Analiza relațiilor dintre riscurile fizice, riscurile [600435]

Universitatea București – Facultatea de Psihologie și Științele Educației

Analiza relațiilor dintre riscurile fizice, riscurile
psihosociale și stresul ocupațional –
o contribuție psihologică la identificarea și evaluarea
riscurilor

REZUMAT TEZĂ DOCTORAT

Conducător doctorat : PROF. DR. ROCO MIHAELA

Doctorand: [anonimizat]
2011

2
INTRODUCERE

În prezent, legislația în vigoare, prevede obligativitatea pentru angajatori de a gestiona
toate riscurile în cadrul sistemului de sănătate și securitatea muncii din fiecare organizație.
Riscurile fizice, chimice biologice, o serie de caracteristici nocive ale muncii, ale
managementului și organizării activității, denumite riscuri psihosociale, cât și stresul ocupațional trebuie gestionate în mod unitar pentru a preveni efectele lor adverse asupra
siguranței, sănătății fizice și psihologice a angajaților. A ceste sarcini revine personalului
autorizat cu atribuții în securitatea muncii (care conform legii, studii liceale / superioare și
pregătire tehnică). Tratarea unitară a riscurilor a riscurilor tradiționale, a riscurilor
psihosociale și stresului implică n umeroase dificultăți teoretico -metodologice și practice.
Acestea au ca sursa principală natura diferită (tehnică, biologică, psihologică) a categoriilor de riscuri amintite, regulile sistemului de gestiune a riscurilor – specifice domeniului tehnic –
și pr egătirea personalului autorizat conform legii să le gestioneze (exclusiv tehnică sau
medicală). Există și o lipsă acută de instrumente psihologice adaptarea acestui tip de sarcină
pe care îl au organizațiile. Deși există numeroase instrumente psihologice cu ajutorul cărora
unele organizații, întreprind, uneori, campanii de reducere a stresului ocupațional, acestea nu
sunt întotdeauna adaptate sarcinilor specifice gestiunii riscurilor iar campaniile respective sunt
realizate în afara sistemului de sănătatea și securitate muncii, fără luarea în considerare a
principiilor acestuia.
După cum s -a arătat mai sus, în sistemul actual de sănătatea și securitatea muncii
predomină perspectiva tehnică și medicală de abordare, dimensiunea psihologică a riscurilor
fiind tratată doar marginal. Este de subliniat faptul că deși, pe plan internațional, psihologia
organizațională și a muncii are o importantă contribuție în dezvoltarea sistemelor de gestiune a riscurilor psihosociale și stresului în organizații, legislația din România nu permite formarea
psihologilor ca specialiști în domeniul identificării, evaluării și reducerii acestor categorii de
riscuri.
Lucrarea prezentă susține importanța implicării psihologului specializat în psihologia
muncii și organizațională în activitățile de gestiune a riscurilor psihosociale și stresului
ocupațional. Acest lucru se poate face în două moduri: (a) prin adaptarea / construirea
metodelor adecvate în raport cu principiile managementului riscurilor și adaptate contextului
organizațional; (b) participarea psihologului la procesul de gestiune a riscurilor psihosociale și
stresului ocupațional – prin cooptarea sa în echipa pluridisciplinară, care, în conformitate cu
legea, întreprinde activitățile de identificare, evaluare a riscurilor, de proiectare a intervențiilor organizaționale și de monitorizare a efectelor obținute.
Pornind de la lipsa de instrumente de măsurare a ri scurilor psihosociale și stresului
dezvoltate conform principiilor managementului riscurilor, lucrarea prezintă două cercetări
vizând adaptarea /elaborarea două chestionare utilizabile în procesul de identificare, evaluarea
și monitorizarea riscurilor pentru activitățile desfășurate la înălțime/adâncime într -o
organizație de utilități urbane. Chestionarul privind factorii de risc psihosociali de la locul de

3
muncă HSE INDICATOR TOOL a fost adaptat și revizuit după Cousins, Mackay, Clarke,
Kelly, C., Kelly, P . J., & Mccaig (2004). În varianta sa adaptată și revizuită, instrumentul
măsoară câteva categorii importante de riscuri psihosociale: cerințele, controlul, sprijinul instrumental, sprijinul emoțional și rolurile. Prin caracterul său nespecific în raport c u
particularitățile muncii, și contextului organizațional el permite identificarea categoriilor de riscuri care pot ridica probleme pentru organizație și este adecvat efectuării comparațiilor la
nivel organizațional (între colective de muncă, diferite categorii profesionale, grupe de
persoane vulnerabile etc.). Chestionarul privind riscurile specifice lucrului la înălțime /
adâncime asociate stresului ocupațional aparține categoriei chestionarelor “croite”, în funcție
de tipul de activitate și particularită țile contextuale. El permite orientarea diagnosticului către
riscurile specifice și consecințele lor concrete. De aceea, este util pentru sarcinile de evaluare a riscurilor și cele de proiectare a intervențiilor organizaționale. Ambele instrumente pot fi
utilizate conform principiului triangulației, împreună cu alte metode cantitative și calitative.
În “CAPITOLUL 1 – Aspecte Teoretice” în partea introductivă ( 1.1 – Introducere)
după ce motivarea alegerii temei (1.1.1 – Motivarea alegerii temei) sunt prezen tate
principalele aspecte legale vizând gestiunea ri scurilor psihosociale și stresului ocupațional în
sistemul de sănătatea și securitatea muncii (1.1.2 – Aspecte legate de politicile sociale și
legislația din domeniul sănătății și securității muncii). Apoi în secțiunea “1.2 – Analiza
riscurilor în contextul sistemului de management al sănătății și securității muncii” se face o
prezentare a unor concepte esențiale ale acestui cadru (la punctul 1.2.1 – Aspecte conceptuale.
Definiții ale pericolelor și riscur ilor, 1.2.2 : Au fost prezentate și discutate conceptele de
„pericol”, „risc”, „risc acceptabil”, „ situație periculoasă”, “eveniment periculos” „expunere
acută/cronică” „mărimea riscului”, „nivel de risc” / „nivel de securitate”, „risc obiectiv” /”risc
subiectiv(perceput)”.
În secțiunea “1.2.2 – Aspecte ale evaluării riscurilor în sistemul de sănătatea și
securitatea muncii” sunt prezentate aspecte legate de procedurile de evalu are a riscurilor în
sistemul de sănătatea și securitatea muncii .
Deoarece sunt esențiale în identificarea și analiza riscurilor, sunt prezentate și
discutate o serie de clasificări ale riscurilor fizice și ale celor psihosociale (1.2.3 – Clasificări
ale riscurilor fizice și psihosociale).
O secțiune importantă este “1.2.4 – Analiza comparativă a riscurilor fizice și riscurilor
psihosociale” în care sunt discutate diferențele existente între cele două categorii de riscuri și
implicațiile acestora pentru gestiunea lor în același cadrul teoretico -metodologic. Acest cadru
metodologi c este adaptat specificului riscurilor fizice, și există dispute între diferiți autori cu
privire la tratarea riscurilor psihosociale și stresul ocupațional în acest sistem.
În secțiunea “1.2.5 – Mecanismele cauzale prin care își manifestă influența riscu rile
fizice și cele psihosociale” este discutat modelul elaborat de Cox(1993) în care sunt prezentate
căile directe și cele mediate de stres prin care atât riscurile fizice și psihosociale cât și cele
psihosociale își exercită efectele asupra sănătății fizice și psihologice a angajaților. Acest
model prezintă o importanță deosebită pentru analiza riscur ilor deoarece permite orientarea

4
analistului în formularea ipotezelor privind mecanismele cauzale prin care acțion ează riscurile
în producerea consecințelor lor adverse.
Mărimea riscurilor este evaluată, între altele, și în funcție de gravitatea consecințelor
lor potențiale. De aceea, în analiza riscurilor este obligatorie cunoașterea acestora. . În
secțiunea “ 1.2. 6 – Riscurile fizice și consecințele lor asupra angajaților” sunt prezentate
consecințele cunoscute ale unor categorii importante de ri scuri fizice și psihosociale.
În secțiunea “1.2.7 – Stresul psihologic. Definiții, caracteristici și modele teoretice”.
Au fost prezentate mai multe orientări și modele teoretice cu influență asupra definirii
stresului și modelelor conceptuale utilizate în analiza riscurilor psihosociale și stresului
ocupațional. (abordarea inginerească, abordarea fiziologică, modelul potr ivirii dintre persoană
și mediul de muncă – școala sociologică de la Michigan -, abordarea tranzacțională , direcția
„stresori -efecte”, direcția epidemiologiei sociale și abordarea culturală . Dintre modele
teoretice cu influența cea mai mare asupra domeniul ui riscurilor psihosociale o atenție
specială a fost acordată modelelor lui Karasek (“Cerințe -Control” și “Cerințe -Control –
Sprijin” ) și modelului dezechilibrului dintre efort și recompensă a lui Siegriest.
Deoarece mărimea riscurilor depinde de gravitatea consecințelor lor, în analiza
riscurilor este importantă cunoașterea acestor consecințe. În secțiunea “1.2.8 – Consecințele
adverse ale riscurilor psihosociale și stresului” am prezentat principalele categorii de consecințe ale riscurilor fizice și psihosociale. Dintre consecințele riscurilor psihosociale și
stresului amintim afectarea sănătății fizice (bo lile cardiovasculare, hipertensiunea, creșterea
colesterolului, agravarea afecțiunilor osteomusculare, afecțiunile imunitare, cancerul etc.) și
psihologice (deprimarea, creșterea anxietății, alterarea stării de bine, stresul posttraumatic
etc.). Este anali zată problema asocierii unor paternuri de riscuri cu anumite paternuri de
consecințe relevate printr -o serie de studii epidemiologice importante (studiul Bristol realizat
de Smith și colab., 2000, și studiul Whitehall II. realizat de Kuper și Marmot, 2003) .
În secțiunea “1.2.9 – Unele variabile mediatoare și moderatoare ale stresului
ocupațional” este abordată problematica variabilelor moderatoare și mediatoare care intervin
în relația dintre riscurile psihosociale și consecințele acestora. Dintre aceste v ariabile au fost
discutate caracteristicile individuale ( amintim aici :comportamentul de tip a, “hardiness”,
locul controlului,stilurile de coping etc.), Pentru importanța ei în domeniul sănătății și
securității muncii este discutată problema vulnerabilității la stres și a grupelor vulnerabile
definite în raport cu ( a) caracteristicile socio -demografice (de exemplu, vârsta și nivel de
studii); (b) statutul social (de exemplu – a trăi singur); (c) comportamentul de tip A; (d)
abilitățile și calificările; (f) starea de sănătate și istoricul medical; (g) problemele nelegate de
muncă etc. Se discută, de asemenea, definirea grupelor vulnerabile în moduri diferite ( după
Cox. 1993), în raport cu: (a) anumite caracteristici individuale comune ; (b) expunerea la
paternuri comune de condiții adverse de muncă; (c) combinații ale celor două criterii
menționate anterior..
În secțiunea “1.2.10 – Aspecte privind tratarea unitară a riscurilor fizice, psihosociale
și stresului în contextul sistemului unitar de gestiune a risc urilor din domeniul sănătății și

5
securității muncii “ sunt prezentate și discutate o serie de principii specifice sistemului unitar
de gestiune a riscurilor care, în conformitate cu legea, trebuie aplicate în toate etapele
gestiunii riscurilor. Împreună cu cadrul teoretico -metodologic general , aceste principii
ghidează gândirea analiștilor identificarea, analiza și evaluarea riscurilor dar și în proiectarea
și implementarea măsurilor de reducere a riscurilor. Amintim aici câteva dintre acestea: a)
evitarea riscurilor ; b) evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate ; c) combaterea riscurilor la
sursă ; d) adaptarea muncii la om: e) aplicarea cunoștințelor științifice și tehnicilor celor mai
avansate pentru combaterea riscurilor ; f) înlocuirea a ceea ce este periculos prin ceea ce nu
este periculos, sau prin ceea ce este mai puțin periculos; g) planificarea prevenirii, ca
ansamblu coerent de măsuri ; h) luarea măsurilor de protecție colectivă, cu prioritate față de
cele individuale ; i) instruirea adecvată a luc rătorilor cu privire la riscurile de la locul de
muncă și din întreaga organizați. Este analizat și Modelul „cadru” de management al
riscurilor psihosociale propus de Leka, Griffith și Cox (2005) ca strategie bazată pe ciclul de control al riscurilor.

Secțiunea “1.3 – Chestionarele ca mijloace de evaluare a riscurilor psihosociale”
prezin te exemple de chestionare util e în identificarea analiza și evaluarea riscurilor.” Se
discută rolul chestionarelor în sistemul de gestiune a riscurilor.
În secțiunea “1.4 – Concluzii privind dezvoltarea actuală a domeniului de studiu al
riscurilor psihosociale și stresului de la locul de muncă” se discută punctele de vedere ale unor
autori importanți ai domeniului. (Cox,2000, Kompier și Taris, 2005 ). Aceștia consideră că
dispunem de modele teoretice satisfăcătoare privind factorii de risc psihosociali,
caracteristicile personale, și efectele lor pe termen scurt și lung p entru individ și organizație,
Sunt cunoscuți factorii care constituie un risc major pentru sănătate, exis tă cadrul legal
național și internațional adecvat. Sunt necesare cercetări longitudinale privind efectele
expunerii prelungite la condițiile specifice unui anumit loc de muncă, grupelor expuse la
diferite tipuri de schimbări, studiul efectelor consecințelor adverse asupra perceperii
caracteristicilor muncii, studiul relațiilor cauzale complexe dintre condițiile de muncă, stres și sănătate, etc.

CAPITOLUL 2 – “Obiectivul general, locul și contextul desfășurării cercetărilor,
populația și modul de culegere a datelor ” prezintă câteva aspecte comune celor două cercetări
prezentate în lucrare. Obiectivul general al lucrării este: Adaptarea/construirea a două
chestionare care să permită identificarea riscurilor (fizice și psihosociale) asociate stresu lui
ocupațional în cadrul sistemului de sănătatea și securitatea muncii.
Cercetarea prezentată în această lucrare a fost realizată într -o societate comercială
transnațională de mari dimensiuni, prestatoare de servicii în domeniul utilităților într- un oraș
mare din România. N ici o componentă a sistemului de management al riscuri lor psihosociale
și stresului nu era implementată în organizație. De aceea etapa de familiarizare și instruire

6
privind riscurile psihosociale a fost efectuată de către autoarea acestei cercetări (autorizată în
domeniul sănătății și securității muncii). De a semenea, aplicarea chestionarelor a fost făcută
cu ocazia evaluărilor psihologice anuale prevăzute de legislația din domeniul securității și
sănătății muncii (evaluarea pentru lucru la înălțime/adâncime, conducerea autovehiculului pus
la dispoziție de angajator și autorizarea personalului care lucrează în instalații electrice) și nu
în cadrul unor acțiuni separate. Respondenții au fost asigurați de către psiholog privind
păstrarea confidențialității răspunsurilor individuale și, că răspunsurile la chestionare nu vor fi
folosite pentru evaluarea lor personală ci doar pentru evaluarea riscurilor psihosociale și stresului la nivel colectiv. Mobilizarea personalului la astfel de acțiuni fără afectarea activității
de producție este foa rte dificilă, deoar ece, anual, sunt mai multe acțiuni la care aceștia trebuie
să participe (de exemplu, examenul de medicina muncii, mai multe tipuri de examene
psihologice periodice prevăzute de lege, instruiri profesionale și instruiri de sănătatea și
securitatea muncii). În acest context, culegerea datelor s- a desfășurat timp de aproximativ 2
luni în fiecare an (2008 și 2009), conform unui program zilnic cu grupuri de maximum 25 de
persoane.
Chiar dacă nu aveau cunoștințele necesare, participanții la cercetare au manifest at o
atitudine de seriozitate și interes în toate etapele cercetării. Manageri de toate nivelurile au participat la cercetare și au acordat, de asemenea, un interes deosebit acestei cercetări.
Culegerea datelor a fost realizată în anii 2008, 2009, introducerea datelor și
prelucrările fiind realizate în mai multe etape, începând cu anul 2008 până în 2011. La cele
două cercetări au participat aproximativ 2100 persoane dintre care: (a) 134 – electricieni; (b)
683 persoane (având diferite meserii și funcții) e xpus e riscurilor legate de lucrul la înălțime
și/sau adâncime; (c) 100 șoferi profesioniști; (d) 800 persoane care conduc un autoturism de serviciu (categorie B)
Nivelul de pregătire școlară al participanților este foarte diferit (de la 2 clase, până la
studii superioare). De asemenea, meseriile participanților implică nivele diferite de califica re(
muncitori necalificați, muncitori cu calificare scăzută obținută prin cursuri de scurtă durată la locul de muncă (de exemplu, drenor, curățitor canale, muncitor peisagist etc.) . Există de
asemenea, persoane cu multiple calificări, Fu ncțiile participanților sunt de toate nivelurile rite
(de la simpli executanți, la șefi de echipă, șef de zonă etc. până la director).
Având în vedere că lucrarea prezentă cuprinde m ai multe studii, structura și
caracteristicile eșantioanelor (număr, structura pe sexe, nivel de studii, meserii, funcții) va fi
prezentată în cadrul fiecărui studiu în parte.
Specificul activității organizației (exploatarea, întreținerea și dezvoltarea unor instalații
de utilități și prestarea unor servicii către populație)face ca ponderea cea mai mare să o aibă
instalatorii, lăcătușii mecanici, electromecanici, mașiniști utilaje terasiere, șoferii, verificatorii
rețelelor de instalații, verificatorii de c anale, operatorii de autolaboratoare, electricienii,
inginerii etc., cu funcții de execuție și funcții de conducere (maiștrii, șefii de echipă, șefii de formație, șefii de secție, șefii de lot, diriginții de șantier, șefii de birou și de serviciu, inginerii șefi, directorii). Reprezentarea pe sexe este influențată de specificul meserii lor, eșantioanele

7
utilizate conțin ând un numă r foarte mic de femei. Vârstele participanților sunt cuprinse între
18 și 65 de ani.

În CAPITOLUL al 3 -lea este prezentată CERCETAREA NR. 1 privind adaptarea,
revizuirea și validarea chestionarului privind factorii de risc psihosociali de la locul de
muncă HSE INDICATOR TOOL.
Cercetarea a avut următoarele obiective (secțiunea “3.1 – Obiectivele și ipotezele
cercetării”):
• Obiectivul 1 – Verificarea stabilității factoriale și consistenței interne a variantei
românești a chestionarului HSE Indicator Tool
• Obiectivul 2 – Verificarea stabilității factoriale și consistenței interne a variantei
revizuite a chestionarului HSE Indic ator Tool
• Obiectivul 3 – Verificarea unor aspecte ale validității concurente interne a variantei
revizuite a chestionarului HSE Indicator Tool.

Ipotezele cercetării au fost următoarele:

• Ipoteza 1 – structura factorială a chestionarului revizuit este stab ilă .
• Ipoteza 2 – consistența internă a scalelor chestionarului revizuit se menține în limite
acceptabile pentru majoritatea scalelor ( α=0,70).
• Ipoteza 3 – există o relație între parametrii unor probe cognitive de atenție, reactivitate
motorie cu grad rid icat de complexitate.
• Ipoteza 5 – Există legături între riscurile psihosociale măsurate de chestionar și
diferite consecințe potențiale ale acestora:
o ipoteza de lucru 5.1. – evaluările globale făcute de respondenți în raport cu
stresul legat de muncă,
o ipoteza de lucru 5.2. – starea de sănătate în ultimele 12 luni,
o ipoteza de lucru 5.3. – măsura în care problemele de sănătate le afectează
performanța,
o ipoteza de lucru 5.4. – caracterul stresant al vieții personale;

8
o ipoteza de lucru 5.5. – bolile asociate stresului;
o ipoteza de lucru 5.6. – consumul de medicamente;
o ipoteza de lucru 5.7. – suferințe care pot influența performanța în muncă
(suferințe legate de utilizare a mâinilor și brațelor, mobilitatea corporală,
echilibru, anxietate)
o ipoteza de lucru 5.8. – diferite comportamente sensibile la influentele stresului
(modul de alimentație, consumul de cafea, țigări, alcool, somnul și odihna,
lucrul peste program, comportamentul în trafic

• Ipoteza 6 – Relația dintre Cerințele muncii și str esul ocupațional este moderată de
Controlul asupra muncii.
• Ipoteza 7 – Relația din Cerințe muncii și stresul ocupațional este moderată de Sprijinul
emoțional
• Ipoteza 8 – Relația din Cerințe muncii și stresul ocupațional este moderată de Sprijinul
instrume ntal.

Strategia și etapele cercetării au fost următoarele ( prezentate în secțiunea “3.2 –
Strategia și etapele cercetării. Eșantioanele cercetării ”):
ETAPA NR. 1 –
Analiza stabilității factoriale și a consistenței interne a chestionarului în varianta
sa românească.
Ea cuprinde:
1. – Procesul de adaptare a început cu traducerea itemilor chestionarului în
limba română (inclusiv retroversiunea cu sprijinul unui speci alist în limba engleză).
2. – Aplicarea chestionarului. Chestionarul a fost aplicat în 2008 unui număr
total de 1173 persoane (din care au fost completate N= 949, adică 83%). Dintre acestea au
fost excluse chestionarele care (a) prezentau mai multe răspu nsuri la aceeași întrebare și (b)
chestionarele care nu prezentau minimum două răspunsuri la itemii unei scale pentru a se
putea calcula media pe fiecare scală. În final, au fost reținute ca valide 819 chestionare.
Caracteristicile eșantioanelor sunt discu tate în secțiunea de prezentare a rezultatelor.
3. – Analiza stabilității factoriale și a consistenței interne a scalelor
chestionarului în varianta sa românească pe populația organizației. În acest scop au fost

9
efectuate următoarele analize pe două eșant ioane alese aleator reprezentând fiecare
aproximativ 50% din totalul chestionarelor păstrate pentru analiză (N=819) și pe un al treilea
eșantion de instalatori :
• analiza nr.1 pe primul eșantion ales aleator (N= 451);
• analiza nr.2 pe al doilea eșantion al es aleator (N=467);
• analiza nr.3 pe un eșantion de muncitori în instalații (N=330).

ETAPA NR. 2 –
Verificarea stabilității factoriale și a consistenței interne a chestionarului revizuit
și a altor aspecte ale validității sale

Deoarece structura factorială a chestionarului inițial s -a dovedit instabilă în cele
trei studii, s -a decis modificarea revizuirea chestionarului prin eliminarea a două scale și a
unor itemi din celelalte scale. Chestionarul în noua sa variantă revizuită a fost aplicat în anul
următor (2009) pe aceeași populație, numărul chestionarelor reținute ca valide pentru
analiză, fiind în acest caz N=870. Rezultatele obținute au fost analizate în cadrul a altor trei
analize: primele două au fost efectuate pe două eșantioane reprezentând fiecare aproximativ
50% din N=870 persoane), iar a treia a fost efectuată, ca și în anul anterior, pe un eșantion de munc itori care lucrează în domeniul instalațiilor:
• analiza nr. 4, pe primul eșantion ales aleator N=408;
• analiza nr.5, pe al doilea eșantion ales aleator, N =428;
• analiza nr.6 , pe un eșantion de muncitori în instalații, N= 184.

În aceste analize s-a verificat stabilitatea noii structuri factoriale și consistența internă
a noilor scale ( Obiectivul 2 și ipotezele 1 și 2).
De asemenea, au fost verificate unele aspecte ale validității noii variante de
chestionar( Obiectivul 3). A fost verificată existența unor relații între parametrii unor probe
cognitive de atenție, reactivitate motorie cu grad ridicat de complexitate ( Ipoteza 3).
Au fost efectuate și analize ale asocierii scalelor chestionarului, ca măsuri ale unor
categorii de riscuri psihosociale, cu mă suri ale unor consecințe potențiale ale acestor riscuri
(verificarea ipotezei nr.5 cu ipotezele de lucru 5.1. – 5.7); în acest scop au fost utilizate o

10
parte din datele culese cu ajutorul Chestionarului privind riscurile specifice lucrului la
înălțime / adâncime asociate stresului ocupațional (măsurate concurent):
În această etapă a fost verificat și faptul dacă relațiile dintre scalele chestionarului
respectă aserțiunile modelului teoretic de la baza chestionarului „Cerințe- Control -Sprijin”, a
lui Karasek ( ipotezele 6, 7 și 8).
De asemenea, au fost efectuate analize ale asocierii scalelor chestionarului, ca măsuri
ale unor categorii de riscuri psihosociale, cu măsuri ale unor consecințe potențiale ale acestor riscuri; în acest scop au fost utilizate o parte din datele culese cu ajutorul Chestionarului
privind riscurile specifice lucrului la înălțime / adâncime asociate stresului ocupațional
(măsurate concurent). Consecințele potențiale ale riscurilor au măsurate cu ajutorul
următorilor indicatori :
• evaluări globale făcute de respondenți privind: stresul legat de muncă, cu starea de
sănătate în ultimele 12 luni, măsura în care problemele de sănătate le afectează
performanța, caracterul stresant al vieții personale;
• prezența bolilor asociate stresului ;
• consumul de medicamente ;
• diferite categorii de suferințe resimțite de angajați privind: utilizarea mâinilor și
brațelor, mobilitatea corporală, echilibru, anxietate, organele senzoriale (vedere și auz)
care pot afecta nu numai starea de bine și performanța, ci și, siguranța lucrului la
înălțime/adâncime;
• modifica rea unor comportamente – modul de alimentație, consumul de cafea, țigări,
alcool, somnul și odihna, lucrul peste program, comportamentul în trafic.
În secțiunea “3.3 – Instrumentele cercetării” sunt prezentate principalele probe
utilizate. În afară de chestionarul HSE Indicator Tool (în varianta originală și în cea revizuită)
am utilizat datele culese cu ajutorul Chestionarului privind riscurile specifice lucrului la
înălțime / adâncime asociate stresului ocupațional. De asemenea, am utilizat o serie de probe
computerizate din sistemul de testare computerizat PSISEL TEVA : testul de vigilență , testul
de reactivitate motorie – RM -, testul de atenție CMA . Au fost utilizate și două probe creion –
hârtie : testul de atenție concentrată Toulouse – Pieron testul Cod I Bontilă.
În secțiunea „3.4 – Metodele de analiză a datelor” se arată că în ambele etape ale
studiului pentru verificarea stabilității structurii chestionarului a fost utilizată metoda analizei
factoriale exploratorii cu următoarele caracteristici: metoda componentelor principale, rotirea
factorilor prin metoda Promax, tratarea valorilor lipsă “listwise”, Eigenvalue≥1). Au fost
reținuți la nivelul unui factor numai itemii cu încărcarea de cel puțin 0,5 pentru factorul
respectiv și mai mică de 0,3 pe oricare alt factor. Analiza consistenței interne a fost evaluată
cu procedeul Cronbach alfa. Această metodă a fost preluată de la autorii chestionarului .
Analiza asocierii dintre variabile a fost făcută cu testele statistice Chi pătrat al asocierii,

11
Kendall’s tau b și coeficientul de Corelație Spearman. Toate prelucrările statistice au fost
efectuate cu PASW18.
În secțiunea „3.5 – Prezentarea și analiza rezultatelor” sunt prezentate rezultatele
cercetării pe fiecare etapă.
În secțiunea ”3. 5.1 – Rezultatele primei etape – Analiza stabilității factoriale și a
consistenței interne a chestionarului în varianta sa românească.” sunt prezentate și discutate
rezultatele celor trei analize prin care a fost atins verificată stabilitatea factorială și
consistenței interne a variantei românești a chestionarului HSE Indicator Tool.
ANALIZA NR. 1 a avut ca obiectiv verificarea stabilității consistenței interne și
structurii factoriale a variantei românești a chestionarului HSE Indicator Tool în raport cu
varianta engleză pe un prim eșantion aleatoriu, reprezentând aproximativ 50% din
participanții la cercetare (N= 918)
Eșantionul utilizat în această analiză a avut următoarele caracteristici: Sexul
participanților – bărbații reprezintă 92,7% (n =418) și femeile doar 7,3% (n=33).;
vârstele participanților sunt cuprinse între 19 și 63 de ani (media = 39,99, ab. std. =
9,16).; studiile participanților: gimnaziu n = 243 (53,9%); liceu n = 117 (25,9%); studii
superioare n = 91(20,2%). Participanții sunt repart izați pe 53 de meserii . Funcții le sunt
foarte diverse: de execuție și funcții de conducere (de nivel înalt – directori de centru
operațional, directori comerciali, de logistică etc -, de nivel mediu – șefi birou, șefi zonă, șefi
lot, etc. – și de primă lini e -șef echipă, șef formație, coordonator lucrare etc.- ).
Rezultatele analizei nr. 1 sunt următoarele. Valoarea indicelui Kaiser- Meyer -Olkin
(0,871) și nivelul testului de sfericitate Bartlett (4666,74; Sign.=0.0000) ceea ce justifică aplicarea unei proceduri de reducție factorială.
După cum s -a precizat anterior, am folosit metoda componentelor principale (rotirea
factorilor prin metoda Promax, tratarea valorilor lipsă prin metoda “listwise”, Eigenvalue≥1).
Au rezultat 8 factori care, în contextul soluției inițiale, nesupuse rotației, explică 55% din
varianța totală.
Comunalitățile pe itemi se situează în tre 0, 38 și 0,66. Constructele teoretice de la baza
ale variantei originale a chestionarului se regăsesc doar în parte în structura factorială a
variantei românești. Astfel, o parte din itemi se regrupează în mod diferit susținând constructe
noi, plauzibi le din punct de vedere teoretic și empiric.
Factorii obținuți sunt următorii (în paranteze sunt procentele din varianța totală
explicată de fiecare factor în parte):
• Factorul I – Sprijinul emoțional și schimbarea (19,41%);
• Factorul II – Cerințele (10,65%);

12
• Factorul III – Rolurile (7%);
• Factorul IV – Controlul (4,55%);
• Factorul V – Sprijinul instrumental (3,60%);
• Factorul VI – Relațiile (3,49%);
• Factorul VII – Nedenumit (3,20%);
• Factorul VIII – Pauzele insuficiente (3,08%).
Noile scale au consistenț a internă cuprinsă între 0,51 (2 scale cu 2 itemi) și 0,83.
În concluzie, această analiză arată că varianta românească a chestionarului nu
păstrează structura factorială a chestionarului inițial .
ANALIZA NR. 2 a avut ca obiectiv analiza stabilității factoriale și consistenței
interne a variantei românești a chestionarului HSE Indicator Tool pe al doilea eșantion
reprezentând aproximativ 50% (N= 467) din participanții la cercetare (N = 918)
Eșantionul utilizat în această analiză a avut următoarele caracteristici: Vârstele
participanților sunt cuprinse între 19 și 64 de ani, pentru bărbați (media = 40,11, ab. std. =
8,98) și între 21 și 54 ani, pentru femei (media = 39,02, ab. std. = 6,89). ; studiile : (a) bărbați,
cu gimnaziu, n = 421 (49,2%), cu liceu, n = 271 (31,7%), cu studii superioare, n=163
(19,1%); (b) femei, cu gimnaziu, n=11 (17,5%), cu liceu, n=26 (41,3%) și cu studii superioare,
n =26 (41,3%). Repartiția pe meserii și funcții este asemănătoare cu aceea ale primului
eșantion.
Rezultatele ana lizei nr.2 sunt următoarele:
Pe baza analizei celui de al doilea eșantion am obținut rezultatele pe care le vom
prezenta în continuare. Valoarea indicelui Kaiser -Meyer -Olkin (0,882) și nivelul testului de
sfericitate Bartlett (3443,738, df=595 Sign.=0.000) justifică aplicarea unei proceduri de
reducție factorială. Și în acest caz au fost identificați 8 factori care explică 53.7% din varianța totală a itemilor. Comunalitățile au luat valori cuprinse între 0,211 și 0,758.
Factorii găsiți sunt următorii:
– Facto rul I – Sprijinul emoțional și schimbarea(20,69%);
– Factorul II – Cerințele (9,13%);
– Factorul III – Rolurile (6,58%);
– Factorul IV – Controlul (4,49%);
– Factorul V – Hărțuirea la locul de muncă(3,55 %);

13
– Factorul VI – Programul de muncă flexibil (3,23%);
– Factorul VII – Controlul asupra ritmului de muncă (3,11%);
– Factorul VIII – Sprijinul instrumental (2,94%).
–
Noile scale au consistența internă cuprinsă între 0,50 (2 scale cu 2 itemi) și 0,83.
În concluzie, și analiza nr.2 arată că varianta românească a chestionarului nu
păstrează structura factorială a chestionarului inițial .

ANALIZA NR. 3. a avut ca obiectiv analiza stabilității factoriale și consistenței
interne a variantei românești a chestionarului HSE Indicator Tool pe un eșa ntion de muncitori
în domeniul instalațiilor (n=263)
Eșantionul utilizat în această analiză este format din n=263 muncitorii care execută
lucrări de instalații (instalatori, lăcătuși, sudori, muncitori necalificați). Ei sunt numai bărbați
cu vârsta cuprinsă între 21 și 63 ani (media = 39,94, ab.std.=7,56) . Repartiția lor pe nivele de
studii este următoarea liceu 16,1% (n=42)și gimnaziu 83,9% (n=221). Ei sunt o categorie de
bază pentru serviciile prestate de organizația în care a fost făcut studiul. Execută lucrări de
instalații ce presupun, mai ales, lucrul la adâncime, în săpături și/sau în cămine (spații închise,
subterane în care sunt instalațiile).
Rezultatele analizei nr.3 sunt următoarele:
În cazul acestui eșantion, pe baza analizei factoriale exploratorii (am obținut
următoarele rezultate: valoarea indicelui Kaiser -Meyer -Olkin (0,889) și nivelul testului de
sfericitate Bartlett (4939,42; Sign.=0.0000). Comunalitățile itemilor sunt incluse între 0,29 și
0,85. În acest caz au fost extrași doar 6 factori care explică 55% din varianță. Aceștia sunt
următorii:
– Factorul I – Cerințele care include și relațiile(19,16%);
– Factorul II – Sprijinul emoțional și schimbarea (17,77%);
– Factorul III – Rolurile (6,8%);
– Factorul IV – Controlul (4,76%);
– Factorul V – Sprijinul instrumental din partea șefilor și colegilor (3,59%);
– Factorul VI – Ritmul rapid de lucru (3,09%).

14
Noile scale au consistența internă cuprinsă între 0,93 și 0,67.
În concluzie, analiza nr.3 arată că varianta românească a chestionarului nu
păstrează structura factorială a chestionarului inițial .

În secțiunea „ 3.5.2 – Concluzii ale primei etape” se arată că analizele efectuate pe
cele trei eșantioane (prezentate mai pe larg în lucrare) demonstrează instabilitatea structurii
factori ale la nivelul eșantioanelor românești. Noua structură obținută, prezintă instabilitate de
la un eșantion la altul. Analizând scalele, s- a constatat că scala Roluri are stabilitatea cea mai
mare, rămânând nemodificată față de original. Cele mai instabile scale sunt Schimbarea și
Relațiile. O explicație posibilă ar fi ca aceste două scale sunt influențate mai puternic de
diferențele culturale. După știința noastră, ch estionarul original a fost testat numai pe
populația din Marea Britanie. Rezultatele obținute de noi arată că angajații români interpretează diferit unii itemi față de cei britanici. De aceea, am hotărât revizuirea
chestionarului, astfel încât să obținem structură factorială clară și stabilă. Revizuirea a constat
în eliminarea scalelor Schimbare și Relații . Astfel de la varianta originala cu 35 de itemi sa
ajuns la varianta revizuită cu 19 itemi. De asemenea, din scalele rămase au fost eliminați acei
itemi cu probleme de încărcare factorială (sub 0,50, sau care nu respectă criteriul
multidimensionalității).
În secțiunea 3.5.3 – Rezultatele etapei a doua – Verificarea stabilității factoriale și a
consistenței interne a chestionarului revizuit și a altor aspe cte ale validității sale au prezentate
rezultatele celor trei analize aferente verificării stabilității factoriale și consistenței interne a
chestionarului revizuit. Această cercetare a fost realizat pe baza unor date culese în anul 2009.
ANALIZA NR. 4 a avut ca obiectiv verificarea stabilității consistenței interne și
structurii factoriale a variantei revizuite a chestionarului.
Eșantionul utilizat în această analiză este un prim eșantion de n=408 reprezentând
aproximativ 50% din eșantionul total (N=870).
Rezultatele analizei nr. 4 sunt următoarele. Valoarea indicelui Kaiser -Meyer -Olkin (0,
790) și nivelul testului de sfericitate Bartlett (1954,964, df=171, Sign.=0.000) justifică
aplicarea unei proceduri de red ucție factorială. În acest caz au fost identificați 5 factori care
explică 57,04% din varianța totală a itemilor. Comunalitățile au luat valori cuprinse între 0,379 și 0,813.
Au fost identificați următorii factori:
– Factorul I – Sprijinul emoțional (21,346% );
– Factorul II – Rolurile (11,97%);
– Factorul III – Cerințele (11,002%);

15
– Factorul IV – Controlul (7,40%);
– Factorul V – Sprijinul instrumental (5,32%)
Noua structură a chestionarului s -a dovedit stabilă pe acest eșantion: toți itemii s -au
integrat în factorul care le corespund , încărcările obținute fiind cuprinse între 0,510 și
0,918. Consistența internă a scalelor este cuprinsă 0,630 (o singură scală – “Control” -) și restul
peste 0,70, valoarea maximă fiind de 0,790 (scala “Roluri”). Menționăm că pentru scala cu
doar doi itemi “Sprijinul instrumental” consistența internă este de 0,50.

ANALIZA NR. 5 a avut ca obiectiv verificarea stabilității consistenței interne și
structurii factoriale a variantei românești a chestionarului HSE Indicator Tool pe un eșantion
de n=428
Eșantionul acestei analize reprezintă al doilea eșantion reprezentând de aproximativ
50%, ales aleator din eșantionul total (N=870).
Rezultatele obținute pe eșantionul nr. 5 (N= 428)
Rezultatele analizei nr. 5. Analiza factorială efectuată pe acest eșantion a condus la
rezultatele prezentate în continuare: Valoarea indicelui Kaiser -Meyer -Olkin (0,809) și nivelul
testului de sfericitate Bartlett (2238,150, df=171, Sign.=0.000) justifică aplicarea unei
proceduri de reducție factorial ă. În acest caz au fost identificați 5 factori care explică 58,552%
din varianța totală a itemilor. Comunalitățile au luat valori cuprinse între 0,307 și 0,737.
Factorii obținuți sunt următorii:
– Factorul I – Sprijinul emoțional (23,437%);
– Factorul II – Rolurile (11,84%);
– Factorul III – Cerințele (10,04%);
– Factorul IV – Controlul (7,88%);
– Factorul V – Sprijinul instrumental (5,36%)
Toți itemii s -au grupat corect în raport cu factorii supraordonați și au
obținut încărcări adecvate, cuprinse între 0, 560 și 0,860. În ce privește consistența internă, o
singură scală are valoarea lui α sub 0,70 (Controlul 0,68). Valoarea maximă a lui α este de
0,82 (Cerințele). Scala Sprijin are o consistență internă de 0,75; subscala Sprijin instrumental
(cu doi item i) are cea mai mică valoare a consistenței interne (0,50).

16
ANALIZA NR. 6 a avut ca obiectiv verificarea stabilității consistenței interne și
structurii factoriale a variantei românești a chestionarului HSE Indicator Tool pe un eșantion
(n=184) format din muncitori care lucrează în domeniul instalațiilor .
Eșantionul în analiza a 6 -a este format din n = 184 muncitori care efectuează lucrări de
instalații. Respondenții sunt de sex masculin și au vârsta cuprinsă între 21 și 61 de ani (media
= 39,59, ab. std.= 7,479). Repartiția participanților în funcție de studii este următoarea: (a)
gimnaziu, 143 (78,6%); (b) liceu,41 (21,4%)
Rezultatele analizei nr. 6 sunt următoarele: Valoarea indicelui Kaiser -Meyer -Olkin
(0,734) și nivelul testului de sfericitate Bartlett (817,894, df=171, Sign.=0.000) justifică
aplicarea unei proceduri de reducție factorială. au fost identificați 5 factori care explică
56,340% din varianța totală a itemilor. Comunalitățile au luat valori cuprinse între 0, 335 și 0,
685.
Factorii obținuți sunt următorii:
– Factorul I – Sprijinul emoțional (19,40%);
– Factorul II – Rolurile (12,09%);
– Factorul III – Controlul (10,02%);
– Factorul IV – Cerințele (8,67 %);
– Factorul V – Sprijinul instrumental (6,17%);
Toți itemii s -au grupat corect în raport cu factorii supraordonați și au obținut
încărcări adecvate, cuprinse între 0,545 și 0, 818. Consistența internă a scalelor este cuprinsă între 0,66(Controlul) și 0,75 (Cerințele). Subscala Sprijin instrumentali(2 itemi) are
consistența internă cea mai mică (0 ,48) subscala sprijin emoțional, 0,73 iar scala care le
înglobează, 0,71.

Unele aspecte ale validității concurente ale formei revizuite a chestionarului (Obiectivul 3).
După cum se arată în literatura de specialitate, o categorie de efecte ale acțiunii
factorilor stresori sunt cele privind performanța cognitivă. În cercetările privind stresul ocupațional se studiază pe lângă alte consecințe ale stresului ocupațional și cele privind
performanța. În acest scop, se utilizează diferite măsuri ale performanței cognitive. De
exemplu, în studiul Bristol (bazat tot pe modelul ”Cerințe – Control” a lui Karasek, au fost
utilizate mai multe probe dintre care amintim: un test de măsurare a timpului de reacție simplu, o probă vigilență, o probă de atenție, testul de i nteligență NART. Acest studiu și alte
cercetări au scos în evidență faptul că sarcinile cognitive simple nu sunt afectată de stresul ocupațional, în vreme ce sarcinile solicitate, care implică atenția susținută, este mai
vulnerabilă la stres. Acest aspect are, evident consecințe practice, pentru locurile de muncă

17
periculoase în care producerea unor erori poate determina avarii și accidente. În continuare,
vom analiza asocierea dintre scalele chestionarului și parametrii unor probe cognitive, având
diferite grade de dificultate.

Existența unor relații între scalele chestionarul revizuit și parametrii unor probe
cognitive (verificarea Ipotezei 3).
Prezentăm , în continuare, analizele efectuate și rezultatele obținute
1. Testul de atenție concentrată Toulouse Pieron. În continuare vom prezenta
rezultatele obținute:
• Între “Cerințe” și parametrii testului Toulouse Pieron nu există niciun fel de asociere semnificativă.
• “Controlul” se asociază moderat, pozitiv, cu parametrul “concentrare” (r
s=0,369,
p<0,01 bilateral) ceea ce ne conduce către ipoteza explicativă că atenția concentrată
depinde de controlul persoanei asupra sarcinilor. Această scală a chestionarului
corelează pozitiv și cu viteza (r s = 0, 362, p< 0,01 bilateral) și, invers, cu erorile (r s= –
0,347, p< 0,05 bilateral).
• Sprijinul instrumental și sprijinul emoțional nu se asociază semnificativ cu niciun
parametru al testului.
• Rolurile se asociază invers cu erorile (r s= -,325, p< 0,05 bilateral) și coeficientul de
exactitate (r s=0,310, p< 0,05 bilateral)
2. Testul Cod I Bontilă. Nicio scală a chestionarului nu corelează semnificativ cu
parametrii testului Cod I Bontilă.
3. Scala de autoevaluare a oboselii (cu item unic). Nicio scală a chestionarului nu
corelează cu scala de autoevaluare a oboseli i. Scala de oboseală a fost introdusă deoarece la
dispoziția conducerii, personalul s -a prezentat la examinare după un număr de 5 ore de muncă
(unii au făcut muncă fizică grea în condiții de stres termic) la sfârșitul programului. Din practică și din liter atură sunt cunoscute relațiile dintre riscurile psihosociale și formele severe
de oboseală, cu caracter cronic; în contextul dat scala măsoară oboseala normală după un anumit număr de ore de program, care se recuperează prin odihna zilnică. De aceea, corel ația
sa cu riscurile psihosociale ar trebuie să fie nesemnificativă. În consecință, rezultatul obținut este cel așteptat.
4. Testul de vigilență (sistemul computerizat PSISEL TEVA). Testul de vigilență a
fost aplicat pe un eșantion de N=132 persoane care conduc cadrul activității de serviciu un
autoturism categorie B și / sau un utilaj terasier. Aceștia au meserii foarte diferite (electricieni,
instalatori, lăcătuși mecanici, verificatori rețele, laboranți, ingineri, chimiști, etc.) și funcții de
execuție și de conducere de toate nivelurile (șef echipă, șef, lot, șef serviciu, șef birou,
director). Nicio scală a chestionarului nu corelează cu parametrii testului de vigilență. Este o

18
sarcină motorie simplă, care modelează bine operațiile bazate pe deprinderi pe care le execută
operatorii umani în diferite situații de muncă care necesită o viteză moderată de reacție și sunt
caracterizate printr- un grad ridicat de monotonie.
5. Testul de Reactivitate motorie – RM – (sistemul computerizat PSISEL TEVA). Este
o sarcină motorie simplă, care modelează bine operațiile bazate pe deprinderi pe care le
execută operatorii umani în diferite situații de muncă care necesită o viteză moderată de reacție și sunt caracterizate printr -un grad ridicat de monotonie în care perfor manța poate fi
perturbată relativ ușor sub influența unor stimuli emoționali. Proba a fost aplicată în cadrul examenului periodic de lucru la înălțime / adâncime unui număr de (n=38 persoane).
• Scala Cerințe nu corelează semnificativ cu niciunul din paramet rii testului RM. Scala
Control corelează invers semnificativ cu erorile făcute de subiecți în faza de
autotempo a testului (r
s=-0,333, p<0,05 bilateral); corelează, de asemenea, direct cu
timpul de execuție a fazei de autotempo (r s= 0,405, p< 0,05 bilatera l) și cu media
timpului de reacție (r s=0,328, p< 0,05 bilateral).
• Scala “Sprijinul emoțional” corelează invers cu coeficientul de performanță al testului
RM (r s=-0,425, p< 0,01 bilateral) și direct cu media timpului de reacție (r s=0,434, p<
0,01 bilateral ).
• Scala “Sprijinul instrumental” nu corelează cu niciun parametru al testului.
• Scala “Control” corelează pozitiv cu numărul de răspunsuri corecte din faza de autotempo((r
s= 0,358, p< 0,05 bilateral) cu coeficientul de eficiență psihomotorie (r s=
0,322, p< 0,05 bilateral) și coeficientul de adaptare(r s= 0,368, p< 0,05 bilateral).
6. Testul de Concentrare și Mobilitate a Atenției – CMA- – (sistemul computerizat
PSISEL TEVA). Testul impune analiza perceptivă foarte rapidă (în timp impus) a unor stimuli
perceptivi care cresc în complexitate pe măsură ce proba avansează.
Scala „ Cerințe” corelează semnificativ cu parametrul erori al secțiunii seriei a 5 -a de
stimuli, cea mai complexă și mai solicitantă, a testului CMA (r s=0,280, p< 0,05 bilateral).
Scala „Control” corelează nesemnificativ cu parametrii testului CMA. Scala Rolurile
se asociază direct și semnificativ cu răspunsurile corecte din faza a doua a testului CMA (r
s=0,242, p< 0,05 bilateral) și cu omisiunile din faza a treia a probei (r s=0,265, p< 0,05
bilateral).
În concluzie, testele care implică activități simple cum ar fi testele creion -hârtie nu
corelează cu scalele chestionarului, deoarece aceste activități simple nu sunt afectate în mod de stres. Sarcinile cognitive mai complexe, care implică rezistența la monotonie (ca în cazul
testului de reactivitate motorie) sau mobilizarea personală în vederea menținerii unui raport
optim între rapiditatea și calitatea (numărul scăzut de erori) execuției în faza de autotempo,
cât și sarcinile implicând ana liza rapidă a unor stimuli complecși și reacții foarte rapide,
corelează de asemenea cu scale ale chestionarului.

19
După cum s -a putut observa, scala Control corelează semnificativ cu parametri vizând
calitatea (corelație directă cu răspunsurile corecte și i nversă cu erorile) și viteza execuției, cât
și cu parametrii sintetici ai performanței care exprimă capacitatea persoanei de a menține un
raport optim între viteză și calitate , atunci când lucrează în autotempo (proba Reactivitate
Motorie). De asemenea, sp rijinul emoțional se asociază invers cu performanța și direct cu
media timpului de reacție (testul de reactivitate motorie). Scala Cerințe se asociază cu erorile
comise în sarcini perceptive complexe, care trebuie executate extrem de rapid, în timp impus.

Asocierile dintre scalele chestionarului și o serie de măsuri ale consecințelor potențiale ale
riscurilor psihosociale

Acest studiu a avut ca scop verificarea relațiilor dintre scalele testului – ca măsuri
ale unor categorii de riscuri psihosociale – și măsuri ale unor potențiale consecințe: (a)
evaluări globale făcute de respondenți în raport cu stresul legat de muncă, starea de sănătate
în ultimele 12 luni, măsura în care problemele de sănătate le afectează performanța,
caracterul stresant al vieții personale ; (b) bolile asociate stresului ; (c) consumul de
medicamente ; (d) suferințe legate de utilizare a mâinilor și brațelor, mobilitatea corporală,
echilibru, anxietate, organele senzoriale (vedere și auz) care pot afecta nu numai starea de
bine și perf ormanța, ci și, siguranța lucrului la înălțime/adâncime; (d) diferite comportamente
– modul de alimentație, consumul de cafea, țigări, alcool, somnul și odihna, lucrul peste
program , comportamentul în trafic .
Aceste analize au fost efectuate pe un eșantion de n= 75 persoane care lucrează la
înălțime /adâncime. Vârstele participanților sunt cuprinse între 21 și 54 de ani (media=39,39
ani și ab.std.=7,222) iar repartiția pe sexe de 72 de bărbați și numai 3 femei. După cum se
poate observa în Tabelul nr. 2, ac este meserii sunt cele specifice domeniului de activitate,
preponderenți fiind instalatorii (n=22, 29,3%), această meserie fiind de bază în acest sector de activitate. De asemenea, sunt reprezentate atât funcțiile de execuție, cât și cele de conducere.
În ce privește repartiția în funcție de studii ( Tabelul nr. 1), se poate observa că majoritari sunt
cei cu 8 – 10 clase (n=47, 62,7%), urmați de cei cu liceu (n=19, 25,3%) și de cei cu studii
superioare (n=6, 8,0%) și se cei cu studii postliceale (n=3,4,0%).
Asocierea dintre scalele chestionarului și percepția globală asupra stresului legat de
muncă. Rezultatele analizei la nivelul acestui eșantion, au scos în evidență că există o relație
semnificativă de asociere între scala „Cerințe” și „Stresul legat de muncă” perceput de angajați, în care atât Controlul cât și Sprijinul emoțional și Sprijinul instrumental joacă un rol
moderator.
Rolul moderator al Controlului în relația dintre Cerințe și stresul legat de muncă
(respectarea aserțiunilor modelului Cerințe Control Sprijin” . Astfel, atunci când se
utilizează Controlul ca variabilă de stratificare (de c ontrol) și Controlul asupra muncii are un

20
nivel ridicat (centila 85, 4,75), asocierea dintre „Cerințe” și „Stresul legat de muncă” perceput
de angajați devine semnificativă și inversă: Kendall tau b r =- 0,571, p<0,05 și Kendall tau c r
=-0,480, p<0,05; pentru valoarea Controlului de 4,00 (centila 55). Pentru valori mai mici ale
controlului, relația dintre cerințe și stresul legat de muncă este mai mică și pozitivă: deoarece
rolul moderator al controlului este limitat, creșterea cerințelor este însoțită de c reșterea
stresului). Când Controlul devine maxim (valoarea 5,00) relația dintre cerințelor muncii și stresul perceput devine nesemnificativă și pozitivă (Kendall tau b=0,577, p>0,05; Kendall tau
c=0,490, p>0,05).În acest caz se poate presupune că dacă ceri nțele cresc în continuare,
resursele de control fiind deja utilizate la maximum, nu mai pot fi crescute suplimentar și există tendința de creștere a stresului).
Rolul moderator al Controlului în relația dintre Roluri și stresul legat de muncă.
Rolul modera tor al Controlului a fost pus în evidență și la nivelul relației dintre Roluri și
stresul legat de muncă perceput de respondenți. Atunci când controlul asupra muncii este
ridicat (centila 85, 4,75), asocierea dintre „Roluri” și „Stresul legat de muncă” per ceput de
angajați devine semnificativă și inversă (cu cât creste calitatea rolurilor, cu atât scade stresul perceput) (Kendall tau b= – 0,571, p<0,05; Kendall tau c= -0,480, p<0,05).Sub nivelul
menționat (până la valoarea 4,00, centila 55), rolul moderator a l controlului asupra relației
dintre roluri și stresul legat de muncă este scăzut și atunci relația dintre cele două variabile este pozitivă (deși nesemnificativă), creșterea solicitărilor legate de roluri fiind asociată
creșterii stresului legat de muncă. De la această valoare a controlului, sensul relației se
inversează devenind semnificativă la valoarea 4,75 a controlului. La valori maxime ale controlului, relația dintre roluri și stresul ocupațional este nesemnificativă, controlul
încetându- și rolul moderator.
Rolul moderator al Sprijinului emoțional în relația dintre Cerințe și stresul legat de
muncă. În cadrul acestei analize, Sprijinul emoțional își joacă rolul moderator atunci când
depășește centila mediană (valoarea de 3,80), relația dintre Cerințe și Stresul legat de muncă
este pozitivă și semnificativă (Kendall tau b= 0,623, p<0,001; Kendall tau c=0,593, p<0,001).
La valoarea 4,00 (centila 55), a controlului, relația dintre cerințe și stresul perceput rămâne
semnificativă, dar mai puțin intensă (Ke ndall tau b= 0,444, p<0,05; Kendall tau c=0,439,
p<0,05). La valoarea 4,20 a controlului (între centila 65 și 70), relația dintre cele două variabile se inversează dar rămâne semnificativă: Kendall tau b= -0,548 p<0,02; Kendall tau
c=-0,444, p<0,02 (cerinț ele ridicate se asociază cu un nivel mai scăzut al stresului). Creșterea
sprijinului emoțional la valori mai mari își diminuează rolul moderator, relația dintre cerințe și
stres devenind nesemnificativă.
Rolul moderator al Sprijinului emoțional în relația dintre Roluri și stresul legat de
muncă. Rezultatele obținute arată că sprijinul emoțional primit la locul de muncă are rol
moderator și în relația dintre Roluri și Stresul legat de muncă. La un nivel al Sprijinului emoțional crescut (centila 60, 4,40) re lația dintre Roluri și Stresul legat de muncă este inversă,
puternică și semnificativă: Kendall tau b= -0,816, p<0,02; Kendall tau c= -0,889, p<0,02.
Peste această valoare a sprijinului emoțional, relația dintre Roluri și stresul legat de muncă devine nesem nificativă.

21
Rolul moderator al Sprijinului instrumental în relația dintre Cerințe și stresul legat
de muncă. Valori foarte scăzute a sprijinului instrumental (2,00, corespunzător centilei 5)
relația dintre Cerințe și Stresul legat de muncă este inversă: K endall tau b= -0,800, p<0,01;
Kendall tau c=- 0, 750, p<0,01 (cerințele scăzute se asociază cu un nivel ridicat de stres). La o
un nivel oarecum mai crescut al sprijinului instrumental (3,50, centila 35) relația dintre
Cerințe și Stresul ocupațional devine pozitivă: Kendall tau b= 0,362, p<0,05; Kendall tau
c=0,367p<0,05 (de exemplu, cerințe scăzute se asociază cu stres scăzut). Peste aceste valori ale Sprijinului instrumental, relația dintre Cerințe și Stresul legat de muncă devine pozitivă
dar nesemnificat ivă.
Rolul moderator al Sprijinului instrumental în relația dintre Roluri și stresul legat
de muncă. Indiferent de valoarea sprijinului instrumental, relația dintre Roluri și stresul legat
de muncă rămâne nesemnificativă: inversă la nivele mici ale spriji nului instrumental (2 și
2,50) și pozitivă peste aceste valori (cu tendința de a crește la valori ridicate ale Sprijinului
instrumental – 4,50- ).
În concluzie, se poate spune că variabilele Control, Sprijin emoțional și Sprijin
emoțional au un rol moderator în relația dintre Cerințe și Stresul legat de muncă perceput de
angajați.
Relațiile dintre scalele chestionarului și bolile asociate stresului. Incidența acestor
boli este scăzută la nivelul populației și eșantionului analizei, ca urmare supravegherii
permanente a sănătății angajaților de către serviciul de medicina muncii, care efectuează atât
acțiuni preventive cât și redirecționare către alte locuri de muncă a celor cu probleme severe de sănătate. O parte din aceștia au părăsit organizația prin disponib ilizările voluntare, cu plăți
compensatorii, făcute în anii anteriori. Incidența scăzută a bolilor poate fi explicată și prin îmbunătățirea continuă o condițiilor de muncă, a întăririi continue securității muncii și
creșterii instruirii personalului privin d riscurile și utilizarea mijloacelor de protecție. De aceea,
pentru unele asocieri nu a putut fi calculat testul Chi pătrat iar celelalte asocieri sunt negative.
Relațiile dintre scalele chestionarului și consumul de medicamente. Au fost
efectuate calcul e pentru verificarea asocierilor dintre scalele chestionarului și consumul de
medicamente din următoarele categorii: medicamente pentru tensiune, calmante dureri,
calmante pentru nervi, medicamente stomac/intestine, alte medicamente. Aceste asocieri sunt
nesemnificative, explicațiile posibile fiind similare cu cele de la punctul anterior.
Relațiile dintre scalele chestionarului și anumite suferințe. Au fost analizate
asocierile cu următoarele aspecte:
a) dificultăți de utilizare a mâinilor și brațelor : înțepături în degete, noaptea; înțepături în
degete, ziua; dificultăți în folosirea degetelor; degete umflate; scăderea forței degetelor
mâinilor de apucare/strângere; dificultăți de legare a șireturilor; dificultăți de apucare a
obiectelor mici, afectarea senzațiilor de cald/rece la nivelul degetelor; puterea
insuficientă a brațelor.

22
b) probleme de mobilitate corporală: dificultăți de aplecare a trunchiului, dificultăți de
mișcare a picioarelor, lentoare în mișcări;
c) probleme de echilibru : amețeli la mișcarea bruscă a capului, amețeli la aplecare, starea
de amețeală continuă, în anumite perioade; rău de înălțime; rău de mișcare
d) probleme de anxietate : atacuri de panică cu amețeală deprimare, dureri de cap,
e) probleme ale organelor senzoriale : probleme de vedere ș i probleme de auz.
Reamintim că aspectele prezentate mai sus pot interfera cu siguranța lucrului la
înălțime /adâncime. Au fost găsite următoarele asocieri ale scalelor chestionarului cu unele
dintre aspectele enumerate mai sus:
a) Controlul se asociază semnificativ cu: deprimarea (Kendall tau b= 0,193, p<0,05),
scăderea forței de apucare și strângere a mâinilor (Kendall tau b= – 0,181, p<0,05);
insuficienta putere a brațelor (Kendall tau b= – 0, 164, p<0,05);
b) Rolurile se asociază semnificativ c u deprimarea(Kendall tau b= 0, 339, p<0,01) și
durerile de cap (Kendall tau b= 0,323, p<0,001)și scăderea forței de a mâinilor de
apucare și strângere a lucrurilor (Kendall tau b= – 0,298, p<0,02);
Relațiile dintre scalele chestionarului și anumite evaluări globale făcute de
respondenți în raport cu: starea de sănătate, problemele de sănătate afectează performanța
persoanei, viața personală stresantă. Rezultatele obținute sunt următoarele:
a) Cerințele se asociază semnificativ cu evaluările persoanei privind caracterul stresant
al vieții personale (Kendall tau b=0,288, p<0,01);
b) Sprijinul instrumental se asociază semnificativ cu aprecierea persoanei asupra măsurii
în care problemele de sănătate îi influențează performanța în muncă (Kendall tau
b=0,288, p<0,01);
Relațiile dintre scalele chestionarului și modul de alimentație, consumul de cafea,
țigări, alcool, somnul și odihna, lucrul peste program . Asocierile semnificative cu aceste
aspecte sunt prezentate în continuare:
a) Cerințele se asociază semnificativ cu somn ul odihnitor (cât de odihnită se scoală
persoana dimineața) (Kendall tau b=0,189, p<0,05);
b) Controlul asupra muncii se asociază semnificativ cu un comportament alimentar
adecvat (cel puțin o masă caldă pe zi) (Kendall tau b=0,191, p<0,05); fumatul (Kendall
tau b=0,212, p<0,05); orele de somn suficiente (7-8 ore des somn în cel puțin patru
nopți pe săptămână), Kendall tau b=0,226, p<0,05; distracția la sfârșitul de
săptămână, Kendall tau b=0, 239, p<0,01; rămânerile în urmă privind somnul,
Kendall ta u b=0, 216, p<0,05;

23
c) Sprijinul emoțional se asociază semnificativ cu consumul de cafea : (Kendall tau b=0,
159, p<0,05);
d) Rolurile se asociază semnificativ cu consumul de bere (cantitatea de bere consumată):
(Kendall tau b=0, 281, p<0,01);
Relațiile dintre s calele chestionarului și aspecte ale comportamentului în trafic. Au
fost obținute următoarele asocieri semnificative: Controlul asupra muncii se asociază
semnificativ cu: implicarea în accidente (Kendall tau b=0, 188, p<0,05); incidentele ușoare în
trafic (Kendall tau b=0, 184, p<0,05);
Analiza asocierii scalelor chestionarului, ca măsuri ale unor categorii de riscuri
psihosociale, cu măsuri ale unor consecințe potențiale ale acestor riscuri (verificarea
ipotezei nr.5 cu ipotezele de lucru 5.1. – 5.7)
A fost verificată existența unor asocieri dintre constructele măsurate de scalele
chestionarului revizuit și anumite consecințe ale stresului: (a) boli asociate stresului și alte
boli; (b) suferințe specifice sau care influențează performanța și siguranța î n condițiile de
lucru la înălțime/adâncime; (c) comportamentul alimentar; (d) consumul de cafea, țigări,
alcool; (e) somnul și odihna; (f) aspecte ale comportamentului în trafic; (g) o serie de evaluări globale ale respondenților privind, caracterul stresa nt al muncii, caracterul stresant al vieții
personale, starea de sănătate în ultimele 12 luni, consecințele stării de sănătate asupra performanței la locul de muncă.

Rezultate . Asocierile semnificative găsite sunt următoarele:
a) Cerințele se asociază semnificativ cu evaluările persoanei privind caracterul stresant
al vieții personale (Kendall tau b=0,288, p<0,01) și cu somnul odihnitor (cât de
odihnită se scoală persoana dimineața) (Kendall tau b=0,189, p<0,05);
b) Controlul asupra muncii se asociază semnificativ cu: (a) un comportament alimentar
adecvat (cel puțin o masă caldă pe zi) (Kendall tau b=0,191, p<0,05); fumatul (Kendall
tau b=0, 212, p<0,05); (b) orele de somn suficiente (7-8 ore de somn în cel puțin patru
nopți pe săptămână), Kendal l tau b=0,226, p<0,05; (c) distracția la sfârșitul de
săptămână, Kendall tau b=0, 239, p<0,01; (d) rămânerile în urmă privind somnul,
Kendall tau b=0, 216, p<0,05; (e) deprimarea (Kendall tau b= 0,193, p<0,05); (f)
scăderea forței de apucare și strângere a mâinilor (Kendall tau b= – 0,181, p<0,05);
(g) insuficienta putere a brațelor (Kendall tau b= – 0, 164, p<0,05); (h) implicarea în
accidente de trafic (Kendall tau b=0, 188, p<0,05) și incidentele ușoare în trafic
(Kendall tau b=0, 184, p<0,05);
c) Sprijinul instrumental se asociază semnificativ cu aprecierea persoanei asupra măsurii
în care problemele de sănătate îi influențează performanța în muncă (Kendall tau
b=0,288, p<0,01);

24
d) Rolurile se asociază semnificativ cu: (a) deprimarea (Kendall tau b= 0, 339, p<0,0 1);
(b) durerile de cap (Kendall tau b= 0,323, p<0,001); (c) scăderea forței mâinilor de
apucare și strângere a lucrurilor (Kendall tau b= – 0,298, p<0,02); (d) consumul de
bere (cantitatea de bere consumată): (Kendall tau b=0, 281, p<0,01);
e) Sprijinul emoțio nal se asociază semnificativ cu consumul de cafea : (Kendall tau b=0,
159, p<0,05);

În secțiunea „3.5.4 – Concluzii ale etapei a doua ” se arată că pe baza analizelor nr.4,
5, 6, că instabilitatea factorială a fost eliminată prin renunțarea la două scale Relațiile (4 itemi)
și Schimbarea (3 itemi). Cele două scale se bazează pe constructe cu o fundamentare teoretică
mai slabă decât celelalte. Prin eliminarea celor două scale numărul de factori a scăzut de la 7
(în chestionaru l inițial) la 5: Cerințele, Controlul, Sprijinul emoțional, Sprijinul instrumental
și Controlul. În afară de cei 7 itemi ai celor două scale excluse alți 9 itemi au fost înlăturați din celelalte scale fie din cauza încărcării factoriale insuficiente și/sau multidimensionalității.
În final chestionarul cuprinde un număr de 19 itemi, distribuiți astfel pe scale: (a)Cerințele – 3
itemi -; (b) Controlul – 4 itemi – ; (c) Sprijinul -7 itemi (Sprijinul emoțional – 5 itemi – și
Sprijinul instrumental – 2 itemi); (d ) Rolurile – 5 itemi. Singura scală care nu a pierdut niciun
item este scala Roluri.
În ceea ce privește consistența internă obținută, aceasta este satisfăcătoare majoritatea
scalelor obținând valori de peste 0,70. Aceste valori sunt importante având în vedere numărul redus de itemi ai scalelor și subscalelor. Cea mai mică valoare a consistenței interne este
aceea a subscalei Sprijin instrumental fapt explicabil prin faptul că are numai doi itemi
Rezultatele obținute susțin existența unor relații între factorii cu potențial de stresori
măsurați de scalele chestionarul revizuit și sarcini le cognitive de complexitate
crescută(verificarea Ipotezei 3). În același timp nu au relații cu activități le cognitive simple
deoarece acestea nu sunt afectate de stres.
De asemenea asocieri le găsite între scalele chestionarului și o serie de măsuri ale
consecințelor potențiale ale riscurilor psihosociale demonstrează că riscurile măsurate de
acesta pot juca rol de stresori (verificarea ipotezei nr.5 cu ipotezele de lucru 5.1.- 5.7).
Analizele efectuate au arătat că Sprijinul și Controlul joacă un rol moderator în relația
dintre Cerințe și stresul perceput de angajați. Prin aceasta sunt verificate aserțiunile modelului
lui Karasek(verificarea ipotezelor 6, 7 și 8).
Secțiunea „3.5.6 – Exemple de utilizare a chestionarului revizuit în analiza unor
grupuri de angajați” sunt date o serie de exemple legate de utilizarea chestionarului . În finalul
cercetării nr.1, secțiunea „3.6 – Concluziile cercetării nr. 1” prezintă sintetic rezultatele
cercetării.

25
În CAPITOLUL al 4- lea este prezentată CERCETAREA NR. 2 – elaborarea și
validarea CHESTIONARULUI DE IDENTIFICARE A RISCURILOR SPECIFICE
LUCRULUI LA ÎNĂLȚIME/ADÂNCIME ASOCIATE STRESULUI OCUPAȚIONAL.
Cercetarea a avut următoarele obiective (secțiunea “4.1 – Obiectivele și ipotezele
cercetării”):
Obiectivul 1 – Cercetarea unor aspecte ale validității Chestionarului privind unii
factorii care afectează sănătatea și siguranță la locul de muncă în situațiile de lucru la
înălțime/adâncime
Obiective aplicative:
Obiectivul 2. – Identificarea unor riscuri potențial d e stresori prin testarea relațiilor de
asociere dintre diferite categorii de riscuri legate de locul de muncă și stresul ocupațional perceput de angajați.
Obiectivul 3 .- Evidențierea legăturilor lucrului la înălțime /adâncime cu stresul
ocupațional și cu o serie de consecințe potențiale ale stresului – unele probleme de sănătate și
de comportament..

Ipotezele cercetării sunt următoarele
Ipoteza generală 3.1 Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și lucrul
în diferite tipuri de locuri de muncă .
Ipoteze de lucru: Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și:
• Ipoteza de lucru 3.1.1. lucrul în cabinele autovehiculelor -,
• Ipoteza de lucru 3.1.2. lucrul în spațiile tehnice mari(hala, atelier etc.),
• Ipoteza de lucru 3.1.3. lucrul în spații tehnice mici (hală/ atelier / alt tip de
spațiu).
• Ipoteza de lucru 3.1.4. lucrul în spațiile tehnice foarte mici, strâmte chiar pentru o
singură persoană.
• Ipoteza de lucru 3.1.5. lucrul în birourile foarte mare, cu multe persoane,
• Ipoteza de lucru 3.1.6. lucrul în birourile mici, cu una sau cu 2 -3 persoane-
• Ipoteza de lucru 3.1.7. lucrul pe teren, în spații tehnice, situate în interior.
• Ipoteza de lucru 3.1.7. lucrul pe teren, în interior, în birouri sau locuințe.

26

Ipoteza generală 3.2. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
condițiile de microclimat.
Ipoteze de lucru: Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și:
• Ipoteza de lucru 3.2.1. lucrul în condiții de frig/căldură .
• Ipoteza de lucru 3.2.2. lucrul în condiții de umiditate .
• Ipoteza de lucru 3.2.3. lucrul în vânt/curenți de aer.
• Ipoteza de lucru 3.2.4. lucrul în noroi/murdărie .
• Ipoteza de lucru 3.2.5. condițiile de iluminare ale locului de muncă.
• Ipoteza de lucru 3.2.6. expunerea la lumină int ensă (de sudură).
• Ipoteza de lucru 3.2.7. expunerea la zgomot.
• Ipoteza de lucru 3.2.7. expunerea la vibrații.

Ipoteza generală 3.4. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
riscurile de cădere legate de anumite caracteristici ale supr afețelor (alunecoase, instabile).
Ipoteze de lucru: Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și:
• Ipoteza de lucru 3.4.1. riscul de cădere legat de suprafețele aluneacoase.
• Ipoteza de lucru 3.4.1. riscul de cădere legat de suprafețele inst abile.

Ipoteza generală 3.5. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
riscul de cădere legat de mijloacele de urcare/coborâre periculoase.
Ipoteza generală 3.6. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
pozițiile în timpul lucrului .

Ipoteze de lucru: Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și:
• Ipoteza de lucru 3.6.1. pozițiile anormale, dificile, din timpul lucrului.

27
• Ipoteza de lucru 3.6.2. lucrul care necesită mișcare continuă, fără poziție fixă.
• Ipoteza de lucru 3.6.3. lucrul care necesită o singura poziție , cu libertate de
mișcare;
• Ipoteza de lucru 3.6.4. lucrul care necesită o poziție fixă cu mișcări limitate.

Ipoteza generală 3.7. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
efortul fizic .
Ipoteze de lucru: Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și:
• Ipoteza de lucru 3.7.1. efortul fizic generat de urcarea/coborârea cu materiale
si unelte.
• Ipoteza de lucru 3.7.1. aprecierea globală a efortului fizic depus.
• Ipoteza de lucru 3.7.1. ridicarea de greutăți (de 50 kg sau mai mari, între 20 – 50
kg și sub 20 Kg).

Ipoteza generală 3.8. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
expunerea la substanțele explozibile .
Ipoteza generală 3.9. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
substanțele chimice periculoase.
Ipoteza generală 3.10. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
riscurile electrice.
Ipoteza generală 3.11. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
riscurile biologice.
Ipoteza de generală 3.12. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
munca monotonă.
Ipoteza generală 3.13. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
numărul de sarcini care trebuie realizate simultan.
• Ipoteza de lucru 3.13.1. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional
și execuția a două sarcini concomitent.
• Ipoteza de lucru 3.13.2. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional
și execuția a tre i sarcini concomitent .

28

Ipoteza generală 3.14 Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
munca în salturi.
Ipoteza generală 3.15 Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
viteza de lucru.
Ipoteza generală 3.16 Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
gradul de control asupra propriei viteze de lucru.
Ipoteza generală 3.17 Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
lucru în schimburi.
Ipoteza generală 3.18 Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
programul schimburilor.
Ipoteza generală 3.19. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
lucru în program prelungit (lucrul peste program).
Ipoteza generală 3.20. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
caracteristicile activității decizionale.
• Ipoteza specifică 3.20.1 luarea unor decizii care ii influențează pe ceilalți .
• Ipoteza specifică 3.20.2. utilizarea gândirii personale în muncă.
• Ipoteza specifică 3.20.3 necesitatea lu ării unor decizii majore cu asumarea
responsabilității pentru ele .
• Ipoteza specifică 3.20.4. necesitatea luării unor decizii rapide la locul de muncă .
• Ipoteza specifică 3.20.5. deciziile greșite care sunt periculoase pentru
siguranță și calitate .

Ipoteza generală 3.21. Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și
schimbările organizaționale.
Ipoteze de lucru: Există o asociere semnificativă între stresul ocupațional și:
• Ipoteza de lucru 3.21.1. schimbarea sarcinilor de muncă.
• Ipote za de lucru 3.21.2. schimbarea structurii organizatorice .
• Ipoteza de lucru 3.21.3. integrarea într -un nou colectiv de muncă .

29
• Ipoteza de lucru 3.21.4. schimbarea denumirii funcției .
• Ipoteza de lucru 3.21.5. schimbarea condițiilor de muncă .
• Ipoteza de lucru 3.21.6. schimbarea duratei timpului de muncă.
• Ipoteza de lucru 3.21.7. modificarea programului de lucru .
• Ipoteza de lucru 3.21.8. creșterea presiunii temporale.
• Ipoteza de lucru 3.21.9. creșterea responsabilității .
• Ipoteza de lucru 3.21.10. avansarea în funcție .
• Ipoteza de lucru 3.21.11 riscul de disponibilizare .

Ipoteza generală 4.1 – Lucrul la înălțime se asociază semnificativ cu un nivel ridicat
de stres ocupațional .

Ipoteza generală 4.2 – Există o asociere semnificativă între teama resimțită la
înălțime și mărimea înălțimii la care lucrează angajații.
Ipoteze de lucru: Există o asociere semnificativă între teama resimțită la înălțime și:
• Ipoteza de lucru 4.2.1. – mărimea înălțimii la care lucrează cel mai frecvent
angajații.
• Ipoteza de lucru 4. 2.2.- mărimea înălțimii maxime la care lucrează angajații.
Ipoteza generală 4.3.- Există o asociere semnificativă între lucrul la înălțime și
problemele de prehensiune și forță a brațelor.

Ipoteza generală 4.4 – Lucrul la înălțime se asociază cu o serie de probleme de
sănătate, cunoscute pentru legăturile lor cu stresul ocupațional .
Ipoteze de lucru: Lucrul la înălțime se asociază cu:
• Ipoteza de lucru 4.4.1. colesterol crescut .
• Ipoteza de lucru 4.4.2. bolile renale.

30
• Ipoteza de lucru 4.4.3. bolile de inimă .
• Ipoteza de lucru 4.4.4. hipertensiunea .
• Ipoteza de lucru 4.4.5. bolile alergice.
• Ipoteza de lucru 4.4.6. bronșita .
• Ipoteza de lucru 4.4.7. astmul.
• Ipoteza de lucru 4.4.8. alte boli.

Ipoteza generală 4.5. – Lucrul la adâncime se asociază cu o serie de probleme de
sănătate, cunoscute pentru legăturile lor cu stresul ocupațional .
Ipoteze de lucru: Lucrul la adâncime se asociază cu:
• Ipoteza de lucru 4.5.1. colesterol crescut.
• Ipoteza de lucru 4.5.2. bolile renale.
• Ipoteza de lucru 4.5.3. colesterol crescut.
• Ipoteza de lucru 4.5.4. bolile de inimă .
• Ipoteza de lucru 4.5.5. cu hipertensiunea.
• Ipoteza de lucru 4.5.6. bolile alergice.
• Ipoteza de lucru 4.5.7. bronșita.
• Ipoteza de lucru 4.5.8. astmul.
• Ipoteza de lucru 4.5.8. alte boli.

Ipoteza generală 4.6. – Teama resimțită în activitățile cu lucru la înălțime se asociază
semnificativ cu nivelul de înălțime maxim la care a lucrat persoana.
Ipoteza generală 4.7. – Teama resimțită în activitățile cu lucru la adâncime se
asociază semnificativ cu nivelul de adâncime maxim la care a lucrat persoana.
Au fost făcute următoarele analize:

31
A. Găsirea unor dovezi privind validitatea Scala cu item unic de măsurare a
stresului legat de muncă , adaptată după studiul Bristol(Smith, Johal și Wadworth,
2000) și utilizată ca măsură a percepției globale a respondenților. prin verificarea
asocierilor acesteia cu diferite categorii de variabile:
1. variabile socio -demografice : vârsta, statutul marital, sexul, studiile, meseria,
funcțiile, vechimea (în muncă, la actualul loc de muncă, în funcție).
2. consecințele potențiale ale riscurilor fizice și psihosociale și stresului:
3. diferite categorii de comportamente : alimentare, de consum cafea, alcool,
tutun, odihnă, somn etc.
4. diferite tipuri de suferințe: suferințe legate de prehensiune: tulbu rări ale
echilibrului; unele manifestări ale anxietății și deprimarea; probleme de vedere și auz, alte suferințe; consumul de medicamente;
5. boli cunoscute a fi asociate cu stresul și alte boli: (boli ale sistemului
osteomuscular; boli ale inimii; hipertensiunea; boli de natură alergică; astmul;
colesterolul crescut; bronșita; boli ale aparatului urinar;
6. performanța cognitivă măsurată cu probe cognitive și în activități reale
(performanța la volan autoapreciată, amenzi, puncte, accidente și incidente de trafic);
7. caracteristici ale muncii considerate riscuri potențiale pentru apariția stresului
și pentru sănătate și siguranță (riscurile fizice și psihosociale):
8. diferite tipuri de locuri de muncă;
9. anumite condiții de microclimat specifice activității din organi zația în care am
efectuat cercetarea: expunerea la frig/căldură, umiditate, vânt/curenți de aer, noroi/murdărie, iluminat și expunerea la lumină intensă (de sudură), zgomot,
vibrații;
10. lucrul la înălțime și lucrul la adâncime;
11. riscuri de cădere în timpul staționării și/sau deplasării în plan orizontal și în
plan vertical – caracteristici ale suprafețelor (alunecoase, instabile) și mijloace
de urcare/coborâre periculoase;
12. riscuri legate de pozițiile adoptate în timpul lucrului . Au fost luate în
considerare pozițiile anormale, dificile, lipsa poziției fixe în timpul muncii
(continuu în mișcare); poziție unică, dar cu libertate de mișcare; poziție fixă cu mișcări limitate;

32
13. efortul fizic – urcarea/coborârea cu materiale si unelte, aprecierea globală
asupra efortului fizic, ridicarea de greutăți.
14. expunerea la substanțe explozibile;
15. expunerea la substanțe chimice periculoase,
16. expunerea la riscurile electrice;
17. expunerea la riscuri biologice.
18. consecințe în domeniul securității muncii: accidente și avarii, incidente etc.
19. stresul legat de viața personală și diferite aspecte ale acesteia: (a) probleme
legate de soț /soție; (b) probleme legate de copii.; (c) probleme financiare;
(d)problemele locative; (e)problemele cu justiția; (f) alte categorii de probleme
20. verificare relațiilor scalei stresului ocupațional cu modelul Cerințe Control Sprijin a lui Karasek (cu scalele Chestionarului de identificare a riscurilor
psihosociale)
21. verificarea mărimii stresului ocupațional la nivelul eșantionului analizat
(procentelor de angajați cu stres ridicat, stres moderat și stres scăzut).
22. verificarea asocierilor dintre diferitele categorii de riscuri cuprinse în
chestionar cu diferitele categorii de consecințe potențiale. Pentru riscurile
pentru care există date în literatura de specialitate se așteaptă obținerea de
”comportamente” similare cu cele găsite de alți autori: de exemplu, pentru
factorii cunoscuți a se asocia cu stresul ridicat ca de exemplu, stresul și
vibrațiile, se așteaptă, de asemenea, găsirea unei asocier i cu stresul ridicat.
23. verificarea asocierilor scalei cu item unic cu diferite tipuri de consecințe dar și cu factori care pot constitui cauzalitate inversă în generarea
stresului ocupațional (unele suferințe și stările de boală): cu diferite categorii
de comportamente: alimentare, de consum cafea, alcool, tutun, diferite tipuri
de suferințe, boli, performanța la volan, amenzi, puncte, accidente;
24. verificarea asocierii scalei cu stresul legat de viața personală și sursele acestuia (probleme legate de soț/soți e, copii, financiare, locative, altele).
B. verificarea asocierii scalei cu diferite măsuri ale performanței cognitive, măsurate
cu teste cum ar fi : testul de vigilență (PSISELTEVA), testul TAC (de atenție
concentrată, bateria PSISELTEVA)
C. verificarea asocier ilor scalei cu modelul teoretic a lui Karasek Cerințe Control
Sprijin (prin verificarea asocierilor cu scalele Chestionarului factorilor de risc
psihosociali).

33

Eșantionul cercetării este prezentat în secțiunea 4.3. Numărul participanților a fost de
N= 573 din care un număr de 131 au fost eliminați ca urmare a deficiențelor de completare a
chestionarelor. Din cele 442 chestionare valide a fost selecționat în mod aleator un eșantion de
n=221 chestionare, pe care au fos t efectuate analizele prezentate în continuare. Datele au fost
culese în perioada iulie – noiembrie 2009.
La nivelul eșantionului aleator n=221 un număr de 34 persoane formează grupul celor
cu stres ridicat care consideră că munca lor în ultimul an a fost “extrem de stresantă” sau
“foarte stresantă”. În continuare vom prezenta caracteristicile eșantionului cercetării.
Participanții la studiu sunt în majoritate bărbați n=216 ( 97.7%), numărul femeilor
fiind foarte redus de femei n =5 ( 2.3%). Bărbații au vârsta cuprinsă între de 21 și 58 de ani
(media 39.4, ab.std= 7.52) iar femei le, între 37 și 50 (media 43.8, ab.std=5.26). După cum s -a
mai arătat, disproporția dintre bărbați și femei reflectă faptul că meseriile domeniului analizat
sunt specifice bărbațilo r, necesitând solicitări fizice crescute și lucru .
Majoritatea persoanelor incluse în acest eșantion au un nivel scăzut de studii de numai
8 sau 10 clase (62%); doar 29,9% au studii medii și 8,1% studii superioare (numai bărbați). Aceasta se explică prin faptul că meseriile de bază din acest domeniu de servicii nu implică
un nivel superior de calificare în condiții grele.
În ce privește meseriile participanților, majoritatea implică un nivel scăzut de
calificare ca, de exemplu: muncitor peisagist, drenor și curățitor canale, zidar . Alte meserii
impun un nivel mai crescut de calificare: sudor, metrolog, electromecanic, mașinist terasier,
șofer, verificator rețele etc. Ponderea cea mai mare o are meseria de instalator conform
specificului instalațiilor exploa tate în această organizație. Eșantionul cuprinde atât persoane
cu funcții de execuție cât și manageri de toate nivelurile.
Majoritatea persoanelor cuprinse în eșantion sunt căsătoriți 84,6% (186), restul fiind
necăsătoriți 12,2% (27) și 3,2% (7) divorțați sau văduvi.

În secțiunea „4.4 – Instrumentele utilizate în cercetare” este prezentat
CHESTIONARUL PRIVIND RISCURILE SPECIFICE LUCRULUI LA
ÎNĂLȚIME/ADÂNCIME ASOCIATE STRESULUI OCUPAȚIONAL (C.R.S.A.S.O)
are ca scop identificarea principalilor factori de risc generatori de stres ocupațional:
• identificarea factorilor de risc fizici potențial asociați cu stresul ocupațional, specifici
lucrului la înălțime/adâncime în domeniul categoriei de servicii de utilități urbane
analizate: lucru la înălțime /adâncime, condiții de microclimat specifice, diferite
categorii de locuri de muncă, posturi dificile, efortul fizic, expunerea la substanțe
toxice, explozive, riscuri de electrocutare expunerea la accidente, incidente, avarii și
cvasiincidente.

34
• identificarea unor riscuri psihosociale specifice activităților cu lucru la înălțime
/adâncime în domeniul vizat: monotonia muncii, controlul asupra vitezei, activitatea
decizională, munca în schimburi și în program prelungi t,;
• identificarea unor suferințele fizice și de natură psihologică ale personalului care lucrează la înălțime/adâncime. comportamente (alimentar, odihnă, consum de alcool
cafea și tutun) asociate stresului ocupațional;
• identificarea asocierii stresului legat de viața personală cu stresului ocupațional, la personalul care lucrează la înălțime/adâncime;
• identificarea asocierilor existente între unii factori demografici (sex, vârstă, stare civilă, etc. nivel de studii, pregătire profesională, meserie, funcț ie, loc de muncă) și
stresul ocupațional, la personalul care lucrează la înălțime/adâncime.
Principalele categorii de informații culese sunt următoarele (structura chestionarului
este prezentată în detaliu în ANEXA NR.12 din lucrare):
• Meseria;
• Funcția;
• Locul de muncă (în cadrul organizației);
• Situația familială și problemele personale;
• Activitatea profesională, vechimea și trasul profesional
• Condiții la actualul loc de muncă – această secțiune conține întrebări despre
următoarele aspecte:
• Mediul de muncă; (a) tipul locului /locurilor de muncă în care își desfășoară
activitatea; (b) condițiile de mediu și microclimatul de la locul/locurile de muncă (frig/căldură, umezeală, noroi și murdărie, vânt și curenți de aer, iluminat, zgomot,
vibrații); riscuri legate de deplasare, urcare/coborâre, posturi dificile; (c) substanțe
explozibile; (substanțe toxice (gaze, lichide, prafuri), riscuri electrice, riscuri
biologice);
• Efortul fizic : urcare/coborâre de materiale și scule, ridicare greutăți și utilizare de
unelte la înălțime;
• Caracteristici ale conținutului și organizării muncii : principalele sarcini de muncă,
munca monotonă, sarcini simultane, viteza de lucru și controlul asupra vitezei, lucru în schimburi și lucrul în program prelungit, rotirea schimburilor; activitatea decizională
(decizii cu răspundere pentru persoane, pentru siguranță și calitate, rapiditatea
deciziilor, latitudinea decizională;

35
• Implicarea în accidente și avarii (direct sau ca martor),inclusiv implicarea în
cvasiincidente;
• Schimbări produse la locul de muncă în ultimul an (schimbarea locului de muncă,
sarcinilor de muncă, structurii organizatorice, condițiilor de muncă, timpului de
muncă, creșterea/scăderea presiunii temporale, a responsabilității,
retrogradări/avansări, riscul de disponibilizar e;
• Aspecte legate de modul de viață, obiceiuri, odihnă: obiceiuri alimentare, odihnă,
consum cafea, țigări, alcool, calitatea somnului;
• Probleme de sănătate, suferințe și consum de medicamente: Suferințe care pot
interfera cu solicitările fizice specifice situațiilor de lucrul la înălțime/adâncime
(probleme de prehensiune și forța brațelor, de mobilitate corporală, de echilibru, anxietate, senzoriale, diverse boli, inclusiv cele care pot fi asociate cu stresul)
• Aprecieri globale asupra: propriei stări de să nătate în ultimele 12 luni, caracterului
stresant al muncii, caracterului stresant al vieții personale, efectului problemelor de
sănătate asupra siguranței la locul de muncă.
Unele răspunsurile sunt exprimate în termeni de frecvență sub formă de scală Li ckert
cu 5 niveluri exprimând frecvența expunerii (“niciodată”, “rareori”, “deseori “, “totdeauna”),
altele sunt de tip binar – “da”/”nu” – ca, de exemplu, întrebările privind suferințele, bolile pe
care le au respondenții și consumul de medicamente. De asemenea, sunt prevăzute numeroase întrebări deschise în care se cer descrieri de situații, indicarea unor surse concrete pentru
anumite riscuri, exemple, explicații și motivații (de exemplu, ce a provocat teama resimțită în
situațiile de lucru la înălțime/ a dâncime).
Unii dintre itemii privind clasificarea locurilor de muncă, și activitatea decizională au
fost adaptați după Occupational Stress Index ( Belkic, 2000). De asemenea Scala cu item unic
de măsurare a stresului ocupațional și Scala cu item unic privi nd viața personală, au fost
adaptate după Studiul Bristol privind stresul și sănătatea la locul de muncă elaborat de Smith,
Johal, și Wadworth (2000). De asemenea, itemii privind obiceiurile alimentare, lucrul peste
program, relaxarea la sfârșit de săptămână sunt adaptați după Chestionarul de stres 1 din
bateria PSISEL TEVA a RQPlus.
Prin consultarea serviciului de sănătatea și securitatea muncii au fost obținute date
utilizate în elaborarea itemilor privind riscurile specifice situațiilor de lucru la
înălțime/adâncime. Aceste date se referă și la conținutul specific al diferitelor activități,
riscurile pe meserii și locuri de muncă, situația accidentelor de muncă, instruirea muncitorilor
privind diferite categorii de riscuri etc., echipamentele și aparatu ra care asigură protecția
angajaților, starea de sănătate a angajaților (îmbolnăvirile profesionale), aspecte legate de organizarea muncii, schimbări etc. Pentru anumite meserii importante a fost efectuată analiza
muncii .

36
În vederea unei cât mai bunei ada ptări a chestionarului la problemele cu care se
confruntă angajații, potențial generatoare de stres au fost utilizate informații obținute din
interviurile semistructurate cu angajații și managerii privind riscurile de la locul de muncă,
conținutul activită ților,
S-a urmărit asigurarea unui nivel de optim de detaliere astfel încât să poată fi aplicat
angajaților care lucrează la înălțime/adâncime indiferent de meserie, funcție, sau apartenența
la un anumit departament dar sa permită surprinderea unor aspecte specifice acestor categorii
profesionale și activități. Posibilitatea de identificare a riscurilor noi și unor particularități
neprevăzute în itemii chestionarului a fost asigurată prin întrebări deschise.
Percepția globală asupra stresul ocupațional al angajaților este măsurat în chestionar cu
ajutorul Scalei cu item unic privind caracterul stresant al muncii adaptată după studiul Bristol
(Smith, Johal și Wadworth 2000) Conform modelului lui Cox (1993, 1996) între riscuri (fizice
și psihosociale) și consecințele lor potențiale de natură psihologică sau fiziologică există două
căi prin care se manifestă cauzalitatea: una dintre căi este mediată de stres, alta este directă.
De aceea chestionarul urmărește să evidențieze următoarele aspecte :
a) dacă anumite caracteristici ale muncii sunt riscuri pentru sănătatea fizică și
psihologică a persoanei;
b) în cazul în care aspectele respective sunt riscuri reale, evidențierea faptului dacă acestea sunt sau nu mediate de stres.
În contextul analizei transversale, asocierea semnificativă, pe de o parte, a
caracteristicilor muncii cu percepția asupra stresul ui legat de muncă, iar pe altă parte, dintre
aceasta și anumite categorii de consecințe permite luarea în considerare a ipotezei rolul mediator al stresului ocupațional pentru producerea unor efecte asupra sănătății. În chestionar
sunt testate atât riscuri cunoscute pentru asocierea lor cu percepția stresului legat de muncă –
de exemplu, rolul vibrațiilor și a zgomotului în generarea stresului – dar și riscuri mai puțin
cunoscute – cum ar fi cele asociate lucrului la înălțime/adâncime, lucrul în noroi și mu rdărie,
posturile dificile etc. De asemenea, anumite consecințe potențiale ale unor riscuri asupra sănătății și comportamentului sunt cunoscute, astfel încât se poate face ipoteza existenței unei
asocieri între diferite categorii de riscuri și unele dintre aceste consecințe.
În secțiunea „4.5 – Metode de analiză statistică a datelor” se arată că analiza
asocierii dintre variabilele ordinale a fost realizată cu ajutorul coeficientului de corelație
Spearman. În vederea analizei rezultatelor pe itemi s- a folos it testul Chi pătrat al diferenței,
pentru evidențierea semnificației repartiției respondenților pe diferite nivele ale unei variabile și Chi pătrat al asocierii pentru evidențierea asocierii dintre diferite categorii de variabile
nominale Datele au fost p relucrate cu programul statistic PASW18.
În secțiunea 4.6 – Analiza și prezentarea rezultatelor sunt prezentate rezultatele în
raport cu obiectivele și ipotezele cercetării.

37
O primă categorie de rezultate( 4.6.1 – Analiza stresului legat de muncă perceput de
angajați) o formează datele privind incidența stresului ocupațional la nivelul eșantionului
cercetării majoritatea o formează cei care percep munca lor ca de loc stresantă 54,8% (121),
un pic stresantă 15,8% (35), moderat stresantă 13,6%(30), foarte str esantă 12,7%(28) și
extrem de stresantă 2,7% (6). După cum s -a arătat în parte teoretică a lucrării, pentru analiza
stresului sunt relevante nivelele ridicate de stres, care dacă sunt resimțite pe perioade
îndelungate de timp, pot determina consecințe adve rse asupra sănătății fizice și psihice
(Smith,A., Johal., S și Wadworth, E, 2000). În programarea intervențiilor de reducere a
stresului ocupațional din organizații, decidenții trebuie să combată, în primul rând, sursele
organizaționale (riscuri fizice și psihosociale) care sunt asociate nivelului ridicat de stres. De
aceea, sunt necesare analizele prin care se verifică asocierea diferitelor riscuri potențiale cu cele două categorii extreme de stres: stresul ridicat și stresul scăzut. În cazul de față, în
conformitate cu metoda adoptată de autorii Smith, A., Johal., S și Wadworth, E., (2000)
categoriile de răspunsuri “extrem de stresantă” și ”foarte stresantă” formează categoria ”stres
ridicat” și răspunsurile ”deloc stresantă” și ”un pic stresantă”, categor ia ”stres scăzut”. Se
poate observa în tabelul de mai jos că, în categoria cu ”stres ridicat” sunt incluși 15,8% din
participanții la studiu, iar în categoria ”stres scăzut” 70,6% dintre participanți.
În analizele prezentate au fost utilizate cele două var iante ale variabilei care exprimă
percepți a caracterului stresant al muncii, denumită pe scurt ”munca stresantă”: variabila ”
munca stresantă” cu cele 5 niveluri ( 1=„ Extrem de stresantă”, 2=” F. stresantă”, 3=
”Moderat de stresantă”,4= ” Un pic str esantă”, 5 = ”De loc stresantă”); (b) Variabila ”munca
stresantă” cu două niveluri denumită în text și variabila ”stres ridicat/scăzut”.: (1=stres ridicat,
2=stres scăzut ).

În secțiunea „4.6.2 – Aspecte ale validității scalei cu item unic de măsurare a
stresului ocupațional. Asocierea dintre stresul legat de muncă și diferite categorii de
riscuri fizice și psihosociale” (Obiectivul 1) au fost analizate asocierile dintre percepția
muncii stresante cu: (a) variabilele demografice; (b) diferite categorii de co nsecințe ale
riscurilor fizice psihosociale și stresului; (c) anumite caracteristici ale muncii care pot avea
rolul de riscuri generatoare de stres și îmbolnăvire.
A. Asocierea cu vârsta participanților. Asocierea dintre cele două variabile este
semnificativ ă din punct de vedere statistic: Chi pătrat =11,717, df=4, p= 0,022, p<0,05.
Categoriile extreme de vârstă – 21-24 ani și 55- 58 ani – cuprind în proporția egală
persoane cu stres ridicat și persoane cu stres scăzut. În restul categoriilor de vârstă sunt
preponderente persoanele cu stres redus. În categoriile 25 -34 ani 15,0% sunt persoane cu
stres ridicat, în grupa 35 -44 ani proporția persoanelor cu stres ridicat scade la 12,1%, iar în
grupa 45- 54 proporția persoanelor cu stres ridicat crește la 26,6%.
B. Asoc ierea cu sexul . În grupul analizat asocierea dintre sex și stresul ridicat/scăzut
este nesemnificativă statistic: Chi pătrat =1,119, df=1, p= 0, 588, p>0,05.

38

C. Asocierea cu statutul marital. Asocierea dintre variabila ”statutul marital” cu cele trei
niveluri (necăsătorit, căsătorit și divorțat/văduv) cu variabila ”stresul legat de muncă
ridicat/scăzut” este nesemnificativă din punct de vedere statistic: Chi pătrat =0,019, df=2,
p= 0, 991, p>0,05.
D. Asocierea cu studiile . Proporția persoanelor stresate crește cu nivelul de studii: în
categoria celor cu 8 -10 clase 16%(20) resimt un nivel ridicat de stres, în categoria celor cu
liceu și studii postliceale, 16,7%(9), iar din categoria celor cu studii superioare, 45,5% (5).( Chi pătrat = 6,047, df=2, p=0, 049, p<0,05).
E. Asocierea cu meseriile și funcțiile este semnificativă din punct de vedere statistic și cu
variabila ”meserii” Chi pătrat = 35,807, df=18, p=0,008, p<0,05).
F. Asocierea cu meseriile și fu ncțiile. În grupul cu stres ridicat ponderea cea mai mare o au
instalatorii – 28,6%(10) -, categoria inginerilor și subinginerilor -14,3%(5), verificatorii
canale și șoferii – câte 11,4%(4) -, drenorii și curățitorii canale și muncitorii necalificați –
fiecar e categorie cu 8,6% (3) -, lăcătuș mecanic și tehnician -cu câte 5,7%, (2) -,
electromecanici și zidari – câte 0,5% (1) fiecare – . Următoarele meserii nu au niciun
reprezentant în categoria persoanelor cu stres ridicat legat de muncă: agent tehnic, mașinist t erasier, muncitor peisagist, strungar, sudor, verificator rețele, magazioner,
metrolog și compresorist. Asocierea variabilelor ”categorii de funcții” și ”stres ridicat/scăzut” este semnificativă din punct de vedere statistic:( Chi pătrat = 23,133, df=3,
p=0, 000, p<0,05). în categoria managerilor de nivel înalt 66,7% (2) resimt un nivel ridicat
de stres. La nivelul managerilor de nivel mediu 83% (5) fac parte din categoria celor cu stres ridicat, iar din categoria managerilor de primă linie doar 21% (4). Dintre executanți
doar 14,7% resimt un nivel ridicat de stres.
G. Asocierea cu vechimea în muncă, vechimea la actualul loc de muncă și cu vechimea
în funcție. Vechimea ca măsură a duratei de expunere la condițiile de muncă a fost luată
în considerare ca: (a) vechime în muncă, (b) vechime la locul de muncă și (c) vechime în
funcție. Nici una dintre cele trei forme nu se asociază semnificativ cu stresul ocupațional
ridicat/scăzut . Acest rezultat sugerează faptul că pot fi numeroși factori care moderează
relația dintre expunerea la anumite condiții de muncă și stresul ocupațional .
H. Asocierea cu diferite categorii de probleme personale, Variabilele analizate sunt
următoarele: (a) probleme legate de soț /soție; (b) probleme legate de copii.; (c) probleme
financiare; (d) problemele locative; (e) problemele cu justiția; (f) alte categorii de
probleme. De asemenea, se prezintă relația dintre stresul ocupațional și evaluarea globală a stresului legat de viața personală.. Au fost găsite asocieri semnificative doar cu:
probleme legate de soț/soție”( : Chi pătrat = 4,537, df=1, p=0,033, p<0,05.), probleme cu
copiii(Chi pătrat = 4,165, df=1, p=0,48, p<0,05), veniturile insuficiente ( Chi pătrat = 14,820, df=1, p=0,000), dificultăți în obținerea împrumuturilor (Chi pătrat =28,230, df=4,

39
p=0,000), dificultăți în returnarea datoriilor (Chi pătrat = 11,761, df=1, p=0,001),
probleme cu justiția ( Chi pătrat =4,150, df=1, p=0,042, P<0,05)
I. Asocierea cu viața personală stresantă este semnificativă statistic (r=0,572, p<0,01)

Asocierea scalei cu item unic de evaluare a stresului ocupațional cu performanța
cognitivă. După cum s -a arătat la secțiunea de prezentarea metodologiei cercetării vom
prezenta asocierile scalei cu următoarele probe cognitive: (a) testul TAC (bateria PSI
SELTEVA).; (b) testul de Vigilență (bateria PSI SELTEVA); (c) cu autoevaluarea
performanței la volan; (d) testului TRSC Șoferi (Timp de Reacție la Stimuli Complecși,
bateria pentru șoferi profesioniș ti PSIRUTEVA).
Asocierea scalei de măsurare a stresului ocupațional cu de Vigilență (bateria PSI
SELTEVA) și cu autoevaluarea performanței la volan . Rezultatele au fost obținute pe un
grup de n=72 angajați examinați pentru conducerea autoturismului pus la dispoziție de
societatea angajatoare. S -au găsit corelații semnificative între scala de măsurare a stresului
ocupațional și următorii parametri ai testului de Vigilență (bateria PSI SELTEVA): (a) răspunsuri întârziate, ( r= – 0,244, p<0,05) și (b) coeficientul de performanță ( r=0,248,
p<0,05). S -au obținut corelații nesemnificative cu următorii parametri: (a) omisiuni,( r=-0,085,
p<0,05); (b) răspunsuri greșite,( r= -0,111, p<0,05); (c) erorile de discriminare,( r=0,125,
p<0,05); (d) media timpului de reacție ( r= -0,193, p<0,05) și (e)abaterea medie standard a
timpului de reacție r= -0,193).
La nivelul aceluiași eșantion s- au găsit corelații nesemnificative ale scalei de stres
ocupațional cu: (a) autoevaluarea performanței la volan r=0,194, p>0,05; (b) numărul de
puncte primite pentru abaterile de la regulile de circulație r=0,141, p>0,05; (c) numărul de
amenzi din ultimul an ( r=0, 095, p>0,05). Este de remarcat, faptul că, deși autoevaluarea
performanței la volan nu corelează semnificativ cu scala de măsurare a stresului ocupațional,
performanța măsurată obiectiv corelează cu stresul ocupațional perceput. Probabil că, între percepția caracterului stresant al muncii și percepția asupra propriei performanțe, intervin
factori moderatori care reduc forța acestei rela ții.
Asocierea scalei cu parametrii testului TRSC Șoferi (Timp de Reacție la Stimuli
Complecși, bateria pentru șoferi profesioniști PSIRUTEVA). Testul a fost aplicat pe un
număr de 64 șoferi profesioniști (transport marfă, autospeciale de gabarit mare, ut ilaje pentru
lucrări terasamente). Rezultatele arată că asocierile scalei de măsurare a stresului ocupațional
cu parametrii testului sunt nesemnificative. Aceste rezultate ar putea fi explicate, pe de o
parte, prin faptul că testul nu implică un grad foart e mare de dificultate pentru acești șoferi, iar
pe de altă parte, în acest domeniu erorile sunt inacceptabile, deoarece în afara sarcinii de conducere pe drumurile publice, unii dintre ei au de executat lucrări de precizie – săpat
șanțuri, piconat, încărca tul materialului excedentar în autobasculante – . Menținerea controlului
performanței (prin mobilizare voluntară și stăpânirea emoțiilor) constituie un factor important

40
al exercitării meseriei ce are un rol moderator puternic a relației dintre stresul resim țit și
performanță.
După cum s -a mai arătat în paginile anterioare, se așteaptă ca nivele ridicate de stres
pot afecta performanța cognitivă în cazul unor sarcini solicitante dar nu perturbă
comportamentul în sarcinile simple.
Asocierea scalei de măsurare a stresului ocupațional cu testul TAC (bateria PSI
SELTEVA) . Acest test solicită intens atenția concentrată care trebuie susținută la nivel
adecvat vitezei de derulare a probei pentru observarea rapidă a stimulilor țintă; de asemenea, este necesar un răspuns motor prompt în momentul observării stimulilor respectivi. Analizând
rezultatele obținute pe un grup de n=63, persoane care lucrează la înălțime/adâncime și conduc autoturismul de serviciu, se constată că Scala de măsurare a stresului ocupațion al
corelează semnificativ cu parametrul greșeli al părții a II -a a testului TAC, cea mai solicitantă,
prin viteza crescută de derulare a stimulilor ( r= 0,248, p<0,05).

Asocierea dintre stresul ocupațional și diferite tipuri de consecințe potențiale asupra
comportamentului sănătății fizice și psihice
Cu privire la problemele de sănătate, trebuie menționat faptul că întreg personalul
participant la cercetare este supus, în conformitate cu legislația în vigoare, unei supravegheri
continue de serviciul de med icina muncii. De asemenea, în locurile de muncă ce implică
lucrul la înălțime/adâncime sunt menținute numai persoanele care au starea de sănătate adecvată pentru a face față solicitărilor specifice. Persoanele care au afecțiuni de natură
medicală care sunt generate și/sau pot agravate de expunerea la condițiile existente la locul lor
de muncă sunt redirecționate către alte locuri de muncă. Acest aspect poate avea efecte asupra evaluării riscurilor în sensul subevaluării acestora
Asocierea dintre stresul ocu pațional și comportamentele alimentare, consumul de
cafea, țigări, alcool. Stresul legat de muncă perceput de respondenți se asociază
nesemnificativ cu comportamentul alimentar sănătos (cel puțin o masă caldă pe zi)
(r
s=0,061, p>0,05), cu frecvența consumului de cafea ( rs=0,023, p>0,05), și cantitatea de
cafea consumată (rs=0,093, p>0,05), cu frecvența fumatului( rs=-0,027, p>0,05), și numărul
de țigări( rs=0,002, p>0,05). De asemenea, am găsit corelații nesemnificative cu frecvența
consumului de alcoo l (rs=0,104, p>0,05), cu cantitatea de bere ( rs=0,039, p>0,05) și de vin
(rs=-0,034, p>0,05). În ce privește consumul de băuturi tari, s -a găsit o corelație negativă
semnificativă ( rs= -0,497, p<0,05). Un factor important cu influență asupra consumului de
alcool este acela că majoritatea angajaților conduc autoturisme de serviciu și/sau utilaje sau
sunt șoferi profesioniști, ceea ce face ca să consume mai rar alcool și mai ales băuturi tari.
Asocierea dintre stresul ocupațional și numărul de ore de somn, di stracția la
sfârșit de săptămână, odihna suficientă în concediu. Stresul ocupațional măsurat cu scala
cu item unic, corelează nesemnificativ cu numărul de ore de somn (cel puțin 7 -8 ore, de 4 ori

41
pe săptămână) ( rs=0,081, p>0,05), cu distracția la sfârșit d e săptămână (rs=0,057, p>0,05).
Corelează slab, dar semnificativ cu odihna suficientă în concediu ( rs=0,191, p<0,01).
Asocierea stresului ocupațional cu diferite aprecieri subiective legate de calitatea
somnului. Au fost găsite corelații semnificative cu: frecvența insomniilor (rs=0, 253,
p<0,01), cu somnul insuficient (“am rămas în urmă cu somnul”) (rs=0, 317, p<0,01), și
calitatea somnului(“cât de odihnit mă scol dimineața”) (rs=0, 271, p<0,01).
Asocierea stresului ocupațional cu suferințe legate de prehensiune. Au fost găsite
asocieri semnificative cu următoarele simptome: (a) înțepături în degetele la mâini, noaptea
(Chi pătrat = 11,892, df= 1, p=0,001); (b) dificultăți de a se lega la șireturi (Chi pătrat
=15,958, df=1, p=0,015).
Asocierea stresului ocupațional cu tulburări ale echilibrului, cu anxietatea și
deprimarea. Au fost găsite asocieri semnificative cu următoarele aspecte: (a) răul de înălțime
(Chi pătrat =4,661, df=1, p=0,031); (b) atacuri de panică cu amețeală (Chi pătrat =17,492,
df=1, p=0,000); (c) deprimarea (Chi pătrat =19,630, df=3, p=0,000);
Asocierea stresului ocupațional cu alte suferințe, este semnificativă statistic (Chi
pătrat =32,170, df=3, p=0,000) și se referă în general, la suferințe legate de diferite boli
cronice, nemenționat e în lista maladiilor din chestionar.
Asocierea stresului ocupațional cu boli care pot fi cauzate /agravate de stres și
alte boli. Au fost găsite asocieri semnificative cu următoarele categorii de afecțiuni medicale
asociate stresului: (a) boli ale sistemu lui osteomuscular (Chi pătrat = 11,675, df=1, p=0,001);
(c) boli ale inimii (Chi pătrat =8,768, df=1, p=0,003); (d) hipertensiune (Chi pătrat =7,972,
df=1, p=0,005); (e) boli alergice (Chi pătrat =8,768, df=1, p=0,003); (f) astmul (Chi pătrat
=4,481, df=1, p=0,034) . S-a găsit o asociere nesemnificativă cu colesterolul crescut (Chi
pătrat =0,619, df=1, p=0,431), bronșita (Chi pătrat = 2,739, df=1, p=0,098).

În ceea ce privește alte boli decât cele recunoscute a avea legături cu stresul s-au
găsit legături între stresul ocupațional și alte boli, cum ar fi: afecțiuni ale aparatului urinar
(Chi pătrat = 13,330, df=1, p=0,001) și alte categorii de boli (Chi pătrat = 4,481 , df=1,
p=0,034).
Următoarele aprecieri globale corelează semnificativ cu stresul ocupațional:(a) starea
de sănătate in ultimele 12 luni (rs=0,477, p<0,01); (b) problemele de sănătatea afectează
performanța în muncă ( rs=0,378, p<0,01);

42
Stresul ocupațional și asocierea sa cu diferitele caracteristici ale muncii (riscurile
fizice și psihosociale)
Pentru ca anumite caracteristici ale muncii să poată fi considerate riscuri de producere
a stresului, ele trebuie să fie prezinte se asocieze cu măsuri ale stresului ocupațional.
Prezentăm, în continuare relațiile dintre stresul ocu pațional și: (a) diferite tipuri de locuri de
muncă; (b) anumite condiții de microclimat specifice activității din organizația în care am efectuat cercetarea – expunerea la frig/căldură, umiditate, vânt/curenți de aer, noroi/murdărie,
iluminat și expunerea la lumină intensă (de sudură), zgomot, vibrații; (c) lucru la înălțime și
lucrul la adâncime, lucrul la sol; (d) riscuri de cădere în staționarea și/sau deplasarea în plan
orizontal și în plan vertical – caracteristici ale suprafețelor (alunecoase, instab ile) și mijloace
de urcare/coborâre periculoase; (e) poziții în timpul lucrului – anormale,dificile; continuu in
mișcare, fără poziție fixă; o singura poziție cu libertate de mișcare; poziție fixă cu mișcări
limitate; (f) efortul fizic – Urcarea/coborârea cu materiale si unelte, aprecierea globală asupra
efortului fizic, ridicarea de greutăți. Au fost analizate și asocierile stresului ocupațional cu alte categorii de riscuri: Expunerea la substanțe explozibile, substanțe chimice periculoase,
riscurile elect rice și biologice.

Asocierea dintre diferite tipuri de locuri de muncă și stresul ridicat/scăzut legat
de muncă .Numai locurile de muncă mobile (lucrul pe teren) situate afară prezintă o asociere
semnificativă cu stresul (Chi pătrat = 7,023, df=1, p=0,008, p>0,05)
Condiții de microclimat. Dintre condițiile de microclimat incluse în chestionar numai
următoarele prezintă asocieri semnificative cu stresul: lucrul în zgomot(: Chi pătrat =15,532,
df=4, p=0,004), necesitatea d e a ridica vocea pentru a fi auzit (Chi pătrat =31,718, df=4, p=0,
000), locul de muncă zgomotos, dar în care se poate vorbi normal pentru a fi auzit(Chi pătrat
=9,985, df=4, p=0,041, p< 0,05.), vibrațiile (Chi pătrat =30,351, df=4, p=0, 000.).
Asocierea cu suprafețelor alunecoase este semnificativă pentru: suprafețele
alunecoase (Chi pătrat = 13,262, df=4, p=0, 010),.
Asocierea cu pozițiile de lucru dificile este semnificativă din punct de vedere statistic
( Chi pătrat = 29,568, df=4, p=0, 000) ., mișcarea ,continuă fără poziție fixă (Chi păt rat =
10,029, df=4, p=0, 040, p< 0,05) ,
Asocierea cu efortul fizic. Stresul ocupațional se asociază semnificativ cu efortul fizic
foarte mare( Chi pătrat 11,613, df=4, p=0, 020, p<0,05)
Asocierea cu expunerea la substanț e explozibile este semnificativă statistic (:Chi
pătrat = 30,473, df=4, p= 0,000)
Asocierea cu expunerea la substanțe chimice periculoase este semnificativă cu
stresul legat de muncă (Chi pătrat = 10,000, df=4, p= 0, 040, p<0,05).

43
.Asocierea cu riscurile electrice este semnificativă (Chi pătrat = 21,011, df=4, p=
0,000)
Asocierea cu riscurile biologice este semnificativă ( Chi pătrat = 19,658, df=4, p=
0,001).

A fost analizată asocierea dintre stresul ocupațional ridicat și o serie de aspecte
legate de organizarea muncii (riscuri psihosociale). Au fost găsite asocieri semnificative cu
următoarele aspecte: ”trei sau mai multe sarcini” care trebuie realizate simultan pentru
categoria funcțiilor de execuție. (Chi pătrat = 9,683e, df=4, p= 0,044, p>0,05), viteza de lucru
(Chi pătrat = 25,038, df=4, p= 0, 000)., lipsa controlului asupra propriei viteze de muncă (Chi
pătrat = 17,787, df=4, p= 0,002, p<0,05), • control parțial asupra propriei viteze de muncă
(Chi pătrat = 9,760, df=3, p= 0,013, p<0,05)

Asocierea cu lucrul peste program este semnificativă (Chi pătrat = 11,832, df=4, p= 0,
019, p<0,05.)
Au fost de asemenea, găsite asocieri semnificative ale stresului ocupațional cu aspecte
ale activității decizionale cum ar fi: decizii care îi influențează pe ceilalți (Chi pătrat = 15,132,
df=3, p= 0,002, p<0,05), deciziile greșite periculoase pentru siguranță și calitate ((Chi pătrat =
21,185, df=4, p= 0,000).
Dintre diferitele schimbări ce se pot produce în muncă , se asociază semnificativ cu
stresul ocupațional numai creșterea presiunii temporale (Chi pătrat = 27,554, df=1, p=0,000.).
În secțiunea 4.6.3 – Cercetarea privind identificarea paternurilor de riscuri
asociate lucrului la înălțime/adâncime, stresul legat de muncă și consecințele potențiale
asupra unor comportamente și asupra sănătății se face analiza situațiilor de lucru la
înălțime/adâncime specifice organizației . De asemenea sunt analizate relațiile dintre lucrul la
înălțime, teama de înălțime și stresul ocupațional.
În secțiunea 4.7 – CONCLUZIILE CERCETĂRII NR. 2 sunt prezentate în
sinteză, rezultatele obținute. La nivelul grupului analizat, următoarele caracteristici fizice ale
muncii prezintă asocieri semnificative cu stresul ocupațional ridicat:
• dintre toate locurile de muncă analizate numai cu lucrul afară;
• dintre condițiile de microclimat zgomotul de la locul de muncă, necesitatea de a
ridica vocea pentru a fi auzit și lucrul într- un loc de muncă zgomotos, dar în care
se poate vorbi normal pentru a fi auzi și expunerea la vibrații, aceste aspecte fiind
în concordanță cu rezultatele din lit eratură;

44
• riscul de cădere ca urmare a suprafețelor alunecoase, pozițiile de lucru dificile,
mișcarea continuă în timpul lucrului sau dimpotrivă necesitatea de a menține o
singura poziție, dar cu libertate de mișcare ;
• expunerea la substanțe explozibile ;
• expunerea la substanțe chimice periculoase (cum ar fi, monoxidul și bioxidul de
carbon, hidrogenul sulfurat,metanul, ozonul clorul, hidroxidul de sodiu).
După cum se poate vedea, din lista destul de lungă de riscuri luate în considerare,
numai o parte se asociază cu stresul ocupațional. Caracterul semnificativ/nesemnificativ al asocierilor găsite nu ține numai de natura riscurilor ci și de mărimea lor (unele au fost foarte
mult reduse prin măsuri de îmbunătățire a condițiilor de muncă – de exemplu, înlocui rea
scărilor verticale rupte, introducerea unor dispozitive de ridicat greutăți pentru reducerea efortului la locul de muncă, etc.).
Totuși anumite riscuri extrem de periculoase. cum ar fi gazele toxice. se asociază, în
continuare, semnificativ cu stresul , cu toate că au fost posibilități de identificare a prezenței
lor cu ajutorul detectoarelor, sau mijloace de protecție cum ar fi măștile de gaze și au fost făcute antrenamente de utilizare a dispozitivelor respective.
S-a constat, de asemenea, că asocierea dintre riscurile electrice și cele biologice și
stresul ocupațional este semnificativă din punct de vedere statistic, deci ipoteza nr.2 de la obiectivul 2 se confirmă. Aceste două riscuri, ca și cele privind substanțele chimice și cele
explozibile, sunt foarte mari, ceea ce le deosebește fiind faptul că în situațiile de muncă ale
persoanelor care lucrează la înălțime/adâncime prezența lor nu poate fi detectată pentru ca angajații să se poată feri de ele (de exemplu, în săpături sau în diferite alte instal ații pot apare
curenți electrici imprevizibili de la diferite cabluri neizolate (defecte) aflate în contact cu părțile metalice a instalațiilor de apă).
Legat de riscurile psihosociale (legate de organizarea muncii) cuprinse în chestionar,
am găsit următoarele asocieri semnificative cu stresul ocupațional:
a) execuția de sarcini simultane multiple (o singură sarcină, sau a două sarcini, numai
pentru meseria de instalator iar trei sau mai multe sarcini pentru categoria funcțiilor de
execuție, în ansamblul ei) ;
b) viteza de lucru ¸ iar în analiza pe meserii numai pentru instalatori și executanți, în
general. Relația stresului rămâne nesemnificativă pentru managerii de toate
nivelurile,ca urmare a controlului mai mare pe care îl au asupra propriei activități;
c) lipsa controlului asupra vitezei de lucru și cu un control parțial asupra vitezei ;
d) lucrul în schimburi , numai pentru persoanele care lucrează uneori în schimburi;
e) lucru în program prelungit ;
f) luarea unor decizii care ii influențează pe ceilalți ;
g) Luarea unor decizii majore și asumarea responsabilității pentru ele ;
h) Deciziile greșite periculoase pentru siguranță și calitate ;

45
i) Schimbarea duratei timpului de muncă;
j) Creșterea presiunii temporale .
Aceste asocieri constituie indicii că factorii respectivi sunt str esori potențiali.
Identificarea acestor asocieri orientează analiza riscurilor către un grup restrâns de factori.
Acești factori pot fi supuși unor analize suplimentare în colectivul desemnat(conform
prevederilor legale) pentru evaluarea riscurilor. Acest colectiv poate lua decizii de investigare
prin alte metode suplimentare a unora dintre riscurile asociate stresului (interviuri cu
personalul, determinări obiective ale unor noxe, evaluări ale condițiilor ergonomice de muncă,
etc. ) și vor decide, în final , dacă riscurile respective sunt acceptabile sau trebuie luate măsuri
de prevenire pentru combaterea lor.
Chiar dacă asocierile sunt semnificative, numărul mic de persoane afectate poate
conduce către măsuri orientate către soluții locale (aplicate numai la un loc de muncă sau
la nivelul indivizilor afectați. După cum s -a arătat în partea teoretică, măsurile de prevenire
la nivel organizațional sunt implementate numai pentru stresorii colectivi (care afectează
un număr mare de persoane). Când numărul persoa nelor afectate este mic și analiza unui
stresor poate conduce la identificarea persoanei, psihologul și ceilalți membri ai echipei de
analiză a riscurilor trebuie să ia toate măsurile pentru a nu permite violarea confidențialității și
a nu afecta imaginea și relațiile persoanei cu șefii și colegii.
Lucrul la înălțime se asociază nesemnificativ cu stresul legat de muncă, se asociază
semnificativ cu bolile de inimă și bronșita și problemele de sănătate renale, cu tulburările de
echilibru (itemul “ uneori mă s imt în mod continuu amețit “, “răul de înălțime”). Dintre
suferințele care pot interfera cu utilizarea mâinilor la înălțime lucrul la înălțime (dificultăți
legate de utilizarea degetelor). Lucrul la înălțime se asociază nesemnificativ cu teama
resimțită la înălțime. De asemenea, teama nu este legată de nivelul de înălțime ci de alte
condiții de muncă periculoase.
Aceste date constituie indicii pentru susținerea concluziei că atât în cazul lucrului la
înălțime, cât și în cazul lucrului la adâncime consecințele asupra sănătății sunt directe, stresul având un rol mediator redus. Subliniem din nou, că aceste rezultate trebuie considerate, în
bună măsură, ca fiind efecte ale politicilor organizaționale implementate în ultimii ani, care au
avut ca scop îmbunătățir ea continuă a siguranței, a condițiilor de muncă, sănătății și stării de
bine a angajaților la locul de muncă. Analizele prezentate mai sus, scot în evidență faptul că
un număr foarte redus dintre participanții la studiu în situațiile de lucru la adâncime -doar
3,8% (8) – au simțit teama legată de acestea, dar totuși, asocierea dintre teamă și lucrul la
adâncime este semnificativă. Trebuie menționat că acest procent poate fi influențat de
aplicarea continuă a procedurilor organizaționale prin care se limitea ză expunerea persoanelor
la situațiile de muncă la adâncime care le provoacă teamă. Aceste proceduri se aplică și pentru
situațiile de lucru la înălțime.
În ce privește teama de lucru la adâncime aceasta nu se asociază cu adâncimea la care
persoanele lucrează cel mai des și nici cu adâncimea maximă la care au lucrat. Sentimentul de teamă este produs de alți factori situaționali – alte riscuri asociate – , legați de neefectuarea

46
lucrărilor de asigurare a malurilor, mijloace de urcare -coborâre periculoase, ris cul de a lovi, în
timpul săpatului, un cablu electric, sau o conductă de gaze etc., lucrul pe conductele sub
presiune, intrarea în canalele colectoare de mari dimensiuni, sau dimpotrivă în spații foarte
strâmte etc.
Lucrul la adâncime se asociază semnificativ cu insuficienta forță a brațelor. “Lucrul la
adâncime” are legături nesemnificative cu categoriile de afecțiuni asociate stresului, cu alte
categorii de boli, cu percepția globală asupra sănătății și cu consumul de diferite
medicamente. Nu există legături semnificative nici cu manifestări anxioase cum ar fi atacurile de panică și nici cu stările de deprimare
În secțiunea “4.8 – utilitatea practică a instrumentului și posibilitățile de dezvoltare” se
discută modul în care poate fi folosit instrumentul.
El poate servi la construirea unei baze de date multianuale, utilă pentru
monitorizarea consecințelor schimbărilor produse, în timp, la nivelul organizației.
De asemenea, este util în monitorizarea efectelor produse de intervențiile de
combaterea a riscurilor și stresului organizațional. Permite analiza unui număr mare de
riscuri specifice lucrului la înălțime a sociate activităților din domeniul utilităților urbane (apă
și canalizare). Prin întrebările deschise pot fi identificate riscuri noi neincluse în
chestionar. Instrumentul are o structură flexibilă permițând includerea unor itemi noi.
Permite comparații în tre diferite meserii, locuri de muncă , etc. păstrând accesul la
informațiile privind particularitățile situațiilor de muncă.
Existența întrebărilor deschise permite identificarea unor riscuri noi. Datele
obținute pot fi utilizate de manageri, personalul sp ecializat în securitatea muncii cât și
de către medicii de medicina muncii.
Acest chestionar oferă informații utile pentru procesul de instruire a personalului
în domeniul securității muncii.
În încheierea lucrării “ CAPITOLUL 5 – Concluzii generale” evidențiază
contribuțiile și limitele lucrării. Dintre contribuții amintim: Abordarea interdisciplinară a problematicii riscurilor psihosociale și stresului ocupațional, luarea în considerare a cerințelor
legale în domeniul sănătății și securității muncii, caracterul de mare actualitate a metodelor
propuse. De asemenea, un aspect de noutate este analiza situațiilor de lucru la
înălțime/adâncime în legătură cu stresul ocupațional și consecințele acestuia. Dintre limitele
lucrării menționăm câteva aspecte: (a) lipsa posibilității de validare a chestionarelor în
cadrul unui ciclu complet de management al riscurilor din cauză că în organizația în care a
fost efectuată cercetarea nu se face gestiunea riscurilor și stresului; (b) lipsa echipei în
realizarea cercet ării a limitat posibilitatea de prelucrare a unui volum mai mare de date (mai
ales în cazul celui de al doilea chestionar) care permită abordarea unor design -uri de cercetare
mai complexe (de tip longitudinal); (c) faptul că adaptarea primului chestionar a fost

47
realizată pe populația unei singure organizații și într -un singur domeniu de activitate
impune anumite rezerve față de rezultatele obținute în alte organizații.
Cele două instrumente pot fi utilizate în scop preventiv , permițând identificarea și
eliminarea sau limitarea caracteristicilor nocive ale muncii înainte ca ele să genereze
consecințe grave asupra sănătății. De asemenea, bazele de date realizate cu ajutorul acestor
instrumente pot fi utile și în analiza cauzelor îmbolnăvirilor produse ca urmar e a stresului
ocupațional generat de condițiile adverse de muncă.
Prin conținutul său această lucrare aduce o serie argumente în favoarea
susținerii rolului pe care îl pot avea psihologii din domeniul psihologiei muncii și
organizaționale în evaluarea ri scurilor psihosociale și stresului ocupațional .