Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric 2 Analiza produsului intern brut și a investițiilor… [602167]

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 1

LUCRARE DE LICEN ȚĂ

Coordonator științific

Lect. Univ. Dr. Viașu Ioana

Student: [anonimizat]
2015

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
2

Analiza produsului intern brut și a
investițiilor străine directe la nivelul
României folosind un model econometric

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 3

LUCRARE DE LICENȚĂ

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine
directe la nivelul României folosind un model
econometric

Coordonator științific

Lect. Univ. Dr. Viașu Ioana

Stude nt

Mirona Oana Urs

Timișoara
2015

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
4

Copyright © 2015 – All rights to this graduation thesis are reserved by its author and are
protected by the Copyright Act L8/1996, as further ame nded and supplemented.
The use of the contents or parts thereof without the consent of the author is punishable by law.

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 5

REFERAT
DE EVALUARE A

LUCRĂRII DE LICENȚĂ:

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine
directe la nivelul Românie i folosind un model
econometric

realizată de STUDENTA:

Mirona Oana Urs

Lucrarea se prezintă ca un document al unei munci individuale importante
bazat pe eforturi proprii de documentare și elaborare a conținutului tematic aferent. Partea de
conținut e ste redactată cu respectarea cerințelor formale și a structurii de prezentare impusă de
temă, cea mai importantă contribuție vizând susținerea și reliefarea concretă a elementelor cu
caracter teoretic printr -un studiu de caz, ceea ce demonstrează înțeleger ea de substanță a
subiectului.
Având în vedere toate aceste aspecte se propune susținerea lucrării în sesiunea de
licență iulie 2015.

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:
Lect. Univ. Dr. Viașu Ioana

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
6

DECLARAȚIE

Subsemnata, MIRONA OANA URS absolventă a programului de licență A FACULTĂȚII DE
ECONOMIE ȘI ADMINISTRAREA AFACERILOR DIN CADRUL UVT, SECȚIA
MARKETING, seria de absolvenți 2012 – 2015, autoare a lucrării de li cență cu titlul ANALIZA
PIB ȘI A INVESTIȚIILOR STRĂINE DIRECTE LA NIVELUL ROMÂNIEI FOLOSIND UN
MODEL ECONOMETRIC
având drept coordinator științific pe doamna Lector Dr. IOANA VIAȘU,
Luând la cunoștiință prevederile art. 143 (par. 4, 5) și 310 (par. 1, 2) ale Legii Naționale a
Educației nr. 1/2011, art. 4 (par. 5) al Ordinului Ministerului Educației, Cercetării și Sportului,
art. 9 al Regulilor de organizare pentru examinarea absolvirii programului primului grad
aplicat de Universitatea de Vest din Ti mișoara și al Procedurii Operaționale a Universității de
Vest din Timișoara privind frauda și/sau plagiare academică între studenți, în deplină
cunoștiință de cauză declar următoarele:

– Lucrarea de licență a fost pregătită de mine, ca rezultat al cercetări i și documentării, nu
a fost niciodată predată unei alte facultăți naționale sau internationale sau altei instituții
de învățământ superior;
– toate referințele folosite, inclusive cele de pe Internat au fost citate in lucrare;
– toate fragmentele de text repr oduse la fel, chiar daca traduse din altă limbă, sunt redate
cu ghilimele și includ referința exacta;
– reformularea, în cuvintele mele, ale textului produs de alt autor indică referința folosită
ca și sursă de inspirație;
– calculele sunt făcute de mine și in terpretarea îmi aparține;
– diagramele și tabelele care nu îmi aparțin, include referința exactă.

Garantez originalitatea lucrării de licență produse.

Timișoara,
Data: 17.05.2015
Nume: URS
Prenume: MIRONA OANA
Semnătură

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 7

Cuprins

1. Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… 8

2. Analiza documentară ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 9

3. Studiul de caz și rezultatele ………………………….. ………………………….. …………………………. 11

3.1. Noțiuni generale ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 11

3.2. Descrierea datelor ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 14

3.3. Testarea e xistenței unei relații de dependent între cele două variabile …………….. 15

4. Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. 24

5. Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. 25

6. Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … 27

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
8

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine
directe la nivelul României folosind un model
econometric

Abstract: Aceast ă lucrare descrie evoluția investițiil or străine directe în România pe
parcursul perioadei 2003 -2013. Având ca și bază date oficiale și o utilizare vastă a tehnicilor
moderne de prezentare și a modelelor econometrice, procedura de cercetare relevă concluzii
folositoare în analiza și interpreta rea acestui indicator macroeconomic.

Cuvinte cheie: Produs intern brut, Investiții străine directe, model econometric, regresie
liniară, variabile dependente/independente.

Coduri JEL: C12, E22, O10

1. Introducere

Creșterea venitului pe cap de locuitor în tr-o țară prin creșterea nivelului producției, reprezintă
unul dintre principalele obiective economice. Legătura strânsă dintre produsul intern brut,
nivelul actual al producției și venitul pe cap de locuitor, determină economiștii să studieze
problema cre șterii acestor valori, având ca și principal scop creșterea produsului intern brut.
Deci, putem exemplifica ca și metode de creștere economica o creștere a produsului intern
brut sau creșterea valorii tuturor produselor și serviciilor înregistrate într -un an, intr -o țară.
Ceea ce se dorește, din punct de vedere economic e creșterea produsului intern brut și
obținerea creșterii economice ca și consecință.
Sursele interne pot fi considerate principalii furnizori ai capitalului necesar creșterii
economice. Tot uși, în cazul unui nivel scăzut al venitului și în absența fondurilor, investițiile
străine reprezintă una din cele mai eficiente metode de a completa deficitul de capital.
Investițiile straine reprezintă „fluxuri de capital dintr -o țară în alta, în schimb ul unui grad de
participație ridicat la capitalul social al unei companii interne, sau în schimbul altor acțiuni
interne. De obicei, investițiile străine denotă faptul că străinii au un rol de conducere, ca parte
a investiției lor.”1 De obicei, investițiil e străine se realizează sub forma fondurilor
internaționale, a pieței de capital și a investițiilor directe. Investițiile străine directe presuspun
stabilirea unei noi linii de producție sau achiziționarea unei linii deja existente într -o țară
diferită de cea de origine, având ca și scop propagarea producței în strainătate. Principala
influență a investițiilor straine directe în țara gazdă, e contribuția directă a acestora la venitul
național. Având în vedere că acest capital străin e utilizat în producția internă, el e adaugat
direct la PIB.

1 http://www.investopedia.com/terms/f/foreign -investment.asp 21.03.2015 , 13:24

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 9

2. Analiza documentară

Relația dintre investițiile străine directe și creșterea economică e studiată în mod frecvent atât
din punct de vedere teoretic cât și empiric. Există studii în derulare asupra efectelor
economice ale investițiilor straine directe asupra economiei țărilor în dezvoltare, dar nu se
poate afirma ca s -a ajuns la un consens cu privire la rezultatul acestor analize.
Ewe-Ghee Lim (2001) a pus la dispoziție o lucrare „Determinanți ai, și relația dintre
investițiile străine și creștere”. Lucrarea face o sumă a argumentelor recente despre două
aspecte ale investițiilor străine directe: corelația sa cu creșterea economică și determinanții
săi. Se demonstrează că, deși nu există un consens asupra relației di ntre investiția straină
directă și creștere, există o viziune în dezvoltare în ultimii ani care spune că aceasta e corelată
cu creșterea într -un mod pozitiv. Din punct de vedere teoretic, această viziune a fost susținută
de descoperiri recente în teoria cr eșterii economice, fapt care evidențiază importanța
îmbunătățirii tehnologiei, eficienței și productivității în stimularea creșterii economice. Astfel,
contribuția investițiilor strain directe la creșterea economică se desfășoară prin rolul său de
canal de transfer al tehnologiei avansate, din țări industrializate, spre cele în curs de
dezvoltare.
Borenszteinet. al (1998), a efectuat un studiu care are ca și scop masurarea efectului
investițiilor străine directe asupra creșterii economice in 69 de țări în c urs de dezvoltare pe
perioada 1970 -1979, folosind regresia. Urmarind rezultatele, s -a putut observa că acestea sunt
o metodă de transfer tehnologic contribuind în mare măsură la creșterea economică. Totuși,
investițiile străine directe au efect pozitiv asu pra creșterii economice, mai ales atunci când
tehnologia avansată e acompaniată de un anumit nivel de capital social sau uman.
Nair-Reichert et. al (2000), au testat cauzalitatea dintre investițiile străine directe și creșterea
economică în 24 de țări în c urs de dezvoltare în perioada 1971 -1995, utilizând efectele fixe și
întâmplătoare ale metodei estimării datelor dintr -un panel. Deci, în urma analizei
econometrice au descoperit faptul că efectul investițiilor străine directe asupra creșterii
economice var iază în funcție de nivelul economic al țării. În ciuda acestor diferențe ale
nivelului economic, rezultatele arată că efectul investițiilor străine directe e mai semnificativ
în cazul țărilor cu o economie deschisă.
Carcovic și Levine (2002), au analizat r elația dintre investițiiloe străine directe și creșterea
economică în 72 de țări pe perioada 1960 -1995 utilizând noi metode statistice și 2 noi baze de
date. În primul rând au creat un set de date de tip panel conectat la baza de date a Băncii
Mondiale, ba zat pe șapte perioade de câte 5 ani între 1960 și 1995. Din punct de vedere
metodologic, a fost utilizată Metoda momentului generalizată. Conform cu rezultatele
aplicației empirice, s -a observat că investițiile străine directe nu au un efect doar asupra
creșterii economice.
Chowdhury și Mavrotas (2003), au utilizat o metodă econometrica inovativă pentru a defini
direcția cauzalității dintre investițiile străine directe și creșterea economică în Chile, Malaezia
și Tailanda. Au aplicat testul unității de rădă cină Augmented Dickey Fuller (ADF) și testul de
cauzalitate Toda -Yamamoto seriilor de date din perioada 1969 -2000. Rezultatele au arătat
faptul că o creștere a produsului intern brut se datorează investițiilor străine directe în Chile,
existând o cauzaliat e reciprocă între aceste două variabile în Malaezia și Tailanda.

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
10

Lyroudiet. al (2004), a studiat efectul investițiilor străine directe asupra creșterii economice a
economiilor în tranziție. În acest scop, ei se axează pe țări din Europa de Est și Balcanice în
perioada 1995 -1998. Rezultatele studiului au relevat faptul ca investițiile străine directe nu au
un efect semnificativ asupra creșterii economice a țărilor cu o economie în tranziție.
Roy și Berg (2006), au presupus în studiul lor că intrările din cat egoria investițiilor străine
directe au o contribuție la creșterea produsului intern brut al Statelor Unite, acest studiu
acoperind perioada 1970 -2001. Pentru a defini reciprocitatea relației dintre investițiile străine
directe și creșterea economică, cer cetătorii au folosit date organizate pe serii de timp și
modelul ecuațiilor simultane. Ca și rezultat, s -a observat că investițiile străine directe au un
efect pozitiv și seminifcativ asupra creșterii economiei Statelor Unite.
Değer și Emsen (2006), au stu diat relația dintre investițiile străine directe și creșterea
economică asupra 27 de țări cu economie în tranziție, pe perioada 1990 -2002, făcând o
distincție între țările din Europa centrală și de est și Asia centrală și de vest, prin analiza
regresiei da telor de tip panel. Rezultatele estimate au demonstrat faptul că investițiile străine
directe au efecte pozitive asupra economiilor în tranziție.
Erçakar and Yılgör (2008), au analizat relația pe termen lung dintre investițiile străine directe
și creșterea produsului intern brut în 19 țări pe perioada 1980 -2005 prin testul unității de
radacină si testul co -integrației unui panel. În timp ce rezultatul primului test arată faptul că
cele două variabile nu au o radacină unică, rezultatul testului co -integrării unui panel exprimă
o relație de lungă durată între acestea.
Yılmazer (2010), studiază efectul creșterii economice în Turcia în perioada 1991 -2007, datele
fiind organizate pe trimestre prin metoda cauzalității testului Granger. S -au folosit date
reprezentând produsul intern brut, export și import în relație cu creșterea economică. La
sfârșitul analizei, nu s -a observat o cauzalitate puternică între investițiile străine directe și
creșterea economică.
Ekinci (2011), a studiat dacă există o relație de lun gă durată între investițiile străine directe și
creșterea economică în Turcia în perioada 1980 -2010 prin aplicarea testului de cauzalitate
Granger. Ca și consecință, a fost descoperită o relație mutuală între această variabilă și
creșterea economică, dar n u s-a observat nici o relație între aceasta și angajare.
Eduardo (2004) a plublicat o lucrare care arată faptul că difuzia tehnologică joacă un rol
central în procesul dezvoltării economice. El spune că tot mai multe studii evidențiază rolul
procesului de aducere la curent a tehnologiilor existente în state dezvoltate pentru a explica
rata creșterii economice în acest tip de țări. O componentă importantă în acest proces e
investiția străină directă a companiilor multinaționale, acest lucru fiind o cale de acces către
tehnologii avansate în țări dezvoltate. Progresul tehnologic are loc printr -un proces de capital
care se dezvoltă în forma introducerii unei noi varietăți a bunurilor de capital. Companiile
multinaționale posedă o cunoaștere mult mai avansată, care le permite să introducă bunuri de
capital noi, la un preț mai mic.
Totuși, aplicarea acestor tehnologii mai avansate necesită și prezența unui nivel suficient de
mare de capital uman în economia gazdă. Capitalul uman în statul gazdă, limitează deci
capacitatea de absorbție a unei țări în curs de dezvoltare. În studii asupra statelor, Borensztein
și alții (1998) descoperă faptul că incidența unui excedent al tehnologiei prin investiții străine
directe atrage o dependență a nivelului de capital uman. În lipsa forței de muncă educate,

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 11

touși, investițiile străine directe nu au efect asupra creșterii economice. Alți autori fac referire
la dezvoltarea financiară, comerț deschis și calitatea instituțională ca și capacitate de
absorbție. Alfaro și alții (2004) condiționează efectul investițiilor străine directe asupra
creșterii și dezvoltării piețelor financiare și au descoperit că acesta a accelerat creșterea pentru
un grup de state cu piețe financiare mai dezvoltate.
Balasubramanyam și alții (1996) și Kohpaib oon (2002) au susținut faptul că un schimb
deschis e crucial pentru o creștere pozitivă ca și efect direct al investițiilor străine directe. Mai
recent, Durham (2004) studiază dezvoltarea instituțională și finaciară ca și capacitate de
absorbție care deter mină gradul de excedent economic.
Toate aceste studii recente sudiază rolul capacității de absorbție, dar nu iau în considerare în
mod explicit o lipsă cu caracter tehnologic. Pe de altă parte, Girma (2005) lucrează cu
termenii de lipsă tehnologică și cap acitate de absorbție și ajunge la concluzia că transferul
tehnologic are loc atunci când capacitatea de absorbție a statului gazdă e moderat. Totuși,
ceea ce ea numește capacitate de absorbție e aproape de noțiunea de lipsă tehnologică.

3. Studiul de caz și rezultatele

3.1.Noțiuni generale

,,Investiția străină directă: relație investițională de durată între o entitate rezidentă și o entitate
nerezidentă; de regulă, implică exercitarea de către investitor a unei influențe manageriale
semnificative în întreprin derea în care a investit.
Sunt considerate investiții străine directe: capitalul social vărsat și rezervele ce revin unui
investitor nerezident care deține cel puțin 10 la sută din voturi sau din capitalul social subscris
al unei întreprinderi rezidente, c reditele dintre acest investitor sau grupul din care face parte
acesta și întreprinderea în care a investit, precum și profitul reinvestit de către acesta.
De asemenea, sunt considerate investiții străine directe capitalurile din companiile rezidente
asupra cărora investitorul nerezident exercită o influență semnificativă pe cale indirectă, și
anume: capitalurile proprii ale asociatelor și filialelor rezidente ale întreprinderii rezidente în
care investitorul nerezident deține cel puțin 10 la sută din capi talul social subscris (ISD grad
II).
În conformitate cu noua metodologie privind compilarea ISD (BPM6), intră în sfera
investițiilor străine directe și investițiile de capital, precum și creditele provenite de la
companiile nerezidente a căror putere de vo t sau participație la capitalul social al companiei
rezidente este de sub 10 la sută, dar care fac parte din grupul unui investitor direct în
compania rezidentă respectivă (companii surori). ”2
În Tabelul 1 se pot observa principalele elemente componente al e investițiilor străine directe.
Din punct de vedere al orientării pe ramuri eco nomice (conform CAEN Rev.2), investițiile
străine directe s-au localizat cu precădere în industria prelucrătoare (31,1 la sută din total). În
cadrul acestei industrii cele ma i bine reprezentate ramuri sunt: prelucrarea țițeiului, produse
chimice, cauciuc și mase plastice (5,9 la sută din total ISD), industria mijloacelor de transport

2 Investițiile străine directe în România – 2013 http://www.b nr.ro/Investitiile -straine -directe -(ISD) -in-Romania –
3174.aspx

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
12

(5,7 la sută), metalurgia (4,1 la sută), industria alimentară, a băuturilor și tutunului (4,0 la
sută) și ciment, sticlă, ceramică (2,7 la sută).

Tabel 1 Repartizarea pe principalele activități economice a soldului ISD la 31 decembrie, în
perioada 2003 -2013

INDICATORI Valoare (milioane euro)
2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Total din care: 40928 42457 43985 45513 47042 48798 49984 52585 55139 56211 59958
Industrie 14322 15433 16544 17655 18766 20138 20680 23093 24487 25433 28810
Industrie
extractivă 1430 1566 1702 1837 1973 2158 2221 2388 2753 2787 3519
Industrie
preluc ratoare 12361 12917 13472 14028 14584 15236 15555 16840 17372 17918 18648
Energie
electrica, gaze
și apă 531 951 1370 1790 2210 2744 2904 3865 4362 4728 6643
Activități
profesionale,
științifice,
tehnice și
administrative
și serviciu
suport 619 858 1096 1335 1573 1617 2299 2560 2679 3004 3034
Agricultură,
silvicultură și
pescuit – – 44 217 391 707 552 1068 1316 1431 1278
Comerț 5697 5777 5857 5937 6017 6060 6164 6519 6282 6496 6723
Construcții și
tranzacții
imobiliare 7369 7147 6924 6702 6480 6155 6453 4746 5897 5146 5887
Hoteluri și
restaurante – – – 29 99 181 213 417 431 522 370
Intermedieri
financiare și
asigurări 9523 9577 9632 9686 9741 10026 9510 10055 10026 10068 8496
Tehnologia
informației și
comunicației 3692 3613 3535 3456 3377 3823 3235 3081 2967 2906 4129
Transporturi 215 283 351 419 486 500 684 788 787 893 944
Alte activități – 11 45 78 112 131 194 258 267 313 287

În Figura 1 putem observa ponderea activităților care compun soldul investițiilor străine
directe din totalul îngregistrat în fiecare an:

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 13

Figura 1 Repartizarea pe principalele activități economice a soldului ISD la 31 dec embrie, în
perioada 2003 – 2013

Investitorul străin direct reprezintă o persoană juridical, fizică sau grup de persoane acționând
concertat și care de țin cel puțin 10% din voturi sau din capitalul social subscris într -o
întreprindere dinafara țării de rezidență proprie.
Întreprinderea investiție străină directă este o întreprindere rezidentă, având sau nu
personalitate juridică, în care cel puțin 10 la sută din voturi sau din capitalul social subscris
sunt deținute de un investitor nerezident. Această deținere este primordială în stabilirea
relației de investiție directă.
Ca și componente ale investițiilor străine directe recunoaștem:
,, ▪ Capitalurile proprii: capitalul social subscris și vărsat, atât în numerar, cât și prin
contribuții în natură, deținut de nerezidenți în companii rezidente, precum și cota aferentă din
rezerve; în mod corespunzător, în cazul sucursalelor, se ia în considerare capitalul de dotare
aflat la dispoziția acestora;
▪ Creditul net: creditele primite de către întreprinderea investiție străină directă de la
investitorul străin direct sau din cadrul grupului de firme nerezidente din care face parte
0 20000 40000 60000 80000 10000020032004200520062007200820092010201120122013Industrie
Industrie extractivă
Industrie prelucratoare
Energie electrica, gaze și apă
Activități profesionale, științifice,
tehnice și administrative și serviciu
suport
Agricultură, silvicultură și pescuit
Comerț
Construcții și tranzacții imobiliare
Hoteluri și restaurante
Intermedieri financiare și asigurări

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
14

acesta, mai puțin creditele aco rdate de către întreprinderea investiție străină directă
investitorului străin direct sau unei alte firme din cadrul grupului respectiv de firme.“3
Ca și tipuri de investiții străine directe, diferența fiind dată de contribuția fluxului de
participații st răine la capital, recunoaștem:

▪ Greenfield: înființarea de întreprinderi, pornind de la zero, de către sau împreună cu
investitori străini
▪ Fuziuni și achiziții: preluarea integrală sau parțială de la rezidenți de întreprinderi de către
investitori str ăini
▪ Dezvoltare de firme: majorarea deținerilor de capital ale investitorilor străini în întreprinderi
investiție străină directă.

Cât privește produsul intern brut în România, putem observa în Figura 2 , trendul pe care l -a
urmat valoarea produsului in tern brut în România pe perioada 2003 -2013. Se observă cu
ochiul liber că a existat o creștere a nivelului variabilei. Se observa de asemenea ca trendul
urmat de produsul intern brut și cel al investițiilor străine directe, pe aceeași perioadă de timp,
sunt asemănătoare, având o ascensiune similară.

Figura 2 Evoluția produsului intern brut și a investițiilor străine directe în Romțnia (2003 –
2013)

3.2.Descrierea datelor

În acest studiu am folosit date oficiale puse la dispoziția publicului de către BNR
reprezentând suma investițiilor străine directe în economia României, precum și nivelul
produsului intern brut înregistrat în România, pe o perioada de 11 ani (2003 -2013).

3 Ibidem
020406080100120140
1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11ISD X
PIB Y

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 15

Astfel, pornind de la aceste două variabile am cercetat posibilitatea creării unui model
econometric pentru a demonstra dacă între cele două există sau nu o relație de dependență. În
continuare vom nota produsul intern brut ca și PIB, iar investițiile străine directe ca și ISD.

3.3.Testarea existenței unei relații de dependență între cele două variabile

Pentru a observa dacă între două variabile există o relație de dependență, vom apela la
modelul econometric al regresiei liniare simple. Astfel, în primul rând vom studia cele 2
variabile: investiții străine directe și produs in tern brut. Ipoteza pe care dorim să o validăm
presuspune faptul că investițiile străine directe determină o creștere a produsului intern brut.
Astfel, vom considera investițiile străine directe (ISD) variabila independentă și produsul
intern brut (PIB), v ariabila dependentă.

Având în vedere că raportul anual privind investițiile străine directe emis de BNR presupune
valorile înregistrate în anul precedent, putem afirma că posibila legătură dintre cele două
variabile se declează cu un an. Deci, nivelul in vestițiilor străine directe înregistrate la nivelul
anului i, vor influența produsul intern brut din anul i+1.

Formula regreiei liniare simple va fi: y = a+b*x+ε

În cazul nostru, PIB i = a + b * ISD i + Ɛi, unde

PIB i = y = variabila dependentă
a, b = parametrii de regresie
ISD i = x = variabila independentă
Ɛi = variabila reziduală

3.3.1. Observarea intensită ții legăturii dintre cele două variabile cu ajutorul
coeficientului de corelație r

Pentru a măsura efectiv gradul de dependență dintre cele două variabile, vom apela la calculul
coeficientului de corelație „r”. Coeficientul de corelație arată gradul de de pendență liniară
între x și y. Deci, coefiecientul arată cât sunt de apropiate două variabile de -a lungul unei
drepte. Dacă acest coeficient r ia valorile 1, respectiv -1, punctele sunt situate pe dreaptă.
Dacă valoarea coeficientului e 0, nu există relați e liniară între x și y. Totuși, această situație
nu presupune neapărat că nu există deloc o relație între cele două, ci se poate ca între acestea
să fie o relație non -liniară.
O relație pozitivă înseamnă faptul că cele două variabile evoluează în aceeași d irecție. O
valoare mai mare a lui x, corespunde unei valori mai mari a lui y și viceversa. Un coefiecient
de valoare negativă implică o miscare a variabilelor în sens opus. O valoare mica a lui x
corespunde unei valori mari a lui y și viceversa.

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
16

Folosind datele din Tabelul 2 și cu ajutorul programului Excel, am ajuns la rezultatul:
r = 0,968731
Tabel 2 Valorile variabilelor reprezentate de investițiile străine directe, produsul acestora și
pătratele lor , pe perioada 2003 -2013

Anul ISD X PIB Y ISD*P IB
2003 9,66 50,3 485,898 93,3156 2530,09
2004 15,04 58,9 885,856 226,2016 3469,21
2005 21,88 79,3 1735,084 478,7344 6288,49
2006 34,51 97,8 3375,078 1190,94 9564,84
2007 42,77 124,7 5333,419 1829,273 15550,09
2008 48,79 139,7 6815,963 2380,464 19516,09
2009 49,98 118,3 5912,634 2498 13994,89
2010 52,58 124,1 6525,178 2764,656 15400,81
2011 55,13 131,5 7249,595 3039,317 17292,25
2012 59,12 132,6 7839,312 3495,174 17582,76
2013 59,96 139,8 8382,408 3595,202 19544,04
TOTAL 449,42 1197 54540,43 21591,28 140733,6

*Valorile investițiilor străine directe și ale produsului intern brut sunt exprimare in miliarde
de Euro.
Observăm ca valoarea coeficientului de corelație se încadrează între limitele [ -1, 1]. Având în
vedere că r i a o valoare pozitivă, putem concluziona că cele două variabile se modifică într -o
măsură direct proporțională, iar faptul că valoarea coeficientului e apropiată de valoarea
limitei superioare 1, înseamnă că legătura dintre variabile e una puternică.

3.3.2. Estim area parametrilor a și b ai funcției de regresie prin metoda celor mai
mici pătrate

Estimarea parametrilor a și b se face prin determinarea celor doi estimatori ̂ și ̂. Vom utiliza
în acest scop metoda celor mai mici pătrate. Aceasta se folosește pe ntru estimarea
parametrilor într -un model de regresie liniară, cu scopul de a minimiza diferențele dintre
rezultatele observate într -un set de date arbitrare și cele previzionate de aproximarea liniară a
datelor (adică, reprezintă suma distanțelor vertical e între fiecare punct din setul de date și
punctul corespondent de pe linia de regresie – cu cât e mai mică diferența, cu atât e mai
potrivit modelul ales pentru setul de date). Estimatorul rezultat e consistent atunci când
regresia e exogenă și nu există multicoliniaritate și e optim în cazul unei clase de estimatori
liniari neinfluențați atunci când erorile sunt homoscedastice și necorelate.
Acești estimatori trebuie calculați astfel încât distanța medie dintre valorile reale ale variabilei
dependente y și valorile estimate cu ajutorul estimatorilor să fie minimă. Deci, ∑ ∑ ∑

√ ∑ ∑

∑ ∑

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 17

∑ ̂

În general, metoda utilizată în estimarea parametrilor a și b e metoda celor mai mici pătrate.
Aceasta constă în minimizarea sumei pătratelor variabile i reziduale conform relației:

∑ ∑ ̂ ∑ ̂ ̂

Modelul de regresie costruit cu ajutorul parametrilor a și b va arăta astfel:

Y = a + b * X

Modelul este de o singură ecuație deoar ece nu mai sunt alte ecuații pentru Y ca funcție de X
sau alte variabile. De asemenea, modelul este liniar deoarece sub forma sa grafică reprezintă o
linie dreaptă, dar nu o curbă.

a si b sunt coeficienții sau parametrii care determină coordonatele liniei drepte în o rice punct.
a reprezintă punctu l de intersecție, sau constanta, indicând valoarea lui Y penru X=0. b
reprezintă coeficientul de inclinație, indicând valoarea cu care se va schimbaY când X se
modifică cu o unitate.

Astfel, vom minimiza suma păt ratelor variabilei reziduale conform relației:

∑
∑ ̂
∑ ̂ ̂

{

{ ∑( ̂ ̂ ) ̂ ( ̂ ̂ )

∑ ̂ ̂ ̂ ̂ ̂

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
18

{ ∑ ̂ ̂

∑ ̂ ̂

{ ∑( ̂ ̂ )

∑ ̂ ̂

{ ∑ ̂
∑ ̂
∑

∑ ̂
∑ ̂
∑

{ ̂ ̂ ∑
∑

̂ ∑
̂ ∑
∑

̂
̂

∑
∑

*n reprezintă numarul perioadelor pe care se desfășoară testul, deci în cazu l nostru, n umărul
anilor între 2003 și 2013 , deci n = 11.

S reflectă variabila reziduală, ca fiind diferența între valoarea variabilei independente
observate și cea estimată. Variabila reziduală e o valoare reală, calculată pentru fiecare
observație atun ci când se lansează regresia. Prin metoda celor mai mici pătrate, sunt estimați a
si b, astfel incât aceștia să atingă o valoare minimă. Cu cît e mai mică valoarea variabilei
reziduale, cu atât mai apropiată va fi valoarea variabilei independente de cea ob servată.

̂ |∑
∑

∑
∑
|
| ∑

∑
∑
|

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 19

̂ ∑
∑
∑
∑

∑
∑

̂ | ∑

∑
∑
|
| ∑

∑
∑
|

̂ ∑
∑
∑

∑
∑

În cazul nostru, variabila independentă X e reprezentată de investițiile străine directe și
variabila dependenta Y de produsul intern brut. F ormulele estimatorilor a și b v or lua forma:

Folosind din nou valorile din Tabelul 2 precum și calculele prin programul Microsoft E xcel,
am ajuns la următoarele rezultate:

ΔS 35525,73
̂ 37,5278
Δa 1333202
̂ 1,744903
Δb 61988,93

Acești parametri reprezintă:

a estimat e valoarea pe care o ia variabila dependentă (PIB -ul în cazul nostru) atunci când
variabila independentă (ISD) are valoarea 0 sau în alte cazuri, reprezintă valoarea minima a
variabilei dependente.
b estimat e un coeficiet de regresie și reprezin tă panta de regresie, adică valoarea cu care se
modifică variabila dependent atunci când variabila independentă se modifică cu o unitate. De
asemenea, semnul lui b e semnificativ în descrierea dependenței dintre cele două variabile. În
cazul nostru, b avân d semnul „+”, putem deduce faptul că cele doua variabile evoluează în
același sens.

3.3.3. Testarea validității modelului cu ajutorul testului Fischer

Pentru a verificarea statistică a modelului, vom folosi Testul Fis cher.
a=∑
∑
∑
∑
ISD*PIB
= n* ∑
∑
∑
PIB
S=n*∑
-(∑

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
20

Ipoteza nulă afirmă că proporțiile re lative ale unei variabile sunt independente față de a doua
variabilă. Nu e nevoie să formulăm și o ipoteză alternativă pentru că nu va fi testată.
Testul adecvat, care va stabili daca un rezultat e semnificativ din punct de vedere statistic,
reprezintă niv elul pe care l -a stabilit cercetătorul ca fiind limita separatoare a rezultatului
seminifactiv de cel nesemnificativ. Procedura care mai trebuie executată e doar de susținere
pentru a obține probabilitatea datelor observate.

Valoarea calculată a lui Fc este 137,19 pe care o vom cumpara cu valoarea tabelară
corespunzătoare d in tabelul de repartiție Fisher ( Tabelul 3 în cap. Anexe )
Fc 137,19 > Ft 4,96, deci putem afirma cu o probabilitate de 95% că există cel puțin o
variabilă independentă care determin a variabila dependentă.

3.3.4. Testarea seminificației parametrilor modelului cu ajutorul testului Student

Pentru a verifica dacă parametrii a și b sunt estimați corect, vom apela la testul Student.
Scopul testul ui Student e testarea seminifcației coeficienț ilor de regresie a si b .

Prima etapă presupune stabilirea ipotezei nule H 0 „Parametrii a și b nu sunt estimați corect”.
H0: a = 0 și b = 0, adică datele nu prezintă legături între ele, fiind independente, valorile
comparate nu diferă între ele.
Ipoteza alter nativă H1 afirmă faptul că datele prezintă legături între ele, fiind dependente,
valorile comparate diferă între ele.

În a doua etapă stabilim ni velul de seminificație a l testului . Nivelul de semnificație este
probabilitatea de respi ngere a ipotezei nule, atunci câ nd aceasta este adevarată .
În cazul nostru, vom considera această probabilitate ca fiind p = 95%, deci pragul de
seminificație al testului va fi α = 0,05 (5%).

A treia etapă coincide cu determinarea valorilor calculate ale testului după următoar ele
formule:

̂ ̂
̂ ̂ ̂
̂
̂ √∑

∑ ∑

̂ √
∑ ∑

√∑ ̂

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 21

*unde k = numărul de variabile independente
sε = distanța medie la care se află valorile estimate ale variabilei independente față de
valorile reale ale acesteia
̂ / ̂ = erori standar d ale parametrilor a și b, reprezentând distanță medie la care se
află valo rile estimate ale parametrilor față de valorile lor reale.
Rezultatul calculului valorilor testului se determină cu ajutorul datelor din tabelul 4 și cu
ajutorul programului excel.

Tabel 4 Valorile variabilelor investiții străine directe și produs intern brut, produsul acestora,
pătratele lor, precum și valoarea produsului intern brut estimat, pe perioada 2003 -2013

Anul ISD X PIB Y ISD*PIB ̂ ̂
2003 9,66 50,3 485,898 93,3156 2530,09 54,3835629 16,67548571
2004 15,04 58,9 885,856 226,2016 3469,21 63,7711394 23,72799869
2005 21,88 79,3 1735,084 478,7344 6288,49 75,7062738 12,91486808
2006 34,51 97,8 3375,078 1190,94 9564,84 97,74 43948 0,003091937
2007 42,77 124,7 5333,419 1829,273 15550,09 112,157291 157,3195474
2008 48,79 139,7 6815,963 2380,464 19516,09 122,661605 290,3068946
2009 49,98 118,3 5912,634 2498 13994,89 124,738039 41,44835244
2010 52,58 124,1 6525,178 2764,656 15400,81 129,274786 26,77841523
2011 55,13 131,5 7249,595 3039,317 17292,25 133,724288 4,947458712
2012 59,12 132,6 7839,312 3495,174 17582,76 140,68645 65,39067537
2013 59,96 139,8 8382,408 3595,202 19544,04 142,152168 5,532696052
TOTAL 449,42 1197 5454 0,43 21591,28 140733,6 1197 645,0454843

8,465915
̂ 5,686061
̂ 6,599965
̂ 11,71312
̂ 0,14897

A patra etapă a testului presu pune determinarea valorii lui t t (t tabelar). Din tabelele de
repartiție Student ( Tabel 5 în cap. Anexe), în funcție de α/2 și n -1 grade de libertate, alegem
valoarea corespunzătoare situației noastre.

Rst(α/2; n -1) => t t = tt(0,05/2;10) = 0,700

Ultima etapă a testului student presuspune compararea valorilor calculate ale testului cu cea
tabelară ș i constatăm că:

̂ este mai mare decât t t ( 5,68 > 0,7 ), deci ipoteza nulă se respinge și se poate spune cu o
probabilitate de 95% că a e estimat corect.

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
22

̂ este mai mare decât t t ( 11,71 > 0,7 ), deci ipoteza nulă se respinge și putem afirma cu o
probabilitate de 95% că b e estimat corect.

3.3.5. Măsurarea gradului de determinație cu ajutorul coeficientului de
determinație

Verifică ce proporție din modificarea variabilei dependente se datorează variabilei
independente, calculând coeficientul d e determinație cu ajutorul datelor din Tabelul 6 și cu
ajutorul formulei:

Tabel 6 Valorile produslui intern brut, a pătratelor acestuia, valoarea lui estimată și calcule pe
baza acestora

Anul PIB Y ̂ ̂ ̂ ̅̅̅̅̅̅ ̅̅̅̅̅̅
2003 50,3 2530,09 54,3835629 16,67548571 2963,12774 3424,3776
2004 58,9 3469,21 63,7711394 23,72799869 2029,236034 2491,82488
2005 79,3 6288,49 75,7062738 12,91486808 1096,398453 871,323058
2006 97,8 9564,84 97,7443948 0,003091937 122,6287586 121,400331
2007 124,7 15550,09 112,157291 157,3195474 11,14965056 252,232149
2008 139,7 19516,09 122,661605 290,3068946 191,6403732 953,686694
2009 118,3 13994,89 124,738039 41,44835244 253,4418682 89,904876
2010 124,1 15400,81 129,274786 26,77841523 418,4726748 233,533967
2011 131,5 17292,25 133,724288 4,947458712 620,3141431 514,464876
2012 132,6 17582,76 140,68645 65,39067537 1015,586524 565,574876
2013 139,8 19544,04 142,152168 5,532696052 1111,15466 959,873058
TOTAL 1197 140733,6 1197 645,0454843 9833,150879 10478,1964

̅̅̅̅̅ 108,8181818
R2 0,938439264
Fc 137,1970816

În cazul nostru, valoarea coeficientului de determinație e 0,93, deci variabila dependentă se
modifică datorită variabilei independente în proporție d e 93%.
Am folosit funcția de regresie din Data Analysis ( Figura 3 ) pentru a verifica calculele. Se
poate observa că rezultatele nu au fost afectate de greșeli de calcul, deci tragem concluzia că
valoarea cu care se modifica PIB atunci când I SD se modifică cu o unitate, e de 1,74 unități .

∑ ̂ ̅̅̅̅̅

∑ ̅̅̅̅̅

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 23

SUMMARY OUTPUT

Regression Statistics
Multiple R 0,9687307
R Square 0,9384393
Adjusted R Square 0,9315992
Standard Error 8,4659152
Observations 11

Coefficients Standard
Error t Stat P-value
Intercept 37,527803 6,5999647 5,686061 0,0003
ISD X 1,7449027 0,14897 11,71312 9,46E -07

Figura 3 Regresia liniară simplă a variabilelor X și Y, rezultat al funcției Data Analysis
(Excel)

Figura 4 ne demonstrează ipoteza pe care am presupus -o la începutul analizei datelo r, având
în vedere că se vede clar un trend liniar ascendent al funcției de regresie a celor două variabile
X și Y.

Figura 4 Funcția de regresie exprimată grafic

y = 1,7449x + 37,528
R² = 0,9384
020406080100120140160
0 10 20 30 40 50 60 70

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
24

4. Concluzii

În această lucrare am testat teoria dezbătută în literatura de specialitate care afirmă existența unei
relații de dependență între investițiile străine directe și produsul intern brut. Pentru aceasta, am
folosit modelul econometric al regresiei liniare simple. Astfel, am putut observa urmatoarele:

 Între variabilele investiții str ăine directe și produs intern brut există un grad ridicat de
dependență liniară, iar sensul de mișcare al acestora e direct proportional;
 În urma verificarii seminificativității contingenței dintre variabile, există o variabilă
independentă care o determin ă pe variabila dependentă y in proporție de 95%;
 Parametrii corespunzători funcției de regresie au fost estimați correct;
 Modificările suferite de variabila dependentă se datoarează în proporție de 93% variabilei
independente.

În concluzie, putem confirm a faptul că investițiile străine directe înregistrate î n România între
anii 2003 – 2013 au influențat în mod direct creșterea eco nomică reflectată in nivelul
produsului intern brut , înregistrată în țara noastră pe parcursul aceleiași perioade de timp.

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 25

5. Bibliografie

1. Anghelache, C. și alții (2012) – Elemente de econometrie teoretică și aplicată , Editura
Artifex, București;
2. Apostolov, Mico, Governance and Enterprise Restructuring in Southeast Europe –
Gross Domestic Product and Foreign Direct Investments (2011 ). Corporate
Governance: The International Journal of Business in Society, Forthcoming. .
Available at SSRN: http://ssrn.com/abstract=1881172
3. Basu, Parantap and Guariglia, Alessandra, Foreign Dire ct Investment, Inequality, and
Growth (2005) available at
SSRN: http://ssrn.com/abstract=864144 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.8 64144
4. Bogdanovska Djurovic, Andrijana, The Impact of Foreign Direct Investment on the
Economic Growth of Developing Countries (2000 -2010) (October 10, 2011).
Economic Development, 2012, 2 -3, 160 -175. Available at
SSRN: http://ssrn.com/abstract=1941665 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1941665
5. http://www.bnro.ro/ PublicationDocuments.aspx?icid=9403
6. Carkovic, Maria V. and Levine, Ross, Does Foreign Direct Investment Accelerate
Economic Growth? (June 2002). U of Minnesota Department of Finance Working
Paper. Available at
SSRN: http://ssrn.com/abstract=314924 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.314924
7. Prof. Univ. Dr. Dinu Marin, Prof. Univ. Dr. Anghelache Constantin, Asist. Univ. Dr.
Coconoiu Dia na – Investițiile străine directe în România în perioada 2003 -2012
disponibil pe
http://www.revistadestatistica.ro/suplimente/2013/1_2013/srrs1_2013a37.pdf
8. Greene H. Wiliam (1998) – Econometric Analysis, Edit. Prentice Hall;
9. www.investopedia.com
10. Kinoshita, Yuko and Lu, Chia -Hui, On the Role of Absorptive Capacity: FDI Matters
to Growth (November 2006). William Davidson Institute Working Paper No. 845.
Available at
SSRN: http://ssrn.com/abstract=944580 orhttp://dx.doi.org/10.2139/ssrn.944580
11. Lim, Ewe -Ghee, Determinants of, and the Relation Betwee n, Foreign Direct
Investment and Growth A Summary of the Recent Literature (November 2001). IMF
Working Paper, Vol. , pp. 1 -28, 2001. Available at
SSRN: http://ssrn.com/abstract=880230

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
26

12. Mohamed, Iss am A.W. and Alamin, Magdy, Reviewing Impacts of Foreign Direct
Investments on the Macroeconomic Performance of Developing Countries (January
18, 2012). Available at
SSRN: http://ssrn.com/abstract=1 987594 or http://dx.doi.org/10.2139/ssrn.1987594
13. Pecican Eugen Ștefan (2006) – Econometrie. Editia a II -a, revazuta si adaugita ,
Editura CH Beck;
14. Assist. Prof. Dr. Sandalcilar Ali Riza, Re s. Assist. Altiner Ali (2012) – Foreign Direct
Investment and Gross Domestic Product: An Application on ECO Region (1995 -2011)
in International Journal of Business and Social Science, Vol 3, Nr. 22, pag 189 -198
15. https://ro.wikipedia.org/wiki/Produsul_intern _brut_al_Rom%C3%A2niei

Facultatea de economie și administrarea afacerilor 27

6. Anexe

Tabel 3 Repartiția Fisher, conținând valorile funcției F în funcție de gradul de libertate și
nivelul de semnificație

Analiza produsului intern brut și a investițiilor străine directe folosind un model econometric
28

Tabel 5 Valoarile coeficientului t tabelar corespunzător tes tului Student