Analiza Proiectelor cu Finantare Nerambursabila In Domeniul Agriculturii

Analiza proiectelor cu finanțare nerambursabilă în domeniul agriculturii

Cuprins

Introducere

Fondurile nerambursabile în general reprezintă o oportunitate de finanțare a unor proiecte și/ sau investiții dintre care multe nu ar putea fi finanțate în absența acestora.

Atât în perioada de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană, cât și după aderare, România a beneficiat și beneficiază de finanțare prin fonduri comunitare nerambursabile.

Modul în care acestea sunt utilizate reprezintă și va reprezenta un subiect de interes având în vedere că una din condițiile esențiale ale acordării finanțării o reprezintă eficiența cheltuirii fondurilor.

Prezenta lucrare își propune să abordeze finanțarea nerambvursabilă acordată agriculturii românești.

Prima secțiune abordează definirea fondurilor nerambursabile în general și prezentarea contextului European al acordărdării de fonduri nerambursabile în domeniul agriculturii, respective prezentarea obiectivelor și instrumentelor Politicii Agricole Comune.

O secțiune distinct este consacrată fondurilor europene în domeniul agriculturii acordate în România, fiind abordată în acest context necesitatea utilizării de fonduri nerambursabile în agricultură.

O secțiune amplă a lucrării vizează aspect al managementului proiectelor, fiind prezentate particularități ale implementării proiectelor cu finanțare comunitară nerambursabilă.

Scopul acestor secțiuni este acela de a prezenta un cadru comprehensiv pentru cercetarea efectuată.

Având în vedere noutatea reprezentată de LEADER – Axa 4 a PNDR pentru România, particularitățile implementării acestei axe, am optat pentru efectuarea cercetării prin compararea modului de organizare și funcționare a două GAL-uri : GAL ”Sealurile Sultanului” și GAL ”Lider Cluj”.

Stabilirea obiectivelor cercetării presupune precizarea la nivel operațional a informațiilor necesare pentru atingerea scopului.

Obiectivele elaborate în scopul cercetării sunt:

Determinarea gradului de implicare a membrilor GAL în activitatea GAL

Determinarea interesului membrilor GAL în activitatea GAL

Identificarea beneficiilor de a fi membru GAL

Determinarea nivelului de satisfacție a membrilor GAL față de activitatea GAL

Identificarea dificultăților întâmpinate de cele două Grupuri de Acțiune Locală alese

Ipoteza elaborată în scopul prezentei cercetări:

Cu cât fundamentarea Planului de dezvoltare locală este mai solidă cu atât implementarea planului se realizează mai ușor.

Ultima secțiune a lucrării prezintă rezultatele cercetării efectuate la nivelul celor două GAL-uri.

Finantarea nerambursabila

I.1. Definirea fondurilor nerambursabile

Fondurile nerambursabile reprezintă acea categorie de fonduri acordate spre a fi utilizate de un stat, o autoritate, un operator economic, o organizație neguvernamentală fără obligația rambursării sumei primite sau a acordării unui alt tip de prestație sau compensație.

Fondurile nerambursabile pot fi acordate de un stat sau o organizație de state unui alt stat, sau de către un stat operatorilor proprii.

Fondurile nerambursabile pot fi acordate pentru desfășurarea unor activități în vedeea atingerii unor obiective stabilite de către finanțator, în condiții de crize economice în vederea redresării economice, sau chiar în situații bine definite sub formă de ajutoare de stat individuale.

Cea mai mare atenție a fost acordată încă din perioada de pregătire a aderării României la Uniunea Europeană și, în continuare, după aderare, fondurilor europene nerambursabile.

Fondurile europene nerambursabile vizează:

INSTRUMENTE STRUCTURALE:

Fondul European de Dezvoltare Regională;

Fondul Social European;

Fondul de coeziune;

2. FONDURI PENTRU AGRICULTURĂ:

Fondul European Agricol de Dezvoltare Rurală;

Fondul European de Garantare Agricolă;

Fondul European pentru Pescuit;

3. ALTE FONDURI:

Instrumentul European de Vecinătate și Parteneriat;

Fondul European pentru Refugiați;

Fondul European de Returnare;

Fondul European de integrare a Resortisanților Țărilor Terțe;

Fondul Frontierelor Externe etc.

I.2. Fonduri europene desfasurate in agricultura

I.2.1. Politica Agricolă Comună

Scurt istoric

În anul 1957 prin Tratatul de la Roma a fost creată Comunitatea Economică Europeană – precursor al Uniunii Europene – o asociere a șase state europene: Franța, Germania, Italia, Belgia, Olanda și Luxemburg.

În anul 1958 în cadrul Conferinței de la Stresa s-a pus problema necesității de a fluidiza comerțul european cu produse agricole.

În anul 1962 a fost inițiată Politica Agricolă Comună, ca o politică unitară, având ca obiective furnizarea de produse agricole accesibile pentru cetățeni și un nivel de viață corespunzător pentru fermieri.

Perioada 1973-1982 este caracterizată ca perioada politicii prudente a prețurilor, fiind marcată prin introducerea cotelor de producție, care limitau dreptul producătorilor la veniturile garantate în funcție de un nivel maxim al producției.

În anul 1984 Politica Agricolă Comună cade victimă a propriului său succes: fermele devin atât de productive încât produc mai multe alimente decât este necesar. Surplusul este stocat și se ajunge la păstrarea unor ”mulți de alimente”. Sunt luate o serie de măsuri pentru a păstra nivelul producției mai aproape de nevoile pieței.

În anul 1992, Politica Agricolă Comună trece de la sprijinul acordat pieței la sprijinul acordat producătorilor. Sprijinirea prețurilor este eliminată și este înlocuită cu ajutoarele sub forma plăților directe acordate fermierilor. Fermierii sunt încurajați să se orienteze spre acțiuni mai prietenoase cu mediul. Reforma Mac Sharry s-a caracterizat prin reducerea prețurilor la produsele care generau cele mai mari surplusuri, în special, cereale, carne de vită și unt, precum și prin acordarea, către fermieri, a plăților compensatorii stabilite la hectar pentru culturile arabile, și pe cap de animal pentru bovine. Reforma coincide cu Reuniunea Pământului de la Rio care lansează principiul dezvoltării durabile.

Perioada 1999 -2001 s-a caracterizat prin implementarea pilonului II – Dezvoltarea rurală. Măsurile adoptate și implementate în această perioadă au vizat calitatea produselor și a procesului de producție, preocuparea pentru protecția mediului înconjurător, dezvoltarea zonelor rurale sub umbrela politicii de dezvoltare rurală care a devenit al doilea pilon al Politicii Agricole Comune.

În anul 2003, Politica Agricolă Comună acordă sprijin veniturilor. O nouă reformă a Politicii Agricole Comune elimină legătura dintre subvenții și producție. Agricultorii primesc acum o plată sub formă de venit, cu condiția menținerii terenurilor agricole și a respectării principiilor privind protecția mediului, asigurării bunăstării animalelor și a respectării standardelor de siguranță în producerea de alimente.

În anul 2011, o nouă propunere de reformă a Politicii Agricole Comune vizează să întărească competitivitatea sectorului agricol, să promoveze inovația, să combată schimbările climatice și să sprijine crearea de locuri de muncă și creșterea economică în zonele rurale.

În perioada 2011 – 2013, noua reformă a Politicii Agricole Comune, promovează distribuția sprijinului prin plăți directe se va face mai “echitabil” între statele membre și anume decalajul plăților la ha se va reduce gradual față de media plăților directe din UE-27. Devine posibil transferul de sume între cei 2 piloni.

În acest context, P.A.C., ca principal instrument de gestionare a dezvoltării rurale în Uniunea Europeană, are o importanță strategică, așa explicându-se faptul că i-a fost alocată o mare parte din bugetul UE, cu toate că fondurile au scăzut constant în ultimii ani (în prezent, acesta se situează la aproximativ 50%, față de 70% în anii `80).

În jumătate de secol de existență, P.A.C. s-a schimbat semnificativ devenind, dintr-o politică bazată pe subvenționarea producției și protecția piețelor interne față de producătorii non-europeni, o politică  în care subvenția nu mai urmărește  stimularea  producției, ci favorizează dezvoltarea rurală și protejarea mediului. În prezent, P.A.C. este semnificativ reorientată spre atingerea a trei obiective majore: productivitate, competitivitate și sustenabilitate.

I.2.2. Obiectivele Politicii Agricole Comune

Lansată în anul 1962, Politica Agricolă Comună (cunoscută ca CAP – Common Agricultural Policy) reprezintă un parteneriat între agricultură și societate, între Europa și fermierii săi.

Principalele obiective ale Politicii Agricole Comune au vizat încă de la începuturile sale:

Îmbunătățirea productivității agriculturii, astfel încât consumatorii să beneficieze de o aprovizionare stabilă cu produse alimentare la prețuri accesibile;

Asigurarea unui standard de viați rezonabil pentru fermieri;

Politica Agricolă Comună este o politică pentru toate statele membre ale Uniunii Europene care este administrată și finanțată la nivel european din resurse alocate anual în bugetul Uniunii.

Politica Agricolă Comună poate fi descrisă ca având trei dimensiuni: sprijinirea pieței, sprijinirea veniturilor și dezvoltarea rurală. Cele trei dimensiuni sunt interconectate și durabilitatea rezultatelor depinde de capacitatea celor trei dimensiuni de a acționa în mod coordonat.

În ceea ce privește sprijinirea pieței, agricultura este mai dependentă de starea vremii și de condițiile de climă decât multe alte sectoare. Mai mult, în agricultură există un decalaj inevitabil între semnalele cererii și posibilitatea unui răspuns din partea ofertei, iar schimbări minore ale cantităților produse pot avea un efect considerabil asupra prețurilor, consumul nostru de alimente fiind constant în comparație cu alte produse.

În ceea ce privește cea de-a doua dimensiune – sprijinirea veniturilor – plățile directe nu oferă fermierilor numai un venit de bază ci asigură și furnizarea unor bunuri obținute cu respectarea cerințelor privind protecția mediului.

A treia dimensiune o constituie dezvoltarea rurală. Programele naționale (uneori regionale) de dezvoltare sunt elaborate astfel încât să vizeze nevoi specifice și provocări concrete cu care se confruntă zonele rurale.

Cu toate că statele membre își elaborează programele lor pornind de la aceeași listă de măsuri, ele au flexibilitatea de a aborda problemele care reflectă cel mai bine nevoile teritoriului respectiv, specificul economic, precum și condițiile naturale și structurale. De asemenea, ca parte integrantă a programelor de dezvoltare rurală, "abordarea Leader" încurajează colectivitățile locale să abordeze problemele locale specifice.

Acum, după 50 de ani, Uniunea Europeană trebuie să răspundă mai multor provocări în materie de Politică Agricolă Comună:

Securitatea alimentară – la nivel global, producția alimentară va trebui să se dubleze pentru a hrăni o populație de 9 miliarde de oameni în anul 2050;

Modificările climatice și managementul resurselor naturale;

Identificarea zonelor rurale la nivelul Uniunii Europene și menținerea funcțională a economiei rurale.

I.2.3. Finanțarea Politicii Agricole Comune

În ceea ce privește finanțarea Politicii Agricole Comune, așa cum se procedează pentru toate politicile Uniunii Europene, este stabilit un buget maxim, alocat pentru o perioadă de șapte ani. Aceasta asigură atât un plafon al cheltuielilor cât și o predictibilitate pentru fermieri în ceea ce privește fondurile disponibile. Reformele succesive operate asupra Politicii Agricole Comune au îmbunătățit eficiența și eficacitatea instrumentelor disponibile. Treptat cele mai puțin eficiente instrumente au fost înlocuite cu instrumente eficiente, permițând astfel Politicii Agricole Comune să răspundă cât mai bine nevoilor fermierilor și cerințelor și nevoilor consumatorilor.

Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură:
 

– FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă – pentru finanțarea măsurilor de marketing
 

– FEAmaxim, alocat pentru o perioadă de șapte ani. Aceasta asigură atât un plafon al cheltuielilor cât și o predictibilitate pentru fermieri în ceea ce privește fondurile disponibile. Reformele succesive operate asupra Politicii Agricole Comune au îmbunătățit eficiența și eficacitatea instrumentelor disponibile. Treptat cele mai puțin eficiente instrumente au fost înlocuite cu instrumente eficiente, permițând astfel Politicii Agricole Comune să răspundă cât mai bine nevoilor fermierilor și cerințelor și nevoilor consumatorilor.

Potrivit Reglementării Consiliului Europei nr. 1290/2005 privind finanțarea politicii agricole comune, s-au creat două fonduri europene pentru agricultură:
 

– FEGA – Fondul European de Garantare Agricolă – pentru finanțarea măsurilor de marketing
 

– FEADR – Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală – pentru finanțarea programelor de dezvoltare rurală.

Fondul European de Garantare Agricolă

FEGA finanțează următoarele cheltuieli în contextul gestionării comune între statele membre și Comunitate:

restituirile la export pentru produsele agricole către țările terțe;

măsurile de intervenție pentru reglarea piețelor agricole;

plățile directe către agricultori în contextul politicii agricole comune;

anumite acțiuni de informare și de promovare a produselor agricole pe piața internă a Comunității și în țările terțe derulate de statele membre;

cheltuieli aferente măsurilor de restructurare a industriei zahărului, în temeiul Regulamentului (CE) nr. 320/2006 al Consiliului;

programe care promovează consumul de fructe în școli.

FEGA finanțează în mod centralizat următoarele cheltuieli:

contribuția financiară a Comunității la măsuri veterinare speciale, măsuri de inspecție veterinară, măsuri de inspecție pentru alimente și hrana animalelor, programe de eradicare și control al bolilor la animale, precum și măsuri fitosanitare;

promovarea produselor agricole fie direct de către Comisie, fie prin intermediul organizațiilor internaționale;

măsuri luate în conformitate cu legislația comunitară pentru a asigura conservarea, caracterizarea, colectarea și utilizarea resurselor genetice în agricultură;

înființarea și susținerea sistemelor informatice de contabilitate pentru agricultură;

sistemele de supraveghere agricolă;

cheltuielile referitoare la piața produselor pescărești.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

FEADR finanțează, doar în cadrul gestionării comune, programele de dezvoltare rurală aplicate în conformitate cu Regulamentul (CE) nr. 1698/2005 al Consiliului.

Angajamentele bugetare aferente se fac în tranșe anuale sub formă de prefinanțare, plăți intermediare sau plăți ale soldului. Plățile intermediare se fac pentru fiecare program de dezvoltare rurală, în funcție de disponibilitățile bugetare, în limita plafoanelor stabilite de legislația comunitară, la care se adaugă sumele fixate de Comisie în conformitate cu dispozițiile aplicabile plăților directe către agricultori și pentru piața vitivinicolă. Aceste plăți se efectuează în anumite condiții; de exemplu, trebuie să i se transmită Comisiei o declarație de cheltuieli și o cerere de plată atestată de agenția de plăți acreditată. În cazul în care declarația nu respectă normele comunitare, Comisia poate decide reducerea sau suspendarea plăților.

I.2.4. Politica Agricolă Comună după 2014

Configurația viitoarelor politici europene în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale a fost prezentată la sfârșitul anului 2010, după ample consultări, analize și dezbateri interinstituționale, care au conturat mai multe scenarii de evoluție în cadrul sectorului.

Actuala reformă se bazează pe Comunicarea Comisiei privind PAC în perspectiva anului 2020, care a evidențiat opțiunile de politică generală destinate să răspundă provocărilor viitoare cu care se vor confrunta agricultura și zonele rurale și care trebuie să îndeplinească obiectivele PAC: producție alimentară fiabilă; gestionare durabilă a resurselor naturale și a politicilor climatice; dezvoltare teritorială echilibrată.

Pachetul legislativ (2014-2020) pentru Politica Agricolă Comună, cuprinde următoarele regulamente:

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a unor dispoziții comune privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune, Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime, precum și de stabilire a unor dispoziții generale privind Fondul european de dezvoltare regională, Fondul social european, Fondul de coeziune și Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime și de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1083/2006 al Consiliului

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de stabilire a normelor privind plățile directe pentru fermieri prin scheme de sprijin în cadrul politicii agricole comune („Regulamentul privind plățile directe”);

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de instituire a unei organizări comune a piețelor produselor agricole (Regulamentul privind OCP unică) („Regulamentul privind OCP unică”);

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind sprijinul pentru dezvoltare rurală acordat din Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR) („Regulamentul privind dezvoltarea rurală”);

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului privind finanțarea, gestionarea și monitorizarea politicii agricole comune („Regulamentul orizontal”);

Regulamentul Consiliului de stabilire a măsurilor pentru determinarea anumitor ajutoare și restituiri legate de organizarea comună a piețelor produselor agricole;

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 73/2009 al Consiliului in ceea ce privește aplicarea plăților directe pentru fermieri in anul 2013;

Regulamentul Parlamentului European și al Consiliului de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1234/2007 al Consiliului in ceea ce privește schema de plată unică și sprijinul acordat viticultorilor.

Politica Agricolă Comună, în perioada 2014-2020, va fi o politică de importanță strategică, având aceeași structură de sprijin, cu doi piloni, ca și în perioada anterioară de programare.

În februarie 2014, Comisia Europeană, prin DG Agriculture & Rural Development, a publicat un Raportul ”CAP – A partnership between Europe and farmers” care sintetizează principalele direcții de dezvoltare a Politicii Agricole Comune în perioada 2014 -2020, precum și implicațiile asupra politicilor naționale în domeniu, dar și asupra producției agricole din statele membre.

Potrivit analizei publicate P.A.C. reprezintă o investiție din bugetul comunitar într-un sector strategic în termeni de securitate alimentară, mediu înconjurător și creștere economică în zonele rurale.

Fondurile alocate în cadrul Politicii Agricole Comune și al programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre vor fi direcționate prioritar către următoarele obiective:

Creșterea competitivității agriculturii europene la nivel global și național;

Conservarea diversității sistemelor de producție agricolă din țările UE;

Adaptarea producției agricole la noile provocări de mediu legate de schimbările climatice și protecția resurselor naturale.

Suma alocată Politicii Agricole Comune în noul cadru financiar multianual 2014-2020 este inclusă în Tabelul I.2.4.1. Comisia a propus ca, în valori nominale, sumele atât pentru pilonul I cât și pentru pilonul II în perioada 2014-2020 să fie menținute la nivelul din 2013. In termeni reali finanțarea Politicii Agricole Comune a scăzut față de perioada 2007-2013. Față de propunerea Comisiei suma pentru Pilonul I a scăzut cu 1,8%, iar suma pentru pilonul 2 cu 7,6% (în prețurile anului 2011).

Tabelul I.2.4.1. Cadrul multianual de finanțare a PAC 2014-2020 (mld EURO)

Sursa: Overview of CAP Reform 2014-2020, Nr. 5, Decembrie 2013

I.2.2 Fonduri europene în domeniul agriculturii acordate în România

În România Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală este accesat începând din martie 2008, după aprobarea Programului Național de Dezvoltare Rurală (PNDR).

Pornind de la Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1698/ 2005, din 20 septembrie 2005, privind sprijinul pentru dezvoltarea rurală prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), a fost creat Planul Național Strategic pentru România, care constituie baza pentru implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală pentru perioada 2007 – 2013.

Programul Național de Dezvoltare Rurală 2007 – 2013 (PNDR), document elaborat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, detaliază modul concret în care sunt finanțate investițiile din fondurile europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

 Măsurile Planului Național Strategic au luat în considerare Liniile Directoare Strategice Comunitare ce fac referire la mediul rural. În funcție de analiza situației socio-economice și de mediu, obținută pe baza datelor statistice disponibile, au fost stabilite prioritățile și direcțiile pentru dezvoltare rurală, în strânsă legătură cu prioritățile comunitare.

 Prin Planul Național Strategic 2007 – 2013 și ulterior prin PNDR s-au conturat patru direcții (axe) prioritare pentru finanțare prin FEADR.

Prima direcție prioritară pentru dezvoltarea spațiului rural (Axa I) – Creșterea competitivității sectorului agricol și silvic – a urmărit restructurarea și dezvoltarea producției agricole și silvice, dar și a industriilor prelucrătoare aferente, pentru a le face mai competitive și pentru a contribui la creșterea economică și convergența veniturilor din spațiul rural (acolo unde este posibil), în paralel cu asigurarea condițiilor de trai și protecția mediului din aceste zone.

Axa II – Îmbunătățirea mediului și a zonelor rurale – a pus accent pe menținerea și îmbunătățirea calității mediului din zonele rurale ale României prin promovarea unui management durabil atât pe suprafețele agricole, cât și pe cele forestiere. Obiectivele privind menținerea biodiversității și conservarea naturii se materializează prin sprijinirea conservării și dezvoltării pădurii, asigurarea unei ocupări echilibrate a teritoriului și dezvoltarea practicilor de management durabil al terenurilor agricole și forestiere.

Au fost dea semenea inclusde investiții în dezvoltarea infrastructurii și serviciilor rurale, o mai mare importanță acordându-se multifuncționalității economice a zonelor rurale, dar și conservării și punerii în valoare a patrimoniului cultural și arhitectural.

Axa III – Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale – a vizat gestionarea și facilitarea tranziției forței de muncă din sectorul agricol către alte sectoare care să le asigure un nivel de trai corespunzător din punct de vedere social și economic.

O a patra direcție (Axa IV) – LEADER – a avut în vedere implementarea unor strategii locale de dezvoltare pentru îmbunătățirea guvernării administrative la nivel rural.

Programarea fondurilor pentru agricultură și dezvoltare rurală în perioada 2014-2020 în România are în vedere :

Să contribuie la obiectivele de creștere inteligentă, durabilă și incluzivă ale Uniunii Europene, în conformitate cu Strategia Europa 2020:

Creștere inteligentă, prin creșterea eficienței resurselor și îmbunătățirea competitivității cu ajutorul noilor tehnologii și al inovării, prin dezvoltarea unor produse de calitate și cu valoare adăugată ridicată; prin dezvoltarea de tehnologii ecologice și utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor, prin investițiile în formare profesională, oferirea de stimulente pentru inovarea socială în zonele rurale și îmbunătățirea utilizării rezultatelor cercetării;

Creștere durabilă, prin menținerea bazei de producție a alimentelor, hranei pentru animale și energiei din surse regenerabile, asigurarea gestionării sustenabile a terenurilor, furnizarea de bunuri publice de mediu, limitarea pierderii biodiversității, promovarea energiilor din surse regenerabile promovarea sănătății animalelor și plantelor, sporirea eficienței resurselor cu ajutorul dezvoltării tehnologice, utilizarea rezultatelor cercetării, reducerea continuă a emisiilor de gaze cu efect de seră, îmbunătățirea gradului de stocare a carbonului și dezvoltarea deplină a potențialului zonelor rurale;

Creșterea favorabilă incluziunii, prin deblocarea potențialului economic al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor și locurilor de muncă la nivel local, prin furnizarea de asistență în vederea restructurării agriculturii și sprijinirea veniturilor agricultorilor în vederea menținerii unei agriculturi sustenabile în întreaga Europă.

Să răspundă obiectivelor strategice ale viitoarei Politici Agricole Comune – PAC, în perspectiva anului 2020, respectiv:

Obiectiv 1: Producția alimentară sustenabilă (producție alimentară viabilă și durabilă, care să contribuie la sporirea veniturilor agricultorilor și la întărirea poziției acestora în cadrul lanțului alimentar);

Obiectiv 2: Gestionarea durabilă a resurselor naturale și politicile climatice (promovarea practicilor de producție care să asigure și să îmbunătățească furnizarea de bunuri publice de mediu și să contribuie la atenuarea schimbărilor climatice);

Obiectiv 3: Dezvoltarea teritorială echilibrată (dezvoltarea activităților economice în zonele rurale, care să sprijine ocuparea forței de muncă, susținerea inovării și transferului de cunoștințe, îmbunătățirea condițiilor pentru fermele mici, promovarea piețelor locale).

I.3. Rolul și importanța finanțării nerambursabile în domeniul agricol

Agricultura reprezintă un sector de primă importanță în România, atât prin contribuția pe care o are în economia națională, cât și prin rolul său social vital. Cu o contribuție de 6,7% la valoarea adăugată brută (VAB) națională, raportat la nivelul anului 2010, agricultura a jucat dintotdeauna un rol important pentru economia României.

De asemenea, contribuția agriculturii României în Produsul Intern Brut (PIB) a fost întotdeauna ridicată. Ponderea înregistrată a scăzut, în ultimul deceniu, însă oscilațiile producției agricole induc încă variații semnificative ale PIB. Astfel, dacă la începutul anilor 2000, contribuția agriculturii României în VAB (valoarea adăugată brută a agriculturii, silviculturii și pescuitului, raportată la totalul valorii adăugate brute) era aproape de 12%, evoluția sa se situează în prezent pe o curbă descendentă, pentru prima dată coborând sub 10% în 2005 și atingând nivelurile minime de 6,5% în 2007 și de 6,7% în 2010.

Figura nr. I.3.1: Ponderea valorii adăugate brute din agricultură, vânătoare și pescuit în total VAB, în România și unele țări europene, în perioada 2001 – 2010 (%)

În 2011, conform Eurostat, agricultura UE-27 a generat circa 149 miliarde de euro valoare adăugată brută, ceea ce reprezintă o creștere de 6% față de anul 2010 și o creștere de 9,3% față de nivelul anului 2001.

Raportat la media UE-27, la nivelul anului 2011, agricultura României a generat 8,3 miliarde euro valoare adaugată brută, reprezentând 5,59% din VAB EU-27, situându-se pe locul 6, cu o creștere de 7,9% față de anul 2010.

Ponderea sectorului agricol în economia României rămâne totuși dublă față de media statelor care au aderat la UE în 2004 (Polonia și Ungaria au înregistrat, în 2010, o contribuție a agriculturii de 3,5%) și chiar de peste trei ori mai mare decât media europeană (1,7%, în UE-27).

Acest sector continuă să aibă un potențial de creștere substanțial, încă insuficient exploatat, restructurarea agriculturii și revitalizarea economiei rurale reprezentând pârghii importante de dezvoltare economică a României.

Importanța finanțărilor nerambursabile în domeniul agriculturii și dezvoltării rurale este evidențiată printr-o analiză succintă a nevoilor de dezvoltare în acest domeniu esențial al economiei României.

Situația fermelor în România

Conform Agricultural Census 2010, în UE-27 se înregistrau, în 2010, un număr de aproape 12 milioane de ferme. Aceste ferme acopereau o suprafață de 170 milioane de hectare (1,7 milioane km2, 40% din teritoriul UE-27), suprafața medie a unei ferme fiind de 14,3 ha.

Tabel nr. I.3.1 : Situația comparativă privind numărul de ferme și suprafața agricolă utilizată (SAU), în funcție de mărimea fermelor, în UE-27 și în România, în anul 2010

Sursa: Prelucrare după datele Eurostat (ef_kvage)

Din cele 12 milioane de ferme existente în Uniunea Europeană, în 2010, 3,85 milioane (32%) sunt în România. Dimensiunea medie a unei ferme în UE-27 este de 14,3 ha, iar în România de 3,48 ha (de peste 4 ori mai mică).

Performanța agriculturii în România este afectată de fragmentarea excesivă a proprietății (3.859 mii ferme, în 2010, față de 3.931 mii ferme, în 2007 – cu nici 2% mai puțin), în condițiile în care majoritatea fermelor sunt mici sau au performanțe slabe. Un procent de 93% din numărul total de ferme românești aveau, în 2010, o suprafață mai mică de 5 hectare, acoperind 29,6% din totalul suprafeței agricole utilizate (prin comparație, ponderea fermelor mici la nivelul UE-27 este de 69%, iar suprafața utilizată de 6%).

România are, o structură bipolară a fermelor agricole: fermele mari, competitive, coexistă cu fermele mici, aflate la limita subzistenței. O parte dintre aceste ferme mici trebuie eficientizate și orientate, în perioada următoare, spre piață. Un alt factor important este calitatea pregătirii profesionale și diversificarea ocupațională. Pregătirea capitalului uman pentru creșterea performanțelor fermelor are o importanță particulară în România, unde nivelul de formare și educație al femierilor mici este foarte scăzut.

Conform datelor Recensământului General Agricol 2010, din numărul total de 3.856 mii exploatații agricole înregistrate în România, 3.825 mii exploatații (99,1%) sunt exploatații agricole fără personalitate juridică (exploatații agricole individuale, persoane fizice autorizate, întreprinderi individuale/familiale) și 31 mii (0,8%) sunt exploatații agricole cu personalitate juridică.

Economia rurală românească este dominată de sectorul agricol, a cărui trăsătură principală este reprezentată de procentul important al fermelor de subzistență și de semisubzistență, care produc pentru autoconsum, acestea comercializând ocazional pe piață produsele obținute. În acest context, economia rurală rămâne foarte slab integrată în economia de piață. Până acum, măsurile sociale din agricultură au făcut ca acest sector important al economiei naționale să nu fie competitiv. De aceea diminuarea numărului de ferme care practică o agricultură de subzistență ar trebui să constituie unul dintre obiectivele principale ale politicii de dezvoltare rurală, dacă se urmărește ca agricultura românească să existe și să influențeze piața comunitară.

Ocuparea în agricultură

Populația ocupată în România în activități agricole, forestiere și piscicole rămâne la un nivel ridicat (29,1%, în 2010 și 29,2%, în 2011). Repartiția populației ocupate pe activități ale economiei naționale, arată că ponderea forței de muncă absorbită în România de sectoarele secundar (industrie + construcții) și terțiar (servicii) rămâne, în continuare, scăzută, față de media europeană (70,9% față de 95,1% în UE-27, în 2010).

În România, la 1 ianuarie 2011, în mediul rural locuiau 9.635,6 mii persoane, reprezentând 45% din populația totală. În anul 2010, rata de ocupare pentru populația în vârstă de muncă (15-64 ani) s-a situat la 57,3% în regiunile predominant rurale, cu 2,74 puncte procentuale sub media țărilor din Europa Centrală (Republica Cehă, Slovacia, Slovenia, Ungaria și Polonia). Ponderea numărului de salariați care și-au desfășurat activitatea în sectorul agricultură, silvicultură și pescuit a fost de 2,2%.

Volumul de muncă în exploatațiile agricole, exprimat în unități anuale de muncă (UAM), a înregistrat o scădere de 21,7%, în 2010, față de volumul înregistrat în 2002. Volumul de muncă desfășurat în cadrul exploatațiilor agricole fără personalitate juridică a fost de 1.608 mii unități, cu 38,2% mai mic față de cel înregistrat la Recensământul General Agricol 2002.

Un procent ridicat din populația ocupată în agricultură este foarte vulnerabilă sub aspect social, în general îmbătrânită și cu un nivel scăzut de educație (numai 21,5% din populația cu studii superioare și studii medii trăia în zone rurale, în 2011. Restructurarea activităților la nivelul fermelor și intensificarea utilizării capitalului pentru fermele comerciale va conduce la îmbunătățirea competitivității și, inevitabil, la utilizarea unei forțe de muncă mai reduse. Două trenduri se întrevăd: pe de o parte, o mai bună specializare/formare specifică vocațională a persoanelor care ramân în agricultură, iar pe de altă parte, dobândirea de competențe mai largi, non-agricole, adaptate cerințelor specifice mediului rural.

Productivitatea muncii în agricultură este de 4 ori mai mică decât media UE (2008) și, deși a înregistrat creșteri mici, are una din cele mai mici rate de creștere la nivel de UE, de numai 1%. Pe lângă aspectele structurale ale exploatației (dimensiune redusă) și ale capitalului uman (vârstă, pregătire), productivitatea scăzută este cauzată și de accesul necorespunzător la alți factori de producției (echipamente și capital). Parcul de utilaje agricole rămâne insuficient, majoritatea fermelor din România confruntându-se cu un grad foarte scăzut de mecanizare, și cu un inventar agricol slab.

Capitalul insuficient se reflectă în producții agricole mai mici, în comparație cu media UE: 35-40% din producția agricolă primară (800-900 €/ha în România, în comparație cu 1.800 – 2.000 €/ha în UE). Capitalul fix și circulant (active) este, în medie, de 16-17 ori mai mic decât al unui fermier din UE (540 €/fermier în România, față de 9.000 – 9.200 €/fermier, în EU), creditele bancare pentru fermele românești sunt de 15-16 ori mai mici față de creditele pentru fermieri în UE (110 €/ha în România și 1.700 – 2.000 €/ha în UE). De asemenea, lipsa de resurse financiare este și cauza sub-utilizării terenului agricol.

Industria alimentară

România deține 3% din numărul întreprinderilor alimentare din UE, în condițiile în care ponderea în total ferme agricole se ridică la 32% (Eurostat, 2010). Raportul unități de prelucrare/ferme agricole este de 1:503, în comparație cu 1:51 – media EU-27.

Tabel nr. I.3.2: Numărul de întreprinderi din industria alimentară, în România și UE-27

Sursa: Eurostat.

În aceste condiții, numai o treime din producția agricolă este folosită de industria alimentară, în comparație cu 67,8% în Franța și 62% în Polonia. 70% din producția exportată reprezintă producție brută sau prelucrată primar (șeptel, grâne, plante pentru ulei, tutun, grăsimi vegetale și uleiuri), produse pentru care România nu are încă puse la punct filiere integrate de procesare.

Atât sectorul de prelucrare, cât și producția agricolă se caracterizează printr-un grad scăzut de specializare, o productivitate scăzută a muncii și o utilizare redusă a inovațiilor.

Sistemele de irigații

Suprafața amenajată pentru irigații, în anul 2010, ocupă circa 22% din suprafața agricolă a țării și este aproximativ egală cu cea amenajată pentru desecări.

Cu toate acestea, în anul 2011, suprafața irigată a fost de doar 3,2% din suprafața totală amenajată, apa pentru irigații livrându-se Organizațiilor de Îmbunătățiri Funciare (OIF) și celorlalți beneficiari numai la solicitarea acestora. Amenajările pentru irigații nu mai corespund noii structuri a exploatațiilor agricole, fapt ce a impus ca procesul de reformă a sectorului agricol să includă și măsuri de restructurare a modului de administrare și utilizare a infrastructurii existente, astfel: infrastructura națională de irigații și îmbunătățiri funciare a fost păstrată în proprietatea și adminstrarea statului până la un anumit nivel, iar infrastructura intermediară și finală a fost transferată în proprietatea și administrarea utilizatorilor finali (fermierilor) organizați în structuri asociative (Organizații de Utilizatori de Apă pentru Irigații – OUAI și Federații de Organizații de Utilizatori de Apă pentru Irigații – FOUAI). Datorită numărului mare de exploatații, mici și foarte mici, procesul de asociere a acestora este greoi, astfel că suprafața irigată în ultimii ani a fost în scădere, mult sub necesar.

Strategia fiscal bugetară a Guvernului României, pentru perioada 2013-2015, are ca obiectiv, în domeniul agriculturii, punerea în aplicare a unui program special pentru zona de irigații, prin fonduri structurale, care să refacă toată infrastructura publică de irigații.

OBIECTIVE privind dezvoltarea agriculturii în următoarea perioadă

Strategia fiscal bugetară a Guvernului României, pentru perioada 2013-2015 cuprinde o serie de obiective pe care și le-a propus Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, și care sunt menite să răspundă principalelor provocări pe termen mediu și lung din noua Politică Agricolă Comună, și anume:

Creșterea ratei de absorbție a fondurilor europene pentru agricultură și dezvoltare rurală.

Identificarea din fondurile structurale a unui program special pentru zona de irigații, care să refacă toată infrastructura care aparține statului.

Sprijinirea fermelor de semisubzistență și a sectorului zootehnic.

Crearea de depozite pentru legume-fructe.

Asigurarea securității alimentare naționale prin creșterea și diversificarea producțieiagricole.

Dezvoltarea pisciculturii.

Creșterea competitivitătii produselor agroalimentare și pescărești românești pe piațaeuropeană și globală, în vederea echilibrării balanței comerciale agricole.

Susținerea cercetării agricole și a formării profesionale.

Strategia Europa 2020 oferă o nouă perspectivă asupra provocărilor economice, sociale, de mediu, de climă și tehnologice, iar viitoarea reformă în agricultură trebuie corelată cu obiectivele unei creșteri inteligente, durabile și inclusive – luând în calcul, în același timp, bogăția și diversitatea sectorului agricol din statele membre UE. Politica Agricolă Comună este supusă unui proces permanent de reformă, al cărei scop este dezvoltarea unui sector agricol european cât mai dinamic, competitiv și eficient, iar România trebuie să răspundă acestor noi provocări.

Necesitatea identificării și ierarhizării corecte a priorităților de dezvoltare rurală reprezintă o provocare importantă pentru România, în noua etapă de Programare, 2014-2020; rezolvarea acestui aspect este cu atât mai dificilă cu cât problemele naționale sunt mai acute și mai complexe decât în majoritatea țărilor UE. Agricultura României trebuie să se apropie și mai mult, în viitorii ani, de modelul agricol european, în sensul direcționării către piață și atingerii eficienței economice.

Considerații privind managementul proiectelor cu finanțare nerambursabilă

II.1. Managementul de proiect în contextul managementului de program

Scopul acestei secțiuni nu este acela de a furniza un instrument comprehensiv în domeniul managementului proiectelor finanțate nerambursabilă, manuale și ghiduri dedicate exclusiv acestei tematici fiind tot mai des publicate în ultimii ani, ci acela de a evidenția o serie de caracteristici a managementului proiectelor cu finanțare nerambursabilă, și în particular a celor cu finanțare comunitară nerambursabilă.

Definițiile uzitate pentru noțiunea de proiect evidențiază câteva aspecte comune și esențiale, astfel conform lucrării ”A Guide to the Project Management Body of Knowledge: PMBOK (R) Guide”, proiectul se poate defini ca reprezentând ”eforturile depuse pentru o perioadă dată pentru a realiza un produs sau un serviciu determinat”.

Abordările cunoscute menționează aproape unanim faptul că un proiect trebuie să ajungă la scopurile și obiectivele fixate, într-o perioadă de timp dată, cu resursele financiare și umane alocate.

Abordând problematica managementului de proiect în contextul unui program, în general, și în contextul programelor cu finanțare nerambursabilă europeană, în particular, trebuie menționat faptul că programul în sine reprezintă ”un cadru instituțional pentru mai multe proiecte care converg spre un obiectiv general comun”.

O caracteristică a managementului proiectelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile o reprezintă astfel circumscrierea în sfera mai largă a programului în cadrul căruia sunt propuse, evaluate, implementate acestea.

Etapele managementului de proiect se încadrează astfel, practic în etapele managementului de program, putând fi identificate 6 etape principale:

Alocarea fondurilor la nivelul Uniunii Europene

Programarea – la nivelul statelor membre

Lansarea cererilor de proiecte

Elaborarea proiectelor

Selectarea proiectelor

Implementarea proiectelor

Evaluarea modului de implementare a proiectelor

Monitorizarea programului

Evaluarea programului

Alocarea fondurilor la nivelul Uniunii Europene

Pentru alocarea fondurilor la nivelul Uniunii Europene sunt implicate în diferite etape și cu responsabilități specifice Comisia Europeană, Consiliul Uniunii Europene, Parlamentul European, Comitetul Regiunilor, Comitetul Economic și Social, rolul principal avândul primele trei instituții menționate.

Consiliul Uniunii Europene și Parlamentul European adoptă regulamentele privind utilizarea fondurilor comunitare.

Comisia Europeană are rol atât în etapa stabilirii politicii comunitare cât și în implementarea acesteia. Comisia Europeană propune Consiliului Uniunii Europene și Parlamentului European regulamente privind utilizarea fondurilor comunitare, este responsabilă cu implementarea politicilor comunitare ale UE în ansamblul acestora, inclusiv a Politicii Agricole Comune și se asigură că fiecare stat membru utilizează fondurile conform direcțiilor negociate și conform programelor aprobate.

Celelalte două instituții menționate, Comitetul Regiunilor și Comitetul Economic și Social dau avize consultative în etapa elaborării regulamentelor privind utilizarea fondurilor comunitare nerambursabile.

Dacă în perioada de programare 2007 – 2013, Instrumentele Structurale au vizat Fondurile Structurale și Fondul de Coeziune, fondurile pentru agricultură și pescuit fiind abordate complementar dar separat, în perioada de programare 2014 – 2020 se realizează o integrare a tuturor acestor instrumente financiare pentru politica de coeziune.

Programarea – la nivelul statelor membre, în particular la nivelul României

În perioada 2007 -2013 România a elaborat, în coordonarea Autorității pentru Coordonarea Instrumentelor Structurale, Cadrul Strategic Național de Referință pentru stabilirea priorităților de intervenție ale Instrumentelor Structurale, legătura între Planul Național de Dezvoltare 2007-2013 și prioritățile la nivelul Uniunii Europene, pe de o parte și pe de altă parte Programul Național de Dezvoltare Rurală și Programul Național pentru Pescuit.

Pentru perioada 2014-2020, fiecare stat membru elaborează și negociază cu Comisia Europeană Acordul de Parteneriat, documentul strategic la nivel național și Programele Operaționale – care implementează prioritățile stabilite prin Acordul de Parteneriat.

Lansarea cererilor de proiecte

Lansarea cererilor de proiecte este realizată de către AM / OI în funcție de prevederile acordurilor/ contractelor de delegare prin publicarea Ghidurilor solicitantului de finanțare. Ghidurile indică condițiile cererii de proiecte, criteriile aplicabile pentru evaluare și selecție, suma alocată pentru respectiva cerere de proiecte, documentele componente ale dosarului cererii de finanțare, termenul începând de la care se pot depune cereri de finanțare, termenul până la care se pot depune cereri de finanțare, autoritatea la care se depun cererile de finanțare, aspecte privind procedura de evaluare, selecție și contractare, aspecte privind obligațiile beneficiarilor după semnarea contractelor de finanțare.

Elaborarea proiectelor

Elaborarea proiectelor însumează toate etapele de la concepere/ idee de proiect și până la depunerea cererii de finanțare conform prevederilor specifice cererii de proiecte și se constituie practic în faza inițială a managementului de proiect.

Selectarea proiectelor

Pornind de la axele prioritare/ domeniile majore de intervenție stabilite prin fiecare program operațional, Autoritățile de Management lansează cereri de proiecte (cu depunere continuă sau cu termen limită de depunere). Regulile pentru fiecare cerere de proiecte sunt fixate prin Ghidul solicitantului.

Pentru selecția proiectelor se parcurg, în principiu, următoarele etape:

AM / OI: Lansarea cererii de proiecte

Aplicant: Pregătirea proiectelor/ cererilor de finanțare

AM / OI: Primirea proiectelor/ cererilor de finanțare

AM/ OI: Verificarea și evaluarea proiectelor/ cererilor de finanțare

AM / OI: Aprobare proiecte/ cereri de finanțare

AM/ OI – Beneficiar: semnare contract de finanțare

Implementarea proiectelor

În general, rolul esențial în implementarea proiectelor îl are inițiatorul și/ sau beneficiarul acestora. În cazul proiectelor finanțate în cadrul programelor comunitare cu finanțare nerambursabilă un rol important îl au și Autoritatea de Management, Organismul Intermediar, dacă este cazul, instituțiile naționale de audit și control, instituțiile Uniunii Europene responsabile de auditul și controlul proiectelor.

Dacă în general, managementul ciclului de proiect abordează monitorizarea ca o etapă distinctă și ulterioară implementării, în cazul proiectelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile monitorizarea este legată de implementarea proiectelor și se caracterizează prin urmărirea progresului activităților și realizarea plăților în cadrul proiectului.

În etapa de implementare a proiectelor, Beneficiarul de finanțare:

Derulează activitățile proiectului așa cum sunt acestea reglementate de contractul de finanțare;

Organizează procedurile de achiziție specifice proiectului, conform prevederilor legale în vigoare, se asigură de executarea contractelor încheiate în urma derulării procedurilor de achiziție;

Subcontractează, după caz o serie de activități sau servicii, fiind însă responsabil pentru derularea proiectului în ansamblu;

Este responsabil pentru menținerea condițiilor cererii de proiecte: eligibilitatea activităților, eligibilitatea solicitantului, eligibilitatea cheltuielilor, etc:

Raportează către OI/ AM despre evoluția proiectului finanțat;

Elaborează și transmite către OI/ AM cereri de rambursare, însoțite de documente justificative;

Pune la dispoziția OI, AM, a Autorității Naționale de Audit, a instituțiilor naționale de control și la dispoziția instituțiilor UE de audit și control documentele proiectului în timpul verificărilor efectuate de acestea;

Păstrează documentele proiectului conform contractului de finanțare;

Asigură managementul financiar al proiectului.

Evaluarea modului de implementare a proiectelor

Evaluarea proiectelor este realizată atât de beneficiarul de finanțare cât și OI, AM, alte instituții naționale, instituții ale Uniunii Europene.

Monitorizarea programului

Fiecare program operațional este supervizat de un Comitet de Monitorizare care are ca obiectiv urmărirea eficacității folosirii resurselor financiare.

Coordonat de către autoritatea de management pentru programul operațional respectiv, un Comitet de Monitorizare este alcătuit din reprezentanți ai celorlalte autorități de management, din reprezentanții organismelor intermediare ale programului, reprezentanți ai altor instituții publice, ai mediului de afaceri, ai mediului academic, ai societății civile relevanți pentru programul respectiv.

Autoritatea de Management și Comitetul de Monitorizare efectuează monitorizarea programului prin utilizarea indicatorilor fizici și financiari specificați în Program. Aceștia trebuie să indice obiectivele specifice, stadiul implementării, progresul planului financiar.

Evaluarea programului

Evaluarea programelor, ca instrument de evaluare a relevanței și a eficienței asistenței financiare implicate, a impactului și a durabilității rezultatelor obținute, reprezintă o activitate care nu poate fi separată de managementul global al programului și de sistemul de implementare.

Evaluarea programului este realizată la solicitarea AM de către evaluatori independenți. Evaluarea programului vizează evaluarea ex- ante, evaluarea continuă pe perioada implementării, precum și evaluarea ex post a programului în ansamblu, precum și evaluări tematice. Măsura atingerii indicatorilor și a obiectivelor programului este de dată de măsura atingerii indicatorilor și a obiectivelor proiectelor finanțate în cadrul programului respectiv.

II.2. Particularități în implementarea proiectelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile

Elementele principale ale proiectului

Proiectul pornește de la o idee de proiect – o idee de îmbunătățire a unei stări de lucruri, de soluționare a unei probleme

Ideea de proiect, este definită, dezvoltată și devine propunere de proiect

Propunerea de proiect, aprobată la nivel intern, este implementată.

Obiectivul proiectului conduce la obiectivul cererii de proiecte, a domeniului major de intervenție, contribuie la atingerea obiectivului axei prioritare și implicit la atingerea obiectivului programului. Apoi, prin agregarea efectelor se ajunge la atingerea obiectivelor comunitare ale finanțării nerambursabile.

Proiectele finanțate prin fonduri comunitare nerambursabile prezintă o serie de particularități care pot fi evidențiate atât la nivelul etapei de elaborare a proiectului, cât și pe parcursul implementării.

Eligibilitatea: Proiectele propuse spre finanțare din fonduri comunitare nerambursabile trebuie să respecte atât cerințele Regulamentelor UE cât și regulile naționale privind eligibilitatea și legislația aplicabilă atât înainte de aprobarea finanțării cât și pe perioada implementării.

Adiționalitatea: obligativitatea contribuției beneficiarului la finanțarea proiectului, excepție fiind proiectele propuse, aprobate și finanțate în cadrul unor scheme de ajutor de minimis.

Bugetul: Estimarea bugetului trebuie să se bazeze pe calcule realiste privind cantitățile de resurse necesare, pe categorii relevante și prețurile unitare ale acestora. Este important ca toate activitățile prevăzute să aibă acoperire în bugetul elaborat. La elaborarea bugetului unui proiect finanțat din fonduri comunitare nerambursabile trebuie avute în vedere prevederilor ordinului privind cheltuielile eligibile aplicabil pentru proiectul respectiv, respectiv încadrarea corectă a cheltuielilor în fiecare dintre cele două categorii: cheltuieli eligibile sau cheltuieli neeligibile. De asemenea, trebuie ținut seama de respectarea pragurilor procentuale pentru anumite categorii de cheltuieli, conform ordinului de cheltuieli eligibile și potrivit schemei de ajutor de stat, dacă este cazul.

O altă caracteristică a proiectelor finanțate din instrumente structurale este aceea că plata de către finanțator se face după ce beneficiarul de finanțare dovedește că a efectuat plăți în cadrul proiectului pentru activitățile derulate.

Contractul de finanțare: Derularea contractului de finanțare este practic etapa la care se face cu predilecție referire atunci când se abordează managementul proiectelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile.

Managementul contractului de finanțare acoperă toate cheltuielile, finanțarea, activitățile, rezultatele proiectului și nu doar pe care realizate din fonduri comunitare nerambursabile.

Pe întreaga durată de implementare a proiectului trebuie respectate regulile de eligibilitate valabile pe perioada de analiză a eligibilității proiectului.

Contractul de finanțare poate fi amendat pe perioada sa de valabilitate, modificările clauzelor contractuale se pot realiza numai în anumite condiții stipulate în contractul de finanțare.

Cheltuielile neeligibile: Când un proiect include cheltuieli neeligibile, este necesar un calcul riguros al acestora și separarea clară față de cheltuielile eligibile. Orice cheltuială neeligibilă inclusă în cererile de rambursare și/ sau identificată pe parcursul vizitelor de monitorizare și/ sau al misiunilor de control și/ sau al misiunilor de audit va fi recuperată în condițiile contractului de finanțare și ale legislației în vigoare.

Achiziții publice: Implementarea proiectelor se realizează cu respectarea prevederilor legale în domeniul achizițiilor publice sau a unor proceduri specifice, în funcție de natura beneficiarului, respectiv de calitatea acestuia de autoritate contractantă.

Informare și publicitate: O condiție pentru acordarea finanțării nerambursabile prin intermediul fondurilor comunitare nerambursabile o reprezintă publicitatea realizată pentru sprijinul comunitar în toate etapele de viață al proiectului.

Monitorizare, evaluare, audit: Despre proiectele finanțate prin fonduri comunitare nerambursabile se poate spune că beneficiază de o dublă monitorizare, de o dublă evaluare, în unele situații chiar de un dublu audit: sunt etape care sunt efectuate atât de sau la inițiativa echipei de management a proiectului, a beneficiarului de fonduri nerambursabile, cât și la inițiativa finanțatorului ca parte a procesului de gestionare a unui anumit Programului de finanțare.

Pe durata de implementare Beneficiarul elaborează rapoarte de progres și primește vizite de monitorizare de la finanțator.

De asemenea proiectul poate face obiectul unor misiuni de control inițiate de finanțator și/ sau unor misiuni de audit naționale și/ sau comunitare. Proiectele pot face obiectul unei misiuni de audit oricând inclusiv o durată de trei ani de la închiderea Programului în cadrul căruia au fost finanțate.

CERCETARE – ANALIZA COMPARATIVĂ ÎNTRE GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ “DEALURILE SULTANULUI” ȘI GRUPUL DE ACȚIUNE LOCALĂ “LIDER CLUJ”

III.1. Alegerea temei de cercetare.

Alegerea temei de cercetare a fost motivată de noutatea reprezentată de LEADER – Axa 4 a PNDR pentru România și dorința de a vedea modul în care aceasta s-a implementat.

Conform PNDR 2007-2013, abordarea LEADER, prin acțiunile sale specifice avea ca obiectiv îmbunătățirea guvernanței locale și promovarea potențialului endogen al teritoriilor. Abordarea LEADER presupune consolidarea coerenței teritoriale și implementarea de acțiuni integrate ce pot conduce la diversificarea dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunităților. De asemenea un alt deziderat îl constituie construcția instituțională în vederea elaborării și implementării de strategii integrate care să dea posibilitatea actorilor din spațiul rural, reprezentanți ai diferitelor domenii de activitate, să conlucreze și să interacționeze în folosul comunităților rurale.

Strategiile elaborate și selectate în cadrul LEADER urmau să fie implementate prin proiecte în aria de acoperire a Grupurilor de Acțiune Locală, proiecte sprijinite din fonduri publice nerambursabile, la care se adaugă cofinanțarea aplicantului.

Punctul forte al abordării LEADER îl reprezintă caracterul orizontal al acestei axe a PNDR care presupune accesarea mai multor măsuri din cadrul axelor FEADR. În acest fel, prin agregarea efectelor proiectelor, impactul acțiunilor finanțate ar trebui să fie mai ridicat și să acopere o arie mai largă de acțiuni și beneficiari.

Faptul că a reprezentat o premieră în România a făcul ca implementarea acestei axe să întâmpine o serie de dificultăți : de la constituirea și funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală, la elaborarea strategiilor de acțiune locală și până la implementarea proiectelor din cadrul strategiilor.

III.2. Scopul, obiectivul și ipotezele cercetării

Scopul unei cercetări trebuie să reflecte problema care urmează a fi studiată, depre care vor fi culese informații.

În cazul prezentei lucrări, scopul cercetării îl reprezintă realizarea unei analize comparative a două Grupuri de Acțiune Locală.

Stabilirea obiectivelor cercetării presupune precizarea la nivel operațional a informațiilor necesare pentru atingerea scopului.

Obiectivele elaborate în scopul prezentei cercetări sunt:

Determinarea gradului de implicare a membrilor GAL în activitatea GAL

Determinarea interesului membrilor GAL în activitatea GAL

Identificarea beneficiilor de a fi membru GAL

Determinarea nivelului de satisfacție a membrilor GAL față de activitatea GAL

Identificarea dificultăților întâmpinate de cele două Grupuri de Acțiune Locală alese

Ipoteza elaborată în scopul prezentei cercetări:

Cu cât fundamentarea Planului de dezvoltare locală este mai solidă cu atât implementarea planului se realizează mai ușor.

III.2. Metodologia cercetării

III.2.1. Alegerea celor două Grupuri de Acțiune Locală Obiect al cercetării

Alegerea celor două Grupuri de Acțiune Locală care fac obiectul cercetării s-a realizat pornind de la următoarele elemente:

Localizare în zone comparabile din punct de vedere al reliefului, pentru a exista un potențial asemănător de dezvoltare;

Localizare în zone diferite de dezvoltare economică pentru a vedea măsura în care dezvoltarea economică a zonelor înconjurătoare influențează constituirea și funcționarea Grupurilor de Acțiune Locală ;

Disponibilitatea reprezentanților GAL de a furniza informații necesare pentru realizarea analizelor. În acest sens menționez faptul că în ceea ce privește Grupul de Acțiune Locală ”Dealurile Sultanului”, contactarea reprezentanților acestuia și facilitarea cercetării mi-a fost facilitată de una din persoanele care a depus un proiect în cadrul acestui GAL, pe care eu am cunoscut-o în calitate de artist la un atelier de creare de tablouri din flori presate desfășurat la Iași. Contactul cu reprezentanții Grupului de Acțiune Locală ”Lider Cluj” mi-a fost facilitat de o mătușă, cunoscând o serie de persoane direct implicate în activitatea acestui GAL pe parcursul vacanței din anul 2013.

III.2.2. Stabilirea metodologiei de cercetare

Această etapă este esențială pentru derularea cercetării și atingerea obiectivelor stabilite. Stabilirea metodologiei a avut în vedere specificul cercetării, dimensiunea acesteia, necesitatea obținerii unui volum semnificativ de informații care să permită o analiză coerentă, precum și resursele disponibile.

Cercetarea a presupus astfel:

O cercetare documentară asupra celor două Grupuri de Acțiune Locală – Cercetarea de birou, colectarea și analizarea datelor primare. Cercetarea documentară implică deci strângerea datelor de la diverse surse existente: pagini web, statistici, monografii.

Chestionare autoadministrate completate de membrii celor două Grupuri de Acțiune Locală. Cercetarea s-a realizat prin transmiterea de chestionare printate. Prin Chestionar s-a urmărit obținerea unei imagini cât mai clare a activității celor două GAL-uri, asupra modului în care membrii acestora au interacționat în elaborarea și implementarea Planurilor de dezvoltare locală.

Chestionarul reprezintă o „tehnică și, corespunzător, un instrument de investigare, constând dintr-un ansamblu de întrebări scrise și, eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin auto-administrare, determină din partea celor anchetați răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris” .

Chestionarul este prezentat în Anexa nr. 1 la prezenta lucrare.

III.2.3. Mărimea și structura eșantionului. Populația vizată

Determinarea mărimii eșantionului necesar pentru a efectua cercetarea se realizează utilizând următoarea formulă de calcul, , unde:

n = mărimea eșantionului sau numărul de persoane incluse în eșantion

t = coeficient ce corespunde probabilității de garantare a rezultatelor cercetării

(pentru o probabilitate de 95% alegem t=1.96)

p = ponderea persoanelor ce posedă caracteristica cercetată

(pentru că nu se cunoaște p => p=ct=0.5)

= reprezintă marja de eroare (poate lua valori între ±2% și ±5% ; vom lua ca marjă de eroare 3%)

Conform formulei de calcul, pentru a putea determina cu o precizie ridicată opinia respondenților cu privire la funcționarea GAL, este necesar un eșantion de 1068 de persoane.

În cazul prezentei cercetări, având în vedere faptul că scopul cercetării și obține răspunsuri cât mai concludente de la persoane care cunosc problematica abordată, aceasta s-a realizat pornind de la membrii celor două GAL-uri.

S-a realizat astfel un studiu pilot la nivelul celor două GAL-uri, pe o populație de 62 de persoane.

Persoanele care au fost chestionate sunt membrii celor două GAL-uri: reprezentanți ai autorităților publice locale membre ale GAL-urilor, a IMM-urilor și a ONG-urilor membre ale celor două GAL-uri.

Au fost transmise chestionare la: cei 34 membri al GAL ”Lider Cluj” și la cei 28 de membri ai GAL ”Dealurile Sultanului”.

Chestionarul conceput pentru acest studiu conține un număr de 22 de întrebări privind implicarea respondenților în activitatea GAL, elaborarea Planului de Dezvoltare Locală, elaborarea și depunerea de proiecte în cadrul GAL, contribuția proiectelor la obiectivele Planului de Acțiune Locală.

III.2.4. Metodologia de aplicare a chestionarului

Numărul de chestionare aplicat a fost de 62. Fiecare membru al GAL a primit câte un exemplar din chestionarul adresat respectivului GAL.

Chestionarele au fost transmise prin poștă către membrii GAL-urilor cu rugămintea de a le completa și a le transmite înapoi fie scanate prin e-mail, fie tot prin poștă.

Chestionarele au fost transmise în data de 23 mai 2014.

Chestionarele s-au aplicat conform metodologiei prezentate în continuare:

S-au adresat toate întrebările în ordinea în care apar în chestionar (Q1, Q2….Q16);

Pentru înregistrarea unui răspuns se încercuiește codul corespunzător sau se notează cât mai ilizibil în cazul întrebărilor deschise;

În cazul în care se înregistrează un răspuns greșit se taie cu o linie răspunsul greșit, se notează „greșit” și se înregistrează răspunsul corect.

III.3. Metodologia de colectare și interpretare

În vederea culegerii datelor de pe teren, s-a optat pentru transmiterea chestionarelor –în format tipărit, la toate instituțiile și persoanele vizate în eșantion.

În intervalul 23 mai – 1 iunie 2014 acestea au fost rugate să completeze și să returneze chestionarul completat, fie prin poștă, fie scanat, pe e-mail, în vederea prelucrării și analizei datelor.

În intervalul de timp menționat au fost primite 29 de chestionare de la membrii GAL ”Lider Cluj” și 24 de chestionare de la membrii GAL ”Dealurile Sultanului”.

Datele au fost introduse într-o bază de date realizată în SPSS Data Analysis și a fost realizată prelucrarea acestora. Interpretarea chestionarelor s-a realizat pe cele două GAL-uri, pentru a realiza atât o comparare a răspunsurilor.

Fiecare chestionar a fost introdus și validat, iar variabilele de tip string (aferente întrebărilor deschise) au fost codificate.

Astfel, s-a realizat o analiză cantitativă plecând de la procentele aferente fiecărui item din chestionar.

Interpretarea datelor va cuprinde informații cu privire la ponderea ocupată de toate tipurile de răspuns și corelarea acestora, pentru a surprinde aspectele stabilite prin obiectivele cercetării. Totodată, analiza datelor va permite realizarea unor clasificări privind: principalele dificultăți în funcționarea celor două GAL-uri, măsurile luate, măsura în care proiectele implementate condul la obiectivele Planurilor de Dezvoltare Locală.

În cazul întrebărilor deschise, pe lângă procentele extrase din variabilele codificate, se vor utiliza răspunsurile în forma brută – pentru a argumenta anumite rezultate.

III.4. Rezultatele cercetării

III.4.1. Rezultatele analizei documentare

GAL ”Dealurile Sultanului”

Teritoriul acoperit de GAL ”Dealurile Sultanului” este demarcat de limitele teritorial-administrative ale Comunelor Vișinești, Iedera, Vârfuri, Valea Lungă și Provița de Sus, fiind situat în partea de nord-est a județului Dâmbovița, în partea de nord-vest a județului Prahova, la aproximativ 30 km fata de municipiul Târgoviște, aproximativ la 10 km de orașul Moreni ți orașul Breaza, și la aproximativ 15 km de Pucioasa. GAL-ul acoperă teritorii din județele Dâmbovița și Prahova. Teritoriul este rural.

Prin implicarea tuturor actorilor cheie de la nivelul teritoriului au fost elaborate prioritățile acestuia, obiectivele operaționale ce se urmăresc a fi realizate în cadrul fiecărui proiect prioritar stabilit, precum și măsura/măsurile din Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR) în care acțiunile proiectului se regăsesc.

Tabel III.4.2.1 Priorități GAL “Dealurile Surtanului”

Sursa: Planul de acțiune locală GAL „Dealurile Sultanului”

De la infiintare si pana in prezent au avut loc 6 Adunări Generale si au fost lansate 6 apeluri de proiecte in 2012, 15 in 2013, 4 in 2014.

GAL ”Lider Cluj”

Grupul de Acțiune Locală “Lider Cluj” cuprinde un număr total de 9 comune și anume: Așchileu, Baciu, Ciurila, Florești, Hida, Iara, Panticeu, Savadisla și Sanpaul. Dintre acestea 8 sunt din județul Cluj și una este din județul Sălaj. Aceste comune au în componență 63 de sate și un număr total de locuitori de 38808. Suprafața totală a teritoriului acoperit este de 794,76 km2, cu o densitate medie de 48,83 locuitori la km2. Teritoriul este unul dominant rural.

Prin consultări între toți partenerii (publici, privați, ONG) din cadrul teritoriului și pe baza analizei diagnostic (prezentarea teritoriului, analiza SWOT) au fost stabilite principalele priorități în legătură cu proiectele de dezvoltare rurală a teritoriului.

Tabel III.4.2.2 Priorități GAL “Lider Cluj”

Sursa: Planul de Dezvoltare Locală GAL „Lider Cluj”

De la infiintare si pana in prezent au avut loc 7 Adunări Generale si au fost lansate 5 apeluri de proiecte in 2012, 12 in 2013 si 3 in 2014.

III.4.2. Rezultatele cercetării cantitative

Măsura implicării în activitatea de constituire a GAL

Majoritatea membrilor GAL s-au implicat în activitatea de constituire a GAL-urilor, după cum se poate observa și din graficele de mai sus, în schimb, cercetarea a arătat că participarea acestora la Adunările Generale s-a redus de la 71% la doar 42% membri care au participat la toate întrunirile în GAL ”Dealurile Sultanului” și de la 69% la 45% in GAL ”Lider Cluj”.

Motivele de neparticipare au fost variate, primul invocat in ambele GAL-uri fiind intervenția unui alt eveniment.

Participarea la elaborarea Planului de Dezvoltare Locală

Majoritatea membrilor GAL au participatla realizarea Planului de Actiune Locala, după cum se poate observa și din analiza realizată. 85% dintre membrii GAL „Dealurile Sultanului” și 86%, dintre membrii GAL „Lider Cluj” au participat la elaborarea Planului.

Deși conform analizei documentare metodele de consultare folosite au fost în ambele cazuri chestionare adresate populației, întâlniri individuale cu primarii(interviuri), întâlniri de grup cu reprezentanți ai mediului privat și public, analiza statisticilor și a strategiilor de dezvoltare locală redactate anterior de membrii GAL, membrii GAL „Dealurile Sultanului” consideră procesul de consultare ca fiind mai curând necorespunzător.

Din analiza documentară a rezultat faptul că, în cadrul consultărilor s-au discutat toate aspectele necesare redactării strategiei: descrierea teritoriului, prioritățile strategiei în viziunea fiecăruia, modul de lucru ulterior, calendarul activităților, conținutul efectiv al strategiei, planificarea deplasărilor pentru acțiuni de cooperare.

Propuneri pentru Planul de Dezvoltare Locală

Aceste rezultate arată o implicare ridicată a membrilor celor GAL-uri în procesul de elaborare a Planurilor de Dezvoltare Locală: 75% în cazul GAL „Dealurile Sultanului” și de 66% în cazul GAL „Lider Cluj”.

Măsura în care propunerile au fost dezbătute.

Cu exceptia unui singur caz, toate propunerile de acțiuni ale membrilor GAL pentru Planul de Dezvoltare Locală au fost luate în considerare și dezbătute în cadrul Adunării Generale în ambele GAL-uri.

Ce etapă este mai dificilă

Colaborarea între membrii GAL

Colaborarea între membrii GAL a fost apreciată într-o pondere ridicată ca fiind mai curând necorespunzătoare. 29% din membrii GAL “Dealurile Sultanului” au considerat corespunzătoarea ca fiind slabă și 14% din membrii GAL “Dealurile Clujului”. Se remarcă procentul ridicat al celor care nu s-au putul pronunța, peste 20% în cazul ambelor GAL-uri.

Elementele forte ale celor două GAL-uri

Elementele forte ale teritoriului GAL ”Dealurile Sultanului” asa cum au reiesit din raspunsurile persoanelor chestionate sunt :

Teritoriul este accesibilizat integralde doua drumuri județene – DJ 710B si DJ 100E;

Varietatea reliefului si a tipurilor de sol, precm si conditiile climatice permit dezvoltarea pasunilor si fanetelor pentru stimularea sectorului zootehnic, dar și a culturilor cerealiere si pomiculturii

Utilizarea redusă a pesticidelor și îngrășămintelor permite practicarea agriculturii ecologice;

Condițiile ambientale, respectiv peisaje odihnitoare, aer curat, varietate a reliefului, lipsa unor factori poluanți majori, constituie factori favorabili dezvoltarii turismului

Existența pe cuprinsul teritoriului acursurilor de ape, care pot fi valorificate din punct de vedere turistic și sportiv, dar și ca sursă de alimentare și exploatare;

Produsele naturale (fructe de pădure, ciuperci, plante medicinale) pot fi valorificate;

Existența pe cuprinsul teritoriului a rețelelor de alimentare cu apă,electricitate,comunicatii

Existența structurilor necesare asigurării serviciilor de învățământ, cultura, sport si sanatate

Patrimoniul arhitectural si cultural deosebit de bogat poate fi valorificat in scop turistic

Tradițiile, meșteșugurile și arta populară (fabricare a instrumentelor muzicale tradiționale cusături naționale și țesutul covoarelor) sunt ocupatii generatoare de profit.

Elementele forte ale teritoriului GAL ”Lider Cluj” conform ceor afirmate de respondenti sunt :

Teritoriul este străbătut de drumuri importante, aflate în stare foarte bună (E60, E81) si de sectorul de autostradă Turda-Gilău

Acoperirea mare cu zonă împădurită care oferă resurse naturale importante

Existența unor arii protejate care favorizează includerea teritoriului în situl Natura 2000

Teren favorabil agriculturii, pomiculturii și viticulturii în unele zone

Existența unor zone de vânătoare

Patrimoniu arhitectural deosebit: în special biserici de lemn din perioada medievală

Resurse naturale extractive în unele zone (nisipuri, gipsuri, turbă)

Prezența unui sistem la nivel intercomunitar pentru colectarea selectivă a deșeurilor.

Cele mai importante nevoi identificate.

Răspunsurile înregistrate la întrebarea 11 au arătat că principalele nevoi ale comunităților din cele două GAL-uri privesc starea infrastructurii, utilităților și serviciilor pentru populație, reprezentate cel puțin de salubrizare și transport. Starea instituțiilor medicale și de învățământ, precum și asigurarea comunicațiilor reprezintă de asemenea deficiențe ale teritoriului, care împiedică asigurarea unui nivel de trai decent și dezvoltarea altor sectoare de activitate. O mai bună valorificare a patrimoniului natural și cultural reprezintă de asemenea o nevoie comună identificată.

Măsuri pentru a răspunde nevoilor.

Activitățile non-agricole și crearea și dezvoltarea de IMM-urilor reprezintă în opinia majoritatii repondenților cu privire la activitățile ce ar trebui încurajate în vederea dezvoltării teritoriului. Activitățile agricole sunt considerate de asemenea importante în dezvoltarea teritoriului și într-o mai mică măsură, activitățile industriale.

Sectorul agricol trebuie stimulat prin încurajarea producțiilor mai viabile din punct de vedere economic, dar și a culturilor ecologice, precum și prin crearea infrastructurilor necesare, astfel încât acest sector să devină cât mai eficient.

Activitățile non-agricole și crearea de IMM-uri asigură noi locuri de muncă și implicit contribuie la bunăstarea economică pe plan local. Pentru stimularea dezvoltării acestor activități economice este necesară crearea utilităților și infrastructurii de bază care să permită o investiție eficientă și atragerea investitorilor în vederea dezvoltării de afaceri în zonă. Astfel, pot fi îmbinate atât soluționarea principalelor necesități ale populației, cât și cerințele esențiale pentru rentabilizarea unei investiții în zonă.

Principalele acțiuni propuse de respondenții ambelor GAL-uri la întrebarea 12 sunt:

Conectarea la utilitati

Întreținerea și reconstrucția drumurilor

Servicii de internet, telefonie etc.

Crearea de servicii publice pentru locuitori

Reparația/dotarea instituțiilor de învățământ

Reparația/dotarea instituțiilor medicale

Infiintarea de spatii de recreere

Atragerea oamenilor de afaceri in localitate

Atragerea turistilor

Crearea locurilor de muncă pentru tineri

Asigurarea ajutorului social pentru bătrâni

Cele mai multe dintre activitățile propuse se regăsesc in Planul de Actiune Locala al celor doua GAL-uri.

Principalele dificultăți întâmpinate in activitatea ambelor GAL-uri au fost cauzate de schimbările permanente și de adaptările metodologiei și procedurilor la normele impuse de Uniunea Europeană în domeniul PNDR, dupa cum au declarat 10 dintre respondentii din GAL „Dealurile Sultanului” si 15 dintre cei din GAL Lider Cluj.

Cea de-a doua dificultate semnalata de catre 5 dintre respondentii din GAL „Dealurile Sultanului” si 7 dintre cei din GAL Lider Cluj consta in lipsa resurselor materiale pentru asigurarea cofinanțarii proiectelor.

Cea de-a treia dificultate ca importanta mentionata de 6 dintre respondentii din GAL „Dealurile Sultanului” si de 4 dintre cei din GAL Lider Cluj este pregatirea profesionala slaba a membrilor GAL, care se reflecta in capacitatea scazuta de aplicare pe proiecte.

O alta dificultate identificata de membrii GAL a fost tratamentul diferențiat din partea Autorității de Management la adresa Grupurilor de Acțiune Locală, in ceea ce priveste analiza, interpretarea situatiilor si rezolvarea problemelor.

Abordarea dificultăților în GAL

La intrebarea « Ce măsuri considerați că pot fi întreprinse la nivelul GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” pentru depășirea acestor dificultăți, printre masurile sugerate de respondenti se numara :

Comunicarea permanentă cu posibilii beneficiari, informarea si îndrumarea lor în elaborarea și susținerea proiectelor

Organizarea de cursuri si traininguri pentru imbunatatirea pregatirii profesionale a potentialilor beneficiari

Identificarea unor surse de suplimentare de finantare

Cooperarea cu alte GAL-uri si cu Autoritatile de management pentru unificarea la nivel național a situatiilor de tratament diferentiat și elaborarea unor ghiduri clare, fără cale de interpretare

Discutarea măsurilor

Rezolvarea dificultăților

Dintre dificultatile cu care se confrunta GAL-urile, cea mai mare imbunatatire se constata in cazul pregatirii profesionale, dupa cum au considerat 50% si respectiv 52% dintre respondenti. Desi cadrul legislativ a fost considerat principala problema de care se lovesc GAL-urile, doar 33% si respectiv 24% dintre participantii la cercetare au apreciat o schimbare în bine a acestuia.

Depunerea de proiecte

Problemele analizate mai sus se reflectă în numărul relativ mic al membrilor GAL care au depus proiecte pentru obtinerea de fonduri neramburabile, 42% dintre cei chestionati in GAL „Dealurile Sultanului” si 52% in GAL „Lider Cluj”.

Contribuția proiectelor la GAL

Cunoscând într-o pondere importantă (peste 60% dintre membrii ambelor GAL-uri) proiectele depuse la nivelul fiecăruia dintrec cele două GAL-uri, membrii consideră că aceste proiecte vor contribui la atingerea obiectivelor Planurilor de Dezvoltare Locală (71% în cazul GAL „Dealurile Sultanului” și 62% în cazul GAL „Lider Cluj”).

Corelând răspunsurile obținute la întrebările privind implicarea la elaborarea Planurilor de Dezvoltare Locală, cu cele privind depunerea de proiecte și contribuția proiectelor la atingerea obiectivelor stabilite se poate concluziona că ioteza cercetării este validată, un proces de elaborare riguroasă a Planului conduce la creșterea șanselor de implementare corespunzătoare a acestuia.

GAL „Dealurile Sultanului” GAL „Lider Cluj”

Concluzii

P.A.C. reprezintă o investiție din bugetul comunitar într-un sector strategic în termeni de securitate alimentară, mediu înconjurător și creștere economică în zonele rurale. Fondurile alocate în cadrul Politicii Agricole Comune și al programelor de dezvoltare rurală ale statelor membre vor fi direcționate în perioada 2014-2020 prioritar către următoarele obiective: creșterea competitivității agriculturii europene la nivel global și național; conservarea diversității sistemelor de producție agricolă din țările UE; adaptarea producției agricole la noile provocări de mediu legate de schimbările climatice și protecția resurselor naturale.

Agricultura reprezintă un sector de primă importanță în România, atât prin contribuția pe care o are în economia națională, cât și prin rolul său social vital. Cu o contribuție de 6,7% la valoarea adăugată brută (VAB) națională, raportat la nivelul anului 2010, agricultura a jucat dintotdeauna un rol important pentru economia României.

Cadrul de reglementare al PAC pentru noua perioadă de programare trebuie să răspundă nevoilor specifice de dezvoltare ale României, plecând de la avantajele competitive promovate prin investițiile naționale (să fructifice potențialul economic, social și geografic, să răspundă priorităților de dezvoltare teritorială).

Performanța agriculturii în România este afectată între altele de: fragmentarea excesivă a proprietății România, structură bipolară a fermelor agricole, cu un procent important al fermelor de subzistență și de semisubzistență, nevoia de eficientizare a fermelor mici, aflate la limita subzistenței, calitatea pregătirii profesionale și diversificarea ocupațională, insuficiența parcului de utilaje agricole, gradul scăzut de specializare, productivitatea scăzută a muncii și o utilizare redusă a inovațiilor atât în sectorul de prelucrare, cât și în ceea ce privește producția agricolă.

Cu toate că începe oficial odată cu semnarea contractului de finanțare între Autoritatea de Management și Beneficiar, implementarea proiectului trebuie privită ca o continuare a procesului de pregătire.

Beneficiarul de finanțare trebuie să se asigure că îndeplinește obligațiile ce-i revin prin contractul de finanțare, că implementarea proiectului conduce la atingerea obiectivelor propuse.

Principiile generale de management al proiectului se traduc în următoarele elemente care trebuie avute în vedere pe durata implementării acestuia:

Realizarea proiectului la parametrii de calitate propuși, cu obținerea rezultatelor propuse, atingerea indicatorilor stabiliți și a obiectivelor fixate;

Încadrarea în bugetul alocat;

Respectarea duratei de implementare a proiectului.

Dincolo de o serie de elemente specifice managementului proiectelor, în general și de cadrul de reglementare și procedural aplicabil proiectelor finanțate din fonduri comunitare nerambursabile trebuie menționat faptul că nu există o soluție standard care să asigure succesul unui proiect. Fiecare echipă de management trebuie să fixeze acele elemente care corespund naturii, dimensiunii proiectului și să asigure o cât mai bună corelare a sarcinilor celor implicați.

Un caz particular îl reprezintă proiectele din cadrul Axei prioritare 4 LEADER din cadrul PNDR. Abordarea LEADER presupune consolidarea coerenței teritoriale și implementarea de acțiuni integrate ce pot conduce la diversificarea dezvoltarea economiei rurale, în folosul comunităților. Strategiile elaborate și selectate în cadrul LEADER au fost menite să fie implementate prin proiecte în aria de acoperire a Grupurilor de Acțiune Locală, proiecte sprijinite din fonduri publice nerambursabile, la care se adaugă cofinanțarea aplicantului.

Punctul forte al abordării LEADER îl reprezintă caracterul orizontal al acestei axe a PNDR care presupune accesarea mai multor măsuri din cadrul axelor FEADR. În acest fel, prin agregarea efectelor proiectelor, impactul acțiunilor finanțate ar trebui să fie mai ridicat și să acopere o arie mai largă de acțiuni și beneficiari.

Măsura în care implementarea LEADER și-a dovedit viabilitatea în perioada 2007-2013 reprezintă premisa pentru continuarea acestei abordări în perioada de programare 2014-2020.

Din cercetarea efectuată la nivelul a două GAL-uri constituite și funcționale în perioada 2007-2013 au fost desprinse următoarele concluzii:

Majoritatea membrilor GAL au fost implicați în activitatea de constituire a GAL-urilor;

Implicarea la activitatea GAL nu a fost una constantă, de multe ori alte evenimente determinând absența de la reuniunile Adunării Generale;

Peste 80% dintre membrii fiecăruia dintre cele două GAL-uri au participat la elaborarea Planului de Dezvoltare Locală, cu toate acestea membrii GAL „Dealurile Sultanului” consideră procesul de consultare ca fiind unul mai curând necorespunzător;

O implicare ridicată a membrilor celor GAL-uri în procesul de elaborare a Planurilor de Dezvoltare Locală și o luare în considerare apropape integrală a propunerilor formulate;

Colaborarea între membrii GAL a fost apreciată într-o pondere ridicată ca fiind mai curând necorespunzătoare.

Principalele nevoi ale comunităților din cele două GAL-uri privesc starea infrastructurii, utilităților și serviciilor pentru populație, reprezentate cel puțin de salubrizare și transport. Starea instituțiilor medicale și de învățământ, precum și asigurarea comunicațiilor reprezintă de asemenea deficiențe ale teritoriului, care împiedică asigurarea unui nivel de trai decent și dezvoltarea altor sectoare de activitate.

Activitățile non-agricole și crearea și dezvoltarea de IMM-urilor reprezintă în opinia majoritatii repondenților cu privire la activitățile ce ar trebui încurajate în vederea dezvoltării teritoriului.

Cele mai multe dintre activitățile propuse de membrii celor două GAL-uri se regăsesc in Planul de Dezvoltare Locală al celor doua GAL-uri.

Principalele dificultăți întâmpinate in activitatea ambelor GAL-uri au fost cauzate de schimbările permanente și de adaptările metodologiei și procedurilor la normele impuse de Uniunea Europeană în domeniul PNDR.

Dintre dificultatile cu care se confrunta GAL-urile, cea mai mare imbunatatire se constata in cazul pregatirii profesionale, dupa cum au considerat 50% si respectiv 52% dintre respondenti. Desi cadrul legislativ a fost considerat principala problema de care se lovesc GAL-urile, doar 33% si respectiv 24% dintre participantii la cercetare au apreciat o schimbare în bine a acestuia.

Corelând răspunsurile obținute la întrebările privind implicarea la elaborarea Planurilor de Dezvoltare Locală, cu cele privind depunerea de proiecte și contribuția proiectelor la atingerea obiectivelor stabilite se poate concluziona că ioteza cercetării este validată, un proces de elaborare riguroasă a Planului conduce la creșterea șanselor de implementare corespunzătoare a acestuia.

Bibliografie

Chelcea, Septimiu, Metode cantitative și calitative, editura Economică, București, 2007

Dr. ing. Daniel Botănoiu, Sectorul agricol românesc și susținerea acestuia după 2013.

Studiul Consolidarea Exploatațiilor agricole, Comisia Națională de Prognoză, 2012.

Studiul: Reforma Politicii Agricole Comune în contextul perspectivei bugetare post-2013, IER, 2012.

Formare continuă a personalului implicat în gestionarea Fondurilor Structurale și de Coeziune”, Componenta 1, Componenta 2, Componenta 3, Componenta 4, noiembrie 2010, publicat de WYG Internationl, elaborat în cadrul unui proiect co-finanțat den Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2007-2013

”Formarea continuă a personalului implicat în gestionarea Fondurilor Structurale și de Coeziune”, Componenta 1, Componenta 2, Componenta 3, Componenta 4, 2010, publicat de WYG International, în cadrul unui proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2007-2013, în cadrul căruia sunt identificate cinci etape, fără a fi menționată evaluarea programului, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/Studii/7_Studii_POAT/3_Manual_Formare.pdf

A Guide to the Project Management Body of Knowledge: PMBOK (R) Guide”, Project Management Institute, 2013

The European Union Explained – Agriculture: A partnership between Europe and farmers, European Commission, Directorate-General for Communication Publications, February 2013

DG Agriculture&Rural Development – CAP – A partnership between Europe and farmers, Brussels, February 2014.

National Strategic Framework for Sustainable Development of the Romanian rural area 2014 – 2020 – 2030.

Guvernul României:Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2013-2015 (2012).

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Bruxelles, „Politica Agricolă Comună la orizontul anilor 2020: cum răspundem provocărilor viitoare referitoare la alimentație, resursele naturale și echilibrul teritorial”, din 18.11.2010;

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții: „Concluziile celui de-al cincilea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: viitorul politicii de coeziune”, din 9.10.2010;

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: „Un buget pentru Europa 2020”, din 29.06.2011.

Recensământul General Agricol 2010, INS, 2011

Anuarul Statistic al României, INS, 2012.

DG Agri annual statistical book, 2011.

http://www.iem.ro/articole-euroinfo/635-politica-agricol-comun-in-perioada-2014-2020-un-parteneriat-intre-comisia-european-i-fermieri

http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/l11096_ro.htm

http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/l11096_ro.htm

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Agricultural_output,_price_indices_and_income

http://gal-dealurilesultanului.ro/pagini/harta_gal

Nou homepage

Bibliografie

Chelcea, Septimiu, Metode cantitative și calitative, editura Economică, București, 2007

Dr. ing. Daniel Botănoiu, Sectorul agricol românesc și susținerea acestuia după 2013.

Studiul Consolidarea Exploatațiilor agricole, Comisia Națională de Prognoză, 2012.

Studiul: Reforma Politicii Agricole Comune în contextul perspectivei bugetare post-2013, IER, 2012.

Formare continuă a personalului implicat în gestionarea Fondurilor Structurale și de Coeziune”, Componenta 1, Componenta 2, Componenta 3, Componenta 4, noiembrie 2010, publicat de WYG Internationl, elaborat în cadrul unui proiect co-finanțat den Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2007-2013

”Formarea continuă a personalului implicat în gestionarea Fondurilor Structurale și de Coeziune”, Componenta 1, Componenta 2, Componenta 3, Componenta 4, 2010, publicat de WYG International, în cadrul unui proiect co-finanțat din Fondul European de Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Asistență Tehnică 2007-2013, în cadrul căruia sunt identificate cinci etape, fără a fi menționată evaluarea programului, http://www.fonduri-ue.ro/res/filepicker_users/cd25a597fd-62/Documente_Suport/Studii/7_Studii_POAT/3_Manual_Formare.pdf

A Guide to the Project Management Body of Knowledge: PMBOK (R) Guide”, Project Management Institute, 2013

The European Union Explained – Agriculture: A partnership between Europe and farmers, European Commission, Directorate-General for Communication Publications, February 2013

DG Agriculture&Rural Development – CAP – A partnership between Europe and farmers, Brussels, February 2014.

National Strategic Framework for Sustainable Development of the Romanian rural area 2014 – 2020 – 2030.

Guvernul României:Strategia fiscal bugetară pentru perioada 2013-2015 (2012).

Comunicarea Comisiei către Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic și Social European și Comitetul Regiunilor, Bruxelles, „Politica Agricolă Comună la orizontul anilor 2020: cum răspundem provocărilor viitoare referitoare la alimentație, resursele naturale și echilibrul teritorial”, din 18.11.2010;

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social European, Comitetul Regiunilor și Banca Europeană de Investiții: „Concluziile celui de-al cincilea raport privind coeziunea economică, socială și teritorială: viitorul politicii de coeziune”, din 9.10.2010;

Comunicarea Comisiei către Parlamentul European, Consiliu, Comitetul Economic și Social și Comitetul Regiunilor: „Un buget pentru Europa 2020”, din 29.06.2011.

Recensământul General Agricol 2010, INS, 2011

Anuarul Statistic al României, INS, 2012.

DG Agri annual statistical book, 2011.

http://www.iem.ro/articole-euroinfo/635-politica-agricol-comun-in-perioada-2014-2020-un-parteneriat-intre-comisia-european-i-fermieri

http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/l11096_ro.htm

http://europa.eu/legislation_summaries/agriculture/general_framework/l11096_ro.htm

http://epp.eurostat.ec.europa.eu/statistics_explained/index.php/Agricultural_output,_price_indices_and_income

http://gal-dealurilesultanului.ro/pagini/harta_gal

Nou homepage

=== Chestionar ===

CHESTIONAR

Prezentul chestionar a fost elaborat în cadrul unei cercetări desfășurate în scopul elaborării lucrării de licență.

Obiectivele acestui chestionar sunt următoarele:

Identificarea nivelului de cunoaștere a respondenților asupra activității GAL ” Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj

Identificarea dificultăților în funcționarea GAL, a măsurii în care acestea au fost surmontate și a măsurilor de surmontare

Identificarea elementelor care favorizează funcționarea GAL.

În vederea atingerii acestor obiective vă invităm să vă alăturați acestui demers, prin completarea prezentului chestionar. Informațiile furnizate de dvs. vor fi prelucrate statistic și nu vor fi corelate cu datele dumneavoastră de identificare. Totodată, datele vor fi utilizate doar în interesul acestui studiu, fără a fi prelucrate în alte scopuri.

Vă rugăm să răspundeți cu acuratețe și exactitate la toate întrebările din prezentul chestionar.

Vă recomandăm să urmați indicațiile aferente fiecărui item și să parcurgeți chestionarul în ordinea întrebărilor redactate.

Timpul necesar completării chestionarului este de aproximativ 30 de minute.

Vă rugăm să completați acest chestionar în format electronic și să îl returnați până la data de 1 iunie 2014, la următoarea adresă de e-mail sau prin poștă la adresa:

CHESTIONAR

Ați fost implicat în activitatea de constituire a GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj”?

Da

Nu

La câte din Adunările Generale ale GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ați participat ?

niciuna

….. din……desfășurate

Ce v-a împiedicat să participați la unele dintre Adunările Generale ale GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj”?

Nu a fost convocată cu suficient timp înainte

A intervenit un alt eveniment

Alte motive, precizați care……..

Ați participat la elaborarea Planului de Acțiune Locală ?

Da

Nu

Cum apreciați procesul de elaborare a Planului de Acțiune Locală al GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ?

Corespunzător

Necorespunzător

Nu mă pot pronunța

Ați avut propuneri pentru Planul de Acțiune Locală al GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ?

Da

Nu

Dacă ați răspuns DA, la întrebarea nr. 6, au fost dezbătute propunerile dumneavoastră ?

Da

Nu

Care etapă considerați că este mai dificilă ?

Elaborarea Planului de Acțiune Locală

Implementarea Planului de Acțiune Locală

Vă rugăm, motivați, pe scurt răspunsul

…………………………………………………………………………………………

…………………………………………………………………………………………

………………………………………………………………………………………….

Cum apreciați colaborarea între membrii GAL ?

Slabă

Corespunzătoare

Foarte bună

Nu mă pot pronunța

Care considerați că sunt elementele forte ale GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Care sunt cele mai importante trei nevoi de dezvoltare ale GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” , conform opiniei dumneavoastră ?

1.

2.

3.

Care considerați că sunt cele mai potrivite actiuni care trebuie intreprinse pentru a răspunde acestor nevoi?

1.

2.

3.

Se regăsesc aceste actiuni în Planul de Acțiune Locală al GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ?

Da

Nu

De ce natură sunt dificultățile întâmpinate în activitatea GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ?

Resurse umane

Pregătire profesională

Resurse materiale

Cadru legislativ

Altele, menționați care………………………………………………………..

…………………………………………………………………………………………

Au fost abordate aceste dificultăți în cadrul GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ?

Da

Nu

Partial

Ce măsuri considerați că pot fi întreprinse la nivelul GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” pentru depășirea acestor dificultăți ?

………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………………

Au fost discutate aceste măsuri în cadrul GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Clu”j pentru depășirea acestor dificultăți ?

Da

Nu

Care dintre dificultățile identificate de dumneavoastră au cunoscut o rezolvare la nivelul GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ?

Resurse umane :

Pregătire profesională :

Resurse materiale :

Cadru legislativ :

Altele :

Ați depus proiecte în cadrul apelurilor lansate de GAL ”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ?

Da

Nu

Proiectele depuse de dumneavoastră au fost selectate?

Da

Nu

Nu a fost cazul

Cunoașteți toate proiectele selectate în cadrul GAL”Dealurile Sultanului”/ ”Lider Cluj” ? :

Da

Nu

In ce măsură considerați că proiectele finalizate și aflate în implementare la nivelul GAL vor contribui la atingerea obiectivelor Planului de Dezvoltare Locală

In totalitate

Intr-o mare măsură

Intr-o oarecare măsură

Deloc

Vă mulțumim