Analiza Productiei In Cadrul Unei Societati Comerciale

CUPRINS

INTRODUCERE……………………………………………………………………………… 3

CAP.1. NOȚIUNI GENERALE PRIVIND ANALIZA PRODUCȚIEI:

1.1. Conceptul de analiză economico- financiară……………………………………………….5

1.2. Delimitări și structuri privind indicatori utilizați în analiza producției…………………………..7

1.3. Obiectivele analizei producției………………………………………………………………………………..18

1.4. Rolul analizei în evaluarea și reglarea performanțelor economice și financiare ale societății…………………………………………………………………………………………20

CAP.2. SOCIETATEA S.C.ROMER S.A.,CADRU ORGANIZATORIC AL ANALIZEI PRODUCTIEI.

2.1. Organizarea activității de producție la S.C.ROMER S.A.

2.1.1. Profilul și caracteristicile S.C.ROMER S.A…………………………………21

2.1.2. Structura organizatorică a S.C.ROMER S.A………………………………..23

2.1.3. Tehnologia de producție la S.C.ROMER S.A……………………………….25

2.2. Contabilitatea producției- sursă de informații pentru analiza producției……………………27

2.2.1. Organizarea compartimentului financiar- contabil…………………………..30

2.2.2. Organizarea și funcționarea sistemului informațional contabil al societății

2.2.2.1. Purtătorii primari de informații privind producția…………………….33 2.2.2.2. Sistemul conturilor privind producția…………………………………36

2.2.2.3. Reflectarea în contabilitate a producției………………………………40

2.2.2.4. Situațiile financiare privind producția…………………………………43

CAP.3. ANALIZA PRODUCȚIEI LA S.C.ROMER S.A.

3.1. Analiza realizării producției fizice

3.1.1. Analiza realizării producției fizice pe sortimente și pe total………………….46

3.1.2. Analiza structurii producției fizice……………………………………………49

3.1.3. Analiza ritmicității producției fizice…………………………………………51

3.1.4. Analiza calității producției fizice…………………………………………….53

3.2. Analiza factorială a indicatorului „cantitate” de producție fabricată……………………………57

3.3. Analiza cifrei de afaceri.

3.3.1. Analiza dinamicii și a structurii cifrei de afaceri…………………………………………………………………………………………..59

3.3.2. Analiza factorială a cifrei de afaceri………………………………………….62

3.3.3. Analiza factorială a cifrei de afaceri în corelație cu capacitatea de producție și cererea pieței ……………………………………………………………………………………65

3.4. Analiza producției exercițiului

3.4.1. Analiza dinamicii și structurii producției exercițiului…………………………………68

3.5. Analiza valorii adăugate.

3.5.1. Analiza dinamicii și structurii valorii adăugate…………………………………………70

3.5.2. Analiza factorilaă a valorii adăugate……………………………………………………….73

CAP.4. POSIBILTATEA DE UTILIZARE A MIJLOACELOR MODERNE DE CALCUL ÎN DOMENIUL CONFECȚIILOR.

4.1. Conceptul de sistem informațional………………………………………………………78

4.2. Aspecte privind informatizarea gestiunii stocurilor de materii prime

4.2.1.Descrierea aplicației stocurilor………………………………………………..81

CONCLUZII ȘI PROPUNERII………………………………………………………………………………..85

BIBLIOGRAFIE……………………………………………………………………………………………………..86

ANEXE

Bibliografie

Batrâncea I., „Analiza economică și financiară a societăților comerciale”, Editura ETA, Cluj-Napoca, 1996

Batrâncea I., „Analiză financiară”, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2000

Bărbulescu Constantini, „Diagnosticarea întreprinderilor în dificultate”, Editura Economică, București, 2002.

Brezeanu Petre, Boștinaru Adrian, Prăjișteanu Bogdan, „Diagnostic financiar. Instrumente de analiză financiară”, Editura Economică, București, 2003.

Dumitrescu Dalina, Dragotă Victor, „Evaluarea întreprinderilor. Metode, Tehnici, Incertitudine, Valoare”, Editura Economică, București, 2000;

Eros-Stark Lorant, Pantea loan Marius, „Analiza situației financiare a firmei”, Editura Economică, București, 2001;

Fleagǎ Nicolae, Ion Ionașcu, ,, Tratat de contabilitate financiarǎ” Editura Economicǎ ,București, 1998

Ișfănescu Aurel, (coordonator), „Ghid practic de analiză economico –financiară”, Editor Tribuna Economică, București, 1999;

Ișfănescu A., Stănescu C., Băicusi A., „Analiza economico-financiară, Editura Economică, București, 1999

Ișfănescu A., Robu V., Anghel I., „ Evaluarea întreprinderii”, Editura Tribuna Economică, București, 2001

Maxim Emil,” Diagnosticarea și evaluarea organizațiilor”, Editura Sedcom Libris, Iași, 2004.

Mărgulescu D., Cișmașu I.D., Vâlceanu Gh., Șerban C, „ Analiză economico-financiară”, Editura Fundației România de mâine, București, 1999;

Mărgulescu D.(coordonator), „Analiza economico-financiară a întreprinderii”, Tribuna Economică, București 1994

Mărgulescu D., Niculescu M., Robu V., „Diagnostic economico-financiar”, Editura Romcart, București, 1994

Mărgulescu D., Stănescu C, David I., „Analiza economico-financiară”, Editura Oscar Prinț, București, 1999

Muntean Mircea, „Analiza echilibrului financiar a întreprinderilor comerciale”, Editura EduSoft, Bacău 2006.

Niculescu Măria, „Diagnostic global strategic”, vol. I, Diagnostic economic, Editura Economică, București 2003

Niculescu M., „Diagnostic global strategic”, Editura Economică,

București, 1997

Pătruț V., Rotilă A., „Contabilitate și diagnostic financiar – Fundamente teoretice și aplicații practice”, Editura Sedcom Libris, Iași 2005;

Pǎtruț Vasile, Rotilǎ Aristița, ,, Contabilitate financiarǎ” Editura Alma Mater, Bacǎu,2000

Petrescu Silvia, „Analiză și diagnostic financiar-contabil – Ghid teoretico-aplicativ”, Editura CECCAR, București, 2006.

Petrescu Silvia, „Diagnostic economico-financiar: Metodologie. Studii de caz”, Ed. Sedcom Libris, Iași 2004.

Oprea Cǎlin, ,, Bazele contabilitǎții” Editura Naționalǎ,București

Ristea M. (coordonator), „Contabilitatea financiară a întreprinderii”, Editura Universitară, București, 2004

Roșca Ioan,Zaharia Dorin, ,, Proiectarea sistemelor informatice de gestiune” A.S.E București, 2000

Robu V., Georgescu N., ”Analiză economico-financiară”, A.S.E, 2001

Stan V. Sorin, „Evaluarea întreprinderilor” Editura IROVAL, București, 2003;

Sorin V. Stan, „Evaluarea întreprinderilor – uzanțe și metode”, Editura Teora, București, 1996.

Toma Marin, Chivulescu Marius, „Ghid pentru diagnostic și evaluare a întreprinderii”, Editat de CECCAR, 1994.

Vâlceanu Gh., Robu V., Georgescu N. „Analiză economico-financiară”, Editura Economică, București, 2004.

=== 4 ===

Cap.4. Posibilități de utilizare a mijloacelor moderne de calcul în domeniul „confecțiilor”

4.1 CONCEPTUL DE SISTEM INFORMAȚIONAL

Sistemul informațional cuprinde ansamblul mijloacelor și procedurilor de prelucrare, clasare, stocare, difuzare și valorificare a datelor și informațiilor la nivelul unei entitǎți economico-sociale. Finalitatea sistemului o reprezintǎ furnizarea de informații sub o formă direct utilizabilǎ, la momentul oportun, în scopul asigurǎrii bunei funcționǎri a sistemelor operaționale precum și a luǎrii deciziilor la diferite niveluri.

Informația, ca obiect al preluǎrii reprezintǎ principala categorie de resurse utilizate a acestor echipamente, instrumente de utilizare ce constau în metode și tehnici de analizǎ, limbaje de programe, pachete standard de programe.

Volumul și structura informației ce intrǎ sau se genereazǎ în sistem și frecvența acestora intrǎri sau generǎri determinǎ principalele caracteristici tehnice și de exploatare al sistemulor informatice.

Sistemul informatic cuprinde totalitatea metodele, tehnicile, mijloacele privite ca un ansamblu integrat, prin care se asigurǎ desfǎșurarea circuitelor informaționale necesare conducerii unui organism economic.

Sistemul informațional economic cuprinde totalitatea informațiilor economice complexe, prelucrarea datelor sau informațiilor economice, precum și sursele acestor date și informații.

Importanța sistemului informațional economic consta în faptul ca organizarea și conducerea activitǎții economice la nivel micro și macro-economic presupune cunoașterea permanentǎ a stǎrii și funcționǎrii unitǎților patrimoniale, cunoastere cu ajutorul sistemului informațional economic.

Sistemul informațional contabil face parte din sistemul informațional,fiind o componentǎ cu mare pondere. Sistemul informațional contabil este reprezentat de ansamblul resurselor umane și de capital investit într-o unitate economicǎ,î n scopul colectǎrii, prelucrǎrii datelor necesare producerii informațiilor utilizata la toate nivelurile conducerii și controlului activitǎții organizate.

Evoluția cererii de informații financiar contabile este în relații directǎ cu tendința creșterii volumului de informații.

Sistemul informațional contabil privește doar tipuri certe de date și informații.Astfel sistemul informațional contabil este subsistem al sistemului informațional pentru conducerea din bancǎ.

O caracteristicǎ majorǎ a sistemului informațional contabil o reprezintǎ asigurarea informației contabile a fiecǎrei unitǎți organizatorice pentru planificarea și controlul activitǎții sale.

Informațiile privind planificarea trebuie sǎ sprijine conducerea unitǎții în luarea deciziei și efectuarea operațiunilor care sǎ ducǎ la atingerea scopurilor. Informațiile de control trebuie sǎ includǎ mǎsurarea rezultatelor financiare în ceea ce privește atingerea scopurilor.

Sistemele informatice în domeniul financiar contabil au evoluat de la clasic spre sisteme suport pentru decizii și expert.

În domeniul financiar contabil, utilizarea sistemelor informatice a contribuit și la o schimbare de opticǎ asupra activitǎții personalului care a trecut la implicarea directǎ în viața societății.

Fǎrǎ existența calculatoarelor și a sistemulor informatice specifice, dezvoltarea activitǎții producției este imposibilǎ.

Rolul și locul sistemelor informaționale

Sistemele informaționale pot juca un rol capital în succesul unei societăți, prin furnizarea informațiilor de care au nevoie pentru conducerea și exploatarea ei, pentru menținerea și obținerea avantajelor față de concurenți.

Sistemul informațional este un ansamblu de resurse umane și de capital, investite într-o unitate economică, în vederea colectării și prelucrării datelor necesare producerii informațiilor, care vor fi folosite la toate nivelurile decizionale ale conducerii și controlui activității unității.

Punctul central îl reprezintă serviciul contabilitate; iar sursele de informație sunt: serviciile desfacere, aprovizionare, financiar, personal, producție.

Obiectivele sistemului informational urmăresc creșterea relativă a volumului datelor prelucrate, reducerea timpului de răspuns sau a nivelului cheltuielilor generate de sistemul informațional.

Un sistem informațional eficient trebuie să aibă anumite calități:

să fie flexibil, adică să poată fi usor modificat la apariția unor noi situații;

să permită o vehiculare rapidă a datelor la toate nivelele de conducere și execuție;

să redea datele într-un mod ierarhizat și rațional, iar forma de prezentare să fie accesibilă și corespunzătoare.

Sistemul informatic este o parte componentă a sistemului informațional ce asigură prelucrarea eficientă a datelor cu ajutorul echipamentelor de calcul.

Sistemul informatic este format din componentele:

resursele materiale (hardware-ul )- totalitatea elementelor necesare pentru introducerea datelor, prelucrarea datelor, stocarea programelor și rezultatelor obținute, comunicarea datelor;

resurse logice (software-ul) – totalitatea programelor ce asigură funcționarea și exploatarea sistemului;

baza de date – ansamblul datelor stocate în vederea prelucrărilor prin programele de aplicații;

personalul- întregul personal ce folosește sistemul informatic;

metodologiile – principiile, proiectele și procedurile aplicate în sisteme informatice pentru a fi realizate sarcinile stabilite.

Strategii de implementare a sistemului informatic

Strategiile de implementare urmăresc găsirea celor mai adecvate căi, metode, proceduri față de condițiile și situațiile concrete existente, pentru realizarea obiectivelor de realizare și utilizare a sistemelor.

O soluție recomandată este punerea în funcțiune a tuturor componentelor sistemului informatic și pe întreaga lui sferă de acțiune.

Înlocuirea imediată a sistemului existent cu cel proiectat poate fi aplicată numai în situații deosebite, în funcție de volumul și importanța problemei, de mărimea unității beneficiare și de măsurile întreprinse.

4.2.Aspecte privind informatizarea gestiunii stocurilor de materii prime

4.2.1.Descrierea aplicației stocurilor

Aplicația urmǎrește evidențierea operațiunilor de înregistrarea a materiilor prime și materialelor în unitate. Programul este structurat dupǎ logica generalǎ a oricǎrui program informatic, respectiv obținerea de situații de “dare în consum” prin prelucrǎri efectuate asupra datelor de intrare introduse în baza de date a sistemului.

Datele de intrare a sistemului se definesc de cǎtre utilizator, prin introducerea manualǎ de la tastaturǎ, în urma apelǎrii comenzilor plasate în partea stângǎ a interfeței:

În interfața “Tabele” la “bon de consum” se gǎsesc: rr.bon de consum; data bon de consum; denumire secție și codul magaziei. La tabela “furnizor” găsim: cod furnizor; denumire furnizor; adresă furnizor; banca și cont. În tabela “linie bon consum” am înregistrat numărul liniei, numărul bonului, cantitatea de materie primă ieșită și secția unde a fost trimisă. Ca și la tabela “linie de bon consum” la tabela “linie factura “ am înregistrat numărul linieide factură, numărul facturii, codul materiei prime și cantitatea intrată în unitate. În tabela “ magazine” am înregistrat codul magaziei, denumirea magaziei și gestionarul care se ocupă de secția respectivă. În tabela “material” am înregistrat codul materialului, denumirea lui, unitatea de măsură și prețul.

Secțiunea “Interogări” ne ajută să aflăm doar înregistrările pe care dorim să le vedem. În acest caz avem: data intrărilor de materii prime în unitate, intrări, furnizori și prețul materiilor prime.

La “Formulare” am prezentat “furnizor” la care , prin apăsarea butonului “Next Record” putem introduce, modifica, șterge sau căuta un anumit furnizor.

De asemenea, un bon de consum care prin apăsarea butonului “Next Record” afișează data la care au fost date spre eliberare produsele precum și secția unde au fost eliberate.

La “Rapoarte” avem furnizori produselor primate, factura, magazie, material și bonul de consum, liste detaliate ce cuprind toate datele ce le-am introdus la secțiunea “Tabele”.

Ieșirea din aplicație se realizează prin apăsarea butonului “Close” din cadrul meniului aplicației

=== anexa 1 ===

Schema generală fluxului de fabricație

Furnizori

Materii prime de bază

Materii

auxiliare

Produse necorespunzătoare calității

Beneficiari

=== concluzii ===

Concluzii

Analiza activității de producție vizează modul în care întreprinderea își realizează obiectivele înscrise în planul de afaceri. Evaluarea activității de producție s-a realizat prin intermediul unui sistem de indicatori care concretizează funcțiunea de exploatare a societății.

Această analiză am realizat-o cu ajutorul indicatorilor de volum( producția fizică) și a indicatorilor valorici( cifra de afaceri, producția exercițiului și a valorii adăugate).

Cu ajutorul acestor indicatori am scos în evidență faptul că există unele neconcordanțe, între realizarea producției( la nivelul sortimentelor) și respectarea obligațiilor contractuale, care se reflectă într-un mod negativ asupra rezultatelor societății.

Conform acestor date societatea ar trebui să își revizuiască viziunea aupra programului de fabricație prin evaluarea contribuției fiecărui sortiment de produs la realizarea unor rezultate financiare bune, prin evaluarea cerințelor peței și prin evaluarea potențialului intern.

Până și diminuarea calității produselor( sortimentelor), printr-o calitate necorespunzătoare a materiilor prime, se resfrânge asupra rezultatelor financiare ale societății, asupra numărului de clienți deja existenți, dar și a celor potențiali care s-ar putea arăta dezamăgiți de calitatea acestora.

Cifra de afaceri ne demostrează că societatea este una dinamică, care deține o poziție bună pe piață și care are tendințe de creștere. Pentru a putea preveni o eventuală diminuare a cifrei de afacere societatea ar trebui să găsească noi piețe de desfacere și să imbunătățească calitatea produselor pentru a putea deveni competitive cu cele ale concurenților.

Ca și producția exercițiului și valoarea adăugată s-a diminuat datorită următorilor indicatori:

Numărul mediu de salariați s-a diminuat cu 22 de persoane;

Productivitatea medie anuală a scăzut cu 4,15%;

Producția exercițiului s-a redus cu 11,8%.

Pentru ameliorarea situației analizate societatea Romer S.A. ar putea pune în aplicare unele măsuri cum ar fi:

Creșterea producției exercițiului prin mărirea productivității anuale a muncii;

Modernizarea tehnologiilor de fabricație;

Procurarea factorilor de producție la prețuri mai avantajoase;

Menținerea relațiilor contractuale cu furnizori care asigură anumite facilități societății.

Introducere

Analiza producției este un instrument indispensabil al cunoașterii deoarece cu ajutorul ei se cercetează lucrurile și fenomenele, legăturile de cauzalitate, factorii care îi cauzează, se descoperă legile formării și desfășurării lor și pe baza lor se stabilesc decizii privind activitatea viitoare.

Analiza producției cercetează activitățile sau fenomenele din punct de vedere al producției, esențialul constituind sesizarea relațiilor structurale și funcționale, precum și a relațiilor cauză-efect.

În activitatea curentă se folosește frecvent termenul de "situație financiară", cu referiri la un anumit subiect care realizează operațiuni economice. Nu sunt rare cazurile când se utilizează formulări de genul "are o situație financiară bună, extraordinară" sau dimpotrivă "este într-o criză financiară" sau alte aprecieri asemănătoare.

Situația financiar-patrimonială reprezintă o anumită stare a capitalului din punct de vedere al existenței, a componentei materiale și a rezultatelor obținute. Reprezintă o premisă și în același timp o consecință a desfășurării proceselor care formează obiectul de activitate al firmei, constituie cadrul financiar al acesteia, respectiv fluxurile de numerar pe care le implică și le degajă.

Analiza producției dă informații referitoare la performanțele trecute și estimează viitorul probabil al întreprinderii. Ea dă diagnosticul "stării de sănătate" economică și financiară a întreprinderii, plasând-o într-o perspectivă de viitor.

Procesul de conducere nu se poate baza pe rutină și intuiție ci pe o analiză științifică, pe o cunoaștere temeinică a situației date, o identificare a vulnerabilităților și oportunităților de dezvoltare.

Pe baza analizei, factorul uman formulează concluzii prin care se dirijează efortul astfel încât efectele să fie maxime, satisfăcând prin aceasta cerințele proprietarilor capitalurilor investite.

Lucrarea se ocupă în esență cu studiul analizei producției din punct de vedere teoretic cât și aplicativ.

Lucrarea de diplomă este structurată pe patru capitole, după cum urmează :

Cap.1. Noțiuni generale privind analiza producției;

Cap. 2. Societatea S.C.Romer S.A., cadru organizatoric al analizei producției;

Cap. 3. Analiza producției la societatea S.C.Romer S.A.

Cap. 4. Posiblitatea de utilizare a mijloacelor modern de calcul în domeniul confecțiilor.

În primul capitol am încercat fundamentarea teoretică a temei, prin definirea conceptului de bază privind analiza producției, a rolului acesteia în analiza unei societăți comerciale precum și o scurtă prezentare a indicatorilor folosiți.

În cel de-al doilea capitol se prezintă cadrul organizatoric și am prezentat modul în care își desfășoara activitatea. În ulima parte a capitolului am prezentat sistemul conturilor cu privire la înregistrarea producției și documentele în care se consemnează rezultatele obținute.

Capitolul al treilea reprezintă principala parte a lucrării. În acest capitol am prezentat indicatorii analizei producției și rezultatele obținute care reliefează fenomele ce au loc în cadrul societății. În urma rezultatelor obținute am putut observa modul în care societatea își desfășoara activitatea, dar și modul în care își îndeplinește contractele încheiate.

Capitolul al patrulea intitulat « Posiblitatea de utilizare a mijloacelor modern de calcul în domeniul confecțiilor« scoate in evidență modul cum sunt înregistrate materiile prime care intră în societate și cum este organizată o gestiune a stocurilor.

Lucrarea a fost astfel concepută întrucât să întrunească, cel puțin în intenție, două caracteristici : accesibilitatea și concretețea.

În urma întocmirii acestei lucrări am avut ocazia să-mi îmbogățesc cunoștințele legate de analiza producției, iar prin prezenta lucrare și prin studiul contabilității timp de patru ani doresc să-mi certific competențele mele profesionale .