Analiza Ratelor (2) [629292]

CUPRINS
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………… 1
1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND RATELE ………………………….. …………………………. 3
1.1 Definir ea ratelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 4
1.2 Clasificarea ratelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 5
1.3 Limitele și importanța ratelor în analiză ………………………….. ………………………….. ……. 6
2. ANALIZA PRINCIPALELOR CATEGORII DE RATE ………………………….. ………………. 8
2.1 Rate de structură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 8
2.1.1 Analiza ratelor de structură ale a ctivului ………………………….. ………………………….. 9
2.1.2 Analiza ratelor de structură ale pasivului ………………………….. ……………………….. 11
2.2 Rate de lichiditate și solvabilitate ………………………….. ………………………….. …………… 12
2.2.1 Ratele de solvabilitate ………………………….. ………………………….. …………………….. 12
2.2.2 Ratele de lichiditate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 13
2.3 Ratele de gestiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 14
2.4 Rate de rentabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 15
2.5 Utilizarea combinată a ratelor – funcții scor ………………………….. …………………………. 17
3. STUDIU DE CAZ – S.C ROMGAZ S.A ………………………….. ………………………….. ……… 20
3.1 Prezen tarea general ă a societății ………………………….. ………………………….. …………….. 20
3.2 Ratele de structură ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 22
3.2.1 Ratele de structură ale activului ………………………….. ………………………….. ……….. 22
3.2.2 Ratele de structură ale pasivului ………………………….. ………………………….. ………. 28
3.3 Rate de lichiditate și solvabilitate ………………………….. ………………………….. …………… 32
3.3.1 Ratele de lichiditate ………………………….. ………………………….. ……………………….. 32
3.3.2 Ratele de solvabilitate ………………………….. ………………………….. …………………….. 34
3.4 Ratele de gestiune ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 36
3.5 Ratele de rentabilitate ………………………….. ………………………….. ………………………….. 41
3.6 Utilizarea combinată a ratelor – funcții scor ………………………….. …………………………. 44
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI ………………………….. ………………………….. ………………… 51
BIBLIOGRAFIE ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. 57
ANEXE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… 59

1
INTRODUCERE

Evaluarea performanțelor oricărei întreprinderi este necesară pentru a -i asigura
evoluția și mai ales supraviețuirea acesteia. În măsurarea performanțelor entității nu ne putem
limita doar la simpla cunoaștere a rezultatelor, fiind necesară o viziune globală a conceptului
de performanță.
Analiza situațiilor financiare poate fi percepută ca fiind arta de a examina și descifra
situațiile financiare. Unul dintre obiectivele principale ale analizei situațiilor financiare este
de “a pricepe cifrele” sau de “a explica sensul cifrelor” – adică de a folosi instrumentele de
analiză financiară ca un principal ajutor în descifrarea datelor financiare raportate și de a
utiliza ulterio r această putere de înțelegere pentru a administra mai bine afacerea .
Tematica ratelor economice -financiare este una importantă deoarece prin rezultatele
obținute în urma calculelor, societatea poate observa daca a evoluat sau nu în timp, dac ă este
rentab ilă din punct de vedere financiar sau dacă reușește să gestioneze la capacitate maximă
activele deținute în realizarea obiectivelor propuse.
Lucrarea este structurată pe trei capitole: primul capitol teoretic va aprofunda
abordările teoretice privind rate le, cum se clasifică, definiții sumare și importanța utilizării
ratelor, cel de -al doilea capitol va prezenta structurarea acestora pe fiecare categorie
individuală și prezentarea modului de calcul și inter pretare, prezent ând diferitele tipuri de rate
întâlnite în literatura de specialitate . În cele din urmă, așa cum am spus anterior, ultimul
capitol al lucrării are menirea de a ilustra din punct de vedere practic modul de calcul și
interpretare a indicatorilor tratați în partea teoretică. Pentru aceasta, a m ales o societate listată
la Bursa de Valori București, mergând pe considerentul că în cazul acestor societăți se
reflectă cel mai bine utilitatea acestor indicatori și că situațiile financiare ale acestora sunt
suficient de bogate în informații pentru a permite o analiză pertinentă a lor.
Pentru documentarea bibliografică, am avut în vedere studiul literaturii de
specialitate, în cea mai mare parte a celei autohtone și într -o măsură mai mică a celei străine.
Lucrarea de față este structurată în două părți , și anume: Partea I – Nivelul actual al
cunoașterii unde am înglobat cunoștiințele actuale legate de tema lucrării și Partea II –
Contribuția personală a autorului lucrării sub formă aplicativă a unui studiu de caz.
În elaborarea acestei lucrării am parc urs următoarele etape: alegerea temei,
documentarea, elaborarea unei schițe a lucrării din punct de vedere al conținutului, studiul

2
bibliografiei adunate în etapa de documentare, redactarea materialului teoretic în primă formă
și elaborarea studiului de ca z, urmată de consultarea conducătorului științific, revizuirea
materialului pentru eventuale completări sau adăugiri pentru obținerea formei finale.
În completarea surselor puse la dispoziție de către conducătorul științific, au venit și
cele oferite atât de Biblioteca Universității din Oradea, cât și cele de la Biblioteca Județeană
”Gheorghe Șincai”. Am parcurs atent toate materialele și am extras doar ideile principale,
enunțurile, argumentele și formulele, care au fost prelucrate ulterior.
În realizarea studiului de caz asupra S.C. ROMGAZ S.A., am extras informațiile
financiare reg ăsite pe site -ul Bursei de Valori București și pe cel al companiei. Indicatorii au
fost analizați pe perioada 2013 -2017, pentru a surprinde evoluția acestora

3
1. ABORDĂRI TEOR ETICE PRIVIND RATELE

Rata se măsoară ca raport între doi indicatori comparabili din punct de veder e
economico -financiar și are o valoare superioară celor doi termeni luați fiecare separat.1
Pentru analiza economică și financiară, bazele economice ale me todei ratelor se
găsesc în teoria economică în ceea ce privește eficiența economică care implică realizarea
unei comparații între cele două variabile, aflate în raport efect / efort (sau invers), fie în raport
de structură (efect / efect sau efort / efort) . 2
Metoda ratelor își dorește să scoată în evidență un anumit num ăr de m ărimi
semnificative și să le interpreteze. Un avantaj important al acestei metode reprezintă
posibilitatea de a realiza compara ții în timp și spa țiu mai ales cu ajutorul ratelor medi i sau
pilot ale acel uiași domeniu de activitate. Folosirea acestui sistem de rate permite s ă se
constate, îmbunătățirea sau degradare a situa ției economice și financiare și să se prevad ă
evolu ția viitoare, tendin țele generale ale unității .
Metoda ratelor întregește analiza indicatorilor în mărimi absolute și admite efectuarea
de comparații în spațiu, pentru a situa mai bine întreprinderea în mediul concurențial, sau în
timp, pentru a -i aprecia evoluția.3
Aprofundarea analizei situați ior financiare pe ba za bilanțului impune apelarea la
procedeul frecvent utilizat în analiza financiară cunoscut sub denumirea de ”metoda ratios”.
Termenul de origine latină echivalent cu ratus = calculat, socotit este căpătat din
terminolo gia anglo -saxonă și francofonă.4
Utilizarea regulată a indicilor, rapoartelor, proce ntelor în analiză a impus acestă
metodă ca fiind un mod de studiere a relațiilor dintre diverse posturi înscrise în situațiile
financiar e cu semnificație în evaluarea performanțelor, riscurilor și poziției fina nciare a
întreprin derii.

1Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia, Analiza economico -financiară a firme i, Ed.
Economică, București, 2014,pag. 38
2Lezeu Dorina, Metoda ratelor – instrument tradițional al analizei financiare , Universitatea din
Oradea, pag 230 http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2004/43.pdf consultat la 10.03.2018 ora
17:10
3Robu Vasile , Georgescu Nicolae, Analiză economico -financiară , http://www.bibliotec a-
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb consultat la 03.04.2018 ora 21:00
4Petrescu Silvia , Analiză și diagnostic financiar -contabil , Ed. CECCAR, București, 2008, pag 212

4
Metoda ratelor reprezintă un instrument operațional în activitatea de analiză și
evaluare internă a entității , servind totodată și scopului analizei financiare externe.5
Aprecierea situației financiare/echilibrul financiar al entității prin metoda ratelor se
realizează prin luarea în seamă a dinamicii lor la nivelul entității , dar și prin compararea cu
ratele medii ale ramurii în care își desfășoară entitatea obiectul de activitate .6

1.1 Definirea ratelor
Ratele sunt mărimi care sunt exprimate prin număr, punctaj sau durată și reprezintă
procedeele de analiză folosite pentru cunoașterea anumitor fenomene economice și
financiare, istoric sau previzional, precum și a elementelor și a factorilor care le determină.7
Prin rate înțelegem raporturile dintre marimi sau niveluri riguros legate î ntre ele, care
se caracterizeaz ă ca fiind situa ții de ansamblu sau sectoare de activitate.
Ratio reprezintă un raport între două posturi de bilanț, din contul de rezultat, sau din
bilanț și contul de rezultat, echivalent cu termenul de rată, coeficient, indice, procent. Între
elementele raportului trebuie să existe omogenitate în ceea ce privește modul de evaluare și a
relației directe între mărimile care se compară.8
Ratele sunt definite ca un raport între două mărimi comparabile din punct de vedere
logico -economic. Dincolo de forma de exprimare matematică, ratele au o greutate
informațională și o semnificație importantă în teoria și practica economică. Acestea
reprezintă instrumente puternice de anal iză utilizate cu scopul de a cunoaște anumite
fenomene economice și financiare, din punct de vedere istoric sau previzional, dar și a
elementelor și factorilor care le determină.9

5Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiză economico -financiară , http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb consultat la 02.04.2018 ora 20:21
6Spătaru Liviu, Analiza economico -financiară Instrument al managementului întreprinderilor , Editia
a doua, Ed. Economică, București, 2009, pag 463
7Lezeu Dorina, Metoda ratelor – instrument tradițional al analizei financiare , Universitatea din
Oradea, pag 230 http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2004/43.pdf consultat la 10.03.2018 ora
18:01
8Petrescu Silvia, Analiză și diagnostic financiar -contabil , Ed. CECCAR, București, 2008, pag 212
9Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiză economico -financiară , http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb consultat la 02.04.2018 ora 20:30

5
1.2 Clasificarea ratelor
Ratele folosite în analiza bilanțului pot fi structurate după diverse criterii și definesc
aspecte privind structura bilanțului, viteza de rotație a posturilor, structura finanțării,
rentabilitatea și riscul financiar.10
În diagnosticul economico -financiar al întreprinderii pot fi întrebuințate următoare le
categorii operaționale de rate ale potențialului și echilibrului financiar:11
• ratele de lichiditate și solvabilitate – care exprimă potențialul întreprinderii de a -și onora
obligațiile de plată pe termen scurt, cu o perioadă de maturitate mică;
• ratele de echilibru financiar – disting anumite proporționalități care se stabilesc în cadrul
și între diferite fluxuri financiare;
• ratele de gestiune – măsoară randamentul cu care întreprinderea își folosește activele pe
care le are la dispoziție ;
• ratele privi nd managementul datoriei – explică în ce măsură unitatea este finanțată prin
credite;
• ratele de rentabilitate – analizează eficacitatea echipei manageriale, așa cum rezultă ea
din veniturile obținute și din rentabilitatea investițiilor.
Ratele mai pot f i grupate, după natura lor, în următoarele categorii:12
a) rate de structură – de natura ponderilor, care arată contribuția părților la formarea
fenomenului. Ratele de structură admit comparații între firme de dimensiuni diferite,
precum și sesizarea schimbări lor structurale în cadrul unei entități de-a lungul timpului.
b) rate de eficiență – redau corelația din tre efect și efort. Acestea pot fi de doua tipuri:
 efect/ efort ( de exemplu: rata rentabilității economice, rata renatbilității resurselor
consumate, produ ctivitatea muncii, etc);
 efort/efect ( de exemplu: ratele de eficiență a cheltuielilor, costul unitar, etc);
c) rate ale echilibrului financiar – reprezintă corelația dintre posturi sau grupe de posturi
bilanțiere de activ și de pasiv ( de exemplu: ratele de lichiditate, rata solvabilității globale,
etc.)

10Petrescu Silvia, Analiză și diagnostic fi nanciar -contabil , Ed. CECCAR, București, 2008, pag 212
11Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiză economico -financiară , http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/car te2.asp?id=113&idb consultat la 02.04.2018 ora 22:17
12Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia, Analiza economico -financiară a firmei , Ed.
Economică, București, 2014, pag 39

6
Ratele sunt utilizate , în principal , pentru a an aliza poziția unității față de media
ramurii de activitate, față de concurenți i principali de pe piață, față de situația economică
generală . Deopotrivă , ratele prezintă și importanța deosebită și comparația cu realizările
anterioare ale întreprinderii.13
Într-o abordare general istă, performanțele unei întreprinderi reflectate prin această
metodă semnifică în mărime relativă contribuția indicatorilor de rezulta te la exprimarea
performanțelor financiare ale întreprinderii . Modalitatea cea mai semnificativă de exprimare
a acestor tipuri de performanțe constă în asemănarea efectelor de natura profitului
(rezultatelor) cu eforturile financiare pricinuit de obținerea acestuia. Măsurarea
performanțelor financiare ale întreprinderi i prin sistemul de rate reprezintă deci o formă de
măsurare sintetică a eficienței activității economice prin evaluarea raportului efect/efort și
presupune folosirea în acest sens a ratelor de profitabilitate.14

1.3 Limitele și importanța ratelor în analiză
Folosirea metodei ratelor exprimă apirația de a stabili praguri și norme, care să
accepte aprecierea stării unei entități prin compararea valorilor ratelor calculate pentru
entitatea în cau ză cu valorile de referință ale acelor rate. Valorile de referință respective pot
fi rezultate le dobândite prin calcule stat istice, valori înregistrate de entitate considerate etalon
sau obiective pe care conducerea întreprinderii dorește să le atingă.15
Deși mediul afacerilor nu poate fi supus unor norme și praguri care să poată semnifica
indicatori general valabili și invariabili, care să îngăduiască diagnosticarea stării, gestiunii și
evolu ției unei întreprinderi.
În primul rând, absenț a unor norme de acest fel este rezultatul influen ței împrejur ării,
care modifică pragurile corespunzătoare valorilor optimale sau critice ale unor rate. De
exemplu, valoarea ridicată a ratei datoriilor fin anciare poate semnifica o situaț ie favorabilă
sau nefavorabilă. În împrejurări favorabile, creșterea îndatorării poate rezulta din faptul că

13Methods of Financial Statement Analysis , https://www.accountingtools.com/ financial -statement –
analysis consultat la 02.06.2018 ora 19:40
14Borlea Sorin Nicolae, Analiza performanței financiare și a riscului întrepr inderii , pag 21,
http://www.ccisalaj.ro/proj/modul1.pdf consultat la 18.02.2018 ora 19:13
15Lezeu Dorina, Metoda ratelor – instrument tradițional al analizei financiare , Un iversitatea din
Oradea, pag 230 http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2004/43.pdf consultat la 11.03.2018 ora
17:44

7
perspectivele întreprinderii fiind bune, întreprin derea anticipează această evoluție, finanțând
prin împrumuturi expansiunea sa viitoare. Din contră, interpretarea ca nefavorabilă a unei rate
de îndatorare ridicate poate corespunde faptului că îndatorarea pare ridicată deoarece
capitalurile proprii ale întreprinderii au fost diminuate din cauza pierderilor. Din acest
exemplu rezultă că interpretarea unei rate nu poate fi făcută fără să se țină seama de
performanț ele anterioare ale întreprinderii și /sau de perspectivele sale viitoare. De a ceea
trebuie manifestată prudență față de referinț ele sectoriale, în măsura în care se observă că
dispersia intrasectorială este adesea mai ridicată decât cea intersectorială.
Un alt doilea motiv pentru care metoda ratelor nu se poate fonda pe norme absolute
este faptul că întreprinderile se află în fa ța unor constrângeri sau oportunităț i de natură
tehnică, financiară, comercială sau econo mică etero gene, a căror influență se manifestă prin
diferenț ierea structurilor patrimon iale și a condiț iilor de realizare a echilibrului financiar.
Adesea indicatorii de performanț ă ai întreprin derilor pot fi mai bine explicaț i prin variabile de
politică financiară decât prin variabile sectoriale. Poate deveni deci periculos de a compara
sistematic ratele întreprinderii cu o valoare normativă, îndeosebi pentru întreprinderile care
aduc inovaț ii în comportamentul strategic și metodele de gestiune.16
Explicarea ratelor trebuie să se caracterizeze prin pruden ță, deoarece numai una dintre
ele, luat ă singură , nu este s uficientă pentru a caracteriza activitatea întreprinderii, ci numai o
anumit ă combina ție de rate d ă aceasta posibilitate.17
Totodată rezultatele identice ale ratelor pot avea sensuri diferite din punct de vedere
economic si financiar, iar cre șterea valorii lor poate dobândi diferite interpretari în raport cu
modifi carea num ărătorului sau numitorului. A nalistul va trebui s ă procedeze cu mult ă atenție
la alegere a și interpretarea ratelor, spre a se aprecia eficien ța activit ății ș i starea financiar ă a
întreprinderii. 18

16Lezeu Dorina, Metoda ratelor – instrument tradițional al analizei financiare , Universitatea din
Oradea , pag 231 http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2004/43.pdf consultat la 11.03.2018 ora
18:00
17Achim Monica Violeta, Analiza economico -financiară , Ed. Risoprint, Cluj -Napoca, 2010, pag 70
18Idem

8
2. ANALIZA PRINCIPALELOR CATEGORII DE RATE

Ratele financiare pot fi folosite pentru a de taila un șir de statistici care să prezinte
caracterist ici financiare – cheie ale unei entități. În majoritatea cazuril or, ratele sunt folosite
în dou ă felur i. În primul rând, ratele sunt comparate cu media ramurii de activitate din care
firma face parte. 19
Ratele sunt foarte folositoare în momentul în care se apreciază situa ția întreprinderii la
un moment anume , dar și atunci când se construiesc trendurile reale și cele poten țiale
(previzionate). Putem afirma că metoda este utilizat ă atunci când analistul nu intră în detali i,
deci în consecin ță nu este obliga t să recurgă la informa ții extrem de diversificat e și
amănun țite, dimpotrivă, el se rezumă la a avea în vedere numai indicatori i principali , cu o
mare putere de sintetizare și generalizare a fenomenului.20
Prin diferite co relații între rândurile din bilan ț sau alte situa ții de sintez ă se pot forma
numeroase rate, dar dintre aceste rate este necesar s ă fie selectate, cele mai folositoare pentru
analist ul desemnat și problemele care urmeaz ă a fi rezolvate.21
Utilizarea acestor metode în analiza activității ec onomice a unei întreprinderi își
eviden țiază actualitatea și necesitatea utiliz ării prin aceea că permite stabilirea efectului optim
al acțiunii mai multor factori, între care există legături funcționale, asupra unui rezultat.22

2.1 Rate de structură
Sintagma de ”structură” își are originea din limba latină de la ”struere” = construire,
maniera în care un edificiu este c lădit sau un lucru este dispus și aranjat. În cazul de fa ță,
structura are sensul de proporție sau o parte componentă a unui întreg.
Dacă facem referire la structura bilanțului, în acest caz accentul va cădea pe
componența Activului și Pasivului și reprezintă raportul fiecărui element ului în ansamblu

19Ciobănașu Marilena, Analiza situațiilor financiare , Universitatea Titu Maiorescu,
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/14.pdf consultat la 17.02.2018 ora 21:03
20Lezeu Dorina, Metoda ratelor – instrument tradițional al analizei financiare , Universitatea din
Oradea, pag 232 http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2004/43.pdf consultat la 11.03.2018 ora
19:55
21Petcu Monica, Analiza economico -financiară a întreprinderii , Ed. Economică, București, 2009, pag.
66
22Robu Vasile, Georgescu Nicolae, Analiză economico -financiară , http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=113&idb consultat la 02.04.2018 ora 18:44

9
(întregul) din care acesta face parte. Ratele de structură se obțin ca raport între un pos t sau
grupă de posturi din Activ sau Pasiv și totalul bilanțului, dar și ca raport între alte
componente diferite de Activ, respectiv de Pasiv.23
Ratele de structură sunt rel iefante în aprecierea poziției întreprinderii din punct de
vedere financiar și per formanțel e acesteia prin facilitarea comparațiilor și studierea variației
lor în timp, pentru sesizarea abaterilor conjuncturale sau durabile, desprinderea cerințelor și
adop tarea unor decizii.24
Aceste rate eviden țiază caracteristicile financiare ale unității cum ar fi: capacitatea
activelor de a se transforma în lichidități, autonomia și independența financiară a
întreprinderii, calitatea echilibrului financiar pe termen scurt sau str uctura financiară (de
finanțare ) a întreprinderii.25
2.1.1. Analiza ratel or de structură ale activului
I. Rata activelor imobilizate
RAI=

Rata activelor imobilizate masoară necesitatea relativă a activelor pe termen lung, din
totalul activelor firmei. Acest indicator duce la aprecierea flex ibilității financiare a unității, în
măsura în care acesta scoate în eviden ță componența de capital investit în active fixe.
Dimensiuniea indicator ului este influențată atât de factorii generali care afectează structura
activului , cât și de politicile cont abile ale firmei.26
O creștere a ratei imobilizărilor față de anul de bază semnifică o consilidare,
modernizare a infrastructurii întreprinderii. Însă, o imobilizare prea mare a capitalului în
active imobilizate poate crea pe termen scurt probleme de lichi ditate financiară, dac ă
întreprinderea nu dispune de suficient numerar pentru finanțarea afacerilor curente.27
RIN=

23Buglea Alexandru, Analiza financiară , Ed Mirton, Timișoara, 2005, pag 156
24Petcu Monica, Analiza economico -financiară a întreprinderii, Ed. Economică, București, 2009, pag.
423
25Petrescu Silvia, Analiză și diagnostic financiar -contabil , Ed. CECCAR, București, 2008, pag 212
26Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia, Analiza economico -financiară a firmei , Ed.
Economică, București, 2014, pag. 430
27Idem

10
Mărimea acestui indicator reflectă ponderea unor active precum brevete, licențe,
mărci, etc. în cadrul patrimoniului firmei.
RIC=

Indicatorul măsoară ponderea capitalurilor fixe corporale ( terenuri, construcții,
instalații și echipamente ) în cadrul activelor firmei.
RIF=

Indicatorul evidențiază dimensiunea relațiilor strategice și financiare pe care o
anumită firmă le are cu alte entități economice în vederea obținerii efectelor de susținere a
creșterii externe (participații deținute la alte companii, finanțări acordate ).28
I. Rata activelor circulate
RAC =

Această rată reflectă ponderea activelor circulante în totalul activelor firmei, fiind o
măsură a flexibilității financiare, care evidențiază importanța relativă a activel or cu lichiditate
ridicată.29
RS =

Mărimea ratei st ocurilor depinde de: specificul activit ății, modul de gestionare a
stocurilor, etc. Acest indicator pune în eviden ță importanța relativă a portofoliului de creanțe
în patrimoniu l unității.
RD=

Gradul de asigurare cu disponibilități bănești poate sugera o situație favorabilă în
cazul asigurării echilibrului financiar al enității, dar poate scoate în eviden ță și o utilizare
deficitar ă a resurselor bănești.
RC =

28Spătaru Liviu, Analiza economico -financiară Instrument al managementului întreprinderilor Editia
a doua, E d. Economică, București, 2009, pag 445
29Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia, Analiza economico -financiară a firmei , Ed.
Economică, București, 2014, pag. 432

11
În funcție de puterea de negociere cu clienții, precum și în funcție de specificul și
uzanțele sectoriale, se înregistrează valori diferite ale acestei rate. Trebuie să eviden țieze
aspecte privind provenien ța creanțelor, certitudine a încasării lor, termene le de încasare.
2.1.2 Analiza ratelor de structur ă ale pasivului
I. Rata stabilității financiare
RSF=

Capitalul permanent reflectă toate sursele de finanțare pe termen lung, indiferent de
proveniența acestora (capital propriu și credite pe termen lung ). Reflectă măsura în care
firma dispune de resurse financiare cu caracter permanent față de total resurse.
Preponderența capitalului permanent în resursele financia re reflectă caracterul permanent al
finanțării activității conferind grad ridicat de siguranță, prin stabilitate în finanțare. Valoare
minimă care oferă o stabilitate acceptabilă pentru o firmă este de 50%. Rata stabilității
financiare reflectă de fapt, le gătura dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în
mod stabil și patrimoniul total .30
II. Rata autonomiei financiare
RAF=

Reprezintă o măsură mai conservatoare de analiză a finanțării activelor firmei ,
evidențiind ponderea surselor proprii pe termen lung în totalul activelor și arată gradul de
independență financiară a societății . În cazul în care capitalul propriu reprezintă cel puțin
66% din totalul resurselor , firma are o autonomie financiară ridicată, prezentâ nd garanții
aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe termen mediu și lung.
III. Rata de îndatorare globală
RÎG=

Indicatorul măsoară necesitatea relativă a datoriilor indiferent de perioada de stingere
a acestora . Rata poate fi influențată atât de specificul activității unității de exploatare, cât și
de structura de finanțare a firmei. Valoare maxim admisibilă a acestui indicator poate fi 66%,
deși se consideră că o valoare de 50% este mai sigură .31

30Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia , Analiza economico -financiară a firmei , Ed.
Economică, București, 2014 , pag. 433
31Spătaru Liviu, Analiza economico -financiară Instrument al managementului întreprinderilor Editia
a doua, Ed. Economică, București, 2009, pag 445

12
RDTS=
RDTL=

2.2 Rate de lichiditate și solvabilitate
Solvabilitatea este descris ă ca fiind capacitatea entității de a-și onora ob ligațiile de
plată la scadență. Lichiditatea este desc risă ca fiind capacitatea elementelor patrimoniale de a
se transforma în bani.32
2.2.1 Ratele de solvabilitate
Solvabilitatea reprezint ă aptitudinea entității de a face față termenelor de plat ă pe
termen lung și mediu și depinde de mărimea datoriilor acumu late cu scadențe asem ănătoare și
de cheltuielile financiare. Ea este un obiectiv prioritar al conduc ătorului care dorește să -și
păstreze autonomia financiară și flexibilitatea gestiunii, și este rezultatul din echilibrul dintre
fluxurile de încasări și flu xurile de plăți .
a) Rata solva bilității patrimoniale
RSP=

Arata ponderea capitalului propriu în capitalurile totale și ar fi indicat să aibă o
valoare minimă cuprinsă în intervalul 0,3 -0,5, valorile mai mari de 0,5 reflectând o situație
normală.
b) Rata solvabilității generale
RSG=

Creditorii sunt interesați într -o valoare cât mai mare a raportului, garanția fiin d
constituită din activul întreprinderii. Valoarea a siguratorie este de 2 și exprimă gradul în care
firma poate să -și acopere toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care
dispune .33
c) Rata levierului financiar
RD=
= Levier Financiar
Levierul financiar reprezintă dependența de creditorii pe termen lun g, și sunt majorate
de inflație. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât afacerea depinde mai mult de creditorii

32Petcu Monica, Analiza economico -financiară a întreprinderii , Ed. Econo mică, București,2009, pag
441
33Dinu Eduard , Analiza economică și financiară a firmei , http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=184&idb consultat la 05.05.2018 ora 19:33

13
săi, și cu atât mai mare riscul asociat, deoarece toate datoriile din bilanț dau drepturi asupra
companiei unor terți. Un raport mare implic ă un risc mare pentru creditori.34

d) Capacitatea de îndatorare
Cd=

Exprimă ponderea capitalului propriu în capitalul permanent, depinde de structura
financiară și arată posibilități de îndatorare crescute pentru valori ≥ 0,5.
e) Rata cheltuielilor financiare
Rcf=

Rata exprimă indirect solvabilitatea, prin ponderea cheltuielilor financiare în
rezultatul exploatării, trebuind să fie cât mai mică pentru a evita riscul de non -plată.35
2.2.2 Ratele de lichiditate
Lichiditatea unei unități se calculeaz ă comparând pasivele pe termen scu rt cu
resursele disponibile pentru aceeași perioadă.36
a. Rata lichidității generale
RLG=

Rata lichidității genera le compară ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe
termen scurt. R eflectă aptitudinea sau in aptitudinea întrepr inder ii de a -și stinge datoriile
scadente pe termen scurt doar din activele circulante deținute în portofoliu . Cu cât această
rată este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată de o insuficiență de trezorerie .
b. Rata lichidității reduse (R Lr)
RLR=

Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a -și onora da toriile scadente pe
termen scurt numai din creanțe și disponibilități b ănești. Valoare a preferabil ă a acestei rate s –
ar situa în intervalul [0,8; 1].37

35Petrescu Silvia, Analiză și diagnostic financiar -contabil , Ed. CECCAR, București, 2008, pag 248
36Spătaru Liviu, Analiza economico -financiară Instrument al managementului întreprinderilor Editia
a doua, Ed. Economică, Bucureșt i, 2009, pag 458
37Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia, Analiza economico -financiară a firmei , Ed.
Economică, Bucur ești, 2014 , pag. 451

14
c. Rata lichidității imediate (R Li)
RLI=

Rata lichidității imediate reflectă capacitatea societății de a -și rambursa datoriile
scadente pe termen scurt din disponibilitățile bănești existente în cont urile bancare și casă.
Minimul recomandat pentru aceasta rată este de 0,3.38

2.3 Ratele de gestiune
1. Durata de rotaț ie a stocurilor (D st)
Dst=
x360
Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între momentul achiziției
mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către clienți sau distribuției pe piață. În
cazul societăților care desfă șoară comerț, durata de rotație a stocurilor e recomandată să fie
sub 30 zile.
2. Durata de încasare a creanțelor (D cr)
Dcr=
x360
Durata de încasare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru încasarea
creanțelor de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 60 de zile .
3. Durata de încasare a clienților (D CL)
DCL =

Durata medie de încasare a clien ților este un indicator economico -financiar care
măsoară"viteza" de transformare a v ânzărilor în încasări. Se dorește ca acestă durată să fie
mai mică de 30 de zile.
4. Durata de achitare a furnizori lor (D fz)
Dfz=
x360
Durata de achitare a furnizorilor exprimă numărul de zile în care se face plata
furnizorilor. Practic, indică decalajul mediu în zile între data facturării și data plății

38Spătaru Liviu, Analiza economico -financiară Instrument al managementului întreprinderilor Editia
a doua, Ed. E conomică, București, 2009, pag 459

15
contravalorii. Valoarea minimă, care asigură o stare acceptabilă a gestiunii datoriilor curente,
este de 4 rotații, care corespunde unei durate medii de plata a datoriilor de 90 de zile.

2.4 Rate de rentabilita te
Rata de rentabilitate reprezintă un raport care are la numărător o form ă de exprimare a
profitului și la numitor active, capitaluri sau un flux de activitate.39
Rata rentabilității economice reflectă raportul dintre un rezultat economic și
mijloacele e conomice angajate pentru obținerea acestuia. Ea exprimă eficiența activității
comerciale a firmei, asigurând legătura dintre profitul și cifra de afaceri netă. Rata
rentabilității economice măsoară performanțele totale ale activității unei firme, independe nt
de modul de finanțare și de sistemul fiscal. 40
1) Rata de rentabilitate economică
Re =

Această rată se poate exprima sub mai multe forme, iar în funcție de modul de
exprimare a indicatorului de efort întâlnim:41
– rata rentabilității economice a activelor, când indicatorul de efort este reprezentat de activele
totale sau cele de exploatare;
– rata rentabilității economice a capitalului investit, când indicatorul de efort este reprezentat
de capitalul investit.
2) Rata de rentabilitate financiară
Rata rentabilității financiare, cunoscută în teoria internațională sub denumirea de „return
on equity”, permite aprecierea eficienței investițiilor de capital ale acționarilor și
oportunitatea menținerii acestora, calculându -se ca raport între rezultatul net al exercițiului
financiar și capitalul propriu:42

39Ghic Grațiela, Grigorescu Carmen Judith, Analiza economico -financiară, Ed. Prouniversitaria,
București, 2012 , pag 78
40Achim Monica Violeta, Analiza economico -financiară , Ed. Risoprint, Cluj -Napoca, 2010, pag 350
41Căruntu Constantin, Lăpăduși Mihaela Loredana, Analiză economico – financiară , Ed. Academica
Brâncuși, Târgu Jiu, 2010, pag 173
42Isfănescu Aurel, Robu Vasile, Hristea Anca Maria, Vasilescu Camelia, Analiza economico –
financiară , http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=75&idb=20 consultat la
06.06.2018 ora 17:22

16
RF =

Prin rata de rentabilitate financiară se înțelege indicatorul care exprimă raportul dintre
profit și capitaluri în calitatea lor de surse de finanțare a activității întreprinderii.43
Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate în desfășurarea activității.
O creștere arată:44
 un acces facil la resurse financiare dator ită încrederii proprietarilor actuali de a
reinvesti în întreprindere și a potențialilor investitori – deținători de resurse financiare
disponibile pentru plasamente; ƒ
 capacitatea de dezvoltare.
3) Rata rentabilității resurselor consumate
RRRC=

Asupra acestei rate de rentabilitate, costurile exercită o dublă acțiune, influențând
diferit mărimea numărătorului și numitorului. În cazul depășirii costurilor unitare
numărătorul (reprezentând profitul) se reduce, iar numitoru l (reprezentând cheltuielile totale)
crește, ceea ce face ca influența negativă a acestui factor asupra ratei rentabilității resurselor
consumate să fie mult mai puternică decât în cazul altor rate. În opinia multor specialiști,
această rata ar trebui să fi e cuprinsă între 9% și 15%.45

4) Rata rentabilității comerciale
Această rată exprimă raportul dintre profitul total aferent vânzărilor întreprinderii și
cifra de afaceri, exprimând sintetic rezultatul politicii comerciale a acesteia.46
RRV=

Rata rentabilit ății comerciale arată eficiența activități entității și arat ă profitul net
rezultat la 100 lei vânzări. Aceasta rată exprimă corelația dintre profitul total obținut din

43Spătar u Liviu, Analiza economico -financiară Instrument al managementului întreprinderilor Editia
a doua, Ed. Economică, București, 2009 , pag 383
44Idem , pag 384
45Vâlceanu Gheorghe, Robu Vasile, Analiză economico -financiară , Editura Economică, București,
2004, pag . 269
46Spătaru Liviu, Analiza economico -financiară Instrument al managementului întreprinderilor Editia
a doua, Ed. Economică, București, 2009, pag 379

17
vânzări și valoarea cifrei de afaceri. Valoarea sa indică procentul din cifra de afaceri care s -a
transformat în profit.
2.5 Utilizarea combinată a ratelor – funcții scor
Într-o abordare generală, metoda scorurilor se bazează pe un calup de rate (indicatori)
determinați statistic care ponderați cu anumiți coeficienți în cadrul unui model matematic, pot
determina cu o anumită probabilitate starea de sănătate viitoare a entității. Astfel se atribuie
entității analizate o notă Z, numită ”scor” care este o combinație liniară a câtorva rate astfel:47
Z = a1R1+ a2R2 + a3R3+…+anR n
unde:
R1, R2, R3 reprezintă valorile diverselor rate financiare;
a1, a2, a3 reprezintă ponderea de importanță economică acordată ratelor financiare
În funcție de valoarea scorului, entitatea este prezumată sănătoasă sau falimentară.
Scorul este o metodă de analiză -diagnostic a riscului, folosită de regulă de utilizatorii externi
de informații economico -financiare, dar și de firmă.48
Stabilirea scorului presupune parcurgerea următoarelor etape:49
 alegerea unui eșantion de firme care să cuprindă două catego rii de întreprinderi:
falimentare sau aflate în dificultate și fără probleme financiare;
 compararea celor două grupuri de întreprinderi, pe un inerval de timp suficient de
mare, în baza unor indic i considera ți a fi semnificativi;
În teoria economică au fos t elaborate o serie de modele bazate pe metoda scorurilor,
dintre care cele mai cunoscute sunt: Modelul Altman; Modelul Conan și Holder; Modelul
Holder, etc.
E.I. Altman a folosit informațiile obținute prin studierea unui larg eșantion de companii,
dintre care unele au dat faliment, iar altele au supraviețuit și a constatat că analiza bazată pe
mai multe variabile a permis previzionarea a 75% din falimente, cu 2 ani înainte de
producerea acestora.50
Z = 3,3 x1+ 1,0 x2 + 0,6 x3 + 1,4 x4 + 1,2 x5

47Achim Monica Violeta, Analiza economico -financiară , Ed. Risoprint, Cluj -Napoca, 2010, pag 409
48Robu Vas ile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia, Analiza economico -financiară a firmei , Ed.
Economică, București, 2014, pag. 39
49Chirilă Emil, Gestiunea financiară a întreprinderii – pentru uzul studenților , Ed. Universitatea din
Oradea, Oradea, 2010 -2011, pag 252
50Munteanu Gabriela, Metode de analiză a riscului de faliment , Romanian Statistical Review nr. 12 /
2010, Constanța

18
Unde:
X1 =
X2 =

X3 =
X4 =

X5 =

Din conținutul indic atorilor rezultă că nivelurile lor sunt cu atât mai bune cu cât
înregistrează o valoare absolută mai mare. Scorul “Z”, se prezintă după cum urmează:
Z<1,8 – starea de faliment este iminentă;
Z>3 – situația fi nanciară este bună, bancherul poate avea încr edere în întreprinderea
respectivă (este solvabilă);
1,8<Z<3 – situația fi nanciară este difi cilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de
pragul stării de faliment.

Modelul Conan și Holder are la bază funcția:
Z = 0,16 x1 + 0,22 x2 – 0,87 x3 – 0,10 x4 + 0,24 x5
Unde:
X1=
X2=

X3=
X4=

X5=

În funcție de valoarea lui Z se disting următoarele zone:
– zonă nefa vorabilă Z < – 0,25;
– zonă de incertitudine – 0,25 < Z < 0,125;
– zonă favorabilă Z > 0,125.
Valențele informaționale ale Metodei scorurilor nu trebuie supraestimate, deoarece
analiza discriminantă reduce informația de bază prin selectarea celor mai se mnifi cative rate,
pe care le consideră constante în timp, iar întreprinderea este un sistem economic -social ce

19
acționează într -un mediu complex, cu mai multe variabile care infl uen țează sănătatea sau
slăbiciunea acesteia.51
În economia romaneasc ă principa lele cauze ale falimentului unor întreprinderi sunt:
– dotarea tehnic ă neperformant ă
– lipsa cererii pe pia ță a produselor fabricate
– apari ția produselor de substitu ție realizate cu costuri mai mici sau provenite din import
– reducerea activit ății unor se ctoare importante (industria carbunelui, transporturi etc.)
– productivitatea sc ăzută și costul ridicat al produselor
– politica de protec ție social ă existent ă
– gradul redus de competitivitate al produselor
– blocajul financiar existent în economie

51Munteanu Gabriela, Metode de analiză a riscului de faliment , Romanian Statistical Review nr. 12 /
2010, Constanța http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2010/A3_ro_12_2010.pdf consultat la
20.03.2018 ora 20:22

20
3. ST UDIU DE CAZ – S.C ROMGAZ S.A

3.1. Prezen tarea general ă a societății
Societatea comercială SC ROMGAZ S.A. a fost înființată în anul 2001 și are ca
principal obiect de activitate extrac ția gazelor naturale. Datorită numărului de angajați: 6198
și a val orii cifrei de afaceri societatea este încadrată în cadrul societăților mari. Principalii
clienți sunt : clien ții noncasnici și clien ții casnici. Sediul central este situat în Mediaș, este cel
mai mare producător de gaze naturale din România . Obiectul de activitate principal al
societății este extracția hidrocarburilor.52
Realizarea unei cifre de afaceri mai mari comparativ cu anul trecut este datorată, în
general, condițiilor meteorolo gice și, în special, creșterii cererii î n segmentul producerii
energiei electrice.53
Investițiile joacă un rol deosebit în menținerea declinului producției, atât prin
descoperirea de noi rezerve cât și prin îmbunătățirea gradului de recuperare actual prin
reabilitarea, dezvoltarea și modernizarea facilităților existente.

Fig. nr 1: Investiții 2017
Sursă: www.bvb.ro

52https://www.romgaz.ro/ro/ content /productie -gaze-naturale consultat la 12.03.2018 ora 17:33
53http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInst rumentsDetails.aspx?s=SNG consultat
la 15.03.2018 ora 20:22

21
Printre obiectivele strategice ale companiei se numără:54
 consolidarea poziției pe piețele de furnizare a gazelor naturale, prin creșterea volumului
de gaze naturale comercializate ca urmare a activității de cercetare – explorare;
 reabilitarea și optimizarea producției, prin creșterea capacității de înmagazinare
subterană;
 diversificarea surselor de achiziți e a gazelor naturale;
 extinderea portofoliului de produse și servicii.
Misiunea companiei este creșt erea continuă a valorii ROMGAZ , printr -o mai bună
valorificare a potențialul uman și a activelor deținute, cu afaceri predictibile și profitabile
precum și o mai bună gestionare a riscurilor.
Viziunea companiei ROMGAZ este de a -și consolida și dezvolta poziția de cea mai
importantă companie de gaze naturale din România și de a deveni un actor principal pe
piețele importante din Europa Centrală și de Est pri ntr-o producție eficientă și competitivă și
care să reziste la presiunea tot mai puternică exercitată de către companiile regionale și
internaționale.
Principalele activități desfășurate de Romgaz sunt:55
 Cercetare și explorare geologică a potențialelor ză căminte de gaze naturale;
 Extracția gazelor naturale;
 Înmagazinarea subterană a gazelor naturale;
 Furnizarea de gaze naturale;
 Operații speciale și servicii la sonde;
 Cercetare și inginerie tehnologică a rezervoarelor geologice;
 Servicii de mentenanță și t ransporturi.
Romgaz este cel mai mare produc ător și principal furnizor de gaze naturale din
Rom ânia. Compania este admis ă la tranzac ționare din anul 2013 pe pia ța Bursei de Valori din
Bucure ști și a Bursei din Londra (LSE) . Acționar principal este s tatul roman cu o participa ție
de 70%. Compania are o experien ță vastă în domeniul explor ării și producerii de gaze
naturale, istoria sa încep ând acum mai bine de 100 de ani în 1909, c ând a fost descoperit
primul z ăcământ de gaze naturale în Bazinul Transil vaniei la Sarmasel.

54 https://www.romgaz.ro/ro/content/productie -gaze-naturale consultat la 12.03.2018 ora 18:00
55 https://www.romgaz.ro/ro/content/productie consultat la 12.03.2018 ora 19:22

22
Romgaz este titular sau cotitular, în România, în acorduri petroliere după cum
urmează:56
 operațiuni petroliere în perimetre de explorare -dezvoltare -exploatare în cadrul a
9 perimetre titular, cu cota de participare 100% și 4 perimetre cotitular, în baza unor
acorduri de concesiune;
 154 zăcăminte comerciale;
 7 zăcăminte incluse în categoria celor cu producție experimentală;
 drepturi de explorare și producție în Slovacia și Polonia (până în luna iune 2017).
Veniturile societății provin, în principal, din producția și livrarea de gaze naturale
(producția și livrarea de gaze proprii și de gaze aferente asocierilor în participațiune, livrarea
de gaze achiziționate din import și de la alți producători interni), din prestarea serviciului de
înmagazinare subterană a gazelor naturale, producția și furnizarea de energie electrică și alte
servicii specifice.57

3.2 Ratele de structură
3.2.1 Ratele de structură ale activului
1. Rata activelor imobilizate
RAI=

RAI 201 3 =
= 59,61
RAI 201 4 =
= 57,76
RAI 201 5 =
= 58,66
RAI 2016 =
= 55,24
RAI 2017 =
= 57,27

56http://www.bvb.ro/FinancialInstruments/Details/FinancialInstrumentsDetails.aspx?s=SNG consultat
la 22.03.2018, ora 18:22
57https://www.romgaz.r o/ro/content/productie -gaze-naturale consultat la 22.03.2018 ora 17:02

23
Interpretare:
Rata activelor imobilizate măsoară gradul de investire a capitalului fix. La societatea
analizată, rata activelor imobilizate înregistrează valori mari de 59,61% în 2013, 57,76% în
2014, în scadere față de anul precedent , 58,66 % în anul 2015 la 55,24% din totalul activelor
imobilizate în 2016 și de 57,2 7 % din totalul activelor imobilizate în 2017. În perioada
analizată se constată faptul că rata activelor imobilizate este fluctuantă , activul total a
crescut, dar activele circul ante au crescut prea mult, acest lucru observându -se în
rata activelor imobilizate.
 Rata imobiliză rilor necorporale
RIN=

RIN 2013 =
x100 = 6,14
RIN 2014 =
x100 = 6,31
RIN 2015 =
x100 = 6,16
RIN 2016 =
= 6,35
RIN 2017 =
= 6,51
Interpretare:
Rata activelor necorporale înregistrează valori reduse datorită obiec tului de activitate
al societății. În 2017 atinge valoarea maximă de 6,51%, această creștere este înregistrată
deoarece valoarea imobilizărilor necorporale a crescut cel mai mult în ultimii ani . Cea mai
mică valoare înregistrată a fost în 2013 de 6,14%.
 Rata imobilizarilor corporale
RIC=

RIN 2013 =
x100 = 92,33
RIN 2014 =
x100 = 92,40

24
RIC 2015 =
= 92,66
RIC 2016 =
= 92,42
RIC 2017 =
= 92,25
Interpretare:
Rata imobilizărilor corporale – este raportul între imobilizările corporale și activele
imobilizate totale ale unității. Rata imobilizările corporale arată ponderea valorii activelor
corporale în total imobilizări. Indicatorul reflectă ponderea investițiilor materiale în total
investiții. La societatea analizată, rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendință de
creștere de la 92,33% înregistra tă în 201 3 până la 92,66% în 2015, în scădere la 92,42%
înregistrată în anul 2016 la 92,25% în anul 2017, ca urmare a cresterii activelor circulante.
Valorile înregistrate variază de la o ramură de activitate la alta. În ramurile industriei grele și
în cel e care solicită echipamente importante ca volum, rata înregistrează valori ridicate, în
timp ce în ramurile cu dotare tehnică slabă rata imobilizărilor corporale este relativ redusă.
 Rata imobilizarilor financiare
RIF=

RIN 2013 =
x100 = 1,51
RIN 2014 =
x100 = 1,28
RIF 2015 =
= 1,16
RIF 2016=
= 1,23
RIF 2017 =
= 1,24
Interpretare:
Rata imobilizărilor financiare – este raportul între imobilizările financiare și activele
imobilizate totale ale unității. Reflectă politica de investiții financiare a firmei. Pe întreaga
perioadă analizată ponderea imobilizărilor financi are este neglijabilă. În anul 201 5 atinge cea

25
mai mică valoare de 1,16%, în această perioadă imobilizările financiare ating valoarea cea
mai mică.

Fig. nr. 2: Ratele activelor imobilizate
2. Rata activelor circulante
RAC=

RAC 2013 =
40,36
RAC 2014 =
41,84
RAC 2015=
= 40,56
RAC 2016=
= 43,87
RAC 2017 =
= 42,05
Interpretare:
Rata activelor circulante exprimă ponderea în totalul activului a capitalului circulant.
Rata activelor circulante arată ponderea pe care o dețin utilizările cu caracter ciclic în total
patrimoniu. Măsoară indirect și gradul de lichiditate al patrimoniului. În anul 2016 se
înregistreaza creșteri la: stocuri, creanțe, disponibilități bănești, în 2017 se înregistrează
scădere datorită stocurilor, investițiilor pe termen scurt si disponibilităților care au scăzut,
singurul aspect c rescător fiind creanțele. 020406080100120
2013 2014 2015 2016 2017Rata imobilizarilor
financiare
Rata imobilizarilor
corporale
Rata imobilizărilor
necorporale

26
 Rata stocurilor
RS=

RS 2013=
= 10,97
RS 2014=
= 8,38
RS 2015=
= 12,48
RS 2016=
= 11,57
RS 2017 =
= 7,22
Interpretare:
Stocurile sunt acea parte a activelor circulante a căror capacitate de transformare în
bani este cea mai scăzută. Rata stocurilor reflectă ponderea activelor circulante cel mai puțin
lichide în total active circulante. Societatea înregistrează în anul 2015 valoarea cea mai mare
de 12,48% din totalul activelor circulante, atingând cea mai mare valoare, iar în 2017 această
rată scade ajungând la valoarea de 7,22% fiind cea ma i mică înregistrată în perioada
analiz ată. În perioada analizată stocurile au o pondere optimă având în vedere obiectul de
activitatea al societății – rata stocurilor trebuie să se mențină la un nivel cât mai redus.
 Rata creanțelor
RC=

RS 2013=
= 29,10
RS 2014=
= 30,20
RC 2015 =
= 22,49
RC 2016=
= 24,66
RC 2017=
= 28,0 2

27
Interpretare:
Rata creanțelor – arată ponderea creanțelor pe care le are firma în total active
circulante. Gradul lor de lichiditate este mai mare decât cel al stocurilor. În perioa da analizată
se înregistrează o creștere continuă din anul 2 015 de la 22,49 %, ajungând în 2016 la valoarea
de 24,66%, această creștere ajunge până la 28,02% în 2017 . În anii 2013 și 2014 creanțele
ating cele mai mari praguri. Aspect negativ pentru societate.
 Rata disponibilități bănești
RD=

RS 2013=
= 0,95
RS 2014=
= 1,63
RD 2015=
= 1,93
RD 2016=
= 3,63
RD 2017=
= 3,30
Interpretare:
Rata disponibilităților bănești – arată ponderea activelor celor mai lichide în total active,
adică gradul de lichiditate imediată a activelor curente. De regulă, nivelul disponibilităților
este fluctuant, nivelul minim acceptat fiind de 5% din totalul activelor circulante, iar nivelul
maxim de 25%. Analiștii apreciază că nivelul optim al ratei disponibilităților este de 10%.
Societatea înregistrează în toate perioade le analizate valori mici, acest aspect reiese și din
faptul că societa tea a apelat la datorii pe termen scurt pentru a avea lichidități.

Fig. nr. 3: Ratele activelor circulante 0204060
2013 2014 2015 2016 2017Rata disponibilități
bănești
Rata creanțelor
Rata stocurilor

28
3.2.2 Ratele de structură ale pasivului
 Rata stabilităț ii financiare
RSF=

Capital permanent = Capital propri u + Datorii pe termen mediu și lung +
Provizioane+Subvenții pt. investiții
Capital permanent 2013 = 9.340.090.285
Capital permanent 2014 = 10.478.258.244
Capital permanent 2015 = 10.391.227.145
Capital permanent 2016 = 10.394.795.510
Capital permanent 2017 = 9.787.254.446
RSF 2013 =
= 89,14
RSF 2014 =
93,79
RSF 2015 =
= 93,99
RSF 2016 =
= 91,63
RSF 2017 =
= 88,44
Interpretare :
Rata stabilității financiare – reflectă măsura în care firma dispune de resurse
financiare cu caracter permanent față de total resurse. Preponderența capitalului permanent
în resursele financiare reflectă caracterul permanent al finanțării activității conferind grad
ridicat de siguranță, prin stabilitate în finanțare. Valoare minimă care oferă o stabilitate
acceptabilă pentru o firmă este de 50%. Rata stabilității financiare reflectă de fapt, legă tura
dintre capitalul permanent de care unitatea dispune în mod stabil și patrimoniul total. În
perioada analizată, nivelul acestui indicator s -a menținut peste valoarea minimă, în anul
2015 s-a înregistrat cea mai mare valoare. Diminuarea ratei poate fi c onsiderată o situație
pozitivă dacă se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu și lung.

29
 Rata autonomiei financiare globale
RAF=

RAF 2013 =
88.69
RAF 2014 =
86.94
RAF 2015 =
= 87,66
RAF 2016 =
= 85,30
RAF 2017 =
= 84,14
Interpretare:
Rata autonomiei financiare glo bale – arată gradul de independență financiară a
societății. Se consideră, că existența unui capital propriu de cel puțin o treime din pasivul
total, constituie o premisă esențială pentru autonomia financiară a societății. În cazul în care
capitalul propri u reprezintă cel p uțin 66% din totalul resurselor , firma are o autonomie
financiară ridicată, prezentând garanții aproape certe pentru a beneficia de credite bancare pe
termen mediu și lung. Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendință de s cădere
de la 88,69% în anul 201 3 până la 84.14% în 2017 .
 Rata autonomiei financiare la termen
RAFT =

RAFT 2013 =
x 100 = 99,49
RAFT 2014 =
x 100 = 92,68
RAFT 2015=
x 100 = 9 3,27
RAFT 2016=
x 100 = 93,09
RAFT 2017=
x 100 = 95,13

30
Interpretare:
Rata autonomiei financiare la termen – arată gradul de independență finan ciară a
societății pe termen lung, este mai semnificativă decât precedenta deoarece permite aprecieri
mai exacte prin luarea în considerare a structurii capitalului permanent. Această rată reflectă
proporția în care capitalurile proprii participă la forma rea capitalului permanent. Pentru
asigurarea autonomiei financiare capitalul propriu trebuie să reprezinte cel puțin jumătate din
cel permanent, deci RAFT>50 %. Acest indicatori înregistrează creștere de la o perioadă la alta,
peste care este valoare recomandată. Cea mai mare valoare este atinsă în anul 201 3 de
99,49%.

 Rata de îndatorare globală
RÎG=

RÎG 2013 =
= 11, 30
RÎG 2014 =
= 13,05
RÎG 2015 =
= 9,28
RÎG 2016 =
= 11,45
RÎG 2017 =
= 11,54
Interpretare :
Rata de îndatorare globală – reflectă ponderea tuturor datoriilor pe care le are unitatea
în pasivul total al acesteia. Valoare maxim admisibilă a acestui indicator poate fi 66%, deși se
consideră că o valoare de 50% este mai sigură. Rata îndatorării globale arată ponderea
datoriilor în totalul surselor de finanțare. În perioad ele analizate acestă rată înregistrează o
tendință de cre ștere , nefavorabil ă din anul 2015 cand atinge valoarea cea mai scăzută de la
9,28% ajungând la o pondere 11 ,54% în 2017. Această evoluție evidențiază cresterea
provizioanelor din totalul surselor de finantare. Cea mai mare valoare este înregistrată în
2014 ca urmare creșterii mult mai accelerată a pasivelor totale în raport cu datoriile totale.

31
 Rata de îndatorare la termen
RÎT =

RAFT 2013 =
x 100 = 4,52
RAFT 2014 =
x 100 = 4,11
RÎT 2015=
= 3,52
RÎT 2016 =
= 3,41
RÎT 2017 =
= 0
Interpretare:
Rata de îndatorare la termen – reflectă gradul de îndatorare prin împrumuturi pe
termen mediu și lung. Se utilizează în fundamentarea deciziei de atragere a surselor
împrumutate pe termen lu ng. În anul 2017 aceasta ajunge să fie 0. Cele mai mari datorii pe
termen lung au fost in anul 2013.
 Rata datoriilor curente
RDTC=

RÎG 2013 =
= 6,80
RÎG 2014 =
= 6,20
RDTC 2015 =
= 5,96
RDTC 2016 =
= 8,32
RDTC 2017 =
= 11,54
Interpretare:
Rata datoriilor curente înregistrează o creștere a ccentuată începând din anul 2015
când atinge valoarea cea mai mică , ponderea datoriilor pe termen scurt crescând deoarece

32
societatea are nevoie de lichidități, creanțele crescând și ele în paralel. Cea mai mica valoare
a datoriilor pe termen scurt este înregistrat ă în anul 2015 de 5.96%, î n anul 2017 procentul
ajunge sa fie aproape dublu.

Fig. nr. 3: Ratele de structur ă ale pasivului
3.3 Rate de lichiditate și s olvabilitate
3.3.1 Ratele de lichiditate
 Rata lichidității generale
RLG=

RLG 2013 =
= 5,93
RLG 2014 =
= 6,74
RLG 2015=
= 6,79
RLG 2016=
= 5,27
RLG 2017 =
= 3,64
Interpretare:
Rata lichidității generale compară ansamblul activelor circulante cu cel al datoriilor pe
termen scurt. Această rată reflectă capacitatea sau incapacitatea societății de a -și achita
datoriile scadente pe termen scurt numai din activele c irculante deținute în patrimoniu. Cu cât
această rată este mai mare decât 1, cu atât societatea este mai protejată de o insuficiență de 050100150200250300350
2013 2014 2015 2016 2017Rata datoriilor curente
Rata de îndatorare la
termen
Rata de îndatorare
globală
Rata autonomiei
financiare la termen
Rata autonomiei
financiare globale

33
trezorerie, care ar putea fi cauzată de rambursarea datoriilor pe termen scurt la cererea
creditorilor. Aceasta rată est e supraunitara toate perioade le, fiind un aspect economic
favorabil pentru societate și reflectă capacitatea companiei de a -și achita datoriile pe termen
scurt din activele circulante deținute.
 Rata lichidității reduse
RLR=

RLR 2013 =
= 1,78
RLR2014=
= 2,14
RLR 2015 =
=1,65
RLR 2016=
=1,49
RLR 2017=
=1,14
Interpretare :
Rata lichidității reduse exprimă capacitatea firmei de a -și onora datoriile scadente pe
termen scurt numai din creanțe și disponibilități banești. Teoria economico -financiar ă
sugerează că o valoare optimă a acestei rate s -ar situa în intervalul [0,8; 1]. În cazul analizat,
societatea înregistrează valori peste intervalul recomandat, cu tendința de scădere ușoară. Cea
mai mare valoare este atinsă în 2014 de 2,1 4% cand societatea dispune de o creștere a
creanțelor și disponibilităților bănești.
 Rata lichidit ății imediate

RLI=

RLI 2013 =
= 0,05
RLI 2014 =
= 0,11
RLI 2015 =
= 0,13

34
RLI 2016=
= 0,19
RLI 2017 =
= 0,12
Interpretare :
Lichiditatea imediată – pune în corespondență elementele cele mai lichide ale activului cu
datoriile pe termen scurt, respectiv, apreciază măsura în care datoriile exigibile pot fi
acoperite pe seama disponibil ităților bănești. În cazul analiz at, societatea înregistrează o
valori sub valoarea recomandat ă. Disponibilitățile bănești cresc în anul 2016 față de 2015 ,
2014 și 2013 , dar scad în 2017, datoriile pe termen scurt înregistrează o creștere, aspect
nefavorab il.

Fig. nr. 4: Ratele de lichiditate
3.3.2 Ratele de solvabilitate
 Solvabilitatea patrimonială
RSP=

RSP 2013 =
= 0,88
RSP 2014 =
= 0,86
RSP 2015 =
= 0,87
RSP 2016=
= 0,85
RSP 2017 =
= 0,84 012345678
2013 2014 2015 2016 2017Rata lichidității generale
Rata lichidității reduse
Rata lichidității imediate

35
Interpretare:
Solvabilitatea patrimonială trebuie să aibă o valoare minimă cuprinsă între 0.3 si 0.5,
iar valorile ma i mari de 0.5 reflectând o situație normală. Valori înregistrate în toate
perioade le peste limitele admisibile evidențiază un echilibru financiar bun pe termen lung
care permite acoperirea datoriilor din activul net și a datoriilor pe termen lung din capit alulul
propriu.

 Solvabilitatea gen erală
RSG=

RSG 2013 =
= 8,84
RSG 2014 =
= 7,65
RSG 2015 =
= 10,77
RSG 2016=
= 8,73
RSG 2017=
= 8,65
Interpretare:
Solvabilitatea patrimonială generală exprimă gradul în care firma poate să -și acopere
toate datoriile sale indiferent de termen din activele de care dispune. Valoarea asiguratorie
este de 2. Solvabilitatea patrimonială generală este în perioade le analizate cu mult mai mare
decât valoarea asiguratorie , aspect favorabil . Reflectă gradul în care datoriile totale sunt
acoperite de c ătre activele totale ale firmei .
 Rata levierului financiar
RD=
= Levier Financiar
RD 2013=
= 0,12
RD 2014=
= 0,15
RD 2015=
= 0,11

36
RD 2016=
= 0,13
RD 2017=
= 0,14
Interpretare:
Rata levierului financiar masoară volumul finanțării externe în raport cu cel al finanțării
asigurate de acționari. Cu cât valoarea sa este mai mare, cu atât afacerea depinde mai mult de
creditorii săi, și cu atât mai ma re riscul asociat, deoarece toate datoriile din bilanț dau drepturi
asupra companiei unor terți. Un raport mare implica un risc mare pentru creditori. Un raport
mic demonstrează capacitatea companiei de a -și mari volumul creditelor, sub rezerva
existenței unui flux de lichidități corespunzător, care să permită pe viitor suportarea
serviciului datoriei. În perioada analizată, valoarea înregistrată este subunitară, dar în creștere
dupa anul 2015 deoarece societatea apelează la credite.

Fig. nr 5: Ratele de solvabilitate
3.4 Ratele de g estiune
 Rotaț ia activului total
RAT =

RAT 2013=
= 0,37
RAT 2014=
= 0,40
RAT 2015=
= 0,36
RAT 2016=
= 0,30 024681012
2013 2014 2015 2016 2017Solvabilitatea patrimonială
Solvabilitatea generală
Rata levierului financiar

37
RAT 2017 =
= 0,41
Interpretare:
Rotația activului total este o masură a eficienței utilizării activelor. Rotația activului
total se măsoara ca raport între cifra de afaceri netă și totalul activelor companiei, și înseamn ă
de câte ori sunt transformate activele în vânzări pe parcursul unui an, sau mai simplu câti bani
rezultă într -un an din utilizarea unor active de o anumita valoare. În perioadele analizate,
acest indicator nu atinge pragul de minim 1, dar se înregistrează o creștere în anul 2017 față
de 2016 de 0,11 , această valoare fiind chiar mai mare decât în anul 2015. Anul 2017
înregistreaz ă cea mai mare cre ștere, aceasta a mai fost atins ă în anul 2014.
 Rota ția imobiliz ărilor nete
RIN =

RIN 2013=
= 0,62
RIN 2014=
= 0,69
RIN 2015=
= 0,62
RIN 2016=
= 0,54
RIN 2017=
= 0,72
Interpretare:
Rotația imobilizărilo r nete – valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a
gestiunii activelor imobilizate, este de 1 rotație, care corespunde unui termen mediu de
revenire sub formă bănească inițială de 360 de zile. În anul 201 5 și 2013 se înregistrează
valoarea de 0,62, în 201 6 se înregistrază o scădere de 0,08 și o creștere în anul 2017 cu 0,72
fiind aproape de pragul minim. În anul 2014 se atinge de asemenea o valoare apropiat ă de
2017 cresc ând considerabil cifra de afaceri.

 Rotația activelor circulante
RAC =

38
RAC 2013=
= 0,9 2
RAC 2014=
= 0,96
RAC 2015=
= 0,90
RAC 2016 =
= 0,68
RAC 2017 =
= 0,99
Interpretare :
Rotația activelor circulante – valoarea minimă care asigură o eficiență acceptabilă a
gestiunii activelor circulante, este de 6 rotații, care corespunde unui termen mediu de revenire
sub formă bănească inițială de 60 de zile. Entitate a nu înregistrează î n nici o perioad ă
valoarea minimă, situându -se în perioada analizată în general sub limita considerată eficientă
ceea ce înseamnă un termen mare de revenire sub formă bănească a activelor circulante.

Fig. nr 6: Rotatia activelor
 Durata de rotație a stocu rilor
DST=
x 360
DST 2013 =
x 360 = 43 zile
DST 2014 =
x 360 = 31 zile
00.20.40.60.81
2013 2014 2015 2016 2017Rotația activului total
Rotația imobilizărilor nete
Rotația activelor circulante

39
DST 2015 =
x 360 = 50 zile
DST 2016 =
x 360 = 60 zile
DST 2017 =
x 360 = 26 zile
Intepretare:
Durata de rotație a stocurilor arată numărul de zile cuprinse între momentul achiziției
mărfurilor de la furnizori și momentul livrării lor către clienți sau distribuției pe piață. În
cazul societățilo r care desfășoară comerț, durata de rotație a stocurilor e recomandată să fie
sub 30 zile. În cazul analizat, durata de rotație a stocurilor se situează peste limita
recomandată însă având în vedere obiectul de activitate al societății, capacitate de rotaț ie a
stocurilor este acceptabila , în anul 2017 situându -se chiar sub pragul recomandat, in anul
2014 este foarte aproape de pragul recomandat.
 Durata de încasare a creanțelor
DCR=

DCR 2013 =
x 360 =114 zile
DCR 2014 =
x 360 =113 zile
DCR 2015 =
x 360 = 90 zile
DCR 2016=
x 360 = 129 zile
DCR 2017 =
x 360 = 102 zile
Interpretare:
Durata de înca sare a creanțelor arată numărul de zile necesar pentru încasarea
creanțelor de la terți. Se dorește ca acestă durată să fie mai mică de 30 de zile. Societatea
înregistrează valori mult mai mari peste limita recomandată și în sc ădere în perioada mai
actuală analizată. Acumularea de creanțe neperformate, tot mai vechi, ce devin creanțe, fapt
ce a dus la creșterea creanțelor neîncasate la termenul stabilit de la o perioadă la alta.

40
 Durata de plată a dat oriilor curente (furnizorilor)
DFZ=

DFZ 2013=
x 360 = 13 zile
DFZ 2014=
x 360 = 16 zile
DFZ 2015=
x 360 = 1 2 zile
DFZ 2016=
x 360 = 11 zile
DFZ 2017=
x 360 = 17 zile
Interpretare:
Rata de gestiune a datoriilor curente – exprimă durata medie în zile de plată a
contravalorii datoriilor pe termen scurt. Practic, indică decalajul mediu în zile între data
facturării și data plății contravalorii. Valoarea minimă, c are asigură o stare acceptabilă a
gestiunii datoriilor curente, este de 4 rotații, care corespunde unei durate medii de plata a
datoriilor de 90 de zile. Valoarea optimă a perioadei de decontare ar fi de maxim 30 zile. În
anii analizați, durata de plată a furnizorilor este mai mic ă decât durata de încasare a clienților,
aspect economic nefavorabil pentru societate, deoarece încasarea clienților se face mai lent
decât plata furnizorilor.
 Rata de gestiune a clienților
DCL=

DCL 2013 =
x 360 = 100 zile
DCL 2014=
x 360 = 80 zile
DCL 2015 =
= 53 zile
DCL 2016 =
= 87 zile
DCL 201 7=
= 62 zile

41
Intepret are:
Exprimă creditul client acordat de firmă, adică, durata medie în zile de încasare a
contravalorii mărfurilor de la beneficiari. Practic, indică decalajul mediu în zile între data
facturării și data încasării contravalorii mărfurilor vândute. Valoarea minimă, care asigură o
stare acceptabilă a gestiunii creanțelor față clienți, este de cel puțin 8 rotații, care corespunde
unei durate medii de încasare a creanțelor de 60 zile. Valoarea optimă ar fi de maxim 30 de
zile. Societatea înregistrează valori mul t mai mari peste limita recomandată și în scadere în
perioada analizată. În anul 2013 intervalul este de 100 zile fiind cel mai mare din perioadele
analizate, cel mai mic este in anul 2015 cu valoarea de 53 zile.

Fig. nr 7: Durata de încasare/plată
3.5 Ratele de rentabilitate
 Rata rentabilității comerciale
RRV=

RRV 2013 =
= 25,56
RRV 2014 =
x 100 = 31,37
RRV 2015=
= 29,46
RRV 2016=
= 30,03
RRV 2017=
= 40,45
020406080100120140
2013 2014 2015 2016 2017Durata de rotație a
stocurilor
Durata de încasare a
creanțelor
Rata de gestiune a
clienților
Durata de plată a datoriilor
curente (furnizorilor)

42
Interpretare:
Rata rentabilității comerciale caracterizează eficiența întregii activități a întreprinderii,
exprimând profitul net obținut la 100 lei vânzări. Acea sta rat ă exprim ă corela ția dintre
profitul total ob ținut din v ânzări și valoarea cifrei de afaceri. Valoarea sa indic ă procentul din
cifra de afaceri care s -a transformat în profit. În anul 201 5 se înregistreaz ă 29,46 % din
valoarea vânzărilor care s-au tra nsformat în profit net, în 201 6 acest procent este în creștere
înregistrând valoarea de 30,03% , iar în 2017 aceasta valoare crește până la 40,45% astepect
favorabil pentru unitate . Cea mai mic ă valoare este atins ă in 2013 de doar 25,56%.
 Rata rentabilit ății resurselor consumate
RRRC=

RRRC 2013 =
= 45,86
RRRC 2014 =
= 55,88
RRRC 2015=
= 47,97
RRRC 2016=
= 47,14
RRRC 2017=
= 77,25
Interpretare:
Rata rentabilitatii resurselor consumate arată profitul care revine pe unitatea de
cheltuieli, caracterizând eficiența costurilor. Reprezint ă interes pentru managerii
întreprinderii, care trebuie s ă asigure o utilizare eficient ă a resurselor disponibile. Profitul
brut al exercițiului a crescut semnificativ în anul 2017, față de restul perioadelor analizate ,
astepect favorabil pentru societate, rezultând și cr eșterea semnificativă a procentului în anul
2017.
 Rentabilitatea economică
RE =

RE 2013 =
= 12,41

43
RE 2014 =
= 16,008
RE 2015=
= 13.28
RE 2016=
= 11,29
RE 2017=
= 19,71
Intepretare:
Rata rentabilit ății economice măsoară performan țele totale ale activit ății unei firme,
independent de modul de f inanțare și de sistemul fiscal. Nivelul s ău prezint ă interes, în
primul r ând, pentru managerii întreprinderii, care apreciaz ă, astfel, eficien ța cu care sunt
utilizate activele disponibile. În anul 2017 această rată a crescut cu 8,42% față de 2016,
aspect favorabil deoarece managerii au utilizat mai eficient activele deținute de societate.
Aceste active au mai fost utilizate foarte eficient în anul 2014, profitul brut fiind mult mai
mare comparative cu anii preceden ți.
 Rentabilitatea financiară
RF =

RF 2013 =
= 10,71
RF 2014 =
= 14.51
RF 2015 =
= 12,32
RF 2016 =
= 10,59
RF 2017 =
= 19,92
Interpretare:
Rentabilitatea financiară exprimă capacitatea întreprinderii de a degaja profit net prin
capitalurile proprii angajate în desfășurarea activității. Din acest considerent, rata re ntabilit ății
financiar e prezintă o importan ță deosebit ă, în primul rand, pentru ac ționari, care apreciaz ă, în
funcție de nivelul acesteia, daca investi ția lor este justificat ă și dac ă vor continua s ă sprijine

44
dezvoltarea firmei prin aportul unor noi capitaluri sau prin renun țarea, pentru o perioad ă
limitat ă, la o parte din dividendele cuvenite. În perioada analizată această rată prezintă
creștere în anul 2017, față de restul perioadelor analizate, profitul net fiind aproape dublu fa ță
de anul 2013, datorită unui acces facil la r esurse financiare datorită încrederii proprietarilor
actuali de a reinvesti în întreprindere și a potențialilor investitori – deținători de resurse
financiare disponibile pentru plasamente; ƒ

Fig. nr. 8: Ratele de rentabilitate
3.6 Utilizarea combinată a ratelor – funcții scor
I. Metoda lui Altman
Z=1,2*R 5+1,4*R 4+3,3*R 1+ 0,6*R 3+ R 2
R
1 =
ATRC RC=rezultatul curent
R
2 =
ATCA
R
3 =

R
4 =
Profit reinvestit = profit net – repartizarea profitului
R
5 =
ATAC
R
20131 =
= 0,1241
01020304050607080
2013 2014 2015 2016 2017Rata rentabilitatii comerciale
Rata rentabilitatii resurselor
consumate
Rentabilitatea economica
Rentabilitatea financiară

45
R
20141 =
= 0,1600
R
1 2015 =
= 0,1328
R
1 2016 =
= 0,1128
R
1 2017=
= 0,19 71
R1 are semnificația unei rate de rentabilitate economică, sau de eficiență a utilizării
activelor și est e de dorit sa fie cât mai mare și să crească.
R 2 2013=
= 0,3716
R 2 2014=
= 0,4022
R
2 2015=
= 0,3665
R
2 2016=
= 0,30 07
R
2 2017 =
= 0,41 43
R2 este un indicator de eficiență a utilizării activelor care exprimă rotația activului
prin cifra de afaceri. Cu cât activitatea societății este mai eficientă, cu atât vânzările sunt mai
mari, iar activele se vor reînnoi mai rapid prin cifra de afaceri.
R 32013 =
= 7,8460
R 3 2014 =
= 6,6573
R
3 2015 =
= 9,4430
R
3 2016 =
= 7,4528
R
3 2017 =
= 7,2883
R3 semnifică gradul de îndatorare al întreprinderii prin împrumuturi pe termen scurt,
mediu sau lu ng. Se recomandă ca această rată să fie de o valoare cât mai mare.

46
R42013 =
= 0,09 49
R 4 2014 =
= 0,12 34
R
4 2015 =
= 0,1051
R
4 2016 =
= 0,0829
R
4 2017 =
= 0,1654
R4 are semnificația capacității de finanțare internă a societății și se reco mandă ca
valoarea sa fie cât mai mare.
R5 2013 =
= 0,4036
R 5 2014=
= 0,4184
R
5 2015 =
= 0,4056
R
5 2016 =
= 0,4386
R
5 2017 =
= 0,4205
R5 are semnificația flexibilității societății și arată ponderea activului circulant în
activul total și se recomandă ca acest raport sa fie cât mai mare.
Z2013=1.2*0.4036 + 1.4*0,0949 + 3.3* 0.1241 + 0.6* 7.8460 + 0.3716=6.0782
Z2014=1.2*0.4184 + 1.4*0,1234 + 3.3*0.1600 + 0.6*6.6573 + 0.4022=5.5767
Z 2015=1,2* 0,4056 +1,4* 0,1051 +3,3* 0,1328 + 0,6* 9,4430 + 0,3665 = 7,465
Z 2016=1,2* 0,4386 +1,4* 0,0829 +3,3*0,1128+ 0, 6*7,4528 +0,3007 = 5,7868
Z 2017=1,2* 0,4205 +1,4* 0,1654 +3,3* 0,1971 + 0,6* 7,2883 + 0,4143 = 6,1737

47

Fig. nr. 9.: Metoda lui Altman
Interpretare în funcție de valorile lui Z:
Z < 1,8 – starea de faliment este iminentă;
Z > 3 – situația financiară este bună; bancherul poate avea încredere în întreprinderea
respectivă, aceasta fiind solvabilă;
1,8 < Z < 3 – situația financiară este dificilă, cu performanțe vizibil diminuate și apropiate de
pragul stării de faliment;
Deoarece Z în anul 2017 are valoarea 6,1737 , situația societatii este bun ă. În anul
2015 valoarea este cea mai mare de 7,465. Din punct de vedere bancar societatea are un grad
bun de încredere fiind solubil ă și poate accesa noi credite bancare.

II. Metoda Conan -Holder
Z=0,16*R 1+0,22*R 2-0,87*R 3-0,10*R 4+0,24*R 5
R
1 =
ATstocuri AC
R
2 =
ATpermanente Capitaluri .
R
3 =
CAfinanciare Cheltuieli .
R
4 =
adaugata Valoareapersonalulcu Cheltuieli
… 0 2 4 6 8201320152017Metoda lui Altman
Metoda lui Altman

48
R
5 =
totale DatoriiEBE
.
R1 2013 =
= 0,3593
R1 2014 =
= 0,3833
R1 2015 =
= 0,3550
R1 2016 =
= 0,3878
R1 2017 =
= 0,3901
R 2 2013 =
= 0,8977
R2 2014 =
= 0,9332
R2 2015 =
= 0,9399
R2 2016 =
= 0,9163
R2 2017 =
= 0,8414
R3 2013 =
=0,003 1
R3 2014 =
=0,0110
R3 2015 =
= 0,0072
R3 2016 =
= 0,0055
R3 2017 =
= 0,0044
Valoarea adăugată = MC + Q ex – Consumurile externe de la terți
VA 2013= 3.160.726.489
VA 2014= 4.283.336.134

49
VA 2015= 4.050.131.383
VA 2016= 3.305.480.370
VA 2017= 4.211.181.950
R4 2013 =
= 0,1577
R 4 2014 =
= 0,1312
R4 2015 =
= 0,1445
R 4 2016 =
= 0,1734
R4 2017 =
= 0,1558
EBE = VA + Subvenții din exploatare –Ch cu persona lul – Ch cu alte impozite si taxe
EBE 2013 = 2.249.721.791
EBE 2014 = 2.879.912.022
EBE 2015 = 2.676.645.618
EBE 2016 = 2.126.941.830
EBE 2017 = 2.865.164.648
R5 2013 =
=1,8921
R5 2014 =
=1,9741
R5 2015 =
= 2,6078
R5 2016 =
= 1,6328
R5 2017 =
= 2,2427
Z=0,16*R 1+0,22*R 2-0,87*R 3-0,10*R 4+0,24*R 5
Z2013= 0.16* 0,3593 + 0.22* 0,8977 – 0.87* 0,0031 – 0.10* 0,1577 + 0.24* 1,8921 = 0,7372

50
Z2014=0.16* 0,3833 + 0.22* 0,9332 – 0.87* 0,0110 – 0.10* 0,1312 + 0.24* 1,9741 = 0,7166
Z2015=0,16 *0,3550 + 0,22* 0,9399 -0,87* 0,0072 -0,10* 0,1445 +0,24* 2,6078 = 0,8687
Z2016=0,16 *0,3878 + 0,22* 0,9163 – 0,87*0,0055 – 0,10* 0,1734 +0,24* 1,6328 = 0,6333
Z2017=0,16 * 0,3901 +0,22*0,8414 -0,87*0,0044 – 0,10 * 0,1558 + 0,24*2,2427 = 0,7664

Fig nr 10.: Metoda Conan -Holder
Interpretare în funcție de valorile lui Z:
Valoarea scorului Situația întreprinderii Probabilitatea producerii
riscului de falime nt
Z > 0,16 Foarte bună Sub 10%
0,1 < z < 0,16 Bună 10% – 30%
0,04 < z < 0,1 Alertă 30% – 65%
-0,05 < z < 0,04 Pericol 65%-90%
Z ≤ – 0,05 Eșec Peste 90 %

În perioade le analizate, societatea înregistrează valori pozitive, care depașesc cu mult
0,16, ceea ce înseamnă că starea societății este una foarte bună, probabilitatea producerii
riscului de faliment fiind sub 10%.

0 0.2 0.4 0.6 0.8 120132014201520162017Metoda Conan -Holder
Metoda Conan-Holder

51
CONCLUZII ȘI RECOMANDĂRI

În urma analizei ratelor asupra S.C. ROMGAZ S.A. am deprins următoarele puncte
tari și slabe, din punc t de vedere financiar, dar și din punct de vedere general, ilustrate
separat. La final am propus recomandări pentur imbunătățirea activității.
Analiza SWOT din punct de vedere financiar -contabil
Puncte tari:
1. În anul 2017, Romgaz a înregistrat o cifră de af aceri în valoare de 4,59 miliarde lei,
comparativ cu 3,41 miliarde lei realizată în anul 2016. Creșterea cifrei de afaceri
provine din majorarea cu 32,6% a veniturilor din vânzarea gazelor naturale, atât a
celor din producția Romgaz, cât și a celor achiziț ionate în vederea revânzării și din
asocieri, precum și din majorarea veniturilor din vânzarea de energie electrică (38%)
și servicii de înmagazinare gaze în depozite (46,44%).
2. Rata imobilizărilor corporale înregistrează o tendință de creștere de la 92,33%
înregistrată în 2013 până la 92,66% în 2015, în scădere la 92,42% înregistrată în anul
2016 la 92,25% în anul 2017.
3. Rata stabilității financiare î n perioada analizată s-a menținut peste valoarea minima de
50%, în anul 201 5 s-a înregistrat cea mai mare val oare de 93.99%, iar in 2017 cea mai
mica valoare de 88.44% . Diminuarea ratei poate fi considerată o situație pozitivă dacă
se datorează în exclusivitate reducerii datoriilor pe termen mediu și lung.
4. Rata autonomiei financiare globale înregistrează o tendin ță de scădere de la 88,69% în
anul 2013 până la 84.14% în 2017. Cea mai mare valoare este atinsă în anul 2015 de
88,69%.
5. Rata autonomiei financiare la termen – arată gradul de independență financiară a
societății pe termen lung, se înregistrează creștere d e la o perioadă la alta . Cea mai
mare valoare este atinsă în anul 201 3 de 99,49%.
6. Rata de îndatorare la termen în anul 2017 aceasta ajunge să fie 0. Cele mai mari
datorii pe termen lung au fost în anul 2013 de 4,52.
7. Solvabilitatea patrimonială înregistr ează valori în toate perioadele analizate peste
limitele admisibile de 0,5 și evidențiază un echilibru financiar bun pe termen lung
care permite acoperirea datoriilor din activul net și a datoriilor pe termen lung din

52
capitalulul propriu. În anul 2013 se înre gistrează cea mai mare valoare de 0,88, iar în
2017 cea mai mic ă valoare de 0,84.
8. Solvabilitatea patrimonială generală în perioadele analizate cu mult mai mare decât
valoarea asiguratorie, aspect favorabil. Reflectă gradul în care datoriile totale sunt
acoperite de c ătre activele totale ale firmei, în anul 2014 a fost înregistrată cea mai
mică valoare de 7,65, iar in 2015 cea mai mare valoare de 10,77.
9. Rata lichidității reduse înregistrează valori peste intervalul recomandat de [0,8; 1] , cu
tendința de scăd ere ușoară. Cea mai mare valoare este atinsă în 2014 de 2,1 4% când
societatea dispune de o creștere a creanțelor și disponibilităților bănești. Deși această
rată scade până la 1,14 în anul 2017, aspect nefavorabil, raportul este încă supraunitar.
10. Rata rent abilității comerciale înregistrează în anul 2015 valoarea de 29,46% din
valoarea vânzărilor care s -au transformat în profit net, în 2016 acest procent este în
creștere înregistrând valoarea de 30,03% , iar în 2017 aceasta valoare crește până la
40,45% as tepect favorabil pentru unitate. Cea mai mic ă valoare este atins ă în 2013 de
doar 25,56%.
11. Rata rentabilit ății resurselor consumate arată profitul care revine pe unitatea de
cheltuieli, cara cterizând eficiența costurilor . Profitul brut al exercițiului a cre scut
semnificativ în anul 2017, față de restul perioadelor analizate, astepect favorabil
pentru societate, rezultând și creșterea semnificativă a procentului în anul 2017.
12. Rata rentabilității economice prezintă în anul 2017 o creștere cu 8,42% față de 2016 ,
aspect favorabil deoarece managerii au utilizat mai eficient activele deținute de
societate. Aceste active au mai fost utiliza te foarte eficient î n anul 2014, profitul brut
fiind mult mai mare comparative cu anii preceden ți de 16,008 .
13. Rentabilitatea fina nciară în perioada analizată prezintă creștere în anul 2017, față de
restul perioadelor analizate, profitul net fiind aproape dublu fa ță de anul 2013.
14. Riscul de faliment este foarte scăzut în cazul acestei societăți, din punct de vedere
bancar societatea a re un grad bun de încredere fiind solubilă și poate accesa noi
credite bancare.
Puncte slabe :
1. Lichiditatea imediată în cazul analizat se înregistrează o valori subunitare .
Disponibilitățile bănești cresc în anul 2016 față de 2015, 2014 și 2013, dar scad î n
2017, datoriile pe termen scurt înregistrează o creștere, aspect nefavorabil.

53
2. Rata lichidității generale este supraunitar ă în perioade le analizate , fiind un aspect
economic favorabil pentru societate și reflectă capacitatea companiei de a -și achita
dator iile pe termen scurt din activele circulante deținute. În anul 2017 societatea
înregistrează cel mai mic raport de 3,64 datorită datoriilor pe termen scurt care au
crescut, concomitent cu diminuarea activelor circulante, aspect negativ.
3. Rata de îndatorare globală în perioadele analizate înregistrează o tendință de creștere ,
nefavorabilă din anul 2015 c ând atinge valoarea cea mai scăzută de la 9,28%
ajungând la o pondere 11,54% în 2017. Această evoluție evidențiază cre șterea
provizioanelor din totalul surse lor de finantare. Cea mai mare valoare este înregistrată
în 2014 ca urmare creșterii mult mai accelerată a pasivelor totale în raport cu datoriile
totale .
4. Rotația activului total în perioadele analizate, nu atinge pragul de minim 1, dar se
înregistrează o creștere în anul 2017 față de 2016 de 0,11, această valoare fiind chiar
mai mare decât în anul 2015. Anul 2017 înregistrează cea mai mare creștere de 0,41 ,
aceasta a mai fost atinsă în anul 2014 de 0,40 . Societatea a utilizat mai eficient
activele față de anii precedenți.
5. Rotația imobilizărilor nete – în anul 2015 se înregistrează valoarea de 0,62, în anul
2016 se înregistrază o scădere de 0,08 și o creștere în anul 2017 cu 0,72 fiind aproape
de pragul minim. În anul 2014 se atinge de asemenea o valoare ap ropiată de 2017
crescând considerabil cifra de afaceri.
6. Rotația activelor circulante – societatea nu înregistrează în nici o perioada valoarea
minimă, situându -se în perioada analizată în general sub limita considerată eficientă
ceea ce înseamnă un termen mare de revenire sub formă bănească a activelor
circulante.
7. Durata de încasare a creanțelor arată că s ocietatea înregistrează valori mult mai mari
peste limita recomandată și în scădere în perioada mai actuală analizată. Acumularea
de creanțe neperformate, tot mai vechi, ce devin creanțe, fapt ce a dus la creșterea
creanțelor neîncasate la termenul stabilit de la o perioadă la alta. Cea mai mica
perioada de încasare a fost în 2015 de 90 zile, iar cea mai mare durată de încasare în
2016 de 129 zile.
8. În anii analizați, durata de plată a furnizorilor este mai mic ă decât durata de încasare a
clienților, aspect economic nefavorabil pentru societate, deoarece încasarea clienților
se face mai lent decât plata furnizorilor. Valoarea optimă ar fi de maxim 30 de zile.

54
Societatea înregistrează valori mult mai mari peste limita recomandată și în scadere în
perioada analizată. In anul 2013 intervalul este de 100 zile fiind cel mai mare din
perioadele analizate, cel mai mic este in anul 2015 cu valoarea de 53 zile.
9. Pentru anul 2017 societatea a înregistrat o pierdere netă de 120,33 milioane lei, în
scădere față de aceeași perioadă a anului precedent cu 348 milioane lei, datorită unor
pierderi nete din ajustări pentru deprecierea creanțelor cu scadență depășită mai mici
față de anul precedent cu 348,5 milioane lei. În cursul anului 2017 s -au înregistrat
ajustări pentru deprecierea creanțelor comerciale de 6 milioane lei.

Analiza SWOT din punct de vedere general
Puncte tari:
 Cel mai mare deținător de rezerve de gaze și cel mai mare producător de gaze naturale
din România;
 Resurse de gaze naturale importante la nivel național;
 ROMGAZ este un brand puternic și recunoscut în mediul de afaceri;
 Poziție financiară puternică (nivel redus al datorii lor, rată a profitului ridicat ă);
 Resurse și active importante, forță de muncă calificată, management performant;
 Management și echipe operaționale cu experiență vastă în sectorul energetic din
România;
 Serviciile de înmagazinare subterană oferă stabilitate pentru producție și diver sificare;
 Un portofoliu diversificat de rezerve, cu risc scăzut și cu un istoric de operare cu
tradiție
Puncte slabe:
 Declinul natural al rezervelor și rata subunitară de înlocuire a acestora;
 Lipsa capacității de operare pe piețe externe;
 Grad mare de risc în activitatea de investiții, specifică industriei;
 Ciclul lung de dezvoltare al proiectelor de investiții;
 Lipsa unei politici coerente de control, evaluare și management al riscurilor.
Amenințări:
 Reducerea cererii pe piața din România datorită c reșterii prețului;
 Presiunea socială determinată de creșterea prețurilor;
 Deficitul de forță de muncă calificată, îmbătrânirea forței de muncă;

55
 Instabilitatea și/sau înrăutățirea regimului fiscal;
 Incertitudinile referitoare la politica energetică națio nală;
 Volatilitatea prețului gazelor naturale care poate afecta investițiile pe termen lung;
 Apariția unor constrângeri legale și/sau de reglementare cu privire la protecția
mediului, sănătate și securitate în muncă;
 Accesul la resurse sau la piețe (cre șterea competiției în achiziția de resurse; accesul la
alte piețe datorită întârzierii proiectelor de infrastructură – interconectări);
 Competiția surselor noi sau regenerabile de energie;
 Creșterea complexității și dimensiunilor proiectelor de investiți e;
 Securitatea cibernetică și a sistemelor IT
Oportunități :
 Liberalizarea prețului gazelor naturale și dereglementarea pieței;
 Dezvoltarea condițiilor de acces pe piața regională de energie;
 Deținerea de depozite de înmagazinare subterană a gazelor nat urale care pot fi folosite
în scop comercial sau tehnologic;
 Creșterea cererii de gaze naturale pe piața din România odată cu relansarea
economică;  Acesarea zonelor de frontieră – zona de mare adâncime onshore și de
apă adâncă din Marea Neagră;
 Achizi țiile și alianțele sau parteneriatele care permit câștigarea unor competențe noi
sau accesul la noi resurse și/sau piețe;
 Programe focalizate de pregătire și retenție a personalului;
 Externalizări strategice;
 Investirea în inovare și în cercetare -dezvol tare.

Recomand ări pentru îmbunătățirea situației financiare:
 Reducerea cheltuielilor cu personalul sau eficientizarea acestora prin creșterea
productivității muncii într -un ritm mai mare decât cresc cheltuielile salariale.
 Reducerea creanțelor comerciale neîncasate la termenul stabilit.
 Apelarea la piața de capital prin emisiunea de acțiuni pentru finanțarea obiectivelor
investiționale, pentru a nu acumula împrumuturi excesive.

56
 Transformarea creanțelor în disponibilități și reducerea pe cât posibil a dato riilor pe
termen scurt și apelând la creditul furnizor atunci când este posibil, pentru a nu contracta
credite purtătoare de dobânzi.
 Societatea trebuie să încerce să scadă durata de încasare a creanțelor sub durata de plată a
furnizorilor.
 Valorificarea s tocurilor de producție în curs și a celor de produse finite și încercarea de a
reduce aceste acumulări de active circulante.
 Realizarea unui grad superior de valorificare a producției obținute prin îmbunătățirea
activității de marketing
 Continuarea procesu lui de retehnologizare;
 Sporirea printr -o mai bună organizare a producției și a muncii prin asigurarea la timp cu
factori de producție necesari;
 Eliminarea, reducerea pierderilor de timp sub forma zilelor sau a orelor unei zile de lucru
prin:
o întărirea dis ciplinei în muncă;
o o mai bună organizare a muncii și a aprovizionărilor cu factori de producție;
o respectarea programului de reparații capitale a utilajelor sau de înlocuire a
acestora;
o corelarea rezultatelor cu timpul efectiv lucrat
 Asigurarea în continuar e a calității factorilor de producție utilizați (modernizarea
utilajelor, calificarea personalului, materii prime de calitate);
 Respectarea termenelor de punere/scoatere din funcțiune a mijloacelor fixe;
 exploatarea corespunzătoare a mijloacelor fixe pentr u a nu fi afectat gradul de uzură a
acestora;
 Asigurarea cu personal în conformitate cu necesitățile întreprinderii;
 O mai bună utilizare a timpului de lucru
 Reducerea creanțelor și a duratei medii de încasare a acestora.
 Creșterea volumului fizic al vânză rilor
 Modificarea profitului net în sensul creșterii continue și susținute într -un ritm superior
modificării CA

57
BIBLIOGRAFIE
Cărții:
1. Achim Monica Violeta, Analiza economico -financiară , Ed. Risoprint, Cluj -Napoca,
2010
2. Buglea Alexandru, Analiza financiară , Ed Mirton, Timișoara, 2005
3. Căruntu Constantin, Lăpăduși Mihaela Loredana, Analiză economico – financiară ,
Ed. Academica Brâncuși, Târgu Jiu, 2010
4. Chirilă Emil, Gestiunea financiară a întreprinderii – pentru uzul studenților , Ed.
Universitatea din Oradea, O radea, 2010 -2011
5. Ghic Grațiela, Grigorescu Carmen Judith, Analiza economico -financiară , Ed.
Prouniversitaria, București , 2012
6. Petcu Monica, Analiza economico -financiară a întreprinderii , Ed. Economică,
București, 2009
7. Petrescu Silvia, Analiză și diagnostic financiar -contabil , Ed. CECCAR, București,
2008
8. Robu Vasile, Anghel Ion, Șerban Elena -Claudia, Analiza economico -financiară a
firmei , Ed. Economică, București, 2014
9. Spătaru Liviu, Analiza economico -financiară Instrument al managementului
întreprinderilor , Editia a d oua, Ed. Economică, București, 2009

Surse electrnonice:
10. Borlea Sorin Nicolae, Analiza performanței financiare și a riscului întreprinderii ,
http://www.ccisalaj.ro/p roj/modul1.pdf consultat la 18.02.2018
11. www.bvb.ro consultat la 15.03.2018 și 22.03.2018
12. Ciobănașu Marilena, Analiza situațiilor financiare , Universitatea Titu Maiorescu,
http://www.oeconomica.uab.ro/upload/lucrari/820062/14.pdf consultat la 17.02.2018
13. Dinu Eduard, Analiza economică și financiară a firmei ,
http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=184&idb consultat la
05.05.2018
14. Isfănescu Aurel, Robu Vasile, Hristea Anca Maria, Vasilescu Analiza economico –
financiară ,
http://www.biblioteca -digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=75 &idb=20 consultat
la 06.06.2018

58
15. Lezeu Dorina, Metoda ratelor – instrument tradițional al analizei financiare ,
Universitatea din Oradea http://steconomiceuoradea.ro/anale/volume/2004/43.pdf
16. Methods of Financial Statement Analysis,
https://www.accountingtools.com/ financial -statement -analysis consultat la 02.06.2018
17. Munteanu Gabriela, Metode de analiză a riscului de faliment , Romanian Statistical
Review nr. 12/2010, Constanța
http://www.revistadestatistica.ro/Articole/2010/ .pdf consultat la 20.03.2018
18. Robu Vasile,Georgescu Nicolae, Analiză economico -financiară http://www.biblioteca –
digitala.ase.ro/bi blioteca/carte2 consultat la 02.04.2018 și 03.04.2018
19. www.romgaz.ro consultat la 12.03.2018 și 22.03.2018

59

ANEXE