Analiza re țelelor sociale [601967]

Analiza re țelelor sociale

Timișoara, 2005 Mircea Mitru țiu

Sumar

I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale
Rețeaua social ă
Aplicații ale teoriei re țelelor sociale
. Aplicații în științele sociale
. Aplicații populare
. Rețelele sociale pe Internet
Analiza re țelelor sociale
. Gradele
. Conectivitatea (pun țile)
. Apropierea
Cei care dep ășesc grani țele
Jucătorii periferici
Centralizarea re țelei
Matrici ale re țelelor
Metode ale analizei re țelelor sociale
Sociabilitatea productiv ă și dezvoltarea
Cum să aduci săracul și marginalul în fluxul dezvolt ării?
Interacțiunile dintre oameni sunt guvernate de modele și tipare comportamentale
Ce este sociometria?
Teoria grafurilor
Analiza comportamentelor solidare în diferite contexte sociale
. Analiza solidarit ății în contexte informale
. Analiza solidarit ății în contexte formale
Solidaritatea în context
. Solidaritatea empatic ă. Familia și rețelele sociale
. Solidaritatea în organiza ții

II. Aplica ții în business și organiza ții ale analizei re țelelor sociale
Puterea leg ăturilor slabe
Organiza ția care înva ță
Tranziția de la plan la clan
Cărțile mici care provoac ă diferențele mari

III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale
Mai deștept și mai simplu: o introducere în metodologia software-ului social online
Învățăm: software-ul social și e-learning
Uneltele de tip surs ă deschisă (open source)
Wiki
Uneltele analizei re țelelor sociale
Nu este Google cel mai important motor de c ăutare pentru re țelele sociale?
Extindeți circumferin ța cercului social propriu!
Neogen lanseaz ă serviciul de social networking Neogen Network
Un fenomen digital care va schimba lumea: blog-ul
Blog-urile și politica
Statistici
. Bloguri dup ă țară
. Bloguri dup ă cuvinte-cheie

Analiza re țelelor sociale
1I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Rețeaua social ă

O rețea socială este o hart ă a relațiilor dintre indivizi ce indic ă modurile în care
ei sunt conecta ți prin diverse grade de familiaritate social ă pornind de la
cunoștințe întâmplătoare până la legături familiale puternice.

Teoria re țelelor sau analiza re țelelor sociale este o tehnic ă utilizată în
sociologie, antropologie și în studiile organiza ționale și se concentreaz ă asupra
felului de a rezolva problem ele, de a conduce organiza țiile și de a atinge
obiectivele propuse. Rețelele sociale se refer ă și la o categorie de aplica ții online ce ajut ă la
conectarea prietenilor, pa rtenerilor de afaceri și grupurilor de interese.

Relațiile sociale sunt descrise în teoria re țelelor sociale în termeni de noduri și
legături. Nodurile sunt actorii individuali din re țea, iar leg ăturile sunt rela țiile
dintre ace ști actori. Re țeaua este deci o hart ă a legăturilor relevante dintre
nodurile ce fac obiectul unui studiu. O re țea poate fi utilizat ă și pentru a
determina capitalul social de care dispun actorii individuali.

Forma re țelelor sociale este un factor-cheie al utilit ății rețelei pentru indivizii
incluși. Rețelele dense sunt mai pu țin utile pentru membri decât re țelele cu
multe spa ții libere și cu numeroase conexiuni slab e cu indivizi din afara re țelei
principale. Re țelele deschise, cu leg ături slabe și spații sociale goale introduc
noi idei și oportunit ăți pentru membrii lor în m ăsură mai mare decât re țelele
închise, care au multe leg ături redundante.
Cu alte cuvinte, o re țea de prieteni apropia ți, ce împărtășesc acelea și credințe,
preocupări și valori nu î și îmbogățește membrii în m ăsura în care o fac
grupurile de indivizi care au c onexiuni în alte lumi sociale și acces la o varietate
mai largă de informa ții. Este mai bine pentru succesul individual s ă existe
conexiuni cu o varietate de re țele decît multe cone xiuni într-o singur ă rețea.

Puterea teoriei re țelelor sociale const ă în abordarea sa diferit ă față de cea a
studiilor sociologice tradi ționale. Acestea î și asumau faptul c ă doar atributele
actorilor individuali conteaz ă. Teoria re țelelor sociale a adus un punct de vedere
alternativ: atributele indivizilor sunt mai pu țin importante decât leg ăturile și
relațiile lor cu al ți actori din cadrul re țelei.

Analiza re țelelor sociale
2I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Aplicații ale teoriei re țelelor sociale

Aplicații în științele sociale

Teoria rețelelor sociale în științele sociale a început cu domeniul sociometriei,
care a încercat s ă cuantifice rela țiile sociale. Mark Granovetter a extins
utilizarea re țelelor sociale pentru a explica fenomene sociale din via ța reală.
Puterea unui individ în interiorul unei organiza ții ar proveni astfel din gradul în
care acel individ se situeaz ă în centrul rela țiilor din organiza ție, și nu din
denumirea func ției pe care o ocup ă. Rețelele sociale joac ă un rol important în
cariera persoanelor, în succesul afacerilor și în performan ța locurilor de munc ă.

Aplicații populare

Regula celor 150 spune c ă dimensiunea unei re țele sociale eficiente este
limitată la 150 de membri. Regula provine din studii interculturale de sociologie
și antropologie cu privire la dime nsiunea unui sat. Limita are și explicații
psihologice ce deriv ă din media statistic ă a limitelor umane de recunoa ștere a
altor membri și de urmărire emoțională a faptelor de via ță privitoare la to ți
membrii unui grup. Organiza țiile ce dep ășesc aceast ă mărime cuprind grupuri
cu coeziune sporit ă mai mici de 150 de persoane.

Rețelele sociale pe Internet

Rețelele sociale online au deve nit populare în 2003, o dat ă cu lansarea unor
website-uri ca «Frie ndster», «Tribe.net» și «LinkedIn». La ora actual ă există
peste 200 de site-uri sociale on line importante. Motorul de c ăutare «Google» a
lansat în ianuarie 2002 re țeaua online «Orkut», iar «Kibop» s-a lansat recent ca
rețea socială a vorbitorilor de spaniol ă și portughez ă.
În aceste comunit ăți online, un set ini țial de fondatori trimit mesaje prin care
invită membri ai re țelelor lor personale de contacte s ă se alăture rețelei. Noii
membri repet ă același proces și contribuie la cre șterea num ărului de membri și
la asigurarea unor leg ături globale. Site-urile ofer ă servicii de tipul actualiz ării
cărților de vizit ă online ce con țin adresele de mail ale cunoscu ților, vizualizarea
profilului membrilor, crearea de noi contacte prin prezentarea serviciilor.

Site-uri de tipul «L iveJournal» încurajeaz ă interconectarea uno r webloguri, iar
pasul urm ător este ideea unor «Semantic Soci al Network» care va interconecta
atât oameni, cât și webloguri, cum ar fi «StumbleUpon» și «Funchain». Exist ă
software special pentru crearea unei re țele sociale proprii, cum ar fi «Sparta»
sau conceptele de afaceri «Ecade my», «ReferNet» sau «Shortcut».

Analiza re țelelor sociale
3I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Analiza re țelelor sociale

Analiza re țelelor sociale î și propune s ă măsoare rela țiile și fluxurile de
informații dintre oameni, grupuri, organiza ții, computere și alte entit ăți ce
proceseaz ă informații și cunoștințe.

Nodurile re țelei sunt oameni sau grupuri și legăturile sunt re prezentate de
relațiile sau fluxurile de informa ții ce se stabilesc sau circul ă între aceștia.

Analiza re țelelor sociale ofer ă o analiz ă matematic ă și vizuală (grafică) a
relațiilor interumane. Consultan ții în management utilizeaz ă această metodă
pentru analiza re țelei organiza ționale.

O cale pentru a în țelege rețelele este de a evalua loca ția fiecărui actor în cadrul
rețelei. Măsurarea loca ției presupune g ăsirea gradului de centralitate a unui nod
(importan ța și proeminen ța sa). Aceasta poate diferi mult de pozi ționarea sa în
ierarhia sau organigrama organiza ției. Două noduri sunt conectate dac ă discută
regulat între ele sau interac ționează într-un anumit fel.

Există trei metode uzuale de m ăsurare a centralit ății într-o re țea: gradele,
conectivitatea și apropierea.

_Gradele

Numărul de conexiuni (leg ături) directe pe care le are un anumit nod cu alte
noduri din re țea genereaz ă gradul acelui nod. Cu cât un nod are mai multe
conexiuni directe, cu atât el este un nod mai activ, ce conecteaz ă rețeaua. Cele
mai importante sunt conexiunile sp re actorii care altfel ar r ămâne izola ți în
rețea. În general, majoritatea sunt conecta ți cu cei din imediata lor vecin ătate,
cu grupul lor de prieteni (clicile).

_Conectivitatea (pun țile)

Cei care joac ă un rol de broker între dou ă grupuri importante din interiorul unei
rețele au un rol puternic în interiorul re țelei, dar constituie și puncte de
vulnerabilitate ale re țelei ce pot împiedica sau bloca circula ția fluxurilor de
informație.

_Apropierea

Nodurile care descoper ă cele mai scurte c ăi spre ceilal ți și sunt mai apropiate
astfel de orice alt nod din re țea au o pozi ție privilegiat ă pentru că pot monitoriza
fluxurile de informa ții și au o vedere de ansamblu asupra a ceea ce se întâmpl ă
cu adevărat în interiorul re țelei.

Analiza re țelelor sociale
4I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Cei care dep ășesc grani țele

Nodurile care conecteaz ă grupuri diferite, fiind situate la grani ța dintre ele, pot
fi buni inovatori pentru c ă au acces la ideile și informațiile ce circul ă în ambele
clustere. Ei se g ăsesc în pozi ția de a combina diferite idei și cunoștințe găsite în
diferite locuri pentru a crea noi produse și servicii.

Jucătorii periferici

Cei aflați la periferia re țelelor nu sunt considera ți importan ți. Ei pot s ă se
găsească însă în centrul propriilor re țele personale pe care nu le avem în vedere
în momentul studiului și să asigure o conexiune cu aces tea, fiind în fapt resurse
de informa ție proaspătă, care nu se g ăsește în interiorul acelei re țele.

Centralizarea re țelei

Relația dintre centralit ățile nodurilor componente poate spune multe despre
structura de ansamblu a unei re țele. O rețea foarte centralizat ă este dominat ă de
foarte puține noduri pozi ționate central. Dac ă aceste noduri sunt înl ăturate sau
afectate, re țeaua se va fragmenta rapid în ma i multe grupuri neconectate între
ele. Nodurile situate ultrac entral pot fi puncte de sl ăbiciune. Re țelele slab
centralizate rezist ă mai bine atacurilor din afar ă sau accidentelor și nu se
prăbușesc rapid.

Matrici ale re țelelor

1. Echivalen ța structural ă: ce noduri joac ă roluri similare în interiorul re țelei.
2. Analiza clusterelor: clicile de noduri dens conectate.
3. Golurile structurale: arii interioare unde nodurile nu sunt conectate la re țea.
4. Raportul E/I: grupuri din interiorul re țelei deschise sau închise la alte grupuri.
5. Lumile mici: mici clustere cu distan țe scurte între ele frecvente în re țelele eficiente.

Metode ale analizei re țelelor sociale

Analiza datelor despre re țele se concentreaz ă asupra actorilor (nodurilor) și
relațiilor dintre ei (leg ăturilor, linkurilor). E șantionul ales este în general o
organizație ce se comport ă ca o rețea, obiectul studiului fiind rela țiile ce se
stabilesc între to ți actorii ce fac parte din acea re țea (familie, clas ă, școală,
firmă, comunitate, organiza ție, club, cartier).

Analiza re țelelor sociale
5I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Analiștii de rețele privesc persoanele ca fiind cuprinse și încorporate în multiple
rețele de leg ături care sunt la rândul lor înglobate în alte re țele pe modelul unor
structuri multi-modale. Actorii soci ali au resurse, energie, timp și capacități
cognitive limitate, ceea ce limiteaz ă și numărul de rela ții și legături puternice pe
care le pot cultiva și menține.

Analiza poate începe cu un actor focal care este rugat s ă numeasc ă toate
legăturile sale cu al ți actori din re țea, iar apoi to ți actorii nominaliza ți sunt
solicitați să facă același lucru ( metoda bulg ărelui de z ăpadă). În general,
analiza re țelelor sociale presupune un recens ământ complet al tuturor actorilor
și tuturor leg ăturilor dintre ei în cadrul unei/unor re țele.

Rețelele ego-centrice se concentreaz ă doar asupra leg ăturilor (vecin ătăților)
unui individ, a re țelei sale personale (locale) de contacte. Aceste informa ții sunt
utile pentru a în țelege efectul pe care îl au re țelele asupra unui individ, dar nu și
pentru a în țelege rețeaua.

Printre sistemele de m ăsurare a rela țiilor putem aminti:
 sistemul binar: existența unei leg ături între doi acto ri (1) sau absen ța unei
legături între ei (0).
 sistemul multiplu, cu o scal ă graduală în funcție de intensitatea emo țională a
legăturii: cel mai bun prieten (2 ), un bun prieten (1).
 sistemul grupat, în funcție de sentimentele încercate fa ță de persoanele cu
care am leg ături: persoane care nu îmi plac (-1), persoane neutre (0),
persoane care îmi plac (1).
 în funcție de frecven ța contactelor dintre persoane (zilnic, s ăptămânal, lunar,
ocazional).

Metodele formale matematice de repreze ntare a datelor analizate (matrici,
grafice, sociograme) permit prelucrarea lor computerizat ă.

În general, între membrii unei re țele nu exist ă toate leg ăturile posibile,
fenomenul fiind cunoscut drept găuri (goluri) structurale . Indivizii mai bine
conectați sunt mai informa ți, mai influen ți, dar și mai supu și la influen țe din
partea celorlal ți.
Există rețele omogene din punctul de vedere al gradului de conectare a
nodurilor, precum și altele unde exist ă o mică elită de persoane situate central și
bine conectate, al ături de o mas ă largă de actori relativ izola ți. Diferen țele de
grad de conectare sunt relevante pentru ordinea și ierarhia din interiorul
grupului.

Analiza re țelelor sociale
6I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

În interiorul unei re țele există grupuri și sub-grupuri distincte ce comunic ă mai
intens între ele decât cu restul re țelei. Diadele, triadele și grupurile mici sunt
sub-grupurile cele mai studiate . Indivizii care pot asigura pun ți de legătură între
grupurile distincte din interiorul re țelei sunt mai importan ți pentru comunicarea
în rețea decât indivizii cu multiple leg ături, dar doar în interiorul unui singur
grup.

Există o serie de indicatori esențiali pentru analiza re țelelor:
i. dimensiunea re țelei (în organiza țiile mari apar subgrupuri care asigur ă
comunicarea direct ă între fiecare dintre membrii lor);
ii. densitatea re țelei;
iii. gradul de conectivitate;
iv. accesibilitatea la fiecare dintre actori;
v. distanța dintre actori (timpul necesar pentru transmiterea informa ției);
vi. ponderea leg ăturilor reciproce fa ță de cele tranzitive.

Mulți actori aloc ă majoritatea timpului pentru contextul local reprezentat de
relațiile lor de imediat ă vecinătate (diade, tria de) în care joac ă diverse roluri:
izolați, surse de informa ție, receptori de informa ție sau echilibra ți/ balansa ți
(care primesc informa ții și transmit mai departe informa țiile primite).

Conceptul de centralitate a rețelei este esen țial pentru în țelegerea puterii,
ierarhiei, stratific ării și inegalităților în structurile sociale. Puterea în interiorul
unei rețele ține de rela ții. Actorii care dispun de pozi ții ce le ofer ă mai multe
oportunități și alternative pentru accesul la informa ție și îi supun la mai pu ține
constrângeri sunt mai puternici decât ceilal ți. Cei care sunt situa ți mai aproape
de cât mai mul ți indivizi și sunt considera ți puncte de referin ță și modele pentru
ceilalți pot exercita, de asemenea , puterea. Actorii situa ți în centrul re țelei sunt
mai puternici decât cei afla ți la periferie pentru c ă se află în centrul ac țiunii.
Puterea este și a celor ce joac ă rolul de punte de leg ătură și intermediari între
alți actori care altfel nu se afl ă în contact direct unul cu cel ălalt.

Analiza structurii unei re țele ține cont de grupurile , clanurile, clicile și facțiunile
ce coexist ă în interiorul ei. Indivizii cosmopoli ți, care fac parte din mai multe
subgrupuri, pot ac ționa ca pun ți de legătură pentru a evita conflictele între
subgrupurile ce concureaz ă pentru resurse și pentru a asigura comunicarea.

Un alt aspect luat în co nsiderare este cel al pozi ției sau rolului soci al jucat de un
actor și al gradului de simila ritate sau de echivalen ță structural ă a diferitelor
poziții în interiorul unei re țele.

Analiza re țelelor sociale
7I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Sociabilitatea productiv ă și dezvoltarea

Care este liantul vie ții sociale, cimentul ce ajut ă la agregarea oamenilor în
procesele de dezvolta re? Unii autori sus țin că este încrederea, cooperarea sau
asocierea oamenilor în re țele. Și rețelele mafiote lucreaz ă în același registru
bazat pe încredere și capital social, dar sudul Italiei nu d ă semne că se apropie
de dezvoltarea atins ă de Nord.

Ambivalen ța morală a rețelelor sociale se aseam ănă cu căile de utilizare a
banilor sau amoralismul familial.
Dacă vom încerca s ă descifrăm relațiile dintre sociabilitate și dezvoltare, vom
constata c ă relația dintre sociab ilitatea productiv ă (cea care aduce beneficii
actorilor implica ți) și dezvoltare este una biunivocă afirmă Dumitru Sandu în
lucrarea sa „Sociabilitatea în spa țiul dezvolt ării”. Rela țiile sociale de tip
productiv sunt un mijloc al dezvolt ării, iar dezvoltarea este o l ărgire a spa țiului
de oportunit ăți prin mobilizarea sociabilit ății productive ca valoare de
supraviețuire.

Cele șase lumi sociale ale României pot fi structurate în func ție de mediile
rezidențiale (urban și rural) și categoriile de vârst ă (tineri, maturi și vârstnici).
Ceea ce știu, ceea ce posed ă, ceea ce cred și unde locuiesc oamenii are o
importanță covârșitoare pentru sociabilitate. Cap italul uman, capitalul material,
capitalul simbolic și cel regional-comunitar creeaz ă contextul cauzal pentru
capitalul social .

Mijloacele de realizare a migrației externe circulatorii se bazeaz ă frecvent pe
rețele sociale comunitare, familiale, religioase sau etnice. Toleran ța, încrederea
și rețelele sunt explicate în func ție de caracteristicile spa țiului de dezvoltare
căruia îi apar ținem.
Relațiile sociale pot fi unele pozitive, de solidaritate sau negative , de conflict .
Relațiile de solidaritate pot fi de sorginte comunitar ă, determinate fiind de
sentimentul apartenen ței la valori comune sau de tip asociativ. Sociabilitatea
pozitivă se opune conflictului, iar capitalul social este un anumit gen de
sociabilitate productiv ă sau eficient ă.

Dacă relațiile sociale reduc costurile de tranzac ție între parteneri sau permit
conversia unei forme de capital poten țial utile în alta mai util ă în contextul dat,
atunci sociabilitatea este productiv ă. Prietenia dintre persoane este o form ă de
sociabilitate de spa țiu privat. Încrederea strategic ă între parteneri bazat ă pe

Analiza re țelelor sociale
8I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

experiență comună și informa ție este o interac țiunie semiprivat ă, iar asocia țiile
sunt forme de sociabilitate în spa țiul public. Atitudinile de toleran ță, de
acceptare a str ăinilor și a diversit ății atitudinilor mora le sunt forme de
sociabilitate.

Sociabilitatea poate fi structurat ă pe două forme dominante: sociabilitate
interpersonal ă și în raport cu institu țiile. Sociabilitatea interpersonal ă bazată pe
stocul de re țele sociale are efecte de tip capital social mai u șor identificabile
decât în cazul sociabilit ății centrate pe institu ții. Antreprenorii , prin
comportament, sunt persoane ce di spun atât de ca pital material și uman, cât și
de capital rela țional.

Rețelele, încrederea și cooperarea sunt termenii cei mai folosi ți atunci când
vine vorba despre capitalul social. Leg ăturile sau re țelele sociale și normele
asociate de reciprocitate constituie nucl eul capitalului social. Capitalul social
poate fi definit ca st ocul sau cumulul de re țele sociale formale și informale pe
care individul le folose ște pentru a produce sau aloca bunuri sau servicii. Se
poate coopera pentru beneficii individual e reciproce, pentru realizarea unor
bunuri publice sau, din contr ă, în dauna unor interese publice. Re țelele pot fi
folosite atât pentru a construi, cât și pentru a distruge via ța socială, pentru
caritate și sprijin, dar și pentru activit ăți mafiote, trafic de persoane, droguri sau
prostituție. Rețelele sunt rela ții sociale bazate pe informații, putere și comandă.

Capitalul social depi nde de abilitatea actor ilor individuali de a- și asigura
beneficii în virtutea calit ății lor de membri în re țele sociale.
În fapt, se discut ă despre resurse accesibile prin conexiuni sociale sau despre
accesul la structurile sociale care permit ob ținerea acestor resurse. Cu cât este
mai mare num ărul de structuri pe care le po ți accesa pentru a aduce beneficii și
potențialul structurilor accesibile de a gene ra beneficii, cu atât este mai bogat
stocul de rela ții sau capitalul social de care dispui.

Cum să aduci săracul și marginalul în fluxul dezvolt ării?

Termenul de marginal sau marginalitate este legat în general de spa țiu: înăuntru
sau în afar ă, la centru sau periferie. În E vul Mediu, centrul însemna o via ță
socială organizat ă, o comunitate bazat ă pe solidaritate familial ă și de grup, iar
marginea însemna surghiuni ții, răufăcătorii, contestatarii, ereticii și devianții de
la morala oficial ă, păgânii și oamenii de o alt ă religie. Marginalizarea
presupune comportamentul ne conform cu regulile societ ății, încălcarea

Analiza re țelelor sociale
9I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

normelor juridice și etice sau nerespectarea sist emelor de valori. Acum,
locuitorii din cartierele -ghetou ale marilor ora șe și străinii se simt izgoni ți la
marginea societ ății, în afara spa țiului social comunitar.

Rețelele sociale sunt structuri de interac țiune între actori afla ți în relație de
schimb . Tipul de re țea este dat de natura interac țiunii (rudenie, vecin ătate,
colegialitate, prietenie) sau de func ționalitatea sau scopul interac țiunii (interese,
întrajutorare, solidaritate, trafic, înv ățare și schimb de cuno ștințe).

Funcție de formalizarea a șteptărilor, exist ă rețele formale de tip instituțional, cu
interacțiune sistemic ă și rețele informale, unde predomin ă relațiile de tip ' față în
față ' între un num ăr limitat de indivizi care se știu unul pe altul și sunt lega ți
între ei prin rudenie, prietenie sau apropiere.

Rețelele de interese sunt formate în scop egoist împreun ă cu cei considera ți a fi
cunoștințe utile. Dac ă piața și instituțiile sociale nu func ționează eficient și
transparent, atunci nevoia de rela ții cu persoane din acele institu ții sau care au
acces ușor la ele este ridicat ă. Instituționalizarea corup ției determin ă
consolidarea unui capital rela țional propriu al fiec ărui individ drept cale
preferată pentru rezolvarea problemelor personale sau familiale. Cuno ștințele
utile pot fi interfa ța pentru ob ținerea unor bunuri și servicii cu costuri mai
reduse, în condi ții semilegale, ca parte a unei strategii de supravie țuire. Stocul
de relații sociale utile trebuie dezvoltat și întreținut.

În România, mobilizarea cea mai mare a resurselor familiale rela ționale este
concentrat ă în direcția rezolvării unor probleme de sănătate. Pentru rural, pe
locul doi urmeaz ă nevoia de rela ții în zona administrativ ă, iar pentru urban
relațiile în instituțiile juridice . Pe locul trei în ambele tipuri de comunit ăți sunt
imporante rela țiile la poliție. Trendul institu țional a fost cel al consolid ării unei
culturi a form ării și întreținerii de rela ții ca mijloc de rezolvare a problemelor în
raporturile cu institu țiile. Au ap ărut noi roluri sociale, cel al omului cu rela ții
care poate rezolva multe probleme prin transgregarea regulilor institu ționale în
sistem de re țea socială fiind foarte important.

Centrarea pe re țele sociale descrie un tip soci al în care stocul de rela ții utile
personal-familiale este foar te bogat. Oamenii cu rela ții sunt oameni cu situa ție
materială și educațională mult mai bun ă decât restul popula ției. Boga ții din
regiunile s ărace și din orașele mici tind s ă fie cei mai înzestra ți cu relații sociale
utile. Pe un mediu social caracterizat prin s ărăcie și diferențiere social ă
puternică, noii îmbog ățiți devin o surs ă de invidie și model în via ță, iar

Analiza re țelelor sociale
10I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

consolidarea cercurilor vicioase ale corup ției institu ționalizate se face rapid și
cu mare creativitate social ă.

Cele 18 arii culturale ale Români ei sunt reprezentate de grup ări de jude țe
învecinate cu grad de similaritate maxim ă din punct de vedere social, economic
și cultural. Singura regiune istoric ă în care toleran ța este relativ omogen ă și de
nivel ridicat este Transilvania. Sociabilitatea de tip deschis este cea care
mizează pe toleran ță interetnic ă, încredere interpersonal ă și capital rela țional
ridicat. Modelul sociabilit ății de deschidere este dat de gruparea jude țelor
vestice din Banat și Crișana. Tipul închis este marcat de neîncredere, s ărăcie și
relații de utilitate institu țională. În sudul și vestul Transilvaniei este identificabil
un model marcat de criticism și neîncredere în institu țiile reprezentative și în
cele consacrate ordinii și legalității.

Modelul societ ăților dezvoltate este caracterizat prin bogăție, justiție,
democrație și ordine. Dezvoltarea economic ă, democratizarea și combaterea
sărăciei, prezen ța unei societ ăți civile puternice, dezvoltarea țesutului social și
existența unei culturi care s ă valorizeze asocierea și participarea public ă. Fără o
cultură a participării, voluntariatului și protestului pentru binele public și fără
o eficien ță a formelor de asociere voluntar ă este greu de învins modelul
societății supuse statului dominator. ONG-urile surogat, care mimeaz ă
societatea civil ă reduc importan ța dialogului social, a interac țiunii sistemative
dintre guvern și organiza țiile neguvernamentale ale societ ății civile.

Ingredientul care transform ă încrederea în capital pentru dezvoltare efectiv ă
este capitalul rela țional comunitar . Dimensiunea comunitar ă a dezvolt ării este
extrem de important ă. Orice strategie de dezvoltare de succes este una
comunitar ă, care implic ă procese de descen tralizare a guvern ării, luarea
deciziilor la nivel local și regional și autonomia comunit ăților locale.
Antreprenorii sociali ce au poten țial de lideri au dovedit poten țialul de inova ție
socială postcomunist ă prin proiectele de dezvoltare ini țiate și gestionate de
asociații de voluntari sau de organiza ții neguvernamentale locale.

Gruparea celor 25 de țări europene în func ție de gradul de similitudine a
profilelor de toleran ță permite structurarea a trei grup ări esențiale: țările
catolice, țările protestante și fostele țări comuniste. Valorile de toleranță
maximă tind să fie concentrate majoritar în țările protestante , țările catolice se
află mai aproape de media indicilor de toleran ță, iar intoleranța pare să fie
maximă în fostele țări comuniste .

Analiza re țelelor sociale
11I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Neacceptarea unui imigrant ca vecin este considerat ă un semn de intoleran ță
socială. Asocierea dintre discriminare și prezența relativismului social și moral
este important ă. Toleranța atitudinal ă este asociat ă cu relativismul social sau cu
pluralismul valoric.

Discriminarea este mai redus ă în țările în care produsul na țional pe cap de
locuitor are un nivel ridicat. Capita lul uman ridicat asociat cu educa ția și
calificarea profesional ă favorizeaz ă toleranța. Bărbații vârstnici tind s ă fie un
segment de popula ție mai intolerant decât celelal te categorii. Persoanele cu
convingeri religioase puternice tind s ă fie mai ferme și să adopte evalu ări de un
relativism redus, cu slab e referiri la context.

Capitalul rela țional al individului include diferite tipuri de re țele sociale :
constituite pentru a compensa deficien țele de func ționare a institu țiilor, de
prietenie, de afaceri, de interese prof esionale sau de petr ecere a timpului liber.
Criteriile de identificare a re țelelor sociale depinde de categoriile de interese:
economice, politice, religioase sau de migra ție. În realitate, nu exist ă capital
social pur, ci un capital socio-um an bazat pe structuri de rela ții, informa ții și
cunoștințe care permit oamenilor s ă își rezolve problemele.

Efectele globaliz ării au fost resim țite direct la nivelul fenomenelor de migrație
internațională: companiile multina ționale, ONG-urile de inspira ție occidental ă,
noile oportunit ăți educaționale din spa țiul occidental sau penetrarea Internetului
au fost canale de favoriza re a contactelor umane.
Intenția de migra ție circulatorie pentru munc ă, turism sau educa ție este dubl ă în
raport cu inten ția de plecare definitiv ă din țară. Intenția de migra ție temporar ă
în străinătate este de trei ori mai putenic ă la orașe decât la sate. La sate este
covârșitoare motiva ția economic ă a migrației, dorința de a pleca în str ăinătate
pentru a lucra. În ora șe, ponderea revine pe rsoanelor cu motiva ție turistic ă sau
pentru perfec ționarea educa ției.

Dacă în cazul migra ției definitive, individul este principala unitate de referin ță,
în cazul migrației temporare sau circulatorii avem de a face cu un fenomen
comunitar, de re țea. Comunitatea local ă intervine ca mediu de transmitere a
informațiilor și ca suport pentru organizarea re țelelor de circuit migratoriu.

Conform teoriei re țelelor, fiecare act de migra ție suplimentar creeaz ă structura
socială necesară pentru sus ținerea unor mi șcări de migra ție viitoare. Migran ții
sunt legați de viitorii migran ți prin legături sociale de prietenie sau origine

Analiza re țelelor sociale
12I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

comunitar ă comună. Fiecare nou migrant î și reduce riscurile și costurile
migrației cu ajutorul prietenilor, rudelor și cunoștințelor prezente în țara pentru
care opteaz ă. Transmigran ții (migran ții transna ționali) înva ță să gestioneze
riscurile și acumuleaz ă capital social și cultural în dou ă țări: cea de origine și
cea adoptiv ă. Migrația transna țională cu mai multe reveniri în țară pe durata
șederii în afara țării se bazeaz ă pe capitalul social comunitar, re țelele locale și
transnaționale.

Există șase rute majore ale migra ției circulatorii externe a românilor: Ungaria,
Germania, Turcia, Italia, Spania și Iugoslavia, urmate de Israel și Franța.
Construcțiile și agricultura sunt principalele sectoare dominante pentru migra ția
temporară. Moldova este dominat ă de fluxurile spre Italia, Dobrogea și estul
Munteniei cunosc cel mai bi ne drumul spre Turcia, orientarea spre Germania
este dominant ă în Banat, Transilvania de Sud și Oltenia vestic ă, fluxurile spre
Ungaria privind din Covasna, Harghita, Mure ș, Cluj, Sălaj și Bihor, Oltenia are
o orientare majoritar ă spre spa țiul iugoslav, iar Sa tu Mare, Maramure ș și
Bistrița-Năsăud au o orient are predominant ă spre Spania.

Fostul navetist la ora ș sau fostul imigrant la ora ș revenit la sat sunt mult mai
apropiați de mentalitatea migrantului la munc ă în Spania și Italia. Capitalul
social furnizeaz ă suportul pentru plecare și instalare la destina ție și pentru
pătrunderea în noul mediul de imigrare.

Interacțiunile dintre oameni su nt guvernate de modele și tipare
comportamentale

Analiza re țelelor sociale se concentreaz ă pe descoperirea unor modele pentru
interacțiunile dintre oameni . Structurile sociale devin astfel vizibile, iar
mișcările și contactele unui indivi d nu mai sunt întâmpl ătoare, ci urmeaz ă un
model prestabilit.

Dacă cineva s-ar putea îndep ărta suficient de mult de via ța oamenilor, într-atâta
încât fiecare om s ă apară ca un mic punct mi șcător, ar constata c ă oamenii nu se
apropie la întâmplare unii de al ții. Unii sunt împreun ă în mod uzual, al ții se
întâlnesc adesea, iar unii niciodat ă. Viața oamenilor ar deveni astfel un tipar
comportamental pur guvernat de reguli.

Analiștii de rețea cred că viața unui om depinde în mare m ăsură de felul în care
acel individ este legat în p ăienjenișul de conexiuni sociale . Succesul sau e șecul

Analiza re țelelor sociale
13I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

societăților sau organiza țiilor depinde de tiparul structurii lor interne și de
conexiunile lor cu alte organiza ții.

Importanța acordat ă listelor de descenden ți în Biblie arat ă că această intuiție
este veche de când lumea. Abordarea ei sistematic ă a început îns ă doar în 1930,
când Jacob Moreno a introdus ideea și instrumentele sociometriei .

Studiul comportamentului uman pe baza analizei re țelelor sociale presupune
utilizarea unor termeni matematici pentru formalizarea teoriilor și se bazeaz ă pe
analiza sistematic ă a datelor empirice.

În anul 1970, teoriile combinatorii ale grafurilor au cunoscut o dezvoltare
rapidă pe baza puterii de preluc rare a calculatoarelor, iar analiza re țelelor
sociale a devenit o specialitate interdisciplinar ă. Ea a găsit aplicații importante
în studiul comportamentului organiza țiilor, definirea rela țiilor inter-
organizaționale, cercetarea r ăspândirii bolilor contagioase (epidemiilor),
sănătatea mental ă, rețelele de sprijin și suport social, difuzarea în mas ă a
informațiilor sau organiza țiile ecologiste și de protec ție a animalelor. Capitalul
social sau studiul re țelelor teroriste sunt doar câteva subiecte de mare actualitate
în analiza re țelelor sociale.

Capitalul social este un concept multidimension al, bazat pe încredere, norme
sociale, re țele sociale și organiza ții care influen țează relațiile dintre oameni și
sunt un activ valoros pentru producerea individual ă și colectivă a bunăstării. La
nivel macroeconomic, cap italul social afecteaz ă performan ța economic ă,
procesele de dezvoltare și creștere economic ă. Capitalul social se manifest ă la
nivelul firmelor, clusterelor de fi rme, spiritului antreprenorial, pie ței muncii,
transmiterii cuno ștințelor și disemin ării culturii inov ării. Dezvoltarea
economic ă, combaterea s ărăciei, participarea cet ățenilor la via ța publică și
politică, societatea civil ă, educația și bunăstarea depind în mare m ăsură de
resursele de capital social și relațional.

Ce este sociometria?

Sociometria este o cale de a m ăsura gradul de înrudire, rela ționare și
asemănare între oameni . Măsurarea asem ănării este util ă nu doar pentru
evaluarea comportamentului în interiorul grupurilor, dar și pentru
managementul schimb ării.

Analiza re țelelor sociale
14I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Sociometria poate fi un instrument pu ternic pentru reducerea conflictelor și
îmbunătățirea comunic ării pentru c ă le permite grupurilor s ă se observe într-un
mod obiectiv și să își examineze propria dinamic ă.

Primul studiu de sociometrie a condus în 1932-1938, la New York, de c ătre
Jacob Levy Moreno .

O definiție utilă a sociometriei este cea care se refer ă la ea ca la o metodologie
pentru depistarea vectorilor de energie în rela țiile interpersonale din interiorul
unui grup . Ea arată modelele pe baza c ărora indivizii se asociaz ă unii cu al ții
într-un grup pentru a atinge împreun ă un scop propus.

Sociometria se bazeaz ă pe faptul c ă oamenii fac alegeri în rela țiile lor
interpersonale . Oricând se adun ă mai mul ți oameni, ei fac alegeri în privin ța
locului unde se a șează, lângă cine stau, pe cine recepteaz ă drept prieten și pe
cine drept du șman, cine este figura central ă a grupului, cine este respins și cine
trebuie izolat. Acestea sunt fapte de via ță, chiar dac ă alegerea este motivat ă sau
nu, articulat ă sau doar expresiv ă, rațională sau irațională. Aceste alegeri nu
trebuie justificate atât a timp cât sunt spontane și consistente cu sinele celui ce
alege.

Teoria grafurilor

Informal, un graf (grafic) este un set finit de puncte (dots), vârfuri sau noduri
conectate între ele prin leg ături (linkuri) numite margini sau arcuri. Este vorba
despre o diagram ă care arat ă vizual rela țiile dintre anumite variabile (puncte).
Mai formal, un graf simplu este format di ntr-un set de vârfuri ale unui triunghi
și seturile de perechi ce leag ă între ele aceste vârfuri numite linii sau margini
ale triunghiului.

Două noduri sunt adiacente dac ă sunt conectate printr-o singur ă linie. Un circuit
este o cale care se termin ă în același punct unde începe, iar un loop este un
circuit dus-întors pe o singur ă latură între dou ă puncte. Un loop este o curb ă ce
unește un vârf cu el însu și. Un drum este o secven ță de pași consecutivi ce
unesc câte dou ă noduri ce trebuie parcurs pentru a traversa un graf.

Gradul unui vârf este dat de num ărul de leg ături care se termin ă în acel vârf. Un
nod este izolat (are grad zero) dac ă nu este conectat prin nici o leg ătură de
celelalte noduri.

Analiza re țelelor sociale
15I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Un graf complet este cel în care fi ecare punct este conectat printr-o leg ătură de
celelalte puncte. Un graf este conectat dac ă există o legătură între fiecare
pereche posibil ă de noduri. Grafurile incomple t conectate sunt compuse din
sub-grafuri complet conectate.

Analiza comportamentel or solidare în diferi te contexte sociale

Solidaritatea nu este doar o problem ă de cercetare tradi țională având ca baz ă
studiile lui Durkheim și distincția pe care acesta o face între solidaritatea
organică și cea mecanic ă, afirmă lector drd. Petru Vîrg ă, Universitatea de Vest
din Timișoara, Facultatea de Științe Politice, Filosofie și Comunicare, Sec ția
Științe Politice, ci este un element vital al societ ăților moderne, caracterizate de
relații sociale și economice complexe.
Societățile din zilele noastre sunt caracterizate de tendin țe de cre ștere a
individualismului. Această tendință (anticipat ă de Durkheim) ridic ă problema
posibilităților de men ținere, cultivare și creștere a solidarit ății într-o lume în
care defini ția 'bunurilor comune' pare s ă fie depășită și în care este presupus ă
datoria individului de a- și promova propriile valori și interese.

Solidaritatea apare în cadrul grupurilor în care persoanele se implic ă reciproc,
atât în produc ția, cât și în consumul unor bunuri de valoare. Comportamentul
solidar se refer ă la un model al contribu ției cu resurse personale f ără a aștepta
compensa ții în doar cinci tipuri de situa ții (Lindenberg 1997):
(1) ajutorarea celor care au nevoie;
(2) contribuția la bunuri co lective comune;
(3) limitarea tenta ției de profit pe cheltuiala altora;
(4) preluarea unei p ărți echitabile în situa ții de împărțire a beneficiilor;
(5) voința de a corecta situa ții nefericite.

Prevalența costurilor și avantajelor pe termen scurt îi determin ă pe oameni s ă
acționeze împotriva intereselor lor pe termen lung sau s ă manifeste comportamente
de oportunism miopic . O bună parte a dinamicii comporta mentelor de solidaritate o
constituie manierele în care oportunismul miopic este dep ășit. În acest punct au
importanță anumite condiții macrosociale precum inegalitatea social ă,
funcționarea justi ției și densitatea re țelelor comunica ționale.

Solidaritatea slab ă este complet diferit ă de solidaritatea puternic ă. În grupurile
puternic solidare , majoritatea lucrurilor sunt produse împreun ă, credințele sunt
puternice, disponibilitatea sacrificiulu i personal pentru grup este ridicat ă,

Analiza re țelelor sociale
16I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

'străinii' sunt percepu ți ca o amenin țare și se manifest ă o presiune puternic ă în
favoarea omogenit ății culturale și a egalității.

Solidaritatea slab ă poate ap ărea în anumite condi ții: consumul resurselor în
comun și producția bunurilor comune sunt limitate, exist ă un consens generalizat
privind legitimitatea, sistemul juridic este eficient, exist ă dependen țe
funcționale inter-grupuri și rețele bazate pe reputa ție și statut social înalt.
În cazul solidarit ății slabe, câ știgul principal este cadrul de ac țiune, iar maximul
de sacrificiu personal este mult redus. Grani țele grupului nu sunt foarte clar și
precis trasate, câstigul datorat unui schimb mutual este legitim, rela țiile individuale
primând din punct de vede re normativ asupra rela țiilor de grup. Ca o consecin ță,
relațiile de solidaritate se extind între grupuri . În societ ățile contemporane,
dominate de rela ții contractuale complexe, solidaritatea slab ă predomin ă.

În orice caz, solidaritatea slab ă are propriile limit ări, mai ales în ceea ce prive ște
participarea social ă. Participarea social ă presupune un amestec de solidarit ăți
slabe și puternice, amestec în care, în anumite situa ții, una sau alta dintre
solidarități are întâietate (de pild ă, priorități naționale sau catastrofe naturale).

Principalele ini țiative de cercetare a solidarit ății pot fi grupate în trei mari categorii:
(i). analiza fundamentelor micro-sociale ale solidarit ății;
(ii). analiza solidarit ății în contexte informale;
(iii). analiza solidarit ății în contexte formale.

Cercetarea fundamentelor micro-sociale ale solidarit ății vizează probleme precum:
• condițiile în care apare solidaritatea și formele pe care le poate lua;
• condițiile care fac solidaritatea un fenomen precar;
• modalitățile pe care le adopt ă oamenii pentru a face fa ță precarității
solidarității și măsura în care aceste reac ții depind de macro-condi ții;
• relațiile acestor macro-condi ții cu piața și guvernământul.

În ceea ce prive ște primele dou ă probleme, o abordare a cadrelor (framing
approach) puternic influen țată de raționalitatea limitat ă și de o puternic ă
dependen ță socială a raționalității a creat baza de evaluare critic ă și de
dezvoltare a teoriilor solidarit ății (inclusiv teoriile capita lului social: Flap, 1988,
Coleman, 1990).

În privința modalit ăților de reac ție la precaritatea solidarit ății au avut contribu ții
importante Ellikson (1991) în problema ordinii în lipsa le gii, Axelrod (1984), Raub
și Weesie (1990, 1996 ) în problema fix ării tranzac țiilor și Granovetter (1 982), Burt

Analiza re țelelor sociale
17I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

și Knez (1995), Flache și Macy (1996) în problema re țelelor sociale. Rela țiile
macro-condi țiilor cu pia ța și guvernământul nu sunt foarte frecvent studiate, în
literatura de specialitate g ăsind o contribu ție important ă a lui de Vos (1994).

_Analiza solidarit ății în contexte informale

Cercetarea vizeaz ă integrarea social ă a indivizilor în societate . Relațiile de
solidaritate slab ă și puternic ă sunt investigate în contex te informale, fiind vizate
probleme precum efectele re țelelor de solidaritate în dezintegrarea grupurilor,
segregarea între grupuri, inegalitatea în privin ța oportunit ăților și rezultatelor
între diferitele segmente ale societ ății. Formele pe care le ia solidaritatea în
condiții informale nu numai c ă depind de macro-condi ții, dar influen țează și
solidaritatea în condi ții formale.

Scăderea importan ței solidarit ății puternice se eviden țiază în declinul
modalităților tradi ționale de integrare social ă, precum familia, biserica și
vecinătatea. Structurile soci ale care dau forma identit ății sociale se
dezintegreaz ă, ceea ce face ca oamenii s ă fie mai pu țin legați și mai diferi ți din
punct de vedere identitar. Ca rezultat al acestui proces de individualizare,
oamenii sunt din ce în ce mai st ăpâni pe propria lor via ță. Implicațiile acestor
schimbări asupra produc ției solidarit ății în diferite segmente ale societ ății nu
sunt încă determinate (Misztal 1996 ). Se poate argumenta c ă forme mai slabe de
solidaritate înlocuiesc vechile forme de solidaritate puternic ă. Pe de alt ă parte,
se pot determina riscurile de a transforma o situa ție de solidaritate într-o situa ție
de individualism atomist. Când discut ăm solidaritatea din perspectiv a individului, punem accent pe
integrarea social ă a acestui individ înt r-o entitate mai mare (familie, grupuri de
prietenie) sau rela țiile acestui individ cu entit ăți sociale mari (participarea în
organizații voluntare, vecin ătate, biseric ă). Astfel, integrarea social ă depinde de
suprapunerile leg ăturilor dintre grupurile și rețelele din care face parte individul.

_Analiza solidarit ății în contexte formale

În acest domeniu sunt studiate mecani smele prin care solidaritatea slab ă se
manifestă în diferite situa ții contractuale complexe Williamson (1985): rela ții
generale de munc ă, relații în interiorul organiza țiilor, situa ții contractuale,
contracte între companii și între agen ții guvernamentale și agenții private. Cu
cât sunt mai complexe situa țiile contractuale, cu atât este mai pu țin probabil s ă
existe reglement ări legale anterioare care s ă reglementeze aceste contracte.

Analiza re țelelor sociale
18I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

Astfel, solidaritatea slab ă este esen țială pentru încheierea unor astfel de
contracte și pentru derularea lor ulterioar ă. În anumite cazuri, solidaritatea slab ă
poate genera reglement ări legale ulterioare.

Solidaritatea în context

_Solidaritatea empatic ă. Familia și rețelele sociale

O dată cu evolu ția diferitelor institu ții sociale, se modific ă și importan ța
contextelor sociale precum familia, locul de munc ă și vecinătatea în privin ța
integrării sociale a indivizilor. Configurar ea contextelor sociale este asociat ă cu
un acces diferen țiat la resurse și astfel men ține sau produce inegalitate social ă.
Astfel, evolu ția societății și evoluția individului sunt st udiate ca fiind procese
interdependente.

Cercetarea se concentreaz ă pe trei mari teme:
¾ dezvoltarea comportamentelor pro-sociale la tineri: se studiaz ă influența
familiei, vecin ătății, prietenilor și școlii, precum și influența caracteristicilor
individuale (fizice și psihice);
¾ formarea, organizarea și eventuala disolu ție a familiei: sunt analizate teme
precum formarea familiilor și dezvoltarea gospod ăriilor, diviziunea muncii în
cadrul gospod ăriei, alocarea resurselor și efectul acestora asupra dezvolt ării și
urmăririi unei cariere profesionale, problema conflictului familial și problema
solidarității inter-genera ționale (îngrijirea b ătrânilor);
¾ relația mutual ă între contextul social local și comportamentul individual:
sunt cercetate efectele particip ării la diferite re țele sociale (mai ales asupra st ării
de bine și atitudinilor) și consecin țele particip ării la ac țiuni colective
(participarea în organiza ții voluntare, experien țe comunitare etc.).

Familia și rețelele sociale de prietenie sunt contextul de manifestare a
solidarității empatice. Solidaritatea empatic ă implică o conștiință unită și o
alianță și presupune încredere în angajamentul altora fa ță de scopuri comune.
Solidaritatea empatic ă se formeaz ă atunci când oamenii iau asupra lor aceea și
identitate, când, în condi țiile experiment ării aceluia și eveniment, observ ă trăiri
și acțiuni similare la al ții. Solidaritatea empatic ă se manifest ă în diferite
contexte sociale: rela ții de iubire (familie, prieteni e), participare la ritualuri,
participare la acte dramatice (pe scen ă) sau participarea în mul țime.
Heise (1998) identific ă următorii factori în emergen ța solidarit ății empatice
între două persoane, A și B:

Analiza re țelelor sociale
19I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

1. A și B dezvolt ă identități care îi pun în aceea și relație cu o figur ă centrală P.
2. A și B experimenteaz ă același eveniment cu P, ceea ce rezult ă în emoții și
impulsuri de ac țiune similare.
3. A și B își observă reciproc atât emo țiile, astfel ob ținând sentimentul unit ății
cu celălalt (conștiința comună), cât și reacțiile comportamentale, fapt ce d ă
sentimentul alian ței cu celălalt.
4. A și B se asigur ă că celălalt percepe propriile emo ții și acțiuni și că
sentimentul con științei comune și al alianței sunt reciproce.

Deși solidaritatea empatic ă se manifest ă cu prec ădere în contexte sociale
informale, ea se poate manifesta și în cadrul organiza țiilor.

_Solidaritatea în organiza ții

Organizațiile reprezint ă un context social de nive l mediu pentru studierea
rețelelor, solidarit ății și inegalității. La acest nivel sunt vizate cauze, procese și
consecințe ale organiz ării formale/ informale și se accentueaz ă efectul re țelelor
sociale asupra organiz ării și ce consecin țe produce organizarea la nivelul
solidarității și inegalității.
La nivel organiza țional sunt investigate mai multe tipuri de rela ții în care se
manifestă comportamente solidare. În primul rând, sunt analizate relațiile dintre
actori sociali corporați (companii, firme) și oamenii din cadrul acestora
(angajații). În al doilea rând, sunt analizate rela țiile dintre persoanele din
interiorul organiza țiilor, precum rela țiile din cadrul echipelor de munc ă. În al
treilea rând, sunt analizate relațiile dintre organiza ții.

În ultimii ani, câteva elemente pot fi luate în considerare în privin ța designului
relațiilor de munc ă. Pe de o parte, studiile de caz și literatura din domeniul
managementului și conducerii organiza țiilor oferă indicii clare ale r ăspândirii
rapide a unor sisteme de produc ție post-fordiste, în care sistemele rigide de
control sunt înlocuite de autonomia an gajatului, transfer informal de cuno ștințe,
coordonare lejer ă și muncă în echip ă (Appelbaum & Batt, 1994). Acest fapt
face ca solidaritatea și cooperarea voluntar ă între angaja ți să fie văzute ca
factori-cheie pentru succesul organiza țiilor (Wickens, 1995).
Solidaritatea și cooperarea pot fi amenin țate de orice factor care confer ă
organizațiilor contemporane compet itivitate, flexibilitate și relații de munc ă
impersonale și orientate de succesul persona l. În interiorul organiza țiilor,
managerii se confrunt ă cu aceast ă ambiguitate atunci când trebuie s ă decidă cât
de departe poate merge flexibilizarea f ără a pierde structura sau cât de

Analiza re țelelor sociale
20I. Bazele teoretice ale analizei re țelelor sociale

puternică trebuie s ă fie raționalizarea comportamental ă astfel încât s ă nu
corodeze serios solidaritate a si sociabilitatea, condi ții de baz ă pentru o
cooperare eficient ă.

Efectele rela țiilor de munc ă asupra solidarit ății depășesc cu mult por țile
organizațiilor. Pe de o parte, cre șterea selectivit ății organiza țiilor pe pia ța
muncii și accentul pe cunoa ștere, autodisciplin ă, abilități sociale și
disponibilitatea de angajare în contexte organiza ționale schimb ătoare exclud
anumite grupuri. Oamenii cu o educa ție redusă, cu probleme cronice de
sănătate, îmbătrâniți sau apar ținând unor minorit ăți culturale îngroa șă rândurile
șomerilor în toate țările europene. Mai mult, non-participarea și deziluzia
acestor persoane afecteaz ă profund solidaritatea dintre cet ățeni și, la limit ă,
contestă capacitatea statelor de a admi nistra un nivel minimal de bun ăstare.

Pe de alt ă parte, presiunea timpului experimentat ă de cei care înc ă lucrează,
datorată unei angaj ări profunde și responsabilit ăților presupuse de organiza țiile
post-fordiste, amenin ță viața privată până la dispari ție. Supraînc ărcarea
posturilor, atât fizic, cât și mintal, cauzeaz ă declinul particip ării în activit ăți
voluntare, erodând structura solidarit ății la nivelul societ ății ca întreg.

II. Aplica ții în business și organiza ții ale analizei re țelelor sociale

Puterea leg ăturilor slabe

Probabilitatea ca cei cu care avem leg ături slabe (cuno ștințele noastre) s ă fie
conectați social între ei este mult mai mic ă decât în cazul celor cu care avem
legături puternice (prieteni) . De aceea, un individ și cunoștințele sale
îndepărtate constituie o re țea de joas ă densitate, în care leg ăturile prezente sunt
mai puține decât în re țeaua prietenilor apropia ți.

Fiecare dintre cuno ștințele îndep ărtate ale unui individ sunt îns ă înglobate în
rețele de leg ături puternice cu propriii lor prieteni. Astfel, leg ăturile slabe dintre
cunoștințele îndepărtate devin puternice ca punți de legătură între dou ă sau mai
multe rețele de leg ături puternice care altfel nu ar comunica. Conectarea între
grupurile de interese diferite și coeziunea social ă se bazeaz ă pe legăturile slabe.

Analiza re țelelor sociale
21II. Aplica ții în business și organiza ții ale analizei re țelelor sociale

Indivizii f ără legături slabe depind doar de informa țiile limitate furnizate de
cercul restrâns de prieteni și rude cu vederi similare cu ale sale. Aceasta îi
privează de oportunit ăți pe piața muncii și de surse diferite de informa ții.

Fără legăturile slabe între indivizi apar ținând diverselor sfere sociale și grupuri
de interese, comunicarea la nivelul întregii societ ăți ar fi incoerent ă și
fragmentat ă. Sub-grupurile separa te pe etnie, ras ă sau situare geografic ă nu ar
mai comunica între ele și ar apărea situații conflictuale. Interculturalitatea este
esențială pentru convie țuire.

Legăturile slabe, departe de a-l aliena pe individ, mai degrab ă îl ajută să se
integreze într-o societate modern ă, caracterizat ă de diversitate și neomogenitate.
Diviziunea muncii și specializarea for ței de munc ă nu permit construc ția socială
completă a unui individ în lipsa expunerii sa le la o diversit ate de puncte de
vedere și activități.

Individul autonom poate construi roluri complexe prin care r ăspunde
așteptărilor diferi ților actori în diverse contexte de spa țiu și timp. Cu cât
legăturile dintre doi indivizi sunt mai puter nice, cu atât este mai probabil ca ei
să fie asem ănători în diferite moduri. Din contr ă, legăturile slabe, cu efect de
punte între grupuri dife rite este probabil s ă lege indivizi diferi ți în mod
semnificativ. Cuno ștințele, spre deosebire de prietenii apropia ți, se mișcă în
cercuri diferite fa ță de tine și îți pot deschide oportunități diverse în afaceri și
carieră, precum și accesul la informa ții. Difuzarea ideilor inovative, a
informațiilor și cunoștințelor noi se bazeaz ă de asemenea pe leg ăturile slabe mai
mult decât pe cele puternice.
Managerii, tehnicienii și specialiștii află în general despre noi joburi valoroase prin
intermediul leg ăturilor slabe cu cuno ștințe cu care nu se întâlnesc frecvent decât
prin intermediul priete nilor. În timp ce leg ăturile slabe le ofer ă oamenilor acces la
informații și resurse care nu le sunt accesibile în pr opriul cerc social, legăturile
puternice sunt mai motivate s ă le ofere asisten ță și sunt mai u șor de accesat.

Numărul de leg ături slabe ale unui individ spore ște prin dezvoltarea sistemelor
de comunicare, birocra ție, creșterea densit ății popula ției și răspândirea
mecanismelor de pia ță. Persoanele cu familii pr imare puternice, ce cuprind
numeroși membri dezvolt ă mai mult leg ături puternice în interiorul familiei.
Oamenii caut ă să își găsească prieteni cu un statut social asem ănător, ceea ce
explică motivul pentru cei din clasele supe rioare investesc atât de mult în
cluburile private și școlile particulare. Oamenii s ăraci și cu un statut social inferior

Analiza re țelelor sociale
22II. Aplica ții în business și organiza ții ale analizei re țelelor sociale

se bazeaz ă pe puține legături puternice, în timp ce persoanele cu avere și statut
social cultiv ă numeroase leg ături slabe, utile în diverse grupuri și medii sociale.

Marginalii din cartierele periferice î și construiesc re țele de vecin ătate bazate pe
întrajutorare pentru supravie țuire, sprijin și schimburi reciproce. Poate fi unul
dintre motivele pentru care s ărăcia are tendin ța de a se perpetua atâta timp cât
cei săraci sunt închi și într-un cerc al rela țiilor cu al ți indivizi având acela și
statut social sc ăzut.
Legăturile slabe sunt utilizate mai ef icient de persoanele cu educa ție superioar ă
și venituri crescute. Ele sunt mai de folos pentru avansarea în carier ă a unor
persoane cu experien ță profesional ă decât pentru ob ținerea primei slujbe, la
terminarea studiilor. Managerii sunt categoria care î și găsește cel mai des slujbe
pe baza rela țiilor slabe cu cuno ștințele.

Cunoștințele și prietenii prietenilor sunt etichetate drept leg ături slabe, iar
prietenii, rudele și vecinii, drept leg ături puternice. L ărgirea sferei de
oportunități este oferit ă doar de leg ăturile slabe, ce constituie pun ți către grupuri
cu un statut social superior sau din a lte sfere de interes decât cea proprie.
Rețelele de leg ături puternice sunt asociate cu persoanele slab educate, s ărace,
tinere, din categorii defavorizate social.

Organiza ția care înva ță

Knowledge management -ul se referă la managementul cuno ștințelor în
interiorul unei organiza ții. O defini ție de lucru pe aceast ă temă se referă la
adaptarea și supravie țuirea unei companii înt r-un mediu competitiv și
concurențial aflat în continu ă schimbare.
Procesele organiza ționale implicate de managementul cunoa șterii înglobeaz ă
capacitatea de procesare a datelor și informa țiilor cu ajutorul tehnicii
informaționale și capacitatea de inovare și creativitate a oamenilor. Knowledge
management-ul caut ă să foloseasc ă în cel mai bun mod cuno ștințele existente și
disponibile unei organiza ții pentru a crea în a cest proces noi cuno ștințe utile.

Trebuie făcută distincția între cuno ștințe pe de o parte și informații și date pe de
altă parte. Informația este un mesaj ce are un emi țător, un receptor și poate fi
stocat și salvat ca atare într-un calculator. Datele sunt informa ții structurate ce
nu au fost înc ă interpretate. În schimb, cunoștințele sunt informa ții care au o

Analiza re țelelor sociale
23II. Aplica ții în business și organiza ții ale analizei re țelelor sociale

utilizare și un scop precis, informa ții la care a fost ata șată o intenție umană. În
timp ce informa țiile sunt salvate în calculatoare, cunoa șterea exist ă doar în
creierul oamenilor.

Prima genera ție în domeniul managementului cunoa șterii implica doar captarea
informațiilor și experien țelor pentru a le face u șor accesibile mediului de
afaceri. Gestionarea informa țiilor și experien țelor colectate a permis crearea
unor sisteme informa ționale puternice. Aceast ă primă ramură are rădăcini ferme
în utilizarea tehnologiei și privește managementul cunoa șterii ca pe o chestiune de
stocare ordonat ă de informa ții pentru a putea fi ulterior reg ăsite ușor și reutilizate.

Analiza sistemelelor și teoriile manageriale au produs un boom în serviciile de
consultan ță legate de tehnologiile cunoa șterii. Organiza țiile au investit masiv în
tehnologii sofisticate (Intranet pentru diseminarea, sortarea și clasificarea
informațiilor, sisteme de gestionare a resurselor ERP etc.).
Teoriile manageriale func ționează ca o ramur ă a științei economice și au
adoptat în consecin ță standarde econometrice. Managerii au încercat s ă aplice
metodele econometrice pentru managementul cunoa șterii. Dar metodele
econometrice sunt potrivite pentru m ărfuri și fluxuri de bani, iar cunoașterea nu
poate fi tratat ă eficient ca o marf ă.

Cunoașterea nu este un prod us, ci un proces. Michael Polanyi a vorbit despre a
învăța și a face, definind cunoa șterea tacit ă. De aici au pornit întreb ările despre
modul în care organiza țiile învață și despre felul în care firmele ac ționează pe
baza acestor noi cuno ștințe. Organiza țiile capabile s ă învețe au generat o
legătură între teoria înv ățării și management . Cunoașterea are mecanisme
proprii prin care este creat ă și împărtășită.
Structurile organiza ționale ierarhice, piramidale au fost înlocuite cu modele
organice care permit organiza ției să reacționeze prin schimb ări structurale la
modificările din mediu. Teoriile complexit ății și haosului au permis
managerilor s ă adapteze modelele organiza țiilor pentru integrarea lor în sisteme
complexe interdependente și capabile s ă răspundă la provoc ările mediului
extern. Sistemele complexe se comport ă după modelul organismelor vii având
mecanisme complexe și flexibile de adaptare.

Oamenii au devenit prioritari fa ță de tehnologii. Conteaz ă mai mult felul în care
oamenii construiesc și utilizeaz ă cunoștințele. Procesele de înv ățare de tip
'learning and doing' au devenit ma i importante pentru dezvoltarea
organizațională decât diseminarea informa țiilor și imitarea comportamentelor.

Analiza re țelelor sociale
24II. Aplica ții în business și organiza ții ale analizei re țelelor sociale

Tranziția de la plan la clan

"Tranziția nu este de la plan la pia ță, ci de la plan la clan", afirmă David
Stark , deținătorul Premiului pent ru Economie Politic ă al «World System
Book» în 1999, în cartea sa « Traiectorii po stsocialiste – transformarea politicii
și proprietății în Europa Centrala și de Est ».

Autorul este cunoscut pentru aceast ă teorie, care este una dintre abord ările cele
mai inovative ale complexului fenomen de transformare a Europei Centrale și
de Est. Promoveaz ă o viziune care nu se bazeaz ă nici pe credin ța în efectele
benefice ale liberaliz ării prin trecerea la economia de pia ța și nici pe încrederea
în statul atotputernic.

Stark porne ște de la ideea c ă atât piața, cât și statul sunt cuprin se într-un context
mai larg al unor ‘re țele sociale’ care su nt principala surs ă a transform ării.
Aceste re țele sociale pot fi denumite ‘re țele de dezvoltare’ în sensul în care pot
stimula dezvoltarea economic ă și pot asigura un control mai riguros al actelor
politice ale guvernan ților.

Este o împletire, în contex tul specific est-european, a activismului societ ății
civile (intelectuali, pres ă, cultură) cu inițiativa grupurilor de afaceri și
profesionale , în scopul orient ării politicilor publice c ătre o reală transformare a
societății. Transformarea și desprinderea de social ismul de stat presupune
asocierea deliberativ ă pe grupuri de interese.

Cărțile mici care provoac ă diferențele mari

[Teoria ketch-up-ului]. Imagina ți-vă o sticlă de ketch-up consistent și efortul
necesar pentru a v ărsa o cantitate potrivit ă pe cartofii pr ăjiți. Întoarce ți sticla și
loviți-i în mod repetat fundul. Consisten ța ketch-up-ului nu las ă conținutul să
curgă. După un număr de lovituri, ke tch-up-ul porne ște brusc pe gaura sticlei,
de obicei în cantit ăți mult mai mari decât dorim.
Teoria ketch-up-ului se refer ă la imposibilitatea estim ării numărului de lovituri
necesare pentru declan șarea unei schimb ări și la atingerea u nor rezultate care
depășesc așteptările.

Și în viață, când începi o schimbare, începi prin a depune eforturi și nu poți ști
'de câte ori' este necesar s ă insiști pentru a ob ține rezultatul.

Analiza re țelelor sociale
25II. Aplica ții în business și organiza ții ale analizei re țelelor sociale

Malcom Gladwell, în «The Tipping Poin t – How Little Things Can Make a Big
Difference», analizeaz ă rădăcina marilor schimb ări sau mode care cuprind
lumea la un moment dat, folo sindu-se de teoria epidemiilor.

Moda pantofilor Hush Puppies, fumatul adolescen ților și programele de
televiziune de succes au în comun trei lucruri: câteva pers oane influente decid
brusc să adopte o mod ă. Aceste persoane se afl ă în centrul unor re țele sociale
(connectors), având puterea de a-i influen ța pe ceilal ți să adopte moda
(salesmen) sau sunt avizi colectori de informa ții relevante noi în leg ătură cu
moda pe care o promoveaz ă (mavens). Ace ști 20% dintre noi (connectors,
salesman, mavens) sunt responsabi li pentru adoptarea modei de c ătre ceilalți 80%.

Moda sau schimbarea este contagioas ă, adică poate fi u șor adoptat ă de un
număr mare de persoane. Ca și în cazul epidemiilor, toat ă lumea începe s ă
poarte pantaloni cu talie joas ă sau părul scurt și țepos, dou ă exemple
contemporane. Exemplele su nt contagioase deoarece s unt suficient de ieftine
sau ușor de împrumutat, ceea ce nu se poa te spune despre moda diamantelor sau
a mașinilor de lux …
Persoanele influente sunt responsabile pe ntru traducerea modei în limbajul de
masă pentru a deveni o epidemie. Gândi ți-vă la video-clipurile cu J.Lo și
Shakira îmbr ăcate în jeans cu talie foarte joas ă.
Al treilea factor, contextul, este mediul social care favorizeaz ă moda respectiv ă.
Lipsa uniformelor școlare, încurajarea libert ății de exprimare a adolescen ților,
apariția canalului MTV România.

Cartea lui Malcom Galdwell și-a găsit multe aplica ții. Teoria are impact major
în advertising : găsiți influențatorii, crea ți un mesaj contagios, beneficia ți de
context și gata campania de succes. Mai departe, în schimbările politice –
succesul Uniunii Europene în contextul c ăderii comunismului – sau chiar în
viața de familie . Rata divor țului în România cre ște vertiginos dup ă ce câteva
cupluri celebre se despart pr in ziare, 'libertatea' de a fi singur este promovat ă
contagios, iar contextul econom ic le permite partenerilor s ă își continue via ța
separat. Numai reclamele la detergen ți mai arat ă familia nuclear ă unită.

Analiza re țelelor sociale
26III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

Mai deștept și mai simplu:
o introducere în meto dologia software-ului social online

Afacerile se confrunt ă cu o criz ă a încrederii și o pierdere a loialit ății clienților,
care devin tot mai oportuni ști, iar sectorul public trebuie s ă ofere online
informații, formulare și servicii de încasare electronic ă a taxelor pentru a
răspunde exigen țelor unor cet ățeni și contribuabili instrui ți și pretențioși. Orice
organizație se lupt ă deci să interacționeze și să comunice mai eficient cu
clienții, partenerii, ac ționarii și personalul.

După ce au investit enorm în web-site-uri, Intranet și sisteme de gestionare a
resurselor întreprinderii, 92% dintre companii se arat ă dezamăgite de raportul
cost/ beneficiu al unor sisteme ce nu s-au dovedit atât de eficiente și flexibile pe
cât predicau dezvoltatorii de programe software.

O nouă gândire ce ia în considerare re țelele sociale și comportamentul online al
consumatorului intr ă în atenția organiza țiilor ce încep s ă fie privite ca sisteme
vii. A-i înțelege pe oameni și modalitățile în care ei se angajeaz ă în relații online
și offline înseamn ă a servi nevoile oameni lor de a construi rela ții online
valoroase și utile.
Provocările unei lumi în care are loc o muta ție spectaculoas ă în relațiile
interumane sunt imense. Rela țiile dintre oameni se transform ă din unele
episodice în conexiuni și interacțiuni permanente . În medie, oamenii primesc
52 de e-mail-uri zilnic, iar mai mult de 7% dintre ei primesc peste 100 de e-
mail-uri pe zi.

Creșterea ratei de interac țiune social ă a adus dup ă sine nevoia unei gestiuni
eficiente a rela țiilor online prin instrumente specifice. În timp ce rela țiile
interumane clasice se desf ășoară în grupuri de 2-3 persoane, re țelele sunt cu atât
mai eficiente cu cât num ărul de participan ți crește. Fiecare dintre noi poate
deveni membru a sute, dac ă nu chiar mii de comunit ăți online diferite în func ție
de diversitatea intereselor manifestate în via ța personal ă și profesional ă.
Scopul formelor eficiente de interac țiune social ă online const ă în creșterea
capacității noastre de a ne conecta cu ceilal ți. În fapt, cele mai valoroase
comunități online nu sunt construite, ci pur și simplu apar brusc la suprafa ță și
la vedere.

Analiza re țelelor sociale
27III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

Comunitățile online nu pot fi construite ca blocurile de prefabricate și nu ne
putem aștepta ca oamenii s ă participe voluntar. Softwa re-ul social se adapteaz ă
la mediu și nu mediul trebuie s ă se adapteze la cerin țele programelor
informatice. Utilizatorii consider ă că un s of tware care se adapteaz ă la ei și la
natura rela țiilor lor nu genereaz ă pierderi de timp pentru adaptarea obi șnuințelor
utilizatorilor.

Există încă o dezbatere aprins ă dacă Internetul poate genera o comunitate în
sens real și dacă comunitățile virtuale vor putea înlocui complet comunit ățile
tradiționale și interacțiunea fizic ă directă între oameni în via ța de zi cu zi. Unii
se tem c ă Internetul îi va iz ola pe oamenii unii fa ță de ceilal ți. Alții
argumenteaz ă că legăturile online fiind între oameni și nu între locuri, avantajul
este legătura rapid ă între oameni în ciuda distan țelor în spa țiu.

Un grad înalt de interconectare presupune r ăspândirea ideilor, leg ăturilor
(conexiunilor) și descoperirilor științifice. Fenomenul blogging a reu șit prin
software-ul gratuit s ă îi angajeze pe oameni în colaborare, împ ărtășire de
cunoștințe și dezbateri.

Pentru că alimenteaz ă atât dezvoltarea indivizilor, cât și răspândirea culturii,
comunitățile online vor deveni o parte a fenomenului cultural. Comunit ățile
online le dau oamenilor libertatea de a- și explora și cultiva interesele și de a se
conecta cu oameni care gândesc și simt la fel ca ei.

Acum, anali știi sunt capabili s ă vorbeasc ă despre con ținutul unui site Internet
doar prin analizarea linkurilor interne și a celor ce duc c ătre alte site-uri.
Comunitatea de site-uri din car e face parte un site web vorbe ște despre natura
site-ului respectiv.

Demarat ca un fenomen lega t de jurnalele personale și discuțiile libere între
oameni, weblogging a devenit un punct de interes pentru co mpaniile ce vor s ă
vândă produse, s ă ofere servicii, s ă construiasc ă branduri și să comunice cu cei
interesați.

Comportamentul mul țimilor inteligente (inteligen t mobs) de protestatari
antiglobalizare sau inteligen ța colectiv ă a furnicilor care marcheaz ă drumul spre
sursele de hran ă au generat discu ții despre gândirea sistemic ă, parte a teoriei
sistemelor complexe ce trateaz ă o organiza ție largă ca un sistem care, unificat,
este mai puternic decât suma p ărților componente.

Analiza re țelelor sociale
28III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

Organizațiile care înva ță pot să facă față unui mediu extern complex, dinamic și
competitiv cu ajutorul gândirii sistemice, leadership-ului, di sciplinei mentale,
viziunii împ ărtășite și învățării în echip ă.

Analiza re țelelor sociale este o metod ă de analizare a conexiunilor și inter-
relaționării între oameni și organiza ții care este utilizat ă în psihologie și
antropologie pentru a m ăsura și vizualiza fluxurile de informa ții și cunoștințe ce
circulă între oameni.

Rolurile cheie în diseminarea informa țiile le au: sursele (baze de date ce emit
mesaje), conectorii (lia ntul social care ajut ă la răspândirea informa ției) și
vânzătorii de idei (persoane ce au abil itatea de a-i convinge pe nehot ărâți).
Conectorii sunt persoanele cu darul de a aduna oameni și organiza ții laolaltă,
genul de oameni care cunosc pe toat ă lumea și care au un picior sau o u șă
deschisă în mai multe lumi, subculturi și nișe.

O rețea valoroas ă este un p ăienjeniș de relații ce genereaz ă beneficii și valoare
economic ă pentru indivizi, grupuri și organiza ții prin schimburile dinamice
între acestea. În concluzie, rolul unei comunit ăți online este de a genera valoare
adăugată durabilă în lumea real ă.

Învățăm: software-ul social și e-learning

Noul software social a împrumut at unelte din lumea afacerilor și tânăra
generație combin ă tehnica cu interac țiunea uman ă și elementele personale
pentru a ob ține cea mai bun ă lume virtual ă posibilă, afirmă Eva Kaplan-
Leiserson

Software-ul social include urm ătoarele elemente:
• suport pentru interac țiuni conversa ționale între oameni și grupuri (mesagerie
instantanee)
• feedback social (reputa ție și încredere)
• suport pentru re țele sociale personale

Asemenea unelte de software social sunt mesageria instantanee, spa țiile de
muncă colaborative, weblog-urile și expert managament software, care sunt
utilizate în sfera afacerilor și în cea educa țională.

Analiza re țelelor sociale
29III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

Uneltele de tip surs ă deschisă (open source)

Software-ul colaborativ cum ar fi «Groove» permite oamenilor s ă conducă
reuniuni și să lucreze împreun ă din locații diferite. Aceste aplica ții sunt foarte
solicitate dup ă ce teama de a c ălători cu avionul a crescut în 11 septembrie 2001.

Open source este un tip de software al c ărui cod a fost f ăcut disponibil pentru a
putea fi modificat, ceea ce promoveaz ă colaborarea dintre programatori care pot
să împărtășească idei de îmbun ătățire a calit ății software-ului. Exist ă o întreag ă
mișcare împotriva copyright-ului și pentru accesul gratuit la informa ții și
resurse pe Internet.

Open sources au efect direct asupra educa ției prin aplica ții de e-learning
disponibile pe Internet, c ărți electronice și portaluri care promoveaz ă educația
gratuită.

Protecția propriet ății intelectuale prin legi a crescut popularitatea site-urilor ce
oferă resurse gratuite. Open source poate deveni o surs ă potențială de cunoștințe
pentru construirea economiei și culturii secolului XXI. Dac ă aceste materiale
vor fi gratuite și larg răspândite, efectul înv ățării electronice va fi resim țit mai
ales în țările sărace, care nu î și permit s ă cumpere sisteme de operare, software
și cărți.

Wiki

«Wiki» este o pagin ă web care este creat ă în cooperare și al cărui conținut poate
fi revizuit și modificat de vizitatori. Ace știa pot ad ăuga, șterge sau modifica
informația afișată fără a cunoaște limbaje de programare și fără sprijinul unui
webmaster. Acest tip de site combin ă un mediu de discu ții cu o libr ărie
electronic ă, un sistem de mailing, un chat room și o unealt ă de cooperare
transparent ă. Paginile p ăstrează ultimele modific ări, astfel încât vizitatorii care
nu sunt de acord s ă poată reveni la versiu nile anterioare și să corecteze gre șelile.

«Wiki» porne ște de la dou ă premise: cuno ștințele sunt dinamice și nu statice, iar
rezultatul unei contribu ții de grup este mai mare decât efectul muncii
individuale. «Wikipedia», o encicl opedie online multilingv ă conține deja 197.655 de articole
și are mai mul ți vizitatori decât enciclopedia «Britannica.com»

Analiza re țelelor sociale
30III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

Uneltele analizei re țelelor sociale

Uneltele care le permit oamenilor s ă își vizualizeze și gestioneze re țelele sociale
personale au câ știgat tot mai mult ă popularitate. Busi ness 2.0 a selectat
aplicațiile de rețele sociale care analizeaz ă contactele și rețelele personale drept
tehnologia anului 2003. După 11 septembrie s-a în țeles că rețelele umane combinate cu accesul online
pot submina orice putere.

Primii atin și de atrac ția spre tehnicile de networking sunt copiii și tinerii, în
timp ce corpora țiile și sectorul educa țional se str ăduiesc să recupereze
rămânerea în urm ă.

«Friendster» are dou ă milioane de utilizatori și o rată de creștere de 20% pe
săptămână. Acesta permite utilizatorilor s ă își scrie un profil personal și să îl
lege la profilul prietenilor și prietenilor acestor prieteni pentru a- și crea o re țea
personală și a trimite mesaje pentru interac țiune în timp real.
Companiile au în țeles importan ța acestor aplica ții pentru a g ăsi slujbe, a face
angajări și a strânge resurse. Alte programe cerceteaz ă automat mailurile din
inbox-ul companiei și lista de contacte electronice pentru a afla pe cine știi cu
adevărat și a sprijini ciclul de vânzare prin ofer irea unei liste de contacte ce pot
fi interesate de produsele și serviciile oferite de companie.

De asemenea, se pot crea h ărți vizuale despre modul în care angaja ții unei
organizații interacționează între ei și își transmit informa țiile și cunoștințele prin
Intranet-ul corpora ției.

Uneltele sofisticate de analiz ă a rețelelor sociale pot îmbun ătăți fluxul de
cunoștințe și informa ții, pot depista cine sunt liderii din companie ce dețin
cunoștințe și informa ții-cheie și să depisteze oportunit ăți acolo unde fluxul de
cunoștințe și idei este maxim.
Alte aplica ții posibile se refer ă la:
• organizarea de proteste eficiente împotriva globaliz ării și poluării de către
activiști ecologi ști care utilizeaz ă sisteme inteligente pentru a comunica și a
strânge într-un singur loc și la o anumit ă dată mulțimi informate și cu
interese comune;

Analiza re țelelor sociale
31III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

• crearea de comunități online grupate în func ție de interese, ce doresc s ă
discute și să împărtășească informații de actualitate (newsgroups);
• crearea de fan cluburi care împ ărtășesc acelea și gusturi muzicale și adoră
aceleași vedete.

Riscurile ce frâneaz ă încă dezvoltarea exploziv ă a domeniului sunt agresarea
spațiului intim, privat și lipsa de încredere în necunoscu ți. Călcâiul lui Ahile
este teama c ă alți străini din publicul larg vor afla ca re ne sunt valorile private,
iar oamenii nu vor s ă împărtășească informa ții personale sau cuno ștințe
acumulate greu și prin efort cu persoane necu noscute. Ultimul zid ce trebuie
depășit pentru a combina perfect tehnologia cu interac țiunea uman ă este
problema confidențialității și respectării dreptului la siguran ță și viață privată
prin acceptarea în comunit ățile online doar a persoanelo r invitate, selectate, ce
fac parte din acela și grup de interese.

Nu este Google cel mai important motor de c ăutare pentru
rețelele sociale?

Dacă vrei să afli cum s ă contactezi pe cineva, ai nevoie de informa ții despre un
domeniu sau o persoan ă sau ești pur și simplu curios s ă afli mai multe despre
orice, unde mergi mai întâi pe Internet ? Majoritatea r ăspund: pe Google. Aici
nu mai este vorba doar despre re țeaua social ă personală de legături, de re țelele
prietenilor și ale prietenilor prieteni lor prietenilor, ci de Internet ca fiind cea
mai largă rețea socială. Motoarele de c ăutare și motoarele de știri indexeaz ă
acest ocean de informa ții și găsesc în 10 secunde referin țe despre orice subiect.

Apoi, mai sunt serviciile de re țea socială de tip ‘interes comun’ f ăcute pentru a-
ți regăsi colegii și prietenii, pentru a- ți cunoaște vecinii sau pentru a discuta cu
oameni cu acela și statut social. Cei ce locuiesc în zgârie norii din metropole
consideră mai comod și mai steril s ă procedeze a șa decât în modalit ățile clasice
de interac țiune social ă.
A găsi și a întâlni oameni asem ănători cu tine este visul fiec ărui om. A folosi
doar câteva cuvinte-cheie pentru profilul t ău personal, pentru a descrie cine e ști
și ce vrei de la via ță și apoi a lăsa o mașină inteligent ă să caute pe Internet și să
găsească oameni ca tine este un joc la mod ă. Este un exerci țiu de auto-
cunoaștere să te descrii în 50 de cuvinte- cheie: 15 cuvinte despre tine ca

Analiza re țelelor sociale
32III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

persoană, 15 cuvinte despre carier ă și alte 20 de cuvinte în care prietenii și
colegii spun cum te v ăd.

Unele motoare de c ăutare fac și statistici pentru a- ți propune cine este cel mai
potrivit prieten dintr-o list ă de oameni cu oarecare grad de asem ănare și
împărtășesc valori comune. Po ți să te încrezi îns ă în calitatea unei selec ții făcute
de o mașină? Sunt valorile declarate de ceilal ți cele reale? Înlocuiește realitatea
virtuală întâlnirea uman ă față către față?

Care este îns ă legătura între managementul cunoa șterii, sociometrie, teoria
grafurilor și teoriile înv ățării?

Analiza re țelelor sociale este o metod ă sociometric ă pentru c ă înseamn ă a
combina aspecte ale sociologiei cu reprezent ări matematice, utilizând modele
structurale pentru a reprezenta interac țiunile umane. În analiza re țelelor sociale,
matematica, statistica și epistemologia sistemelor complexe sunt combinate
pentru a explica fenomene cum ar fi difuzarea informa țiilor în organiza ții,
adoptarea inova țiilor în societate și răspândirea bolilor infec țioase.

Extindeți circumferin ța cercului social propriu!

Orkut este o comunitate online care conecteaz ă oamenii printr-o re țea de
prieteni de încredere. An gajamentul acestei comunit ăți este de a oferi un loc
virtual de întâlnire unde oamenii s ă poată socializa, s ă facă noi cuno ștințe și să
găsească alte persoane care le împ ărtășesc interesele.
Caracterul unic al Orkut este faptul c ă se define ște drept o rețea în cre ștere
organică, nu artificial ă, bazată pe încrederea între priete ni. În acest fel, ea nu va
deveni prea mare, nu va cre ște prea repede și pentru fiecare membru va garanta
cineva din interior. Pot deveni membri doar cei ce cunosc pe cineva din
interiorul re țelei pentru a-i invita s ă li se alăture, dup ă modelul cluburilor
private. Cei care se al ătură Orkut vor s ă extindă circumferin ța cercului lor
social.

Motorul de c ăutare Google a lansat serviciul de re țea socială Orkut numit dup ă
Orkut Buyukkokten, un inginer software de la Google care a dezvoltat acest
proiect în timpul liber pe rmis de Google pentru interesele personale de
cercetare. To ți angajații Google pot s ă petreacă 20% din timpul lor de munc ă

Analiza re țelelor sociale
33III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

pentru dezvoltarea unor proiecte personale, aceast a fiind o parte din politica
companiei de încurajare a creativit ății.

Buyukkokten a fost interesat de re țelele sociale și a dezvoltat acest serviciu pe
care acum compania îl deschide c ătre publicul larg.

Mișcarea survine dup ă zvonurile insistente care afirmau c ă Google dore ște să
cumpere serviciul de re țea socială Friendster și la doar o zi dup ă ce s-a lansat
Eurekster, un serviciu de re țea socială ce rafineaz ă rezultatele c ăutărilor pe
Internet.

Este acesta un semnal c ă Google inten ționează să utilizeze serviciile de re țea
socială pentru îmbun ătățirea rezultatelor c ăutărilor? Momentan sistemul Orkut a
rămas unul informal, deschis angaja ților Google și prietenilor acestora și unde
Google nu a investit bani pentru marketing și reclamă. Nu apar aici reclame la
Google și nu exist ă taxe de membru. Membrii trebuie s ă primeasc ă o invitație
de adeziune din partea angaja ților Google sau a cunoscu ților acestora pentru a
lua parte la acest proiect.

Neogen lanseaz ă serviciul de social ne tworking Neogen Network

Neogen Network ofer ă posibilitatea dezvolt ării unor re țele de prieteni
înregistra ți în rețea și folosirea acestor 're țele sociale' de prieteni și 'prieteni ai
prietenilor' în scopuri diverse, precum comunicarea, g ăsirea de locuri de munc ă,
matrimoniale, formarea de grupuri cu activit ăți sau interese asem ănătoare.
'Social networking' este conceptul ce desc rie procesul de cone ctare a indivizilor
prin intermediul prietenilor, rudelor și cunoștințelor, 'rețeaua personal ă'.
Firma plănuiește să integreze acest serviciu cu cele pe care le ofer ă prin cele trei
situri pe care le de ține: de anun țuri (Neogen Shop), de recrutare on-line
(BestJobs.ro) și de prietenii/matrimoniale (Noi2.ro).

"Ideea ne-a venit dup ă ce am primit mai multe invita ții de la prieteni vechi, de a ne
înscrie în re țeaua lor de pe Orkut (situl de so cial networking lansat de Google).
Ne-am dat seama c ă un serviciu de networking completeaz ă perfect atât serviciul
BestJobs (o parte din locurile de munc ă se anunță/ află prin cuno ștințe) cât și
Noi2 (e mai sigur s ă te întâlne ști cu cineva recomandat de un prieten decât cu un
necunoscut)", declara Călin Fusu , directorul general al Neogen.

Analiza re țelelor sociale
34III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

Un fenomen digital care va schimba lumea: blog-ul

Blog-urile și politica

La începuturile apari ției blog-urilor nu se putea pune problema influen țării
sferei politice de c ătre acestea. Pe m ăsură ce numărul acestora cre ște în ritmuri
astronomice, majoritatea speciali știlor din acest domeniu se concentreaz ă
asupra gradului de putere politic ă a rețelelor sociale.

Cercetătorii au fost întotdeauna preocupa ți de modul cum teoria re țelelor
sociale poate s ă descrie formarea și influența anumitor centri asupra opiniei
publice. Acțiunea colectiv ă, alegerea votului și alte metode de participare
politică se află sub controlul re țelelor sociale. În acest se ns, în ultimii ani au fost
realizate o serie de cercet ări și simulări asupra proceselor colective de formare
a opiniei publice în scopul de a în țelege mai bine și mai exact cum re țelele
sociale influen țează politica.

Modul de organizare a blogurilor și conexiunile dintre acestea formeaz ă așa-
zisa blogosfer ă, structură care devine astfel predispus ă la analiza re țelelor.

În ultimele cinci decenii, speciali știi din domeniile politic, economic și
sociologic au dezvoltat o serie de instrumente pentru studierea re țelelor sociale.
Însă, datorită condițiilor tehnologice ale momentului, ace știa și-au îndreptat
atenția asupra unor re țele de mici dimensiuni.

Tehnicile și instrumentele matematice necesare au început s ă crească în mod
exponențial în momentul în care a fost nevoie de o analiz ă a unor re țele din ce
în ce mai extinse. Aceste stud ii s-au concentrat pe dou ă planuri:
(a) descrierea unor aspecte precise ale re țelei luate ca întreg (e.g. gradul relativ
de centralizare al re țelei)
(b) relațiile specifice dintre sub-grupurile de actori din cadrul unei re țele (Daniel
W. Drezner și Henry Farrell, «The Powe r and Politics of Blogs»,
http://www.utsc.utoronto. ca/~farrell/blogpaperfinal.pdf ).

Unii cercet ători au depus eforturi pentru elucidarea unor factori precum
'stabilitatea și puterea în cadrul re țelelor sociale' (Phillip Bonachich, «The
Evolution of Exchange Ne tworks: A Simulation Study», Journal of Social
Structure. Volume 2, number 5, November 8, 2001, http://www.cmu.edu
/joss/content/articles/volume2/Bonacich.html ), iar alți cercetători au abordat
descrierea comportamentului 'grupurilor sociale v ăzute ca sisteme complexe și

Analiza re țelelor sociale
35III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

dinamice' . (Holly Arrow, Joseph McGrath, și Jennifer Berdahl, «Small Group
As Complex Systems», Sage Publ ications, Inc., London, 2000,
http://darkwing.uoregon .edu/~harrow/AMB.html ).
În al doilea rand, studii și mai recente s-au concentrat asupra efectelor extinse
privind topologia re țelelor, ca eforturi de cercetare analogic ă ce împrumut ă
arsenalul din domeniul fizicii. Ace ști cercetători au elaborat un model în care
fiecare actor posed ă un curent de opinie puternic, iar probabilitatea de alegere a
unei opinii este propor țională cu numărul actorilor care de țin acea opinie.

Astfel, probabilitatea ca un grup s ă ajungă la un consens clar depinde de
distribuția opiniei în cadrul grupului. (M oses Boudourides, «A Review of
Network Theories On The Formation of Public Opinion». Contributed paper at
the EURICOM Colloquium: Electronic Ne tworks and Democratic Engagement,
Nijmegen, the Netherlands , October 9-11, 2002, http://www.math.upatras.gr

/%7Emboudour/articles/ntpo.pdf ).
În cazul nostru, blogurile și hiperconexiunile dintre ele formeaz ă o rețea.
Astfel, blogurile luate individual pot fi tratate ca 'noduri' ale re țelei, iar
conexiunile (link-ur ile) sale ca 'leg ături'. Num ărul total de cone xiuni ale unui
anumit blog reprezint ă 'rangul' sau 'gradul' acestuia. Îns ă, acest tip de cercet ări
evită o concentrare detaliat ă asupra rela țiilor dintre noduri, în cadrul re țelei, în
favoarea argument ării aduse de propriet ățile statistice pe scara larg ă ale
grafurilor (M.E.J. Newman, “The Structure and Function of Complex
Networks”, http://epubs.siam.org/sam-bin/dbq/article/42480
).

În general, cercet ătorii s-au concentrat asupra studiului re țelelor prin
intermediul grafurilor aleatoare, prin care leg ăturile indirecte dintre noduri sunt
create prin intermediul unui pr oces aleator, astfel încât num ărul legăturilor
conectate la fiecare nod este distri buit în conformitate cu distribu ția binomial ă
(sau distribu ția Poisson pentru re țele foarte extinse).
În cazul evolu ției rețelelor de bloguri, acestea nu respect ă distribuția legăturilor
conform grafurilor aleato are, astfel încât re țelele blogosferei par s ă aibă o
distribuție asimetric ă în care majoritatea nodur ilor (blog-urilor) au un num ăr
relativ sc ăzut de leg ături, iar un num ăr mic de blog-uri de țin în mod
dispropor țional un num ăr imens de leg ături.

Pe scurt, structura re țelei asimetrice a blogosferei devine atr ăgătoare din punct
de vedere al costului pentru utilizatorii externi care achizi ționează informații de

Analiza re țelelor sociale
36III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

pe blog-uri. Distribu ția asimetric ă a legăturilor dintre blog-uri înseamn ă că
unele dintre acestea de vin puncte de atrac ție pentru ceilal ți.

Un astfel de blog de ține următoarele caracteristici (dup ă Farrell și Drezner):
(a) deține un mare num ăr de legături
(b) oferă mijloace de filtrare a blog-informa țiilor interesante afi șate de blog-uri
'mai puțin interesante'
(c) asigură rolul de poart ă de coordonare, care permite bloggerilor și cititorilor
de blog-uri s ă se coordoneze pe baza unui echilibru benefic reciproc,
deoarece oamenii stau cu o mai mare probabilitate într-un grup în care pot
împărți puterea în mod egal cu partener ii lor' (Phillip Bonachich, «The
Evolution of Exchange Networks: A Si mulation Study». Journal of Social
Structure. Volume 2, number 5, November 8, 2001).

Aceste blog-uri ce devin 'puncte de atrac ție' am putea considera c ă se
transform ă de fapt în niste 'blogo-por ți', iar media politic ă direcțională, care
formează curentul politic prin cipal de opinie public ă, se va concentra asupra
acestora', astfel încât va ajunge s ă acționeze ca o curea de transmisie între
blogosfer ă și cele mai puternice entit ăți politice (Farrell și Drezner).

S-a ajuns astfel la cea mai rapid ă ascensiune a unui instrument de comunicare .
În numai cinci ani, blog-urile s-au n ăscut, au evoluat și au ajuns s ă influențeze
spectrul politic prin interm ediul comentariilor politice și afectând con ținutul
informațiilor din mass-media.
În același timp, blog-urile vor avea un as cendent asupra domeniului politic
deoarece tehnologia informa ției a devenit omniprezent ă și obligatorie, iar
generația actuală va fi o genera ție interactiv ă, de cultur ă multi-media . Tinerii
au început deja s ă nu mai utilizeze știrile TV, preferând s ite-urile online, mai
ales cele independente. Aceast ă situație este asem ănătoare cu Vestul s ălbatic,
iar genera ția 'wired' va fi foarte greu îndreptat ă către spațiul de vot politic.

În nici un caz lupta nu se va da pe ecranele TV, ci în special pe tărâmul
interactiv al convergen ței dintre computer, telefon mobil și TV, în care blog-ul
va juca un rol importa nt deoarece înmagazineaz ă deja la un loc func țiile
corespondente aparatelor de mai sus, adic ă: transfer de informa ții prin
computer, conexiune cu telefoanele mo bile, prin mobling (mobile blogging) și
stocare de imagini, care în curând se va transforma în stocare de fi șiere video,
probabil în timp real, exact ca un post TV.

Analiza re țelelor sociale
37III. Aplica ții online ale analizei re țelelor sociale

Statistici

_Bloguri dup ă țară:

SUA (16.408)
Marea Britanie (2.500) Canada (2.107)
Brazilia (1.317)
Spania (1.038)
Australia (926)
Franța (757)
Italia (747)
Filipine (679) Portugalia (589)
Singapore (544)
India (518) Germania (509)
Olanda (405) Indonezia (301) Argentina (352)
Belgia (267) Mexic (223)
Japonia (220)
Noua Zeeland ă (191)
Finlanda (150)
Irlanda (134)
Danemarca (130)
China (128) Elveția (121)
Africa de Sud (100)
Polonia (97)
România (96)
Pakistan (93)
Norvegia (85) Hong Kong (82)
Austria (69) Israel (55)
Ungaria (52)
Cehia (41)
Estonia (38)
Grecia (37)
Turcia (34)
Federația Rusă (31)
Croația (17)
Slovenia (14)
Serbia (13) Slovacia (11)
Ucraina (11) Vatican (1)

_Bloguri dup ă cuvinte-cheie:

politică și politici
(4.085)
muzică (3.431) blog (2.700)
life (2.657)
news (2.116) tehnologie (1.930)
personal (1.849)
umor (1.480)