Analiză psiholingvistică Buruiană Diana, anul III, grupa 1 [620876]

Analiză psiholingvistică Buruiană Diana, anul III, grupa 1
Așa-mi vine câte -un dor
culegător: Petre Izanu

I. Contextualizare
„Așa -mi vine câte -un dor” este o doină populară culeasă de Petre Izanu și publicată în
anul 1980, aparținând zonei Maramureșului. Fiind o doină populară, nu se cunoaște autorul
acesteia, ea fiind transmisă din generație în generație pe cale orală, aparținând tezaurului de
folclor al țării.
II. Conținut
Doina aleasă este una de jale și dor, exprimând emoția puternică și zguduitoare a eului
liric. De asemenea, cuprinde numeroase referințe și motive ale naturii, cu ale cărei elemente
personajul compară universul său lăuntric. De asemenea, în cadrul acesteia este în mod
proeminent exprimat sentimentul apăsător al singurătății și dezrădăcinării față de locul natal și
de familie. Totodată, un element central al doinei este moartea, la care personajul tânjește și în
care își caută alinarea și capătul suferinței.
III. Analiză psiholingvisti că
Psiholingvistica vizează studiul interacțiunii dintre factorii lingvistici și aspectele
sociale, prin analiza procesărilor cognitive de la baza producerii și înțelegerii limbii, dar și a
aportului adus de mediul cultural în cadrul acestei relații (Jod ai, 2011). Un aspect important în
operele lirice și cu precădere în cele populare precum doina „Așa -mi vine câte -un dor” sunt
elementele de prozodie ( versurile, strofele, accentul, rima sau ritmul), ele fiind și cele care se
remarca și modulează modul în c are cititorul percepe și înțelege textul când intră pentru prima
dată în contact cu ele. Din punct de vedere psiholingvistic, se cunoaște faptul că aceste elemente
prozodice se regăsesc la orice nivel al achiziției limbajului, interacționează cu toate nive lurile

Analiză psiholingvistică Buruiană Diana, anul III, grupa 1
procesării lingvistice și îndeplinesc funcții importante, precum indicarea expresiei emoționale,
clarificarea structurii frazei sau intenția de comunicare a autorului (Pratt, 2018).
În ceea ce privește elementele prozodice, în doina de față se rem arcă încă de la primele
secunde ale citirii textului monorima, des întâlnită în lirica populară. Această facilitează
comprehensiunea versurilor , introducând mai ușor cititorul în atmosfera creată de eul liric,
amplificând totodată starea de singurătate și disperare pe care o creează. În cazul de față,
laitmotivul dorului este evidențiat printr -o întreagă strofă cu monorimă, accentuarea acestui
sentiment făcându -se prin utilizarea cuvântului „dor” de două ori și a rimelor acestuia („mor”,
„izvor”, „nor”). Cercetările în acest domeniu indică faptul că atunci când se utilizează rimele,
cel de -al doilea cuvânt este deja parțial activat în lexiconul intern de către primul cu care
rimează, putând fi accesat mai ușor decât în mod normal, permițând astfel alocarea u nui timp
mai îndelungat pentru interpretare (ex. asocieri între diferite input -uri, construcția de noi
asocieri d erivate, etc; Macmahon, 2007). De asemenea, poezia creează o atmosferă de
ciclicitate, monorima fiind utilizată și în final, când eul liric își compară trăirea de singurătate
și își exprimă jalea în absența familiei sale „Nici am mama nici am tata/Gandesti ca -s picat din
piatra” .
Topica unei fraze se bazează pe ordinea în care elementele citite sunt mai ușor introduse
și procesate de gândire, modificare a sa putând determina dificultăți la nivelul procesării, fiind
nevoie de o atenție suplimentară care ar putea amplifica impactul la nivelul expresiei.
Inversiunea este utilizată în mod repetat în această baladă, într -un mod inedit, diferit de stilu l
colocvial actual de vorbire și sintaxă , prin repetarea sintagmei „nici am” în loc de „n -am nici”,
atunci când eul liric exprimă dezolarea cu privire la lipsa membrilor familiei („nici am soră”,
„nici am frate”, „nici am tată”, etc). De asemenea, ritmul trohaic face ca înțelegerea textului să
fie mai rapidă , înțelegerea mai facilă și starea emoțională de alertă , introducând mai ușor

Analiză psiholingvistică Buruiană Diana, anul III, grupa 1
cititorul în atmosfera de jale în care este descris ă înmormântarea eului liric, cu ajutorul
elementelor naturale.
Comprehensiunea textului și a înțelesului acestuia este influențată și de utilizarea
regionalismelor și a formelor populare, dar care conferă autenticitate și o apropiere mai mare a
cititorului cu lumea expusă de doină, precum și cu sentimentele profunde de dor ale eului liric
(ex. stâmpăra, cruciță, păio ară, etc) . Totodată, există și cuvinte care încă se folosesc, dar care
au o formă alterată, specifică mediului arhaic ( ex. utilizarea în mod repetat a sintagmei „pă” în
loc de „pe”).
Din punct de vedere psihologic, această doină poate reprezenta un stri găt de disperare,
un semnal de alarmă, sau chiar un ultim moment în care eul liric își exprimă suferința într -un
mod poetic, acordându -se cu natura, un motiv deseori prezent în lirica populară românească.
De a semenea, în multe opere populare natura este pr ezentă ca un sfetnic, un ocrotitor, fiind în
acest caz și un partener la discuție care poate să aline suferința și deznădăjduirea creată de
dezrădăcinare și absența familiei.