, nr.34, numărul de înregistrare la registrul comerțului J12/922/2013, numărul de înregistrare fiscală RO31402008, telefon: 0734 414 414 , numărul de angajați: 50 de persoane.

Obiectul de activitate al întreprinderii

Obiectul de activitate principal al firmei SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA SRL prevăzut în statutul de societate este 5610 „Restaurante”. Această clasă este alcătuită din activitatea de asigurare a serviciilor de servire a mesei pentru clienți, fie că aceștea sunt serviți așezați la masă, sau se servesc singuri dintr-un galantar de produse, fie că aceștea manâncă mese preparate în incinta restaurantului, sau își cumpără la pachet, preferând să își savureze mâncarea cumpărată acasă.

Această clasă presupune prepararea și servirea meselor pentru consumul imediat. Cuprinde activități din: restaurant, bufete expres, restaurant fast-food, pizzeria, unităși de alimentație care servesc pentru acasă, vânzători ambulanți, cărucioarele mobile care vând mâncare, dar exclude activități precum vânzarea cu amănuntul a mâncării prin intermediul mașinilor automate, dar și activitatea de concesionare a unităților alimentare.

SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA SRL prestează serviciile de restaurant în interiorul județului Cluj. Firma își desfășoară activitatea în cadrul sediului.

Investițiile îndelungate în dotarea restaurantului cât și a terasei cu echipamente de ultimă generație au fost una dintre principalele interese ale conducerii companiei. În consecință dispune de o diversitate la nivel de servicii pe care le poate oferi. Angajații au beneficiat de multiple traininguri în domeniu fiind pregătiți pentru a face față oricărei provocari, atât în domeniul bucătăriei, cât și în domeniul barman-ospătar.

Povestea Boemei

Grădina de vară Boema reprezintă locul preferat de întalnire al clujenilor de atunci, încă din vremea anilor 1869 și de acum, 2016. Construită cu peste 180 de ani în urmă, clădirea de pe str. Iuliu Maniu 34 a trăit vremuri aristocratice ca reședință a contesei Krisztina Bethlen (Kendeffy) și mai apoi a altor familii influente și bogate ale orașului, pentru a ajunge în vremurile moderne un local cu gradină de vară, mult iubit de lumea bună clujeană. Gradină de vară Boema are în componența sa: o terasă cu 250 de locuri deschisă pe timpul verii, un restaurant cu o capacitate de 200 de locuri, și o sală de evenimente cu o capacitate de 140 de locuri.

Istoria clădirii este reprezentată de povestea musteriilor fideli și a serilor încântătoare, a ospețelor cu băuturi fine și cofeturi delicioase, Boema reprezintă povestea unei atmosfere unice, a unui loc frumos din central Clujului plin de elenață.

Boema a înflorit din nou, în toată splendoarea ei de odinioară, o Casă a bunului gust și a gusturilor bune, “ locul preferat de întâlnire al clujenilor de atunci și de acum“.

Organigrama societății

Personalul angajat al societății cuprinde în acest moment 50 persoane, organigrama acesteia arătând astfel:

Tabelul 3.1.Angajații societății comerciale

Sursa: Prelucrările autorului

Cifra de afaceri a SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA SRL rezultă din încasările ce se realizează din activitate este următoarea:

În anul 2013, SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA SRL, a înregistrat o cifra de afaceri de 1.603.147 RON.

În anul 2014, firma a înregistrat o cifră de afaceri mai mare față de primul an de activitate, și anume o valoare de 4.531.363 RON.

În anul 2015, firma a înregistrat o cifră de afaceri mai mare față de ani trecuți, având o valoare de 5.490.328 RON.

Firma a demarat și un proces de diversificare a activitățiilor. Datorită capacității mari de prestări de servicii, angajații au posibilitatea de a servi într-o zi de vară, atât pe terasă, cât și în restaurant, sau în masardă unde au loc diferite evenimente programate. Fluxul mare de vânzări garantează firmei un profit considerabil.

3.2. Contabilitatea cheltuielilor, veniturilor și rezultatul exercițiului firmei

În conformitate cu obiectul de activitate aprobat prin statut 5610„Restaurante”, firma asigură activitatea de servire a mesei pentru clienții care servesc mese preparate în incinta restaurantului, dar și pentru clienții care își cumpără mâncarea la pachet.

Fiecare țară are o modalitate de gestionare a contabilității cheltuielilor respective veniturilor. Astfel cheltuielile și veniturile care sunt delimitate pe feluri se grupează pe activitățile care le ocazionează. Pentru organizarea în contabilitate și constituirea conturilor de cheltuieli și venituri se iau în vedere gruparea pe activități a cheltuielilor și a veniturilor.

În țara noastră contabilitatea cheltuielilor este organizată după legea OMFP 1802/2014 nr. 450 actualizat în 08.04.2015 – Reglementările contabile privind situațiile financiare anuale individuale și consolidate – Reglementărilor contabile 2015, pe feluri de cheltuieli, după natura lor: cheltuieli de exploatare și cheltuieli fiannciare.

Contabilitatea veniturilor în țara noastră este organizată după legea OMFP 1802/2014 nr. 434 – 435 actualizat în 08.04.2015 – Reglementările contabile privind situațiile fiancniare anuale individuale și consolidate – Reglementărilor contabile 2015, și se ține pe feluri de venituri, după natura lor: venituri de esploatare și venituri financiare.

În prezent firma este într-un continuu ciclu de dezvoltare, activitățiile dominante fiind în continuare prestarea de servicii ce țin de restaunte. Din punct de vedere contabil, categoriile dominante de venituri din cadrul firmei sunt în cea mai mare parte: „venituri din prestări servicii alimentare”. Concluzionăm astfel că profitul firmei este generat de fluxul de servicii prestate de firmă. De cealaltă parte sunt cheltuielile firmei care sunt diverse, evidențându-se într-o proporție semnificată categoria „cheltuielile cu salariile personalului”.

Pentru a pune în evidență demersul fluxurilor de venituri și cheltuieli din firmă, dar și pentru a observa ce înseamnă a gestionarea pentru fiecare în parte a acestora, am hotărât să realizez într-o primă etapă câteva operații contabile a lunii Februarie din cadrul firmei. În cea de-a doua etapă voi realiza o analiză a evoluției firmei SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA SRL pe o durată de 3 ani. O să am în vedere analiza bilanțurilor firmei din anii 2012, 2013, 2014 dar și conturile de profit și pierdere din anii precedenți, prin calculul unor indicatori.

SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA SRL înregistrează în contabilitate în cursul lunii Decembrie a anului 2015 următoarele operațiuni contabile:

Societatea SC GRĂDINA DE VARĂ BOEMA SRL înregistrează la data de 15.12.2015 factura de energie electrică, numărul… în valoare de 2000 Lei+TVA și factura de apă numărul… în valoare de 1500 Lei, TVA 24%.

% = 401 4340

605 3500

4426 840

TVA= x 3500 = 840 Lei

Tabelul 3.2.1.Calcul cheltuieli totale

Sursă: Prelucrările autorului

La data de 03.12.2015 societatea înregistrează vânzarea a 15 meniuri: 5 meniuri cu

PV1= 50lei, 5 meniuri cu PV2= 70 lei; respectiv 5 meniuri PV3= 90 Lei TVA 24 %.

Înregistrarea veniturilor din vânzarea de meniuri

4111 = % 1302

707 1050

4427 252

TVA= x 1050 = 252 Lei

Descărcarea de gestiune a produselor vândute

607 = 371 1050

Tabelul 3.2.2. Calculul vânzărilor

Sursă:Prelucrările autorului

În data de 31.12.2015 societatea a înregistrat 20 de evenimente pe parcursul întregii luni, oraganizând 4 evenimente/zi, TVA 24 %. Pentru un singur eveniment s-au stabilit cheltuieli cu materialele consumabile : 2x bax șervețele, 15x bax pahare, 1x bax de paie. Prețul cu amănuntul pe bucată respectiv pe bax este pentru fiecare în parte astfel:

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor aferente evenimentelor organizate pe parcusul lunii:

% = 401 570,4

6028 460

4426 110,4

TVA= x 460 = 110,4 Lei

Tabelul 3.2.3. Cheltuieli aferente evenimentelor

Sursă: Prelucrările autorului

În aceeași dată 03.12.2015 firma a încheiat 5 contracte de nunți, fiecare contract în valoare de 28.000 lei + TVA 24 % și 2 contracte de botez, fiecare contract în valoare de 9.800 lei + TVA 24%.

Înregistrarea veniturilor din încheierea abonamentelor de televiziune

4111 = % 234.360

704 189.000

4427 45.360

TVA= x 189.000 = 45.360 Lei

Tabelul 3.2.4. Calculul veniturilor

Sursă: Prelucrările autorului

La data de 10.12.2015 au loc 10 comenzi de meniuri în afara orașului. Se înregistrează următoarele cheltuieli cu combustibilul. În medie 20 km, 10 litri/100km,

1 l = 4.9 lei;

Daca: 10 l…..100km X= 2 litri

X l……20km

Tabelul 3.2.5.Calcul cheltuieli aferente comenzii de meniuri

Sursă: Prelucrările autorului

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor privind combustibilul în valoare de 98 lei + TVA 24 %

% = 401 121,52

6022 98

4426 23,52

TVA= x 98 =23,52 Lei

Managerul din restaurant se ocupă de contractare și de oferte noi, ca mai apoi o parte din acestea să se realoce luna următoare spre reclamă și publicitate. Astfel la data de 10.12.2015 firma înregistrează cheltuieli cu reclama și publicitatea alocând 20% din totalul veniturilor din contracte noi, spre publicitate. În cazul lunii curente totalul veniturilor din contracte noi este de 2.016 lei.

Tabelul 3.2.6. Calcul cheltuieli publicitate

Sursă: Prelucrările autorului

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu reclama și publicitatea în valoare de 403,2 lei.

623 = 471 403,2

Societatea înregistrează la data de 15.12.2015 cheltuieli la sediul firmei cu: hârtie, pixuri, dosare, role de case de marcat. Să se înregistreze în contabilitate cheltuielile știind că necesarul de materiale este următorul:

1 top/ sâptămână

20 pixuri/săptămână

5 dosare pe săptămână

15 role/săptămână.

Prețurile sunt după cum urmează:

Tabelul 3.2.7.Calcul cheltuieli cu material de natura obiectelor de inventar

Sursă: Prelucrările autorului

Înregistrarea în cotabilitate a cheltuielilor privind darea în folosință a materialelor de natura obiectului de inventar:

603 = 303 95

La data de 15.12.2015 societatea apelează la o firmă de reparații pentru înlocuirea unui robinet din cadrul societății și schimbarea țevilor vechi. Aceasta înregistrează chetuieli cu robinetul în valoare de 80 de lei și 200 lei pentru țevi, conform facturii nr x din 2015. Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor aferente reparațiilor și întreținerii sediului societății:

% = 401 347.2

611 280

4426 67.2

TVA= x 280 = 67,2 Lei

Tabelul 3.2.8 Cheltuieli aferente reparațiilor și întreținerii sediului

Sursă: Prelucrările autorului

În data de 17.12.2015 societatea înregistrează chiria pentru o zi aferentă terasei închirate conform facturii nr. X din 2015, în valoare de 45.000 lei cu TVA 24%. Înregistrarea în contabilitate a chiriei pentru o zi conform facturii nr. X din 2015 în valoare de 45.000 lei, TVA 24 %:

% = 401 55.800

612 45.000

4426 10.800

TVA= x 45.000 = 10.800 Lei

Societatea înregistrează la data de 15.12.2015 cheltuieli cu prime de asigurări cu mașina firmei în valoare de 650 lei. Plata se înregistrează prin casieria societății. Înregistrarea în contabilitate cheltuielile aferente primei de asigurări cu mașina firmei.

= 5311 650

La data de 15.12.2015 se înregistrează cheltuielile cu salariile personalului încadrat cu carte de muncă în valoare de 72.135 lei, precum și cheltuieli cu asigurările sociale și fondul de șomaj în valoare de…lei.

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor salarialele.

641 = 421 72.135

Înregistrarea în contabilitate a reținerii contribuțiilor angajaților.

Contribuția la CAS (10.5%)

421 = 4312 7.574,17

Contribuția la CASS( 5.5%)

421 = 4314 3.967,42

Contribuția la Fondul de șomaj (0.5%)

421 = 4372 360,67

Impozit pe profit (16%)

= 444 11.541

Înregistrarea în contabilitate a plăților salariaților

421= 5311 72.135

Înregistrarea în contabilitate a contribuțiilor angajatorului

Contribuția la CAS (15.8%)

6451 = 4311 11.397,33

Contribuția la CASS (5.2%)

6453 = 4313 3.751,02

Contribuția la fondul de șomaj (0.5%)

6452 = 437 360,67

Societatea a înregistrat, conform facturii Nr. x din 30.12.2015, în contabilitate venituri din prestarea de servicii astfel : 5 contracte fiecare în valoare de 25.000 lei.

Înregistrarea în contabilitate a veniturilor aferente prestării de servicii

4111 = % 31.000

704 25.000

4427 6.000

TVA= x 25.000 = 6.000 Lei

Tabelul 3.2.12. Veniturile aferente serviciilor prestate

Sursă: Prelucrările autorului

În data 30.12.2015 s-a emis factura Nr. X din 2015, în valoare de ..TVA 24% ,conform căreia s-au efectuat:

1 x Eveniment Tip 1- Prezentare târg de nunți la Grand Hotel Italia, preț unitar 3.000 lei.

1 x Eveniment Tip 2- Petrecere caritabilă, preț unitar 5.700 lei.

Unitatea înregistrează cheltuieli cu combustibilul în valoare de 250 Lei.

Tabelul 3.2.13. Calcul evenimentelor efectuate

Sursă: Prelucrările autorului

Întregistrarea în contabilitate a veniturilor aferente activităților prestate.

4111 = % 10.788

704 8.700

4427 2.088

TVA= x 8.700 = 2.088 Lei

Înregistrarea în contabilitate a cheltuielilor cu combustibili aferente lucrărilor.

6022 = 3022 250

Închiderea conturilor de cheltuieli aferente lunii Decembrie 2015

121 = % 139.430.22

6022 348

6028 460

603 95

605 3500

607 1050

611 280

612 45.000

613 650

623 403,2

641 72.135

6451 11.397,33

6452 360,67

3.751,02

Închiderea conturilor de venituri aferente lunii Decembrie 2015

% = 121 223.750

704 222.700

707 1.050