. Analiza Rentabilitatii

CAP. 1 PREZENTAREA INTREPRINDERII

1.1. Elemente de identificare

Denumirea societății este Societatea Comerciala de Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți cu sediul în Drobeta Turnu Severin, strada Aurora nr.1, telefon 0252/316301, fax 0252/314245 înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul J/25/8/1991, număr înregistrare fiscală R 1605795.

In toate actele, facturile, anunțurile, publicațiile si alte acte denumirea societății va fi precedată sau urmată de cuvintele „ societate pe acțiuni” sau inițialele „ SA”, de sediul societății, capitalul social si numărul de înregistrare.

1.2. Scurt istoric

Societatea Comercială de Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți a fost înființată în 1968 prin desprinderea Fabricii de produse lactate Turnu Severin de I.C.I.L. Craiova , având o singură secție de producție pentru lapte de consum , produse proaspete și brânzeturi.

Aceasta se găsește amplasată in partea de est a orașului Drobeta Turnu Severin învecinându-se cu Fabrica de Celuloză si Hârtie la sud , cu cartierul Banovița la nord și cu Fabrica de Spirt la est.

Ulterior s-au mai înființat secții de prelucrare a laptelui la:

Balta Verde- secție de fabricat telemea , în anul 1973

Bălăcița- secție de fabricat cașcaval , în anul 1974

Vânju Mare- secție de fabricat brânzeturi , în anul 1975

În timp , secțiile de producție ale întreprinderii au fost supuse unor lucrări de extindere și modernizare după cum urmează:

secția Balta Verde – lucrări de extindere în 1976

secția Vânju mare – lucrări de extindere – modernizare finalizate în anul 1990

fabrica Turnu Severin – lucrări de extindere în vederea amenajării unei secții de fabricat telemea la subsolul clădirii în anul 1969 , reparație capitală la centrala frigorifică finalizată în anul 1992

Societatea Comercială de Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți este persoană juridică română , având formă juridică de societate pe acțiuni, iar forma de proprietate este cu capital integral privat. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu prezentul statut.

Acțiunile se tranzacționează pe piața secundară a valorilor mobiliare, Rasdaq OTC iar societatea are contract încheiat cu Registrul Român al Acționarilor societății.

Sediul societății poate fi schimbat în altă localitate din România pe baza Hotărârii AGA , potrivit legii.

Durata societății este nelimitată , cu începere de la data înregistrării la Camera de Comerț și Industrie.

Regimul de lucru este un regim de lucru continuu cu program de activitate 365zile/an.

Regimul de lucru zilnic este diferit de la o perioadă la alta în funcție de cantitatea de lapte materie care se procesează.

În general activitatea zilnică se desfășoară în regim de 10 ore/zi între orele 08-18.

1.3 Scopul și obiectul de activitate al societății

Scopul societății este industrializarea și comercializarea laptelui si a produselor lactate.

Obiectul de activitate al societății îl constituie :

asigurarea materiei prime

industrializarea , depozitarea și comercializarea laptelui, a produselor lactate acide proaspete, brânzeturilor, înghețatei

comerț cu amănuntul și en-gros cu mărfuri și bunuri industriale și neindustriale , alimentare și nealimentare inclusiv băuturi alcoolice și băuturi răcoritoare, țigări, cafea, dulciuri, produse de carmangerie și carne indigene și din import

comercializare pâine, produse, paste făinoase

comercializare ouă, carne de pasăre, preparate din carne de pasăre, conserve din carne de pasăre, carne, mezeluri, organe, conserve din carne

comercializare pește și conserve de pește

alimentație publică

import de utilaje și mijloace de transport precum și piese de schimb , materiale și ambalaje specifice

comercializare de piese schimb , materiale, ambalaje

valorificarea prin vânzare a pieselor , subansamblelor rezultate din casare, dezmembrare

executarea de prestări servicii pentru terți

transport auto-marfă

comisionare, intermediere, transport auto

desfășurare de comerț stradal, în piețe și târguri

1.4. Evoluția capitalului social și structura acționariatului

Structura acționariatului la S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți se prezintă după cum urmează:

Tabelul 1.4.1.

Structura acționariatului

Capitalul social al întreprinderii este de 3.837.925.000 lei fiind împărțit în 153.517 acțiuni, cu o valoare nominală de 25.000 lei fiecare si deținut de acționari astfel:

Boierică Genică deține un nr. de 89.036 acțiuni25.000lei/acțiune = 2.225.900.000 lei în procent de 57,997%

S.I.F. Oltenia deține un nr. de 33.235 acțiuni25.000lei/acțiune = 830.875.000 lei în procent de 21,649%

Alți acționari dețin un nr. de 31.246 acțiuni25.000lei/acțiune = 781.150.000 lei în procent de 20,353%

În urma vânzării pachetului de acțiuni de către S.I.F. Oltenia la 31.12.2001 ,structura acționariatului se prezintă astfel:

Tabelul 1.4.2.

Structura acționariatului

Societatea este administrată de către un consiliu de administrație format din 3 membrii , aleși de adunarea generală a acționarilor pe o perioadă de 4 ani având posibilitatea de a fi realeși pe noi perioade de 4 ani ,care pot avea calitatea de acționari.

Consiliul de administrație va avea următoarea componență:

Președinte: Boierică Genică

Membrii : Lulea Ștefan , Lepădat Matei

Indemnizația presedintelui consiliului de administrație este stabilită la 17.600.000 lei brut lunar,iar indemnizațiile lunare ale membrilor consiliului de administrație sunt stabilite în procent de 30%din salariul brut lunar al directorului societătii.

Atribuțiile consiliului de administrație sunt în principal următoarele:

angajează și concediază personalul și stabilește drepturile și obligațiile acestuia

stabilește îndatoririle si responsabilitățile personalului societății pe compartimente, elaborează organigrame și statul de funcții , precum și regulamentele de organizare, funcționare și de ordine interioară ale societății

stabilește tactica și strategia de marketing

aprobă încheierea sau rezilierea contractelor potrivit competențelor acordate de A.G.A.

supune anual către A.G.A. în termen de maxim 90 zile de la închiderea exercițiului economico-financiar ,raportul cu privire la activitatea societății , bilanțul și contul de profit și pierdere pe anul precedent, precum și proiectele program de activitate , buget de venituri și cheltuieli pe anul în curs

Consiliul de administrație poate delega o parte din puterile sale directorului general fixându-i în același timp si remunerația , care nu poate depăși indemnizația președintelui consiliului de administrație.

În relațiile cu terții societatea este reprezentată de directorul general sau în lipsa acestuia de unul din membrii consiliului de administrație care semnează actele care angajează societatea față de terți.

Comisia de cenzori este formată din 3 membrii si anume:

Stancu Jean

Semen florentina

Șfrenț Gheorghe

Membrii comisiei de cenzori primesc o indemnizație lunară de 20% din salariul brut lunar al directorului societății , iar secretarul consiliului de administrație fiind juristul societății , Preda Gabriel ,beneficiază de o indemnizație lunară de 50% din salariul lunar brut avut la societate.

1.5. Principalii indicatori economico – financiari

Principalii indicatori economico-financiari sunt :

Cifra de afaceri

Venituri totale

Profit din exploatare

Profit brut al exercițiului

Profit net

Număr personal

Acești indicatori economico-financiari sunt prezentați în următorul tabel :

Tabelul 1.5.1.

Indicatorii economico-financiari -mii lei-

Organigramă

S.C.I.L.S.A. Mehedinți

CAP. 2 ANALIZA DE ANSAMBLU A ÎNTREPRINDERII

2.1. Potențialul tehnic

S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți a fost proiectată sa industrializeze cantitatea de 33.000 litrii lapte cu 3,5% grăsime pe zi în două ture:dimineața și seara.

Pentru asigurarea în bune condiții a proceselor tehnologice specifice activității , întreprinderea are în dotare corpul principal de fabricație , magaziile și depozitele , iar ca utilități următoarele:

racordare apă din rețeaua orașului Drobeta Turnu Severin

canalizare la rețeaua de canal a orașului

energie electrică-racordare la sistemul energetic național

energie termica –centrala proprie

asigurare frig prin agregate frigorifice independente

rețea de drumuri de incintă și platforme

S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți dispune de utilaje , instalații , mașini cum ar fi:

a). Pentru transportul laptelui materie primă de la producători la secția de producție societatea dispune de un număr de 5 autocisterne speciale de 4,5 tone fiecare marca SRD 6135 echipate cu bazine din inox alimentar si 4 autocisterne marca ARO 320 CLA echipate cu bazine din aluminiu alimentar de 85 litrii fiecare

Din punct de vedere tehnic sunt înscrise in circulație , omologate și autorizate cu inspecția tehnică periodică la zi.

Din punct de vedere sanitar , sanitar – veterinar sunt autorizate individual și corespund scopului propus

Pentru livrarea produselor finite societatea dispune de următoarele autospeciale:

auto-izotermă de 10 tone

auto-frigorifică de 4,5 tone

auto-izotermă TV de 1,2 tone

Și aceste mijloace de transport întrunesc condițiile legale pentru efectuarea transporturilor de produse alimentare.

b). Vane de inox pentru recepția laptelui materie primă în număr de 2 bucăți cu o capacitate de 2.000 litrii fiecare

c). Instalație pasteurizare IMPULSA tip PA 500/100/4 de fabricație Germania cu o capacitate de pasteurizare de 10.000 litrii/oră

Această instalație asigură tratamentul termic al laptelui supus industrializării prin ridicarea bruscă a temperaturii acestuia la 75-79 grade C și răcirea rapidă (în maxim 20 secunde) la 17 grade C.

d). Separatoare de grăsime în număr de 2 bucăți tip LWG 47 M producție Polonia cu o capacitate de 10.000 litrii fiecare , asigurând extragerea grăsimii (smântânii din lapte).

e). Vane de fierbere în număr de 10 bucăți cu capacități de producție cuprinse între 100 litrii și 1.700 litrii construit din inox alimentar cu pereți dubli.

Aceste vane sunt folosite la pasteurizarea prin procedeul de lungă durată a laptelui folosit la producția de produse acido-file și a smântânii.

f). Cazane de cupru în număr de 9 bucăți cu o capacitate nominală de 800 litrii fiecare folosite la încălzirea ( pasteurizarea ) laptelui folosit în procesul de producție al brânzeturilor.

g). Mașină de ambalat produse proaspete MP 520 de producție Germania

Aceasta se folosește pentru ambalarea produselor proaspete acido-file ,iaurt , sana , smântână , frișcă în pahare de unică folosință cu capacitate de 200 grame/ bucată și capacitate de lucru orară de 1.400-1.800 bucăți.

Este o mașină silențioasă care lucrează vacumatic nefiind dotată cu motoare electrice.

h). Mașină de ambalat produse proaspete de producție Germania cu o capacitate de 1.200-1.800 litrii/oră

Este autorizată la ambalarea laptelui de consum în pungi de unică folosință cu capacități de la 0,250 la1,0 litrii. De asemenea este o mașină silențioasă care funcționează pneumatic cu motor propriu de producere a vacuumului de 1,5 kw

i). Putineiul pentru unt fiind un utilaj rotativ cu paleți interiori acționat electric , folosit în procesul de fabricare a untului din smântână.

0 litrii construit din inox alimentar cu pereți dubli.

Aceste vane sunt folosite la pasteurizarea prin procedeul de lungă durată a laptelui folosit la producția de produse acido-file și a smântânii.

f). Cazane de cupru în număr de 9 bucăți cu o capacitate nominală de 800 litrii fiecare folosite la încălzirea ( pasteurizarea ) laptelui folosit în procesul de producție al brânzeturilor.

g). Mașină de ambalat produse proaspete MP 520 de producție Germania

Aceasta se folosește pentru ambalarea produselor proaspete acido-file ,iaurt , sana , smântână , frișcă în pahare de unică folosință cu capacitate de 200 grame/ bucată și capacitate de lucru orară de 1.400-1.800 bucăți.

Este o mașină silențioasă care lucrează vacumatic nefiind dotată cu motoare electrice.

h). Mașină de ambalat produse proaspete de producție Germania cu o capacitate de 1.200-1.800 litrii/oră

Este autorizată la ambalarea laptelui de consum în pungi de unică folosință cu capacități de la 0,250 la1,0 litrii. De asemenea este o mașină silențioasă care funcționează pneumatic cu motor propriu de producere a vacuumului de 1,5 kw

i). Putineiul pentru unt fiind un utilaj rotativ cu paleți interiori acționat electric , folosit în procesul de fabricare a untului din smântână.

j). Mașină de ambalat unt tip Nagema de fabricație Polonia Aceasta este folosită la dozarea și împachetarea untului., capacitatea de producție fiind de 500 kilograme unt/oră ambalat în pachete de 200 grame.

k). Aparat de ambalat sub vid de tip WEBUMATIC în număr de 2 bucăți.

Sunt folosite la ambalarea brânzeturilor în pungi de plastic de unică folosință co scoaterea aerului din interiorul pungilor mărind astfel conservabilitatea produselor și îmbunătățind aspectul comercial al produsului și starea de igienă

În procesul de control al calității laptelui și produselor lactate și de producție se mai folosesc:

centrifuga electrică pentru determinarea procentului de grăsime din lapte și produse

mese din inox pentru prelucrarea produselor

crinți din inox și aluminiu alimentar

rafturi pentru depozitarea materialelor , ambalajelor ți produselor

S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți poate lua anumite măsuri de restructurare tehnologică pentru îmbunătățirea calității produselor fabricate, prin efectuarea de investiții constând în mașini , utilaje ți echipamente tehnologice moderne, cu productivitate sporită, consum energetic redus și posibilități de control și verificare a calității de flux.

Ca modalități de restructurare tehnologică se propun următoarele:

înlocuirea instalațiilor de producere a frigului artificial care utilizeaza amoniac și sunt mari consumatoare de energie electrică cu o instalațtie modernă , cu agent frigorific ecologic și cu consum redus de energie.

adaptarea structurii producției la cerințele pieței , atât din punct de vedere al gamei sortimentale , cât și din punct de vedere al modului de ambalare și prezentare al produselor.

În acest scop de vor întreprinde următoarele:

achiziționarea unei mașini de ambalat produse lactate proaspete în pahare cu gură rotundă, acest utilaj ofernd posibilitatea de a doza produsele într-o gamă largă de gramaje(100-500ml), creând astfel o ofertă variată , având ca scop satisfacerea diverselor cerințe ale pieței

intercalarea în fluxul tehnologic de obținere al produselor proaspete a omogenizatorului, cu efecte pozitive asupra calității și conservabilității produselor finite

2.2. Personal

La data de 31.12.2002 societatea are un număr total de 127 de posturi din care 2 posturi vacante deci 125 de salariați din care:

salariați cu normă întreagă 107

salariați cu jumătate de normă 18

Societatea deține și angajați cu convenție civilă de prestări de servicii în număr de 15 din care:

colectare materie primă 13

evidență contabilă 1

distribuție marfă 1

În funcție de nivelul studiilor, situația este următoarea:

cu studii superioare 11

cu studii medii 28

cu studii de specialitate 81

necalificați 7

Selectarea personalului se face pe baza interviurilor, neexistând reduceri importante de personal. La remunerarea personalului direct productiv se începe cu salariul minim pe economie în prima lună (de probă) și crește apoi în funcție de specializare(de îndemânare), interes, etc. Salariul maxim este de 2.500.000 lei pentru această categorie de personal.

Având în vedere profilul și activitatea societății se observă ponderea mare a personalului din Aprovizionare- Desfacere- Transport în total personal.

De asemenea întregul personal de execuție și desfacere este calificat, ceea ce denotă un nivel de pregătire corespunzător al muncitorilor, acesta fiind in majoritate de sex feminin.

Personalul de conducere care este format din directorul general, economic și directorul tehnic are pregătire superioară corespunzătoare nivelului ierarhic deținut în structura societății, iar personalul tehnico-administrativ este cu pregătire superioara și cu studii medii.

Majoritatea personalului la S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți este peste 40 de ani, dar este de remarcat că nu există personal sub 56 de ani și că există 10 angajați sub 25 de ani.

S.C.I.L. S.A. a hotărât ca în primăvara anului 2003 să efectueze o importantă reducere de personal pe niveluri de pregătire după cum urmează:

personal cu studii superioare 1

personal cu studii medii 4

personal direct productiv 10

personal auxiliar 6

TOTAL 21

Reducerea numărului de personal va avea drept urmare , pe lângă reducerea efortului financiar al societății pentru plata salariilor și crearea posibilităților de încadrare a salariului mediu realizat în limitele impuse de asigurarea unui trai decent pentru salariații societății , în condițiile menținerii aceluiași nivel al cifrei de afaceri.

Sarcinile salariaților societății trebuie stabilite astfel încât să fie folosită cu maximă eficiență întreaga durată a zilei de lucru , cunoscut fiind faptul că obținerea și implicit livrarea de produse lactate are un specific deosebit , care implică de multe ori fracționarea programului de lucru , completarea unei norme cu atribuții specifice mai multor funcții , redistribuirea periodică a personalului , în funcție de necesitățile societății la un moment dat.

2.3. Comercial

In pofida concurenței destul de mari în domeniul specific de activitate , societatea a reușit să se mențină pe piață și să-și câștige noi piețe de desfacere.

Din analiza dinamicii cantitative a livrărilor de produse și a structurii acesteia pe grupe , precum și din studierea piețelor de desfacere pe care societatea a reușit să pătrundă rezultă următoarele:

La nivelul județului Mehedinți , și în mod deosebit la nivelul orașului Drobeta Turnu Severin societatea vinde aproximativ 30%din totalul produselor lactate comercializate , atât prin magazinele proprii care sunt în număr de 11 cât si prin intermediul altor agenți comerciali cum ar fi: S.C.Intim S.R.L. , S.C.Mach S.R.L. etc

Produsele societății sunt solicitate de asemenea pe piața județului Caraș- Severin (Reșița , Bocșa , Topleț) , Gorj (Motru , Târgu Jiu) , pe piața din Craiova mai precis prin rețeaua de magazine Billa , precum și pe piața Bucureștiului prin rețeaua de magazine Mega Image , Mega Prestige , Billa și a altor firme de comerț en gros.

In toamna anului 2002 mai precis în septembrie 2002 S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți a câștigat licitația la distribuția laptelui la elevii din școlile județului Mehedinți distribuind cca 3000 de litrii pe zi.

Nomenclatorul de produse lactate fabricate de S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți este format din următoarele produse:

Lapte consum tip 1,5% , 1,8% , 2,5%, 3% , 3,5%

Lapte bătut tip Sana

Lapte bătut tip ,

Iaurt gras ci 3,5% grăsime

Iaurt extra cu 4,0% grăsime

Chefir

Brânză proaspătă dietetică din lapte de vacă

Brânză proaspătă grasă din lapte de vacă

Făgăraș

Urdă dulce , sărată

Smântână

Frișcă bătută

Unt de masă

Telemea vacă proaspătă

Telemea oaie

Telemea Mixtă

Caș proaspăt de vacă cu înglobare de albumină

Caș gras de vacă

Caș slab de vacă

Caș de oaie

Cașcaval Mehedinți din lapte de vacă

S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți organizează sub directa subordonare a directorului comercial , activități de marketing , cu urmărirea tendințelor pieței ,a variației continue a cererii și adaptarea din mers a ofertei societății astfel încât segmentele de piață câștigate să poată fi păstrate și să se realizeze o lărgire continuă a ariei de desfacere a produselor și serviciilor oferite.

În sprijinul acestei activități societatea urmărește realizarea unei mediatizări mult mai intense ,chiar agresive ,a produselor firmei prin realizarea de prezentări în magazinele proprii sau în magazinele firmelor cu care societatea are contracte de vânzare dar și prin publicitate în mass-media locală și națională.

Întreprinderea realizează produse de un nivel calitativ competitiv și constant , astfel încât zona de piață câștigată să nu fie pierdută din cauza unor accidente tehnologice neprevenite prin măsuri de control și verificare dar și personalizează produsele sale prin crearea unui mod de prezentare individualizat pentru fiecare produs.

În magazinele proprii ale societății care asigură valorificarea mai rapidă a producției realizate precum și comercializarea unei game largi de produse alimentare și nealimentare ,se efectuează anumite acțiuni prin care se atrag clienții , cum ar fi:

Instruirea personalului în spiritul desfășurării unui comerț civilizat și atractiv, prin educarea unei atitudini îndatoritoare față de client

Individualizarea magazinelor prin panouri publicitare și alegerea unui echipament de lucru personalizat care să fie atractiv și să asigure și protecția produselor

Acțiuni de promovare a vânzărilor cum ar fi oferirea de bonificații pentru cumpărături peste o anumită sumă de bani dar și organizarea de “zile ale cumpă rătorului”

S.C. Industrializarea Laptelui S.A. Mehedinți formulează și oferte atractive în vederea de colaborări reciproc avantajoase cu distribuitori specializați în comerțul cu produse lactate din zonele în care ,în momentul de față ,produsele societății nu sunt cunoscute.

2.4. Financiar – contabil

În cadrul activității financiar –contabile a societății de industrializare a laptelui se efectuează următoarele operațiuni:

Se urmărește nivelul cheltuielilor materiale efectuate de către societate pentru desfășurarea activității sale in toate domeniile de activitate: producție, transport, întreținere, comerț.

Se întocmește balanța lunara de verificare și se analizează pe baza acesteia activitatea economico-financiara a societății.

Se asigură și se urmărește desfășurarea ritmica a operațiunilor de decontare cu furnizorii si clienții.

Se asigură calcularea corectă si plata la termen a sumelor care constituie obligația societății fată de bugetul de stat , bugetul asigurărilor sociale ,casa de asigurări sociale de sănătate ,fonduri speciale.

Se asigură desfășurarea corectă si ritmică a activității de calculare și de încasare a subvențiilor de la bugetul de stat.

Se organizează și se urmărește funcționarea in bune condiții a contabilității valorilor patrimoniale in conformitate cu prevederile legale in domeniu

Se stabilesc preturile ,tarifele practicate de societate astfel încât acestea să se încadreze in limitele care asigură rentabilitatea.

Se urmărește recuperarea pagubelor aduse societății.

Se asigură efectuarea corectă și la timp a înregistrărilor contabile privind fondurile fixe și calculul amortizării acestora ,mijloacele circulante ,salariile și alte drepturi de personal ,cheltuielile de producție și de circulație ,mijloacele bănești și bancare ,fondurile proprii și alte fonduri ,debitorii și creditorii , rezultatele financiare și alte înregistrări conform legii contabilității.

Se efectuează inventarieri lunare necesare întocmirii decontării producției.

Se efectuează inventarierea periodică a tuturor valorilor materiale și patrimoniale ale societății și se urmărește definitivarea rezultatelor inventarierii

Se întocmește situația lunară a principalilor indicatori economico-financiari și se asigură aplicarea controlului financiar preventiv asupra necesității și oportunității tuturor operațiunilor prin care se nasc, se modifica sau se sting drepturi și obligații pentru a preîntâmpina pe cele ilegale, ireale sau neeconomicoase.

Principalii indicatori economico-financiari sunt următorii:

1). Indicatori de analiză ai activității pe termen scurt

Pentru anul 1999

Cifra de afaceri 19.198.603

Rotația creanțelor = = = 20,99

Val.medie a ct.creanțe 914.416

365 365

Perioada medie de încasări = = = 17,39 zile /an

Rot.creanțelor 20,99

Pentru anul 2000

Cifra de afaceri 21.199.610

Rotația creanțelor = = = 18,74

Val.medie a ct.creanțe 1.131.351

365 365

Perioada medie de încasări = = = 19,47 zile /an

Rot.creanțelor 18,74

Pentru anul 2001

Cifra de afaceri 29.557.724

Rotația creanțelor = = = 13,51

Val.medie a ct.creanțe 2.187.049

365 365

Perioada medie de încasări = = = 27,01 zile /an

Rot.creanțelor 13,51

2). Indicatori de analiză ai activității pe termen lung

Pentru anul 1999

Cifra de afaceri 19.198.603

Rotația activelor = = = 3,15

Val.medie total active 6.102.391

Cifra de afaceri 19.198.603

Rotația capitalurilor proprii = = =4,71

Val.medie a cap.propriu 4.079.006

Pentru anul 2000

Cifra de afaceri 21.199.610

Rotația activelor = = = 3,09

Val.medie total active 6.850.869

Cifra de afaceri 21.199.610

Rotația capitalurilor proprii = = =5,16

Val.medie a cap.propriu 4.106.952

Pentru anul 2001

Cifra de afaceri 29.557.724

Rotația activelor = = = 3,10

Val.medie total active 9.510.439

Cifra de afaceri 29.557.724

Rotația capitalurilor proprii = = =17,04

Val.medie a cap.propriu 1.733.817

Acești indicatori economico-financiari măsoară activitatea firmei de a genera vânzări prin intermediul activelor deținute și a capitalului disponibil.

3). Gradul de asigurare al societății cu disponibilități bănești

Disponibilități bănești

Grad.de asig.cu disponibilități bănești = x 100

Active circulante

86.251

Gr.asigurare 1999 = x 100 = 4%

2.154.407

320.255

Gr.asigurare 2000 = x 100 = 10,07%

3.179.854

238.581

Gr.asigurare 2001 = x 100 = 4,94%

4.827.086

4). Productivitatea muncii pe salariat

Cifra de afaceri

Productivitaea muncii (W) =

Nr.salariați

19.198.603

Productivitatea muncii1999 = = 128.849 mii lei

149

21.199.610

Productivitatea muncii2000 = = 173.767 mii lei

122

29.557.724

Productivitatea muncii2001 = = 278.846 mii lei

106

5). Lichiditatea patrimonială

Active circulante

Lichiditatea patrimonială =

Datorii curente

2.154.407

Lichiditatea patrimonială 1999 = = 1,06

2.023.385

3.179.854

Lichiditatea patrimonială 2000 = = 1,16

2.743.917

4.827.086

Lichiditatea patrimonială 2001 = = 0,62

7.776.622

Indicatorul lichidității măsoară abilitatea firmei de a-și onora obligațiile pe termen scurt din activele curente. Din calculele făcute rezultă că indicatorul de lichiditate este mai mare decât 1 în anii 1999 și 2000 ,evoluția trendului fiind favorabilă însă în anul 2001 lichiditatea patrimonială este mai mică decât 1.

6). Rata de cash

Disponibilități și titluri de plasament

Rata de cash =

Datorii curente

232.764

Rata de cash 1999 = = 0,12

2.023.385

339.757

Rata de cash 2000 = = 0,12

2.743.915

272.935

Rata de cash 2001 = = 0,03

7.776.622

7). Solvabilitatea patrimonială

Capital propriu

Solvabilitatea patrimonială =

C.propriu + Credite bancare

4.079.006

Solvabilitatea patrimonială 1999 = x 100 = 98,13%

4.156.662

4.106.952

Solvabilitatea patrimonială 2000 = x 100 = 91,87%

4.469.953

1.733.817

Solvabilitatea patrimonială 2001 = x 100 = 97,68%

1.774.936

Acest indicator măsoară securitatea de care se bucură creditorii pe termen scurt și pe termen lung.

CAP. 3 ANALIZA PROFITABILITĂȚII ȘI RENTABILITĂȚII

Înainte de a se efectua analiza profitabilității și rentabilității este necesară realizarea tabloului soldurilor intermediare de gestiune.

Tabelul 3.1.

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune -mii lei-

3.1. Analiza profitabilității

Profitabilitatea reprezintă eficiența activității operaționale pe trepte de agregare ale acesteia. Este o stare de eficiență confirmată de obținerea unor venituri superioare cheltuielilor aferente ,deci obținerea de profit.

Profitabilitatea se împarte în două mari categorii:

Profitabilitatea cheltuielilor ,care arată capacitatea activității operaționale de a degaja rezultate prin efectuarea de cheltuieli

Profitabilitate veniturilor ,care arată eficiența valorificării activității operaționale prin capacitatea veniturilor de a degaja rezultate

Profitabilitatea este cea mai relevantă formă de apreciere a randamentului bazându-se pe valori de tip flux (contul de rezultate ,tabloul soldurilor intermediare de gestiune , situația fluxurilor de numerar) care măsoară nivelele fenomenelor pe întreaga perioadă analizată.

3.1.1. Analiza profitabilității resurselor consumate

Profitabilitatea cheltuielilor măsoară eficiența activității desfășurate de firmă pe perioada unui exercițiu financiar prin prisma consumului de resurse ,arătând capacitatea lor de a degaja profit. Practic arată raportul dintre un efect și un efort depus pentru obținerea lui.

Rata profitabilității resurselor consumate arată profitul brut al exercițiului care revine pe unitatea de cheltuieli totale (care măsoară consumul total de resurse) Aceasta măsoară și capacitatea tuturor resurselor de a genera prin consum profit brut.

Rezultat brut al exercițiului

Rprc =

Cheltuieli totale

În dinamică ,creșterea ratei reflectă o situație pozitivă și are loc atunci când indicele profitului devansează indicele cheltuielilor totale.

Principalele rezerve de creștere a rentabilității resurselor consumate sunt:

sporirea veniturilor

ameliorarea structurii veniturilor

accelerarea vitezei de rotație a fondurilor și optimizarea cheltuielilor în sensul reducerii și îmbunătățirii structurii lor

Tabelul 3.1.1.1.

Rata profitabilității resurselor consumate -mii lei-

În anul 1999 profitabilitatea resurselor consumate a fost de 0,85% ceea ce înseamnă ca la 100 de lei cheltuieli totale (consumuri valorice de resurse) s-au obținut 0,85 lei profit brut ,fiind un nivel foarte redus.

Nivelul indicatorului în anul 2000 a fost de 0,33% acesta fiind cu 0,52% mai mic decât cel din anul 1999 , adică firma a obținut profit brut printr-un consum tot mai mare de resurse . În anul 2001 întreprinderea a înregistrat pierdere de 2.371.469 mii lei deci nu putem vorbi de profitabilitatea resurselor consumate.

a). Rata profitabilității resurselor curente

Rata profitabilității resurselor curente arată profitul curent care revine pe unitatea de cheltuieli curente (măsoară consumul total de resurse din activitatea de exploatare și financiară).

Aceasta măsoară capacitatea resurselor curente de a genera prin consum profit curent, fiind un indicator mai relevant decât rata profitabilității resurselor consumate în cazul în care există operațiuni excepționale , iar dimensiunea acestora denaturează indicatorul global.

Rezultat curent

Rprcc =

Cheltuieli curente

Tabelul 3.1.1.2.

Rata profitabilității resurselor curente – mii lei-

În anul 1999 profitabilitatea resurselor curente a fost de 2,09% adică la 100 de lei cheltuieli curente (consumuri valorice de resurese) s-au obținut 2,9 lei profit curent ,un nivel foarte redus.

În anul 2000 nivelul indicatorului a fost de 0,74% acesta fiind cu 1,35% mai mic decât cel din anul 1999 ceea ce înseamnă că firma a obținut profit curent printr-un consum tot mai mare de resurse. În anul 2001 s-a înregistrat o pierdere curenta de 1.743.902 mii lei, neputându-se vorbi și în acest caz de profitabilitatea resurselor curente.

Pe cei trei ani analizați profitabilitatea resurselor curente a înregistrat o tendință descendentă.

b). Rata profitabilității resurselor consumate în exploatare

Rata profitabilității resurselor consumate în exploatare arată profitul brut al exploatării care revine pe unitatea de cheltuieli din exploatare ce măsoară consumul total de resurse din activitatea de exploatare și care trebuie să fie cel aferent realizării cifrei de afaceri.

Această rată măsoară capacitatea resurselor din exploatare de a genera prin consum profit brut aferent exploatării. Acest indicator este mult mai relevant decât rata profitabilității resurselor consumate și rata profitabilității resurselor curente mai ales în cazul în care există operațiuni financiare și excepționale ,iar dimensiunea acestora denaturează indicatorul global.

Rezultatul exploatării

Rprce =

Cheltuieli de exploatare

Tabelul 3.1.1.3.

Rata profitabilității resurselor consumate în exploatare -mii lei-

În anul 1999 profitabilitatea resurselor consumate în exploatare a fost de 2,92% adică cu 100 de lei cheltuieli totale de exploatare se obțin 2,92 lei profit brut din exploatare , ceea ce este un nivel foarte scăzut.

Nivelul indicatorului în anul 2000 a fost de 1,63% acesta fiind cu 1,29% mai mic decât cel din anul 1999 ,ceea ce înseamnă ca întreprinderea obține profitul brut din exploatare printr-un consum tot mai mare de resurse în activitatea de exploatare.

In anul 2001 rezultatul exploatării fiind negativ nu putem vorbi de o rată a profitabilității resurselor consumate în exploatare. În cei trei ani ,eficiența consumului de resurse privite din prisma capacității lor de a genera profit brut în cadrul activității de exploatare a înregistrat o tendință de scădere.

3.1.2. Analiza profitabilității veniturilor

Profitabilitatea veniturilor măsoară eficiența globală a activității desfășurate de firmă pe perioada unui exercițiu financiar prin prisma capacității veniturilor de a degaja profit brut. De fapt arată raportul dintre două efecte indicând în același timp și ponderea efectului de bază în efectul secundar.

Profitabilitatea veniturilor exprimă eficiența generală a activității firmei măsurată prin profitul brut al exercițiului ce revine veniturilor totale ale exercițiului. Acest indicator reflectă de fapt eficiența întregii activități și anume: de exploatare ,financiară și excepțională.

Rezultat brut al exercițiului

Rpv =

Venituri totale

În dinamică ,creșterea acestei rate reflectă o situație pozitivă ,având loc atunci când indicele profitului brut devansează indicele veniturilor totale ,principalele rezerve de creștere a rentabilității veniturilor fiind următoarele:

sporirea veniturilor

ameliorarea structurii veniturilor

accelerarea vitezei de rotație a fondurilor și optimizarea cheltuielilor

Tabelul 3.1.2.1.

Rata profitabilității veniturilor -mii lei-

În anul 1999 nivelul indicatorului arată că la 100 de lei venituri totale se obțin 0,84 lei profituri brute ,un nivel foarte redus.

În anul 2000 nivelul profiatabilității veniturilor a scăzut cu 0,51% ceea ce semnifică faptul că la unitatea de venit se obține mai puțin profit brut ,iar în anul 2001 întreprinderea înregistrează o pierdere de 2.371.469 mii lei ,deci nu este cazul a se discuta de profitabilitatea veniturilor.

a). Profitabilitatea veniturilor curente

Profitabilitatea veniturilor curente exprimă eficiența generală a activității curente , măsurată prin profitul curent ce revine veniturilor totale curente.

Rezultat curent

Rpvc =

Venituri curente

Tabelul 3.1.2.2.

Rata profitabilității veniturilor curente -mii lei-

În anul 1999 nivelul profitabilității veniturilor curente arată că în cadrul activității curente la 100 de lei venituri curente se obțin 2,04 lei profituri curente nivel foarte redus.

În anul 2000 nivelul indicatorului a scăzut cu 1,3% în timp ce în anul 2001 întreprinderea nu a înregistrat profitabilitate.

b). Profitabilitatea veniturilor din exploatare

Profitabilitatea veniturilor din exploatare exprimă eficiența generală a activității de exploatare ,măsurată prin profitul brut ce revine veniturilor din exploatare ,de fapt reflectă eficiența activității de exploatare.

Rezultatul exploatării

Rpve =

Venituri din exploatare

Tabelul 3.1.2.3.

Rata profitabilității veniturilor din exploatare -mii lei-

În anul 1999 nivelul profitabilității veniturilor din exploatare arată că în cadrul activității de exploatare la 100 de lei venituri totale se obțin 2,84 lei profituri brute ,nivel foarte redus. În anul 2000 nivelul indicatorului a scăzut cu 1,24% în timp ce în anul 2001 firma nu a înregistrat profitabilitate.

Analiza profitabilității comerciale

Profitabilitatea comercială măsoară eficiența activității desfășurate de firmă pe perioada unui exercițiu financiar prin prisma valorificării activității de bază.

Rata profitabilității comerciale arată rezultatul brut din exploatare care revine pe unitatea de cifră de afaceri. Indicatorul exprimă de fapt eficiența valorificării produselor societății și caracterizează eficiența politicii comerciale și a politicii de prețuri a firmei.

Rezultatul exploatării

Rpc =

Cifra de afaceri

Creșterea ratei în dinamică reflectă o situație pozitivă și are loc atunci când indicele profitului devansează indicele cifrei de afaceri. Principalele rezerve de creștere a profitabilității comerciale sunt: sporirea vânzărilor ,ameliorarea structurii vânzărilor, accelerarea vitezei de rotație a stocurilor și optimizarea cheltuielilor.

Tabelul 3.1.3.1.

Rata profitabilității comerciale -mii lei-

În anul 1999 rata profitabilității comerciale a înregistrat un nivel de 3,26% ,ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri revin 3,26 lei profit brut din exploatare. În anul 2000 nivelul indicatorului a scăzut cu 1,27%, această situație fiind validată prin scăderea profitului brut din exploatare în timp ce cifra de afaceri crește, iar în anul 2001 nu s-a înregistrat profitabilitate.

a). Rata marjei brute (rata profitabilității comerciale brute)

Rata marjei brute reflectă excedentul brut din exploatare aferent cifrei de afaceri, aceasta indicând eficiența valorificării produselor societății in termeni de numerar.

Rezultatul brut al exploatării

Rpcb =

Cifra de afaceri

Tabelul 3.1.3.2.

Rata marjei brute -mii lei-

În anul 1999 rata marjei brute a înregistrat un nivel de 5,49% ,ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri revin 5,49 lei excedent brut din exploatare. În comparație cu anul 1999 ,în anul 2000 nivelul indicatorului a scăzut cu 1,8% ,această situație fiind validată prin scăderea excedentului brut din exploatare în timp ce cifra de afaceri crește, iar în anul 2001 nu s-a înregistrat profitabilitate.

Excedentul brut din exploatare = Valoarea adăugată+ Subvenții din exploatare – Cheltuieli cu personalul. –Impozite ,Taxe

Valoarea adăugată = Producția exercițiului – Consum intermediar +Marja comercială

Marja comercială = Venituri din vânzarea mărfurilor – Cheltuieli privind mărfurile

Tabelul 3.1.3.3.

Excedentul brut din exploatare -mii lei-

b). Rata marjei nete(rata profitabilității comerciale nete)

Rata marjei nete reflectă profitul net al exercițiului care revine cifrei de afaceri. Indicatorul exprimă eficiența netă a valorificării produselor societății și arată cât profit net se creează la o unitate de cifră de afaceri realizată.

Rezultatul net al exercițiului

Rpcn =

Cifra de afaceri

Rezultatul net al exercițiului

Rpcn =

Producția vândută

Tabelul 3.1.3.4.

Rata marjei nete -mii lei-

În anul 1999 rata marjei nete a înregistrat un nivel de 0,08% ,ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri revin 0,08 lei profit net ,nivel foarte redus. În comparație cu anul 1999 , în anul 2000 nivelul ratei marjei nete a crescut cu 0,04% ,această situație fiind determinată de creșterea într-un ritm mai rapid a rezultatului net față de dinamica cifrei de afaceri , iar în anul 2001 întreprinderea nu este profitabilă.

Rata profitabilității comerciale nete este cea mai utilizată dintre ratele de profitabilitate ,atât de către analiștii interni (manageri sau consilieri ai acestora),cât și de analiștii externi.

Nivelul ratei este o măsură sintetică și sugestivă a nivelului de profitabilitate degajat de o întreprindere în activitatea sa de producție și comercializare. Ea privilegiază atât interesele proprietarilor cât și interesele managerilor ,aceștia din urmă punând astfel în evidență contribuția lor la obținerea performanțelor întreprinderii.

Nivelul profitabilității comerciale nete poate fi afectat de structura financiară a întreprinderii ,iar dacă aceasta se modifică ,rata marjei nete poate suferi modificări substanțiale ,în timp ce alte niveluri de profitabilitate sau de rentabilitate rămân constante.

Impactul politicii financiare asupra nivelului de profitabilitate comercială netă se datorează faptului că această rată de profitabilitate admite influența cheltuielilor financiare fără a lua în considerare reducerea masei de capitaluri proprii ca urmare a îndatorării.

Acesta este și motivul pentru care această rată nu este agreată de anumiți analiști în analiza profitabilității ,deoarece se consideră că pentru a avea un nivel real al acestei rate ,ar trebui comparat rezultatul net cu cifra de afaceri generată numai prin utilizarea capitalului propriu ,ceea ce este practic imposibil de aplicat.

Un alt neajuns al ratei este determinat de modul de formare a profitului net ,în sensul că nivelul acestuia poate include pe de o parte profitul aferent producției stocate ,iar pe de altă parte el mai poate include și profitul din activitatea financiară și extraordinară ,în cazul în care există.

Toate acestea ne determină să afirmăm că profitul net nu este strict aferent cifrei de afaceri și din acest punct de vedere nivelul profitabilității comerciale este distorsionat.

Cu toate criticile menționate mai sus ,rata de profitabilitate comercială netă este totuși un indicator important de măsurare a performanțelor comerciale ale întreprinderilor, deoarece evidențiază sporul de profit obținut pe seama vânzărilor după ce toate cheltuielile au fost acoperite ,inclusiv cheltuielile cu impozitul pe profit.

Analiza rentabilității

Pentru a putea sublinia contribuția indicatorilor de rezultate la construcția ratelor de rentabilitate, se impune o clarificare a noțiunii de rentabilitate. Aceasta clarificare își are baza în motivația pe care investitorul a avut-o in momentul plasării capitalului și anume recuperarea acestui capital, peste o anumită perioadă de timp, împreună cu un surplus menit să retribuie preferința sa pentru investire, în detrimentul consumului. Astfel, se poate vorbi de rentabilitate doar atunci când se compara surplusul realizat de investitor cu capitalul pe care el l-a investit într-o afacere.

Deoarece în literatura economică sunt uzitate mai multe tipuri de rate de rentabilitate, un pas important in analiza rentabilității este stabilirea scopului urmărit. Pentru a clarifica acest aspect, se impune clarificarea intereselor dominante dintr-o întreprindere, iar aceste interese aparțin aporturilor de capital, indiferent dacă aceștia sunt proprietarii sau împrumutătorii.

Cunoscând aceste interese, se poate spune că rentabilitatea se referă fie la ansamblul capitalurilor investite (indiferent de sursa lor de proveniență), fie doar la capitalurile proprii aparținând proprietarilor.

Mai trebuie menționat faptul că foarte rar și cu totul întâmplător sursele de finanțare ale întreprinderii sunt exclusiv aportate de împrumutători și proprietari astfel că apare o a treia categorie de surse și anume cele atrase ,pentru care nu se plătește un cost al utilizării impunându-se eliminarea lor din capitalul investit atunci când se analizează rentabilitatea acestuia.

De asemenea, rentabilitatea mai poate fi definită ca acea capacitate a activității de finanțare (a capitalurilor) și investiții (activelor) de a degaja forme de remunerare pe trepte de agregare. Se împarte în două mari categorii:

economică, ce arată capacitatea capitalurilor investite de a degaja rezultate din exploatare, independent de finanțare;

financiară, ce arată capacitatea capitalurilor de a degaja rezultate, dependent de modalitatea de finanțare.

Rentabilitatea este o formă de apreciere a randamentului, care trebuie corectată în funcție de specificul întreprinderii. Se bazează pe raportarea unor valori de tip flux care măsoară nivelele fenomenelor pe întreaga perioadă analizată (contul de rezultate, tabloul soldurilor intermediare de gestiune, situația fluxurilor de numerar) la valori de tip stoc (din bilanț) care măsoară nivelele fenomenelor la un moment dat.

Din cauza acestor principii s-au desprins trei mari forme de calcul a ratelor de rentabilitate.

In practică s-au impus trei forme de calcul:

1. Prima relație folosită de B.Stern (creatorul valorii economice adăugate), consideră că investirea capitalului la începutul perioadei va da roade pe parcursul acesteia în activitatea operațională, iar remunerarea investitorilor are loc tot pe parcursul perioadei.

Pt

Rrt =

Co(Ao)

unde: Rrt – rata rentabilității pentru perioada t;

Pt – rezultatul degajat pentru perioada t;

Co, Ao – capital sau activ la începutul perioadei.

2. A doua relație folosită de L.Bernstein, consideră că investirea capitalului este prioritară obținerii rezultatelor, iar rezultatele obținute se reinvestesc, generând noi rezultate. De aceea, se consideră că media capitalurilor investite este un mai bun estimator al realității în calculul rentabilității și a costului capitalurilor.

Pt

Rrt =

C (A)

Media se poate calcula sub două forme:

a) Pentru activități relativ stabile se ia în considerare o valoare centrată:

At +Ao

A =

2

Pentru activități puternic sezoniere se ia în considerare o valoare medie a tuturor trimestrelor:

t

A = 1/4 A

T1

Rrt – rata rentabilității pentru perioada t;

Pt – rezultatul degajat pentru perioada t;

C, A – capital sau activ mediu pentru perioada t;

At – valoarea activelor la finele perioadei;

Ao – valoarea activelor la începutul perioadei;

AT – valoarea activelor pentru trimestrul T.

3. A treia relație este cea clasică, propusă de analiștii de analiștii de la firma Du-Pont. Ideea de bază este că în calculul rentabilității, din motivele modificărilor care au loc pe parcursul perioadei, de fapt interesează finalitatea, adică ultimele valori obținute.

Pt

Rrt

Ct(At)

Indiferent de nivelul de performanță la care se referă sau de interesele pe care le caracterizează ,ratele de rentabilitate se formează ca raport între un “efect economic” (desemnat de un indicator de rezultate ,ce exprimă profitul) și „efortul” depus pentru obținerea acestuia (capitalul alocat în acest scop).

3.2.1. Analiza rentabilității economice

Rentabilitatea economică exprimă gradul de eficiență a capitalului total aflat la dispoziția întreprinderii (sau a unei părți a acestuia) ,indiferent de proveniența acestui capital.

Rezultatul economic al exploatării

Rata de rentabilitate economică (re) =

Activul total sau o parte a acestuia

Rentabilitatea economică trebuie apreciată în funcție de nivelul inflaționist al mediului economic unde acționează întreprinderea și pentru a se evita pierderea substanței economice a întreprinderii dar și pentru asigurarea recuperării integrale a efortului economic depus de către aceasta se impune ca rata economică de rentabilitate să fie mai mare decât rata inflației.

În raport cu rata inflației se poate vorbi de două tipuri de rentabilitate economică:

Rentabilitate economică nominală notată cu (ren)

Rentabilitate economică reală notată cu (rer)

Într-un mediu inflaționist ,rentabilitatea economică exprimată în termeni reali și

Calculată după formula lui Fisher este mai mică decât rentabilitatea economică nominală, după cum rezultă și din formula de mai jos:

rer = ren -ri , unde ri = rata inflației

În funcție de nivelul inflaționist dintr-un mediu economic pot fi identificate două situații privind calculul rentabilității economice reale pornind de la următoarea formulă:

(1+ren) = (1+ rer)(1+ ri) ,care devine

1+ ren = 1+ ri + rer + rer x ri

ren = rer (1+ ri) + ri

1. Atunci când inflația este sub 10% rentabilitatea economică reală poate fi considerată în limite normale ,termenul rer x ri din relația de calcul ia valori mici care pot fi considerate neglijabile ,iar calculul rentabilității economice reale se face după formula:

rer = ren – ri

2. Atunci când inflația este mai mare de 10% (ri > 10%) ,rentabilitatea economică reală se calculează după formula:

ren – ri

rer =

1 +ri

Nivelul economic de rentabilitate pe care îl vizează o întreprindere trebuie să răspundă la următoarele cerințe:

Să remunereze capitalul investit cel puțin la nivelul ratei minime de randament din economie (rata medie a dobânzii).

Să remunereze riscul economic pe care și l-au asumat furnizorii de capital în momentul efectuării plasamentului .

Având în vedere interesele predominante care se manifestă la nivelul unei întreprinderi (interesul managerilor și interesul furnizorilor de capital ) și speranțele asociate acestor interese privind nivelul de performanță ,putem separa rentabilitatea economică în două componente :

Rentabilitatea economică a capitalului total care prezintă interes pentru managementul întreprinderii.

Rentabilitatea economică a capitalului investit care prezintă interes pentru furnizorii de capital.

A). Rentabilitatea economică a capitalului total

Rentabilitatea economică a capitalului total reprezintă o măsură globală a rentabilității și evidențiază capacitatea capitalului total al întreprinderii ,materializat în patrimoniul acesteia de a genera profit din activitatea de exploatare.

Această rată mai exprimă și nivelul de remunerare a capitalului total aflat în exploatarea întreprinderii ,indiferent de proveniența acestuia (surse proprii ,împrumutate sau atrase).

RE

Re =

AT

sau

EBE

Re =

AT

Unde:

RE reprezintă rezultatul exploatării

EBE reprezintă excedent brut din exploatare

AT reprezintă activ total

Tabelul 3.2.1.1.

Rata rentabilității economice a capitalului total -mii lei-

În anul 1999 rata rentabilității economice a capitalului total înregistrează un nivel de 10,27% ,ceea ce înseamnă că la 100 de lei activ total revin 10,27 lei profit brut din exploatare ,iar în anul 2000 înregistrează un nivel de 6,18%,ceea ce înseamnă că la 100 de lei activ total revin 6,18 lei profit brut din exploatare. În anul 2001 firma nu este rentabilă.

Datorită faptului că nivelul ratei reflectă eficiența întregului capital aflat în exploatare ,indiferent dacă este investit sau atras ,valoarea sa informațională prezintă un grad mai mare de interes pentru manageri decât pentru investitori.

Interesul managerilor pentru nivelul acestei rate este dat de faptul că ei sunt administratorii afacerii și prin urmare vor trebui să asigure o bună gestionare a întregului patrimoniu (capital) ,astfel încât interesele tuturor partenerilor întreprinderii să fie satisfăcute și valoarea de piață a acesteia să crească.

B). Rentabilitatea economică a capitalului investit.

În general orice investiție făcută de întreprindere trebuie să aducă o valoare actualizată netă pozitivă ,pentru a fi acceptată din punctul de vedere al acționarilor. Acest lucru de fapt înseamnă că investiția respectivă trebuie să aibă o rată internă de rentabilitate mai mare decât costul capitalului investit.

Măsurarea performanței capitalului investit la nivel de întreprindere ar trebui să fie făcută cu rata internă de rentabilitate ,însă acest lucru nu este posibil deoarece la nivelul întreprinderii există mai multe investiții în derulare care au fost începute la diverse momente ,cu diverse termene de exploatare și de diferite valori.

Rata rentabilității economice a capitalului investit nu caracterizează tocmai bine în medie rentabilitatea învestiților care este un estimator deficitar datorită factorilor care o influențează.

1. Primul factor care denaturează relația dintre cei doi indicatori este momentul de realizare a investițiilor și momentul de încheiere a acestora.

Astfel:

a). La începutul perioadei subestimează rata internă de rentabilitate

b). La sfârșitul perioadei supraestimează rata internă de rentabilitate

c). În cel mai bun caz ,la mijlocul perioadei ,estimează corect rentabilitatea reală

Acest fenomen de denaturare a realității aferentă indicatorilor calculați pe baza datelor financiar-contabile de sinteză se numește fenomen de periodicizare deficitară.

Fenomenul este cu atât mai intens cu cât momentul degajării de fluxuri de numerar din investițiile efectuate este mai decalat din momentul efectuării investiției.

2. Al doilea factor ține de gradul de învechire a activelor imobilizate .O întreprindere poate avea fie active imobilizate noi ,fie foarte vechi (uzate),fie pe la mijlocul vârstei însă în realitate acestea coexistă sub diferite proporții.

Astfel:

a). Dacă majoritatea activelor imobilizate din patrimoniul întreprinderii sunt noi atunci rata rentabilității economice a capitalului investit subestimează rata reală de rentabilitate a investiților din cauza valorii ridicate a activelor. Pe baza acestui indicator s-ar putea lua decizii greșite de investire materializate în renunțarea la investirea în afaceri profitabile.

b). Dacă majoritatea activelor imobilizate din patrimoniul întreprinderii sunt vechi, atunci rata rentabilității economice a capitalului investit supraestimează rata reală de rentabilitate a investițiilor ,deoarece în bilanț activele sunt la valoarea netă (cu mult sub valoarea inițială din cauza amortizărilor succesive) și chiar un flux de numerar mai modest poate indica o rentabilitate ridicată ,fapt ce nu corespunde realității.

Pe baza acestui indicator s-ar putea lua decizii greșite de investire materializate în investirea de fonduri suplimentare în afaceri care deja și-au atins maturitatea.

c). Rentabilitatea economică a capitalului investit estimează bine rata reală de rentabilitate doar atunci când proporția între activele noi ,vechi și de vechime medie sunt identice.

3. Un alt factor foarte important este discrepanța care între ratele de rentabilitate calculate pe baza datelor financiar-contabile și ratele reale de randament ale întreprinderii este uneori atât de mare ,încât ajung să nu reflecte același lucru .

4. Al patrulea factor care denaturează legătura între rentabilitatea calculată și cea reală este legat de structura financiară a patrimoniului. Structura activelor unei întreprinderi este foarte diversă ,fiind dependentă de obiectul de activitate ,iar în cadrul acestuia o serie de factori ce țin de organizare, dar și de factori conjuncturali.

a). Dacă o firmă ar deține în activ într-o proporție majoritară active curente nonfinanciare (stocuri și creanțe) ,atunci rata de rentabilitate economică a capitalului investit ar tinde în medie să egaleze rata internă de rentabilitate.

b). Dacă o firmă ar deține în activ într-o proporție majoritară active imobilizate (amortizabile) ,atunci rata de rentabilitate economică a capitalului investit ar tinde în medie să depășească rata internă de rentabilitate.

c). Daca o firmă ar deține în activ într-o proporție majoritară active imobilizate neamortizabile (terenuri ,investiții financiare) și disponibilități și plasamente ,atunci rata de rentabilitate economică a capitalului investit ar tinde în medie să depășească rata internă de rentabilitate.

5. Un alt factor care denaturează relația dintre rentabilitatea economică a capitalului investit și rata reală de rentabilitate este perioada de exploatare a acestora .

Astfel:

a). Cu cât durata de viață a investițiilor este mai mare cu atât vor crește și discrepanțele între cei doi indicatori.

b). Cu cât durata de viață a investițiilor este mai mică cu atât discrepanțele între cei doi indicatori vor fi mai reduse.

Forma generală a rentabilității economice a capitalurilor investite

Rentabilitatea economică a capitalului investit măsoară remunerarea capitalurilor investite indiferent de sursa lor de proveniență ( proprii sau împrumutate ) și arată cât profit brut revine unei unități de capital investit.

Practic această rată reprezintă raportul dintre un efect și un efort depus pentru obținerea lui.

RE

Re =

Cinv

sau

EBE

Re =

Cinv

Unde:

RE reprezintă rezultatul exploatării

EBE reprezintă excedent brut din exploatare

Cinv reprezintă capital investit

Capitalul investit are în literatura de specialitate o percepție destul de largă de aceea se impun a fi făcute următoarele precizări în legătură cu acesta :

Capitalul investit va include doar fondurile alocate de furnizorii de capital (acționarii și împrumutătorii)

Această delimitare se face deoarece capitalul investit este retribuit în schimbul utilizării lui (dobânzi și dividende) ,spre deosebire de sursele financiare atrase care deși rămân la dispoziția întreprinderii o perioadă de timp nu se impune plata unui cost al utilizării acestora

Capitalul investit include fonduri provenite din surse proprii (Cpr) și din surse împrumutate (Împ) ,acestea din urmă putând fi acordate pe termen mediu și lung (Îtml) sau pe termen scurt (Îts).

Pornind de la formula de bază a rentabilității economice a capitalului investit:

RE (EBE)

Re =

Cinv

și stiind că :Cinv = Cpr + Împ sau Cinv = Cpr +Îtml + Îts sau Cinv = Cpm + Îts

unde: Împ = Îtml + Îts

Cpm = Cpr + Îtml , Cpm =capital permanent

rezultă următoarele formule de calcul a rentabilității economice a capitalului investit:

RE (EBE) RE (EBE)

Re = sau Re =

Cpm + Îts Ai + NFR + Db

unde: Ai = Active imobilizate

NFR = Necesar de fond de rulment

Db = Disponibilități bănești

Se poate observa că diferențierea celor două formule este dată de numitorul acestora ,

respectiv de forma de exprimare a capitalului investit. Dacă in prima formulă acesta se exprimă sub forme de surse (specifice pasivului bilanțier) în cea de-a doua formulă capitalul investit este exprimat sub formă de mijloace economice care sunt specifice activului bilanțier.

Tabelul 3.2.1.2.

Rata rentabilității economice a capitalului investit -mii lei-

Pe întreaga perioadă de analiză nivelul ratei manifestă o tendință de scădere reflectând atât o sporire a capacității capitalurilor investite de a degaja profit brut în anii 1999 ,2000 .Nivelul indicatorului în anul 1999 arată că la 100 de lei capitaluri investite au revenit 15,07 lei profit brut din exploatare în timp ce în anul 2000 au revenit doar 9,48 lei profit brut din exploatare ,iar în anul 2001 întreprinderea nu este rentabilă.

O serie de specialiști din teoria practică și economică consideră această rată drept cea mai recunoscută măsură de apreciere a performanței întreprinderii. Rentabilitatea economică a capitalului investit trebuie să îndeplinească următoarele condiții:

Sa fie la nivelul ratei minime de randament din economie(rata medie a dobânzii)și al riscului economic și financiar pe care și l-au asumat furnizorii de capital și anume acționarii și creditorii .Dacă societatea are o rată de rentabilitate economică a capitalului investit mai mare decât rata dobânzii la capitalurile împrumutate ,atunci firma poate beneficia de efectul de levier (de pârghie financiară) al îndatorării ,în caz contrar îndatorarea devine consumatoare de capital propriu ,având loc un efect de măciuca.

Sa asigure menținerea substanței economice a unității ,păstrarea valorii sale ,ceea ce este garantat dacă rata economică a capitalului investit este mai mare decât rata inflației

Principalele măsuri care se impun în creșterea ratei sunt :

Sporirea rate de rentabilitate comercială prin creșterea volumului activității ,

modificarea structurii activității în favoarea unora cu profitabilitate mai mare ,

reducerea cheltuielilor de exploatare ,creșterea prețurilor de desfacere bazată pe

îmbunătățirea calității

Accelerarea vitezei de rotație a capitalului investit prin optimizarea structurii capitalului investit ,reducerea duratei și costurilor investițiilor în curs de execuție, creșterea ponderii imobilizărilor fixe active ,reducerea nivelului stocurilor și duratei medii de aprovizionare a materiilor prime și materialelor ,reducerea nivelului stocurilor și duratei ciclului de fabricație pentru producția în curs de execuție ,reducerea nivelului stocurilor și a duratei livrărilor pentru produsele finite ,reducerea nivelului creanțelor și a duratei medii de încasare

Această rată poate să apară într-o formă brută ,caz în care capitalul investit este considerat la valoarea inițială de reconstituire (mijloacele fixe sunt la valoarea brută) și este pus în corelație rezultatul brut al exercițiului sau într-o formă netă ,atunci când utilizăm valoarea netă a capitalului investit (mijloacele fixe se iau la valoarea netă contabilă), pusă în corelație cu rezultatul exploatării net de amortizare.

a). Rentabilitatea economică brută

Rentabilitatea economică brută a capitalului investit nu este influențată de politica de amortizare a întreprinderii ,putând servi la analize comparative cu întreprinderi din același sector sau din sectoare diferite ,indiferent de mărimea acestora.

Aceasta măsoară capacitatea întreprinderii de a-și reînnoi capitalul investit ,gradul de eficiență a întreprinderii fiind cu atât mai mare ,cu cât durata acestei reînnoiri este mai scurtă. În prezent economiile dezvoltate consideră că recuperarea capitalului investit total pe seama rezultatului brut din exploatare trebuie să se realizeze în maxim 4 ani ,ceea ce corespunde unei rentabilități brute a capitalului de minim 25%.

Rentabilitatea economică brută reprezintă de fapt remunerarea în termeni de acumulare brută a capitalurilor investite ,atât proprii ,cât și împrumutate.

Capital investit= Active fixe brute + Necesar de fond de rulment +Disponibilități

Capital investit= Capital propriu + Împrumuturi pe termen mediu și lung + credite bancare pe termen scurt

Rata arată cât excedent brut din exploatare revine unei unități de capital investit.

EBE

Reb =

Aib+NFR+Db

Aib = Active imobilizate brute

NFR = Necesar de fond de rulment

Db = Disponibilități bănești

b). Rentabilitatea economică netă

Rentabilitatea economică netă a capitalului investit este afectată de politica de amortizare a întreprinderii și se determină ca raport între rezultatul net al exploatării și valoarea netă a capitalului investit.

Această rată are un grad mare de relevanță în ceea ce privește remunerarea capitalului investit și un grad mai scăzut de relevanță în ceea ce privește reînnoirea acestuia ,deoarece la determinarea nivelului ei se exclude o componentă esențială a autofinanțării și anume amortizarea.

Pe o piață caracterizată printr-un nivel inflaționist moderat este recomandat ca rentabilitatea economică a capitalului investit să devanseze rata medie a dobânzii din economie astfel încât pe de o parte să se păstreze substanța economică a capitalului întreprinderii ,iar pe de altă parte să se mențină încrederea investitorilor în investiția făcută.

Capital investit în exploatare =Active fixe nete + Necesar de fond de rulment aferent exploatării + Disponibilități

RE

Ren =

Ain+NFR+Db

Ain = Active imobilizate nete

Analiza factorială prin descompunerea pe rate explicative

Rata rentabilității economice a capitalului total poate fi descompusă pe rate explicative ,existând mai multe modele de analiză factorială:

∆ Re = Re1 –Re0= 6,18% -10,27% = -4,09%

IRe=Re1 /Re0 x100 =60,17%

∆IRe= IRe –100 =60,17% –100% = – 39,83%

Rentabilitatea economică a capitalului total scade de la o perioadă la alta cu 39,83% ca urmare a faptului că indicele activelor totale crește cu 12% ,iar rezultatul brut al exploatării scade cu 33%.

a).

RE RE CA

Re = x 100 = x x100

AT CA AT

Factorii de influență ai modificării rentabilității economice sunt:

RE /CA x 100 – Rata profitabilității comerciale

CA /AT- Viteza de rotație a activului total

Deci modificarea ratei rentabilității economice poate fi explicată prin modificarea profitabilității comerciale și prin modificarea vitezei de rotație a activului total.

1). Influența modificării ratei profitabilității comerciale.

RE1 CA0 RE0 CA0

∆Re (RE/ CA) = x x100 – x x100 = 1,99 x 3,14 – 3,26 x 3,14

CA1 AT0 CA0 AT0

∆Re (RE/ CA) = 6,24 – 10,23 = -4%

Reducerea ratei profitabilității comerciale cu 1,27% determină reducerea rentabilității economice a capitalului total în mărimi absolute cu 4%. Rata profitabilității comerciale scade ca urmare a creșterii cifrei de afaceri cu 10% ,concomitent cu reducerea rezultatului brut al exploatării cu 0,33%.

2). Influența modificării vitezei de rotație a activului total.

RE1 CA1 RE1 CA0

∆Re (CA/ AT) = x x100 – x x100= 1,99 x 3,09 – 1,99 x 3,14

CA1 AT1 CA1 AT0

∆Re (CA/ AT) = – 0,09%

Reducerea vitezei de rotație a activului total cu 0,05 rotații a determinat reducerea rentabilității economice a capitalului total cu 0,09%. Viteza de rotație a capitalului total scade ca urmare a faptului că activele totale cresc într-un ritm mai rapid devansând creșterea cifrei de afaceri.

Rentabilitatea economică a capitalului total este mică și în scădere. Pentru a crește rentabilitatea economică a capitalului total ,firma trebuie să urmărească o creștere a vitezei de rotație a activului total , o sporire a marjei de exploatare (IRe >ICA)

b).

RE /CA

Re = RE /AT x 100 = RE /(Ai + Ac)x100 = x100

1 / (CA / Ai) + 1/ (CA/ Ac)

(RE / CA)

= x 100

1 / (CA / Mf x Mf / Ai) + 1/ (CA/ Ac)

Unde :

Mf / Ai este ponderea mijloacelor fixe în active imobilizate

CA / Mf ; CA / Ai; CA /Ac este viteza de rotație a diferitelor stocuri de mijloace fixe ,active imobilizate și active circulante

RE /CA aceste rata rentabilității comerciale

Factorii de influență ai modificării rentabilității economice sunt:

Mf /Ai- Rata de structură a activelor imobilizate

CA /Mf)- Rata de structură a activelor fixe

CA /Ac -Viteza de rotație a activelor circulante

RE /CA -Rata rentabilității comerciale

1). Influența modificării structurii activelor imobilizate.

(RE/CA)0

∆Re(Mf/Ai)= x100 –Re0

1/[(Mf/ Ai)1x(CA/ Mf)0]+1/(CA/ Ac)0

3, 26

∆Re(Mf/Ai)= – 10,27 = 10,51% – 10,27% = +10,24%

1/(1×4,91)+1/8,91

2). Influența modificării vitezei de rotație a activelor fixe.

(RE/CA)0

∆Re(CA/Mf)= x100 –

1/[(Mf/ Ai)1x(CA/Mf)1]+1/(CA/ Ac)0

(RE/CA)0 x100

1 /[(Mf/ Ai)1x(CA/ Mf)0]+1/(CA/ Ac)0

3,26

∆Re(CA/Mf)= – 10,51 = 11,64% – 10,51% = +1,13%

1/(1×5,87)+1/8,91

3). Influența modificării vitezei de rotație a activelor circulante.

(RE/CA)0

∆Re(CA/Ac)= x100 –

1/[(Mf/ Ai)1x(CA/Mf)1]+1/(CA/ Ac)1

(RE/CA)0 x100= 3,26 -11,64

1 /[(Mf/ Ai)1x(CA /Mf)1]+1/(CA/ Ac)0 1/(1×5,87)+1/6,67

∆Re(CA/Ac)=10,51% – 11,64% =- 1,13%

4). Influența modificării ratei rentabilității comerciale.

(RE/CA)1

∆Re(RE/CA)= x100 –

1/[(Mf/ Ai)1x(CA/Mf)1]+1/(CA/ Ac)1

(RE/CA)0 x100

1 /[(Mf/ Ai)1x(CA/Mf)0]+1/(CA/ Ac)1

∆Re(RE/CA)= 6,18% – 10,51% = – 4,33%

Prin luarea în calcul a activelor utilizate în procesul productiv se stabilește o dependență între rezultatul obținut și nivelul acestora .În acest caz profitul rezultă nu numai din creșterea volumului producției și din reducerea costurilor , ci și din modul de gestionare a activelor , respectiv depinde și de structura activelor imobilizate și de viteza de rotație a acestora.

Menținerea la un nivel constant a ponderii mijloacelor fixe în totalul activelor imobilizate la 100 % a avut un efect pozitiv asupra ratei rentabilității economice determinând creșterea acesteia cu 10,24 %.

Viteza de rotație a activelor are o influență directă asupra ratei rentabilității economice deoarece cu cât numărul de rotații este mai mare sau durata în zile a unei rotații este mai mică cu atât este mai mare masa profitului .

Creșterea vitezei de rotație cu 0,86 rotații / an pentru mijloacele fixe a determinat creșterea ratei rentabilității cu 1,13 % respectiv scăderea vitezei de rotație cu 2,24 rotații / an pentru activele circulante a determinat scăderea ratei rentabilității cu 1,13 %.

Influența cea mai mare asupra ratei a avut- o modificarea ratei rentabilității

comerciale de la 3,26 la 1,99 .

În cazul acestui model modificarea factorilor de influență se transmite asupra ratei rentabilității economice în același sens.

Creșterea ratei rentabilității economice presupune :

îmbunătățirea structurii imobilizate prin creșterea ponderii mijloacelor fixe

creșterea vitezei de rotație a mijloacelor fixe

creșterea vitezei de rotație a activelor circulante

sporirea marjei de exploatare.

Rata rentabilității economice a capitalului investit poate fi descompusă pe rate explicative ,utilizând următorul model factorial:

∆ Re = Re1 –Re0= 9,48% -15,07% = -5,59%

IRe=Re1 /Re0 x100 =62,90%

∆IRe= IRe –100 =62,90% –100% = – 37,10%

Rentabilitatea economică a capitalului investit se reduce în mărimi absolute cu 5,59% ,iar în mărime relativă ,această scădere reprezintă 37,10%. Cu toate că întreprinderea înregistrează o creștere a capitalului investit de 0,07% , rezultatul brut al exploatării se reduce cu 33% în anul 2000 față de anul 1999.

RE RE CA

Re = x100 = 100 x x

Cinv CA Cinv

Factorii de influență ai modificării rentabilității economice sunt:

RE/ CA x100 –Rata profitabilității comerciale

CA/Cinv –Viteza de rotație a capitalului investit

1). Influența modificării ratei profitabilității comerciale.

RE1 CA0

∆Re(RE/CA) = x x100–Re0=1,99x 4,61 – 15,07 =9,17% – 15,07% = -5,9%

CA1 Cinv0

Reducerea ratei profitabilității comerciale în mărimi absolute cu 1,27% are drept efect micșorarea ratei rentabilității economice a capitalului investit cu 5,09% în mărimi absolute. Scăderea ratei profitabilității comerciale este rezultatul creșterii cifrei de afaceri cu 10% și a reducerii concomitente a rezultatului brut al exploatării cu 33%.

2). Influența modificării vitezei de rotație a capitalului investit.

RE1 CA1 RE1 CA0

∆Re(CA/Cinv) = x x100 – x =9,48% – 9,17%=+0,31%

CA1 Cinv1 CA1 Cinv0

Modificarea vitezei de rotație a capitalului investit în sensul creșterii acesteia cu 0,02% are ca efect creșterea rentabilității economice a capitalului investit cu 0,31% în mărimi absolute. Viteza de rotație a capitalului investit crește ca urmare a creșterii mai rapide a cifrei de afaceri comparativ cu capitalul investit.

3.2.2. Analiza rentabilității financiare

Rentabilitatea financiară măsoară remunerarea netă a capitalurilor proprii ,practic arată raportul dintre un efect și un efort depus pentru obținerea lui.

Rentabilitatea financiară reprezintă remunerarea netă a capitalurilor proprii ,adică arată cât profit net revine capitalurilor proprii. Aceasta măsoară randamentul utilizării capitalurilor proprii adică plasamentul financiar pe care acționarii l-au făcut prin cumpărarea acțiunilor societății.

Pn

Rf =

Cpr

Unde:

Pn reprezintă profitul net al societății

Cpr reprezintă capitalul propriu

Tabelul 3.2.2.1.

Rata rentabilității financiare -mii lei-

În anii 1999 ,2000 rata rentabilității financiare a manifestat o tendință de creștere ce echivalează cu o mai bună remunerare prin câștig net a resurselor proprii adică sporirea capacității capitalurilor proprii de a crea profit net în timp ce în anul 2001 întreprinderea nu a fost rentabilă.

Nivelul înregistrat în anul 1999 arată că la 100 de lei capitaluri proprii revin 0,40lei profit net în timp ce în anul 2000 revin 0,63 lei profit net.

Rentabilitatea financiară trebuie să îndeplinească mai multe condiții și anume:

Indicatorul trebuie să fie peste nivelul ratei minime de randament din economie. Astfel se justifică investirea mai eficientă a capitalurilor proprii decât oportunitățile pe care le furnizează în medie economia.

Să fie peste rata rentabilității economice și peste costul mediu ponderat al capitalurilor împrumutate. Dacă societatea are o rată financiară mai mare decât rata economică ,la rândul ei mai mare decât costul mediu ponderat la capitalurile împrumutate ,atunci firma beneficiază de efectul de levier al îndatorării ,adică îndatorarea să ducă la sporirea rentabilității financiare. Rata rentabilității financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii ,pentru a face acțiunile firmei mai atractive ți pentru a crește cursul lor bursier. Această rată este influențată de modul de procurare al capitalului ,fiind sensibilă la structura financiară ,respectiv la situația îndatorării societății.

Să fie peste costul mediu ponderat al capitalurilor proprii. Această condiție ar asigura remunerarea acționarilor la nivelul așteptărilor lor ți ar duce la crearea unui spor de valoare care s-ar concretiza în valoarea adăugată de piață.

Să asigure menținerea substanței economice a firmei ,păstrarea valorii sale ,ceea ce este garantat numai dacă rata este mai mare decât rata inflației

Rata reală a rentabilității financiare se obține astfel:

Rfn -ri

(1+Rfn) = (1+Rfr)(1+ri) rezultă: Rfr =

1+ri

Unde Rfr = Rata rentabilității financiare reale

Rfn = Rata rentabilității financiare nominale

ri = Rata inflației

Rata rentabilității financiare are o serie de particularități cum ar fi :

Tine seama de regimul fiscal

Tine seama de regimul de amortizare la imobilizărilor

Tine seama de modul de aplicare al principiului prudenței de către managementul întreprinderii prin provizioane

Este sensibilă la structura financiară a întreprinderii și ține seama de gradul de îndatorare

Constituie un criteriu de evaluare a performanțelor manageriale

Prezintă interes pentru acționari

Ca măsuri de creștere a rentabilității financiare avem :

Sporirea rentabilității comerciale ,adică modificarea profitului net într-un ritm superior modificării cifrei de afaceri ,prin reducerea cheltuielilor de exploatare ,sporirea volumului de activitate ,folosirea unui regim favorabil de calcul al amortizării și al provizioanelor

Sporirea vitezei de rotație a capitalurilor investite ,dinamica cifrei de afaceri trebuind să devanseze dinamica capitalurilor proprii ,ceea ce înseamnă fructificarea superioară a capitalului

Creșterea gradului de îndatorare ,dacă rentabilitatea economică este mai mare decât costul mediu al capitalului împrumutat

a). Rata rentabilității financiare brute

Rata rentabilității financiare brute reflectă capacitatea resurselor financiare proprii alocate cu caracter permanent de a genera surse proprii de finanțare pe termen lung.

Aceasta reflectă potențialul de dezvoltare propriu generat de investițiile din surse proprii. Practic ,arată remunerarea capitalului propriu în termeni de numerar.

Capacitatea de autofinanțare

Rfb =

Capitaluri proprii

Tabelul 3.2.2.2.

Rata rentabilității financiare brute -mii lei-

Nivelul ratei rentabilității financiare brute s-a îmbunătățit în anii 1999, 2000 excepție făcând anul 2001neînregistrându-se rentabilitate. Această tendință este confirmată prin creșterea într-un ritm mai rapid a capacității de autofinanțare față de ritmul de creștere a capitalurilor proprii.

Capacitatea de autofinanțare= Profit net + Amortizare – Dividende – Participarea salariaților la profit

Tabelul 3.2.2.3.

Capacitatea de autofinanțare -mii lei-

b). Rata rentabilității financiare nete

Rata rentabilității financiare nete arată remunerarea capitalului social prin dividende. Rentabilitatea financiară remunerează acționarii prin acordarea de dividende și prin creșterea rezervelor ,care reprezintă de fapt creșterea averii proprietarilor. Pentru a face atractive acțiunile societății ,rata rentabilității financiare trebuie să fie superioară ratei medii a dobânzii.

Dividende

Rfn =

Capital social

Tabelul 3.2.2.4.

Rata rentabilității financiare nete -mii lei-

Nivelul ratei rentabilității financiare nete în anul 1999 este foarte redus luând o valoare de 0,17 % în timp ce în următorii doi ani nu putem vorbi de rentabilitate financiară netă deoarece societatea nu distribuie dividende.

Analiza factorială prin descompunerea pe rate explicative

Rata rentabilității financiare poate fi descompusă pe rate explicative ,existând mai multe modele de analiză factorială:

a). Pn Pn CA

Rf = x100 = x x100

Cpr CA Cpr

Factorii de influență ai modificării rentabilității financiare sunt:

Pn/ CA x 100 –Rata rentabilității comerciale

CA/ Cpr – Rata de rotație a capitalului propriu

Deci modificarea ratei rentabilității financiare poate fi explicată prin modificarea profitabilității comerciale și prin modificarea vitezei de rotație a capitalului propriu.

∆ Rf = Rf1 –Rf0= 0,63%– 0,40% = +0,23%

Irf =Rf1 /Rf0 x100 = 157,5%

∆Irf = IRf –100 =157,5% – 100% = +57,5%

Rentabilitatea financiară a întreprinderii a înregistrat în anul 2000 o creștere față de anul precedent cu 0,23% în mărimi absolute ,respectiv cu 57,5% în mărimi relative. Creșterea s-a realizat sub efectul sporirii într-un ritm mai rapid a profitului net (58%) față de capitalul propriu (0,01%).

1). Influența modificării ratei rentabilității comerciale.

Pn1 CA0

∆Rf(Pn/CA)= x x100 – Rf0 =0,12 x 4,70 – 0,40= 0,56% – 0,40% =+ 0,16%

CA1 Cpr0

Modificarea ratei profitabilității comerciale în sensul creșterii acesteia cu 50% a condus la creșterea ratei rentabilității financiare cu 0,16% în mărimi absolute. Continuarea majorării ratei profitabilității comerciale se poate asigura prin sporirea producției fizice vândute ,modificarea structurii producției ,creșterea ponderii produselor care se obțin cu costuri mai mici ,iar comercializarea lor duce la obținerea unei cifre de afaceri mari ,reducerea cheltuielilor de exploatare și de comercializare ,modificarea politicii fiscale.

2). Influența modificării vitezei de rotație a capitalului propriu.

Pn1 CA1 Pn1 CA0

∆Rf(CA/Cpr) = x x100 x x100 =0,63% – 0,56% = +0,07%

CA1 Cpr1 CA1 Cpr0

Rentabilitatea financiară a întreprinderii ,sub influența creșterii vitezei de rotație a capitalului propriu ,înregistrează o sporire în mărimi absolute 0,07%. Creșterea vitezei de rotație a capitalului propriu este rezultatul sporirii mai rapide a cifrei de afaceri (crește cu 10%) comparativ cu cea a capitalului propriu care este doar de 0,01% față de anul 1999.

Este recomandată creșterea vitezei de rotație a capitalului propriu ,astfel putându-se spori productivitatea și profitabilitatea activității desfășurate de firmă.

b).

Pn Cinv CA Pn

Rf = x100 = x x x100

Cpr Cpr Cinv CA

Factorii de influență ai modificării rentabilității financiare sunt:

Cinv/ Cpr –Rata de structură a capitalurilor

CA/ Cinv –Viteza de rotație a capitalului investit

Pn/ CA x100 –Rata profitabilității comerciale

1). Influența modificării ratei de structură a capitalurilor.

Cinv1 CA0 Pn0

∆Rf (Cinv/ Cpr) = x x x100 Rf0 = 1,08 x 4,61 x 0,08 – 0,40

Cpr1 Cinv0 CA0

∆Rf (Cinv/ Cpr) =0,39% – 0,40% = – 0,01%

Creșterea ratei de structură a capitalurilor a determinat scăderea în mărimi absolute a rentabilității financiare cu 0,01%. Comparativ cu capitalurile investite capitalurile proprii cresc într-o proporție mai mică decât ritmul de creștere a capitalurilor investite ceea ce duce la creșterea ratei de structură a capitalurilor.

2). Influența modificării vitezei de rotație a capitalului investit.

Cinv1 CA1 Pn0 Cinv1 CA0 Pn0

∆Rf(CA/ Cinv) = x x x100 x x x100

Cpr1 Cinv1 CA0 Cpr1 Cinv0 CA0

=1,08 x 4,74 x 0,08 – 0,39 = 0,40% – 0,39% = +0,01

Creșterea vitezei de rotație a capitalului investit ,determinată de creșterea mai rapidă a cifrei de afaceri comparativ cu capitalurile investite ,are drept rezultat sporirea rentabilității financiare în mărimi absolute cu 0,01%.

3). Influența modificării ratei profitabilității comerciale.

Cinv1 CA1 Pn1 Cinv1 CA1 Pn0

∆Rf(Pn/ CA) = x x x100 x x x100

Cpr1 Cinv1 CA1 Cpr1 Cinv1 CA0

=0,63% – 0,40% = + 0,23%

Ritmul de creștere al profitului net devansează ritmul de creștere al cifrei de afaceri și are ca efect creșterea profitabilității comerciale în anul 2000 față de anul precedent. Această sporire a profitabilității comerciale conduce la o majorare a ratei rentabilității financiare cu 0,23% în mărimi absolute.

Analiza randamentului bursier

Așa cum am afirmat mai sus rata financiară de rentabilitate este o bună măsură a nivelului de remunerare a capitalului propriu ,ea poate avea totuși o valoare informațională diferită de la un acționar la altul ,în funcție de numărul de acțiuni deținute de aceștia.

Putem astfel vorbi de interesul și așteptările acționarului majoritar privind rentabilitatea capitalului propriu ,aceste interese fiind de multe ori diferite de cele ale acționarului minoritar.

Acționarul majoritar realizează în general un plasament pe termen lung pentru care nu solicită o remunerare imediată ,deci nu solicită un dividend important pe acțiune într-un viitor apropiat ,fiind mulțumit cu un nivel al rentabilității financiare care să îl satisfacă, în condițiile în care o mare parte din profit este reinvestit și contribuie la creșterea valorii întreprinderii. Acționarul majoritar va aprecia un nivel semnificativ al rentabilității financiare calculată după următoarea formulă:

Pn

Rf = x100

Cpr

Pentru aceeași categorie de acționari rentabilitatea financiară a investiției realizate se mai poate aprecia și cu indicatorul „ Profit net pe acțiune” (Pna) calculat după formula :

Pn

Pna = unde Nra = număr de acțiuni

Nra

Profitul net pe acțiune arată masa profitului net aferentă unei acțiuni. Cu cât revine mai mult profit net unei acțiuni ,cu atât bogăția acționarilor crește. Tendința crescătoare a indicatorului evidențiază o sporire a eficienței privite din prisma acționarilor.

Tabelul 3.3.1.

Profit net pe acțiune -mii lei-

În anul 1999 se înregistrează un profit net /acțiune în valoare de 108,52 lei în timp ce în anul 2000 acesta crește la 171,18 lei. În anul 20001 profitul net /acțiune descrește foarte mult ajungând la valoarea de 15,44 lei ceea ce conduce la o scădere a remunerării acțiunilor.

Acționarul minoritar este interesat ,în majoritatea cazurilor ,de rentabilitatea pe termen scurt adică de valoarea dividendelor primite pentru acțiunile deținute. Acest nivel de rentabilitate se apreciază fie cu indicatorul „ Dividendul pe o acțiune” (Da) ,fie cu

„ Rata de capitalizare a dividendelor” (Rcd).

Dv Da

Da = Rcd =

Nra Cua

Unde:

Dv reprezintă valoarea dividendelor distribuite la sfârșitul exercițiului financiar

Nra reprezintă numărul de acțiuni emise de întreprindere

Cua reprezintă cursul acțiunilor

Dividendul pe o acțiune arată masa dividendului aferentă unei acțiuni. Practic, arată remunerarea netă ce revine unei acțiuni. Cu cât este mai mare valoarea indicatorului, cu atât crește bogăția reală a deținătorilor de acțiuni. Tendința crescătoare a acestui indicator, reflectă o sporire a eficienței privite din prisma acționarilor.

Rata de capitalizare a dividendelor arată cât dividend net generează o unitate monetară investită într-o acțiune. Reflectă rentabilitatea pe care o urmărește să o obțină acționarul prin investirea capitalului său în acțiuni.

Nivelul ratei trebuie să fie mai mare decât rata medie a dobânzii pentru a face mai atractivă plasarea banilor în acțiunile societății. Tendința crescătoare a indicatorului evidențiază o sporire a eficienței privite din prisma acționarilor.

Tabelul 3.3.2.

Dividend pe acțiune , Rata de capitalizare dividendelor -mii lei-

În anul 1999 dividendul ce revine unei acțiuni a fost de 4,34 lei /acțiune în timp ce în următorii doi ani societatea nu a distribuit dividende.

În anul 1999 rata de capitalizare a dividendelor a fost de 0,17 % fiind foarte redusă în timp ce în următorii doi ani rata de capitalizare a dividendelor a fost nulă.

CAP. 4 CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Analizând pe ansamblu evoluția situației întreprinderii se constată o reducere a rentabilității economice ,atât a capitalului total ,cât și a celui investit ,reducere datorată unei creșteri mai rapide a activelor totale respectiv a capitalului investit comparativ cu rezultatul brut al exploatării.

O îmbunătățire a rentabilității economice se poate realiza prin creșterea profitabilității ,creșterea vitezei de rotație a activului total dar și sporirea marjei din exploatare.

Aceste cerințe presupun o îmbunătățire a calității produselor oferite ,a competitivității lor pe piață dar și o creștere a productivității muncii.

În ceea ce privește rentabilitatea financiară ,aceasta înregistrează o creștere în anul 2000 față de anul 1999 ,creștere datorată în principal sporirii profitului net într-o proporție mai mare comparativ cu creșterea nivelului capitalurilor proprii.

Pentru a continua îmbunătățirea rentabilității financiare întreprinderea trebuie să urmărească creșterea profitabilității comerciale ,utilizarea eficientă a capitalurilor proprii prin creșterea vitezei de rotație a acestora, sporirea producției fizice vândute ,modificarea structurii produselor ,reducerea cheltuielilor de exploatare și de comercializare ,dar și

modificarea politicii fiscale.

De asemenea trebuie insistat asupra creșterii marjei brute din exploatare ,a vitezei de rotație a activului total ,a ratei structurii financiare ,urmărindu-se creșterea activului total într-o proporție mai mare decât creșterea capitalurilor proprii.

Realizând o analiză mai amănunțită a situației întreprinderii S.C. Industrializarea Laptelui S.A. se poate spune că nu au fost realizate în anul 1999,respectiv 2000 prevederile din bugetul de venituri și cheltuieli.

Aceasta s-a datorat în principal creșterii fiscalității ,creșterii excesive a prețului la carburanți ,energie electrică și apă ,dar și creșterii prețului la materia primă datorită concurenței.

Un alt motiv pentru nerealizările din anii 1999 și 2000 îl constituie scăderea permanentă a puterii de cumpărare a populației. În anul 2000 a avut loc și privatizarea integrală a societății ce a dus la neplata la termen a unor obligații bugetare, aceasta înregistrând întârzieri la plata obligațiilor către asigurările sociale de sănătate ,casa de sănătate și șomaj.

În anul 2001 întreprinderea S.C. Industrializarea Laptelui S.A. a înregistrat o pierdere de 2.371.469 mii lei ,această situație grea fiind generată de mai mulți factori dintre care cei mai importanți sunt:

Deoarece în anul 2001 cantitatea de lapte colectat de la populație a crescut de la 1846 hl în luna ianuarie 2001 până la 2.584 hl în luna decembrie 2001 și de asemenea s-a majorat și prețul acordat pe litru de lapte ,astfel încât producătorii, majoritatea din județul Caraș-Severin ,să nu fie interesați să vândă către alte firme concurente din județul Caraș-Severin cum ar fi: S.C. Milk Dalboset , S.C. Bandeal Caransebeș și fabrica de lapte Bozovici ,prețul mediu plătit pe litrul de lapte de vacă a crescut constant ,de la 3.200 lei/litru în ianuarie 2001 la 4.400 lei/litru în decembrie 2001 ,depășind creșterea datorată coeficientului de inflație. Astfel cheltuiala cu materia primă a avut o creștere de 4.521.916 mii lei în anul 2001 față de anul 2000.

În cursul anului 2001 a fost schimbată linia de fabricație ,achiziționându-se mai multe utilaje pentru fabricarea produselor proaspete: omogenizator , mașină semiautomată pentru ambalarea produselor proaspete în pahare cu gura rotundă ; a fost îmbunătățită activitatea de desfacere a produselor: modernizări vitrine frigorifice ,ventilări spații depozitare ,cumpărări de vitrine frigorifice și cameră frigorifică ; s-au efectuat investiții considerabile în reparații la corpul principal de fabricație care era într-un grad avansat de degradare. Toate aceste cheltuieli au dus la imposibilitatea achitării T.V.A.-ului curent și a viramentelor aferente salariilor ,acestea ducând la calcularea majorărilor și penalităților de întârziere ,cheltuială ce nu a fost prevăzută în bugetul de venituri și cheltuieli în sumă de 461.387mii lei

Deoarece s-a schimbat linia de fabricație a fost necesară schimbarea ambalajelor (pahare cu gura rotundă de diverse capacități ,găletușe de plastic), a etichetelor ,a sistemului de închidere al paharelor efectuându-se o cheltuială de 1.078.754 mii lei . Tot în anul 2001 S.C. Industrializarea Laptelui S.A. s-a înscris în "Asociația pentru numerotarea internațională a articolelor E.A.N. ROMÂNIA" ,fapt ce a constituit o cheltuială neprevăzută de 27.082 mii lei.

Majorarea constantă a prețului la combustibili ,energie electrică și apă și totodată desfacerea produselor proprii cu preponderență în București ,a dus la o creștere a cheltuielilor cu 1.057.949 mii lei față de preliminat

Cheltuielile cu reclama au depășit preliminatul cu 35.144 mii lei , considerându-se că o reclamă cât mai intensă și în mai multe ziare locale va duce la creșterea vânzărilor ,lucru dovedit de creșterea veniturilor din producție.

La sfârșitul anului 2001 societatea avea un număr de 118 salariați față de 105 salariați la începutul anului. De asemenea ,în anul 2001 conform HG 231/2001 începând cu 01.03.2001 salariul minim pe economie a crescut de la 1.000.000.lei la 1.400.000 lei ,majorare salarială de care au beneficiat 82 de salariați ,ceea ce a însemnat o creștere de 45.264 mii lei / lună ,adică 452.640 mii lei / an .Începând cu data de 01.04.2001 ,conform Legii 19 /2000 și HG 403 / 2001 salariile de încadrare au fost majorate cu 8,29% astfel încât salariul net să nu fie afectat de reținerea cotei de CAS de 11,67% de la salariat. Această majorare a costat societatea încă 22.290 mii lei / lună adică 200.610 mii lei / an. Diferența față de preliminat se mai justifică și prin majorarea unor salarii și acordarea compensărilor în bani pentru cei care nu și-au efectuat concediul legal de odihnă pe anul 2001.

Datoriile societății către bugetul de stat și către bugetul asigurărilor sociale de sănătate și de șomaj se ridică la 1.816.975. mii lei din care 1.102.360 mii lei TVA cu obligația de plată în anul 2001 și 714.615. mii lei la asigurări sociale ,asigurări de sănătate și șomaj cu obligația de plată în anul 2001.

Această întârziere de datorează în special lucrărilor de modernizare ,reutilare și reamenajare și retehnologizare a spațiilor și utilajelor existente și totodată și cheltuielilor nepreliminate pentru anul 2001.

Activitatea desfășurată de întreprinderea S.C. Industrializarea Laptelui S.A. în cei trei ani analizați respectiv ,anii 1999,2000,2001 ,demonstrează faptul că prin efortul conjugat al tuturor celor implicați în procesul de decizie și conducere ,ca și al celor implicați direct în activitatea desfășurată la nivelul fiecărui compartiment funcțional , societatea poate depășii condițiile în care a închis anul 2001 ,fiind create condițiile tehnice și organizatorice pentru desfășurarea ,în următorii ani, ai unei activități profitabile.

=== ANEXE SI BIBLIOGRAFIE ===

ANEXE

ANEXA 1

BILANȚ

-mii lei-

ANEXA 2

CONTUL DE PROFIT ȘI PIERDERE

-mii lei-

BIBLIOGRAFIE

1. Dalotă D., Dalotă Simona – Analiza și evaluarea firmei, Editura Orizonturi

Universitare Timișoara, 2000.

2. Mărgulescu D-tru.,(coord),– Analiza economico-financiară a societăților

comerciale (Metode și tehnici), supliment “Tribuna

Economică”, București, 1996

3. Mărgulescu D-tru., Vâlceanu Ghe. ,Cișmașu Irina Daniela , Șerban Claudia

– Analiza economico-financiară, Editura Fundației

“România de mâine”, București, 1999.

4. Mihai I., (coord) – Analiza economico – financiară , Editura Mirton , Timișoara ,1999

5. Mihai I., (coord) – Analiza financiară a întreprinderii. Îndrumător metodologic ,

Marineasa , Timișoara , 1999

6. Niculescu Maria –Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997.

7. Stark L. E., Coord Prof.Dr. Mihai I. – Teză de doctorat – Analiza situației

financiare – sursă de informații pentru managementul

financiar, Timișoara, 2002.

8. Stark L. E., Pantea I. M. – Analiza situației financiare – Studiu de caz, Editura

Marineasa ,Timișoara , 1999.

9. Stănescu C., Ișfănescu A., Băicuși A., – Analiza economico – financiară ,Editura

Economică, București, 1994

10. Ștefea Petru – Analiza rezultatelor întreprinderii, Editura Mirton, Timișoara , 2002.