Analiza Rapoartelor Privind Executarea Bugetelor Locale In Baza Materialelor Primariei Comunei Horesti, Raionul Falesti

Plan

Declarația privind conținutul tezei de licență

Introducere

1. Organizarea contabilității bugetelor locale

1.1. Organizarea, obiectul și sarcinile contabilității

1.2. Aspectele legislative ale contabilității bugetelor locale

1.3. Tehnica înregistrarii operațiunilor economice în evidența contabilă a bugetului local

2. Prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor locale (în baza materialelor Primăriei comunei Horești, raionul Fălești

2.1. Modul de perfectare a rapoartelor privind executarea bugetelor locale

2.2. Prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor locale

3. Analiza rapoartelor privind executarea bugetelor locale (în baza materialelor Primăriei comuna Horești raionul Fălești

3.1. Analiza raportului privind executarea bugetelor locale pe venituri de bază

3.2. Analiza raportului privind executarea bugetului din contul chetuieli

3.3. Analiza bilanțului executării bugetului primăriei comunei Horești

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

Introducere

Actualitatea temei. Fiind o componentă a informării economice, contabilitatea instituțiilor publice are ca obiectiv principal reflectarea corectă a procesului de executare a bugetului public național, a felului cum se gestionează mijloacele materiale și bănești ale instituțiilor publice, furnizînd în același timp indicatorii necesari organelor de conducere ierarhic superioare. Prin îndeplinirea în bune condiții a sarcinilor care îi revin întregului proces de urmărire a executării bugetului public, evidența contabilă furnizează la timp indicatorii necesari fiecărui organ de decizie, pentru a cunoaște mersului executării bugetare și deficiențele apărute în realizarea veniturilor și efectuarea cheltuielilor, în vederea adoptării măsurilor ce se impun pentru redresarea situației.

Cunoscînd faptul că actitvitatea unei instituții publice are ca scop final întocmirea și prezetarea rapoartelor financiare privind executarea bugetelor instituțiilor publice, acesta fiind unul din elementele dării de seama a instituției. Modul de întocmire și prezentare a rapoartelor este stipulat prin legi și regulamente.

Raportul financiar privind executarea bugetului include informația privind: executarea veniturilor și cheltuielilor efective; activelor nefinanciare și financiare; total creanțe și datorii, inclusiv cu termen de achitare expirat; mijloacelor banești și modul de finanțare a instituției.

Rapoartele privind executarea bugetelor instituțiilor publice centralizate se depun Publice de către conducătorii compartimentelor financiar-contabile sau de persoane cu atribuții în activitatea de analiză și centralizare a acestora, care poat oferi informațiile necesare în legătură cu structura și conținutul rapoartelor privind executarea bugetelor instituțiilor publice prezentate.

Scopul lucrării constă în cercetarea bazei normative și legislative care reglementează organizarea contabilității bugetelor locale și prezentarea rapoartelor privind executarear acestora în baza materialelor Primăriei comunei Horești raionul Fălești.

Pentru realizarea scopului, mi-am propus următoarele sarcini:

studierea modului de organizare, obiectul și sarcinile contabilității;

reglementarea contabilității bugetelor locale;

determinarea tehnicii înregistrării operațiunilor economice în evidența contabilă;

determinarea modului de întocmire a rapoartelor privind executarea bugetelor locale;

modul și termenele de prezentare a rapoartelor privind executarea bugetelor locale;

analiza rapoartelor privind executarea bugetelor locale.

Realizarea acestor sarcini este importantă din punct de vedere teoretic, cît și din punct de vedere aplicativ, deoarece contribuie la souționarea probemelor apărute și evitarea înregistrărior eronate.

În această teză am utilizat metode de analiză cunoscute cu redarea esenței acestora într-o formă cît mai accesibilă, începînd cu terminologia economică, tabelele analitice, precum și concluziile contextuale.

Cu scop orientativ au fost investigate actele normative și legislative ale Republicii Modova, în ceea ce privește modul de organizare a evidenței contabile în instituțiile publice cu ar fi: legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 ; legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996; legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003; legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23.12.2005; regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004; instrucțiune cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice nr. 85 din 09.10.1996; instrucțiuni, regulamente emise de Guvernul Republicii și Ministerul Finanțelor al Republicii ; și a specialiștilor în domeniu cum ar fi: Casani Angela; Bălănuță Vladimir; Nanii Mihail.

Evidența contabilă din instituțiile publice are menirea de a reflecta corect și transparent toate operațiunile efectuate, precum și excluderea încălcărilor disciplinelor bugetare în ceea ce privește consumul mijloacelor bugetare conform bugetelor stabilite la începutul anului de gestiune.

După ce și-a îndeplinit cu succes sarcinile, instituția oferă o bază de date completă privind executarea bugetului pe anul de gestiune, care poate fi folosită în fundamentarea prevederilor pentru anul de gestiune următor.

Primăria comunei Horești raionul Fălești este o instituție publică cu activitate permanentă, care duce la îndeplinirea deciziilor Consiliului sătesc și soluționează problemele curente ale cetățenilor satului. În activitatea sa Primăria se conduce de Constituția Republicii Moldova, Legea privind administrația publică locală, de decretele Președintelui Republicii Moldova, Hotărîrile Guvernului, legile Parlamentului Republicii Moldova

Activitatea Primăriei se bazează pe examinarea constructivă și soluționarea colegială a problemelor, luîndu-se în considerație opinia publică, pe responsabilitatea personală a funcționarilor Primăriei pentru elaborarea, adoptarea și realizarea deciziilor Consiliului, dispozițiile primarului comunei.

Primăria comunei Horești raionul Fălești dispune de un sediu, de patrimoniu propriu și de mijloace materiale și financiare necesare funcționării în condiții de eficiență.

Finanțarea Primăriei se asigură din bugetul local, din impozitele și taxele locale instituite potrivit legii și alte venituri proprii.

Patrimoniul propriu al Primăriei comunei Horești este format din bunuri mobile și imobile, evidențiate distinct în evidența contabilă și în evidențele de carte funciară.

Competența cu care sînt investite autoritățile administrației publice locale este deplină și integră. Ea nu poate fi pusă în cauză sau limită de o altă autoritate iararhic superioară, decît în condițiile legii.

Îndeplinirea cu succes a sarcinilor importante care stau în fața evidenței contabile este condiționată de o bună organizare, de gradul de calificare și de gradul de profesionalizm a lucrătorilor. La etapa actuală primăria are următoarea structură organizațională: administrația; contabilitatea; casa de cultură s. Horești; casa de cultură s. Lucăceni; casa de cultură s. Unteni; biblioteca; grădinița;

Lucrarea de față cuprinde trei capitole în care se generalizează informația economică privind modul organizării contabilității bugetelor locale și prezentarea rapoartelor privind executarear acestora.

În introducere este reflectată actualitatea temei, scopul tezei, precum și o caracteristică generala a instituției alese pentru cercetarea temei date.

În primul capitol ,,organizarea contabilității bugetelor locale “ vom vorbi despre modul organizării evidenței contabile în instituțiile publice, scopul, sarcinile și obiectivele contabilității, precum și despre reglementarea normativă a acesteia. În ceea ce privește modul și tehnica înregistrării operațiunilor contabile o vom analiza în baza materialelor Primăriei comunei Horești raionul Fălești.

În al doilea capitol „Prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor locale (în baza materialelor Primăriei comunei Horești raionul Fălești)” vom vorbi despre modul de întocmire a rapoarteor privind executarea bugetelor locale, modul de prezentare a acestora precum și termenele stabilite, persoanele care sunt responsabile de aceasta.

În cel de-al treilea capitol „Analiza rapoartelor privind executarea bugetelor locale (în baza materialelor Primăriei comunei Horești raionul Fălești)” analizăm situația financiară a Primăriei și punem accent mai mult pe analiza rapoartelor privind executarea bugetelor locale efectuată pentru anii 2011 – 2013.

Organizarea contabilității bugetelor locale

Organizarea, obiectul și sarcinile contabilității

Contabilitatea fiind considerată ca bază a sistemului informațional de gestiune a economiei naționale reprezentînd un instrument principal al întocmirii planurilor de dezvoltare economică și socială, și urmărirea realizării acestora.

Instituțiile bugetare reprezintă acea vastă rețea de unitați prin care statul își realizează funcțiile sale. Instituțiile reprezentînd entitațile prin intermediul cărora are loc redistribuirea venitului național, prin intermediul bugetului public național cu scopul de a satisface nevoile social-culturale, de învățămînt, ocrotirea sănătății, apărarea statului etc.

Conform legii privind administrația publică locală Nr. 436 din  28.12.2006 Primăria, ca structură funcțională, are următoarele atribuții: colectează și prezintă primarului informații pentru raportul anual privind starea economică și socială a comunei; contribuie la elaborarea proiectului de buget al unității administrativ-teritoriale pentru următorul an bugetar și a proiectelor de modificare a bugetului, care urmează să fie prezentate de primar spre examinare consiliului local; asigură executarea bugetului unității administrativ-teritoriale, în conformitate cu deciziile consiliului local, și respectarea prevederilor legale; întocmește contul de încheiere a exercițiului bugetar al unității administrativ-teritoriale.

Conform articolului 184(1) din Codul civil al Republicii Moldova nr.l 107-XV din 6 iunie 2003 , instituția publică se constituie în baza unui act emis de autoritatea publică și este finanțată integral sau parțial de la bugetul acesteia din urmă’’ [2].

După cum am menționat, instituțiile publice reprezintă entitățile prin care are loc redistribuirea bugetului public național, din motiv că acesta nu dispun de venituri proprii pentru a acoperi necesitățile sale, ele fiind finanțate parțial sau total din bugetul de stat, raional, municipal, orășenesc sau sătesc, în dependență de specificul activității și suma necesară pentru acoperirea cheltuielilor.

În dependență de specificul activității și importanței în desfășurarea activității putem deosebi:

Instituții publice de subordonare de stat;

Instituții publice de subordonare locală.

La categoria instituțiilor de subordonare de stat putem atribui organele centrale ale administrației de conducere și din subordonarea acestora, cum ar fi: armata națională; ministerele; președinția; parlamentul; guvernul; procuratura generală etc.

Din categoria instituțiilor de subordonare de stat fac parte: școlile; grădinnițele; casele de cultură; direcțiile financiare municipale, raionale; consiliile raionale, municipale, sătești, orășenești; primăriile raionale, municipale, orășenești, sătești.

Unele organe locale ale administrației de stat au o dublă subordonare fiind în sfera de activitate atît a consiliilor rationale, municipal și a ministerelor de resort. Rezultă că direcțiile financiare raionale / municipale sunt subordonate nu numai consiliilor raionale / municipale, dar și ministerului finanțelor, direcțiile de învățămвnt raionale / municipale – ministerului educației, comisariatele de poliție raionale / municipale – ministerului de interne etc.

Cele două categorii de instituții publice se deosebesc prin sursa din care sunt finanțate. Astfel, instituțiile de subordonare de stat sunt finanțate din bugetul de stat, iar cele de subordonare locală – din bugetele raionaamentul; guvernul; procuratura generală etc.

Din categoria instituțiilor de subordonare de stat fac parte: școlile; grădinnițele; casele de cultură; direcțiile financiare municipale, raionale; consiliile raionale, municipale, sătești, orășenești; primăriile raionale, municipale, orășenești, sătești.

Unele organe locale ale administrației de stat au o dublă subordonare fiind în sfera de activitate atît a consiliilor rationale, municipal și a ministerelor de resort. Rezultă că direcțiile financiare raionale / municipale sunt subordonate nu numai consiliilor raionale / municipale, dar și ministerului finanțelor, direcțiile de învățămвnt raionale / municipale – ministerului educației, comisariatele de poliție raionale / municipale – ministerului de interne etc.

Cele două categorii de instituții publice se deosebesc prin sursa din care sunt finanțate. Astfel, instituțiile de subordonare de stat sunt finanțate din bugetul de stat, iar cele de subordonare locală – din bugetele raionale, municipale, orășenești, sătești.

Obiectul principal al contabilitații instituțiilor publice îl constituie păstrarea integrală a patrimoniului public aflat în gestiunea instituțiilor publice. Dintre care putem menționa: finanțarea și cheltuielile bugetare; veniturile și cheltuielile din mijloacele special; mijloacelor fixe; stocurilor de material și a mijloacele bănești.

Instituțiile publice efectuează evidența executării activității sale în conformitate cu Legea contabilității și instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice.

Standardele Naționale de Contabilitate nu se răspîndesc asupra contabilității din instituțiile bugetare.

Sarcinile evidenței contabile în instituțiile publice sunt următoarele:

asigurarea organizării corecte a evidenței contabile în conformitate cu instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice;

efectuarea controlului preventiv asupra întocmirii corecte și la timp a documentelor și legalității operațiilor efectuate;

controlul asupra utilizării corecte și cu economie a mijloacelor în corespundere cu creditele deschise și destinația lor, conform devizelor de cheltuieli bugetare aprobate, ținîndu-se cont de schimbările introduse în ele în ordinea stabilită, precum și asupra integrității resurselor bănești și valorilor materiale;

finanțarea la timp a instituțiilor care țin evidența contabilă independent, precum și controlul asupra executării de către ele a devizelor de cheltuieli și organizării corecte a evidenței contabile;

evidența veniturilor și cheltuielilor conform devizului financiar al mijloacelor speciale și evidența operațiilor privind alte resurse speciale;

calcularea și plata la timp a salariilor muncitorilor și funcționarilor și bursei elevilor din instituțiile de învățămînt;

efectuarea la timp a decontărilor, care apar în procesul executării devizului de cheltuieli cu întreprinderile, instituțiile și cu unele persoane;

participarea la efectuarea inventarierii resurselor bănești, decontărilor și valorilor materiale, determinarea la timp și corectă a rezultatelor inventarierii și reflectarea lor în evidență;

instruirea persoanelor responsabile de valorile materiale în chestiunile privind evidența și integritatea valorilor de păstrarea cărora sînt responsabili;

aplicarea pe scară largă a tehnicii de calcul moderne la efectuarea lucrărilor de calcul și evidență;

întocmirea și prezentarea în termenele stabilite a dărilor de seamă contabile;

întocmirea și coordonarea cu conducătorii instituțiilor (în cazul în care lipsesc secțiile de planificare sau alte subdiviziuni analogice) a devizelor de cheltuieli și a calculelor de deviz;

exercitarea controlului asupra integrității fondurilor fixe, a obiectelor de mică valoare și scurtă durată în locurile lor de păstrare și utilizare;

studierea sistematică a regulamentelor, instrucțiunilor, indicațiilor metodice referitoare la evidență și dările de seamă, a altor acte normative ce țin de competența serviciilor contabile;

păstrarea documentelor contabile, registrelor de evidență, mașinogramelor, devizelor de cheltuieli, a calculelor de deviz, a altor documente, precum și predarea lor la arhivă în ordinea stabilită.

Evidența contabilă trebuie executată în așa mod încît ea să poată oglindi la timp toate modificările contitative și calitative ale mijloacelor și resurselor instituției. Conducătorii instituțiilor publice au sarcina de a se ocupa de buna administrare a instituției pe cînd responsabilitatea pentru ținerea și evidența corespunzătoare a evidenței contabilității o poartă de o potrivită masură conducătorul entității și contabilul-șef al acesteia.

1.2. Aspectele legislative ale contabilității bugetelor locale

Organizarea și ținerea contabilității în instituțiile bugetare se efectuează în conformitate cu actele legislative și normative de reglementare a contabilității ce ține de evidența contabilității a instituțiilor bugetare de pe teritoriul Republicii Moldova.

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 ;

Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996 ;

Legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 ;

Codul civil ;

Codul muncii ;

Codul fiscal;

Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23.12.2005;

Regulamentul privind inventarierea nr. 27 din 28.04.2004;

Instrucțiuni, regulamente emise de Guvernul Republicii și Ministerul Finanțelor al Republicii ;

Legea bugetului de stat etc.

Legea contabilității stabilește drept cadrul juridic a cerințelor unice și a mecanismului de reglementare și ținerea evidenței contabile în Republica Moldova, regulile generale privind întocmirea și înregistrarea documentelor primare în contabilitate, întocmirea corectă a registrelor contabile, inventarierea patrimoniului, întocmirea și prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor locale [9].

Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar stabilește modul de elaborare a sistemului de repartizare a venitului național, care este o parte integrantă a sistemului de finanțe publice ale statului, reprezentat prin bugetul public național și de asemenea stabilește procesul de elaborare și aprobare a bugetului care începe cu elaborarea acestuia și se finalizează prin elaborarea raportului privind executarea lui pentru anul bugetar respective [12].

Legea privind finanțele publice locale stabilește structura, elaborarea, aprobarea și executarea bugetelor la nuvelul înstituțiilor de subordonare locale [11].

Codul civil determină statutul juridic al participanților la circuitul civil, temeiurile apariției dreptului de proprietate și modul de exercitare a acestuia, reglementează obligațiile contractuale și de altă natură, alte raporturi patrimoniale și personale nepatriomoniale aferente acestora [2].

Codul muncii reglementează raporturile care pot interveni între salariat și angajat, modul de elaborare corectă a timpului de muncă și de odihnă a salariaților, de asemenea și modul de retribuire a muncii pentru efctuare [4].

Codul fiscal reprezintă documentul principal ce reglementează principiile impozitării pe Republica Moldova, modul și termenele de achitare a impozitelor și taxelor, cotele acestora, modul de acordare a facilităților, precum și subiecții și obiectele impunerii [3].

Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar este legea ce reglementează mărimea, modul și condițiile de salarizare a personalului administrativ și tehnic al instituției [10].

Regulamentul privind inventarierea reprezintă regulamentul de efectuare a inventarierii patrimoniului, de determinare și reflectare a rezultatelor inventarierii, precum și modul de elaborare și completare a formularelor utilizate cu ocazia inventarierii [17].

1.3. Tehnica înregistrarii operațiunilor economice în evidența contabilă a bugetului local

Orice instituție care își desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova este obligată prin lege să-și țină evidența tuturor activităților desfășurate de acestea conform regulamentelor și legislației în viguare.

Evidența contabilă a autorităților publice trebuie să asigure înregistrarea cronologică a operațiunilor economico-financiare, controlul sistematic asupra mersului executării de casă a bugetelor, stării decontărilor cu persoane juridice și persoanele fizice, asupra integrității resurselor bănești și valorilor materiale.

Conform legii contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007, înregistrarea operațiunilor contabile în evidența contabilă s sistemulului bugetar are loc cu ajutorul documentelor primare, care contituie baza justificatoare a cheltuielilor și a veniturilor și cheltuielilor înregistrate de instituții din mijloace speciale și finanțare bugetară.

Documentele primare ce reprezintă baza pentru înregistrarea în contabilitate a operațiunilor efectuate sunt: ordinele de plată, dispoziție de încasare, dispoziție de plată, factură fiscală, act de achiziție, foaie de boală, factură de expediție, foaie de parcurs, proces verbal de casare a mijloacelor fixe, decont de avans, tabelul de evidență a timpului de muncă etc., aceste documente sunt specifice atit instituțiilor publice cît și a întreprinderilor. Însă se cunosc documente primare care sunt specifice doar instituțiilor bugetare cum ar fi: chitanța de recepție a plăților nefiscale, borderoul de eliberare a materialelor pentru necesitățile instituției.

După ce are loc primirea în contabilitate a documentelor primare care sunt întocmite în mod corect și conțin toate datele necesare ce ar justifica efectuarea sitiațiilor apărute, operațiunile economice efectuate se înscriu în notele de contabilitate. Notele de contabilitate sunt documente tipizate, și fiecare notă de contabilitate conține un număr permanent și este prevăzut pentru un anumit tip de operație.

Documentele primare pot fi unice, destinate pentru perfectarea unor operațiuni economice separate, sau în grup, destinate pentru perfectarea într-o anumită perioadă de timp a unui șir de operațiuni economice omogene. Documentele primare trebuie să conțină date veridice și se întocmesc la timp, de regulă, în momentul cînd se efectuează operațiunea.

Documentele primare întocmite vor conține următoarele elemente obligatorii:

denumirea și numărul documentului;

data întocmirii documentului;

denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al entității în numele căreia este întocmit documentul;

denumirea, adresa, IDNO (codul fiscal) al destinatarului documentului, iar pentru persoanele fizice – codul personal;

conținutul faptelor economice;

etaloanele cantitative și valorice în care sînt exprimate faptele economice;

funcția, numele, prenumele și semnătura, inclusiv digitală, a persoanelor responsabile de efectuarea și înregistrarea faptelor economice.

În caz de necesitate în documentul primar pot fi prezentate elemente suplimentare: numărul documentului, denumirea și adresa întreprinderii, instituției, temeiul pentru efectuarea operațiunii economice fixate în document, alte elemente suplimentare, determinate de caracterul operațiunilor economice. În documentele pentru achiziționarea valorilor materiale trebuie să fie inclusă recipisa responsabilului de primire a acestor valori, iar în documentele privind executarea lucrărilor – confirmarea recepționării lor de către persoanele respective.

Înscrierile în documentele primare se îndeplinesc cu pix sau se imprimă pe hîrtie cu mijloace tehnice. Pe rîndurile libere din documentele primare se trage o linie.

Greșelile comise în documentele primare se corectează prin anularea textului sau a sumelor incorecte, înscriindu-se deasupra textul sau sumele corecte.

Anularea se efectuează printr-o linie subțire, astfel ca să se poată citi textul sau cifrele anterioare. Textul sau suma corectă se scrie deasupra celui anulat. Corectarea greșelii în documentele primare trebuie să fie certificată prin mențiunea: “Corectat” și confirmată prin semnăturile persoanelor care au semnat documentele, cu indicarea datei corectării.

În documentele de plată trezoreriale, bancare și de casă corectări nu se admit.

Documentele primare, care servesc drept bază pentru înscrierile din registrele de evidență, se prezintă în contabilitate în termenele stabilite în graficul circuitului documentar.

Responsabilii de valorile materiale prezintă documentele primare de recepționare și de consum al valorilor de mărfuri și materiale anexate la registrul de predare a documentelor f.nr.442, întocmit în două exemplare. După ce s-a verificat, în prezența responsabilului de valorile de materiale, corectitudinea perfectării documentelor primare prezentate, un exemplar al registrului, cu semnătura lucrătorului contabilității, se restituie responsabilului de valorile materiale, al doilea exemplar rămîne în contabilitate.

Cu persoanele responsabile de păstrarea mijloacelor bănești și a valorilor în mărfuri și materiale se încheie un contract în scris privind responsabilitatea materială individuală deplină.

Documentele primare intrate în contabilitate, în mod obligatoriu, sînt supuse controlului, atît din punct de vedere al formei (prezența tuturor elementelor și semnăturilor), cît și al conținutului (caracterul legitim al operațiunilor, legătura logică dintre diferiți indicatori).

Documentele primare verificate și luate la evidență se sistematizează după data efectuării operațiunii (în ordine cronologică) și se perfectează prin note de contabilitate – borderouri cumulative. Unele note de contabilitate se întocmesc pe măsura efectuării operațiunii, însă nu mai tîrziu de ziua următoare (după primirea documentului primar), atît în baza unor documente aparte, precum și în baza unui grup de documente omogene.

Corespondența subconturilor se înregistrează în nota de contabilitate în funcție de caracterul operațiunilor privind debitul unui cont și creditul altui cont sau debitul unui cont și creditul cîtorva conturi.

Notele de contabilitate se semnează de contabilul-șef sau adjunctul lui.

La sfîrșitul lunii, în scopul controlului corectitudinii înregistrărilor contabile la conturile evidenței sintetice, se întocmește balanța de verificare pentru fiecare grupă de conturi analitice.

Soldurile și rulajele operațiunilor reflectate în debit și credit, arătate în balanțele de verificare ale conturilor analitice, se verifică cu totalurile rulajelor și soldurile conturilor sintetice din Cartea Mare (forma nr.1-f). Surse de informație pentru întocmirea bilanțului contabil servesc sumele soldurilor deduse din Cartea Mare (forma nr.1-f).

Conform instrucțiunii cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice nr. 93 din 19.07.2010 cu privire la evidența în instituțiile publice se perfectează următoarele ,,notele de contabilitate-borderouri cumulative:

nota de contabilitate 1 – borderou cumulativ privind operațiile de casă f.nr.381;

nota de contabilitate 2 – borderou cumulativ privind circulația mijloacelor în conturile bugetare curente f.nr.381;

notă de contabilitate 5 – centralizarea statelor de retribuții a muncii și burse f.nr.405;

notă de contabilitate 6 – borderou cumulativ privind decontările cu diferite instituții și organizații f.nr.408;

notă de contabilitate 7 – borderou cumulativ privind decontările cu titlu de plăți planificate f.nr.408;

notă de contabilitate 8 – borderou cumulativ privind decontările cu gestionarii f.nr.386;

notă de contabilitate 9 – borderou cumulativ privind scoaterea din uz și deplasarea mijloacelor fixe f.nr.438;

notă de contabilitate 10 – borderou cumulativ privind scoaterea din uz și deplasarea obiectelor de mică valoare și scurtă durată f.nr.438;

notă de contabilitate 11 – borderou cumulativ centralizator privind intrările de produse alimentare f.nr.398;

notă de contabilitate 12 – borderou cumulativ centralizator privind consumul produselor alimentare f.nr.411;

notă de contabilitate 13 – borderou cumulativ privind consumul de materiale f.nr.396;

notă de contabilitate 14 – borderou cumulativ privind decontările și veniturile mijloacelor speciale f.nr.409;

notă de contabilitate 15 – borderou centralizator de decontări cu părinții pentru întreținerea copiilor f.nr.406;

notă de contabilitate 16 – borderou cumulativ privind evidența bunurilor materiale primite gratuit f.nr.400;

notă de contabilitate 17 – borderou cumulativ privind plata indemnizațiilor personalului misiunilor diplomatice și celor speciale pentru perioada aflării peste hotarele republicii.

notă de contabilitate 18 – pentru celelalte operații și operațiile «Storno» se întocmește nota de contabilitate.nr.274.’’

Operațiunile economice se contabilizează în notele de contabilitate în ordine cronologică pe tot parcursul lunii, după primirea documentului primar are loc înregistrarea imediată a acestuia în contabilitate, însă dacă din oarecare motive aceasta nu este posibil cel tirziu a doua zi are loc înregistrarea acestora.

La finele lunii în notele de contabilitate se calculează sumele rulajelor și soldurilor pe conturi sintetice aparte, după care aceste date se înscriu in Cartea Mare pe fiecare notă de contabilitate separat.

După ce datele au fost înscrise în cartea mare, se calculează la finele fiecărei luni gestionare rulajele și soldurile pe fiecare cont sintetic aparte.

De asemenea în contabilitate are loc și ținerea evidenței analitice pentru aceasta la instituție se utilizează diferite fișe și registre.

De exemplu:

fișa de inventar a mijlocului fix; registrul de casă;

registrul conturilor curente și decontărilor;

registrul evidenței alocațiilor și cheltuielilor;

registrul evidenței cantitativ-valorice a materialelor;

balanța de verificare pe contul 01 „Mijloace fixe";

registrul evidenței analitice a mijloacelor speciale;

registrul evidenței analitice a retribuției deponente,

Înregistrările operațiunilor economice în aceste fișe și registre se efectuează pe parcursul lunii în baza documentelor primare și a notelor de contabilitate. La finele lunii în registre se calculează rulajele și soldurile pe conturile analitice, care trebuie să corespundă rulajelor și soldurilor conturilor sintetice din Cartea Mare.

Cartea Mare se deschide la începutul anului de gestiune cu datele restante ce corespund bilanțului contabil din anului de gestiune precedent.

Registrele de evidență a contabilității sunt documente tipizate. Fiecare registru de evidență analitică deschis la instituție trebuie să fie indicată denumirea instituției și anul în care acesta a fost deschis, înainte de a începe introducerea datelor în acest registru se numerotează paginile (foile), iar pe ultima pagine se înscrie numârul total de pagini existente în registru cu semnătura și ștampila contabilului-șef.

Greșelile efectuate în registre se înlătură prin metoda Storno. [24, pag.14]

Înregistrările în contabilitatea Primăriei comunei Horești se realirează conform Legilor și Hotărîrilor de Guvern ale Republicii Moldova. Înregistrările au loc în baza documentelor primare (facturi, facturi fiscale, tabele de pontaj, state de retributie etc.), care se perfectează în notele de contabilitate care mai apoi sunt înregistrate în registrele contabile după care datele sunt întrodse în Cartea Mare, care servește drept bază la întocmirea rapoartelor contabile. Responsabil pentru ținerea contabilității și veridicitatea datelor înscrise o poarta contabilul-șef al instituției, cit și conducătorul acesteia.

Contabilitatea în intituțiile bugetare se ține conform actelor normative și legislative ale Republicii . Principalul obiectiv al contabilității este pastrarea integră a patrimomiului, avind sarcina de a reflecta corect și la timp a situația patrimonială, comform principiilor contabiltății efectuarea la timp a decontărilor, care apar în procesul executării devizului de cheltuieli.

2. Prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor locale

(în baza materialelor Primăriei comunei Horești, raionul Fălești)

2.1. Modul de perfectare a rapoartelor privind executarea bugetelor locale

Raportul financiar este o reprezentare structurată a situațiilor financiare, create în rezultatul gestionării resurselor încredințate conducerii unei instituții bugetare.

Autoritățile executive locale raportează consiliilor locale privind executarea bugetelor locale în conformitate cu periodicitatea și cerințele stabilite de legislația privind finanțele publice locale.

Obiectivul rapoartelor financiare constă în a oferi informații despre poziția financiară, performanța financiară și fluxurile de numerar a unei instituții bugetare, utile pentru o gamă largă de utilizatori în luarea deciziilor economice.

Informația din rapoartele financiare trebuie să corespundă următoarelor caracteristici calitative:

inteligibilitatea, ce presupune că informațiile trebuie să fie prezentate pe înțelesul utilizatorilor;

relevanța, ce prevede că informațiile pot fi utilizate pentru evaluarea evenimentelor trecute, prezente și viitoare;

credibilitatea, ce ar însemna că informațiile sînt credibile, adică reprezintă situația fidelă a tranzacțiilor și evenimentelor, prudența la evaluarea activelor, datoriilor, veniturilor și cheltuielilor, și completitudinea informațiilor din situațiile financiare;

comparabilitatea, ce presupune că informațiile diferitor autorități/ instituții bugetare sau informațiile pentru perioade diferite din cadrul aceleași instituții bugetare pot fi comparate.

Conform Legii contabilității nr 113-XV din 27.04.2007, autoritățile publice locale întocmesc rapoartele financiare trimestriale și anuale în care sunt reflectate rezultatele executării bugetelor acestora.

Rapoartele trimestriale se întocmesc la data de 1 aprilie, 1 iulie, 1 octombrie, la sfirșitul fiecarui trimestru.

Rapoartele anuale se întocmesc la 1 ianuarie, ca și rapoartele trimestriale, ce cuprind: bilanțul contabil; raportul privind veniturile și cheltuielile; raport privind fluxul mijloacelor bănești; raport financiar privind executarea bugetului; raport financiar privind executarea bugetului; raport privind circulația mijloacelor fixe; raport privind circulația stocului de materiale; raport financiar privind lipsurile și delapidările de mijloace bănești și valorile materiale; informație operativă privind starea creanțelor și datoriilor cu termen de achitare expirat, formate în instituțiile finanțate ; raport privind statele și efectivele de personal.

Bilanțul contabil – este documentul contabil de sinteză în care se prezintă poziția financiară a autorităților publice locale, elementele de activ, datorii și valoarea netă a activelor ale autorităților publice la sfârșitul perioadei de raportare, precum și în alte situații prevăzute de legislație.

Raportul privind veniturile și cheltuielile prezintă situația veniturilor și cheltuielilor respectiv după sursa sau destinația lor, indiferent de faptul, dacă veniturile au fost încasate sau cheltuielile au fost efectuate.

Raportul privind fluxul mijloacelor bănești conține informația privind mijloacele bănești și circulația acestora pe genuri de activitate: operațională, investițională, financiară.

Raportul financiar privind executarea bugetului include informația privind executarea veniturilor și cheltuielilor efective, activelor nefinanciare și financiare, total creanțe și datorii, inclusiv cu termen de achitare expirat.

Raportul financiar privind executarea bugetului include informația privind executarea veniturilor și cheltuielilor efective, activelor nefinanciare și financiare conform clasificației surselor bugetare.

Raportul privind circulația mijloacelor fixe conține informația privind majorarea, micșorarea valorii mijloacelor fixe.

Raport privind circulația stocului de materiale conține informația privind majorarea, micșorarea stocului de materiale.

Raport financiar privind lipsurile și delapidările de mijloace bănești și valori material conține informația privind lipsurile și delapidările de mijloace bănești și valori materiale constatate, încasate de la persoanele culpabile, anulate pe contul instituției.

Informație operativă privind starea creanțelor și datoriilor cu termen de achitare expirat, formate în instituțiile finanțate prezintă situația creanțelor și datoriilor cu termen de achitare expirat, formate în instituțiile finanțate din buget.

Raport privind statele și efectivele de personal conține informația privind statele aprobate, numărul mediu și real încadrat de personal.

Datorită faptului ca autoritatea publică locală întocmește rapoartele financiare, ea creează posibilitatea analizei situației finaciar-economice create.

Drept sursă de informare la întocmirea rapoartelor privind executarea bugetelor locale servesc urmatoarele registre: Cartea Mare; registrul evidenței veniturilor și cheltuielilor; registrul evidenței cantitativ-valorice a materialelor; note de contabilitate; balanțe de verificare; registrul conturilor curente și decontărilor; balanța de verificare pe contul 01 ,,Mijloace fixe”.

La rapoartele financiare trimestriale și anuale se anexează un raport explicativ, care cuprinde o analiză a indicatorilor din rapoartele financiare privind îndeplinirea sarcinilor de plan și cauza abaterilor de la planul aprobat în bugetul local.

Înscrierile în registrele contabile se efectuează în baza documentelor primare în modul urmator:

Evidența în Cartea mare se ține pe conturi și subconturi. În Cartea Mare f.nr.308 se înregistrează toate notele de contabilitate. Ea se deschide cu înregistrarea sumelor restante la începutul anului în corespundere cu bilanțul de închidere pentru anul trecut.

Înscrierile în ea se fac pe măsura întocmirii notelor de contabilitate, iar în cazul întocmirii notelor de contabilitate – borderourilor cumulative înscrierile se fac o dată în lună.

Suma notei de contabilitate se înregistrează inițial în rubrica “Suma din notă”, iar ulterior la debitul și creditul subconturilor respective. Suma operațiunilor lunare în toate subconturile, atît la debit, cît și la credit, trebuie să fie egală cu totalul din rubrica “Suma din notă”. .

La sfîrșitul fiecărei luni, în Cartea Mare se calculează rulajele lunare și cumulative de la începutul anului pe debitul și creditul fiecărui subcont și se deduce soldul final.

După operațiunile lunare, se introduce soldul la începutul lunii următoare pe fiecare subcont.

Registrul de venituri și cheltuieli, registrul evidenței cantitativ-valorice a materialelor, registrul conturilor curente și decontărilor trebuie să conțină următoarele elemente obligatorii:

denumirea registrului,

denumirea instituției bugetare,

data începerii și finisării ținerii registrului și/sau perioada pentru care se întocmește acesta,

data efectuării faptelor economice, grupate în ordine cronologică și/sau sistematică,

funcția, numele, prenumele și semnătura persoanelor responsabile de întocmirea registrului.

Înscrierile în registrele contabile se îndeplinesc cu pix sau se imprimă pe hîrtie cu mijloace tehnice.

În Registrul evidenței mijloacelor fixe se conțin fișele pentru evidența mijloacelor fixe se înregistrează în lista fișelor de inventariere pentru mijloacele fixe f.MF-10.

Fișele se păstrează în cartoteci, unde sînt aranjate pe subconturi și subdivizate după responsabilii de bunuri materiale, iar în contabilitățile centralizate și pe instituțiile deservite.

Fișele de evidență a materialelor se predau în arhivă, fiind broșate împreună cu borderoul de fișe, registrele și alte documente contabile, în fiecare an sau o dată în doi ani. În aceleași termeni se predau în arhivă fișele de evidență a mijloacelor fixe scoase din uz pe parcursul anului.

Borderoul fișelor de inventar privind evidența mijloacelor fixe se predă în arhivă atunci, cînd în el s-au făcut mențiuni cu privire la trecerea la pierderi a inventarului din ultima fișă de inventar.

În cazul, în care fișele de inventar sunt predate în arhivă fără borderou, ele se înregistrează într-o listă aparte, în care se indică numărul fișei și denumirea inventarului trecut la pierderi, iar în contabilitățile centralizate și denumirea instituției deservite.

La începutul unui nou an în registrele contabile pentru conturile sintetice și analitice se înregistrează sumele soldurilor la începutul anului în deplină corespundere cu bilanțul de închidere și cu registrele de evidență din anul trecut.

Registrul trebuie să includă un cuprins al subconturilor deschise în el. În cazurile în care înregistrările trec pe altă pagină a registrului, în cuprinsul acestui subcont se face o mențiune privind trecerea înregistrării, indicîndu-se numerele noilor pagini.

Dacă la sfîrșitul anului evidența în registrele de evidență contabilă au rămas foi necompletate, aceste registre pot fi folosite pentru înregistrarea operațiunilor anului următor. În asemenea caz, registrele se predau în arhivă o dată în doi ani.

Registrele trebuie să fie șnuruite și sigilate, iar numărul de foi în f.OC-4 și f.nr.440 – certificat prin semnăturile conducătorului instituției bugetare și a contabilului-șef.

La sfîrșitul fiecărei luni, în registrele de evidență analitică se fac totalurile operațiunilor și se deduc soldurile pe subconturi.

Greșelile comise în registrele contabile se corectează prin anularea textului sau a sumelor incorecte, înscriindu-se deasupra textul sau sumele corecte.

Anularea se efectuează printr-o linie subțire, astfel ca să se poată citi textul sau cifrele anterioare. Textul sau suma corectă se scrie deasupra celui anulat. Corectarea greșelii în documentele primare trebuie să fie certificată prin mențiunea: “Corectat” și confirmată prin semnăturile persoanelor care au semnat documentele, cu indicarea datei corectării.

Drept bază pentru reflectarea înscrierilor în registrele de evidență servesc documentele primare.

Rapoartele financiare (cu excepția „Raportul privind fluxul mijloacelor bănești"), conțin informații privind operațiunile precedente legate de încasarea sau plata mijloacelor bănești, datoriile aferente plății mijloacelor bănești și încasările ulterioare de mijloace bănești și se întocmesc in baza principiului contabilității de angajamente.

Raportul privind fluxul mijloacelor bănești, spre deosebire de alte rapoarte financiare, se întocmește în baza metodei de casă. În raportul privind fluxul mijloacelor bănești toate încasările și plățile mijloacelor bănești se înscriu în sumele încasate efectiv în casierie sau înregistrate în conturile trezoreriale.

Întocmirea rapoartelor financiare este precedată de confruntarea rulajelor și soldurilor din cadrul conturilor sintetice și analitice, compararea reciprocă a totalurilor din unele registre contabile distincte.

În complexul general al lucrărilor de pregătire aferente întocmirii rapoartelor financiare o mare importanță are inventarierea activelor și pasivelor instituției. Inventarierea integrală se efectuează o dată pe an și în alte cazuri necesare. Inventarierea activelor nefinanciare, activelor financiare se efectuează pe locuri de aflare și pe gestionari, la care se păstrează bunurile. Inventarierea decontărilor cu debitorii și creditorii constă în verificarea situației decontărilor conform documentelor. Rezultatele verificării se înregistrează în acte. [24, pag 140]

Rapoartele financiare sînt întocmite după principiul continuității activității care este aplicată pe tot parcursul perioadei de gestiune.

Raportul anual se întocmește în limba de stat.

Formularele raportului anual conțin informații generalizatoare privind activitatea instituția pe parcursul anului de gestiune raportat. În formulare se completează toți indicatorii prevăzuți. În cazul lipsei de informație (indicatorul nu are valoare).

În componența raportului anual se includ indicatorii tuturor subdiviziunilor structurale ale instituției.

Nu se permit rectificări (corectări) sau radieri în formularele raportului anual. În cazul completării eronate, se prezintă un alt formular corectat.

În baza materialelor studiate, Primăria comunei Horești are ca scop final întocmirea rapoartelor privind executarea bugetelor locale.

Dupa cum am menționat anterior rapoartele privind executarea bugetelor instituțiilor publice conțin:

bilanțul instituțiilor publice finanțate de la buget;

act de confirmare a starii decontărilor ;

descifrarea decontărilor cu debitorii și creditorii înregistrate la bilanț;

descifrarea datoriilor Debitoare și Creditoare pe articol și conturi ;

rapotrul privind circulația mijloacelor fixe ;

descifrarea la raportul privind circulația MF ;

raportul privind circulația valorilor materiale;

raportul privind executarea bugetului instituției publice din contul cheltuielilor de bază;

raportul privind încasarea și utilizarea mijloacelor special;

declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii.

La sfirșitul fiecărui trimestru sau an din Cartea Mare, în care se fac toate înregistrarile în contrurile de activ și pasiv care sunt utilizate de către autoritățile publice locale, unde în fiecare lună se înscriu rulajele, iar la sfirșit de lună se calculează soldurile finale a fiecărui cont, fie de activ sau de pasiv.

La finele fiecărui trimestru, anului in bilanțul contabil se inscris soldurile finale a conturilor contabile. Unitatea de masură valorică este în mii lei.

Bilanțul contabil este compus din două parți componente activ și pasiv, care trebuie să fie egale, în caz contrar bilanțul nu poate fi considerat veridic. Este cuprins din 8 colonițe: denumirea capitolelor planului de conturi; codul rîndului; componenta de bază la început de an; componenta de bază la sfirșit de an (trimestru), pînă la încheierea anuală; componenta de bază la sfirșit de an (trimestru), după încheierea anuală; alte componente la început de an; alte componente la sfirșit de an (trimestru), pînă la încheierea anuală; alte componente la sfirșit de an (trimestru), după încheierea anuală. În componentele de bază se însriu cele care au fost incluse în deviza de cheltuieli, ceea ce instituția a planuit, iar în alte componente se înscrie ceea ce provine din mijloacele speciale și de la bugetul de stat.

Să admitem că Bilanțul contabil a Primăriei comunei Horești pentru anul 2013 ( anexa 1), capitolul 1,, Mijloace fixe ’’ (010-019), codul rindului 010, componenta de bază la început de an 3740,3 mii lei, componenta de bază la sfirșit de an (trimestru), pînă la încheierea anuală 4186,7 mii lei, componenta de bază la sfirșit de an (trimestru), după încheierea anuală 4186,7 mii lei, alte componente 12,6 mii lei, alte componente la sfirșit de an (trimestru) pînă la încheierea anuală 12,6 mii lei, alte componente la sfirșit de an (trimestru) după încheierea anuală 12,6 mii lei.

Colonița 5 si 8 ,, după incheierea anuală ’’ se completează numai în raportul anual.

Bilanțul pe activ și bilanțul pe pasiv trebuie să fie egale pe fiecare coloniță în parte. Pe lingă conturile de activ și de pasiv, în bilanțul contabil mai sunt indicate conturile extrabilanțiere și informații privind rulajul sumelor finanțate din buget. Bilanțul este semnat de către conducătorul instituției și contabilul-șef.

Raportul privind executarea bugetului local din contul cheltuielilor de bază (formularul nr. 2, anexa 2). Raportul se intocmește anual sau trimestrial de către contabilul-șef. Raportul este constituit din 8 coloane în componența următoare: articolul; alineatul; aprobat inițial pe an; precizat pe an; precizat pe perioada de gestiune; executat; cheltuieli efective; total datorii debitoare; total datorii creditoare; datorii debitoare cu termenul de achitare expirat; datorii creditoare cu termenul expirat.

În colonița 3 sunt înscrise sumele care au fost aprobate (planificate), pentru anul 2013. Să admitem că retribuirea muncii articolul 111, alineatele 01, 02, 03, 04, 05, 06, 07,08, fost aprobat pentru anul 2013 601,7 mii lei. În coloana 4 precizat pe an se indică suma precizată a cheltuielilor pentru retribuirea muncii, se reflectă planul aprobat pe an ținînd cont de modificările ulterioare 601,7 mii lei, în colonița 6 se include executarea de casă a mijloacelor bugetare prin sistemul trezorerial, se indică suma cheltuielilor care au avut loc, adică total cheltuieli care le-a efectuat instituția pentru retribuirea muncii 489,3 mii lei , în rubrica 7 cheltuieli efective se înscrie suma cheltuielilor care au avut loc privind retribuirea muncii în Primăria comunei Horești raionul Fălești .

În instituțiile bugetare salariul este calculat și achitat în luni diferite, se calculează să admitem pentru luna martie dar au fost plătite în luna aprilie, Primăria pentru retribuirea muncii pe anul cheltuit 480,5 mii lei. În rubrica 8 se înscriu datoriile debitoare, sumele de bani care sunt datorate de către angajat pentru un avans luat de la instituție în contul salariului care trebuie sal primească ulterior. Rubrica 9 total datorii creditoare sunt înscrise sumele datoriilor pe care le are instituția față de angajații săi pentru retribuirea muncii la 01 ianuarie 2013 Primăria comunei Horești raionul Fălești avea ca datorie față de salariații săi pentru retribuirea muncii 36,1 mii lei.

Deci, dacă analizăm datele incluse în raportul privind executarea locale din contul cheltuielilor de bază pe articolul 111,, Retribuirea muncii ’’, observăm că consiliul local a planificat că v-a cheltui 601,7, însă defacto a cheltuit 489,3 respectîndu-se limitele de alocații bugetare aprobate.

Descifrarea decontărilor cu debitorii și creditorii înregistrările la bilanțul Primăria comunei Horești raionul Fălești este descifrată situația privind decontările la conturile de decontări ale instituției (anexa 3). Această descifrare este formată din 17 coloane unde se indică numarul contului de bilanț a decontărilor, denumirea furnizorului față de care instituția are datorie, articolul și alineatul în care este inclusă aceasță datorie și suma totală a datoriei pe debitul sau creditul contului de bilant. După care se indică din care cont urmează a fi achitate acestea , din contul mijloacelor bugetare sau din contul mijloacelor speciale. În total instituția pentru anul 2013 pe toate articolele și alineatele are o datorie în sumă de 48,6 mii lei, care urmează să fie achitate după cum urmează: din mijloacele bugetare 48,6 mii lei, iar din mijlocele speciale 0 mii lei.

Descifrarea datoriilor Debitoare și Creditoare pe articol și conturi, pentru anul Primăria comunei Horești raionul Fălești (anexa 4), sunt descifrate datoriile creditoare ale instituției care urmează să fie achitate din mijloacele speciale ale instituției. Acest document are următoarele componente denumirea articolelor de cheltuieli, suma datoriei și numarul contului de înregistrare a operațiunii contabile ce arată existența datoriei. În total instituția trebuie să achite 48,6 mii lei din mijloacele bugetare pentru a acoperi datoriile existente.

Raportul privind încasarea și utilizarea mijloacelor speciale formularul nr 4 ( anexa 5). Mijloacele special sunt veniturile instituției obținute, în condiții stabilite de actele normative, de la efectuarea și prestarea serviciilor contra plată. Mijloacele speciale se includ în bugetele raționale și sătești, se consideră venituri și sunt direcționate pentru cheltuielile aferente desfașurării activității instituției.

Primăria comunei Horești raionul Fălești obține mijloace special din eliberarea certificatelor (certificatre de nastere, de deces, privind componența familiei etc). și înregistrarea căsătoriilor.

Cum am menționat anterior instituția bugetară primește mijloace bănești pe care le utilizează pentru a satisface nevoile sale. Raportul privind încasarea și utilizarea mijloacelor speciale (anexa 5) conține 14 coloane, în care se conține urmatoarea informație: în coloana 1 este prezentată denumirea activității care sunt la rindul sau împărțite în două capitol total venituri și total cheltuieli. În colonița 6 sunt prezentate suma de venituri sau cheltuieli care au fost aprobate pe anul de gestiune din mijlloacele special. Primăria comunei Horești raionul Fălești a planificat că va obține un venit din mijloacele speciale în sumă de 12,1 mii lei, și că tot pe acest an din mijloacele special va cheltui 12,1 mii lei.

În coloana a 7 este indicat suma veniturilor / cheltuieilor care au fost precizate pentru anul de gestiune, în exemplul prezentat anul 2013, instituția a precizat că v-a avea un venit în marime de 5,0 mii lei, iar suma cheltuielilor precizate este de 11,6 mii lei, instituția pe anul 2013 înregistrează un deficit bugetar în mărime de 6,6 mii lei.

Coloana 8 executarea veniturilor /cheltuielilor de casă, este indicat care este suma veniturilor /cheltuielilor care s-au încasat/efectuat în perioada bugetară. Primăria comunei Horești raionul Fălești a înregistrat un venit de casă din mijloacele special în sumă de 5,0 mii lei ceea ce este mai mic decît ce s-a planificat, ceea ce ne arată ca instituția nu a îndeplinit planul de venituri de casă pe anul 2013. Cheltuielile de casă care au fost efectuate de instituție sunt în marime totală de 11,6 mii lei ceea ce reprezintă o sumă mai mică decit cheltuielile de casă planificate anterior, din acest punct de vedere instituția a îndeplinit planul pentru cheltuieli.

În coloana a 9 executarea veniturilor / cheltuielilor efective pe perioda de gestiune instituția a înregistrat un venit în sumă de 5,0 mii lei, care este mai mare decît ce a fost planificat. Tot la acest compartiment sunt înregistrate și cheltuielile efective ale perioadei de gestiune (anul 2013) Primăria comunei Horești raionul Fălești a efectuat cheltuieli din mijloacele special în sumă de 11,6 mii lei.

Raportul privind circulația mijloacelor fixe formularul 5 conține informația privind majorarea, micșorarea valorii mijloacelor fixe. Mijloacele fixe sînt reflectate în evidența contabilă și în rapoartele financiare cu valoarea inițială, care constă din prețurile de procurare, construire sau confecționare, inclusiv taxa pe valoarea adăugată, alte impozite și taxe, precum și cheltuielile de instalare a acestora. Modificarea valorii inițiale a mijloacelor fixe este permisă numai în caz de finisare, utilare suplimentară, reconstruire și lichidare parțială a obiectelor respective.

În darea de seamă se indică valoarea mijloacelor fixe la început și sfîrșit de an în subconturile 010-019 și valoarea totală a tuturor fondurilor fixe, achiziționate din contul mijloacelor bugetare, încasate prin transferuri cu titlu gratuit, precum și eliminarea lor din contul anulării lipsurilor, prin transferuri gratuite, în urma învechirii, uzurii, comercializării bunurilor în surplus și inutile.

Într-un rînd distinct se indică suma uzurii mijloacelor fixe. Rapoartele privind circulația mijloacerlor fixe cuprind existența la începutul anului a mijloacelor fixe și existența la sfîrșitul anului a mijoacelor fixe pentru a observa mai bine mișcarea mijloacelor fixe instituția mai prezintă și descifrarea la forma 5 în care mai detaliat prezintă cum a avut loc mișcarea mijloacelor fixe.

Raportul privind circulația valorilor materiale formularul nr. 6 (anexa 6) conține date despre mișcarea valorilor materiale ale instituției.În darea de seamă se indică soldurile de materiale, cu evidențierea grupelor la început și sfîrșit de an, consumul lor pentru necesitățile instituției în anul gestionar. În darea de seamă se reflectă circulația valorilor materiale: cu indicarea surselor de livrare (cu titlu gratuit) și a cauzelor eliminării: din transferuri cu titlu gratuit, din contul anulării în urma deteriorării și calamităților naturale, lipsurilor, delapidărilor indicîndu-se suma anulării din contul instituțiilor, din contul persoanelor culpabile.

Primăria comunei Horești raionul Fălești în rapoartele privind circulația valorilor material (anxa 6) indică în rindurile 3, 4, 5 stocul de material la începutul anului de gestiune, mai întii de toate pe totalul acestora după care urmează specificarea procurării acestora din mijloace special sau din mijloacele bugetare. În coloana 6, 7, 8 se indică stocul la sfîrșitul anului de valori material dupa același principiu. După care urmează rubrica cheltuieli pentru necesitățile instituției pe an de valori material coloana 9, 10, 11 care se înregistrează după același principiu ca și celelalte două privind stocul la începutul anului și stocul la sfîrșitul anului. În rindul 160 al prezentului raport sunt indicate sumele totale de intrări de valori material pe tot parcursul anului de gestiune. Primăria comunei Horești în anul înregistrat intrări în sumă de 87,5 mii lei, dintre care 85,8mii lei din mijloace bugetare, iar 1,7 mii lei din alte mijloace. Iar în rîndul 180 sunt indicate sumele ieșirilor totale de valori material, Primăria comunei Horești raionul Fălești în anul înregistrat ieșiri în sumă totală de 107,5 mii lei, dintre care din mijloace bugetare 105,8 mii lei, iar din alte mijloace în sumă de 1,7 mii lei.

Autoritatea bugetară prezintă împreună cu rapoartele și declarația privind calcularea și utilizarea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii forma 4- BASS.

Declarația F 4-BASS se prezintă de către plătitorii la bugetul asigurărilor sociale de stat care au persoane angajate în baza contractului individual de muncă ori prin alte contracte în vederea executării de lucrări sau prestații de servicii.

 În formularul declarației F-4BASS se indică în mod obligatoriu:

perioada gestionară- se indică perioada calendaristică de raportare stabilită;

denumirea completă a plătitorului – se indică denumirea completă a plătitorului, conform certificatului eliberat de instituția, organul administrativ care a efectuat înregistrarea;

adresa juridică – se indică adresa juridică completă conform certificatului de înregistrare;

tipul declarației – se bifează coloana sub tipul declarației respective;

codul fiscal  – se indică corespunzător certificatului de atribuire a codului fiscal;

numărul înregistrării – se indică numărul de înregistrare atribuit fiecărui plătitor de către Casa Națională de Asigurări Sociale;

codul statistic a localității conform CUATM – se indică codul unic de identificare a localității, unde este înregistrat sediul central al plătitorului și luat la evidență de CTAS, conform clasificatorului unităților administrativ-teritoriale al Republicii Moldova ( CUATM);

grupa de activitate principală conform CAEM – se indică numărul prevăzut în grupele 01.1-01.4 din Clasificatorul activităților din economia Moldovei (CRM 007-2000), aprobat prin Hotărârea “Moldova Standard” nr.694-ST din 09.02.2000;

numele, prenumele, semnăturile conducătorului și contabilului șef, telefonul de contact – se indică numele conducătorului și contabilului șef, semnăturile acestora și se aplică ștampila plătitorului și numărul telefonului de contact.

Declarația F 4-BASS constă din 3 tabele :

tabelul nr.1 „Calcularea contribuțiilor de asigurări sociale de stat obligatorii”.

tabelul nr.2 „Calculul și utilizarea contribuțiilor ”.

tabelul nr.3 „Indemnizații de asigurări sociale stabilite și plătite”.

Evidența contabilă a autorităților publice locale trebuie să asigure înregistrarea cronologică a operațiunilor economico-financiare și controlul sistematic asupra mersului executării de casă a bugetelor, stării decontărilor cu persoane juridice și persoanele fizice, asupra integrității resurselor bănești și valorilor materiale.

Răspunderea pentru ținerea evidenței contabile și raportarea financiară îi revine conducătorului autorității bugetare.

Contabilul-șef elaborează graficul circuitului documentar necesar pentru evidența contabilă și control, care se aprobă de către conducătorul autorității bugetare.

Conducătorul autorității bugetare și contabilul-șef al contabilității centralizate asigură organizarea evidenței contabile și controlul asupra încasării veniturilor, executării bugetelor instituțiilor întreținute din bugetul satului (comunei), orașului și asupra întocmirii rapoartelor privind executarea bugetului.

Evidența contabilă a executării bugetului și a bugetelor instituțiilor întreținute din aceste bugete se ține la bilanț unic.

Documentele contabile cu privire la executarea bugetelor locale și a bugetelor instituțiilor întreținute din aceste bugete sînt semnate de către conducătorul instituției și contabilul-șef.

Conducătorii ministerelor, instituțiilor și serviciilor lor contabile, contabilii-șefi ai contabilităților centralizate dirijează organizarea evidenței contabile și a sistemului de raportare, exercită controlul asupra executării bugetelor de către instituțiile din sistemul lor [6].

Contabilitatea centralizată prezintă conducătorilor instituțiilor bugetare pe care le deservesc informații privind executarea bugetelor în termenele stabilite de contabilul-șef al contabilității centralizate de comun acord cu conducătorii acestor instituții.

2.2. Prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor locale

Rapoartele anuale privind executarea bugetelor locale pentru anul bugetar încheiat se întocmesc de către autoritățile executive locale și se aprobă de către consiliile locale în termenul prevăzut de calendarul bugetar.

Rapoartele anuale privind executarea bugetelor se prezintă în format comparabil cu formatul bugetelor aprobate. La examinarea și prezentarea rapoartelor anuale privind executarea bugetului instituțiilor publice în cadrul Parlamentului, participă autoritățile publice centrale de specialitate, care prezintă rapoarte privind implementarea programelor sectoriale de cheltuieli și performanța realizată în domeniile de competență.

Rapoartele se perfectează cumulativ de la începutul anului, pe tipuri de impozite și taxe. După aprobarea de către consiliile locale, rapoartele anuale se publică.

Rapoartele financiare se prezintă pe suport de hîrtie sau în formă electronică (pe suport magnetic sau prin rețeaua Internet). 

Întocmirea și transmiterea rapoartelor electronice: bilanțul contabil; raportul privind veniturile și cheltuielile; raport privind fluxul mijloacelor bănești; raport financiar privind executarea bugetului; raport financiar privind executarea bugetului; raport privind circulația mijloacelor fixe; raport privind circulația stocului de materiale; raport financiar privind lipsurile și delapidările de mijloace bănești și valorile material ; informație operativă privind starea creanțelor și datoriilor cu termen de achitare expirat, formate în instituțiile finanțate; raport privind statele și efectivele de personal.

Conform Instrucțiunea privind modul de prezenrtare a rapoartelor în formă electronică țională a Pieței Financiare nr. 240, întocmirea și transmiterea rapoartelor privind executarea bugetelor locale se efectuează prin intermediul aplicației „MIS Firms”, la care instituția raportoare se conectează prin intermediul rețelei Internet, utilizînd numele de utilizator și parolă, care din timp au fost transmise pe poșta electronică a acesteia

Însă mai întîi de toate Comisia Națională expediază entităților raportoare prin intermediul aplicației "MIS Firms", pe profilurile acestora, formele rapoartelor electronice, care ulterior trebuiesc completate [7].

Rapoartele electronice se completează și se transmit de către persoanele autorizate a entității raportoare, după cum urmează:

persoana autorizată se va asigura că informația din raportul electronic corespunde informației din raportul echivalent pe suport de hîrtie cu semnătură sa olografă și ștampilat de către instituția raportoare;

persoana autorizată va semna raportul electronic cu semnătura sa digitală utilizând mijlocul de aplicare a semnăturii digitale și-l va transmite Comisiei Naționale prin intermediul aplicației „MIS Firms”, în termenii stabiliți prin lege.

În scopul înregistrării persoanelor autorizate cu dreptul de a transmite rapoarte electronice, instituția raportoare va întreprinde următoarele:

va prezenta o cerere privind înregistrarea persoanei autorizate de a transmite rapoarte electronice, conform formularului tipizat al cererii prezentat ;

va obține cheia privată, cheia publică precum și certificatul cheii publice de la centrele de certificare a cheilor publice în conformitate cu legislația în vigoare;

va transmite copia certificatului cheii publice a persoanei autorizate

Raportul electronic trebuie să corespundă următoarelor cerințe:

să fie întocmit, prelucrat, păstrat și transmis cu ajutorul mijloacelor tehnice și de program;

să conțină semnătura digitală a persoanei autorizate, aplicată în conformitate cu legislația.

În cazul în care entitatea raportoare, nu dispune de semnătură digitală, raportul întocmit se transmite Comisiei Naționale în formă electronică prin intermediul aplicației „MIS Firms”, cu prezentarea concomitentă a raportului echivalent pe suport de hîrtie cu semnătura olografă și ștampilat. În acest caz, se consideră autentic, original și produce efecte juridice raportul echivalent pe suport de hîrtie.

În cazul substituirii persoanei autorizate, entitatea raportoare notifică imediat, dar nu mai tîrziu de 1 zi Comisia Națională, depunînd o cerere în acest sens, în modul prevăzut de legislația în viguare.

Raportul electronic primit de către Comisia Națională se consideră acceptat în cazul în care a fost întocmit și transmis de catre instituție. [7]

De asemenea rapoartele privind executarea bugetelor instituțiilor publice pot fi prezentate pe suport de hirtie.

Ele sunt completate de către contabilul -șef în baza documentelor primare, registrelor, notelor de contabilitate, Cartea Mare, rapoartele privind executarea bugetelor instituțiilor publice anuale se completează în baza rapoartelor trimestriale.

În momentul în care rapoartele au fost completate ele se prezintă pentru a fi controlate și acceptate Direcției de Finanțe și Economie raionale, municipale, care la rindul sau o transmit Ministerului Finanțelor, care mai apoi o prezintă Parlamentului și dupa el este prezentat Guvernului Republicii Moldova.

După ce raportul privind executarea bugetelor locale a fost examinat și aprobat de către instituțiile ierarhic superioare, instituția oferă o copie biroului național de statistică.

Persoana care întocmește rapoartele privind executarea bugetelor locale își asumă responsabilitatea că rapoartele prezentate îndepălinesc urmatoarele condiții:

a) rapoartele privind executarea bugetelor institutiilor publice este completat și prezentat conform actelor normative și legislative în viguare;

b) rapoartele privind executarea bugetelor instituțiilor publice au o imagine fidelă, și poartă un character veridic al informației prezentate în rapoarte;

c) persoana juridică își desfășoară activitatea în condiții de continuitate.

Împreună cu raportul privind executarea bugetelor locale se prezintă și o notă explicativă cu referire la acest raport, în care sunt indicate explicațiile referitor la cazurile în care executarea bugetelor diferă de planificarea bugetului, în momentul în care s-a cheltuit mai mult, sunt indicate cauzele și sursele de finanțare suplimentare care au fost atrase.

Instituția bugetară se obligată să prezinte instituțiiloe ierarhic superioare menționate anterior rapoartele privind executarea bugetelor, în termenele prevăzute de către legislația în viguare.

Nedepunerea rapoartelor privind executarea bugetelor locale la termenul prevăzut de lege atrage răspunderea persoanelor vinovate, potrivit legii.

Rapoartele privind executarea bugetelor locale centralizate se depun Publice de către conducătorii compartimentelor financiar-contabile sau de persoane cu atribuții în activitatea de analiză și centralizare a acestora, care să poată oferi informațiile necesare în legătură cu structura și conținutul informațiilor din rapoartele privind executarea bugetelor instituțiilor publice prezentate.

Instituția bugetară prezintă, în conformitate cu cerințele și prevederile stipulate în Legea contabilității nr.113-XVI din 27 aprilie 2007 și cu prevederile Normelor metodologice privind executarea de casă a mijloacelor bugetului public național prin sistemul trezorerial al Ministerului Finanțelor, aprobate prin ordinul Ministrului Finanțelor, următoarele rapoarte financiare trimestriale și anuale pe care le prezintă spre examinare și aprobare Guvernului, pînă la 1 mai a anului următor anului bugetar încheiat :

Bilanțul contabil ;

Raportul privind veniturile și cheltuielile ;

Raportul privind fluxul mijloacelor bănești;

Nota explicativă și anexe, prevăzute de acte normative;

Entitățile de interes public sînt obligate să prezinte:

rapoarte financiare semianuale proprii pentru primul semestru în termen de 30 de zile următoare semestrului de gestiune;

rapoarte financiare anuale proprii și consolidate în termen de 120 de zile următoare anului de gestiune; 

rapoartele proprii ale entității-mamă și raportul consolidat ce reprezintă un raport integral la una și aceeași dată.

Termenul concret de prezentare a raportului financiar pentru fiecare entitate se stabilește de Serviciul Informațional al rapoartelor financiare.

Autoritatea public locală și celelalte entități ai căror conducători au calitatea de executori de buget întocmesc și prezintă rapoarte financiare la organele centrale de specialitate ale administrației publice, la autoritățile administrației publice locale, în conformitate cu  termenele și periodicitatea stabilite de acestea.

Răspunderea pentru întocmirea și prezentarea  rapoartelor privind executarea bugetelor locale sunt conducătorul instituției și contabilul-șef (șeful serviciului contabil) care răspund pentru întocmirea și prezentarea rapoartelor trimestriale și a celor anuale informațional al rapoartelor financiare în conformitate cu art.44 al Legii contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007. Care ne vorbește despre faptul că persoanele vinovate de încălcarea prezentei legi, care se eschivează de la ținerea contabilității, aplică incorect standardele de contabilitate, precum și cele care falsifică premeditat documentele primare, registrele contabile, rapoartele financiare și anuale, sînt trase la răspundere disciplinară, materială, administrativă sau penală, după caz, conform legislației.

Unele din aceste acțiuni și raspunderea pentru ele sunt următoarele:

denaturarea de către instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile a calculelor de stabilire a necesarului de mijloace bugetare  se sancționează cu amendă de la 75 la 155 de unități convenționale;

acțiunile care au dus la formarea de surplusuri de mijloace bugetare sau de bunuri materiale se sancționează cu amendă de la 110 la 165 de unități convenționale;

neprezentarea spre aprobare sau neaprobarea în termen de către ordonatorii de credite (executorii de buget) a planurilor de finanțare (devizelor de cheltuieli) ale instituțiilor bugetare se sancționează cu amendă de la 55 la 110 unități convenționale;

utilizarea contrar destinației sau dezafectarea mijloacelor bugetare de către instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile se sancționează cu amendă de la 190 la 300 de unități convenționale;

contractarea de mărfuri, lucrări și servicii, efectuarea de cheltuieli de către instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile din bani publici în sume ce depășesc limitele lor anuale stabilite pentru achiziționarea unui tip de mărfuri, lucrări și servicii; divizarea achiziției de mărfuri, lucrări și servicii de același tip din banii publici prin contracte separate; neînregistrarea în unitățile teritoriale ale Trezoreriei de Stat a contractelor de achiziție de mărfuri, lucrări și servicii din mijloacele bugetului de stat sau ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale cu valoarea contractului mai mare de 1000 de lei; transferarea mijloacelor bugetului de stat sau ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale pentru produse, lucrări și servicii fără înregistrarea prealabilă a contractelor în unitățile teritoriale ale Trezoreriei de Stat; admiterea de către instituțiile finanțate de la bugetele de toate nivelurile a datoriilor creditoare cu termenul de onorare expirat se sancționează cu amendă de la 110 la 220 de unități convenționale,

efectuarea de către unitățile administrativ-teritoriale a tranzacțiilor economice cu beneficiari prin încheierea contractelor neavantajoase, precum și utilizarea patrimoniului public de către beneficiarii arendași fără perfectarea contractelor și fără efectuarea calculelor plăților pentru folosirea fondurilor fixe, terenurilor arabile, încăperilor, bazinelor acvatice, soldate cu venituri ratate,  se sancționează cu amendă de 220 de unități convenționale;

încălcarea procedurii de dare în arendă a terenurilor proprietate publică aferente obiectivelor privatizate sau care se privatizează, aferente obiectivelor private, precum și aferente construcțiilor nefinalizate, constatată de către organele abilitate cu funcții de control se sancționează cu amendă de la 110 la 220 de unități convenționale aplicată persoanei cu funcție de răspundere;

formarea și utilizarea contrar legislației a mijloacelor speciale ale instituției finanțate de la buget  se sancționează cu amendă de la 30 la 40 de unități convenționale. [7]

În concluzie pot menționa că rapoartele financiare reprezintă un sistem reglementat de indicatori financiari generalizatori, care caracterizează sitiația patrimonială și financiară a instituției și rezultatele activității economice a acesteia, obținute în cursul perioadei de gestiune.

Persoanele responsabile de întocmirea, prezentarea, veridicitatea, autenticitatea rapoartelor privind executarea bugetelor instituțiilor publice sunt conducătorul instituției publice și contabilul șef.

La întocmirea rapoartelor privind executarea bugetelor locale nu se admit corectările, în caz de comitere a unor greseli se intocmeste un nou formular cu datele corectate. În momentul în care instituția depistează greșelile comise in rapoartele privind evecutarea bugetelor instituțiilor publice acestea se oblige ca în termini de 15 zile din ziua în care u fost depistate greșelile să anunțe instituțiile ierarhic superioere și să prezinte un nou raport déjà cu datele corectate.

Prezentarea rapoartelor privind executarea bugetelor locale se efectuiează în limitele stabilite de lege, în caz contrar persoana vinovată este penalizată cu o amenda, iar în cazurile cind datele sunt eronate din motiv ca nu au fost folosite după patrimonial instituției și nu a fost respectată integritatea acestuia se pedepsește cu privațiune de libertate, conform legii în viguare.

Analizănd pe parcursul practiicii întocmirea rapoartelor privind executarea bugetelor Primăriei comunei Horețti raionul Fălești , pot menționa că instituția este finanțată din bugetul local și din mijloacele special care le obține în urma activității desfășurate de acestea.

3. Analiza rapoartelor privind executarea bugetelor locale

(în baza materialelor Primariei comunei Horești, raionul Fălești)

3.1. Analiza raportului privind executarea bugetelor locale pe venituri de bază

Analiza finanțelor publice locale în cadrul bugetar-fiscal în domeniul veniturilor și al cheltuielilor, studierea relațiilor interbugetare și rolul lor în echilibrarea bugetelor la nivelul UAT și executarea acestor bugete ne oferă posibilitatea de a efectua o analiză cît mai complexă a situației în raionul Soroca, comuna Rublenița în baza datelor prezentate pe parcursul capitolului.

Volumul total al transferurilor se obține ca diferența dintre cheltuielile bugetare la un locuitor și veniturile bugetare (fără taxele locale) la un locuitor, care se înmulțește cu numărul locuitorilor din teritoriul respectiv. Însă acest normativ în mare parte nu coincide cu necesitățile reale ale comunității (întreținerea sferei sociale). În fine administrației locale nu-i rămâne decât să finanțeze aceste necesități reale din contul veniturilor proprii (taxele locale), care ar trebui să fie asigurate în mărimea necesităților din partea statului.

La formarea bazei de venituri ale bugetelor unităților administrativ-teritoriale un rol important îi revine și bugetului de stat. Combinarea acestor forme cu un anumit nivel de fiscalitate locală poate confirma, într-o anumită măsură, principiul autonomiei locale.

În Republica Moldova, în calitate de măsuri de egalizare sunt utilizate:

a) transferurile de la fondul de susținere financiară a UAT pentru nivelarea posibilităților financiare ale unităților administrativ-teritoriale;

b) transferurile speciale pentru executarea funcțiilor suplimentare delegate de către Guvern;

c) defalcările de la veniturile generale de stat;

d) cheltuielile specifice (normative) [28].

Procesul de descentralizare financiară în Republica Moldova contribuie esențial la accentuarea rolului deosebit al mecanismelor de impozitare, nu numai a celor de stat, ci, în mod preferențial, al impozitelor și taxelor locale, cărora le revine un rol important în formarea veniturilor bugetelor unităților administrativ-teritoriale.

Impozitele și taxele locale reprezintă surse principale la formarea veniturilor proprii ale bugetelor administrativ-teritoriale.

Taxele locale aproape în toate UAT nu sunt aplicate real. Cel mai frecvent utilizate de către autoritățile administrației publice locale sunt taxa pentru unitățile comerciale și/sau prestări servicii, taxa pentru amenajarea teritoriului, taxa pentru prestarea serviciilor auto de călători, taxa de piață și taxa pentru cazare. Micșorarea acestor taxe se explică prin faptul că ele nu sunt utilizate la maximum, nu au fost înregistrați toți agenții economici care practică activitate de antreprenoriat. În general, există foarte multe primării în care, deși au fost aprobate taxele, nu a fost colectat nici un ban [20].

Nu toate unitățile administrativ-teritoriale posedă o bază economică puternică, ceea ce influențează foarte mult asupra veniturilor în buget. Fiecare unitate administrativ-teritorială simte necesitatea de a găsi modalități pentru a-și consolida baza economică, deoarece este evident că astfel va avea și o sursă mai mare și mai sigură pentru formarea bugetului său.

Din cele menționate mai sus, putem concluziona că transferurile sunt utilizate pentru nivelarea bugetară. Respectiv, la calcularea și determinarea cuantumului necesar de transferuri este oportună participarea fiecărui teritoriu.

Deci, relațiile interbugetare reprezintă mecanismul de realizare a funcțiilor principale ale finanțelor publice:

funcția de alocare a resurselor financiare publice;

funcția de distribuire a resurselor financiare publice;

funcția de stabilizare (sau menținerea stabilității financiare).

Funcția de alocare a resurselor financiare este îndeplinită în favoarea descentralizării serviciilor publice, prestarea și finanțarea acestora la nivelul comunității. Intervenția Guvernului prin transferuri poate garanta un nivel minim al serviciilor publice.

Deci, transferurile din FSFUAT și defalcările din veniturile generale de stat sunt instrumentele principale pentru realizarea necesității interdependenței financiare.

Veniturile care se prevăd în bugetele locale se fundamentează pe baza unor metode diferite în funcție de anumiți factori ce exercită influență asupra lor.

Pe baza metodei automate, veniturile ce se prevăd în proiectul bugetului local pe anul următor se determină în funcție de veniturile penultimului an.

Metoda majorării (diminuării) presupune ca veniturile ce se prevăd în proiectul de buget local, să rezulte pornind de la evoluția veniturilor pe o anumită perioadă de timp, la care se determină ritmul mediu anual ce se aplică la veniturile ultimului an. În cazul aplicării acestei metode, nu se pot surprinde influențele unor factori noi și se mențin unele influențe negative din perioadele precedente.

Metoda evaluării directe implică efectuarea unor calcule pentru fiecare sursă de venituri din bugetele locale. Veniturile ce se estimează pentru a fi înscrise în proiectul bugetului local depind de veniturile încasate în perioada precedentă, de influențele unor factori noi precum și de modificările legislative [22, p. 184-185].

Analizei evoluției veniturilor debutează cu calcularea sumei totale a venituirlor și a componentelor sale, prezentarea structurii veniturilor totale în baza datelor din anexele 7 – 9. .

Tabelul 3.1.1

Analiza veniturilor totale în anul 2011 – 2013, mii lei Primăria comunei Horești raionul Fălești

Sursa: anexele 7 – 9

Suma totală a veniturilor precizate de primăria comunei Horești raionul Fălești în anul fost de 1980,8 mii lei. La finele anului s-a înregistrat o reducere cu 15,4 mii lei a veniturilor obținute, adică veniturile au constituit 1965,4 mii lei sau cu 0,78 % mai puțin decît s-a precizat.

Efectuînd compararea în dinamică a sumei veniturilor curente executate în anul 2011 și 2012 se observă o majorare de la 200,1 mii lei la 223,4 mii lei (sau cu 23,3 mii lei). Veniturile precizate de primăria comunei Horești raionul Fălești pe parcursul anului 2009 au fost de 2040,1 lei, pe cînd efectiv s-au executat 1989,8 mii lei, sau cu 50,3 mii lei mai puțin.

Suma totală a veniturilor precizate de primăria comunei Horești în fost de 1301,8 mii lei. La finele anului s-a înregistrat o creștere cu 45,8 mii lei a veniturilor obținute, adică veniturile au constituit 1347,6 mii lei sau cu 3,36 % mai mult decît s-a precizat.

Pentru a analiza mai detailat aș propune studierea informației următoarele figuri pentru a putea face o analiză mai detaliata a ceea ce reprezintă veniturile și care sunt cele cu influență considerabilă asupra sumei totale.

După cum rezultă din rezultatele fugurii 3.1.1. cea mai mare pondere din venituri o au veniturile curente care în anul 2013 în comparație cu valorile anulor precedenți înregistrează cea mai mare crestere care este egală cu 282,6 mii lei ceea ce este cu 59,2 mii lei mai mult fața de anul 2012 și cu 82,5 mii lei mai mult decit în anul 2010.

Figura 3.1.1. Evoluția veniturilor curente, fiscale și a altor venituri din activitatea de întreprinzător

În ceea ce privește veniturile fiscal, deasemenea se înregistrează o majorare semnificativă în anul 2013 cu 47,6 mii lei față de anul 2011 și cu o crestere de 71,0 mii lei fața de anul 2011.

Alte venituri din activitatea de întreprinzător deasemenea evoluează cu 9,1 mii lei în anul 2013 comparativ cu anul 2011, iar în anul 2012 se observă o micșorare cu 0,2 mii lei față de anul 2011.

Figura 3.1.2. Evoluția veniturilor din impozite

Analizînd figura de mai sus putem menționa că impozitul pe proprietate nu înregistrează modificări esențiale, menținînd o creștere mică pe parcursul a 3 ani. Impozitele pe mărfuri și serviii se înregistrează numai în anul 2011 în mărime de 0,1 mii lei în anii următori fiind 0 mii lei.

O diferențiere mai deosebită putem observa analizînd evoluția impozitelor pe venit în anul 2013 ele înregistrează o sună în mărime de 133,0 mii lei ceea ce este de 2 ori mai mare decît în anul 2011 cînd au fost înregistrate 64,4 mii lei, iar în anul 2012 s-au înregistrat venituri din impozite în valoare de 85,6 mii lei.

Figura 3.1.3. Dinamica încasărilor nefiscale, a taxelor și a plăților administrative

În urma analizei fugurii 3.1.3., depistăm că încasările nefiscale în anii 2011 și 2012 nu prezintă modificări semnificative, fiind în anul 2011 în sumă de 29,0 mii lei și în anul 2012 în valoare de 28,9 mii lei. Modificările le putem observa în anul 2013, obține o majorare semnificativă de 40,5 mii lei, ceea ce este cu 11,5 mii lei mai mult față de anul 2011 și cu 11,6 mii lei mai mult decăt în anul 2012.

Concluzia ce rezultă din cele analizate este următoarea – influența pozitivă asupra creșterii veniturilor curente a fost determinată atît de veniturile fiscale, cît și de încasările nefiscale și mijloacele speciale.

3.2. Analiza raportului privind executarea bugetului din contul chetuieli

Cheltuielile UAT reprezintă o parte componentă a volumului integral de cheltuieli publice cu referință la cele bugetare. Cheltuielile autorităților publice locale, poartă anume din acest motiv, un conținut economic similar cu restul cheltuielilor publice suportate de stat, exprimînd relații economice, sociale în formă bănească care se stabilesc, pe de o parte, între autoritățile publice locale și persoanele fizice și juridice, pe altă parte, în calitate de instrumente utilizate la repartizarea și utilizarea eficientă a resurselor financiare aflate la dispoziția acestor autorități publice locale.

Cheltuielile generale ale bugetelor UAT sunt reprezentate după funcții:

– de ordin social (învățământ, cultură și sport, ocrotirea sănătății, asistența socială);

– de ordin economic (agricultură, industrie și construcții, transport și gospodăria drumurilor etc.);

– de ordin tutelat (gospodăria comunală, locuințe și servicii);

– de destinație generală (întreținerea organelor administrației publice).

Cheltuielile publice locale se materializează în plăți efectuate de autoritățile publice locale din volumul resurselor mobilizate pe diferite căi și anume:

– din impozitele și taxele locale (venituri proprii);

– din defalcări de la veniturile generale de stat;

– din transferurile din bugetul de nivelul II;

– atât din împrumuturi de la alte bugete cât și de la sistemul bancar.

Cea mai mare parte a cheltuielilor locale sunt cheltuielile curente, în fond pentru obiectivele sociale și doar într-o măsură mică pentru obiectivele economice [6].

Secretul finanțelor publice locale poate fi măsurat, în diferite moduri. Cu cât este mai extinsă capacitatea financiară locală cu atât mai importante pot fi îndatoririle și responsabilitățile încredințate acestor autorități. Aici e necesar de menționat că autonomia financiară pe lîngă modul de efectuare a cheltuielilor în baza normativelor stabilite este influențată și de insuficiența resurselor financiare proprii la momentul actual.

Cheltuielile ce se înscriu în proiectele bugetelor locale se pot estima pe baza metodei automate, a metodei majorării sau diminuării și a metodei evaluării directe.

Metoda automată (a penultimei) presupune ca estimarea să pornească de la cheltuielile penultimului an bugetar. Estimarea cheltuielilor din bugetul local, în funcție de cheltuielile penultimului an reprezintă o operațiune simplă, dar care nu ține seama de factorii noi ce pot interveni de la perioada la care se raportează și exercită influența asupra cheltuielilor perioadei următoare.

Metoda majorării (diminuării) constă în faptul că cheltuielile ce se înscriu în bugetul local se estimează pornind de execuția din perioadele anterioare, din care rezultă un ritm mediu de creștere (descreștere) a cheltuielilor. Ritmul de creștere a cheltuielilor din perioada respectivă se aplică la nivelul cheltuielilor bugetare din anul în curs și rezultă cheltuielile ce se propun prin bugetul pe anul următor. Prin aplicarea acestei metode la estimarea cheltuielilor din bugetele locale nu se reflectă intervenția unor factori noi și nu se elimină unele influențe negative.

Metoda evaluării directe presupune efectuarea unor calcule directe pentru fiecare acțiune, care se înscriu la partea de cheltuieli în funcție de condițiile și factorii care vor exercita influență în exercițiul bugetar următor.

Analiza cheltuielilor bugetare poate fi efectuată și sub aspectul structurii lor pe diferite categorii în cadrul unui criteriu de clasificare. Stabilirea ponderii a fiecărei categorii de cheltuieli bugetare în totalul acestora poate da o interpretare a direcționării resurselor financiare spre anumite obiective sociale, economice, administrative ș.a.

Dimensionarea cheltuielilor totale și repartizarea lor pe destinații și beneficiari în scopul acoperirii necesităților publice este mai întâi de toate o chestiune politică de maximă importanță și apoi una economică, de colectare a resurselor bănești pentru acoperirea acestor necesități.

Efectuarea cheltuielilor aprobate prin legea bugetară anuală, în vederea îndeplinirii acțiunilor și obiectivelor social-economice, presupune un ansamblu de acte și operațiuni care cuprinde:

solicitarea și punerea la dispoziția ordonatorilor de credite a fondurilor bugetare;

repartizarea fondurilor bugetare regiilor autonome, societăților comerciale cu capital de stat și instituțiilor publice;

transferuri pentru unitățile administrativ-teritoriale, în cazurile în care acestea nu își pot acoperi cheltuielile din veniturile proprii, stabilite în condițiile legii;

utilizarea efectivă a fondurilor bănești de către beneficiari [20].

Cheltuielile comunei Horești sunt incluse in Raportul privind executarea bugetului local contul cheltuieli (anexa 2, 10, 11). În tablelul (tabelul 3.2.1.) vom analiza evoluția cheltuielilor efective în anul 2011- 2013 Primăria comunei Horești.

Tabelul 3.2.1

Analiza evoluției cheltuielilor efective pe perioada 2011-2013 Primăria comunei Horești raionul Fălești

Conform datelor din tabelul precedent (tabelul 3.2.1.) o majorare de 10,0 mii lei se observă la retribuirea muncii motivul find mărirea salariilor funcționarilor publici și a profesorilor în anul 2012 față de anul 2011. Ca mai apoi în anul 2013 să scadă cu 743,0 mii lei comparativ cu anul 2012 din motivul ieșirii gimnaziului Horești din componența acesteia.

O micșorare considerabilă cu 157,7 mii lei a cheltuielilor se înregistrează în anul 2012 la procurarea mijloacelor fixe, această sumă a fost alocată în anul 2011 pentru reparața clădirii școlii. Iar în anul 2013 evoluează cheltuielile efective pentru procurarea mijloacelor fixe cu 8,9 mii lei comparativ cu anul 2012.

Pe parcursul anului de gestiune instituția nu întotdeauna achită datoriile și ele rămin ca datorii creditoare, pentru următorul an de gstiune.

În tabelul ce urmează vom urmări evoluția datoriilor creditoare pe perioada anului 2011 – 2013 Primăria comunei Horești (anexa 2, 10, 11).

Tabelul 3.2.2

Analiza evoluției datoriilor creditoare în perioada 2011-2013 comunei Horești raionul Fălești

După cum rezultă în urma analizei tabelul de mai sus, în anul 2011 total cheltuieli efective este egal cu 137,0 mii lei, iar în anul 2012 față de 2011 înregistrează o majorare cu 11,0 mii lei, suma totală a cheltuielilor efective fiind de 148,0 mii lei. O micșorare cu 2,0 mii lei se observă la datoriile creditoare privind retribuirea muncii dat fiind faptul că cheltuielile efective sunt mai mici decit cele aprobate și s-au achitat micșorat datoriile debitoare privind plata salariilor în 2012, pe cind în anul 2011 cele aprobate sunt mai mici decit cele efective. Iar în anul 2013 de înregistrează o datorie în marime de 36,1 mii lei, ceea ce este cu72,2 mii lei mai puțin decit în anul 2012 după cum am menționat anterior primăria are cu o component mai puțin.

O scădere cu 7,4 mii lei de pote fi observată la cheltuielile privind plata marfurilor și serviciilor care în anul 2011 era egală cu 0. Motivul fiind deasemena că în 2012 au fost mai mari cheltuielile decit au fost planificate, iar în anul 2013 se înregistrează o datorie creditoare în mărime de 1,1 mii lei pentru plata serviciilor de telefonie fixă și pentru plata energiei electrice.

La finele fiecărui trimestru la instituție se întocmește informația privind executarea bugetului pe venituri și cheltuieli (anexa 18 – 20).

Tabelul 3.2.3

Analiza evoluției rezultatelor executării bugetelor pe mijloace bugetare 2011-2013 comunei Horești raionul Fălești

(mii lei)

În tabelul 3.2.3 vom prezenta datele despre situația executării veniturilor și cheltuielilor pe anul 2011-2013 Primăria comunei Horești (anexa 12 – 14).

Potrivit datelor din tabelul anterior putem menționa că în anul 2011 total general pe venituri este egal cu 1965,4 mii lei, iar în 2012 1989,8 mii cei ceea ce este cu 24,4 mii lei mai mult comparative cu anul 2011. Totodată putem urmări o scădere a veniturilor cu 642,2 mii lei față de anul 2013 față de anul 2012. Total cheltuieli în anul 201 ajung la suma de 2030,4 mii lei, însă pe parcursul anului 2012 de observă o scădere a cheltuielilor cu 40,4 mii lei. O scădere considerabiă a cheltuielilor este depistată în anul 2013, 898,9 mii lei ceea ce este cu 1091,0 mii lei mai puțin fată de anul 2012 și cu 1131,5 mii lei mai puțin față de anul 2011.

De asemenea în anul 2011 se înregistrează un deficit de 64,8 mii lei mai mare decit în anul 2012. Acesti deficit se creeaza din motivul că planificat și executat cheltuieli au fost mult mai mari în anul 2011 decit în 2012. În anul 2013 se înregistrează venituri mai mici decit în anul 2012 și anul 2011, însă din motiv că au scăzut în jumătate cheltuielile, în anul 2013 Primăria comunei Horești se înregistrează un excedent în valoare de 448,7 mii lei.

În concluzie menționăm că cheltuielile autorităților publice locale, poartă anume din acest motiv, un conținut economic similar cu restul cheltuielilor publice suportate de stat, exprimînd relații economice, sociale în formă bănească care se stabilesc, pe de o parte, între autoritățile publice locale și persoanele fizice și juridice, pe altă parte, în calitate de instrumente utilizate la repartizarea și utilizarea eficientă a resurselor financiare aflate la dispoziția acestor autorități publice locale.

3.3. Analiza bilanțului executării bugetului primăriei comunei Horești

Analiza situației create este posibilă doar datorită rapoartelor financiare care sunt întocmite de catre instituție la finele fiecarui trimestru/ an de gestiune.

Primăria comunei Horești ca orice persoană juridică titulară de patrimoniu, posedă un ansamblu de bunuri corporale și necorporale necesare desfășurării activității social – economice, bunuri din a căror utilizare și gestionare rezultă drepturi și obligații cu valoare economică. Cuantificarea patrimoniului, atât la nivel global, cât și la nivel structural, se realizează prin bilanțul contabil.

Bilanțul contabil evidențiază în etalon monetar echilibrul dintre bunurile economice și sursele lor de finanțare, precum și rezultatele activității.

Prima componentă a Rapoartelor financiare ale primăriei este bilanțul contabil. Acesta se prezintă ca un tablou ce reunește elementele patrimoniale sub cele două aspecte componența materială și proveniența. Conform principiilor contabilității, activul bilanțului cuprinde totalitatea mijloacelor aflate în folosința instituției, iar pasivul, sursele din care s-au procurat aceste mijloace. Indicatorii bilanțieri prin care sunt grupate și generalizate elementele de activ și de pasiv se numesc posturi de bilanț.

Bilanțul contabil reprezintă o metodă de reflectare a patrimoniului instituției publice privit prin prisma modului de repartizare și utilizare, și a surselor de formare la o anumită dată în expresie bănească.

Bilanțul contabil constă din două părți: activ și pasiv. În activul bilanțului contabil sunt reflectate elementele patrimoniale ale instituției după modul de utilizare și repartizare, iar în pasivul bilanțului contabil – după sursele de formare

În tabelul ce urmează, tabelul 3.3.1 vom analiza cum au evoluat activul, pasivul, informație privind rulajul sumelor finanțate din buget conform (anexa 1, 15,16).

Cum am menționat anterior datele din bilanțul contabil sunt luate din Cartea Mare unde lunar sunt înscrise datele din Notele de Contabilitate, deaceea toate posturile din bilant corespund cu soldul final al conturilor contabile din Cartea Mare. Deasemenea este important ca aceste date sa corespundă cu datele din raportul privind executarea bugetelor locale unde totalul trebuie sa corespunda cu totalul posturilor de bilanț.

Tabelul 3.3.1

Analiza evoluției bilanțului contabil comunei Horești raionul Fălești în perioada anilor 2011 – 2013 pe componenta de bază

mii lei

În urma analizei informației prezentate în tabelul 3.3.1 se observă că elementele activului au sporit cu 836,6 mii lei la sfîrșitul anului 2011 în comparație cu începutul anului.bLa creșterea activelor totale în 2010 au contribuit mijloacele fixe care s-au majorat cu 97,7 mii lei, mijloacele bănești cu 676,9 mii lei și a cheltuielilor cu 80,1 mii lei . S-a observat micșorarea stocurilor de mărfuri și materiale cu 13,4 mii lei, de la 89,7 mii lei 76,3 mii lei și a obiectelor de mică valoare și scurtă durată cu 3,5 mii lei, de la 151,1 mii lei la 147,6 mii lei.

Pentru 2012 sporirea activelor totale s-a datorat mijloacelor fixe care s-au majorat cu 93,9 mii lei, obiectelor de mică valoare și scurtă durată cu 84,8 mii lei și a mijloacelor bănești cu 8,1 mii lei. Din datele tabelului rezultă micșorarea stocurilor de mărfuri și materiale cu 26,5 mii lei, de la 76,3 mii lei la 49,8 mii lei și a cheltuielilor cu 91,5 mii lei.

O majorare a activelor totale se datorează mijloacelor fixe care s-au majorat cu 409,6 mii lei și a mijloacelor bănești cu 450,0 mii lei Se poate observa o scădere a activelor datorită micșorării următoarelor posturi: stocuri de mărfuri și materiale 20,0 mii lei; obiecte de mică valoare și scurtă durată cu 118,9 mii lei; cheltuieli cu 99,4 mii lei.

Fiind respectată egalitatea dintre active totale și pasive totale rezultă că și pasivul bilanțului contabil a sporit cu 836,6 mii lei în anul 2011. Această majorare se datorează creșterii fondurilor și mijloacelor cu destinație specială cu 836,6 mii lei și a rezultatelor executate cu 90,7 mii lei, decontările au manifestat o tendință de majorare cu 20,3 mii lei și finanțarea construcțiilor capitale cresc cu 59,8 mii lei. De asemenea se constată că finanțările s-au redus de la începutul anului în sumă 16,0 mii lei.

Conform legislației în vigoare trebuie respectată egalitatea dintre active totale și pasive totale, deci pasivul bilanțului contabil în sporit cu aceeași sumă, adică cu 68,8 mii lei. Această creștere se explică prin sporirea fondurilor și mijloacelor cu destinație specială, care la fîrșit de an 2011 erau de 4574,2 mii lei, iar la sfîrșit de an 2012 4761,2 mii lei, ceea ce este cu 187,0 mii lei.

Cum am rezultă din urma analizei activului bilanțului din anul 2013 rezultă o majorare și a pasivului cu 621,3 mii lei. Această majorare se datorează următoarelor posturi de pasiv: fonduri și mijloace cu destinație specială 290,7 mii lei și a rezutatelor executării care înregistrează o mărie considerabilă față de anii precedent de la 12,6 mii lei în anul 2012, la 461,3 mii lei în anul 2013, adică cu 448,7 mii lei mai mult.

Există o variație a gradului de executare a devizului de cheltuieli pe destinații, îndeosebi executarea sub nivelul planificat a cheltuielilor pentru învățămînt și ocrotirea sănătății.

Executarea cheltuielilor bugetare în majoritatea cazurilor este sub cea preconizată, atît la nivelul bugetelor raioanelor, cît și la nivelul bugetelor locale. Dacă în unele cazuri finanțările au atins nivelul cheltuielilor prevăzute, ori chiar au trecut de acest nivel, această situație este condiționată de modificarea cheltuielilor cu tendințe de reducere pe parcursul anului bugetar.

Concret, cheltuielile publice se materializează în plăți efectuate de stat pentru îndeplinirea diferitelor obiective ale politicii statului, și anume: servicii publice generale, acțiuni social-culturale, armată, ordine publică, acțiuni economice etc.

În concluzie aș putea menționa că în anul 2013 se înregistrează creșterea veniturilor de bază și scăderea cheltuielilor generale care le înregistrează instituția pe parcursul anului, din motivul că în anul 2013 în componenta Primăriei comunei Horești nu mai este Gimnaziul Horești, și datorită acestui fapt se inregistrează și un excedent bugetar în valoare totală de 448,7 mii lei.

– influența pozitivă asupra creșterii veniturilor curente a fost determinată atît de impozitul pe venit, cît și de încasările impozitul pe proprietate.

Concluzia ce rezultă din capitolul dat se referă la căile de majorare a bazei fiscale pot fi:

1) stimularea activității economice, în special prin încurajarea investițiilor și dezvoltării micului business în teritorii prin introducerea tehnologiilor noi;

2) asigurarea stabilității și previzibilității veniturilor publice, în special a încasărilor fiscale prin ridicarea disciplinei fiscale a contribuabililor;

3) crearea locurilor de muncă, susținerea agriculturii, acordarea facilităților fiscale, etc.

Problema privind rolul administrației publice locale în asigurarea dezvoltării economice locale și în ridicarea nivelului de bunăstare a populației din comunitățile locale a devenit una dintre cele mai actuale preocupări atît pentru guvernul central, cît și pentru autoritățile publice locale din Republica Moldova.

Concluzii și propuneri

Statul își realizează funcțiile sale printr-o rețea vastă de instituții ale puterii și administrației de stat, instituții de învățămвnt, ale justiției și procuraturii, armatei etc.

Prin intermediul contabilității bugetelor locale se asigură evidența finanțelor publice de care dispune statul. Evidența contabilă trebuie să oglindească la timp toate modificările cantitative și valorice ale mijloacelor și resurselor unei instituții

Studiind structura organizatorică și organizarea contabilității în Primăriea comunei Horești rainul Fălești pot afirma ca instituția este finanțată din bugetul de stat (raional), are în componența sa mai multe subdiviziuni (administrația; contabilitatea; grădinița; bibliotca; casa de cultură).

Contabilitatea este organizată conform Legii contabilității nr. 113 din 27.04.2007, Planului de conturi contabile a instituțiilor publice, Notelor de contabilicate, Codului fiscal.

O mare importanță în activitatea sa o are o bună coordonare dintre resursele sale, dintre venituri și cheltuieli. Pe linga finanțarea bugetară instituția mai dispune și de mijloace speciale care provin din unele activități ale instituției cum ar fi: plata pentru certificatele eliberate, din sumele ăncasate din arendă, din oferirea serviciilor de înscriere a căsătoriilor car sunt prestate de către aceasta aceste mijloace sunt folosite pentru necesitățile instituției cum ar fi: plata salariilor, plata incapacitaății de mincă, plata concediului de odihna.

Bugetele unităților administrativ-teritoriale trebuie să includă toate cheltuielile și veniturile aferente activității instituțiilor publice finanțate din aceste bugete (grădinițe, case de cultură etc.). De asemenea, trebuie să fie prevăzute cheltuielile necesare pentru buna funcționare a administrației publice locale. După natura activității, aceste instituții diferă mult una de alta, în egală măsură deosebindu-se și metodele de evaluare a volumului și a eficienței investiției publice făcute într-un domeniu sau altul. Pentru a putea controla aceste aspecte critice, autoritățile administrației publice locale au nevoie de o autonomie financiară mai largă decât cea actuală, atât pentru efectuarea cheltuielilor, cît și în domeniul constituirii veniturilor.

Persoanele responsabile de întocmirea, prezentarea, veridicitatea, autenticitatea rapoartelor privind executarea bugetelor instituțiilor publice sunt conducătorul instituției publice și contabilul șef. La întocmirea rapoartelor privind executarea bugetelor instituțiilor publice nu se admit corectările, în caz de comitere a unor greseli se intocmeste un nou formular cu datele corectate. În momentul în care instituția depistează greșelile comise in rapoartele privind evecutarea bugetelor instituțiilor publice acestea se oblige ca în termini de 15 zile din ziua în care u fost depistate greșelile să anunțe instituțiile ierarhic superioere și să prezinte un nou raport déjà cu datele corectate.

Concluzionind datele obținute în urma analizei pot putea menționa că în anul 2011 fată de anul 2012 se observă o majorare atit a veniturilor și o scădere a cheltuielilor. Motivul fiind faptul că în anul fost efectuată reparația capital a clădirii școlii din comuna Horești . De asemenea în anul 2011 se înregistrează un deficit de 64,8 mii lei mai mare decit în anul 2012. Acesti deficit se creeaza din motivul că planificat și executat cheltuieli au fost mult mai mari în anul 2011 decit în 2012. În anul 2013 se înregistrează venituri mai mici decit în anul 2012 și anul 2011, însă din motiv că au scăzut în jumătate cheltuielile, în anul 2013 Primăria comunei Horești se înregistrează un excedent în valoare de 448,7 mii lei.

Aș propune noua metodă de transmitere a rapoartelor în format electronic, dacă pentru rapoartele pe venituri, cheltuieli și bilanțul contabil încă în practică nu sunt realizate transmiterea în format electronic, dacă ne referim la forma 4 BASS și REV-5 atunci aceasta de mult timp este posibil de transmis în format electronic ceea c ear lua mai puțin timp și cheltuieli suplimentare la transmiterea formularelor necesare.

Importantă este identificarea corectă a opțiunilor și priorităților care trebuie finanțate, deoarece resursele FIS sînt limitate și de obicei suport este acordat câtorva proiecte ale unei singure comunități. Contribuirea comunității minimum cu 15% la finanțarea microproiectului este obligatorie, urmărindu-se astfel cointeresarea membrilor comunității locale în identificarea și realizarea ideilor cît mai avantajoase. O altă alternativă ar fi colaborarea directă a administrației publice locale cu firme de afaceri și cu investitori locali și străini în vederea atragerii investițiilor în localitate. Pentru aceasta este necesar:

– crearea unei infrastructuri moderne și dezvoltate;

– acordarea înlesnirilor fiscale;

– întocmirea unor planuri realiste de afaceri.

Pentru finanțarea unor obiective și programe de interes local pot fi folosite resursele financiare provenite din fondurile extrabugetare ale comunității. Aceste fonduri se formează din depunerile benevole ale persoanelor fizice și juridice și din veniturile provenite din desfășurarea concursurilor, loteriilor etc. În afară de acestea, mai există o serie de oportunități de atragere a resurselor financiare în localitate și care nu se încadrează obligatoriu în finanțele publice locale.

Primăriile trebuie să colaboreze activ cu ONG-urile locale, republicane și internaționale. Prin acordarea suportului tehnic și informațional, aceste organizații pot ajuta administrațiile publice locale să identifice mai ușor corporațiile și fundațiile care se ocupă de finanțare proiectelor de dezvoltare locală.

Principala responsabilitate a administrației publice locale trebuie să fie utilizarea tuturor oportunităților legale pentru constituirea și managementul financiar adecvat al veniturilor publice și pentru efectuarea judicioasă a cheltuielilor publice.

Concepția finanțelor publice locale ale Republicii Moldova are câteva mari neajunsuri. Administrația publică locală a primului nivel nu are dreptul să contracteze credite bancare sau să emită valori mobiliare. Aceasta, de asemenea, nu poate să angajeze împrumuturi pe termen lung nici măcar de la sistemul bugetar, pentru finanțarea cheltuielilor investiționale cu termen lung de recuperare sau pentru finanțarea altor datorii creditare pe termen scurt.

Aceste insuficiențe, alături de limitarea datoriilor la 5% din totalul veniturilor proprii, reduc considerabil posibilitățile financiare ale administrației publice locale. Pe plan european, limitarea posibilităților de asumare a responsabilităților debitoare pe fondul „unei autonomii financiare sporite a localităților” este un fenomen rar întâlnit.

Optimizarea cheltuielilor se realizează în cele mai bune condiții, de optim social, atunci cînd este posibilă alegerea alternativei celei mai puțin costisitoare, în raport cu rezultatul final al serviciului public, pentru care se dorește creșterea cantitativă a serviciului public; modernizarea din punct de vedere al producerii serviciului public, în vederea maximizării utilității la consumator, dată de satisfacția performanțelor; maximizarea utilității la consumator, comportînd și latura economică (cel mai mic preț plătit și cel mai mic cost în utilizare) etc..

Unitățile administrativ-teritoriale au o bază fiscală slabă și depind de transferurile de la bugetul de stat. Sunt unități administrativ-teritoriale starea financiară a cărora este lentă și instabilă, și depind în mare măsură de suportul financiar din partea statului.

Sursele de venituri ale bugetelor UAT și mărimea lor sunt diferite în raport cu nivelul de acoperire a cheltuielilor de bază a UAT.

O importanță majoră pentru Moldova o are reforma administrației publice locale. În prezent, organizațiile internaționale donatoare și Guvernul și-au concentrat atenția asupra stabilizării macroeconomice și ameliorării performanțelor fiscale la nivel de stat. Restructurarea administrației publice locale pînă la momentul actual nu a ocupat un loc primordial în agenda reformelor. Cu toate că importanța bugetelor locale nu este clar definită, lor revenindu-le un rol major în economia națională.

Bibliografie

Clasificația bugetară nr. 91 din 20.10.2008 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 195-196 din 31.10.2008.

Codul civil al Republicii nr. 661 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova  nr. 82-86 din 22.06.2002

Codul fiscal al Republicii Moldova și legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia în Revista „Contabilitate și audit", 2014, nr.l.

Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162  din 29.07.2003.

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994.

Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice nr.93 din 19.07.2010. în Monitorul Oficial al Republicii nr 135 – 137 din 03.08.2010.

Instrucțiunea privind modul de prezenrtare a rapoartelor în formă electronică țională a Pieței Financiare nr. 240 în  Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 64-65 din 30.05.2010 .

Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 282 din 27.12.2011 în Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 19-20 din 25.01.2012

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 în Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.27-34 din 07.02.2014.

Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23.12.2005 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 3 martie 2006.

Legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-253 din 19.12.2003.

Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 91-96 din 30.05.2003.

Legea privind administrația publică locală Nr. 436 din  28.12.2006 în Monitorul Oficial nr. 32-35 din 09.03.2007.  

Ordinul cu privire la aprobarea componenței și termenelor de prezentare a Raportului pentru anul 2012 privind executarea bugetelor unităților administrativ-teritoriele nr. 144 din 02.12.2011 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 222-224 din 16.12.2011

Regulament privind dările de seamă contabile ale instituțiilor publice. Inventarierea patrimoniului, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 7, din 18.01.1999.

Regulamentul cu privire la devizele de cheltuieli a instituțiilor publice și repartizarea pe luni bugetelor unităților administrativ-teritoriale nr. 117 din 29.12.2007 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-73 din 08.04.2008.

Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 27 din 28.04.2004 în Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 123-124 din 27.07.2004.

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărвrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1265 din 14.11.2008 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 208-209 din 21.11.2008.

Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor și surselor de finanțare ale bugetului de stat nr. 154 din 01.12.2010 .în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166-168 din 14.09.2010.

Studii și analize financiar-bugetare. Parlamentul Republicii . Centrul pentru analiză bugetară și financiară. Chișinău: 2000.

BĂLĂNUȚĂ, Vladimir. Analiza gestionară.Chișinău, Ed. ASEM, 2003. 120 p. ISBN 9975-75-186-5

BĂLAN, E. Administrarea finanțelor publice locale. București: Editura Lumina Lex, 1999, 325 p.

CASANI, Angela. Gestiunea finanțelor publice.Chișinău, Ed. ASEM, 2008. 164 p. ISBN 978-9975-75-392-0 

COJUHARI A. Veniturile și sistemul de impozitare. Chișinău: Editura Universitas, 1993, p.184-197.

FILIP Gh. Finanțe publice. : Ed. Junimea, 2002, 233 p.

NANII, Mihail . Contabilitate în instituțiile publice. Chișinau, Ed. ASEM, 2012. 191 p. ISBN 978-9975-71-271-2

www.fisc.md

Bibliografie

Clasificația bugetară nr. 91 din 20.10.2008 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 195-196 din 31.10.2008.

Codul civil al Republicii nr. 661 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova  nr. 82-86 din 22.06.2002

Codul fiscal al Republicii Moldova și legile pentru punerea în aplicare a titlurilor acestuia în Revista „Contabilitate și audit", 2014, nr.l.

Codul muncii al Republicii Moldova nr. 154-XV din 28.03.2003 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 159-162  din 29.07.2003.

Constituția Republicii Moldova, adoptată la 29.07.1994 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 1 din 12.08.1994.

Instrucțiunea cu privire la evidența contabilă în instituțiile publice nr.93 din 19.07.2010. în Monitorul Oficial al Republicii nr 135 – 137 din 03.08.2010.

Instrucțiunea privind modul de prezenrtare a rapoartelor în formă electronică țională a Pieței Financiare nr. 240 în  Monitorul Oficial al Republicii Moldova Nr. 64-65 din 30.05.2010 .

Legea bugetului de stat pe anul 2012 nr. 282 din 27.12.2011 în Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 19-20 din 25.01.2012

Legea contabilității nr. 113-XVI din 27.04.2007 în Monitorul oficial al Republicii Moldova nr.27-34 din 07.02.2014.

Legea cu privire la sistemul de salarizare în sectorul bugetar nr. 355-XVI din 23.12.2005 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.35-38 din 3 martie 2006.

Legea privind finanțele publice locale nr. 397-XV din 16.10.2003 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 248-253 din 19.12.2003.

Legea privind sistemul bugetar și procesul bugetar nr. 847-XIII din 24.05.1996 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 91-96 din 30.05.2003.

Legea privind administrația publică locală Nr. 436 din  28.12.2006 în Monitorul Oficial nr. 32-35 din 09.03.2007.  

Ordinul cu privire la aprobarea componenței și termenelor de prezentare a Raportului pentru anul 2012 privind executarea bugetelor unităților administrativ-teritoriele nr. 144 din 02.12.2011 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 222-224 din 16.12.2011

Regulament privind dările de seamă contabile ale instituțiilor publice. Inventarierea patrimoniului, aprobat prin ordinul Ministerului Finanțelor nr. 7, din 18.01.1999.

Regulamentul cu privire la devizele de cheltuieli a instituțiilor publice și repartizarea pe luni bugetelor unităților administrativ-teritoriale nr. 117 din 29.12.2007 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 72-73 din 08.04.2008.

Regulamentul privind inventarierea, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanțelor nr. 27 din 28.04.2004 în Monitorul oficial al Republicii Moldova nr. 123-124 din 27.07.2004.

Regulamentul privind organizarea și funcționarea Ministerului Finanțelor, aprobat prin Hotărвrea Guvernului Republicii Moldova nr. 1265 din 14.11.2008 în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 208-209 din 21.11.2008.

Regulamentul privind repartizarea pe luni a veniturilor, cheltuielilor și surselor de finanțare ale bugetului de stat nr. 154 din 01.12.2010 .în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 166-168 din 14.09.2010.

Studii și analize financiar-bugetare. Parlamentul Republicii . Centrul pentru analiză bugetară și financiară. Chișinău: 2000.

BĂLĂNUȚĂ, Vladimir. Analiza gestionară.Chișinău, Ed. ASEM, 2003. 120 p. ISBN 9975-75-186-5

BĂLAN, E. Administrarea finanțelor publice locale. București: Editura Lumina Lex, 1999, 325 p.

CASANI, Angela. Gestiunea finanțelor publice.Chișinău, Ed. ASEM, 2008. 164 p. ISBN 978-9975-75-392-0 

COJUHARI A. Veniturile și sistemul de impozitare. Chișinău: Editura Universitas, 1993, p.184-197.

FILIP Gh. Finanțe publice. : Ed. Junimea, 2002, 233 p.

NANII, Mihail . Contabilitate în instituțiile publice. Chișinau, Ed. ASEM, 2012. 191 p. ISBN 978-9975-71-271-2

www.fisc.md