Analiza Proiectelor de Succes Implementate In Perioada 2007 2013
CAPITOLUL 1
ABSORBTIA FONDURILOR EUROPENE
DE CATRE ROMANIA IN PERIOADA 2007-2013
În perioada 2001-2008, economia românească a crescut, în medie, cu 6,3% pe an, aceasta fiind una dintre cele mai rapide rate de creștere din Uniunea Europeană. Între 2009 și 2012, PIB-ul României a avut o tendință oscilantă. După o creștere medie anuală de +7,2% în 2006-2008, anul 2009 a adus o contracție severă de 6,6%, din cauza încetinirii creșterii economice. Creșterea a revenit în 2011 (+2,3%), dar a încetinit în 2012 (+0,6%) sub impactul unei secete severe care a afectat producția agricolă, precum și al crizei din zona euro.
În 2013, PIB-ul României a crescut cu 3,5% comparativ cu anul precedent. Anul 2013 este al treilea an consecutiv de creștere, în care a fost înregistrată cea mai înaltă rată de creștere a economiei românești din ultimii cinci ani. Este de menționat că această creștere de 3,5% a PIB-ului din 2013 plasează România pe primul loc între statele membre UE, media UE fiind de 1,0%.
Cu toate acestea, România încă se află cu mult în urma majorității țărilor europene din punct de vedere al dezvoltării economice. PIB-ul pe cap de locuitor după standardul puterii de cumpărare (SPC) a depășit doar cu puțin jumătate (57%) din media UE27 în 2013, atingând aproximativ 70% din PIB-ul mediu pe cap de locuitor din noile state membre UE.
Pe lângă deficiențele aferente perioadei de programare 2007-2013, identificate la secțiunile Ocuparea forței de muncă, Incluziune socială și sărăcie și Educație, au existat și aspecte pozitive legate de punerea în aplicare a politicilor și programelor în domeniul resurselor umane. Acestea ar putea fi sintetizate după cum urmează:
Pe lângă problemele legate de implementare din perioada 2007-2013, există măsuri sistemice care au influențat în mod pozitiv rata de absorbție a fondurilor POSDRU începând cu anul 2012. Una dintre principalele lecții învățate este că simplificarea și transparența sunt necesare pentru a asigura încrederea.
Mai multe măsuri au contribuit la îmbunătățirea fluxurilor financiare pentru beneficiarii fondurilor POSDRU. Pe lângă introducerea mecanismului de decontare a cererilor de plată, procesarea cererilor de rambursare/cererilor de rambursare a TVA a fost îmbunătățită și simplificată și, începând cu luna iunie 2013, toate documentele justificative care însoțesc cererea de rambursare au putut fi transmise exclusiv în format electronic.
O altă măsură relevantă a asigurat simplificarea procedurii de achiziții care poate fi utilizată de beneficiarii privați, care pot publica anunțuri de achiziții într-o secțiune a site-ului internet al Ministerului Fondurilor Europene fără a suporta niciun cost, în conformitate cu principiul transparenței.
Pentru a asigura transparența adecvată și a consolida încrederea în rândul beneficiarilor, autoritatea de management POSDRU și OI au asigurat actualizarea săptămânală și publicarea registrului plăților și a cererilor de rambursare.
Un set de măsuri important, care poate sta la baza următoarei perioade de programare vizează lansarea cererilor de propuneri, mecanismul de evaluare și selecție și etapa de contractare. În urma identificării blocajelor sistemice din aceste domenii și având în vedere riscul neîndepliniri obiectivelor indicatorilor de program, principalele învățăminte desprinse acoperă următoarele aspecte: documentele care însoțesc propunerile de proiecte trebuie simplificate, iar documentele pe suport de hârtie trebuie păstrate la un nivel minim; salariile experților trebuie limitate în ghid, pentru a asigura cel mai înalt randament al intervențiilor; sistemul de evaluare și selecție trebuie adaptat la specificitățile cererilor de propuneri lansate pentru a promova proiecte de înaltă calitate; esÎn ceea ce privește problemele legate de punerea în aplicare, este esențială asigurarea de sesiuni de formare pentru beneficiarii potențiali, în vederea pregătirii acestora pentru elaborarea de propuneri de proiecte relevante și sustenabile. te 93 necesară contractarea constată de proiecte de rezervă.
Pentru perioada de programare 2007-2013, României îi este alocat un buget de 19,67 miliarde de euro 7, plus co-finanțarea națională (bugetul de stat, bugetele locale șisectorul privat), în valoare de aproximativ 9 miliarde de euro. Fondurile structurale sunt puse în aplicare prin intermediul a cinci Programe Operațional Sectoriale (POS pentruTransporturi – 4,5 miliarde euro, pentru Dezvoltarea Resurselor Umane – 3,4 miliarde euro, pentru Creșterea Competitivității Economice 2,5 miliarde euro, pentru DezvoltareaCapacităii Administrative – 208 milioane euro, pentru Mediu – 4,5 miliarde euro), un program de Dezvoltare Regională (POR – 3,7 miliarde euro; în urma implementării acestuiase urmărete crearea unor condiii mai bune pentru echilibrarea teritorială, atât în plan economic, cât i social, al tuturor regiunilor din România), precum și un program deasistență tehnică (170 de milioane euro). Făcând o analiză empirică a situaiei actuale, i judecând dupa sumele alocate celor apte programe operaionale, putem evalua faptul că ele sunt semnificative comparativ cu fondurile de pre-aderare. Ceea ce putem observa estegradul mai mare de concentrare pentru POR, POSM i POST, care vizează reabilitarea infrastructurii, urmate de POSCCE i POSDRU, i într-o mai mică măsură POS pentru Dezvoltarea Capacităii Administrative.
Conform Cadrului Strategic Naional de Referină pentru România, fondurile Uniunii Europene vor fi investite, asa cum am mai menionat, în vederea reducerii disparităilor de dezvoltare economică i socială, prin generarea unei creteri de 15-20% a PIB-ului până în 2015. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost stabilite cinci priorităi tematice: dezvoltarea infrastructurii de bază, conformă standardelor conditiei UE esențială pentru lansarea creșterii economice și îmbunătățirea coeziunii sociale; creterea competitivității pe termen lung a economiei românești; dezvoltarea și utilizarea maieficientă a capitalului uman; construirea unei capacități administrative eficiente ipromovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.
Cu toate acestea,dei au trecut mai bine de 3 ani de la aderare, România încă se confruntă cu o mare provocare în absorbia fondurilor structurale ale Uniunii Europene. Rata de absorbie este în continuare scăzută, atât în raport cu fondurile alocate, cât i cu venitul naional general, i, având în vedere contextul economic în curs de derulare i contractarea creditelor, autorităile naionale s-au angajat să ia masuri în vederea creterii absorbiei, luând în consideraie inclusiv o implicare mai strânsă a băncilor comerciale.Conformdatelor furnizate de Autoritatea pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale (ACIS) în2010, gradul de absorbție în România ajunsese la 12,41% la sfârșitul lunii septembrie, înraport cu alocarea pentru perioada 2007-2010.Potrivit statisticii elaborate de ComisiaEuropeană (CE) în baza rapoartelor naționale transmise de fiecare stat membru pentru aremarca progresele înregistrate în absorbția fondurilor comunitare,România se plasează pe penultimul loc cu o rată de doar 14,1%, urmată de Grecia cu o rată de absorbie de aproximativ 12%.În „Raportul strategic național pe 2009 privind implementareaFondurilor Structurale si de Coeziune” elaborat de autoritățile române în luna ianuarie aanului 2010 și transmis Comisiei Europene, este menionat faptul că „deși România a fost printre primele state membre ale căror programe operaționale au fostaprobate de către CE, demararea efectivă a implementării strategiei aprobate prin CadrulStrategic Național de Referință (CSNR) și programele operaționale nu a fost facilă”,înregistrandu-se numeroase i complexe probleme în procesul de demarare a implementării programelor operaționale și a proiectelor.
Conform Băncii Naționale a României (BNR), deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a ridicat la 1 505 milioane EUR comparativ cu deficitul de 5 843 milioane EUR din 2012, ca urmare a scăderii deficitului balanței comerciale (cu 3 956 milioane EUR), creșterii surplusului din balanța serviciilor (cu 1 458 milioane EUR) și valorii balanței transferurilor curente (cu 287 milioane EUR). Conform BNR, datoria externă a României la sfârșitul lui 2013 este de 96,4 miliarde EUR, din care 77,0 miliarde EUR datorii pe termen mediu și lung și 19,5 miliarde datorii pe termen scurt (în scădere cu 2,3%, respectiv 6,8% față de sfârșitul lui 2012).
Perspectiva macroeconomică 7. Guvernul României și CE anticipează o creștere a PIB-ului de 2,5% în 2014 și de 2,6% în 2015 (a se vedea Macroeconomic projections for Romania din DataFile.docx – Tabelul 2). Datele provizorii privind rata de creștere a PIB de 3,8% din primul trimestru 2014 confirmă previziunile pentru anul 2014. 8. Conform Băncii Naționale a României (BNR), deficitul de cont curent al balanței de plăți s-a ridicat la 1 505 milioane EUR comparativ cu deficitul de 5 843 milioane EUR din 2012, ca urmare a scăderii deficitului balanței comerciale (cu 3 956 milioane EUR), creșterii surplusului din balanța serviciilor (cu 1 458 milioane EUR) și valorii balanței transferurilor curente (cu 287 milioane EUR). Conform BNR, datoria externă a României la sfârșitul lui 2013 este de 96,4 miliarde EUR, din care 77,0 miliarde EUR datorii pe termen mediu și lung și 19,5 miliarde datorii pe termen scurt (în scădere cu 2,3%, respectiv 6,8% față de sfârșitul lui 2012). 9. Inflația, măsurată prin Indicele prețurilor de consum din trimestrul patru 2013, s-a situat la cel mai mic nivel din ultimii 24 de ani, atingând limita inferioară a variației de ± 1 punct procentual asociată țintei staționare de 2,5% adoptată de BNR în 2013. Aceeași sursă a anunțat că rata inflației din martie 2014 era cu 0,5 puncte procentuale sub nivelul înregistrat la sfârșitul lui 2013. 10. Conform conturilor naționale, ocuparea forței de muncă va crește în perioada 2014 – 2017 cu o rată medie anuală de 0,3%, iar numărul de angajați va crește cu 0,7%. Productivitatea muncii se va ameliora grație unei creșteri mai rapide a PIB, datorate creșterii ratei de ocupare a forței de muncă. Rata șomajului (ajustată sezonier) era de 7,3% în decembrie 2013, scăzând în aprilie 2014 la 7,1% pentru persoanele cu vârsta între 15-74 de ani.
CAPITOLUL 2
REZULTATELE PROIECTELOR IMPLEMENTATE
PRIN POR, POS CCE SI POS DRU 2007-2013
Programul Operational Regional – POR
Programul Operațional Regional 2007-2013 (POR) a fost aprobat de Comisia Europeană în iulie 2007. POR a acoperit toate cele opt regiuni de dezvoltare ale României (NUTS II): Nord-Est, Sud-Est, Sud Muntenia, Sud-Vest Oltenia, Vest, Nord-Vest, Centru și București-Ilfov. Obiectivul strategic al POR a constatat în ”sprijinirea unei dezvoltări economice, sociale, echilibrate teritorial și durabile a regiunilor României, corespunzător nevoilor lor și resurselor specifice, prin concentrarea asupra polilor urbani de creștere, prin îmbunătățirea condițiilor infrastructurale și ale mediului de afaceri pentru a face din regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a munci”.
Programul a avut cinci obiective specifice:
Creșterea rolului economic și social al centrelor urbane, prin adoptarea unei abordări policentrice, în vederea stimulării unei dezvoltări mai echilibrate a regiunilor;
Îmbunătățirea accesibilității regiunilor și în particular a accesibilității centrelor urbane și a legăturilor cu zonele înconjurătoare;
Creșterea calității infrastructurii sociale a regiunilor;
Creșterea competitivității Regiunilor ca locații pentru afaceri;
Creșterea contribuției turismului la dezvoltarea Regiunilor
Programul a fost implementat prin intermediul a 13 domenii majore de intervenție (DMI), organizate în șase axe prioritare (AP):
Sprijinirea dezvoltării durabile a orașelor – poli urbani de creștere;
Îmbunătățirea infrastructurii de transport regionale și locale;
Îmbunătățirea infrastructurii sociale;
Consolidarea mediului de afaceri regional și local;
Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului;
Asistență tehnică
Bugetul total al Programului a fost 4.556,7 milioane euro, din care contribuția Uniunii Europene (FEDR) s fost 3.726 milioane euro, contribuția publică națională a fost 657,6 milioane euro, iar contribuția privată a fost 173,1 milioane euro.
Stadiul curent al progresului POR a fost măsurat utilizându-se doi indicatori principali, respectiv:
Progresul (%), mai precis: raportul dintre valoarea finanțărilor nerambursabile contractate (FEDR) și alocarea financiară (FEDR); și
Absorbția (%), mai precis: raportul dintre cheltuielile rambursate de UE și alocarea financiară (FEDR). Această formulă a fost utilizată pentru a identifica rata de absorbție la nivelul PO și al AP. Luând în considerare faptul că nu există informații disponibile privind cheltuielile rambursate de UE la nivelul fiecărui DMI, în acest ultim caz s-a optat pentru prezentarea absorbției sub forma raportului dintre plățile efectuate de AM POR către beneficiari (FEDR) și alocarea financiară (FEDR).
Analiza datelor a fost prezentată în cadrul secțiunilor următoare s-a bazat pe un set agregat de date colectate de către echipa de evaluatori și validate de către AM POR. Aceste date a evidențiat progresul înregistrat în implementarea POR începând cu data de 1 ianuarie 2007 și până la prima dată de referință a proiectului, respectiv 31 decembrie 2013.
Alocarea financiară totală a POR (contribuția UE) pentru perioada 2007- 2013 a fost de 3.726,02 MEuro (16.589,37 MLei).
În ceea ce privește distribuția anuală a alocării financiare, aceasta a crescut de la an la an, „încărcarea” mai mare înregistrându-se spre sfârșitul perioadei de implementare a programului.
Primii patru ani ai perioadei de programare acoperă aproape 50% din alocarea financiară totală, restul concentrându-se în cursul anilor 2011- 2013. Astfel, cea mai mare parte a fondurilor disponibile la nivelul POR a fost pusă la dispoziția potențialilor solicitanți în a doua jumătate a perioadei de programare.
Cifrele aferente alocării la nivel de AP indică o concentrare considerabilă a finanțării nerambursabile (FEDR) pentru Dezvoltare urbană și Infrastructură de transport (la nivelul Axelor Prioritare 1 și 2).
Turismul (Axa Prioritară 5) a avut alocat un procent de aproximativ 15% din totalul finanțării comunitare la nivelul POR, în timp ce Axa de Asistență Tehnică a avut alocat doar puțin peste 2%.
Tabelul 1 – Alocarea totală POR 2007-2013 (UE) la nivel de AP
Din foarte multe puncte de vedere POR reprezintă un program sectorial, fără a avea un anumit specific regional, diferența între regiunile de dezvoltare fiind determinată de alocarea financiară atribuită fiecăreia în parte.
Principalii indicatori care reflectă performanțele curente înregistrate la nivelul POR au fost:
Progresul (finanțări nerambursabile FEDR contractate vs. alocarea financiară FEDR – rata de contractare) 104,71%; și
Absorbția (sume rambursate de CE vs. alocarea financiară FEDR) 44,87%
Programul Operațional Sectorial “Creșterea Competitivității Economice” – POS CCE
Planul Regional de Comunicare pentru Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” 2007-2013 (POS CCE), Regiunea Nord – Est, a fost elaborat si implementat de către Directia de Comunicare, Cooperare si Dezvoltarea Afacerilor, Directie suport pentru Organismul Intermediar POS CCE din cadrul Agentiei pentru Dezvoltare Regionala Nord – Est.
Planul de Comunicare a stabilit o strategie coerenta si viabila, in scopul diseminarii informatiilor care vizeaza disponibilitatea fondurilor europene alocate Regiunii Nord-Est, a transparentei utilizării acestora, a vizibilitătii finantatorilor, institutiilor abilitate pentru gestionarea si implementarea programului, precum si promovării exemplelor de bună practică.
Strategia de informare si comunicare tine cont de categoriile de public carora se adreseaza mesajele-cheie si de importanta implementarii POS CCE in Regiunea Nord-Est. In acest context, devine o prioritate evidentierea rolului Uniunii Europene în co-finanțarea activităților întreprinse prin POS CCE, în sprijinirea dezvoltarii si competitivitații economice și reducerea disparităților regionale.
Obiectiv general:
Asigurarea calitatii si coerentei informatiilor privind obiectivele specifice si operatiunile de implementare ale POS CCE, a transparentei si vizibilitatii actiunilor ADR Nord-Est, ca Organism Intermediar.
Obiective specifice:
Creșterea gradului de cunoaștere a POS CCE de catre publicul larg si a obiectivelor sale, a axelor prioritare si a mecanismelor de implementare;
Informarea corecta si la timp a potențialilor beneficiari asupra condițiilor de eligibilitate, proceduri si tipuri de proiecte pentru 6 obținerea finanțării în cadrul POS CCE, a contactelor la nivel național, regional sau local care pot furniza informații despre POS CCE;
Promovarea ideii de crestere a competitivitatii economice prin sprijinirea modernizarii si inovarii intreprinderilor mici si mijlocii din Regiunea Nord – Est;
Asigurarea vizibilitatii rezultatelor implementarii POS CCE, in scopul stimularii interesului potentialilor beneficiari pentru fondurile europene si a cresterii absorbtiei finantarilor nerambursabile;
Dezvoltarea unei relatii permanente cu mass media in privinta transparentei alocarii si gestionarii fondurilor structurale in cadrul POS CCE, a promovarii proiectelor de succes ca modele de bune practici;
Stimularea cooperarii si parteneriatului dintre institutiile care contribuie la realizarea obiectivelor incluse in Planul regional de Comunicare pentru POS CCE;
Promovarea actiunilor si deciziilor ADR Nord-Est in calitate de Organism Intermediar.
In Regiunea Nord-Est, grupurile tinta ale Planului Regional de Comunicare pentru POS CCE au fost:
Potențialii beneficiari de finantare prin POSCCE 2007 – 2013
Microîntreprinderi, întreprinderi mici și întreprinderi mijlocii, societăți cooperative din Regiunea Nord – Est
Beneficiarii finantarilor prin POSCCE 2007 – 2013:
toate entitatile care beneficiază de finanțare prin POSCCE, ca urmare a incheierii unui contract de finanțare
Liderii de opinie si institutiile media:
Mediul academic si educational;
Persoanele publice;
Publicatii economice, financiare;
Media locala, regionala, nationala (presa scrisa, radio/tv).
Alte tipuri de parteneri pentru activitatea de comunicare:
6 Camere de Comert din Regiunea Nord – Est (Botosani, Suceava, Iasi, Vaslui, Neamt, Bacau);
6 Agentii de Ocuparea Fortei de Munca din Regiunea Nord-Est;
Patronate; – Sindicate;
Alte asociatii profesionale.
Public intern:
Angajatii ADR Nord – Est din cadrul Directiei Organism Intermediar POS CCE;
Angajatii ADR Nord – Est din Directiile suport (Comunicare, Juridic, Achizitii, etc.).
Publicul larg: populatia adulta din mediile rural/urban.
Compartimentul de informare si publicitate infiintat la nivelul Autoritatii de Management pentru Programul Operational Sectorial “Cresterea Competitivitatii Economice” are urmatoarele responsabilitati:
A implementat la nivel national măsurile de informare și publicitate prevăzute în Planul de Comunicare, potrivit prevederilor art. 7 al Regulamentului Comisiei Nr.1828/2006 din 8 decembrie 2006;
A monitorizat progresul actiunilor de informare și publicitate întreprinse de Organismele Intermediare și beneficiari, cu privire la măsurile de informare și publicitate, conform prevederilor art.8 și 9 din Regulamentul Comisiei Nr. 1828/2006 din 8 decembrie 2006;
A transmis rapoarte anuale si de incheiere catre Comitetul de Monitorizare al POS CCE și Comisia Europeana, privind impactul actiunilor din Planul de Comunicare la nivel national;
A evaluat anual Planul de Comunicare national si propune, eventual, modificarea lui; – sprijina OI in implementarea actiunilor proprii de comunicare.
Organismul Intermediar POS CCE din cadrul ADR Nord-Est a sprijinit Autoritatea de Management în implementarea Planului de Comunicare, pentru Axa prioritară 1 prin:
informarea potențialilor beneficiari cu privire la criteriile si procedurile pentru finanțare și buget;
oferirea de informații utile, necesare redactării studiilor și rapoartelor care sunt transmise de către Autoritatea de Management, Comitetului de Monitorizare și Comisiei Europene; informarea publicului larg asupra proiectelor implementate.
Beneficiarii proiectelor finanțate prin POS CCE au avut obligatia de a informa publicul larg asupra asistentei financiare obtinute prin POS CCE prin:
a realizat de materiale publicitare, in conformitate cu Manualul de Identitate Vizuala pentru POS CCE;
montarea panourilor, plachetelor explicative permanente si emblema UE, conform art. 8 din Regulamentul Comisiei Nr. 1828/2006 din 8 decembrie 2006;
crearea unei baze de date (in format electronic sau tiparit) cu produsele realizate;
anuntarea prin comunicate de presa a demararii si finalizarii proiectului, precum si redactarea la sfarsitul proiectului a unei ample informari, difuzata in ziarul local cu cea mai mare audienta, cu rezultatele inregistrate si impactul proiectului asupra zonei de implementare.
Programul Operațional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane – POS DRU
Din analiza datelor privind cum a evoluat implementarea generala a POSDRU, la data de 31 decembrie 2013, se constată un progres comparativ cu situatia înregistrată la finele anilor anteriori, în ceea ce privește procesul de depunere, selectie și contractare a proiectelor finantate prin POSDRU și un progres important în ceea ce privește plătile efectuate către beneficiari (în special pentru rambursări). Această situatie se datorează faptului că în primii ani de implementare a POSDRU au fost făcute eforturi în vederea contractării unui procent semnificativ al alocării FSE 2007 – 2013 pentru a se asigura fluxul financiar în vederea evitării dezangajării automate. Astfel, începând cu anul 2011, deși ritmul de contractare nu a fost la fel de ridicat ca în anul 2010 (când deja contractele semnate reprezentau 77% din alocarea FSE 2007-2013), au început să se evidentieze rezultatele implementării proiectelor contractate în anii anteriori, atât în ceea ce privește plătile, în special rambursările, cât și în ceea ce privește atingerea indicatorilor și a grupului tintă.
Până la data de 31 decembrie 2013 au fost depuse 14.892 cereri de finantare în valoare totală de peste 15,15 miliarde euro, din care peste 14,52 miliarde euro reprezintă contributia UE (414% din alocarea financiară UE 2007 – 2013), iar în cursul anului 2013 au fost depuse 4.534 cereri de finantare, în valoare totală de 5,16 mld. euro.
Până la 31 decembrie 2013, din cele 14.892 cereri de finantare depuse, au fost respinse 5.252 cereri de finantare, 280 proiecte se aflau pe lista de rezervă și au fost aprobate 3.084 cereri de finantare (în valoare totală de 3,67 miliarde euro, din care 3,44 miliarde euro reprezintă contributia UE).
Rata de succes, definită ca raportul dintre proiectele aprobate și cele depuse, la nivelul POSDRU a fost de 20,7%.
La data de 31 decembrie 2013, se aflau în curs de evaluare 4.479 cereri de finantare. Cele 1.806 proiecte care au fost depuse în cadrul Cererii de propuneri de proiecte nr.112 deschisă în anul 2011 pe Axa Prioritară 6, Domeniul major de intervenŃie 6.1. „Dezvoltarea economiei sociale”, au fost anulate prin Memorandum de Guvern, aprobat în data de 14 august 2012.
Numărul cererilor de finantare aprobate a înregistrat o ușoară creștere cantitativă, dar o scădere raportată la numărul total de cereri de finantare depuse. Această situatie poate fi influentată de:
creșterea semnificativă a numărului de cereri de finantare depuse (în special în anii 2009, 2010, 2011, 2013);
complexitatea procesului de evaluare;
calitatea cererilor de finantare depuse.
Rata de succes în procesul de aprobare a cererilor de finantare evaluate a înregistrat o stagnare, deși se regăsește o ușoară creștere cantitativă raportată la numărul total de cereri de finannare evaluate (185 cereri de finantare evaluate in 2013 faŃă de 43 evaluate în 2012).
Rata de succes, definită ca raportul dintre proiectele aprobate și proiectele contactate, la nivelul POSDRU, a fost de 81,54%.
În conformitate cu planul financiar al POSDRU, valoarea alocării FSE pentru anul 2008, an la care s-a aplicat regula n+3 în anul 2011, a fost de aprox. 365,64 milioane euro. Până la data de 31 decembrie 2012, valoarea avansului plătit de CE pentru POSDRU a fost de aprox. 451,89 milioane euro, iar valoarea declaratiilor de cheltuieli transmise la CE a fost de aprox. 410,41 milioane euro, neexistând riscul dezangajării automate de fonduri la 31 decembrie 2012.
Accelerarea ritmului de finalizare a implementării proiectelor aprobate, implicit apropierea de perioada finală a implementării POSDRU, a determinat creșterea valorii totale FSE a declaratiilor de cheltuieli certificate și transmise la CE, astfel:
în anul 2012 valoarea acestor declaratii a crescut cu de 2,15 ori fata de 2011, de la 190,32 mil. euro declarate în 2011, la 410,41 mil. euro în 2012, înregistrându-se o diferentă de 220,09 mil. euro. – în anul 2013 au fost transmise către Autoritatea de Certificare și Plata un număr de 28 declaratii de cheltuieli, cu o valoare totală FSE de 811 mil. euro (fără corectia de 25%). Din cele 28 de declaratii lunare de cheltuieli, 27 au fost incluse în Aplicatii de Plata și transmise de către ACP spre rambursare, PROGRAMUL OPERATIONAL SECTORIAL DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE 2007-2013 RAPORTUL ANUAL DE IMPLEMENTARE 1 ianuarie
31 decembrie 2013 15 Comisiei Europene. Valoarea totală acceptată spre rambursare de către Comisia Europeană în anul 2013, a ajuns la 589.042.412,46 euro inclusiv top-up (cu corectia de 25%).
Așadar, raportat la numarul declaratiilor certificate și transmise CE, valoarea declaratiilor lunare în anul 2013 a crescut cu 1,44 fată de 2012, inregistrându-se o diferentă de 181,59 mil.euro.
Până la data de 31 decembrie 2013, în sistemul informatic a fost înregistrată și validată participarea la operatiunile finantate din FSE a 1.209.642 persoane, din care 1.151.739 participanti unici, reprezentând 69,8% din totalul de 1.650.000 persoane, asumat în cadrul obiectivului general al POSDRU 2007 – 2013.
Tabelul nr. 2: Numărul total de persoane care au finalizat participarea la operatiunile finantate din FSE de la începutul implementării POSDRU până la 31 decembrie 2013
La sfârșitul anului 2013, 426.365 persoane au finalizat participarea la programe de pregătire finantate în România din FSE prin POSDRU. Cei mai multi participanti care au ieșit din program, 152.327, au fost înregistrati în cadrul axei prioritare 3 „Creșterea adaptabilitătii lucrătorilor și a întreprinderilor”.
Diferentele dintre axele prioritare în cea ce privește gradul de finalizare care au putut fi determinate de:
atractivitatea activitătilor promovate în cadrul proiectelor;
adaptarea corespunzătoare a activitătilor din proiecte la nevoile potentialilor participanti (grup tintă);
ponderea diferită a indicatorilor stabiliti la nivelul fiecărei axe prioritare.
Până la data de 31 decembrie 2013, la operatiunile finantate din FSE au participat 515.775 angajati (din care 42.007 liber profesioniști), 243.365 șomeri (din care 87.359 șomeri de lungă durată) și 450.502 persoane inactive (din care 209.465 persoane inactive aflate într-o formă de învătământ sau formare).
Se observă că au fost înregistrate creșteri considerabile pentru toate cele trei categorii (angajati, șomeri și inactivi) la 31 decembrie 2013, comparativ cu situatia înregistrată la data de 31 decembrie 2012.
Numărul cel mai mare de participanti (143.616 persoane inactive) s-au înregistrat la proiectele finantate prin Axa prioritară 2. „Corelarea învătării pe tot parcursul vietii cu piata muncii”. Această situatie a oferit o perspectivă optimistă privind activitătile de prevenire a fenomenului părăsirii timpurii a școlii, Creând premisele pentru reducerea șomajului, dar și pentru îmbunătătirea nivelului de calificare, a competitivitătii capitalului uman din Romania, având ca rezultat creșterea accesului la educatie și la serviciile de orientare și consiliere atât pentru elevii cu risc de părăsire timpurie a școlii, cât si pentru familiile acestora.
CAPITOLUL 3
PROVOCARI IN DOMENIUL IMPLEMENTARII PROIECTELOR EUROPENE IN PERIOADA 2014-2020
Conform Strategiei Europa 2020 și Acordului Preventiv cu UE și FMI, strategia economică pe termen mediu a Guvernului României este orientată spre promovarea creșterii economice și a locurilor de muncă, spre consolidarea finanțelor publice și a stabilității financiare. În această privință, Guvernul României a adoptat Strategia fiscal-bugetară 2014-2016, care vizează atingerea a 7 obiective în ceea ce privește dezvoltarea economică, consolidarea fiscală, disciplina bugetară, eficiența alocărilor bugetare, cadrele bugetare naționale, transparența în utilizarea fondurilor publice și gestionarea datoriei publice.
Guvernul României și CE anticipează o creștere a PIB-ului de 2,5% în 2014 și de 2,6% în 2015 (a se vedea Macroeconomic projections for Romania din DataFile.docx – Tabelul 2). Datele provizorii privind rata de creștere a PIB de 3,8% din primul trimestru 2014 confirmă previziunile pentru anul 2014.
România continuă să se confrunte cu provocări enorme în materie de dezvoltare. Au fost identificate următoarele provocări care necesită investiții strategice pentru a îndepărta obstacolele din calea dezvoltării și pentru a debloca potențialul economic al țării.
În ceea ce privește infrastructura TIC, rețeaua în bandă largă de bază ar trebui să fie universal disponibilă până în 2015 ca rezultat al inițiativelor existente, deși nivelul de adoptare al acesteia rămâne restrâns. Totuși, România se confruntă cu mari dificultăți în ceea ce privește extinderea accesului la rețelele de generație următoare în zonele rurale unde, în absența unei intervenții publice, se estimează că mai puțin de 50% dintre gospodării vor fi acoperite de rețele cu viteze de peste 30Mbps până în 2020.
Extinderea și modernizarea infrastructurii de apă și apă uzată continuă să fie una dintre cele mai importante priorități care vizează ameliorarea standardelor de viață din România, în special în zonele rurale. Gestionarea deșeurilor este încă departe de standardele europene, fiind caracterizată de niveluri reduse de reutilizare, reciclare și valorificare energetică. Până în 2017, România are perioadă de tranziție pentru a elimina treptat depozitele de deșeuri neconforme.
Ținând cont de situația și de politicile macroeconomice, alături de blocajele creșterii la nivel național subliniate mai sus, Guvernul României a stabilit anumite priorități de finanțare pentru utilizarea Fondurilor Europene Structurale și de Investiții în Acordul de Parteneriat 2014-2020, cu obiectivul global de a reduce discrepanțele de dezvoltare economică și socială între România și statele membre ale UE.
Capacitatea economiei românești de a reacționa la injecțiile de fonduri europene din perioada 2014-2020 a fost evaluată cu ajutorul modelului R-GREM, cu accent pe impactul asupra evoluției PIB.
Posibilele efecte ale fondurilor ESI asupra creșterii PIB-ului depind de sumele planificate pentru utilizare în cele trei categorii de intervenție la nivel de politici: sprijinul pentru infrastructură, dezvoltarea capitalului uman și promovarea investițiilor private în domeniul inovării. Analiza a fost efectuată prin compararea unui scenariu de referință „fără fonduri UE" cu un scenariu „cu fonduri UE", și a constat într-o analiză de sensibilitate bazată pe rate diferite de absorbție.
Într-un scenariu realist, suma totală cheltuită reprezintă 40% din alocările UE, rata anuală a PIB este în creștere, în timp ce dinamica de creștere rămâne practic neschimbată comparativ cu scenariul de referință și atingând 4,15%, aproape dublul ratei de creștere estimate pentru începutul perioadei de programare.
În al doilea scenariu alternativ („optimist”), capacitatea de absorbție este îmbunătățită, rata cheltuielilor atingând 80% din resursele alocate, ceea ce conduce la o creștere considerabilă a ratei de creștere economică. Astfel, PIB-ul real estimat din 2020 va fi cu 15,1% mai mare decât în scenariul de referință „fără fonduri UE”.
Au fost realizate o serie de scenarii pe baza modelului HEROM, prin care a fost ilustrat impactul fondurilor UE din perioada de programare 2014-2020 asupra economiei românești în ceea ce privește combinarea volumului alocărilor între sectoare.
Simularea impactului fondurilor UE asupra economiei românești a fost efectuată prin realizarea a patru scenarii alternative în care alocarea totală (exclusiv alocarea FEADR) în valoare de 22,54 miliarde a fost distribuită în mod diferit către cele trei componente majore care reprezintă cele mai importante variabile din modelul HEROM: (1) infrastructura, (2) asistența directă și (3) resursele umane. Aceasta urmărește, pe de o parte, să ilustreze și să cuantifice efectele pozitive ale intervențiilor structurale în economie (de exemplu, noi oportunități de creștere, crearea de locuri de muncă, creșterea veniturilor etc.), dar și verifice dacă alocările sunt optime.
Impactul calculat prin metoda HEROM a fost estimat în raport cu un scenariu de referință (fără finanțare), conceput pe baza previziunilor și a altor estimări din NCP (parametri, coeficienți) pentru perioada 2014-2020.
Toate cele trei tipuri de finanțări sunt neutre din punctul de vedere al deficitului, fondurile UE sunt contabilizate atât sub formă de cheltuieli, cât și de venituri, înregistrându-se o creștere atât a veniturilor, cât și a cheltuielilor, iar diferența rămâne identică. Totuși, în realitate, fondurile UE necesită o contribuție internă.
Simulările acestor fonduri arată o nouă creștere cumulativă a PIB-ului în perioada 2014-2020 comparativ cu scenariul de referință, cuprinsă între 10,9 și 15,1 puncte procentuale pentru întreaga perioadă, scenariul 1, caracterizat de o alocare preponderentă în infrastructură, fiind cel mai eficient.
Dacă nivelul actual al PIB-ului României este considerat ca fiind de 49%, previziunile obținute arată că, în 2020, economia României se va afla, în scenariul fără fonduri UE, la un nivel de 60% din media UE27, în timp ce în scenariul 1 va atinge aproximativ 65-70% din această medie.
În conformitate cu intervenția specifică prin instrumente structurale, HEROM a arătat că investițiile beneficiază de o creștere suplimentară considerabilă în perioada 2014-2020: de la 24,7 puncte procentuale în scenariul 1 la 20,9 puncte procentuale în scenariul 4, comparativ cu scenariul dinamic fără fonduri structurale și de coeziune. Procesul de investiții are o intensitate maximă în scenariul 1, în care majoritatea fondurilor sunt alocate infrastructurii. Dezvoltarea favorabilă a activității economice va fi reflectată în piața forței de muncă, în perioada de prognozare de 7 ani urmând a se înregistra, în scenariul 1, în medie, cu 338 000 mai multe locuri de muncă decât în scenariul de referință. Pe de altă parte, rata șomajului din 2020 va fi cu aproximativ 4,4 puncte procentuale mai mică decât nivelul din scenariul fără fonduri. Efectele pozitive ale finanțării asupra activității economice și cererii interne se vor reflecta în creșterea veniturilor bugetare, care, în scenariul 1, vor depăși nivelul cheltuielilor, conducând la reducerea deficitelor și chiar la obținerea unui surplus începând cu anul 2018.
Strategia Națională de Export 2014-2020 a identificat productivitatea scăzută a muncii, decalajul tehnologic și slaba promovare și sprijinire a exportului de produse inovatoare de către întreprinderi, institute de cercetare și autorități publice ca fiind principalele obstacole în calea accelerării exporturilor.
Prin urmare, fondurile ESI 2014-2020 ar trebui să includă atât acțiuni specifice, cât și generale, cu scopul de a îmbunătăți accesul pe piața muncii al persoanelor în căutarea unui loc de muncă și al persoanelor inactive, axându-se, în principal, asupra: șomerilor pe termen lung, lucrătorilor mai în vârstă, persoanelor de etnie romă, persoanelor cu handicap și celor care locuiesc în zonele rurale. Acțiunile vor include orientare și sprijin, consiliere și recunoașterea competențelor dobândite în contexte informale și non-formale, formare și/sau recalificare pentru dezvoltarea competențelor, sprijin pentru angajatori cu scopul creării de noi oportunități de angajare și programe de formare și ucenicie, precum și sprijin pentru creșterea mobilității interne a forței de muncă, etc. Cu toate acestea, având în vedere diferențele dintre femei și bărbați în materie de ocupare, în România, pe durata punerii în aplicare a acțiunilor FSE, se va pune un accent special pe integrarea dimensiunii de gen, în scopul creșterii participării femeilor pe piața muncii.
În ciuda disponibilității relative a locurilor de muncă în alte regiuni, nivelurile de inactivitate în regiunile cu nivel mai mare de declin economic tind să crească.
În timp ce dezvoltarea locală și regională au ca obiectiv creșterea oportunităților de angajare în toate regiunile, o parte a soluției la șomajul regional din România poate fi creșterea capacității de adaptare și a mobilității naționale/interne a lucrătorilor, pentru a urmări oportunități din afara zonei lor actuale de reședință. Cu toate acestea, lucrătorii mai în vârstă, cei mai puțin calificați și cei cu angajamentele familiale sunt mai mult supuși unor bariere care îi leagă de zone de oportunitate scăzută: lipsa de competențe transferabile, lipsa de resurse financiare, accesul limitat la locuințe, preocupările legate de îngrijirea și educarea persoanelor aflate în întreținere.
Astfel, fondurile ESI 2014-2020 ar trebui să cuprindă acțiuni care să vizeze creșterea mobilității naționale/interne a forței de muncă, precum asigurarea de rime pentru mobilitate și schimbarea domiciliului; asigurarea de formare profesională în vederea dezvoltării competențelor necesare pentru creșterea sectoarelor potențiale sau a sectoarelor tradiționale cu un potențial de creștere, facilitând, de asemenea, tranziția forței de muncă de la agricultura de subzistență la activități non-agricole sau evaluarea și recunoașterea competențelor dobândite în contexte non-formale și informale.
Prin urmare, alocările pentru perioada 2014-2020 ar trebui să se axeze pe creșterea capacității SPO de a furniza consiliere și orientare individuală, precum și servicii de gestionare a carierei; servicii îmbunătățite de plasare și recrutare; servicii de recrutare adresate angajatorilor și de corelare a competențelor candidaților cu nevoile angajatorilor; formare și recalificare, precum și programe de activare, consolidându-și activitățile în zonele rurale și în comunitățile defavorizate și adresându-se tinerilor NEET; monitorizarea cererii de pe piața muncii și sondarea regulată a nevoilor angajatorilor; dezvoltarea de parteneriate cu alte părți interesate (furnizori de servicii private de ocupare a forței de muncă, autoritățile din domeniul educației, angajatori, parteneri sociali și ONG-uri, etc.) cu scopul de a asigura rezultate mai bune ale acțiunilor de informare și de activare și a îmbunătăți comunicarea cu angajatorii; crearea, adaptarea și îmbunătățirea procedurilor de lucru, inclusiv pregătirea personalului și dezvoltarea de sisteme informatice.
Cu 41,7% din populație care se încadrează în această definiție, România se află pe locul al doilea din punct de vedere al ratei AROPE în UE (sursa: Eurostat). România și-a luat angajamentul ca până în anul 2020 să creeze o serie de politici și programe care (a) să scoată cel puțin 580 000 de persoane din sărăcia cauzată de veniturile mici, până în 2020, prin comparație cu anul 2008 (aproximativ 6,51% din nivelul înregistrat în 2012); (b) să rupă ciclul sărăciei care se transmite din generație în generație; (c) să asigure accesul egal la asistență socială, la transferuri de bani și la servicii cum ar fi consolidarea coeziunii sociale.
Prin urmare, pentru perioada de programare 2014-2020, România își ia angajamentul să asigure trecerea de la instituții de tip rezidențial la servicii alternative/comunitare (de exemplu: case protejate, case de tip familial, asistență la domiciliu, centre de zi, servicii comunitare medicale și sociale integrate, centre de îngrijire și cazare temporară, etc.), care sunt, încă, nedezvoltate.
Alocarea din fondurile naționale și ESI a sprijinului pentru incluziune socială destinat grupurilor-țintă va ține seama de:
numărul relativ de grupuri-țintă și distribuția lor teritorială.
costul relativ și potențialul obținerii unor rezultate pozitive ca urmare a intervenției în diversele grupuri-țintă.
costul public pe termen lung care a fost evitat datorită intervenției asupra diferitelor grupuri-țintă.
angajamentele care decurg din Strategia Națională de Reformă și Strategia Europa 2020.
Pentru promovarea incluziunii sociale și combaterea sărăciei va exista o abordare bazată pe ciclul de viață. Pentru copii (categoria de vârstă 0-17 ani), scopul este să se garanteze că fiecare copil beneficiază de oportunitatea de a-și dezvolta întregul potențial, indiferent din ce mediu social provine, dotându-l cu educația, competențele și experiența necesare pentru a-și valorifica la maximum potențialul și a deveni elevul de succes, individul încrezător, cetățeanul responsabil și contribuabilul eficient de mâine. Pentru adulții în vârstă de muncă, scopul este de a garanta că toți au ocazia de a participa pe deplin la viața economică, socială și culturală. Pentru persoanele care au depășit vârsta de muncă, scopul este de a garanta că vârstnicii sunt apreciați și respectați, că își păstrează independența și că participă la toate aspectele vieții în calitate de cetățeni activi, precum și că se bucură de o bună calitate a vieții într-o comunitate sigură.
Unitatea de implementare va fi informată cu privire la prioritățile stabilite în strategiile naționale relevante și constatările în urma cartografierii nevoilor aferente, inclusiv Strategia Națională privind Incluziunea Socială și Reducerea Sărăciei, Strategia Națională pentru Protecția și Promovarea Drepturilor Copilului, Strategia Națională privind Îmbătrânirea Activă, Strategia Guvernului României de incluziune a cetățenilor români aparținând minorității romilor pentru perioada 2012-2020.
Pentru a genera rezultate pozitive, implementarea va cuprinde acțiuni integrate prin implicarea diferiților parteneri publici, privați și ONG-uri și va aborda nevoile indivizilor într-o manieră personalizată.
În cadrul agendei pentru politica socială pentru perioada 2014-2020 se va pune accentul pe creșterea implicării comunității în furnizarea acestor servicii, părțile interesate la nivel local jucând un rol decisiv. Acțiunea integrată este esențială pentru a răspunde nevoilor persoanelor, grupurilor și comunităților vulnerabile, incluzând acțiuni de îmbunătățire a participării lor la educație, a integrării lor pe piața muncii, a accesului lor la locuințe, servicii sociale, de sănătate și culturale, precum și acțiuni de combatere a discriminării. Lipsa de cooperare și comunicare între părțile interesate reprezintă una dintre principalele cauze ale ineficienței. Pentru a dezvolta servicii integrate și pentru a îmbunătăți rentabilitatea și calitatea serviciilor primare, trebuie dezvoltat un cadru de cooperare între furnizorii de servicii sociale. De asemenea, la nivel de implementare, trebuie analizat în mod special în ce măsură măsurile vor duce la segregare în școli, sistemul sanitar, în materie de locuințe și în ceea ce privește incluziunea socială. Aceste tipuri de operațiuni nu vor beneficia de finanțare.
Consolidarea programelor de mici dimensiuni, în funcție de veniturile beneficiarilor, sub umbrela unui program consolidat de combatere a sărăciei, Venitul Minim de Inserție (VMI), care va avea un impact sporit de reducere a sărăciei, va oferi stimulente pentru ca beneficiarii
apți de muncă să combine asistența socială cu munca și vor reduce poverile administrative și pe cele ale beneficiarilor. Acest proces va evolua în două etape, după cum urmează:
Perioada 2014-2016. Politica se va axa pe dezvoltarea programului VMI. Noul program va crea sinergii între asistența financiară, serviciile sociale și utilizarea co-responsabilităților în materie de ocupare, educație și sănătate, pentru a obține un impact durabil de reducere a sărăciei. Se va asigura o mai bună integrare cu agențiile publice de ocupare a forței de muncă, ceea ce va ajuta la activarea beneficiarilor VMI apți de muncă, cu servicii finanțate parțial din fondurile structurale ale UE.
Perioada 2017-2020. În această perioadă, politica din domeniu se va axa pe extinderea serviciilor sociale complementare și pe îmbunătățirea comunicării și diagnosticului continuu în materie de politici de protecție socială, ocupare, educație, sănătate și din domeniul locuinței, destinate celor relativ săraci. Într-o mare măsură, acest grup-țintă va fi deservit de programul VMI. Va fi dezvoltat un sistem de identificare a beneficiarilor VMI apți de muncă, oferindu-le sprijin pentru activare; de asemenea, vom extinde utilizarea coresponsabilităților și a programelor pentru o piață a muncii activă, cu scopul de a stimula și sprijini tranziția de la asistență socială la o combinație între aceasta și muncă.
Propunerile de finanțare din fondurile structurale și de investiții europene urmează direcția strategică a Strategiei Naționale pentru Sănătate 2014-2020, dar se axează în principal asupra maximizării contribuției sectorului la obiectivele UE 2020. Sunt planificate diferite investiții sectoriale prioritare, care vor fi acoperite din surse naționale, din finanțarea de la Banca Mondială, din Granturile Norvegiene, din Fondul global de luptă împotriva HIV/SIDA, tuberculozei și malariei, din Programul de Cooperare Elvețiano-Român, alături de Uniunea Europeană, etc. Împreună, ele au ca scop raționalizarea, restructurarea și modernizarea sectorului, precum și crearea unor servicii de sănătate mai echitabile, durabile, eficiente din perspectiva costurilor și de o mai bună calitate.
În conformitate cu Strategia Națională pentru Sănătate 2014-2020 și RST, stabilirea priorităților investițiilor sectoriale din fondurile ESI este menită să sprijine reforma din sectorul sanitar prin promovarea unei eficiențe sporite a alocării și utilizării resurselor. Se va reuși acest lucru „reducând utilizarea excesivă a internărilor în spitale și îmbunătățind asistența primară și sistemele de orientare a pacienților către centrele specializate“, precum și îmbunătățind capacitatea administrativă. Obiectivul de maximă importanță este un răspuns mai bun la nevoile persoanelor vulnerabile și defavorizate, îndeosebi la nivelul de asistență medicală primară și ambulatorie, reducând, astfel, inechitatea care ține de acces și calitate.
Având în vedere că perioada 2014-2020 pune un accent mai mare pe rezultate, va fi crucial să se stabilească un cadru mai flexibil (de exemplu, opțiuni de costuri simplificate) care să rezolve deficiențele actuale legate de rata redusă de absorbție și să faciliteze o mai bună atingere a obiectivelor vizate.
Principalele dificultăți în implementarea proiectelor PNDR pentru infrastructuri de bază au fost legate de complexitatea lor și de perioada îndelungată necesară finalizării lor, precum și de faptul că fondurile disponibile au fost, în mod inevitabil, extrem de limitate prin comparație cu nevoile zonelor rurale. Astfel de investiții necesită numeroase aprobări eliberate de diferite autorități, ceea ce generează poveri administrative suplimentare pentru beneficiari.
România se angajează ca fondurile ESI 2014-2020 pentru sectorul educației să nu vizeze intervenții care conduc la segregare în școli. În plus, la nivelul implementării, se va acorda o atenție deosebită analizării măsurii în care operațiunile vor conduce la segregare. Aceste tipuri de operațiuni vor fi excluse de la finanțare.
Coordonarea la nivel strategic a fondurilor ESI 2014-2020 va fi asigurată prin intermediul Comitetului de coordonare pentru managementul Acordului de Parteneriat. Două sub-niveluri de coordonare, Subcomitetele de coordonare tematice și Grupurile de lucru funcționale, vor sprijini activitățile CCMAP.
Grupul de lucru funcțional pentru ITI va asigura o coordonare solidă între toți partenerii implicați în implementarea instrumentului ITI pentru Delta Dunării printr-un mecanism instituțional de coordonare. Ministerul Fondurilor Europene, prin prisma rolului de punct de contact unic, va asigura o comunicare eficientă între toți partenerii implicați în implementarea mecanismului ITI cu ajutorul unui secretariat permanent. În plus, Ministerul își propune să asigure coordonarea implementării proiectelor ITI. În acest sens, principalele ministere implicate în coordonarea și managementul fondurilor ESI 2014-2020 au încheiat un parteneriat cu Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Delta Dunării pe baza unui protocol de cooperare interinstituțională. Protocolul va face parte din Strategia integrată de dezvoltare durabilă a Deltei Dunării care urmează să fie asumată de către Guvernul României. Asociația pentru Dezvoltare Intercomunitară – ITI Delta Dunării va stabili prioritatea proiectelor relevante pentru Strategia integrată, având un rol important în stimularea beneficiarilor locali și în sprijinirea elaborării proiectelor, precum și în semnalarea timpurie a problemelor cu care se confruntă proiectele. În acest sens, ministerele vor atribui ADI responsabilități specifice, corespunzătoare ciclului proiectelor. La nivelul fiecărei Autorități de Management, proiectele ITI vor urma procedura generală a fiecărui program operațional.
În acest sens, obiectivele tematice și prioritățile de investiții vor fi în strânsă cooperare cu obiectivele și țintele stabilite în planul de acțiuni SUERD, fiind prevăzută o aliniere a politicilor și finanțării, pe baza abordării integrate SUERD.
Intervențiile vor lua în considerare următoarele zone: infrastructura de transport (poduri sau alte posibilități de traversare a râului; reabilitarea infrastructurii portuare și dezvoltarea de noduri intermodale și logistice), investițiile în educație, formare, învățare pe tot parcursul vieții, promovarea investițiilor pentru prevenirea și gestionarea riscurilor, dezvoltarea serviciilor electronice, rețele de așezări (conexiune între fluviul Dunărea și București; facilitarea cooperării transfrontaliere între orașele pereche de-a lungul Dunării), mediu (conservarea și protecția ariilor protejate rurale de-a lungul fluviului Dunărea, mai ales din Delta Dunării), aspectele sociale (îmbunătățirea infrastructurii sociale – educație și sănătate – în județele adiacente Dunării), economie (valorificarea potențialului agricol, energetic și turistic al zonei Dunării) și promovarea turismului și culturii. Viitorul program de cooperare transnațională Dunărea, care va fi finanțat din FEDR, IPA și IEV va fi finalizat în cursul anului 2014. Acesta va finanța elaborarea de proiecte cu impact macroregional de dimensiuni mici și medii în cadrul Strategiei Dunării. Acest program va sprijini structurile de guvernanță ale SUERD în desfășurarea activităților lor. Programarea fondurilor ESI de către România în perioada 2014-2020 a fost concepută astfel încât să contribuie substanțial la îndeplinirea obiectivelor SUERD. Întrepătrunderea SUERD și a Acordului de Parteneriat al României din perspectiva pilonilor și domeniilor prioritare ale SUERD este detaliată în fișierul Corelarea cu prioritățile SUERD.docx, anexat la AP.
Fondurile ESI 2014-2020 vor contribui la proiectele SUERD în funcție de evaluarea nevoilor, prin sume alocate care se vor estima la nivelul fiecărui program. Stabilirea priorității proiectelor va fi legată de prioritățile strategiei macroregionale. În județele din regiunea Dunării investițiile se vor axa pe infrastructură, în timp ce celelalte tipuri de intervenții vor viza întreg teritoriul României.
Programarea fondurilor ESI de către România în perioada 2014-2020 a fost concepută astfel încât să contribuie substanțial la Creșterea Albastră. Acordul de Parteneriat al României cuprinde:
priorități specifice de finanțare referitoare la sectoarele economiei albastre sau la prioritățile economiei albastre identificate ca fiind foarte relevante Exemplele includ promovarea acvaculturii cu susținerea FEPAM și promovarea transportului pe căi navigabile interioare cu suportul Fondului de Coeziune;
priorități specifice de finanțare cu potențială relevanță pentru sectoarele economiei albastre sau pentru prioritățile economiei albastre identificate ca având o relevanță medie în tabelul de mai jos. Acestea depind de prioritizarea ascendentă a proiectelor, de exemplu, se poate preconiza că amploarea susținerii turismului în cadrul Programului Operațional Regional (FEDR) va duce la o propunere de proiect pentru dezvoltarea porturilor, care ar contribui la turismul costier și la sectoarele de iahturi și porturi și la prioritatea Creșterea albastră a turismului costier.
În perioada 2014-2020, România va fi implicată în următoarele programe de cooperare:
7 programe aferente politicii de coeziune: 2 programe de cooperare transfrontalieră între România și Bulgaria și între România și Ungaria, 1 program de cooperare transnațională (Dunărea) și 4 programe de cooperare inter-regională (INTERREG EUROPA, URBACT III, INTERACT III, ESPON 2020);
1 program de cooperare transfrontalieră IPA între România și Republica Serbia;
4 programe de cooperare transfrontalieră aferente politicii de vecinătate, și anume între România și Republica Moldova, România și Ucraina, la granița dintre Ungaria, Slovacia, România și Ucraina și programul Bazinul Mării Negre, toate urmând să includă măsuri legate de Politica maritimă integrată și Strategia UE de Creștere Albastră.
Pentru perioada de programare 2014-2020 sunt avute în vedere două abordări principale privind comunitățile defavorizate:
utilizarea unor planuri integrate care, pe lângă măsurile cu privire la locuințele sociale, vor include și măsuri complementare în domeniile educației, ocupării forței de muncă, serviciilor sociale și sănătății care să răspundă la nevoile specifice ale comunităților defavorizate din zonele urbane identificate ca atare (sub formă de acțiuni de dezvoltare locală plasate sub responsabilitatea comunității);
măsuri cu caracter nelegislativ vizând persoanele nevoiașe și care nu sunt incluse în planurile integrate adresate comunităților defavorizate.
Capitolul 4
Analiza proiectelor de succes implementate
in domeniul economiei sociale ( POS DRU ):
Masterant Economie Sociala
Incubatoare de Economie Sociala
Proiecte pentru romi
Masterat in domeniul economiei sociale
Acest program de master se desfasoara in cadrul Facultatii de Stiinte Politice, a Universitatii Crestine “Dimitrie Cantemir” din Bucuresti, dar in colaborare cu Universitatea Babes – Bolyai din Cluj, Universitatea de Vest din Timisoara, Universitatea de Stat din Oradea. Programul este acreditat din 2011.
Conceptul esentia acestui program de master este specializarea in domeniul socio-economic. Ideea de baza este combinarea cunostiintelor de specialitate dni domeniul economic-administrativ, in practica organizatiilor sociale si a activitatiilor de asistenta sociala. Aceasta specializare este importanta in Romania, deoarece sectorul economiei sociale este foarte putin dezvotat.
Obiectivul acestui program de master este:
De-a furniza competente in vederea planificari, infintarii si conducerii unei intreprinderii de economie sociala;
de-a incuraja cercetarii si dezvoltarii unor noi concepte ale asistentei sociale, respectiv economia sociala;
de-a forma specialisti calificati si de a crea noi locuri de munca, in mod special petru persoanele marginalizate pe plan economic si social.
Programul este multidisciplinar si se adreseaza tuturor absolventilor de sociologie, stiinte economice, asistenta sociala, stiinte politice si administrative, stiinte juridice, stiintele comunicari, dar si specialistilor care se afla deja in sistemul de asistenta sociala.
Cateva aspecte din oferta de formare sunt:
Spatii de invatamant si cercetare in laboratoare special amenajate si echipate;
Cunostiinte de asistenta si economie sociala;
Dezvoltarea de cunostiinte de economie sociala, in toate etapele
Dezvoltarea de capacitatii de analiza a problemelor si politicilor sociale;
Competente de munca in proiecte interculturale;
Programul masteral se desfasoara pe o perioada de 2 ani, adica 4 semestre, 120 de credite. Planul de invatamant cumprinde discipline obligatorii si oprionale.
Incubatoare de Economie Sociala
Incubatoare de Intreprinderi Sociale in Regiunea Bucuresti – Ilfov
Obiectivul proiectului este de-a prezenta conceptul de economie sociala din experienta altor state membre UE.
Economia sociala este un concept nou in Romania. Din aceasta cauza, organizatiile care lucreaza in acest domeniu nu cunosc continutul conceptuluisi nici nu exista vreo legislatie adecvata acestui concept.
Activitatile proiectului vine in ajutor prin oferirea unui tablou de ansamblu, la nivel local în ceea ce ce privește economia socială, precum si studierea pozitionarii opriteme a conceptului pe piata locala. Economia sociala este mai putin cunoscuta de actorii locali din Romania atat la nivel national cat si local.
Obiectivul principal al proiectului îl constituie dezvoltarea economiei sociale în România, prin crearea unor întreprinderi sociale, în vederea integrării și reintegrării pe piața muncii a persoanelor care provin din grupuri vulnerabile:
Persoane cu dizabilități fizice sau mintale
Persoane provenind din familii numeroase sau monoparentale
Persoane aparținând grupurilor etnice minoritare
Persoane fără educație sau pregătire profesională
Femei
Persoane dependente de droguri sau alcool
Victime ale violenței în familie
Persoane afectate de boli care le influențează viața profesională și socială
Imigranți, refugiați
Persoane care trăiesc din venitul minim garantat
Persoane care trăiesc în comunități izolate
Victime ale traficului de persoane
Persoane afectate de boli ocupaționale
Obiective specifice sunt:
Analiza necesităților și a resurselor/oportunităților din regiunea in care se doreste implementarea proiectului cu scopul de a identifica o modalitate corectă de abordare a temei dezvoltării economiei sociale și dupa, stabilirea unei poziții corecte a economiei sociale cu privire la piața și la grupurile țintă cărora li se adreseaza acțiunile de susținere și antreprenoriale. Economia socială fiind considerată „al treilea sector” de către Comisia Europeană, aproape inexistenta în România.
Promovarea economiei sociale prin cointeresarea tuturor actorilor locali punând accent pe respectarea principiilor și a bunelor practici europene.
Infiintarea unui incubator de întreprinderi sociale care are rolul de a asista o perioadă de timp întreprinderile create în cadrul proiectul prin oferirea de know-how.
Desfasurarea unor programe-pilot prin întreprinderi sociale având ca subiect persoane implicate în procese de excluziune socială, selecționate atent, precum și furnizarea de training pentru personalul care lucrează în serviciile incubatorului, cu scopul de a stimula realizarea unor intervenții antreprenoriale în domeniul economiei sociale având la baza evaluările din prima fază a proiectului.
Unul din cele mai importante câștiguri pe care proiectul le oferă este constituit în primul rând din crearea unor noi idei de afaceri, adaptate contextului economic local, afaceri considerate inovative, în primul rând datorită faptului că acestea nu numai că sunt demarate si efectuate de către persoane care provin din grupuri vulnerabile, dar utilizează de asemenea ca și angajați, tot persoane care provin din aceste grupuri vulnerabile. Este important de menționat faptul că profitul rezultat din funcționarea acestor afaceri, se va utiliza pe de o parte, atât pentru dezvoltarea acestora (acest lucru va genera locuri de muncă, incluziune socială, venituri mai mari), precum și pentru rezolvarea unor probleme sociale locale.
Proiectul doreste promovarea, prin înființarea întreprinderilor sociale, dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale persoanelor care provin din grupuri vulnerabile, în special prin crearea unui nou serviciu denumit incubator de întreprinderi sociale care are rolul de a asista o perioadă de timp întreprinderile create în cadrul proiectul prin oferirea de know-how din partea expertilor implicati în proiect.
Cercetarea
Obiectivele cercetarii sunt:
Identificarea nivelului de cunoastere a conceptului de economie sociala;
Indentificarea interesului actorilor ce ar putea contribui la dezvoltarea economiei sociale în regiunea Bucuresti – Ilfov.
Rezultatele cercetării sunt:
La finalul activității de consiliere, a fost realizata o analiză în urma căreia au rezultat statistici cu privire la:
Apartenenta la Grupul tintă
Persoane consiliate: clasificare Femei / Bărbati
Suma previzionată pentru investiție
Domeniul de activitate vizat
Concluziile rezultate au fost următoarele:
Numărul persoanelor de sex masculin a fost mai mare decât numărul persoanelor de sex feminin;
90% dintre cei consiliați își doresc o afacere pe care să o dezvolte în viitor, 10% fiind incă indeciși asupra acestui aspect;
72% dintre pesoanele consiliate au lucrat cu contract de muncă până în momentul de față, restul de 28% neavând un loc de muncă până în prezent;
45% la sută din cei consiliați nu s-au informat cu privire la procedura de înfințare a unei firme înainte de a veni la ședința de cosiliere, însă jumătate din aceștia cunosc parțial etapele de înfințare a unei firme;
45% la sută au urmat un curs de formare profesională;
in ceea ce priveste nivelul de pregatire al persoanelor consiliate se constată că predomină cei cu studii medii in proporție de 60%, 10% dintre aceștia au studii superioare, 20% având absolvită o școală de arte și meserii, iar restul învățământ primar;
55% la sută dintre aceștia nu cunosc o limbă străină;
toți cei consiliați sunt dispuși să urmeze un curs de formare profesională, pentru a invăța cum să gestioneze o afacere;
punctul slab al persoanelor consiliate a fost acela că mai mult de jumătate nu cunosc etapele înfințării unei firme;
toți cei consiliați au confirmat ca ar fi dispuși să ajute persoanele defavorizate în situația în care vor avea o afacere, ceea ce reprezintă un prilej de dezvoltare al economiei sociale;
majoritatea persoanelor consiliate nu cunosc noțiunea de întreprindere socială, lucru ce va fi avut în vedere în următoarele etape de consiliere.
Conceptul de întreprindere socială
Întreprinderea socială este o entitate comercială ce desfășoară activități cu scop lucrativ (ca orice companie obișnuită) dar care folosește profitul obținut pentru crearea de noi locuri de muncă destinate persoanelor defavorizate.
Intreprinderea de acest tip nu are ca scop principal maximizarea profiturilor, ci indeplineste strict o misiune sociala.
Caracteristicile intreprinderii sociale sunt:
Are la baza principiul solidaritatii;
Este un factor de coeziune sociala;
Are la baza suprematia individului in fata profitului si a capitalului.
Avantajele economiei sociale sunt:
Contribuie la schimbarea mentalitatilor ce caracterizeaza acum mediul socio-economic din Romania;
Contribuie la dezvoltarea pluralismului pietelor economice;
Contribuie la dinamizarea dezvoltarii economice;
Contribuie la implementarea prioritatilor Uniunii Europene, in special a strategiei Lisabona;
Contribuie la constructia unei economii generatoare de coeziune sociala;
Contribuie la dezvoltarea inovativitatii si flexibilitatii in domeniul in cluziunii sociale;
Creste oportunitatile de ocupare.
Schimbă accentul de pe politicile pasive de asistență socială pe politici active și concrete de incluziune.
Indivizii din grupul țintă încetează să mai fie simpli consumatori de resurse și încep să genereze valoare adăugată.
Contribuie la refacerea relațiilor interumane dintre indivizi, crește gradul de socializare și stimulează voluntariatul (concept compromis în perioada comunistă) .
Economia socială în România
Concept slab promovat / foarte putin cunoscut;
Domeniu reglementat insufficient;
Lipsa unor standarde ocupationale;
Lipsa unei curricule in domeniu;
Lipsa unui cadru legislative coerent ( majoritatea alegilor promovate de Guvern au vizat masuri de asistare sociala, nu de incurajare a economiei sociale);
Lipsa unor politici fiscale al caror obiectiv sa fie dezvoltarea economiei sociale;
Abordarea pasiva din partea autoritatilor publice si a mediului de afaceri;
societate civila insufficient informata / motivate sa se implice in activitati specifice economiei sociale;
Proiecte mici cu actiune locala.
Succesul intreprinderilor din economia sociala se masoara prin contributia la dezvoltarea coeziunii sociale atat la nivel de regiune cat si la nivel national.
Economia socială – actori interesați
Principalii actori ai economiei sociale sunt:
Autoritățile și instuțiile publice:
Autoritățile pentru dezvoltarea Economiei Sociale pot face:
Să promoveze conceptul de economie socială,
Să contribuie la realizarea unui cadru legislativ dedicat economiei sociale,
Să ofere anumite facilități fiscale pentru aceste tipuri de întreprinderi,
Să determine cât mai mulți actori – inclusiv din mediul economic – să contribuie în mod pozitiv la dezvoltarea economiei sociale,
Să sprijine prin acțiuni concrete dezvoltarea economiei sociale; Ex: târguri de joburi,
Să includă în caietele de sarcini pentru achizițiile făcute un set de masuri minime cu caracter social.
Avantajele ce genereaza implicarea autorităților și a instituțiilor în economia socială sunt:
Degrevarea bugetelor de asistență socială,
Schimbarea mentalității societății cu privire la muncă și la rolul persoanelor ce provin din grupuri vulnerabile,
O implementare eficientă a politicilor UE.
Societatea civilă
Societatea civilă pentru dezvoltarea economiei sociale poate face:
Să promoveze conceptul economiei sociale prin încurajarea înființării de întreprinderi sociale;
Să colaboreze cu autoritățile publice în activități/proiecte/parteneriate menite să contribuie la dezvoltarea economiei sociale,
Să apere principiul solidarității și al responsabilității sociale,
Să utilizeze fondurile structurale, în special Fondul Social European, în vederea dezvoltării și consolidării economiei sociale.
Avantajele societatii civilă ca urmare a dezvoltării economiei sociale sunt:
Dezvoltarea economiei sociale atrage după sine îmbunătățirea serviciilor de interes general și contribuie astfel la creșterea nivelului de trai al comunităților locale,
Creșterea gradului de implicare a societății civile conduce la rezolvarea mai multor probleme de ordin social;
Sursele financiare ce provin din activitatea întreprinderilor sociale deschid noi oportunități de consolidare și dezvoltare pentru entitățile din zona societății civile;
Prin utilizarea noilor surse de finanțare, organizațiile societății civile capătă o mai mare autonomie financiară și independență față de autoritățile publice;
Cresc oportunitățile de inovare;
Se stimulează dezvoltarea durabilă și implementarea eficientă a politicilor/strategiilor europene.
Mediul economic
Mediul economic pentru dezvoltarea economiei sociale poate face:
Să încurajeze înființarea de întreprinderi sociale/să vină în sprijinul celor deja înființate
Să includă în strategiile de Corporate Social Responsibility măsuri care pot contribui direct sau indirect la dezvoltarea economiei sociale;
Să țină cont, în dosarele de achiziții pe care le realizează, de implicarea socială a furnizorului;
Să colaboreze cu autoritățile publice și societatea civilă în proiecte care contribuie la dezvoltarea economiei sociale;
Să participe, alături de stat, la constituirea unui fond de garantare pentru microcreditele care se acordă pentru înființarea și dezvoltarea de întreprinderi sociale;
Să externalizeze anumite servicii sau activități rutiniere către entități care activează în zona economiei sociale.
Avantajele mediului economic ca urmare a dezvoltării economiei sociale sunt:
Dezvoltarea economiei sociale contribuie la reducerea sărăciei, crește nivelul de trai al comunităților locale și, pe cale de consecință, duce la creșterea consumului de produse/servicii;
Implicarea companiilor în activități concrete cu caracter social dezvoltă un nou tip de antreprenoriat – antreprenoriatul responsabil – și creează un mediu de afaceri etic;
Antreprenoriatul responsabil și etic atrage și loializează categorii noi de consumatori, contribuind, totodată, și la motivarea angajaților companiilor.
Activitatile Incubatorului
Proiectul se încadrează în obiectivele axei prioritare 6: Promovarea incluziunii sociale din cadrul POSDRU 2007 – 2013, deoarece dorește să ofere un set integrat de intervenții, într-o perspectivă transnațională, care contribuie la combaterea excluziunii sociale și a discriminării și oferă oportunități de șanse egale și de egalitate de gen.
Proiectul dorește să prezinte conceptul de economie socială prin prisma experienței altor state membre ale UE, în România, economia socială fiind un concept nou. Din pricina acestui lucru organizațiile care lucrează în domeniul social nu cunosc semnificațiile conceptului, de asemenea, neexistând există nici legislație adecvată acestui concept.
Activitățile proiectului vin în sprijinul celor menționate mai sus prin oferirea unui tablou de ansamblu, la nivel local în ceea ce ce privește economia socială, precum și prin studierea poziționării optime a conceptului pe piața locală, economia socială fiind un lucru mai puțin cunoscut de actorii locali din Romania atât la nivel național cât și local.
Obiectivul general al proiectului îl constituie dezvoltarea economiei sociale prin crearea unor întreprinderi sociale în vederea integrării și reintegrării pe piața muncii a persoanelor care provin din grupul țintă.
Grupul țintă este format din persoane care aparțin grupurilor vulnerabile: persoane care se află în șomaj de lungă durată, persoane cu venituri mici, persoane de etnie romă, persoane cu dezabilități, etc.
Conform legislației din România există o categorie de „întreprinderi protejate”, acestea fiind întreprinderile care au ca angajați persoane care provin din grupuri vulnerabile. Numărul acestor tipuri de întreprinderi este foarte mic și fluctuant deoarece nu supraviețuiesc foarte mult pe piața competitivă din regiune. Întreprinderile protejate sunt considerate numai acele organizații care au angajați persoane cu handicap. Legislația din România nu consideră întreprindere protejată organizațiile care angajează șomeri de lungă durată, rommi etc.
În acest sens, proiectul dorește să promoveze, prin înființarea întreprinderilor sociale, dezvoltarea abilităților antreprenoriale ale persoanelor care provin din grupuri vulnerabile, în special prin crearea unui nou serviciu denumit incubator de întreprinderi sociale ce are rolul de a asista o perioadă de timp întreprinderile create în cadrul proiectul prin oferirea de know how din partea experților implicați în proiect.
Unul dintre cele mai importante câștiguri pe care proiectul le oferă este constituit în primul rând din crearea unor noi idei de afaceri, adaptate contextului economic local, afaceri considerate inovative în primul rând datorită faptului că acestea nu numai că sunt demarate și efectuate de către persoane care provin din grupuri vulnerabile, dar utilizează de asemenea ca și angajați, tot persoane care provin din aceste grupuri vulnerabile. În plus este important de menționat faptul că profitul rezultat din funcționarea acestor afaceri, se va utiliza pe de o parte, atât pentru dezvoltarea acestora (acest lucru va genera locuri de muncă, incluziune socială, venituri mai mari), precum și pentru rezolvarea unor probleme sociale locale.
În cadrul întregului proiect sunt realizate, din partea personalului angajat în activitățile proiectului:
• consiliere și acordare de asistență individualizată pentru persoanele defavorizate, selectate atent prin publicitatea facuta serviciului la nivel local si prin concertarea cu serviciile publice și cu administrația publică; • selecționarea unui număr de 12 persoane, cărora li se vor propune acțiuni de incubare de întreprinderi, focalizate pe de o parte, asupra adaptării sau readaptării competențelor, comportamentelor legate de proiectul antreprenorial definit și pe de altă parte, pe elementele particulare ale unei întreprinderi sociale, din punct de vedere juridic și administrativ. Aceste tipuri de acțiuni prevăd: formare “la locul de muncă”, pentru ca beneficiarii să se poata dezvolta în cadrul întreprinderii respective, cu programare de personam și tutoring, start-up sau spin-off ale unor activități social-antreprenoriale noi și respectiv autonome, prin prisma valorizării unor idei antreprenoriale ale beneficiarilor și a realizarii unor forme de susținere a proiectelor individuale.
Incubatoare de afaceri sociale pentru regiunea Bucuresti – Ilfov
Durata proiectului este de 1,5 ani in perioada iunie 2009 – august 2010.
Grupul tinta: Persoane cu dizabilitati fizice sau mintale, persoane provenind din familii numeroase sau monoparentale, persoane apartinând grupurilor etnice minoritare, persoane fara educatie sau pregatire profesionala, femei, persoane dependente de droguri sau alcool, victime ale violentei în familie, persoane afectate de boli care le influenteaza viata profesionala si sociala, imigranti, refugiati, persoane care traiesc din venitul minim garantat, persoane care traiesc în comunitati izolate, victime ale traficului de persoane, persoane afectate de boli ocupationale.
Obiectiv general este de-a dezvolta economia sociala in Romania în vederea integrarii si reintegrarii pe piata muncii a persoanelor dezavantajate/vulnerabile.
Obiectivele specifice ale incubatorului sunt:
1. Analiza necesitatilor si a resurselor / oportunitatilor din regiunea de implementare a proiectului;
2. Promovarea economiei sociale prin cointeresarea tuturor actorilor locali;
3. Infiintarea unui incubator de întreprinderi sociale;
4. Derularea unor programe-pilot prin întreprinderi sociale.
Activitatile proiectului sunt:
1. Analiza potentialului de înfiinare a întreprinderilor de tip social în regiunea Bucuresti-Ilfov.
Cercetare amanuntita a pietei, identificarea nivelelor de piata în care se pot dezvolta afaceri, analiza gradului de interes al persoanelor vulnerabile fata de acest tip de ocupare.
2. Seminarii informative-formative
Actorii sociali locali – comunitati, autoritati, reprezentanti ai mediului economic, sindicate, ONG-uri, mass-media, etc – vor fi invitati sa participe la 6 seminarii în cadrul carora va fi prezentat pe larg conceptul de “economie sociala”.
3. Infiintarea unui incubator de întreprinderi sociale:
formarea unui grup restrâns de formatori antreprenoriali;
Elaborarea unui model de incubator croit pentru nevoile specifice întreprinderilor din economia sociala.
4. Experimentarea serviciului; derularea de proiecte-pilot:
consilierea unui grup cât mai mare de persoane defavorizate;
selectia unui grup restrâns de persoane, pentru crearea de întreprinderi sociale focalizate pe adaptarea de competente si pe elementele juridice si administrative distinctive ale întreprinderilor sociale.
5. Organizarea unei conferinte pentru prezentarea serviciilor incubatorului si a noilor activitati antipice economiei sociale.
Proiectul in cifre:
2.000 de persoane intervievate – manageri de întreprinderi din Bucuresti-Ilfov si persoane apartinând grupurilor vulnerabile;
500 de rapoarte de cercetare diseminate în rândul actorilor sociali;
6 seminarii de informare/formare în domeniul economiei sociale;
300 de persoane familiarizate cu noul concept introdus de proiec;t
1 incubator de întreprinderi sociale;
4 experti formati în domeniul economiei sociale (coordonatori ai activitatii incubatorului);
100 de persoane consiliate – persoane apartinând grupurilor vulnerabile;
12 persoane selectate (din cele 100 consiliate) pentru gestionarea a 4 întreprinderi-pilot;
Proiecte pentru romi
Obiectivul general al proiectului este acela de a crește capacitatea de a realiza o dezvoltare locală durabilă și inclusivă la nivelul comunităților locale, inclusiv a populației de etnie romă din întreaga țară.
Prin acest proiect dorim sa se dezvolte capacitatea, competențele, cunoștințele, stima de sine și să oferim suport social pentru 20.000 persoane care aparțin grupurilor vulnerabile, astfel încât să se crească șansele acestor persoane de a participa în economia socială și de a se integra și menține pe piața muncii. Acestea se vor realiza prin următoarele obiective specifice:
asigurarea de formare profesională, pregătire antreprenorială și dezvoltare personală pentru membrii grupurilor vulnerabile în vederea integrării pe piața muncii;
dezvoltarea serviciilor sociale de suport pentru membrii grupurilor vulnerabile, astfel încât aceștia să se poata integra și menține pe piața muncii;
promovarea la nivelul comunităților locale a unor politici de dezvoltare locală care să ia în considerare asigurarea accesului grupurilor vulnerabile la bunuri și servicii publice la același nivel cu populația majoritară și crearea de oportunități de integrare socială pentru grupurile vulnerabile;
asigurarea de pregătire în domeniul serviciilor sociale de suport pentru incluziunea socială pentru specialiștii din organizații publice sau private care oferă asistență și susțin interesele grupurilor vulnerabile.
În cadul proiectului se vor iniția, consolida, susține și promova 50 de structuri ale economiei sociale dezvoltate de grupurile vulnerabile, ca instrument flexibil și durabil pentru dezvoltarea economică, crearea de bunăstare și de locuri de muncă la nivel local. Acestea se vor realiza prin următoarele obiective specifice:
stimularea implicării în economie a asociațiilor și fundațiilor, prin facilitarea parteneriatului public – privat în domeniul economiei sociale, prin oferirea de consultanță, informare și oportunități pentru schimb de experiență și promovare în domeniul economiei sociale; dezvoltarea și promovarea unor activități generatoare de venit la nivel de comunități locale, activități care ajută membrii grupurilor vulnerabile să se integreze sau să se reintegreze pe piața muncii și care contribuie la bunăstarea comunității;
dezvoltarea și promovarea unor activități generatoare de venit la nivel de comunități locale, activități care ajută membrii grupurilor vulnerabile să se integreze sau reintegreze pe piața muncii și care contribuie la bunăstarea comunității;
facilitarea parteneriatului public – privat în domeniul economiei sociale, facilitarea cooperării dintre organizații în domeniul economiei sociale și facilitarea comunicării și cooperării dintre reprezentanți ai diferitelor grupuri vulnerabile și dintre grupurile vulnerabile și comunitățile în care traiesc;
pregătirea antreprenorială în domeniul economiei sociale pentru membrii grupurilor vulnerabile și ai organizațiilor care susțin interesele acestora.
Grupul țintă cãruia se adreseaza este format din 20.420 de persoane, dintre urmãtoarele categorii:
20.000 persoane inactive, precum și persoane care cautã oportunitãți și suport pentru a-și menține și dezvolta abilitãțile și calificãrile profesionale și antreprenoriale, pentru a se integra pe piața muncii și care în același timp aparțin unuia sau mai multora dintre urmãtoarele grupuri vulnerabile:
9.800 de persoane de etnie romă supuse excluziunii sociale;
7.000 de persoane aflate în detenție, care se pregătesc pentru eliberare sau care nu beneficiază de suport din partea familiei sau a comunității din afara penitenciarului și care caută să desfășoare activități de muncă în timpul detenției și persoane anterior aflate în detenție care se află în căutarea unui loc de muncă;
1.200 de persoane dependente de droguri, care au urmat un tratament de dezintoxicare în clinici de specialitate sau comunități terapeutice și care au nevoie de suport pentru reintegrarea socială;
de femei victime ale violenței în familie, care au nevoie de suport pentru întreținerea unei familii;
de tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție a copilului și care se află în căutarea unui loc de muncă.
370 specialiști în domeniul incluziunii sociale care oferã asistențã și susțin interesele grupurilor vulnerabile:
75 lucrători sociali, 75 asistenți comunitari
75 mediatori familiali, 75 mediatori sanitari
40 de specialiști și 30 de formatori implicați în economia socială
50 de manageri ai întreprinderilor sociale susținute prin intermediul proiectului – au nevoie de formare, asistențã tehnicã și de o rețea naționalã de expertizã.
Relevanța proiectului față de nevoile grupurilor țintă
Proiectul se bazeazã pe o abordare integratã care ține seama de faptul cã adesea o persoanã vulnerabilã se confruntã cu o serie de probleme economice și sociale în funcție de care, la un moment dat, poate fi încadratã în mai multe grupuri vulnerabile (ex. persoane aflate în detenție pot fi dependente de droguri, victime ale violenței în familie pot fi și persoane de etnie romã, etc.). Recunoaștem astfel faptul cã problemele grupurilor vulnerabile, pentru a putea fi rezolvate eficient, nu pot fi abordate separat unele de altele.
Acest proiect va asigura corelarea dintre necesitãțile pieței muncii și formarea persoanelor care nu sunt ocupate (se pornește de la cercetarea nevoilor și resurselor comunitãților locale, rezultatele cercetãrii fiind folosite în planificarea activitãților de formare și de dezvoltare a întreprinderilor sociale).
Proiectul oferã suport pentru integrarea, dar și pentru menținerea pe piața muncii, pentru inițierea și dezvoltarea de întreprinderi sociale.
În cadrul proiectului vor fi sprijinite persoanele aparținând grupurilor vulnerabile prin creșterea șanselor lor de a se integra pe piața muncii și de a participa în economia socialã. Membrii grupurilor vulnerabile sunt implicați în activitãți de înființare de întreprinderi sociale, formare profesionalã și antreprenorialã, motivare și suport pentru integrarea și menținerea pe piața muncii. Astfel de activitãți contribuie și la dezvoltarea și bunãstarea întregii comunitãți și reduc lipsa de încredere și excluziunea socialã a membrilor grupului țintã.
Integrarea în activitãți de muncã ce contribuie la o dezvoltare durabila a comunităților, bazată pe respectul față de diversitatea sociala și resursele naturale poate contribui eficient la reintegrarea sociala a grupurilor vulnerabile vizate în acest proiect prin:
formarea, dezvoltarea și consolidarea unor deprinderi și resurse de viață independentă și a unei atitudini pozitive și responsabile față de propria persoana, familie și comunitate
dezvoltarea unor rețele de suport social la nivel de comunitate
susținerea familiei ca factor principal în integrarea socială
Specialiștii în domeniul incluziunii sociale beneficiazã de programe de formare specifice (inclusiv în domeniul TIC) și de o rețea nationalã (pentru schimb de experiențã și modele eficiente de servicii și politici locale), care contribuie la creșterea capacitãții lor de a oferi servicii sociale și de a promova politici eficiente de susținere a integrãrii și menținerii pe piața muncii a membrilor grupurilor vulnerabile și pentru reducerea discriminarii.
Managerii întreprinderilor sociale sprijinite în cadrul proiectului beneficiazã de formare antreprenorialã și în domeniul TIC, dar și de asistențã, informare și consultanțã pentru inițierea și dezvoltarea unor întreprinderi sociale. Managerii beneficiazã de schimb de experiența și modele eficiente prin intermediul unei rețele naționale.
Acest proiect promoveazã principiul parteneriatului.
Proiectul va fi implementat la nivel național și va asigura implicarea în realizarea sa a unor autoritãți centrale și organizații ale societãții civile care au experiențã și expertizã relevante. La nivelul comunitãților locale este încurajatã cooperarea dintre autoritãțile publice, ONG-uri și mediul de afaceri prin stimularea parteneriatului public – privat în domeniul economiei sociale.
Durata proiectului: 36 de luni (01 iunie 2009 – 31 mai 2012)
Bugetul proiectului: Valoarea totală a proiectului este de 13.600.000 lei, din care:
11.015.592 lei ontribuția comunitară
2.312.408 lei contribuția publică națională
272.000 lei ontribuția Agenției Naționale pentru Romi
Grup țintă (1):
9.800 de persoane de etnie romă supuse excluziunii sociale
7.000 de persoane aflate în detenție, care se pregătesc pentru eliberare sau care nu beneficiază de suport din partea familiei sau a comunității din afara penitenciarului și care caută să desfășoare activități de muncă în timpul detenției și persoane anterior aflate în detenție care se află în căutarea unui loc de muncă
1.200 de persoane dependente de droguri, care au urmat un tratament de dezintoxicare în clinici de specialitate sau comunități terapeutice și care au nevoie de suport pentru reintegrarea socială
de femei victime ale violenței în familie, care au nevoie de suport pentru întreținerea unei familii
de tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție a copilului și care se află în căutarea unui loc de muncă
Grup țintă (2):
75 lucrători sociali, 75 asistenți comunitari
75 mediatori familiali, 75 mediatori sanitari
40 specialiști și 30 formatori implicați în economia socială
50 manageri ai întreprinderilor sociale susținute prin intermediul proiectului
Activitățile proiectului sunt:
Management
Cercetare
Promovarea economiei sociale la nivel de comunități locale – informarea publicului – consultarea comunității – promovarea de politici
Incubator de întreprinderi sociale – formare și asistență în economia socială – bursa întreprinderilor sociale – facilitarea parteneriatului – rețea națională de întreprinderi sociale
Implicarea persoanelor vulnerabile în activități de muncă – formare pentru specialiști în domeniul incluziunii sociale – calificare profesională – suport pentru muncă
Managementul proiectului
Responsabil este Agenția Națională pentru Romi.
Echipa de management asigură coordonarea activităților, punerea în practică a graficului de implementare a activităților, redactarea rapoartelor de activitate, evaluarea impactului proiectului, precum și eficiența utilizării resurselor proiectului.
Comitetul Director este structura formată din reprezentanții partenerilor în cadrul proiectului „Participarea grupurilor vulnerabile în economia socială”, fără personalitate juridică, cu rol decizional strategic în procesul de implementare a proiectului, constituit în conformitate cu prevederile Acordului de parteneriat.
Rezultatele sunt:
Proces decizional
Reuniuni lunare
Regulament de Organizare și Funcționare
Secretariat permanent
Cod de conduită
Cercetarea
Responsabil este Fundația Reformei Justiției Penale.
Obiectivul este de-a sprijini Agenția Naționala pentru Romi în stabilirea principiilor, instrumentelor și a cadrului legal privind economia socială în România, în vederea asigurării premizelor incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile supuse marginalizării.
Activitatea de cercetare a fost desfășurată în perioada 1 martie – 31 mai 2010, de către 5 experți cercetători selectați de către partenerul Fundația Reforma Justiției Penale, responsabil de realizarea acestei activități.
Rezultatele sunt:
sinteză a politicilor publice existente în domeniul economiei sociale în țările Uniunii Europene;
sinteză a politicilor publice din România în domeniul incluziunii sociale a grupurilor vulnerabile;
Organizarea a 45 focus-grupuri în 3 regiuni majore de implementare a proiectului (câte 3 focusgrupuri/fiecare grup vulnerabil/zonă);
Organizarea a 12 focus-grupuri în 3 regiuni majore de implementare a proiectului (câte 4 focusgrupuri/fiecare zonă);
propunere legislativă în scopul creării unor facilități pentru angajatorii publici și privați care determină integrarea pe piața muncii a persoanelor aparținând grupurilor vulnerabile;
Rezultatele acestei cercetări vor fi publicate într-un raport distribuit la nivel național.
Promovarea economiei sociale la nivelul comunităților locale
Responsabil este Agenția Națională pentru Romi.
Obiectivul este de-a crește conștientizarea și informarea cetățenilor, a mass-media, a autorităților publice, a mediului de afaceri și reprezentanților societății civile.
informarea publicului si a potențialilor ofertanți publici sau privați de locuri de muncă din comunitățile locale, în legătura cu beneficiile și riscurile economice și sociale ale implicării în muncă și integrării sociale a membrilor grupurilor vulnerabile:
Distribuirea documentelor promoționale în cele 30 de comunități locale
Organizarea de grupuri de lucru și întâlniri de consultare cu autoritățile publice locale, ONG și mediul de afaceri, liderii locali și populația din comunitate;
consultarea comunității și a experților proiectului în domeniul dezvoltării durabile pentru identificarea unor politici locale inclusive:
Organizarea unui grup de lucru pentru elaborarea ”Planului de măsuri pentru promovarea economiei sociale” în vederea includerii componentei de dezvoltare durabilă pentru comunitățile de romi în cadrul Strategiei de Dezvoltare Locală;
promovarea politicilor locale rezultate din procesul de consultare prin intermediul unor parteneriate comunitare:
Încheierea unui acord de parteneriat între Agenția Națională pentru Romi, primărie și factorii interesați să sprijine întreprinderile sociale înființate prin proiect și să promoveze politici de incluziune socială la nivelul comunității.
Incubatorul de întreprinderi sociale
Formare și asistență în economia socială
Responsabili: Asociația GRADO, Fundația RAMSES, Asociația Târgoviște spre Europa Obiectiv: Inițierea, consolidarea capacitații, susținerea și promovarea a 50 de structuri ale economiei sociale dezvoltate de grupuri vulnerabile, ca instrument flexibil și durabil pentru dezvoltarea economică și crearea de bunăstare și de locuri de muncă la nivel local
Rezultatele sunt:
Formarea a 120 specialiști în domeniul economiei sociale:
30 formatori
40 specialiști
50 manageri ai întreprinderilor sociale;
Înființarea a 50 de structuri ale economiei sociale și crearea a 500 de locuri de muncă.
Bursa întreprinderilor sociale
Bursă neoficială, unde sunt înscrise structurile economiei sociale care aleg să apeleze la o astfel de formă de atragere de resurse financiare.
Responsabil este Fundația Reformei Justiției Penale.
Obiectivul este de-a:
Oportunități pentru „investitorii” interesați în susținerea afacerilor care aduc beneficii sociale;
Mobilizarea resurselor necesare pentru dezvoltarea structurilor economiei sociale;
Cultivarea responsabilității întreprinderilor beneficiare față de „investitori” și față de public.
Rezultatele sunt:
Identificarea surselor de finanțare pentru inițierea și dezvoltarea activităților generatoare de venit pentru întreprinderile sociale.
Facilitarea parteneriatului
Responsabili sunt Agenția Națională pentru Romi, Asociația GRADO, Fundația RAMSES si Asociația Târgoviște spre Europa.
Obiectivul este de-a stimula implicărea în economie a asociațiilor și fundațiilor, prin facilitarea parteneriatului public – privat în domeniul economiei sociale, prin oferirea de consultanță, informare și oportunități pentru schimb de experiența și promovare în domeniul economiei sociale.
Rezultatele sunt:
Înființarea a 50 de parteneriate public – private în cele 30 de comunități locale;
Implicarea a 15 asociații și fundații în economia socială.
Rețeaua națională de întreprinderi sociale
Responsabili sunt Agenția Națională pentru Romi, Asociația GRADO, Fundația RAMSES si Asociația Târgoviște spre Europa.
Obiectivul este de-a facilita comunicarea dintre membrii rețelei, promovarea întreprinderilor sociale înființate în cadrul proiectului și schimbul de modele metodologii și practici eficiente la nivel național.
Rezultatul este de-a organiza 2 conferințe și 2 târguri, la care vor participa întreprinderile sociale înființate în cadrul proiectului cu produse proprii.
Implicarea persoanelor vulnerabile în activități de muncă
Program de formare pentru specialiști în domeniul incluziunii sociale
Responsabili in acest program sunt doua asociatii, si anume: Asociația GRADO si Asociația Transcena.
Obiectivul este asigurarea de pregătire în domeniul serviciilor sociale de suport pentru incluziunea socială pentru specialiștii din organizații publice sau private care oferă asistență și susțin interesele grupurilor vulnerabile.
Rezultatele sunt:
300 de specialiști formați în domeniul incluziunii sociale fomati din:
75 lucrători sociali
75 asistenți comunitari
75 mediatori familiali
75 mediatori sanitari
Program de calificare profesională
Responsabili sunt: Asociația Târgoviște spre Europa si Fundația RAMSES.
Obiectivul este de-a dezvolta competențele personale și profesionale ale grupurilor vulnerabile țintă și pregătirea acestora în vederea participării directe la economia socială locală, integrării și menținerii pe piața muncii.
Rezultatele sunt:
Calificarea/recalificarea profesională a membrilor grupurilor vulnerabile, si anume:
1.800 participanți la cursurile de calificare, dintre care:
60% (1.080 persoane) obțin certificate de absolvire.
Program suport pentru muncă
Responsabilul este Asociația Transcena.
Obiectivul este de-a acorda servicii de consiliere pentru motivarea pentru muncă, de formarea unor abilități specifice legat de obținerea și menținerea locului de muncă și de suport social pentru depășirea diverselor obstacole specifice pe care membrii grupurilor vulnerabile le întâlnesc în procesul de integrare pe piața muncii
Rezultate:
20.000 de persoane aparținând grupurilor vulnerabile consiliate de către cei 300 specialiști formați în domeniul incluziunii sociale:
9.800 persoane de etnie romă
7.000 deținuți
1.200 de persoane dependente de droguri
de femei victime ale violenței în familie
1.000 de tineri peste 18 ani care părăsesc sistemul instituționalizat de protecție a copilului și care se află în căutarea unui loc de muncă.
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Proiectelor de Succes Implementate In Perioada 2007 2013 (ID: 136111)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.