Analiza Proiectelor de Investitii In Mediu Incert

CAPITOLUL III

ANALIZA EFICIENȚEI UNUI PROIECT DE INVESTIȚII

LA S.C.ELECTRIFICARE CFR

3.1. Descrierea proiectului de investiții

Circuitul informațional cuprinde drumul pe care îl parcurge informația din momentul apariției unui eveniment și până când pe baza cunoașterii lui se declanșează un nou eveniment.

O secțiune prin acest circuit informațional formează un flux informațional.

Fluxul informațional reprezintă cantitatea de informații care circulă între două puncte ale grafului organizațional, având: destinație, conținut, sens și fregventa bine stabilite.

Proiectul de investiții analizat își propune reașezarea sistemului informațional pe baze informatice, cu ajutorul tehnicii moderne de calcul, ținând cont că actualul sistem informațional folosit în cadrul Electrificare CFR S.A. este unul depășit moral și fizic. Pe de altă parte, prin creșterea vitezei de transmitere a datelor, se va da o altă nota de eficiența procesului decizional.

Din punct de vedere al locului unde iau naștere, fluxurile informaționale care vor fi puse pe baze informatice se clasifica în:

a) fluxuri informaționale interne;

b) fluxuri informaționale externe.

a) Fluxurile informaționale interne ce vor fi puse pe baze informatice asigura circulația informației între diferite compartimente ale structurii organizatorice din interiorul unității economice și între diferite persoane din cadrul compartimentelor funcționale, în vederea fundamentării deciziilor.

Acestea sunt:

-fluxuri informaționale orizontale: asigura schimbul reciproc de informații între diferite compartimente ale structurii organizatorice, așa cum rezultă din figura următoare:

-fluxuri informaționale verticale, ce pot fi ascendente sau descendente.

Fluxurile verticale ascendente asigura circulația informației de la sistemul operativ la sistemul de conducere în etapa de informare a acestuia. Fluxurile informaționale verticale descendente asigura circulația informațiilor de la sistemul conducător către sistemul condus, în etapa de transmitere a deciziilor.

-fluxuri informaționale oblice, ce se stabilesc între posturi și compartimente situate pe niveluri ierarhice diferite între care nu există relații de subordonare nemijlocită.

b) Fluxurile informaționale externe pot fi de două feluri:

-orizontale: ce asigură circulația informației între filiale similare din țară.

-verticale: asigura circulația informațiilor între unitatea economică și organele ierarhice superioare și pot fi ascendente și descendente

Pentru informatizarea acestor fluxuri informaționale și deoarece Microsoft nu mai oferă asistența tehnică pentru Windows XP, se impune ca fiind utilă suplimentarea cu un număr de 40 calculatoare împreună cu toate accesoriile de rigoare (imprimante, CD-ROM, fax-modem), calculatoare pe care să se poată instala noile programe Windows. Aceste calculatoare vor fi amplasate în toate compartimentele funcționale ale firmei unde calculatoarele sunt perimate fizic și moral și vor fi interconectate între ele printr-o rețea. Din punct de vedere conceptual, se recomanda rețeaua bazată pe strategia "client-server", în care un PC este dotat hardware și software ca să funcționeze ca file-server sau network server. Accesul la informațiile stocate se va face în limita responsabilităților fiecărui operator în parte.

Prin topologia unei rețele se înțelege modul de amplasare a stațiilor de lucru (WS = Work Station) față de suportul de comunicație și față de File-Server (FS).

3.2. Prospectarea pietii tehnicii moderne de calcul

În acest scop, se traversează două etape distincte pentru alegerea furnizorilor:

-identificarea potențialilor furnizori;

-trimiterea unei cereri de oferta către aceștia.

Pe măsură ce sistemele de calcul devin din ce în ce mai populare și mai căutate, locurile de unde pot fi achiziționate s-au înmulțit. La ora actuală se poate cumpăra un calculator din următoarele locuri:

-de la distribuitorii de calculatoare (dealerii) și reprezentantele de firme;

-din magazinele de profil electronic;

-din micile magazine de accesorii, piese și echipamente de tehnică de calcul;

-de la firmele care asamblează calculatoare.

Eventualilor furnizori li se trimite o cerere de ofertă; în alegerea furnizorului cu care se va face tranzacția, vor fi luate în calcul următoarele criterii:

-compararea bazată pe preț;

-compararea bazată pe reputația furnizorului;

-compararea bazată pe condițiile de garanție și service;

-compararea bazată pe costurile de exploatare.

3. 3. Testarea calculelor privind eficiența investiției în modernizarea sistemului informațional la S.C. Electrificare CFR S.A.

În urma analizării ofertelor primite de la firmele specializate, conducerea firmei a selectat două variante care trebuiesc studiate mai amănunțit pentru se stabili care din ele este mai avantajoasă.

Prima variantă reprezintă oferta primită de la firma Delta Computers Giurgiu,în valoare de 180.000 lei iar cea de-a doua reprezintă oferta firmei Soft Sistem București, în valoare de 160.000 lei.

Proiectul de investiții este amortizabil în 5 ani în cote egale.

1.Valoarea actualizată netă

Știind că rata de actualizare este de 10%, principalele caracteristici ale celor două variante sunt prezentate în tabelul urmator:

Varianta 1

Varianta2

CFi=Pni+Ai

Amortismentul se deteremină potrivit sistemului liniar de amortizare:

Ai=I/Dn=180000/5=36000anual pentru V1

=160000/5=32000 annual pentru V2

VAN1=

VAN2=

Folosind tabelele matematice, rezultă:

VAN1=180306,8-180000=306,8lei

VAN2=161715-160000=1715 lei

În ambele variante VAN›0 deci proiectele de investiții conduc la creșterea valorii societății și pot fi acceptate.

2.Indicele de rentabilitate

Criteriul indicelui de rentabilitate se folosește, de regulă, atunci când două sau mai multe proiecte de investiții becesită alocări de fonduri inițiale inegale.

sau IR=

Aplicăm formula de calcul a indicelui de rentabilitate în cazul celor două variante pentru proiectul de investiții, știind că :

Varianta 1

Varianta 2

Pentru varianta 1, avem:

IR1=

Deci varianta 1 de investiție este fezabilă.

Pentru varianata 2, avem:

IR2=

Deci și varianta 2 a proiectului de investiții este fezabilă.

Deoarece V1›V2 rezultă ca firma va opta în favoarea variantei 1.

3.Rata internă de rentabilitate

Varianta 1

-valoarea proiectului 180.000 lei

– durata de realizare a proiectului -5 ani

-investiția asigură un profit net anual de 24000 lei

– se folosește sistemul liniar de amortizar

– rata rentabilității realizată de societate este de 12%

– rata de actualizare este de 10%

RIR = r pentru care VAN=0

VAN= ==0

Având în vedere că valoarea reziduală este egală cu 0, relația se mai poate scrie:

VAN= =0

CF=Pn+A

A= I/Dn=180000/5=36000

Cash flow-urile sunt egale șI se determină astfel:

CF=36000+24000=60000

Pentru determinarea RIR se folosesc încercările successive și metoda interpolării liniare.

Dacă r1=19%

VAN1=3460›0

Dacă r2=20%

‹0

VAN2=-2400‹0

Folosind interpolarea liniară:

Știind că VAN= 0, trebuie să se determine ”r”

Deci, RIR= r =19.2%›a=10%→varianta 1 a proiectului de investiții poate fi acceptată

Varianta 2

-valoarea proiectului 160.000 lei

– durata de realizare a proiectului -5 ani

-investiția asigură un profit net anual de 22000 lei

– se folosește sistemul liniar de amortizare

– rata rentabilității realizată de societate este de 12%

– rata de actualizare este de 10%

A= I/Dn=130000/5=32000

Cash flow-urile sunt egale șI se determină astfel:

CF=32000+22000=54000

Pentru determinarea RIR se folosesc încercările successive și metoda interpolării liniare.

Dacă r1=19%

VAN1=5110›0

Dacă r2=20%

›0

VAN2= 1784›0

Folosind interpolarea liniară:

Știind că VAN= 0, trebuie să se determine ”r”

Deci, RIR=r=15,3%›a=10%→ și varianta 2 a proiectului de investiții poate fi acceptată.

4. Termenul de recuperare a investiției

Aplicând datele proiectului nostru de investiție, cu cash flow-uri anuale diferite, avem cele două variante:

Varianta1

În primul an se compară investiția rămasă de recuperat cu casah flow-ul anului următor și se observă că :

Ir1=180000-47000=133000›CF2=50000

În anul al doilea:

Ir2= 180000-97000=83000›CF3=48000

În al treilea an:

Ir3=180000-145000=35000‹CF4=46500

Deci se calculează durata de recuperare:

TR=3 ani și 9 luni

Deci TR1‹Tn(5 ani).

Varianta 2

În primul an se compară investiția rămasă de recuperat cu casah flow-ul anului următor și se observă că :

Ir1=160000-42000=118000›CF2=45000

În anul al doilea:

Ir2= 160000-97000=63000›CF3=43000

În al treilea an:

Ir3=160000-140000=20000‹CF4=41500

Deci se calculează durata de recuperare:

TR=3 ani și 5 luni

Deci TR2‹Tn(5 ani)

Așa cum arată calculele investiția se va recupera mai repede în varianata a doua a proiectului de investiții.

Prin conținutul său, analiza economico-financiară presupune cunoașterea modului în care funcționează un sistem (în cazul nostru SC Electrificare CFR SA ) și stabilirea direcțiilor de acțiune asupra acestuia pentru a-l regla, pentru a-i determina schimbările de stare în concordanță cu obiective parametrizate în timp și spațiu.

La început voi analiza și compara rezultatele obținute pentru indicatorii calculați mai sus alegând varianta cea mai bună, varianta pentru care voi face o analiză economică și financiară mai detaliată.

Valorile indicatorilor pentru cele două variante sunt trecute în tabelul recapitulativ următor:

Analizând comparativ rezultatele prezentate, se observă: indicele de rentabilitate este mai mare în cazul variantei 1, precum și rata internă de rentabilitate. Ceilalți indicatori însă sunt favorabili variantei 2-VAN și termenul de recuperare a investiției.

De aceea, vom calcula și valoarea viitoare netă(VVN) care,folosind același raționament, presupune compararea cash flow-urilor viitoare și costului investiției la puterea de cumpărare de la sfârșitul duratei de viață a investiției.

Valoarea viitoare netă este, de fapt, valoarea actualizată netă capitalizată.

Formula VVN este:

VVN=

Sau: VVN=VAN(1+a)n

Avem deci:

VVN1=306,8x(1+0,1)5=306,8×1,61=493,78

VVN2= 1715x(1+0,1)5=1715×1,61=2761,15

Deci valoarea viitoare netă în varinata 2 este mai bună decât cea a variantei 1.

De aici, se înțelege că varianta cea mai bună este varianta 2 care va aduce venituri mai mari și se va recupera într-un timp mai scurt(3 ani și 5 luni).

CONCLUZII

În orice domeniu: economic, social, cultural – investițiile sunt asociate ideii de dezvoltare. Dezvoltarea oricǎrei societǎți comerciale necesitǎ și investiții corespunzǎtoare. În mod logic, la nivelul economiei naționale, dezvoltarea aparatului de producție și lǎrgirea suportului material al activitǎților social-culturale sunt în dependențǎ directǎ de fondurile de investiții pe care societatea își permite sǎ le aloce într-o anumitǎ perioadǎ.
Dar creșterea economicǎ nu este în funcție numai de volumul investițiilor. Ea este și urmarea modului în care fondurile bǎnești disponibile sunt repartizate pe obiecte concrete, a manierei în care aceste fonduri sunt eșalonate în timp, a felului cum sunt gestionate. Eficiența investițiilor este o condiție la fel de importantǎ, dacǎ nu chiar mai importantǎ, care apare în activitatea economicǎ.

Actul decizional având ca obiect dezvoltarea economicǎ trebuie, întotdeauna, sǎ se motiveze prin direcționǎri precise reieșite din asemenea operații.
Investițiile reprezintǎ suportul material al dezvoltǎrii economico-sociale a țǎrii. Prin ele se asigurǎ sporirea capitalului fix, creșterea randamentului tehnic și economic al celor existente dar și crearea de noi locuri de muncǎ. În acest context, investițiile reprezintǎ elementul decisiv al creșterii economice, al promovǎrii factorilor intensivi, calitativi și de eficiențǎ.
Promovarea progresului tehnic prin investiții trebuie privitǎ din trei puncte de vedere: tehnic, economic și social. Din punct de vedere tehnic investițiile alocate conduc la perfecționarea bazei tehnice a unitǎții economice și în geǎ nu este în funcție numai de volumul investițiilor. Ea este și urmarea modului în care fondurile bǎnești disponibile sunt repartizate pe obiecte concrete, a manierei în care aceste fonduri sunt eșalonate în timp, a felului cum sunt gestionate. Eficiența investițiilor este o condiție la fel de importantǎ, dacǎ nu chiar mai importantǎ, care apare în activitatea economicǎ.

Actul decizional având ca obiect dezvoltarea economicǎ trebuie, întotdeauna, sǎ se motiveze prin direcționǎri precise reieșite din asemenea operații.
Investițiile reprezintǎ suportul material al dezvoltǎrii economico-sociale a țǎrii. Prin ele se asigurǎ sporirea capitalului fix, creșterea randamentului tehnic și economic al celor existente dar și crearea de noi locuri de muncǎ. În acest context, investițiile reprezintǎ elementul decisiv al creșterii economice, al promovǎrii factorilor intensivi, calitativi și de eficiențǎ.
Promovarea progresului tehnic prin investiții trebuie privitǎ din trei puncte de vedere: tehnic, economic și social. Din punct de vedere tehnic investițiile alocate conduc la perfecționarea bazei tehnice a unitǎții economice și în general a societǎții; sub aspect economic, investițiile contribuie la creșterea volumului producției realizate și implicit vor duce la o creștere uneori considerabilǎ a indicatorilor de eficiențǎ economicǎ; iar sub aspect social prin investiții se asigurǎ creșterea nivelului de trai, ușurarea muncii depuse și în general, creșterea eficienței sociale. Toate acestea sunt posibile ca urmare a faptului cǎ prin investiții se asigurǎ mecanizarea, automatizarea și robotizarea proceselor de producție, modernizarea utilajelor existente, crearea de noi mijloace de muncǎ, mai perfecționate, elaborarea de noi tehnologii moderne, crearea și folosirea de noi materiale mai ieftine, etc.
În dezvoltarea economiei naționale au un rol hotǎrâtor în asigurarea modernizǎrii întregii activitǎți economice ca o condiție indispensabilǎ de adaptare a sistemelor tehnice și economice la condițiile de trecere a economiei naționale la o economie de piațǎ, de particiare a țǎrii noastre la relațiile economice internaționale în condiții de concurențǎ și competitivitate. Prin investiții se poate asigura dotarea locurilor de muncǎ cu utilaje performante, perfecționarea proceselor tehnologice, realizarea unor mǎsuri de naturǎ tehnico-organizatoricǎ, extinderea și generalizarea conducerii activitǎții cu ajutorul mijloacelor de prelucrare a datelor.

Prin investiții se asigurǎ creșterea gradului de utilizare a resurselor materiale și de muncǎ ale societǎții, având un rol deosebit de important în dezvoltarea economico-socialǎ a țǎrii, rol pe care l-a avut în toate perioadele istorice pe care le-a parcurs omenirea.
Deciziile de investiții trebuie sǎ fie luate la nivelul unitǎților, adica al agenților economici, în functie de nivelul surselor de finantare ale acestora, precum și de raportul existent între cerere și ofertǎ la produsele respective. În acest caz, statul are drept de decizie numai pentru investițiile finanțate integral sau parțial de la buget și rol de regulator asupra deciziilor individuale prin politica de credite pe care o promoveazǎ. Un rol important pentru activitatea viitoare trebuie sǎ-l capete generalizarea criteriilor de eficiențǎ economicǎ în luarea deciziilor de investiții. Pe viitor, agenții economici vor urmǎri realizarea unor investiții care au o eficiențǎ ridicatǎ, care asigurǎ un grad ridicat de competitivitate pe piața internǎ și externǎ.

Lucrarea cu titlul Analiza proiectelor de investiții în mediu incert am structurat-o în trei capitole, astfel:

În capitolul I intitulat FINANȚAREA INVESTIȚIILOR, am vorbit despre surse de finanțare a investițiilor, cu forme și modalități de creditare și instrumente de creditare.Aici voi aborda elemente legate de etapizarea creditului, indicatorii de evaluare și riscurile de creditare. În continuare am vorbit despre fundamentarea economică a proiectelor de investiții cu decizia de investiții în mediu cert și in mediu incert și probabilistic dar și despre elaborarea documentației tehnico-economică pentru investiții.

În capitolul al doilea cu titlul Analiza principalilor indicatori economico-financiari la S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’- S.A. am făcut o scurtă prezentarea a S.C. ,,Electrificare C.F.R.’’- S.A. și analiza financiară pe ultimii 3 ani.

În ultimul capitol cu tilul ANALIZA EFICIENȚEI UNUI PROIECT DE INVESTIȚII LA S.C.ELECTRIFICARE CFR, am descris proiectul de investiții, care constă în achiziționarea unor calculatoare performante care să completeze numărul celor existente și care voi înlocui, totodată, pe cele uzate moral și fizic, datorită noilor programe Windows.La finalul capitolului, am făcut testarea calculelor privind eficiența investiției în modernizarea sistemului informațional la S.C. Electrificare CFR S.A.

Lucrarea am încheiat-o cu câteva concluzii și puncte de vedere proprii.

BIBLIOGRAFIE

1.Abraham-Frois Gilbert, Economie Politică, Editura Humanitas, București, 1994

2.Antoniu M., Adochiței M., Cristea H., Neagoe I., Dumitrescu D., Ilie V., Finanțele întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București 1993

3.Băbeanu Marin, Microeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2004

4.Harsanzi J.C., Cardinal Welfare, individualistic ethics and interpersonal comparisons of utility, Journal of Political Economy, 1974

5.Heyne Paul, Modul economic de gândire, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991

6.Ilie Dragoș, Creditarea Durabilă, Editura Sitech, Craiova, 2005

7.Mihai Ilie, Mihai Tiberiu Ionut, Trade Finance, Editura Economică, București, 2002

8.Mitu Narcis Eduard, Mitu Ioana Ecaterina, Performanța Întreprinderii pe baza cifrei de afaceri, Tribuna Economică, nr.12/2006

9.Moroșan Iosefina, Analiza Economico-Financiară, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006

10. Negruș Mariana, Plăți și garanții internaționale, Editura ALL, București, 1996

11. Nozick R., Anarchy, Utopic and the State, Basil Blackwell, Oxford 1974,

12.Pene D., Evaluation et prise de controle de l’entreprise. Les Editions d’Organization, Paris, 1999

13.Pîrvu Gheorghe, Economie, manual universitar, Editura Universitaria Craiova, 2001

14.Popescu Vergil, Dumitrescu Maria Ana, Dicționar de termeni și expresii utilizate în tranzacțiile de bursă, Editura Metropol, București, 1994

15.Rawls J., A Theory of Justice, Oxford Univerity Press, Oxford, 1971

16.Sen A., The Standard of Living, Cambridge University Press, Cambridge, 1989

17.Stancu Ion, Finanțe, Editura Economică, București, 1997

18.Stancu Ion, Măsurarea performanței întreprinderii, Economie teoretică și aplicată, nr.1/2006

19.Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, Investiții, Editura Economică, București, 2000

20.Vernimment P., Finance d’entreprise, Analyse et gestion, Ed. Dalloz 4em edition, Paris, 1988

21.W.Behrens, P.M. Hawranek, Manual for the preparation of industrial feasibility studies, ONUDI, 1992

22.William J. Baumol, On taxation and the control of Externalities, The American Economic Review, vol. 62, no.3, june 1972

23.Zaman Gheorghe, Marinela Geamănu, Eficientă Economică, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006

BIBLIOGRAFIE

1.Abraham-Frois Gilbert, Economie Politică, Editura Humanitas, București, 1994

2.Antoniu M., Adochiței M., Cristea H., Neagoe I., Dumitrescu D., Ilie V., Finanțele întreprinderilor, Editura Didactică și Pedagogică, București 1993

3.Băbeanu Marin, Microeconomie, Editura Universitaria, Craiova, 2004

4.Harsanzi J.C., Cardinal Welfare, individualistic ethics and interpersonal comparisons of utility, Journal of Political Economy, 1974

5.Heyne Paul, Modul economic de gândire, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1991

6.Ilie Dragoș, Creditarea Durabilă, Editura Sitech, Craiova, 2005

7.Mihai Ilie, Mihai Tiberiu Ionut, Trade Finance, Editura Economică, București, 2002

8.Mitu Narcis Eduard, Mitu Ioana Ecaterina, Performanța Întreprinderii pe baza cifrei de afaceri, Tribuna Economică, nr.12/2006

9.Moroșan Iosefina, Analiza Economico-Financiară, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006

10. Negruș Mariana, Plăți și garanții internaționale, Editura ALL, București, 1996

11. Nozick R., Anarchy, Utopic and the State, Basil Blackwell, Oxford 1974,

12.Pene D., Evaluation et prise de controle de l’entreprise. Les Editions d’Organization, Paris, 1999

13.Pîrvu Gheorghe, Economie, manual universitar, Editura Universitaria Craiova, 2001

14.Popescu Vergil, Dumitrescu Maria Ana, Dicționar de termeni și expresii utilizate în tranzacțiile de bursă, Editura Metropol, București, 1994

15.Rawls J., A Theory of Justice, Oxford Univerity Press, Oxford, 1971

16.Sen A., The Standard of Living, Cambridge University Press, Cambridge, 1989

17.Stancu Ion, Finanțe, Editura Economică, București, 1997

18.Stancu Ion, Măsurarea performanței întreprinderii, Economie teoretică și aplicată, nr.1/2006

19.Vasilescu Ion, Românu Ion, Cicea Claudiu, Investiții, Editura Economică, București, 2000

20.Vernimment P., Finance d’entreprise, Analyse et gestion, Ed. Dalloz 4em edition, Paris, 1988

21.W.Behrens, P.M. Hawranek, Manual for the preparation of industrial feasibility studies, ONUDI, 1992

22.William J. Baumol, On taxation and the control of Externalities, The American Economic Review, vol. 62, no.3, june 1972

23.Zaman Gheorghe, Marinela Geamănu, Eficientă Economică, Editura Fundației România de Mâine, București, 2006