Analiza Programelor Si Strategiilor de Dezvoltare ale Turismului Implementate In Judetul Harghita
Cuprins
INTRODUCERE
Această lucrare de licență a fost elaborată pentru a analiza situația economică a județului Harghita din punct de vedere al turismului . În cadrul acestuia s-a aratat importanța turismului și a investițiilor în acest domeniu .
Județul Harghita este un important județ al României și deține un important patrimoniu natural dar și cultural . Turismul din această zonă nu este foarte bine valorificat , astfel aportul turismului la veniturile autorității locale fiind foarte mic .
În primul capitol se va pune accentul pe descrierea județului . Formele de relief , economia dar și turismul din Harghita , se enumeră printre cele descrise în acest capitol . Formele de turism practicate dar și obiectivele prezentate în cadrul acestui capitol au rolul de a arata cui se adresează județul Harghita din punct de vedere al turismului .
În al doilea capitol s-a analizat situația circulației turistice din județul Harghita între anii 2009-2013. Astfel au fost analizate numărul sosirilor , al innoptărilor dar și capacitățile de cazare existente . S-au făcut interpretări ai evoluției circulației turistice cu scopul de a cunoaște situația actuală a turismului din județ .
Capitolul trei este reprezentat de programele și strategiile propuse de autoritățile locale împreună cu specialiștii din turism . În cadrul aceluiași capitol s-a descris și programul pentru anii 2014-2020 dar și investițiile făcute până in anul 2013 în județul Harghita .
Ultimul capitol al licenței reprezintă o trecere in vedere al propunerilor de atragere a unor noi fonduri dar și elaborarea unor noi strategii pentru dezvoltarea turismului . O altă viziune a capitolului este reprezentată de propunerea unor noi forme de turism , rolul acestora fiind dezvoltarea turismului dar și creșterea aportului financiar la pib-ul județului .
În momentul finalizării lucrării de licentă putem observa situația actuală a turismului , importanța acestuia pentru județul Harghita , dar și soluțiile de dezvoltare prin strategii si programe benefice pentru turism .
Capitolul 1. PREZENTAREA GENERALA A JUDEȚULUI HARGHITA
În acest capitol se va prezenta județul Harghita din punct de vedere al așezării , infrastructurii , reliefului , climei , hidrografiei și a economiei. Se va pune accentul pe turism , formele de turism , dar și atracțile existente .
Județul Harghita se află în estul Transilvaniei , este considerat un județ de mărime mijlocie . Are o suprafața de 6639 , reprezintă 2 8 % din teritoriul țării și este al 13 lea județ din țara că mărime.
Se învecinează cu județele: Neamț și Bacău ( în estul țării) la vest cu Mureș , la sud cu Brașov și Covasna și la nord cu Suceava .
Județul este format din 9 orașe din care 4 municipii , 58 de commune și 235 de sate.
Județul este bogat în minereuri : andesite , balzaturi , tufe , marmoră , sare, cupru , mercur , fier. Harghita are un potențial turistic uriaș cu localități turistice și multe zone de agrement.
1.1. Infrastructura
Județul Harghita deține o infrastructură vastă atât rutieră cât și de cale ferată. Infratructura rutieră este formată din drumuri europene , drumuri naționale , drumuri județene și drumuri comunale . Rețeaua drumurilor din județ: E 578 – 126,985 km; DN – 317,776 km; DJ – 848,665 km; DC – 534,43 km . Rețeaua de cale ferată are o lungime de 209 km, din care 174 km (83,2 %) este electrificată . Pe teritoriul județului nostru se situează nodul de cale ferată Ciceu, care asigură legătură cu zonă de est, nord-est și sud-est a României.
1.2 . Relieful
Peste 60 % din teritoriul județului este reprezentat de dealuri și formațiuni muntoase .
În județul Harghita regăsim munți cu înălțimi mijlocii , cel mai înalt vârf muntos este vârful Harghita Mădaraș cu o înălțime de 1800 m și care se ridică la 1200 de m deasupra Ciucului.
Harghita este împărțită în 3 sectoare : în Harghita de Sud se găsesc Pasul Hatod și Pasul Vlahița , acest sector este și cel mai mare și aici se găsesc pădurile de brad și molid și care formează un peisaj pitoresc pentru turiștii care vizitează aceste locuri . Harghita Centrală are cea mai înaltă atitudine . Vârful Mădarașul Mare , cel mai înalt vârf muntos din județul Harghita are o vizibilitate superbă spre alte vârfuri muntoase din vecinătate . Harghita de Nord se găsește între Pasul Liban și Șeaua Fertău . Zona montană este reprezentată de 3 sectoare ; în sectorul vestic se găsesc Munții Giurgeului și Munții Harghitei . Munții Harghitei au o lungime de 70 de km și sunt reprezentați de vârfurile Harghita Mădaraș 1.800 m , Harghita Recu cu 1.757 m și Harghita Ciceu cu 1.759 m . În sectorul estic : Munții Hășmaș . Munții Ciuclui și Munții Giurgeului . Zona montană este reprezentată de existența unor păduri cu peisaje deosebite iar în subsolul acestei zone se regăsesc importante resurse ale subsolului. Această zonă este foarte importantă pentru turismul din județul Harghita deoarce datorită altitudiniilor înalte aici se pot practica sporturi de iarnă .
Principalele altitudini muntoase :
Tabel numărul 1.1 . Altitudini muntoase din județul Harghita
Sursa : www.insse.ro ( conform Anexa )
Zona deluroasă este formată din depresiunile Odorhei și Praid , dealurile Târnava Mica și Odorheiului . Relieful din acestă zonă este format prin alunecările de teren si prin tocirea versanților .
Altitudini ale unor zone importante din Harghita:
-Miercurea Ciuc 655-725m
-Odorheiu Secuiesc 500-550m
-Gheorgheni 795-810m
-Toplița 720-740m
-Băile Tușnad 620-650m
-Borsec 930-960m
1.3. Hidrografia
Din punct de vedere al hidrografiei județul Harghita are circa 2000 de izvoare și ape minerale.
Rețeaua hidrografică a județului are o lungime de circa 2600 de km .
Râuri care izvorăsc din județul Harghita sunt : Olt , Mureș , Târnava Mică , Târnava Mare , Trotuș și Bistricioara.
Oltul este unul dintre cel mai important rău al județului Harghita , acesta trece prin Miercurea Ciuc și Sfântu Gheorghe , izvorăște din Masivul Hasmasul Mare la o altitudine de 1.280 m și primește pe traseul său diferiți afluenți ( pârâul Homorodul Mic și Mare , Fișag și Toplița ) .
Mureșul izvorăște din Munții Hășmașul Mare și are ca afluenți pârâurile Șumuleu Mare , Toplița și Călimănel .
Răul Trotuș izvorăște din Munții Ciucului și are o lungime de 162 de km.
Cele mai importante lacuri ale județului Harghita sunt : Lacul Sfântă Ana , Lacul Roșu și Lacul Iezer.
Lacul Sfântă Ana este format pe fundul unui vulcan stins , acesta se găsește la o altittudine de 950 de m iar adâncimea sa maximă este de 6 – 6, 3 m . Este singurul lac vulcanic din România și se află situat în Masivul Ciomatu.
Lacul Roșu este cel mai mare lac natural din România și s-a format prin surparea unei bucăți al Muntelui Ghicoș în anul 1837 . Acesta este situat la baza Munților Hășmașu Mare în apropiere de orașul Gheorghieni din județul Harghita . Numele de Lacul Roșu provine de la Pârâul Roșu care adună pe parcursul traversării lui straturi de culoare roșie de oxizi și hidroxizi de fier .
Lacul Iezer este un lac vulcanic aflat la poalele Vârfului Ratitis , este format în locul unei morene terminale . Apa are o suprafața de 0,13 hectare și o adâncime cuprinsă între 3 -5 metrii. Primește ca afluenți două izvoare iar apa din lac se vărsă în Pârâul Puturosul .
Tabel nr. 1.2 . Suprafața lacurilor din județul Harghita
Sursă : INSSE. ( anul 2011)
Lacurile din județul Harghita reprezintă o atracție deosebită atât pentru turiștii din România cât și pentru cei din Europa datorită unicității acestora . Un alt motiv pentru care turiștii doresc să viziteze lacurile din Harghita îl face faptul că mare parte dintre ele sunt rezervații naturale protejate UNESCO .
1.4 . Clima
În județul Harghita clima este temperat-continentală și este influențată de relief și altitudinile unor zone . În zonă montană climatul este umed și răcoros iar în zona de deal și depresiune , climatul este mai cald și uscat .
În dealuri veriile sunt calde și cu precipitații însemnate iar iernile friguroase , temperatura medie pentru anotimpul vară , este de 18 grade iar pentru iarnă de 5,5 grade. Pentru zona montană verile sunt scurte și răcoroase . Media temperaturilor , vara 10 grade iar iarna de 8 grade.
Temperatura medie anuală este de 6 grade . Perioada racoroasă ține peste 43 % din anul calendaristic și este numită polul frigului din România .
1.5 . Fauna si flora
Flora în zona dealurilor regăsim specii de foioase : fag , carpen , gorun . Pentru zona montană reprezentativ sunt : molidul , socul roșu , paltinul , coacăzul , scorușul .
În depresiuni vegetația este reprezentată de sălcii , răchită , trestie , coada calului
În județul Harghita distribuția pădurilor este următoarea : rășinoase 73% , fag 19 % și stejar 2 % .
Figura nr 1.1 Distribuția pădurilor din județ
Sursă : întocmit de autor
Distribuția pădurilor din județul Harghita este importantă și pentru turiști , datorită peisajului care îl formează diversificarea acetora . Diversele tipuri de păduri cu fauna și flora lor specifică atrag anumiți turiști doritori să experimenteze diverse tipuri de peisaje .
Fauna este foarte bogată și se întinde de la zona montană până la nivelul luncilor joase . În Harghita se întâlnesc specii cum ar fi : ursul carpatin , lupul , cerbul carpatin , râsul , jderul . Păsările existente în acest județul sunt : cocoșul de munte , ciocănitoarea , acvila de munte , buha , alunarul și pițigoiul de munte. Apele râurilor și lacurile din Harghita adăpostesc populații de păstrăvi și știuci.
1.6 . Cadrul socio – cultural
Județul Harghita are o populație de 304 .696 mii de locuitori, din care 56 % locuiesc în mediul rural.
În Harghita există 276 . 038 de etnici maghiari , adică 84 , 8 % din populația județului este reprezentată de populația maghiară.
Figura nr 1.2 Situatța populației în funcție de naționalitate
Sursă : întocmit de autor
Din punct de vedere cultural județul Harghita este foarte bogat . Regăsim multe obiceiuri și tradiții , istoria acestui județ este plină de cultură și încă și azi această este menținută și purtată cu mândrie de locuitorii județului.
Portul tradițional este foartă important pentru zona această și se împarte în : port popular românesc , port popular secuiesc și port popular ceangăiesc.
Printre meșteșugurile tradiționale regăsim arhitectură populară , ceramică specifică , ouăle pictate și obiectele din iască .
Religia predominantă în județul Harghita este cea româno – catolică .
Obiectivele culturale sunt reprezentate de Muzeul Secuiesc al Ciucului , Mânăstirea Sfântu Prooroc Ilie din Toplița si complexul Baroc de la Șumuleu .
1.7 . Economia , industria si agricultura
Un rol important pentru județul Harghita îl are exploatarea și prelucrarea lemnului . Acesta aduce un aport însemnat la economia județului.
Activitatea economică se desfășoară în cele două orașe mai importante : Miercurea Ciuc și Odorheiul Secuiesc . Aceasta este reprezentată de industria ușoară , alimentară Și forestieră . Pe lângă prelucrarea lemnului și exploatarea acestuia , județul se ocupă și cu prelucrarea laptelui, a produselor textile și a confecților.
Extragrerea gazului metan din județul Harghita este și ea foarte importantă pentru economia județului și oferă necesarul de energie pentru acest județ .
Datorită reliefului Harghita nu poate avea un teren propice pentru agricultură . Terenul agricol este în proporție de 80% nepotrivit sau de o calitate slabă pentru agricultură .
În 2012 în județul Harghita suprafața totală de teren a fost de 663890 hectare .
Tabel nr 1.3 Suprafata cultivata pe culturi
Sursă : Institutul Național de Statistică .
Suprafața cultivată pe culturi are un rol important pentru agroturismul din județul Harghita . Agroturimul în ultimii ani a devenit un tip de turism foarte des practicat de iubitorii de asfel de tipuri de turiso – cultural
Județul Harghita are o populație de 304 .696 mii de locuitori, din care 56 % locuiesc în mediul rural.
În Harghita există 276 . 038 de etnici maghiari , adică 84 , 8 % din populația județului este reprezentată de populația maghiară.
Figura nr 1.2 Situatța populației în funcție de naționalitate
Sursă : întocmit de autor
Din punct de vedere cultural județul Harghita este foarte bogat . Regăsim multe obiceiuri și tradiții , istoria acestui județ este plină de cultură și încă și azi această este menținută și purtată cu mândrie de locuitorii județului.
Portul tradițional este foartă important pentru zona această și se împarte în : port popular românesc , port popular secuiesc și port popular ceangăiesc.
Printre meșteșugurile tradiționale regăsim arhitectură populară , ceramică specifică , ouăle pictate și obiectele din iască .
Religia predominantă în județul Harghita este cea româno – catolică .
Obiectivele culturale sunt reprezentate de Muzeul Secuiesc al Ciucului , Mânăstirea Sfântu Prooroc Ilie din Toplița si complexul Baroc de la Șumuleu .
1.7 . Economia , industria si agricultura
Un rol important pentru județul Harghita îl are exploatarea și prelucrarea lemnului . Acesta aduce un aport însemnat la economia județului.
Activitatea economică se desfășoară în cele două orașe mai importante : Miercurea Ciuc și Odorheiul Secuiesc . Aceasta este reprezentată de industria ușoară , alimentară Și forestieră . Pe lângă prelucrarea lemnului și exploatarea acestuia , județul se ocupă și cu prelucrarea laptelui, a produselor textile și a confecților.
Extragrerea gazului metan din județul Harghita este și ea foarte importantă pentru economia județului și oferă necesarul de energie pentru acest județ .
Datorită reliefului Harghita nu poate avea un teren propice pentru agricultură . Terenul agricol este în proporție de 80% nepotrivit sau de o calitate slabă pentru agricultură .
În 2012 în județul Harghita suprafața totală de teren a fost de 663890 hectare .
Tabel nr 1.3 Suprafata cultivata pe culturi
Sursă : Institutul Național de Statistică .
Suprafața cultivată pe culturi are un rol important pentru agroturismul din județul Harghita . Agroturimul în ultimii ani a devenit un tip de turism foarte des practicat de iubitorii de asfel de tipuri de turism.
1.8 . Forme de turism
Turismul reprezintă o industrie foarte importantă în zilele noastre și ar trebui să aducă un aport important la nivelul economiei unui județ sau al unei țări.
Din punct de vedere al turismulu , județul Harghita are un potențial imens datorită
suprafaței acestuia dar și a peisajelor și atracților turistice care le deține.
În județul Harghita aportul turismului pentru economie este scăzut din cauza slabei finanțări și a infrastructurii proaste.
Harghita are multe unități de cazare care pot găzdui un număr ridicat de turiști și deține mai multe tipuri de turism care pot fi practicate .
Turismul balnear – reprezintă unul din principalele tipuri de turism practicate în acest județ datorită numeroaselor izvoare de apă minerală . Depresiunea Borsec , zonă Tulgheș și depresiunea Ciucului de Sus sunt zone cu izvoare de apă minerală și reprezintă o atracție pentru turiștii care vizitează județul Harghita . Pe lângă turismul balnear turiștii sosiți în județ se pot bucură și de priveliștea minunată oferită de pădurile de brad și stejar și diferitele animale întâlnite în acele păduri.
Turismul sportiv – având un relief potrivit și o climă propice practicării sporturilor de iarnă, Harghita reprezintă un potențial uriaș pentru iubitorii de sporturi de iarnă. Sezonul lung și temperaturile scăzute ajută ca stratul de zăpadă să reziste mult timp , astfel turiștii se pot bucura de practicarea sporturilor de iarnă în condiții propice pentru acestea.
Turismul rural – este un tip de turism care a crescut foarte mult în ultimii ani . Turiștii își doresc să experimenteze acest tip de turism datorită orginalității acestuia . Spațile de cazare pentru acest tip de turism , sunt reprezentate de casele oamenilor , aceștia locuisc împreună cu gazdele sunt hrăniți din producția proprie , cunosc obiceiurile și tradițile locului .
Turismul cultural si religios reprezintă o atracție importantă . Reprezentativ pentru acest tip de turism îl reprezintă Biserică Româno-Catolică din Șimileu dar și Mănăstirea Franciscană. Din punct de vedere cultural, în Miercurea Ciuc se găsește cetatea Miko , Muzeul Secuiesc al Ciucului , Darju o biserrică care a fost inclusă în patrimonial UNESCO .
1.9 . Obiective turistice
Obiectivele turistice din județul Harghita au un rol foarte important pentru turimul din județ și aceastea reprezintă principalele locuri de vizitat atât din punct de vedere al patrimoniului natural dar și a celui cultural . Câteva obiective turistice :
Salina Praid
Se află la 10 km de stațiunea Sovata în bazinul Munțiilor Gurhiu și este una din cele mai vizitate saline din România.
Muzeul Secuiesc din Miercurea Ciuc
A fost înființat în anul 1930 și intial a găzduit cetatea Miko . Prima expoziție a avut loc în anul 1930 și cuprindea 130 de obiecte din etnografie , artă sacrală și artă plastică . Muzeul Secuiesc cuprindea : 85 535 relicve arheologice , 8 675 obiecte etnografice , 6 758 cărți din colecția mănăstirii Franciscane , 809 manuscrise , arme vechii și operă de artă .
Mânăstirea Sfântul Prooroc Ilie , Toplița
Este așezată într -o grădină și se bucură de o priveliște superbă . Mănăstirea a fost întemeiată în anul 1911 de către Patriarhul Miron Cristea . În anul 1910 , biserică din lemn din satul Stanceni a fost mutată în grădină Mănăstirii iar în anul 1923 în jurul bisericii s-au construit anexele viitoarei clădiri . Sfințirea Mănăstirii a fost făcută în anul 1928 pe 21 octombrie.
Băile Homorod
Este o localitate balneară care se află în valea Homorodului Mare și a pârâului Băilor , la o altitudine de 760 de metrii.
În această stațiune se regăsesc multe ape minerale ( izvoarele Labogo , Maria , Fenyves )
O altă atracție pentru acesta stațiune este reprezentată de ruinele de la Foldvar .
Corund
Este o comună foarte mare a județului Harghita și este foarte cunoascută pentru centrele sale de olărit .
Izvoarele de apă minerală din acestă comună sunt foarte importante și au rol benefic pentru bolnavii cu afectiuniuni gastro – intestinale și pentru cei cu anemie .
Pe drumul principal se regăsesc expoziții unde sunt comercializate diferite obiecte din ceramic , păi sauu rogojină , articole din lâna . Biserica Româno-Catolică se află în sudul drumului principal și a fost construită în anul 1911.
Darjiu
Aici sunt satele săsești și românești. Este o comună foarte mică însă atrage turiști datorită unicității sale și a obiceiurilor și tradiților care încă se metin de locuitorii comunei. Biserica fortăreața din Darjiu este un monument istoric , are cinci bastioane și turnuri de clopote. A fost constuită în stil gotic.
Sub Cetate
Lacul de acumulare Sub Cetate este singurul lac artificial al râului Târnava Mare . A fost construit între anii 1976 – 1992.
Sumuleu Ciuc
– Biserica și Mănăstirea Franciscană
– Capela Sfântu Anton
– Izvorul de apă minerală
– Baia Baratok
– Vârful Șumuleu Mare
Pârtia de ski Harghita Băi
Se află în Munții Harghita la o altitudine de aproximativ 1 350 de metrii și oferă niște peisaje montane de basm . Acesta se află la 20 de km de orașul Miercurea Ciuc și în jur de 45 de km de orașul Odorheiul Secuiesc . La Harghita Băi sunt 5 pârtii de ski funcționale : Pârtia Miklos , Pârtia Kosuth , Pârtia Kosuth 2, Pârtia Kosuth 3 și Pârtia Cspike .
Pârtia de ski Tușnad
Stațiunea Tușnad este localizată în partea de sud a Depresiunii Ciucului la 650 de metrii altitudine și reprezintă una din cele mai importante stațiuni baleneo – climaterice din județul Harghita . Pârtia de ski este modernă și dotată cu teleski și cu tunuri de zăpada artificială care pe perioadă când stratul de zăpada nu este suficient completează aparatul necesarul de zăpada. Are o lungime de 500 de metrii, este scurtă , însă este nou construită și este la nivelul celebrelor pârtii de ski din străinătate.
Munții Călimani
Fac parte din Carpații Orientali și sunt munți vulcanici , masivi formați prin încrețirea scoarței terestre în orogeneză. Vârful cel mai înalt este vârful Pietrosul 2 100 de metrii.
Cele mai importante atracții turistice sunt:
– Parcul Național Călimani ;
– Rezervația Naturală 12 Apostoli ;
– Rezervația Iezerul Călimaniului .
Odorheiul Secuiesc
Se află situat la 100 de km de orașul Târgu Mureș și este foarte vizitat de care turiști.
Atracții turistice :
-Muzeul Apelor Minerale ;
-Vârful Piatra Țărcii;
-Colinele Budvar
-Pârâul Dendrologic
Lacul Roșu
Cel mai tânăr lac din România este Lacul Roșu . Se află la 580 de metrii altitudine în Munții Hășmaș . Suprafața lacului este de 12, 6 hectare iar adâncimea maximă a apei este de 10 , 5 metrii . Temperatura maximă a apei este de 22 de grade vară și lacul reprezintă un spațiu potrivit pentru recreere și odihnă .
Aceste obiective turistice sunt doar câteva din numeroasele obiective de care județul Harghita dispune . Turiștii care își doresc să viziteze Harghita au șansa să experimenteze numeroase tipuri de turism datorită potențialului uriaș existent atât natural cât și artificial . Din cele mai importante obiective fac parte și stațiunile balneare , acesta fiind principalul motiv pentru care turiștii aleg județul Harghita că destinație turistică . Aceștia vin să se trateze și să se relaxeze în apele minerale existente și să se bucure de peisajul natural mirific .
Un alt motiv pentru care turiștii aleg acest județ este reprezentat de turismul cultural care are o căutare din ce în ce mai mare printre iubitorii de cultură .
CAPITOLUL II . ANALIZA INDICATORILOR TURISTICI ÎNREGISTRAȚI ÎN JUDEȚUL HARGHITA
În acest capitol principalii indicatori turistici analizați vor fi: circulația turistică și echipamentele turistice din județul Harghita , incluzând: numărul sosirilor turiștilor români și străini, durata medie a sejurului și densitatea circulației.
Numărul sosirilor de turiști ce au intrat in județul Harghita a fost analizat si calculat pentru perioada 2009-2013. Indicele si ritmul de dinamică au fost calculate atat pentru turiștii români ce au fost cazați in acest județ cât si pentru turiștii străini .
2.1. Numărul sosirilor de turiști
Sosirile de turiști reprezintă numărul turiștilor care sosesc în județul Harghita în scop turistic .
Tabel nr 2.1 Totalul turiștilor sosiți în județul Harghita
Sursă : Institutul Național de Statistică ( conform ANEXA)
Dupa calcularea ritmului de creștere și a indicelui de dinamică datele obținute se vor integra în cadrul unui grafic care va arata trendul ascendent sau descendent al nivelului sosirilor de turiști din județul Harghita .
Figura nr 2.1 – Numărul sosirilor de turiști
Sursă: întocmit de autor
În anul 2010 față de anul 2009 nivelul sosirilor de turiști a crescut cu 10.75 %, iar în anul 2011 față de anul 2010 nivelul sosirilor de turiști a crescut cu 30.75 %. În anul 2012 s-a înregistrat o crestere de 48.97 % față de anul 2011 , insa creșterea pentru anul 2013 fată de a anului 2012 a fost mică și a fost in valuare de 9.45 %
Tabel nr 2.2 – Numărul de turiști români
Sursă : Institutul Național de Statistică
Figura nr 2.2 – Numărul sosirilor de turiști români
Sursă: întocmit de autor
Pentru perioada analizată minimul de turiști români a fost in anul 2009 cu doar 49560 de turiști iar maximul in anul 2013 cand 87345 turiști au fost cazați in județul Harghita .
În anul 2010 față de anul 2009 nivelul sosirilor de turisti a crescut cu 16.03 %, iar în anul 2011 față de anul 2010 nivelul sosirilor de turisti romani a crescut cu 40.22 %. În anul 2012 s-a înregistrat o creștere de 0.78 % față de anul 2011, la fel și în anul 2013 față de 2012 o creștere cu 7.48%.
Graficul arată oscilația numărului de turiști sosiți și modul în care acestă a crescut și a scăzut pe decursul celor cinci ani analizați .
Numărul turiștilor sosiți a fost influențat de mai mulți factori atât financiar cât și politici . Criza economică dintre anii 2009 -2011 a facut ca numărul turiștiilor să fie într-un număr mic fața de momentul ieșirii din criză , cand numărul turiștiilor a crescut. Un alt motiv al numărului mic de turiști inregistrați în anii 2009 si 2010 este reprezentat de lipsa promovării dar și a investiților .
Tabel nr 2.3 – Numărul de turiști străini
Sursă : Institutul Național de Statistică
Figura nr 2.3 Numărul sosirilor de turiști străini
Sursă: întocmit de autor
Pentru perioada analizată minimul de turiști străini a fost în anul 2010 de doar 19640 de turiști iar maximul în anul 2013 când 25827 turiști străini au fost cazați in județul Harghita .
În anul 2010 față de anul 2009 nivelul sosirilor de turiști străini a scazut cu – 2.42 %, iar în anul 2011 față de anul 2010 nivelul sosirilor de turiști străini a crescut cu 1.41 %. În anul 2012 s-a înregistrat o creștere de 12.69 % față de anul 2011, la fel și în anul 2013 față de 2012 a fost o crestere cu 16.69 % .
Reușita strategiilor propuse de autoritatea locală împreună cu specialiștii din turism este observată din numărul într-o continuă creștere a turiștilor străini .
2.2 Numărul de înnoptări
Înnoptarea reprezintă fiecare noapte pentru care o persoană este înregistrată într-o unitate de cazare turistică, indiferent dacă fizic este sau nu prezentă în camera.
Înnoptarea este intervalul de 24 de ore, începand cu ora hotelieră, pentru care o persoană este înregistrată în evidența spațiului de cazare turistică și beneficiaza de gazduire în contul tarifului aferent spațiului ocupat, chiar dacă durata de ședere efectivă este inferioară intervalului menționat. Sunt avute în vedere și înnoptările aferente paturilor instalate suplimentar (platite de clienți).
Tabel nr 2.4 – Total turiști
Sursă : Institutul Național de Statistică
Figura nr 2.3 Numărul de înnoptări ai turiștilor
Sursă întocmit de autor
Pentru perioada analizată minimul de innoptari a fost in anul 2009 cu doar 206920 innoptari iar maximul in anul 2013 cand 338450 de innoptari au fost inregistrate in județul Harghita .
În anul 2010 față de anul 2009 nivelul innoptarilor a crescut cu 0.34 %, iar în anul 2011 față de anul 2010 nivelul innoptarilor a scazut cu 20.97 %. În anul 2012 s-a înregistrat o creștere de 21.39% față de anul 2011 , iar în anul 2013 față de 2012 o creștere cu 10.98 % .Dupa intocmirea graficului s-a observant creșterea inregistrată și s-a dorit analizarea numărului de innoptari in funcție de turiștii românii dar și străinii.
Tabel nr 2.4 – Turiștii români
Sursă : Institutul Național de Statistică
Datele obținute au fost înregistrate și interpretate prin intermediul unui grafic care arată mai bine modul prin care a evoluat numărul de înnoptări .
Figura nr 2.4 Numărul de turiști români care au înnoptat
Sursă întocmit de autor
Pentru perioada analizată minimul de turiști români a fost in anul 2009 de doar 158644 de turiști iar maximul in anul 2013 când 27982 de turiști au fost cazați in județul Harghita .În anul 2010 față de anul 2009 nivelul innoptarilor de turiști români a scăzut cu – 0.04 %, iar în anul 2011 față de anul 2010 nivelul innoptărilor de turiști români a crescut cu 28.83 %. În anul 2012 s-a înregistrat o creștere de 22.59 % față de anul 2011, la fel și în anul 2013 față de 2012 o creștere cu 8.95%.
Tabel nr 2.5 – Turiști străini
Sursă : Institutul Național de Statistică
Figura nr 2.5 – Numărul de înnoptări al turiștilor străini în județul Harghita
Sursă : întocmit de autor
Pentru perioada analizată minimul de turiști străini care au înnoptat în județul Harghita a fost în anul 2011 când doar 46793 de turiști au înnoptat în județ iar în anul 2013 s-a înregistrat cel mai mare număr de înnoptări , 65468 .
În anul 2010 față de anul 2009 nivelul innoptărilor de turiști stăainii a crecut cu 1.58 %, iar în anul 2011 față de anul 2010 nivelul inonoptărilor de turiști străini a scăzut cu – 4.47 %. În anul 2012 s-a înregistrat o creștere de 16.55 % față de anul 2011, la fel și în anul 2013 față de 2012 a fost o creștere cu 20.04 % .
2.3 Densitatea circulației turistice
Densitatea circulației turistice este un indicator turistic foarte important. Acesta se calculează în doua moduri, primul ținand cont de populația aflată in zonă, iar al doilea în funcție de suprafață.
Datele cu privire la numărul populației dar și a suprafaței sunt conform cu ultimul recensământ din anul 2011 și sunt obtinuțe din anuarul statistic .
Suprafața județului Harghita este de 6.639 km2, iar populația este de aproximativ 310. 867 locuitori.
Densitatea populației are un rol important pentru situația aglomerării unei stațiuni .
Tabel nr 2.6 – Densitatea populației
Sursă : Institutul Național de Statistică
Figura nr 2.6 – Densitatea populatiei
Sursă :întocmit de autor
Pentru Dpop densitatea a crescut de la valoarea de 9.09 % în anul 2010 la 33.32 % în anul 2011, aceasta creștere a fost foarte mare insă în anul următor creșterea a fost doar de 3.12 %. În anul 2013 creșterea a fost de 9 .09 % .
Tabel nr 2.7- Densitatea suprafeței
Sursă : http://www.insse.ro/
Figura nr 2.6 – Densitatea suprafaței
Sursă: întocmit de autor
În cazul Dsup deasemenea a avut loc o creștere de 10.7 % fată de anul 2009 , urmând ca în anul 2011 să se observe o creștere mare de 30.50% . Pentru următorii anii creșterea a continuat pentru anul 2012 o creștere cu 3.11% și anul 2013 – 9.44% .
2.4 Durata medie a sejurului
Durata medie a sejurului este un indicator turistic important și se calculează ca raport între numărul înnoptărilor și numărul de turiști cazați in județ.
Tabel nr 2.8 – Numărul înnoptărilor
Sursă : Institutul Național de Statistică .
După analizarea numărului de înnoptari din județul Harghita prin intermediul datelor din anuarul statistic 2009-2013 , împreuna cu numărul de turiști cazați în județ , datele se vor introduce într-un tabel și se va arata ritmul de creștere și indicele dinamicii duratei medie a sejurului celor care aleg ca destinație județul Harghita .
Durata petrecută de un turist într-o destinație turistica este foarte importantă pentru acel județ deoarece în funcție de acesta crește sau scade aportul turismului la veniturile locale . Un turist care stă mai mult de 2 zile are timp să experimenteze și să cheltuie mai mulți banii , acest lucru fiind foarte important pentru destinația aleasa de catre turist .
Sejurul reprezintă concediul , vacanța care o face un individ cu scopul de a se relaxa și a se bucura de diversele atracții existente în cadrul acelei destinații care o alege . Sunt multe tipuri de sejururi care un turist le poate alege în funcție de ce își dorește să experimenteze sau de hobby-urile acestuia . Sejurul poate fi afectat atât de factori interni cât și de factori externi . Individul poate fi nemulțumit de capacitatea de cazare sau de serviciile oferite .
Tabel nr 2.9- Durata medie a sejurului
Sursă : Institutul Național de Statistică .
Figura nr 2.7 – Durata medie a sejurului
Sursă: întocmit de autor
Durata medie a sejurului în cei 5 ani a fost încadrată în jurul valorii de 2.70 zile de sejur ceea ce este foarte puțin ținând cont că județul Harghita este unul dintre județele cu multe spații de cazare din Romania , lipsa finanțării și a infrastructurii face ca turiștii să stea foarte puține zile în județ .
Maximul duratei medii a sejurului a fost înregistrată în anul 2013 când durata medie era de 2.99 zile de sejur, iar minimul duratei medii a sejurului a fost înregistrată în anul 2011 când durata medie era de 2.50 zile pe sejur.
În anul 2010 față de anul 2009 sejurul mediu a scăzut cu – 9.4 % și în anul 2011 față de anul 2010 sejurul mediu a scăzut cu – 7.41 %. În anul 2012 s-a înregistrat o creștere de 17.6 % față de anul 2011, la fel și în anul 2013 față de 2012 o creștere cu – 1.36 %.
2.5. Capacitatea de cazare turistică pe locuri existente
Reprezintă numărul de locuri de cazare de folosință turistică înscrise în ultimul act de recepție, omologare, clasificare al unității de cazare turistică.
Tabel nr 2 .10 – Capacitatea de cazare turistică pe locuri existente
Sursă : Institutul Național de Statistică .
Datele din acest tabel au fost luate din anuar statistic și analizate si interpretate în alt tabel cu rolul de a se afla ritmul de creștere și indicele dinamicii din județul Harghita .
Tabel nr 2.11 – Capacitatea de cazare turistică pe locuri existente
Sursă : http://www.insse.ro/
Figura nr 2.8 – Capacitatea de cazare turistică existente
Sursă : intocmit de autor
Capacitatea de cazare turistică în funcțiune reprezintă, potrivit Institutului Național de Statistică, numarul de locuri de cazare puse la dispozitia turiștilor de către unitățile de cazare turistică, ținând cont de numărul de zile cât sunt deschise unitățile în perioada considerată. Se exprimă în locuri-zile. Se exclud locurile din camerele sau unitățile închise temporar din lipsa de turiști, pentru reparații sau din alte motive.
Tabel nr 2. 12 -Capacitatea de cazare turistică pe locuri în funcțiune Locuri -zile
Sursă : Institutul Național de Statistică .
Județul Harghita deține un număr mare de capacități de cazare fiind printre primele județe din punct de vedere al acestei caracteristici . Numărul mare al capacităților de cazare din nefericire nu inseamnă și ocuparea acestora de către turiști .
O capacitate de cazare care lipsește în județul Harghita este reprezentată de existența hotelurilor de 4 și 5 stele .
Tabel nr 2.13 – Capacitatea de cazare turistică pe locuri în funcțiune
Sursă : Institutul Național de Statistică .
Figura nr 2.8- Capacitatea de cazare turistică pe locuri în funcțiune
Sursă: întocmit de autor
Pentru perioada analizată s-a observat că numărul maxim al capacității de cazare turistică a fost inregistrată in anul 2013 , 1872747 . În anul 2010 s-a inregistrat o creștere cu 10.3 % față de anul 2009, pe când în anul 2011 față de 2010 a existat o creștere cu 16.1 % . În anul 2012 situația capacitățiilor de cazare a crescut din nou cu 38.8.3% .
Tabel nr 2.14 – Tipuri de structuri de primire turistică în județul Harghita
Sursă : http://www.insse.ro/
Structura de primire turistică cu funcțiuni de cazare turistică – orice construcție sau amenajare, care furnizează în mod permanent sau sezonier serviciul de cazare și alte servicii specifice pentru turiști.
Tabel nr 2.15 – Numărul total al structuriilor de primire turistică
Sursă : Institutul Național de Statistică .
Figura nr 2.9- Numărul total al structuriilor de primire turistică
Sursă : întocmit de autor
În cei 5 anii în care s-au analizat și interpretat datele cu privire la analiza capacitățiilor de cazare s-a observat că dupa tipuri de structuri de primire in județul Harghita numărul maxim a fost inregistrat în anul 2012 , 344.
Dupa finalizarea analizei circulației turistice înregistrate în județul Harghita se observă situația actuală a turismului . Numărul turiștilor a crescut în ultimii 2 ani într-un mod rapid, acest lucru fiind foarte important pentru județ .
CAPITOLUL III . ANALIZA PROGRAMELOR ȘI STRATEGIILOR DE DEZVOLTARE ALE TURISMULUI IMPLEMENTATE ÎN JUDEȚUL HARGHITA
În cadrul acestui capitol se va analiza și interpreta programele și strategiile existente în județul Harghita , cu scopul dezvoltării turismului și pentru atragerea unui număr mai mare de turiști străini dar și români .
Politicile de promovare și strategiile de dezvoltare a turismului au la bază programe de marketing dar și de finanțare cu scopul de a îmbunătăți produsul turistic , iar promovarea să aducă zonei turistice un număr mai mare de turiști .
Strategiile de dezvoltare au un rol foarte important în Harghita , atât pe plan economic dar și pe plan social. Implementarea strategiilor creează județului oportunități noi de dezvoltare și crește nivelul sosirilor și înnoptărilor de turiști . Cei care intră primii în contact cu strategiile de dezvoltare sunt: autoritatea locală, locuitorii , personalul care lucrează în industria turismului și nu în ultimul rând și cei mai importanți , turiștii.
În implementarea și formularea unei strategii de dezvoltare sunt mai mulți factori pentru care comunitatea locală și instituțiile publice le au în vedere. În primul rând sunt necesare date și informații cu privire la situația turismului în județul Harghita . După ce datele sunt centralizate și analizate de experți , va avea loc trasarea unor obiective propuse pentru îmbunătățirea stării turismului din județ. În momentul când obiectivele au fost trasate și se cunoaște viziunea strategiei se vor creea programe și măsuri pentru eficientizarea strategiei de dezvoltare a turismului .
În județul Harghita este important, pentru creșterea numărului de turiști ca instituțiile publice să investescă în infrastructură . Harghita din punct de vedere al infrastructurii stă foarte prost, acest lucru îi dăunează foarte mult și împiedică venirea turiștilor în județ . Chiar dacă din punct de vedere al potențialului turistic , județul este foarte bogat , proastă situație a drumurilor reprezintă un factor negativ și foarte important pentru atragerea turiștilor, deoarece aceștia folosesc căile de acces. Din punct de vedere al structurilor de cazare , județul Harghita stă foarte bine, singura problemă existentă o reprezintă lipsă capacităților de cazare de lux.
Promovarea turismului din județ pe piața exeternă , se face prin intermediul a trei forme de turism : turismul activ , turismul de patrimoniu și turismul balnear . Această promovare se face prin intermediul mass media dar și prin mediul online . O altă metodă este prezența la târguri de turism pe plan național sau chiar internațional. Situația critică a turismului din România dar și la nivel European , datorat crizei economice dar și al altor factori , a făcut ca autoritățile locale împreună cu ministerul turismului să caute soluții viabile pentru atragerea de noi turiști .
În anul 2008 , Ministerul Turismului alături de Consiliul județean Harghita au aprobat setul de strategii care s-au hotărât pentru dezvoltarea turismului din județ . Perioada propusă pentru acest set de strategii a fost de 5 ani , cuprinzând anii 2009-2013. Scopul final al acestui program a fost creșterea circulației turistice și contribuția financiară pe care o va aduce turismul din punct de vedere economic dar și social.
Strategia de dezvoltare a turismului din județul Harghita face parte din Programul Operațional Regional 2007 – 2013 și are ca parteneri și Consiliul Județean Covasna . Setul de strategii făcute de către autorități și de experții în domeniu, cuprinde 5 axe de dezvoltare .
3 .1 Amenajarea si valorificarea resurselor turistice naturale dar și antropice (Axa de dezvoltare numărul 1 )
Județul Harghita are nevoie de investiții în amenajarea și valorificarea resurselor turistice deoarece acestea au un rol hotărâtor în convingerea turiștilor de a alege această zonă turistică . Obiectivele principale a acestei strategii : valorificarea potențialului turistic montan , valorificarea potențialului terapeutic și balnear prin găsirea unor noi surse de apă minerală sau exploatarea celor existente , păstrarea obiceiurilor , tradițiilor și includerea lor în cadrul unui circuit turistic național .
Valorificarea potențialului montan reprezintă cheia succesului în județul Harghita deoarece acesta dispune de un relief care avantajează acest timp de turism și clima favorizează practirea sporturilor de iarnă datorită temperaturilor mai scăzute decât în alte zone montane . Investițile făcute în acest tip de turism va aduce un număr ridicat de turiști și va crește circulația turistică din județ .
Majoritatea destinaților turistice din județ se găsesc în zonă muntilor Harghita , în Miercurea Ciuc ( Băile Harghita , Picske , Jigodin Băi ) și în Vlahița Luetă ( Băile Homorod și Harghita a Mădaraș) .
Investițiile făcute în stațiunile din județ au fost foarte importante pentru comunitatea locală dar și pentru turiștii
Stațiunea Harghita Madaras este una din cele mai frumoase stațiuni din Transilvania . Chiar dacă stațiunea nu dispune de atracții naturale divertsificate ale faunei și florei , versanții lungi ai acesteia reprezintă pentru iubitorii sporturilor de iarnă atracția principală. Prin intermediul fondurilor europene dar și prin investiții publice în județul Harghita s-au amenajat și reamenajat mai multe părții de ski , în locurile unde era permisă amenajarea acestora . Investițiile au făcut că numărul turiștilor să crească în județ cum reiese și din analiza făcută în capitolul 2 .
Valorificarea potențialului de resurse naturale în județul Harghita este importantă deoarece , Harghita , dispune de un număr mare de peșteri , rezervații naturale , izvoare cu ape minerale și termale. Datorită acestor resurse județul reprezintă o atracție ridicată pentru turiștii dornici de un asemenea tip de turism . La nivel național , Harghita intră în compeție cu alte zone unde se regăsesc aceste bogății , dar datorită numărului mare de astfel de locuri , județul reprezintă numărul 1 pentru turismul balnear .
O atracție naturală care stârnește interesul turiștilor este Cheile Varghișului dar și peștera Orban Baboș, acestea fiind rezervații naturale. Aceste atracții sunt naturale și au un peisaj superb cu faună și floră specifică zonei care atrag interesul turiștilor întru-un număr mare. Rezervațiile naturale din județ sunt o atracție pentru turiști și aceastea trebuiesc protejate de către autorități nu numai din punct de vedere al legilor cu privire la aceste zone protejate, dar și financiar prin învestirea unor sume de bani în infrastructură și cheile de acces spre zonele protejate.
Prin valorificarea potențialului terapeutic și balnear se înțelege amenajarea sau reamenajarea zonelor propice acestui tip de turism .Din punct de vedere al acestui tip de turism județul Harghita este unul din cel mai bogat județ cu izvoare de ape minerale și termale din România . Lipsa investițiilor în infrastructură dar și lipsa finanțării stațiunilor balneare au făcut că în județ să existe stațiuni care ar putea fi exploatate și atractive pentru turiști, însă lipsa banilor face ca ele să fie dezafectate .
Strategia de dezvoltare implică și atragerea de fonduri europene dar și investiții publice sau private cu scopul promovării și îmbunătățirii turismului din județ .
Investițiile , dar și elaborarea de politici de marketing benefice pentru turismul din județ ar face din Harghita , cel mai important loc pentru turismul terapeutic și balnear din România . Unul din obiectivele strategiei de dezvoltare a județului o reprezintă și păstrarea tradiților și obiceiurilor locale . Patrimoniul cultural și religios al județului Harghita reprizintă un factor important prin care se poate promova și îmbunătății turismul . Portul popular , casele oamenilor din zona rurală , datinile , mâncarea specifică zonei oferă unicitate județului din Transilvania .În ultimii ani numărul turiștilor care vor să practice acest tip de turism a crescut . Bisericile ,muzeele, cetățile din județul Harghita trebuiesc păstrate intacte și reamenajate cu trecerea timpului pentru a conserva frumusețile și arhitectura clădirilor.
3.2. Stimularea dezvoltării structurilor de primire turistică și al altor infrastructurii conexe (Axa de dezvoltare numărul 2)
Printre obiectivele principale ale acestei strategii regăsim : creșterea calității serviciilor oferite în structurile de cazare turistică , întreținerea și modernizarea infrastructurii , sprijinirea turismului rural și a agroturismului.
În județul Harghita se dorește îmbunătățirea calității serviciilor oferite turiștilor din structurile de primire turistică prin investirea unor sume de bani în cabane , pensiuni și alte tipuri de capacitate turistică.
În Sântimbru Băi deși este considerată o stațiune turistică , nu există pensiuni și hoteluri . Lipsa acestora reprezintă o problemă pentru această stațiune , singura capacitate de cazare turistică fiind reprezentată de casele oamenilor din aceeea zonă . Faptul că în această stațiune construcția imobilelor a fost făcută haotic cu diferite modele arhitecturale , arată slaba pregătire a autoritățiilor care au permis construirea astfel a clădirilor, fapt ce a dăunat imaginii acestei stațiuni. Armonia clădirilor și infrastructura contează mult în vederea turiștilor iar produsului turistic , îi oferă plus valoare. La Homorod chiar dacă clădirile monument lipsesc , aceastea nu afectează zona deoarece își lasă amprenta unele construcții renovate de instituțiile publice care ajută la repunerea clădirilor cu o arhitectură deosebită în circuitul turistic al județului . Întreținerea și modernizarea infrastructurii este vitală pentru județul Harghita . Starea căilor de acces către județ dar și în interiorul acestuia reprezintă unul din cei mai importanți factori care îi pot face pe turiști să se hotareasca cu privire la alegerea viitoarei destinații de petrecere a vacanțelor și sejururilor . Menținerea intactă a arhitecturii din unele zone ale județului îi conferă acestuia unicitate și îl face ofertant pe piață din punct de vedere turistic .
Un alt obiectiv al strategiei de dezvoltare a județului Harghita îl reprezintă sprijinirea turismului rural și a agroturismului. În Harghita există multe locuri unde se practică agroturismul cum ar fi: Zetea ( în apropierea Muntiilor Hășmaș ) , Lacul Roșu sau Lacul Sfântă Ana . Prin strategiile de dezvoltare se dorește nu numai sprijinirea acestui tip de turism dar și răspândirea acestuia în alte zone în care acesta se poate dezvolta : Praid , Lazarea , Sărmaș , Joseni sau Ciumeni .
Păstrarea intactă a caselor oameniilor cu arhitectura zonei , reprezintă un atu puternic pentru atragerea interesului turiștilor . Turismul rural a crescut foarte mult în ultimii ani atât pe plan național dar și internațional , acest lucru fiind benefic pentru județul Harghita care este bogat din punct de vedere al resurselor naturale dar și a existenței numeroaselor tradiții și obiceiuri ale locuitoriilor din ținurile județului. Investițiile locale au rolul de-ai sprijini pe locuitorii acestor zone rurale și odată cu aceastea circulația turistică să crească în județ , numărul turiștilor să crească , iar situația economică a județului să crească odată cu venirea turiștilor .
3.3. Dezvoltarea sistemului organizatoric al turismului din județul Harghita (Axa de dezvoltare numărul 3 )
Obiectivele acestei axe de dezvoltare sunt :
– Funcționarea parteneriatelor locale , județene dintre autoritățile publice centrale și locale;
– Funcționarea parteneriatelor locale dintre autoritățile locale , întreprinderi turistice și organizațiile non-guvernamentale ;
– Creșterea conștiintei ecologice și turistice ;
– Creerea unor noi locuri de muncă;
– Comunicarea și schimbul de idei între instituțiile de învățământ primar și universitar cu piață forței de muncă .
Între instituțiile statului este vital și necesar să existe o relație de comunicare , Este important că acestea să conlucreze pentru binele fiecărui județ în parte atât din punct de vedere finanaciar dar și decizional . Interesul instituțiilor publice și locale din județul Harghita este de a dezvolta din punct de vedere economic județul. Strategiile de dezvoltare în turism făcute de autorități împreună cu cei care se pricep în acest domeniu sunt răspunzători pentru promovarea și îmbunătățirea stării turismului și atragerea unui număr mai mare de turiști . Comunicarea la nivelul instituțiilor facilitează reușita strategiilor și programelor propuse astfel misiunea acestora își îndeplinește scopul . Fără comunicarea dintre instituții la nivelul județului dar și la nivelul țării ar exista un haos administrativ . Instituțiile locale împreună cu autoritățile sunt răspunzătoare penstru situația critică a turismului din România respectiv din județul Harghita . Proasta gestionare a investițiilor împreună cu luarea unor decizii nepotrivite fac ca turismul să rămână în colaps .
Un alt factor importantat ca turismul să se dezvolte este reprezentat de comunicarea dintre instituțiile publice și cei care operează în domeniul turismului. Parteneriatele între cele două părți reprezintă cheia succesului unui produs turistic profitabil și de o calitate ridicată . Autoritățile locale au rolul de-ai sprijinii pe cei din domeniul turismului atât din punct de vedere legislativ cât și financiar .
În cadrul strategiei din axă a 3 de dezvoltare un obiectiv important este reprezentat și de creșterea conștiinței ecologice dar și turistice . Acest obiectiv se referă la viitorii turiști ai județului care trebuie să aibă un comportament ecologic . Comportamentul ecologic reprezintă modul prin care turistul respectă și iubește natura , o protejează și îi face și pe ceilalți din jurul lor să înțeleagă , importantă protejării naturii . În toate tăriile și în România grija față de mediul înconjurător a crescut astfel și în turism au fost implementate strategii ecologice pentru protejarea atracțiilor naturale . Hotelurile și restaurantele din județ fac strategii pentru scăderea poluării și protejarea mediului înconjurător și conlucrează cu autoritățile locale dar și cu organizațiile non-guvernamentale , în sprijinul naturii .
În județul Harghita comportamentul ecologic este foarte important datorită bogăției naturale pe care județul o deține , astfel turistul trebuie să protejeze și să respecte setul de reguli făcute pentru protejarea mediului ambient . Rezervațiile naturale împreună cu izvoarele minerale trebuiesc protejate de autorități dar și de turiști ,pentru a le păstra intacte , astfel frumusețea și unicitatea lor să dăinuie cât mai mult timp.
Numărul angajaților din județul Harghita care lucreaza în domeniul turismului este foarte scăzut , acest lucru se datorează lipsei investițiilor în infrastructură dar și în capactitățile de cazare necesare în unele zone. Unele stațiuni balneare care nu sunt amenajate reprezintă un minus pentru județ , reamenajarea acestora și includerea în cadrul unui circuit turistic ar putea oferii noi locuri de muncă locuitorilor din acele zone . Creșterea numărului de angajați din județ ar fi benefic și din punct de vedere economic dar odată cu acesta va scădea și rata șomajului din județ , implicit din țara.
3.4 Îmbunătățirea condițiilor formării capitalului uman angajat in turism .(Axa de dezvoltare numărul 4 )
Obiective : – creșterea numărului locuriilor de muncă și a calității vieții prin turism ;
– optimizarea necesitățiilor pieței de muncă cu ofertă educațională ;
– promovarea calității sistemului educațional și formarea profesională ;
– îmbunătățirea calității și a productivității muncii prin formarea practică a angajaților în turism .
Creșterea calității vieții prin turism reprezintă modul prin care turismul contribuie la ridicarea calității vieții . Odihna , recreerea , confortul , vizitarea unor centre culturale , experimentarea unor noi forme de turism ridică calitatea vieții . Dezvoltarea infrastructurii și creerea de noi locuri de muncă , crește calitatea vieții din punct de vedere social dar și financiar .
Comportamentul ecologic prin turism este foarte important pentru creșterea calității vieții deoarece un mediu nepoluant este prielnic vieții sănătoase a fiecărui individ.
Investițiile făcute de autorități în infrastructura și în capacitățile de cazare au și ele un rol benefic pentru creșterea calității vieții .
Formarea profesională și promovarea sistemului educațional este un obiectiv al strategiei de dezvoltare a turismului din județul Harghita , deoarece forță de muncă angajată în acest domeniu trebuie să fie calificată pentru creșterea calității servicilor și pentru satisfacerea nevoilor consumatorilor .
3.5. Promovarea destinației Ținutul Secuiesc (Axa de dezvoltare numărul 5)
Ținutul Secuiesc reprezintă o destinație atractivă pentru turiști și este în creștere față de alte destinații datorită peisajului sau montan dar și pentru stațiunile balneare cu izvoare minerale. Pe lângă bogățiile resurselor naturale , un alt punct forte al Ținutului Secuiesc îl reprezintă patrimoniul cultural , cu biserici și cetăți cu o arhitectură aparte dar și muzee cu monumente și picturi specific zonei . Ospitalitatea locuitoriilor împreună cu gastronomia , datinile și obiceiurile reprezintă un alt factor important pentru atragerea turiștilor .
Printre obiectivele acestei axe de dezvoltare regăsim :
Realizarea unei cooperari cu județele Covasna și Mures cu scopul unei promovării comune a regiunii ;
Creerea unei imagini turistice distinctive , unice despre Ținutul Secuiesc ;
Atragerea de investitorii de specialitate în domeniul hotelier , balnear și de agrement ;
Furnizarea eficientă și permanenta a informațiilor pentru turiști , despre atracțiile și serviciile existente în județ .
Comunicarea dintre cele trei județe ( Harghita , Covasna și Mureș ) este vitală pentru promovarea Ținutului Secuiesc . Cooperarea dintre aceste județene are un rol constructiv pentru ținut, deoarece doar așa ținutul poate fi exploatat și promovat la adevărata valoarea a produsului turistic . Cercetările de piață făcute de cele trei județe sunt foarte importante pentru că doar așa se va știi cui se adresează acesta destinație și cât este necesar să investească pentru promovarea acesteia .
Ținutul Secuiesc datorită bogăției resurselor naturale dar și a unui patrimoniu cultural vast reprezintă o destinație unică pentru turiștii doritori al acestui tip de turism . Această strategie este benefică pentru turism atât pe termen scurt cât și pe termen lung când numărul turiștilor se va dublă sau chiar triplă . Pentru Ținutul Secuiesc reprezintă o necesitate atragerea de investiții în domeniul hotelier , balnear dar și de agrement . Investițiile în aceste domenii va facilitata atragerea de turiști noi prin extinderea spațiilor de cazare turistică dar și prin creșterea calității serviciilor oferite .
Informarea eficientă și corectă a turiștilor despre atracțiile și serviciile existente în județul Harghita are o importantă mare pentru promovarea ținutului cu succes și atragerea unui număr mai mare de turiști . Toate aceste politici de promovare a Ținutului Secuiesc vor face din această destinație una din cele mai cunoscute și plăcute destinații din România și chiar din Europa de Est.
Investiții făcute de autoritatea locală în județul Harghita
Tabel nr 3.1 – Sume alocate in turism
Sursă : http://www.judetulharghita.ro/
Figura nr 3.1 – Sume alocate in turism
Sursă: întocmit de autor
Sumele alocate în turism sunt foarte importante pentru acesta și reprezintă singura șansă ca turismul să se dezvolte și să atragă un numar mai mare de turiști .
Tabel nr 3.2 – Investiții în sprijinirea și amenajarea cultelor
Sursa http://www.adrcentru.ro/
Sprijinirea cultelor , investițiile în amenajarea și reamenajarea unor noi biserici sau mânăstiri reprezintă foarte mult pentru turismul din Harghita deoarece aceasta formă de turism este din ce în ce mai cautată de turiști .
Tabel nr 3.3 – Investiții în conservarea patrimoniului natural istoric- Județul Harghita
Sursă : http://www.adrcentru.ro/
Patrimoniul natural istoric al Harghitei reprezintă o atracție pentru turiști atât din punct de vedere al unicității zonei cât și a frumuseții peisajului de care este înconjurat . Investițiile făcute în acesta este foarte necesară , pentru conservarea acestora ,în condiții bune astfel incât durata de viața a clădiriilor sa fie cât mai trainică.
Figura nr 3.1 – Investiții în conservarea patrimoniului natural istoric- Județul Harghita
Sursă: întocmit de autor
Graficul exprimă situația investițiilor în conservarea patrimoniului natural istoric al județului Harghita . Aceasta arată sumele repartizate de autoritatea locală .
Tabel nr 3.4 –Promovarea potențialului turistic si creerea infrastructurii – Judetul Harghita
Sursă : www.judetulharghita.ro
Figura nr3.2- Promovarea potențialului turistic și creerea infrastructurii – Județul Harghita
Sursă: întocmit de autor
3.6 . Strategia de dezvoltare a turismului în județul Harghita 2014 – 2020
Dezvoltarea turismului este o strategie foarte importantă pentru economia unui județ sau al unei țări. Un județ cu circulație turistică ridicată și un turism dezolvatat aduce la bugetul local o sumă importantă de bani din activitățiile răspunzătoare cu turismul.
Pe lângă partea financiară un rol important al turismului îl reprezintă și generarea de noi locuri de muncă. În momentul de față ponderea turismului la produsul intern brut este mică de 2-3 % , însă cu ajutorul strategiilor și creșterea circulației turistice acesta va crește imediat , chiar se va dubla .
Strategii de dezvoltare :
Valorificarea patrimoniului turistic natural și antropic
Valorificarea resurselor naturale și includerea acestora în cadrul unor circuite turistice naționale dar și internaționale reprezintă cheia succesului pentru cei implicați în stabilirea strategiilor de dezvoltare.
Este nevoie de amenajarea unor noi căi de access pre destinațiile turistice existente . Investițiile în infrastructură sunt vitale , fără acestea turismul nu se poate dezvoltă. Infrastructura de tratament în județ este învechită și neamenajată , numărul turiștilor fiind în scădere .
Creșterea numărului de turiști observată în capitolul 2 unde a fost analizată circulația turistică între anii 2009-2013, încurajează și arată că acest program strategic va îmbunătăți starea turismului din județ iar scopul programului va fi îndeplinit . În zonă montană s-au făcut investiții în infrastructura specifică sporturilor de iarnă , însă continuarea acestor investiții și lansarea unor noi stațiuni , va fi benefică pentru turismul din județul Harghita . Patrimoniul cultural este și el foarte important pentru turismul din Harghita . Astfel investițiile de conservare,
restaurare și punere în valoare a culturii din județ este singurul mod prin care acest tip de turism se poate dezvolta și poate atrage un număr ridicat de turiști.
Extinderea și modernizarea infrastructurii turistice
Chiar dacă din punct de vedere al capacității de cazare turistică județul Harghita nu stă prost , continuarea investițiilor și amenajarea celor existente este importantă . Lipsa hotelurilor de lux este o problemă deoarece există turiști doritori de astfel de capacități de cazare.
Dezvoltarea infrastructurii culturale și recreative și sprijinirea industrilor creative.
Județul Harghita are un potențial cultural uriaș. Acesta găzduiește mai multe evenimente și târguri care atrag un număr ridicat de turiști. Continuarea investiților în acest domeniu este vitală și singura șansă ca acest tip de turism să se dezvolte . Reușita strategiilor propuse de autoritatea locală se observă in capitolul 2 unde am analizat situația circulației și faptul că numărul turiștilor a crescut . De la strategia 2014 -2020 se asteaptă același lucru .
CAPITOLUL IV. FORME NOI DE TURISM ȘI ELABORAREA UNOR NOI STRATEGII PENTRU TURISMUL DIN JUDEȚUL HARGHITA
În acest capitol se va analiza punctele tari , punctele slabe , amenințările și oportunitatile județului Harghita și se vor trasa stabilirea unor propuneri de dezvoltare , promovare a județului și strategia de atragere a unor noi fonduri pentru turism.
4.1 Analiza SWOT a județului reprezintă procesul prin care este analizată situația actuală a turismului din județul Harghita. În cadrul acestei analize se vor trasă 4 concepte diferite care ne vor ajuta să observăm situația turismului : puncte tari ( strengths) , puncte slabe (weaknesses ) , oportunitățile ( opportunities ) și amenințările sau riscurile ( threats ) . Punctele tari și oportunitățile fac parte din partea pozitivă a analizei iar punctele slabe și amenințările din partea negativă . Aceste 4 concepte sunt foarte folositoare deoarece cu ajutorul lor putem afla situația actuală a turismului și ce putem face că acesta să se dezvolte și să atragă un număr ridicat de turiști .
PUNCTE TARI
Din punct de vedere al resurselor naturale , județul Harghita stă foarte bine având multe resurse atât naturale dar și antropice .
Peisajul bogat , calitatea bună a mediului și a aerului ;
Relieful cel mai intâlnit este cel montan ;
Posibilitatea practicării sporturiilor de iarnă ;
Faună si flora bogată și unică ;
Ape minerale si izvoare cu scop medicinal ;
Temperaturi scăzute pe timpul iernii ajută ca stratul zăpezii să rămână intact ;
Existența unor obiective turistice naturale protejate( Lacul Roșu , Lacul Sf Ana) ;
Traditții și obiceiuri locale unice și frumoase ;
Patrimoniu cultural bogat , multe cetăți si biserici ;
Existența mai multor naționalități reprezintă o atracție pentru turiști ;
Populația de origine secuiască reprezintă o atractie pentru turiștii din Ungaria.
Infrastructura existentă in județul Harghita reprezintă un punct forte pentru județ , insă investițiile făcute în continuare in acesta va crește numărul turiștilor si va face din județul Harghita , unul din cele mai importante destinații din Romania .
Existența drumurilor naționale si județene ;
Modernizarea și amenajarea unor drumuri existente sau în curs de proiectare;
Județul Harghita a conceput programe de ecologizare a județului si de gestiune a deșeurilor ;
Investiții în pârtii de ski ;
Amenajarea și modernizarea stațiuniilor balneare ;
Investții private în pensiuni , hoteluri și alte spații de cazare ;
Apariția unui nou tip de turism cel de wellness ( în unele hoteluri) ;
Promovarea județului și informarea turiștiilor cu privire la atracțiile existente , capacitățiile de cazare reprezintă un punct vital pentru turismul din județ ;
Județul Harghita a fost reprezentat la diverse târguri de turism de un număr mare de localnici care au prezentat celor veniți la târg tradițiile si obiceiuriile acestora cu scopul atragerii interesului turiștilor ;
Creerea de pliante și organizarea de festivaluri și evenimente cu scopul promovării județului ;
Creerea de spații unde turiștii sunt informați cu privire la orice nelămurire pe are o au și sunt ajutați .
PUNCTE SLABE
Este important pentru județul Harghita , să se cunoasca punctele slabe ale turismului deoarece cu ajutorul acestora autoritatea locală împreună cu cei din domeniul turismului pot creea strategii și programe astfel încât unele din aceste puncte slabe să nu mai existe .
Iarna unele căi de acces au de suferit datorită zăpezii și a condițiilor climatice ;
Defrișarea pădurilor reprezintă o problemă gravă pentru județul Harghita deoarece aceasta are foarte multe repercursiuni asupra mediului înconjurator ( alunecări de teren , degradarea mediului , stricarea peisajului , distrugerea faunei și florei ) ;
Construcțiile necontrolate ale clădirilor afecteaza peisajul ;
Poluarea apelor existente langă casele oameniilor și a spațiilor de cazare turistică ;
Creșterea numărului de turiști va creea discomfort datorat aglomerației ;
Poluarea aerului datorat traficului ;
Drumuri naționale proaste si lipsa unor drumuri către unele destinații atractive pentru turiști ;
Existența unui numaăr mic de hoteluri reprezintă un punct slab deoarece unii turiști prefară acest tip de capacitate de cazare ;
Lipsa hotelurilor de 4 și 5 stele ;
Degradarea stațiuniilor balneare existente sau chiar lipsa lor în unele zone potrivite acestui tip de turism ;
Numărul mic al spațiului skiabil ;
Numărul mic al restaurantelor ;
Traseele turistice nu sunt marcate sau lipsesc ;
Nu există foarte multe centre de informare ;
Pliante neatractive pentru turiști ;
Oferte turistice scumpe ;
Strategiile de marketing nu sunt foarte bine implementate .
OPORTUNITĂȚI
Pentru turismul din județul Harghita , oportunitățiile reprezinta sansa pe care judetul o are , de a se dezvolta și a atrage un număr mai mare de turiști . Din momentul în care au fost stabilite oportunitățile , se pot trasa unele startegii de implementare al unor programe astfel încât acestea să devină posibile .
Apariția unor noi forme de turism cum ar fi: drumeție, alpinism , sporturi de iarnă etc;
Turismul cultural se dezvoltă si atrage din ce in ce mai multi turiști ;
Creșterea investițiilor in agroturism , un tip de turism tot mai cautat ;
Turiștii își doresc relaxare , liniște iar spațiul rural din județul Harghita reprezintă locul propice ;
Creerea unor noi destinații turistice ;
Valorificarea patrimoniului cultural și religios ;
Situația populației si imbătrânirea acestora face ca județul să devină mai atractiv pentru acest tip de turiști ;
Imaginea bună a turismului din aceea zonă ;
Faptul că Romania este o tara UE , îi face pe turiști să aibă incredere în țara noastră ;
Transformarea stațiuniilor din județ în cele mai vizitate din Europa de est ;
Transformarea Ținutului Secuiesc în cea mai reprezentativă destinație turistică ;
Schimbul de cunoștințe între județul Harghita și alte zone din Europa ( parteneriate) ;
Promovarea turismului reprezintă cheia succesului ;
Dezvoltarea continuă a infrastructurii ;
AMENINȚĂRI
Amenințările și riscurile au un rol negativ pentru turismul din județul Harghita însă cu ajutorul lor se poate stabili strategia și programele de evitare a acestor probleme . Riscuriile pot fi : financiare , politice , condiții atmosferice . administrative , locale , competitivitatea .
Lipsa investitțiilor publice și private în infrastructura balneară si de agrement ;
Probleme în managmentul local ;
Promovarea ineficientă ;
Degradarea stațiuniilor balneare ;
Situația drumurilor județene si naționale ;
Localnicii nu cunosc o limba de circulație europeană astfel aceaștia nu se inteleg cu turiștii străini ;
Situația salariala a angajațiilor din domeniul turismului ( salariații sunt prost plătiți) ;
Șomajul ;
Criza economică ;
Efectele negative ale altor tipuri de turism ;
Legi ineficiente care descurajează persoanele din domeniul turismului ;
Schimbarea climei si a vremii ( incălzirea globală ) ;
Lipsa zăpezii ;
Deterioararea peisajului ;
Degradarea spațiilor protejate ;
Construcția unor clădiri in zone unde construcția acestora ar trebui interzisă ;
Probleme entice .
După finalizarea analizei SWOT s-au observat atât punctele tari , punctele slabe cât și oportunitățile dar și amenințările . Toate acestea se vor folosi în elaborarea unor strategii și programe pentru dezvoltarea turismului din județul Harghita . Punctele tari , punctele slabe , oportunitățile dar și amenințările arată situația actuală a turismului .
4.2 Propuneri de dezvoltare a activitățiilor turistice pe forme de turism și atragerea de noi segmente de turiști
În analiza SWOT am observat situația actuală a turismului din județul Harghita dar și oportunitățile și amenințările care pot îmbunătăți turismul sau îl pot afecta.
Județul Harghita este un județ cu un patrimoniu natural și atropic uriaș iar continuarea dezvoltării turismului reprezintă șansa acestuia să devină unul din cele mai importante destinații turistice din România respectiv din Europa de Est. Pentru dezvoltarea turismului pe viitor se va pleca atât de la analiza SWOT cât și de la studiile și strategiile elaborate de cei care sau ocupat cu trasarea și implementarea acestora . Continuarea și promovarea produselor turistice existente reprezintă principala strategie pe care județul trebuie să o urmeze . Faptul că numărul turiștilor a crescut , așa cum am observat și în analiza circulației turistice din cadrul capitolului 2 , arată că strategiile propuse și implementarea acestora a fost benefică pentru județul Harghita iar continuarea acestora împreună cu aducerea unor noi strategii va face din județ unul din cele mai bune județe din punct de vedere al numărul turiștilor .
Atragerea de turiști noi va reprezenta pentru județ o provocare dar și un beneficiu deoarece pe viitor aportul turismului la economia județului , respectiv a țării va fi importantă . Județul Harghita va devenii competitiv pe piața turismului mai ales din punct de vedere al turismului balnear .
Ținutul Secuiesc va devenii brandul acestui județ datorită mărcii acestuia , a unicității și a promovării intense de care va avea nevoie pentru a ajunge în topul destinaților alese de către turiști.
Parteneriatele publice locale împreună cu o bună colaboare a județului Harghita cu județele învecinate ( Covasna și Mureș ) va reprezenta un beneficiu deoarece aceste 3 județe au ceva în comun , acela find faptul că populația majoratitară din această zonă este de origine mahiară iar tradițile și obiceiurile sunt cât de cât asemănătoare , astfel cele 3 devenind o atracție importantă pentru turiști .
Pe viitor județul are nevoie de noi forme de turism iar strategiile de dezvoltare propuse pentru următorii ani să își propună atragerea de noi turiști doritori pentru noile forme de turism practicate în Harghita . După ce noile forme de turism vor fi conturate iar turiștii le vor cunoaște și vor lua contact cu ele județul va deveni cea mai vizitată destinație turistică din România , astfel se pot propune următoarele forme de turism :
Drumețiile reprezintă o nouă formă de turism , atractivă pentru o categorie anume de turiștii. Datorită potențialului natural vast care îl deține județul , Harghita reprezintă locul potrivit pentru practicarea acestei tip de activități. Turiștii doresc să experimenteze lucruri noi , fauna și flora existentă în acest județ , fiind și ea foarte importantă pentru acest tip de turism.
Drumeția reprezintă călătoria pe care o face un turist însoțit de o persoană care cunoaște bine locul și are cunoștințe legate de tehnici de supraviețurire și acordarea primului ajutor în caz de probleme , care pleacă din zonă x și ajunge în același punct de plecare după parcurgerea traseului propus . Această formă de turism poate fi afectată de condițiile climatice sau pe timpul iernii când căile de acces sunt acoperite de zăpadă , Accesul în zonele pentru drumeții fiind posibile doar cu echipament specific condițiilor de iarnă .
Turismul ecvestru este o formă de turism nouă și într-o continuă dezvoltare datorită faptului că turiștii își doresc să experimenteze noi activității și să iasă din monotonia măriilor orașe sau al destinațiilor plictisitoare existențe . În județul Harghita acest tip de turism nu este foarte bine valorificat chiar deloc , cu toate că relieful existent este propice acestei activității .Spațiile potrivite pentru practicarea acestei forme de turism: drumurile de câmp , drumurile forestiere , drumurile lângă râuri și culmile munțiilor .
Turismul piscicol și pescuitul sportiv este o formă de turism în care turiștii dar și oamenii din localitatea respectivă se relaxează , prin pescuit . Au loc diverse competiții la nivel național dar și internațional . În județul Harghita un loc unde se practică pescuitul sportiv și ar putea deveni o atracție mai importantă pentru turiști este lacul acumulare Baraj Zetea ,acesta fiind un lac articifial din zona Târnava Mare. Pescuitul sportiv se practică atât în lacurile articifiale cât și în cele naturale .
Cicloturismul – reprezintă modul de recreere al turiștilor care prin intermediul bicicletelor , călătoresc prin țară , prin diverse tipuri de relief . Cel mai întâlnit tip de ciclism este cel montan , județul Harghita fiind potrivit datorită reliefului predominant montan .
Turismul off-road cu mașini și motociclete este un tip de turism foarte constisitor și este nevoie de îndemânare pentru a controla vehiculele pregătite special acestui tip de activitate . Turiștii vor experimenta senzații tari iar adrenalină va cunoaște cote înalte. Practicarea acestui tip de turism în județul Harghita este foarte ușor de realizat datorită reliefului existent și al drumuriilor forestiere și montane .
Turismul de aventură a devenit și în România un tip de turism cerut de turiști și într-o continuă creștere . Turiștii caută în acest tip de turism adrenalină , distracție și să-și învingă temerile . Acesta se practică în zone accidentate de către turiștii tineri și cu un tonus sportiv și o abilitate fizică potrivită .
Turismul de evenimente – în județul Harghita au loc multe evenimente culturale . Aceste evenimente atrag foarte mulți turiști datorită unicității județului. Evenimente culturale importante care au loc la Harghita : Festivalul Ziua celor O Mie de Fete Secuience de la Șumuleu , Festivalul ceangăilor , Întâlnirea fanfarelor , Târgul de ceramică de la Arcso .
Turismul religios este reprezentat de Pelerinajul de la Rusalii unde anual i-au parte un număr ridicat de oameni. Acest eveniment poate reprezenta o atracție pentru turiștii doritori de a experimenta acest tip de turism .
Pe viitor județul Harghita va avea două viziunii de acțiune pentru turism . Prima strategie va fi continuarea dezvoltării turismului și valorificarea turismului balnear care este foarte important pentru județ . Datorită expansiunii uriașe și a cererii tot mai mari pentru ecoturism , spațiul montan și rural din Harghita va fi valorificat la maxim .
4.3 Propuneri privind atragerea de noi fonduri și îmbunătățirea strategiilelor existente
În România , lipsa fondurilor europene și a invesțiilor ar afecta într-un mod agravant industria turismului . La fel și Harghita , fără investiții , turismul nu ar exista. Fondurile europene și investițiile locale dar și private fac că turismul să supraviețuiască și să se dezvolte în final obținându-se profit .
Banii sunt necesari atât în infrastructura rutieră cât și în capacitățile de cazare existente sau în curs de amenajare .Promovarea județului se face prin intermediul banilor investiți de autoritățile locale sau prin intermediul unor sponsorizări .
Atragerea de noi fonduri europene pentru județul Harghita ar fi foarte benefică deoarece prin investirea corectă a sumelor de bani obținute , județul ar deveni una din cele mai importante destinații turistice .
Sumele de bani contractate prin cererea de fonduri europene este necesară și pentru lansarea , promovarea unor noi forme de turism în județul Harghita.
Infrastructura nu trebuie nici ea să fie neglijată , atragerea de noi fonduri și investițiile făcute în acesta va consolida situația turismului chiar se va dezvolta astfel turiștii ar fi mai atrași să viziteze județul .
În capitolul 3 s-a observat modul prin care autoritatea locală a investit fonduriile existente și strategiile care l-au implementat cu scopul imbunătățirii turismului din Harghita . Pe viitor fonduriile europene și investițiile sunt în continuare foarte necesare.
Demararea construcției unui parc acvatic în județ reprezintă un proiect important pentru Harghita deoarece acesta ar deveni și o atracție atât pentru turiștii interni cât și pentru cei din Ungaria , Bogăția apelor și a izvoarelor minerale și scopul acestora terapeutic contează enorm în succesul acestei inițiative . Atragerea de noi fonduri pentru acest proiect este vitală și foarte necesară. Fondurile vor fi investite atât în infrastructura de bază cât și în promovarea parcului acvatic pentru atragerea turiștilor .
În județ sunt necesare noi fonduri pentru construcția unor hoteluri de 4 și 5 stele . Aceste investiții pot veni atât de la persoane private cât și de la companii care își doresc să investească în domeniul turismului. Aceste investiții sunt necesare lansării unoi nou tip de turism , acela fiind cel de afaceri.
Strategiile propuse de autoritatea locală împreună cu analiza SWOT au făcut că turismul din județ să se dezvolte . Din anul 2009 până în anul 2013 numărul turiștilor sosiți în județul Harghita s-a dublat. Strategia 2014 -2020 pentru turism continuă în mare parte obiectivele propuse și de strategia pe axe dintre anii 2009 -2013.
Promovarea statiuniilor balneare și continuarea investițiilor în infrastructura de bază reprezintă principală și cea mai importantă strategie pentru județul Harghita . Această formă de turism a strâns cel mai mare număr de turiști , pe viitor se dorește dublarea numărului de turiști prin apariția unor noi stațiuni sau modernizarea celor existente .
Agroturismul este o formă de turism care atrage din ce în ce mai mulți turiști astfel strategia județului trebuie să aibă în vizor și această activitate turistică . Harghita deține un patrimoniu vast iar mediul rural este locul propice experimentării acestui tip de turism.
O altă formă de turism care este cerută de către turiști o reprezintă ecoturismul . Iubitorii de natură și de protejare a acesteia vor să experimenteze acest tip de turism, astfel investirea unor sume de bani în lansarea și promovarea acestui tip de turism este necesară .
Protejarea mediului înconjurător , a patrimoniului natural dar și antropic este foarte importantă pentru județ , deoarece fără acesta turismul din Harghita nu ar exista . O strategie benefică pentru turismul din Harghita o reprezintă valorificarea tuturor atracțiilor turistice pentru a face din județ, unul competitiv dar și cel mai important din punct de vedere al numărului de turiști care sosesc în acesta .
Pentru turismul din Harghita important sunt și turiștii de origine maghiară din Ungaria. Astfel o strategie de a-i atrage pe aceștia în județ ar fi foarte utilă . Unicitatea zonei , tradițiile și obiceiurile și faptul că mare parte a populației din județ , este de origine maghiară reprezintă un atu.
Important pentru județ este creșterea economică și creerea de noi locuri de muncă , astfel strategiile de dezvoltare a turismului și continuarea investițiilor va oferi noi locuri de muncă iar aportul turismului va crește din punct de vedere financiar. În afară de oferirea de noi locuri de muncă, pentru personalul ocupat în turism este important să fie informat și pregătit prealabil pentru jobu-ul respectiv , Astfel autoritățile locale împreună cu patronatele din industria turismului trebuie să introducă strategii de dezvoltare profesională a angajaților.
În Harghita se găsesc două tipuri de turism : turismul de masă și turismul alternative . Turismul de masă este afectat de diverse cauze cum ar fi : sezonalitatea , aglomerarea în anumite momente care produce un discomfort atât pentru turiștii cât și pentru localnici , distrugerea infrastructurii de bază dar și a mediului înconjurător. Între cele două tipuri de turism trebuie să existe un echilibru astfel încât turiștii să experimenteze mai multe tipuri de turism în cadrul aceluiași județ. Acest lucru va face din Harghita un județ competitiv dar și durabil .
Atragerea de noi fonduri europene prin programe integrate cu județele vecine, unde predomină populația maghiară reprezintă o strategie benefică pentru județul Harghita . Prin parteneriatul dintre cele 3 județe, turismul va atrage mai multe investiții astfel zona turistică se va dezvolta . Asemanarea celor 3 județe din punctul de vedere al obiceiurilor si al datiniilor reprezintă șansa unei bune promovări facute la diverse târguri sau evenimente de profil.
Importanța implementării unor strategii de dezvoltare a unui turism durabil în județul Harghita reprezintă singura soluție pentru a conserva și a proteja bogăția patrimoniului natural dar și cultural existent în județ . Astfel autoritatea locală trebuie să pună în aplicare unele standarde cu rolul protejării mediului înconjurator dar și al culturii . Păstrarea datiniilor si obiceiurilor , educarea turiștilor dar și a localnicilor cu privire la comportamentul ecologic este o strategie pentru existența uuui turism durabil .
O altă strategie importantă o reprezintă atragerea de noi fonduri private prin organizarea unor simpozioane pentru punerea în evidență a potențialului turistic ridicat din Harghita . Cei care doresc să investească în turism i-au parte la aceste evenimente și obțin informații cu privire la beneficiile pe care această industrie le poate aduce din punct de vedere financiar .
Pe viitor aportul turismului la veniturile locale va crește , prin creerea de noi locuri de muncă , investiții și circulație turistică crescută .
Toate aceste eforturi conlucrează din dorința de cunoaștere a județului ca fiind unul din cel mai bogate județe din punct de vedere al patrimoniului natural dar și cultural .
CONCLUZIE
Evoluția circulației turistice din județul Harghita a fost analizată , iar obiectivele comunității locale , acela de a crește numărul turiștilor a fost atins . Datorită crizei economice dintre anii 2008-2010 și a lipsei de investiții în turism , situația acestuia era foarte proastă în anul 2009 . Elaborarea de strategii și redresarea economiei a facut ca turismul din județ să atragă un număr mai mare de turiști .
Strategiile și programele de dezvoltare din turism se vor implementa și în viitor , acesta fiind singura sansă ca turismul din județul Harghita , să se dezvolte , să atraga mai mulți turiști și să intre în competiție cu alte județe campioane din punct de vedere al turismului. Diferitele tipuri de strategii și de programe ajută turismul și îl fac pe acesta durabil . Astfel implementarea și propunerea de noi strategii benefice pentru turismul din județ , va face ca acesta să devină una din cea mai atractivă destinație turistică din Romania . Strategiile și programele pot fi și ele influentate de diverși factori, atât pozitivi cât și negativi. Pentru a nu fi afectate de factorii negativi , cei care se ocupă cu implementarea acestora trebuie să știe cum strategiile să nu fie afectate de acești factori .
Investițiile și atragerea de noi fonduri europene reprezintă singura cale ca turismul să progreseze . În ziua de azi , turiștii sunt într-o continuă mișcare , astfel autoritatea locală împreună cu persoanele ocupate în domeniul turismului sunt nevoite să propună și să pună în aplicare noi forme de turism , cu rolul de a atrage interesul turiștilor . Atragerea de noi segmente de turiști reprezintă un obiectiv important pentru județul Harghita . Prin atragerea de noi turiști va crește și aportul turismului la economia locală , se vor creea noi locuri de munca iar numărul turiștilor va crește .
Viitorul județului Harghita îl reprezintă Tinutul Secuiesc . Acestă destinație turistică va devenii brandul județului print-o promovare bună și prin elaborarea de strategii benefice pentru acestă zonă . Frumusețea zonei și unicitatea acesteia reprezintă potențialul pe care îl deține acestă destinație turistică .
BIBLIOGRAFIE
1.Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date ȋn turism, Editura Universitară, București,2011.
2.Busuioc M ., Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România , Editura Universitară, București,2011.
3.Dodu P., Tehnici operaționale ȋn agenția de turism, Ediția a –II –a, Editura Pro Universitară, București, 2008.
4.Dodu P., Tehnologii hoteliere, Note de curs.
5.Dodu P., P ., Patrichi , I., Dezvoltarea durabilă a turismului , , Editura Universitaria, București,2010.
6.Firoiu D., Petan I., Gheorghe C., Turismul ȋn perspectiva globalizării, note de curs, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
7.Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Industria turismului și a călătoriilor, Editura Universitară, 2010, ediția a –III-a, modificată și adăugită.
8.Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Studii de caz ȋn industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
9.Firoiu D., Resursele umane ȋn turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007.
10.Ionescu , Ion, Economia ȋntreprinderii de turism și comerț, Editura Economică, București, 2004.
11.Neagu V., Busuioc M., Managementul calității serviciilor turistice ,Editura Pro Universitaria, București, 2007.
12.Nicolescu O., Verboncu I., Fundamentele managementului organizației, Editura Tribuna Economică, București, 2006.
13.Patrichi I. C., Turismul internațional.Evoluție, particularități, tendințe, Editura Pro Universitaria, București, 2013.
14.Patrichi I, Turismul durabil – o nouă perspectivă, Editura Pro Universitaria, București, 2012.
15.Stănescu Dorina( coord.), Particularitățile tehnologice ȋn serviciile de alimentație, Editura Universitară, București, 2008.
16. Sztruten Gina , Catering , suport curs , 2014.
17. Sztruten Gina , Tehnologii în alimentație , support curs , 2014.
18. Zaharia, Marian ( coord.), Economia serviciilor, Editura Universitară, București, 2005.
19.Zaharia, Marian ( coord.), Economia serviciilor, Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București, 2004.
20.Zaharia, Marian ( coord.), Modele și metode cantitative ȋn economia firmei, Editura Universitară, București, 2007.
21.http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001264/in0ku_Profil%20judetul%20Harghita_actualizat%2028.08.2012.pdf
22. http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=comevenimente&eID=823
23. http://apmhr.anpm.ro/
24. http://www.bloguldecalatorii.ro/2011/04/harghita-bai-si-brasov-pe-inserat.html
25. http://www.comoaranoastra.ro/judetul/harghita/obiective_turistice
26. http://www.ciuc360.ro/RO/Plimbare/Produse_traditionale_din_Ciuc.aspx#.Uzm8SfmSx1Y
27.http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/sumuleu_ciuc-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-sumuleu_ciuc.html
28. http://consiliu.judetulharghita.ro/date/hotarari/2013/hot_153_2013.pdf
29. http://consultare.judetulharghita.ro/images/POR/Axa5_turism.pdf
30.http://www.diacaf.com/actualitate/harghitenii-au-ingropat-iarna-printr-un-ritual-vechi-de_4329644.html
31. http://www.experience-romania.ro/Agroturism_Harghita_si_Covasna
32. http://expotourconsulting.com/oferte/circuit-tinutul-secuiesc.html
33.http://www.fraternitas.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18&Itemid=29&lang=ro
34.http://www.galeriadearta.com/stiri/traditii-ceramica-de-corund-judetul-harghita-5939.htm
35.http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-lacul-rosu-cel-mai-mare-lac-natural-montan-din-romania
36.http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/arii-naturale-protejate/rezerva-ia-lacul-iezer-parc-na-calimani/
37. http://www.harghita.ro/rom/
38. http://www.harghita.insse.ro/main.php?id=473
39. http://www.hargitamegye.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/5_3hrcv_ro.pdf
40.http://www.harghita.anofm.ro/Comunicate%20de%20Presa/C.P.%20Situatia%20somajului%20-%2028.02.2013.htm
41.http://www.harghitacounty.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/promovarea_apelor_minerale.pdf
42. http://inforegio.ro/ro/axa-5.html
43. http://www.judetulharghita.ro/
44. http://www.judetulharghita.ro/judetul-harghita/turism/trasee-turistice.html
45. http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/strategiaro.pdf
46. http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/turizmus/HMTS%20lektoralva%2021.p
47.http://judetulharghita.ro/judetul-harghita/cultura-si-educatie/centrul-judetean-pentru-conservarea-si-promovarea-culturii-traditionale-harghita.html
48. http://locuridinromania.ro/categorie/locuri-de-vizitat-in-romania/locuri-din-judetul-harghita
49.http://www.mncr.ro/cercetari+etnografie+vidacut+gospodaria%20si%20ocupatiile%20traditionale%20in%20satul%20vidacut%20%20%20comuna%20sacel%20%20judetul%20harghita.html
50. http://www.mariaut.ro/sites/default/files/csatolmanyoldal/Koncepcio%20Ro%20final.pdf
51. http://www.prefecturahr.ro/ro/concluzii-puncte-tari-si-puncte-slabe-27.php
52. http://expotourconsulting.com/oferte/circuit-tinutul-secuiesc.html
BIBLIOGRAFIE
Botezatu C., Mihălcescu C., Iacob I., Sisteme informatice cu baze de date ȋn turism, Editura Universitară, București, 2011.
Busuioc M ., Strategii de dezvoltare și promovare a turismului cultural în România , Editura Universitară, București, 2011.
Dodu P., Tehnici operaționale ȋn agenția de turism, Ediția a –II –a, Editura Pro Universitară, București, 2008.
Dodu P., Tehnologii hoteliere, Note de curs.
Dodu P., P ., Patrichi , I., Dezvoltarea durabilă a turismului, Editura Universitaria, București,2010.
Firoiu D., Petan I., Gheorghe C., Turismul ȋn perspectiva globalizării, note de curs, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Industria turismului și a călătoriilor, Editura Universitară, 2010, ediția a –III-a, modificată și adăugită.
Firoiu D., Patricia Dodu, Gheorghe Camelia, Dridea Catrinel, Studii de caz ȋn industria turismului și a călătoriilor, Editura Pro Universitaria, București, 2008.
Firoiu D., Resursele umane ȋn turism, Editura Pro Universitaria, București, 2007.
Ionescu , Ion, Economia ȋntreprinderii de turism și comerț, Editura Economică, București, 2004.
Neagu V., Busuioc M., Managementul calității serviciilor turistice ,Editura Pro Universitaria, București, 2007.
Nicolescu O., Verboncu I., Fundamentele managementului organizației, Editura Tribuna Economică, București, 2006.
Patrichi I. C., Turismul internațional.Evoluție, particularități, tendințe, Editura Pro Universitaria, București, 2013.
Patrichi I, Turismul durabil – o nouă perspectivă, Editura Pro Universitaria, București, 2012.
Stănescu Dorina( coord.), Particularitățile tehnologice ȋn serviciile de alimentație, Editura Universitară, București, 2008.
Sztruten Gina, Catering, suport curs, 2014.
Sztruten Gina, Tehnologii în alimentație, support curs, 2014.
Zaharia, Marian (coord.), Economia serviciilor, Editura Universitară, București, 2005.
Zaharia, Marian (coord.), Economia serviciilor, Aplicații și studii de caz, Editura Universitară, București, 2004.
Zaharia, Marian (coord.), Modele și metode cantitative ȋn economia firmei, Editura Universitară, București, 2007.
http://www.adrcentru.ro/Document_Files/ADStudiiRegionale/00001264/in0ku_Profil%20judetul%20Harghita_actualizat%2028.08.2012.pdf
http://www.adrcentru.ro/Detaliu.aspx?t=comevenimente&eID=823
http://apmhr.anpm.ro/
http://www.bloguldecalatorii.ro/2011/04/harghita-bai-si-brasov-pe-inserat.html
http://www.comoaranoastra.ro/judetul/harghita/obiective_turistice
http://www.ciuc360.ro/RO/Plimbare/Produse_traditionale_din_Ciuc.aspx#.Uzm8SfmSx1Y
http://www.cazaretransilvania.ro/Menu/sumuleu_ciuc-prezentare-obiective_turistice-cazare-harta-atractii_turistice-sumuleu_ciuc.html
http://consiliu.judetulharghita.ro/date/hotarari/2013/hot_153_2013.pdf
http://consultare.judetulharghita.ro/images/POR/Axa5_turism.pdf
http://www.diacaf.com/actualitate/harghitenii-au-ingropat-iarna-printr-un-ritual-vechi-de_4329644.html
http://www.experience-romania.ro/Agroturism_Harghita_si_Covasna
http://expotourconsulting.com/oferte/circuit-tinutul-secuiesc.html
http://www.fraternitas.ro/index.php?option=com_content&view=article&id=18&Itemid=29&lang=ro
.http://www.galeriadearta.com/stiri/traditii-ceramica-de-corund-judetul-harghita-5939.htm
http://www.ghiduri-turistice.info/ghid-turistic-lacul-rosu-cel-mai-mare-lac-natural-montan-din-romania
http://www.greenharghita.ro/index.php/ro/arii-naturale-protejate/rezerva-ia-lacul-iezer-parc-na-calimani/
http://www.harghita.ro/rom/
http://www.harghita.insse.ro/main.php?id=473
http://www.hargitamegye.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/5_3hrcv_ro.pdf
http://www.harghita.anofm.ro/Comunicate%20de%20Presa/C.P.%20Situatia%20somajului%20-%2028.02.2013.htm
http://www.harghitacounty.ro/_user/browser/File/Programok/Projektek/promovarea_apelor_minerale.pdf
http://inforegio.ro/ro/axa-5.html
http://www.judetulharghita.ro/
http://www.judetulharghita.ro/judetul-harghita/turism/trasee-turistice.html
http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/Stategii/strategiaro.pdf
http://www.judetulharghita.ro/_user/browser/File/turizmus/HMTS%20lektoralva%2021.p
http://judetulharghita.ro/judetul-harghita/cultura-si-educatie/centrul-judetean-pentru-conservarea-si-promovarea-culturii-traditionale-harghita.html
http://locuridinromania.ro/categorie/locuri-de-vizitat-in-romania/locuri-din-judetul-harghita
http://www.mncr.ro/cercetari+etnografie+vidacut+gospodaria%20si%20ocupatiile%20traditionale%20in%20satul%20vidacut%20%20%20comuna%20sacel%20%20judetul%20harghita.html
http://www.mariaut.ro/sites/default/files/csatolmanyoldal/Koncepcio%20Ro%20final.pdf
http://www.prefecturahr.ro/ro/concluzii-puncte-tari-si-puncte-slabe-27.php
http://expotourconsulting.com/oferte/circuit-tinutul-secuiesc.html
Copyright Notice
© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.
Acest articol: Analiza Programelor Si Strategiilor de Dezvoltare ale Turismului Implementate In Judetul Harghita (ID: 136107)
Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.