Analiza Problemei de Politică Publică a Spațiilor Verzi și al Celor de Agrement în Aer Liber din Municipiul Zalău

Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării

Specializarea: Administrație Publică

LUCRARE DE LICENȚĂ

Coordonatori științifici: Absolvent:

Lect. Univ. Dr. Balogh Marton Andreea Bianca Balota

Asist. Univ. Drd. Bianca Veronica Radu

Cluj-Napoca

2014

Universitatea „Babeș-Bolyai”, Cluj Napoca

Facultatea de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării

Specializarea: Administrație Publică

Analiza problemei de politică publică a spațiilor verzi și al celor de agrement în aer liber din Municipiul Zalău.

Coordonatori științifici: Absolvent:

Lect. Univ. Dr. Balogh Marton Andreea Bianca Balota

Asist. Univ. Drd. Bianca Veronica Radu

Cluj-Napoca

2014

Cuprins:

Introducere

Lucrarea de față are ca obiect de referință analiza conceptuală a politicilor publice, cu aprofundarea ideeii de analiză a spațiilor verzi și a zonelor de recreere în aer liber, în particular în Municipiul Zalău.

Prezentul studiu urmărește cu precădere identificarea unei soluții în ceea ce privește spațiile verzi, atât ca perspectivă a opiniei publice, a operatorilor în domeniu cât și în ceea ce privește calitatea serviciilor și eficiența procesului de furnizare din prisma profesionalismului de care dau dovadă funcționarii publici în relația cu beneficiarii.

Investigația are ca punct de plecare o analiză amănunțită a literaturii de specialitate, a studiilor realizate în domeniu și a tehnicilor de colectare/prelucrare statistică a datelor.

În primul capitol am prezentat câteva definiții ale conceptului de politică publică, problemele pe care le întâlnește politica publică și cicluri ale politicilor publice. Tot aici am expus și instrumentele de politică publică, la care am adăugat diferite tipuri de clasificări. Acest capitol are defapt rolul deschiderii orizontului de înțelegere a politicilor publice și punctul de pornire al lucrării propuse.

În capitolul al doilea mă focalizez asupra rolului și importanței pe care îl au spațiile verzi asupra orașelor. Intenția urmărită în acest capitol se referă la atingerea unor ținte de creștere a suprafeței spațiilor verzi conform legii românești și standardelor UE și la atingerea măsurilor de conservare a suprafeței de spațiu verde existent.

În capitolul următor fac referire la soluții de amenajare a unor noi spații verzi. Această parte a lucrării indică defapt modalități care duc la formarea unei imagini pozitive a spațiilor verzi din cadrul orașelor și măsuri concrete ce trebuie operate pentru a avea parte de spații verzi noi.

În ultimul capitol am expus o analiză particulară, în care cercetarea vizează analiza problemei de politică publică a spațiilor verzi și a zonelor de recreere în aer liber din Municipiul Zalău, atât ca viziune internă (autoaprecierea calității serviciilor și a procesului de organizare- funcționare, prin cadrul unor interviuri aplicate atât funcționarilor publici din cadrul direcției de urbanism și amenajarea teritoriului, cât și operatorilor în domeniul spațiilor verzi, cei de la SC CITADIN SRL) cât și externă (măsurarea opiniei publice prin aplicarea unui set de 75 de chestionare).

Finalul cercetării este redat prin concluzii, bibliografie și anexe.

Capitolul 1: Noțiuni introductive

Definiții ale politicilor publice

Pentru a defini conceptul de politică publică trebuie să avem în vedere atât modul în care este înțeles acest termen de către practicieni cât și de către specialiștii din mediul academic. Drept motiv voi încerca în rândurile care urmează să definesc politicile publice prin prisma mai multor autori.

Termenul de politică publică a ajuns în studiile de specialitate și în limbajul curent din România destul de târziu, pe la sfârșitul anilor 1990, și există în continuare numeroase ambiguități la nivelul simțului comun a acestei noțiuni. Termenul a fost împrumutat din limba engleză, iar traducerea în limba română a termenului „policy” creează unele confuzii prin asocierea în limba română a acestui termen cu influența doctrinară a unui partid politic. Însă politica publică după spusele lui Miroiu Adrian înseamnă cu totul altceva: înseamnă că „o politică publică este o rețea de decizii legate între ele privind alegerea obiectivelor, a mijloacelor și a resurselor alocate pentru atingerea lor în situații specifice”.

De-a lungul timpului s-au dezvoltat o serie de definiții fiecare punctând elemente importante ale politicilor publice, printre care și definiția dată de David Easton care consideră că politicile publice se referă la „alocarea de către o autoritate a valorilor pentru întreaga societate”. Pornind de la definiția dată de Easton, Thomas Dye ajunge la concluzia că numai guvernele pot să aloce cu autoritate valori pentru întreaga societate și, prin urmare că „politica publică este tot ceea ce decid guvernele să facă sau să nu facă". Însă definiția propusă de Dye nu este completă, deoarece rămâne la un nivel mult prea general și prea puțin științific. Robert Eyeston afirmă că o politică publică reprezintă „relația dintre un guvern și mediul său”. Richard Rose ne prezintă o politică publică ca pe „o serie de activități, mai mult sau mai puțin corelate”. Carl Friedrich percepe politica publică ca pe „un curs intenționat al acțiunii unei persoane, al unui grup sau al unui guvern, într-un mediu specific, care conține obstacole și oportunități, pe care politica publică își propune să le utilizeze sau să le depășească în efortul de a atinge un scop sau de a reliza un obiectiv propus”. Se poate observa cum politica publică se îndreaptă spre scopuri și obiective. Apoi Harold Lasswell și Alexander Kaplan definește politicile ca „un program pentru proiectarea obiectivelor, valorilor și practicilor”. Printre formulările care le întâlnim spre această orientare, se include și cea a lui William Jenkins susține că politicile sunt „un set de decizii conectate între ele, luate de un actor public sau de un set de actori referitoare la selecterea de obiective și de mijloace pentru atingerea acestora într-o situație specifică în care acești actori ar trebui să aibă puterea de a lua aceste decizii”. La fel și James Anderson ne dă o definiție asemănătoare cu cea a lui Carl Friedrich, adică o politică reprezintă „un curs al acțiunii reletiv stabil, intenționat, urmat de un actor sau de un set de actori, în vederea rezolvării unei preobleme preocupante”.

1.2. Problemele de politică publică

Problemele de politică publică conform lui Gerston (2002) sunt cele care intră pe agenda instituțiilor publice pentru dezbatere și care au mari șanse să fie soluționate. Ele sunt nevoi umane, care necesită rezolvarea lor indiferent cum sunt identificate, iar ele nu pot fi satisfăcute pe cale privată.

O problemă de politică publică poate fi definită ca acea condiție sau situație care generează nevoi ori insatisfacții, iar pentru a fi făcute corect este necesară acțiunea guvernamentală. Responsabilitatea instituțiilor publice se modifică permanent și linia de demarație dintre sectorul public și sectorul privat se află într-o permanentă schimbare.

Problemele rezultă din acele evenimente care ii afectează pe oameni în mod diferit. Problemele apar în urma evenimentelor în funcție de modul în care sunt afectați cei ce participă la eveniment. Condiții precum inundațiile, aerul poluat, mâncare alterată, aglomerația din închisori, aglomerația urbană, constituie situații care ar putea constitui potențiale probleme în condițiile în care insatisfacția și disconfortul cresc. Gradul de disconfort sau insatisfacție este măsurat de persoane în funcție de un standard sau un criteriu, dacă acestea consideră că o anumită situație este normală, inevitabilă sau facută pe propria responsabilitate nici o acțiune guvernamentală nu va putea fi inițiată deoarece această situație nu este problematică.

Rezultă că nu orice situație devine o problemă de politică publică, iar situațiile se transformă în probleme doar atunci când sunt percepute ca niște probleme, ele trebuie să fie bine întemeiate și aduse la cunoștința autorităților. O situație poate deveni problematică dacă se găsește pe domeniul de intervenție a statului și pentru care o soluție a guvernului poate fi posibilă. Soluționarea problemelor nu urmează întotdeauna după ce acestea au fost percepute și din această cauză pot rezulta mai multe probleme dintr-un singur eveniment.

Trebuie să precizăm că în ziua de azi oamenii definesc problemele atât pentru ei, cât și pentru alții, de aceea pentru rezolvarea unei probleme cu succes sunt necesare și voință publică, timp legislativ, preocupare publică și nu în ultimul rând resurse financiare și umane.

Modul în care se percepe o problemă este foarte important pentru definirea ei de către persoanele afectate. Perceperea acestei probleme este strâns legată de situațiile problematice trăite.Grupurile sau persoanele din sfera privată sau din cea publică puse în fața unui fenomen care le-ar putea pune viața în pericol, vor căuta tot timpul motivele care au dus la această situație, expunând problemele apărute.

În litaratura de specialitate întâlnim 3 tipuri de cauzalitate: multiplă și simultană când mai mulți factori acționează simultan pentru producerea unui fenomen; secvențială când cauzele sunt legate în lanț su în stil cascadă; intrinsecă când un element este conținut în altul, cele două elemente determinând fenomenul.

Multe probleme care ajung pe agenda publică sunt pornite de la implementarea de politici publice. Definirea problemei politicilor publice ne ajută să definim punctelor de putere din sistemul politic. Ne ajută să observăm dacă problemele existente sunt de natură internă sau externă, dacă problema este largă sau limitată ca și scop, dacă ea reprezintă situații noi sau există ca și consecință a politicilor publice, astfel se modelează tipul de politică publică. În evaluarea politicilor publice sunt necesare informații atât despre substanța cât și despre dimensiunea problemei țintă pentru a putea determina cu exactitate eficacitatea acesteia.

Cu toate că problemele din societate sunt schimbătoare, unele ajung să fie discutate public și să se formuleze politici publice de rezolvare a lor, iar altele nu ajung pe agenda publică. Larry Gerston a formulat un set de 4 factori care ne ajută să să vedem dacă o problemă are șanse sau nu să devină o problemă de politică publică. Dacă o problemă îndeplinește cât mai mulți factori, ea are șanse foarte mari să devină o problemă de politică publică. Acești factori sunt: amploarea problemei, intensitatea problemei, durata problemei și resursele necesare pentru soluționarea problemei.

1.3. Ciclul de politici publice

Ciclul politicilor publice ne explică politicile ca pe o succesiune logică de „pași”: stabilirea agendei; formularea alternativelor; decizia; implementarea politicilor și evaluarea acesteia. În cadrul acestui ciclu al politicilor publice expertiza joacă un rol important în toate etapele, iar importanța rolului în fiecare etapă se mărește atunci când procesul este privit prin întregul spectru politic și nu doar ca un simplu aspect specific.

Ciclul politicilor publice este unul complex și implică mecanisme, dimensiuni și actori în rețeaua de relații reciproce. Pentru a-l face mai ușor de înțeles, procesul trebuie împărțit în mai multe stadii sau etape și subetape. Ciclul unei politici este șirul acestor etape sau stadii ale procesului de înfăptuire a politicii.

Potrivit lui Howlett și Ramesh, fiecărui stadiu din cadrul politicilor îi corespunde un principiu de rezolvare a problemei. Astfel avem următoarele principii de rezolvare a problemei de politică publică: recunoașterea problemei; propunerea unor soluții; alegerea unei soluții; aplicarea soluției și monitorizarea rezultatelor. Pentru stadii în ciclul politicilor publice avem: formularea agendei; formularea politicilor; luarea unei decizii; implementarea politicii și evaluarea politicii.

După cum putem observa din expunerea de mai sus dată de Howlett și Ramesh, formularea agendei se referă la procesul prin care problemele de politică publică ajung în atenția guvernanților; pentru formularea politicilor se face referire la procesul prin care ele sunt formulate opțiunile de politici de către guvernanți; luarea deciziei face referire la procesul prin care guvernanții decid să nu acționeze sau să acționeze într-un anumit mod; implementarea politicilor se referă la procesul prin care guvernanții aplică politica pe care au adoptat-o; iar evaluarea politicii este procesul prin care sunt monitorizate rezultatele politicilor, atât de către societate cât și de către instituțiile statului.

În cele ce urmează voi încerca să detaliez puțin din fiecare „pas” pe care îl face politica publică. Stabilirea agendei este definită ca fiind procesul prin care guvernul recunoaște o problemă ca fiind problemă de politică publică. Agenda poate fi definită ca și o listă de lucruri ce trebuie să fie făcute. John Kingdom ne dă o definiție neutră a agendei, el ne spune că agenda este o listă a problemelor sau subiectelor cărora oficialii guvernamentali, precum și persoanele din afara structurilor guvernamentale, le acordă atenție la un moment dat.

Conform lui W. Cobb și D. Edler, se identifică două tipuri de agende: agenda sistemică și agenda instituțională. În agenda sistemică sunt incluse toate problemele concepute de membrii comunității ca fiind probleme politice ce necesită atenția publică a autorității administrative. Pe agenda sistemică are loc inițierea temei, specificarea soluției și extinderea suportului, iar agenda instituțională reprezintă o listă de itemi pentru a putea fi considerată activă și serioasă din partea decidenților care au autoritate.

Formularea alternativelor reprezintă dezvoltarea unei metode, a unui plan, a unei prescrieri pentru a face mai ușoară acțiunea asupra problemei. Se implică astfel dezvoltarea alternativelor de politică publică pentru a putea fi tratată problema de pe agenda publică. Propunerile de soluționare a problemelor de politică publică pot proveni fie din procesul de stabilire a agendei, fie pot fi elaborate după ce s-a luat hotărârea de rezolvare a problemei.

Formularea alternativelor cuprinde 5 sub- activități: stabilirea criteriilor de luare a deciziilor; identificarea posibilelor alternative; analizarea se alternative din perspectiva criteriilor de luare a deciziilor; determinarea fezebilității și selectarea alternativelor fezabile.

Decizia face parte din viața de zi cu zi a managerilor. Pentru a putea lua o decizie trebuie să se îndeplinească un proces complet prin care să se asume angajarea față de un anumit curs de acțiune care face referire la o problemă ce se află intr-o organizație. Hotărârea finală trebuie să fie justificată în funcție de mai multe criterii, cum ar fi eficacitate, eficiență, imagine publică, constrângeri legale, etc.

Decizia este rezultatul unui proces prin care se realizează alegerea între mai multe posibilități de acțiune în vederea îndeplinirii obiectivelor. În literatura de specialitate întâlnim 3 modele de analiză a procesului de luare a deciziei și anume: modelul rațional, modelul incremental și modelul juridic.

Implementarea politicilor publice presupune implicit și evaluarea. Este făcută de actori specializați în domeniu și a căror sarcină principală este aceea de a evalua modul în care a decurs procesul de implementare. Paul Sabatier a analizat două abordări ale implementării, una descendentă și una ascendentă, iar ca și conluzie a propus o abordare intermediară.

Weimer și Vining au încercat să găsească factorii ce influențează implementarea cu succes a politicilor publice. Astfel ei propun următorii factori: logica politicii publice, natura relațiilor pe care le necesită cooperarea și disponibilitatea unor persoane cu aptitudinile necesare pentru coordonarea implementării.

Evaluarea politicilor publice nu trebuie privită ca o etapă ce are loc la sfârșitul ciclului politicilor publice, deoarece „Evaluarea politicilor reprezintă examinarea empirică, obiectivă și sistematică, cu ajutorul metodelor de cercetare socială a politicilor publice, în termenii obiectivelor propuse de acestea”.

Weimer și Vining ne propun o structură pentru continuum-ul evaluării: în primul rând ne propun analiza ex- ante, apoi evaluarea pe parcursul derulării programului, evaluarea ex- post și la final comparații între ele. Astefel obținem informații în vederea îmbunătățirii viitoarelor proiecte similare.

1.4. Instrumente de politică publică. Diferite tipuri de clasificări

Instrumentele de politică publică se referă la modalitățile utilizate pentru a aplica în practică alternativele alese. Vining și Weimer descriu instrumentele drept politici generice, și anume „tipuri variate de acțiuni prin care factorii de decizie din structurile guvernamentale se adresează problemelor de politici publice”. Cu cât se cunoaște un număr mai mare de strategii, cu atât este mai util pentru analiștii politicilor publice, deoarece problemele cu care se confruntă sectorul public sunt foarte complexe și nu pot fi găsite soluții perfecte. Diferite instrumente pot avea grede diferite de echitate, eficiență, suport politic și legitimitate, fapt care influențează gradul lor de aplicare în diferite situații.

Datorită faptului că există o litertură foarte bogată cu privire la instrumentele de politică publică au fost propuse mai multe tipuri de clasificare a acestora. Tipurile de clasificare depind de formarea profesională și de preferințele celor care le propun. Cel mai important este să cunoaștem avantajele și dezavantajele instrumentelor din procesele de politici publice pentru a putea face o alegere potrivită a instrumentelor necesare pentru rezolvarea problemelor.

În continuare voi expune o clasificare propusă de Weimer și Vining, care au împărțit instrumentele de politică publică în 5 categorii generale:

1. Instrumente care duc la eliberarea, simularea și facilitarea pieței: ele sunt date pentru a putea utiliza de toate avantajele oferite de piață. Se referă la eliberarea pieței, facilitarea și stimularea pieței;

2. Utilizarea taxelor și subvențiilor: pentru influențarea comportamentului;

3. Acte normative: legislația cadru și reglementările;

4. Furnizarea de bunuri prin alte mecanisme decât cele ale pieței: direct de către structurile guvernamentale;

5. Furnizarea de protecție prin intermediul asigurărilor și prin constituirea rezervelor de stat, ajutoare financiare sau asistență de tranziție.

Următoarea clasificare la care fac referire este cea a lui Howlett și Ramesh, în care se utilizează drept criteriu de departajare a instrumentelor nivelul de implicare al statului. Așadar, au fost propuse următoarele instrumente pe o scală de la maxim la minim:

1. Instrumente cu nivel maxim de implicare a statului: legislația, furnizarea directă și companiile publice;

2. Instrumente cu nivel mediu de implicare a statului: campaniile de informare și convingere, taxele și subvențiile și licitații ale dreptului de proprietate.

3. Instrumente cu nivel minim de implicare a statului: familia și comunitatea, ONG și piața;

În continuare voi încerca să detaliez puțin pentru fiecare instrument, ce înseamnă și ce presupune nivelul de intervenție. Așadar pentru instrumentele cu nivel maxim de implicare a statului, Guvernul, în exercitarea autorității de care dispune, poate să impună cetățenilor să desfășoare/nu desfășoare anumite actictivități, poate impune cetățenilor să aibă/nu aibă anumite comportamente, poate să înființeze campanii publice, etc. Aceste instrumente sunt:

A. Legislația: se definește prin ansamblul de legi, decizii, hotărâri, autorizații și reguli. Guvernul, prin intermediul legislației impune un anumit comportament atât cetățenilor cât și instituțiilor, și instituie un sistem de „justiție și de poliție” în aplicarea legilor.

B. Furnizarea directă a unor bunuri și servicii: sectorul public îndeplinesște anumite sarcini prin furnizarea de bunuri și servicii. Astfel, Guvernul asigură apărarea națională, relațiile internaționale, asigurările sociale, asigurarea sănătății populației, recesământul populației, etc.

C. Companiile publice: pot fi definite ca fiind publice dacă aparțin cel puțin 51% de stat și sunt controlate de Guvern, ele nu urmăresc obținerea profitului, este mai important producerea bunului și folosirea lui de către populație.

Instrumentele cu un nivel mediu de implicare a statului: prin aceste instrumente Guvernul încearcă să influențeze deciziile, dar decizia finală le aparține actorilor. Acestea sunt: A. Campaniile de informare și convingere: campaniile de informare au scopul de a informa populația pe anumite probleme generale sau specifice, iar campaniile de convingere urmăresc să schimbe comportamentul și preferințele diferiților actori.

B. Taxele: sunt folosite pentru a încuraja/descuraja un anumit comportament dorit. Ele sunt folosite pentru a controla externalitățile negative, cu scopul descurajării unui anumit comportament, aici putem aminti taxele pe tutun și alcool.

C. Subvențiile: sunt de mai multe feluri vouchere, reduceri, împrumuturi și semnifică o recompensă financiară pe care o oferă firmele private pentru a recompensa financiar o anumită activitate dorită, influențând astfel percepția indivizilor cu privire la costuri și beneficii.

D. Licitațiile dreptului de proprietate: creează piețe care în mod normal nu ar exista, ea este creată prin stabilirea licitării unui număr limitat de drepturi de consumare și creează inechitate pentru că nu pot beneficia de anumite drepturi decât cei care pot plăti pentru ele.

Instrumente cu nivel minim de implicare a statului: presupun un nivel minim de implicare, sau o lipsă de implicare a Guvernului. El poate decide că o problemă poate fi cel mai bine soluționată de piața privată sau de familie, și să nu intervină. Aceste instrumente sunt:

A. Familia și comunitatea: pot rezolva problemele, fără implicarea Guvernului, ce țin de domeniul protecției sociale sau al educației copiilor.

B. Organizațiile non-guvernamentale: pot rezolva problemele din cadrul societății prin furnizarea unor bunuri sau servicii care în mod normal sunt prestate de sectorul public sau privat. Ele rezolvă problemele în mod echitabil, doarece se adresează persoanelor cu nevoi.

C. Piața privată: este o modalitate eficientă de furnizare a unor bunuri private, deoarece ne asigură că eforturile sunt direcționate doar asupra acelor bunuri sau servicii care au valoare pentru societate. Acest instrument este inechitabil, el oferă bunuri și servicii doar acelor persoane care au posibilitatea de a plăti pentru bunul sau serviciul respectiv.

Capitolul 2: Rolul spațiilor verzi publice urbane

2.1. Principalele categorii de spații verzi din cadrul orașelor

Cele mai importante categorii de spații verzi din interiorul orașelor sunt: parcurile, grădinile, scuaruri, plantațiile din jurul unor dotări publice, fâșii verzi și aliniamente stradale de arbori, plantațiile din locuințe, plantațiile din cimitire, amenajările din incintele întreprinderilor, a instituțiilor, a unităților social culturale, a grădinilor zoologice, a expozițiilor și alte plantații.

Legea nr. 313 din 12 octombrie 2009, ne expune care sunt principalele tipuri de spații verzi din cadrul zonelor urbane: „ Art.3 Spațiile verzi se compun din următoarele tipuri de terenuri din intravilanul localităților:

spații verzi publice cu aces nelimitat: parcuri, grădini, scuaruri, fâșii plantate;

spații verzi publice de folosință specializată: 1. Grădini botanice și zoologice, muzee în aer liber, parcuri expoziționale, zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ; 2. Cele aferente dotărilor publice: creșe, grădinițe, școli, unități sanitare sau de protecție socială, instituții, edificii de cult, cimitire; 3. Baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță;

spații verzi pentru agrement: baze de agrement, poli de agrement, complexuri și baze sportive;

spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă;

culoare de protecție față de infrastructura tehnică;

păduri de agrement.”

În continuare mă voi axa pe categoriile de spațiu verde în funcție de mărimea și importanța lor, adică scuarul, grădina, parcul și pădurea parc (sau pădurea de agrement).

Scuarul este spațiul verde care are o suprafață între un hectar și până la trei hectare, amplasat în cadrul orașelor de obicei între străzi, dar se întâlnește și în incintele publice, al unităților de învățământ, în spațiile de agrement pentru copii și nu numai. Scuarul are funcția de a facilita circulația pietonilor de la o stradă la alta, are rolul de a asigura odihna vizuală a celor care trec pe lângă el și poate fi folosit chiar și ca loc de joacă pentru cei mici. Ele sunt de obicei amenajate cu alei, cu plantații de arbuști și de arbori, cu peluze, cu fântâni arteziene, cu decorațiuni florale de toate tipurile, iar lista poate continua. Mărimea și numărul de scuaruri dintr-un oraș poate fi de la 1,5 m² până la 4 m² pe scuar, așa cum rezultă din defalcarea indicelui de mediu global al suprafeței de spațiu verde aferent unui locuitor.

Grădina este acel spațiu verde din cadrul orașelor acre servește la recreerea și odihna zilnică a locuitorilor, cu o suprafață de până la maxim 20 de hectare. În grădină se află importante arii plantate cu arbuști și arbori, astfel că ea participă la îmbunătățirea climatului urban și la ameliorarea atmosferei. Unele grădini au în proprietatea lor și terenuri de sport, spații special amenajate pentru plimbare, locuri de joacă utilate pentru copii cât și unele construcții cu scopuri de agrement sau de utilitate.

Parcul este cel mai mare spațiu verde din cadrul orașelor, el depășește 20 de hectare. Mărimea parcurilor din oraș depinde de zona în care se găsesc și de numărul de locuitori al orașului. Un oraș cu un număr care atinge 30000 de locuitori are nevoie de un parc, norma pe locuitor fiind de 3 m² pînă la 8 m². După cum bine știm parcurile sunt vizitate doar de aproximativ 30 % din locuitorii unui oraș, fapt care face ca unui singur vizitator să îi revină până la 50 m² din parc. În interiorul unui parc putem întâlni lacuri, care sporesc atracția vizitatorilor, dar și frumusețea parcurilor. Vegetația poate cuprinde diferite plantații de arbuști si de arbori, circa 60 % din suprafață, cuprinde de asemenea și spații pe care se află gazon, circa 40 % și flori până la 5- 10 %. Aleeile se găsesc în proporție de 10 %, raportate la suprafața totale ele sunt mai puțin numeroase.

După cele expuse mai sus putem afirma că parcul nu ne oferă doar posibilitatea de a face o plimbare relaxantă în aer curat, el ne oferă și posibilitatea de a face diferite activități fizice pentru relaxare, cum ar fi sportul, jocurile în aer liber și chiar și activități culturale cum sunt spectacolele, lectura în aer liber, etc. În parcurile care depășesc o suprafață mai mare de 30 de hectare se găsesc amenajate și cinematografe, restaurante, spații pentru distracție special amenajate, terenuri de sport, bazine de înnot, expoziții, etc.

Pădurea de agrement este situată de obicei în afara perimetrului de oraș, ea reprezintă cel mai vast spațiu verde și este format din masivele forestiere amenajate special pentru odihnă și agrement a locuitorilor din orașe. În cadrul transformării unei păduri parc se încearcă să se facă intervenții minime asupra arborilor existenți, în așa fel încât să nu fie nevoie de defrișare pentru amplasarea diferitelor utilități. Aleiile din pădurea parc ocupă doar 4 % din suprafața lor. Amenajările din interiorul unei păduri de agrement poate cuprinde terenuri de camping, de sport, de înnot, se pot găsi în interiorul lor grădini zoologice, grădini botanice, amenajări nautice pe suprafața unui lac, etc. În cazul în care pădurile de agrement se întind pe o suprafață foarte mare, în interiorul lor se pot amenaja restaurante și hoteluri, centre sportive și bazine olimpice, tabere de vară pentru copii, etc.

2.2. Problematica spațiilor verzi

După 1990, problema spațiilor verzi a intrat pe agenda publică foarte târziu la noi în România, doar în 2005-2007, după ce în anul 2002 se găseau în alte legi reglementări doar parțial despre această problemă și anume: „Ordonanța 71/2002 privind organizarea și funcționarea serviciilor publice de administrare a domeniului public și privat de interes local, aprobată prin Legea 3/2003”.

Preocuparea pe plan național pentru spațiile verzi a crescut odată cu intensificarea eforturilor de aderare la Uniunea Europeană, dar mai ales după integrare. Doveditoare în acest sens sunt cele 3 acte normative adoptate la nivel național în 2007. Ordonanța de urgență 114/2007 de modificare și completare a OUG 59/2007 privind instituirea „Programului Națonal de Îmbunătățire a Calității Mediului” prin realizarea de spații verzi în localități. Demersul a continuat prin adoptarea în 2008 a Ordinului 1549/2008 privind aprobarea normelor tehnice pentru elaborarea Registrului local al spațiilor verzi.

Rolul spațiilor verzi și al celor de recreere în aer liber din mediul urban este adesea subestimat, iar potențialul acestora de creștere durabilă a calității vieții nu este pe deplin conștientizată. Spațiile verzi sunt destinate relaxării, multe comunități au valorificat spațiile verzi drept locuri de recreere încă din trecutul îndepărtat, însă spre sfârșitul secolului XX oamenii au descoperit multe alte beneficii ale spațiilor verzi precum: practicarea sportului, organizarea de concerte în aer liber, etc.

Urbanismul și amenajarea teritoriului fac parte din activitățile care duc la asigurarea condițiilor necesare pentru creșterea calității vieții. La marile probleme pe care le întâlnim în majoritatea orașelor: trafic intens, poluare, criză de locuințe, gălăgie, deșeuri, etc. se adaugă și reducerea spațiilor verzi în favoarea construcțiilor. Din păcate problema spațiilor verzi s-a agravat din ce în ce mai mult în ultimii ani. Datorită restrângerii spațiilor verzi se accentuează riscurile ecologice urbane, care au un impact negativ asupra vieții și a stării de sănătate a populației. Odată cu creșterea populației în orașe, s-a modificat și design-ul, arhitectura și structura urbanistică, în detrimentul spațiilor verzi. Creșterea numărului de mașini dintr-un oraș, creșterea construcțiilor sau pur și simplu nepăsarea locuitorilor au dus la accentuarea problemelor de spațiu verde. Toate orașele, în special cele mai mari, se confruntă cu această problemă și totuși în continuare se dau autorizații de construcții fără a se ține seama de standardele spațiilor verzi. Dispariția sau deteriorarea spațiilor verzi afectează grav starea de sănătate psihică și fizică a oamenilor, mai ales a copiilor.

2.3. Principalele funcții ale spațiilor verzi

Spațiile verzi ocupă un loc deosebit de important în viața de zi cu zi și exercită o influență puternică și binefăcătoare asupra stării de bine și de sănătate a oamenilor.

Importanța spațiilor verzi este multiplă, de aceea ea se poate concretiza prin următoarele funcții:

2.3.1. Funcția sanitară-igienică ajută la reducerea temperaturilor ridicate din zilele călduroase de vară; influențează pozitiv starea generală a organismului; îmbunătățește compoziția aerului pentru menținerea vieții și sănătății în stare optimă; protejează împotriva vântului puternic, micșorându-i viteza de deplasare a aerului; produce oxigen și consumă bioxidul de carbon; etc.

Datorită existenței de spațiu verde se poate influența pozitiv microclimatul urban, ceea ce duce la reducerea temperaturii aerului și la creșterea umidității, ajută la stimularea schimburilor de aer, la oxigenarea și purificarea aerului, și la scăderea intensității de la lumina directă sau de la cea reflectată. Prin acest mod spațiile verzi exercită o acțiune igienico- sanitară directă asupra organismului uman.

Din păcate creșterea concentrației de CO2, rezultată în urma dezvoltării industriale duce la alterarea climatului ca urmare a consumului tot mai mare de oxigen.

Spațiile verzi „curăță” orașele de praf, de gâze, de particule dăunătoare aerului din orașe. Plantele erbacee și lemnoase captează în medie până la 50 % din praful atmosferic vara, iar iarna procentul ajunge până la 37 %. Datorită ploilor sau lucrărilor de întreținere a spațiilor verzi, care spală vegetația, se reânnoiește capacitatea de reținere a particulelor poluante din atmosferă. Se poate de asemenea remarca și capacitatea de epurare microbiană a aerului către vegetație. De asemenea substanțele volatile, cum ar fi fitoncidele emanate de arbori, contribuie la distrugerea bacteriilor și a unor ciuperci generatoare de boli. De exemplu, fitoncidele emise de stejar distrug bacilul dizenteriei.

Pentru amenajarea spațiilor verzi din stațiunile balneoclimaterice trebuie să se țină seama de acțiunea fitoncidă specifică vegetației lemnoase, pentru a putea genera ionii negativi, care influențează pozitiv starea de sănătate a oamenilor. Există multe plante arboricole care produc ioni negativi, cum ar fi liliacul, pinul, salcia, salcâmul, mesteacănul, tuia, molidul, etc.

Această funcție sanitară- igienică a spațiilor verzi se mai manifestă și prin reducerea nivelului de poluare fonică a atmosferei. Zgomotele pe care le produc unele firme industriale, cât și zgomotele produse de mijloacele de transport, pot atinge valori de intensitate și frecvență foarte mare, dăunătoare organismului uman. Poluarea fonică se diminuează eficient și cu ajutorul arborilor cu o coroană deasă, compactă și cu frunziș mare și des. Cu ajutorul plantațiilor de arbori și arbuști se protejează solul prin rădăcinile lor, ducând astfel la autoepurarea solului prin absorbția poluanților care ajung în pământ. Rădăcinile de asemenea ajută și la fixarea solului, eliminându-se astfel riscul alunecărilor de teren.

2.3.2. Funcția recreativă este funcția care influențează pozitiv starea de sănătate psihică și fizică a oamenilor, totodată crează cadrul adecvat practicării sportului și turismului, și nu în ultimul rând a altor îndeletniciri recreative pe care omul este în măsură să le practice.

Într-un oraș, oricât ar fi el de mare sau de mic, nu poate exista doar acumularea d locuințe și activități umane, trebuie făcut în așa fel încât condițiile reate în oraș să nu facă viața doar posibilă, ci și agreabilă. O analiză obiectivă a influenței pe care o au spațiile verzi asupra stării de confort urban, arată că ele joacă un rol fundamental și de neânlocuit în menținerea echilibrului psihic și fizic, în recreerea și înviorarea omului, mai ales la copii și la cei tineri. Dacă mediul ambiant este curat și respectă exigențele naturii, omul este fericit, se înseninează și își descrețește fruntea, insă dacă mediul este unul nefavorabil naturii, omul se indispune, stă încruntat și devine mult mai sensibil și mai nervos.

După cum vedem spațiile verzi sunt un mediu deosebit de favorabil pentru practicarea numeroaselor forme de recreere, cum sunt: jocurile, plimbările, repausul total, activitățile artistice, diverse activități sportive, etc. Nu cred că există pe lumea asta o persoană care să nu își poată satisface dorința de a se relaxa într-un mediu curat, cu iarbă verde și flori, de a se distra în părculețele special amenajate, sau pur și simplu să stea în repaus în aer liber, sau să mediteze. Eu zic că numai dacă treversezi un parc sau o grădină plină cu flori î-ți provoacă o stare de relaxare și reconfortare, rezultat care nu poate fi obținut la trecerea printr-un peisaj urban în care sunt predominante construcțiile.

Oamenii din zonele urbane sunt supuși stresului zilnic, de aceea ei au nevoie de recreere. În activitatea pe care o desfășoară omul își epuizează din rezervele de energie vitală și atunci el are nevoie de timp și de facilități pentru refacerea rezervelor. În ajutorul nostru, al oamenilor, vin spațiile verzi care ne oferă o destindere fizică: plimbări, relaxare și solitudine, sporturi, înnot, jocuri pentru copii; și o destindere social- culturală: citit în aer liber, întâlniri cu colegii, cu prietenii, cu persoanele dragi, vizionări de spectacole în aer liber, vizitarea unor muzee, acvarii, studierea florei și faunei din parc, etc.

Spațiile verzi oferă omului mijlocul de odihnă, de relaxare, și cel mai important, de încântare. Prin urmare, spațiile verzi nu trebuie privite ca un simplu element de decor sau ca un accesoriu, ele trebuie privite ca o dotare social- urbană la fel de importantă ca și toate celelalte componente ale orașelor.

2.3.3. Funcția estetică- peisagistică este realizată după principii artistice și compoziționale, printr-o combinare armonioasă între design-ul elementelor construite: băncuțe, fântâni, chioșcuri, bazine decorative și alte forme de mobilier urban; și vegetația propusă: florile, forma coroanei și a scoarței, coloritul frunzișului, textura, etc. Cu cât amenajările peisajere sunt mai reușite, cu atât vor produce mai multă apreciere și încântare, făcând astfel ca numărul vizitatorilor să fie în număr cât mai mare.

Spațiile verzi acționează pozitiv asupra psihicului și asupra stării generale a organismului prin funcția lor estetică. Așadar, coroanele de formă conică sau columnară stimulează voința, emoțiile, fermitatea, puterea de concentrare psihică, etc; coroanele de formă sferică, ajută la menținerea stării psihice normale cu un puternic efect recreetiv; coroana în formă de umbrelă are efect calmant, î-ți provoacă sentimentul că ești ocrotit, apărat. Chiar și culoarea verde are un efect pozitiv de durată asupra echilibrului psihic, este odihnitoare pentru ochi, ajută la creșterea capacității în muncă. Roșu ajută la stimularea și înviorarea emoțiilor, portocaliul și galbenul sunt culori calde care favorizează optimismul, buna dispoziție, înviorează peisajul, etc. Culorile mai închise ne predispun la liniște interioară, pasivitate, calmare, etc, în timp ce culorile pastelate creeză buna dispoziție.

Spațiile verzi dau viață și expresivitate artistică orașelor. De aceea aspectul unei localități urbane ne poate provoca starea de încântare, supărare sau indiferență. Policromia vegetației și contururile libere din spațiile verzi, plantațiile de pe balcoane sau de pe pereții unor clădiri, plantațiile de-a lungul străzilor, constituie un element activ al soluției arhitecturale. Influența pe care o are vegetația asupra stării sufletești și a modului în care vegetația participă la dezvoltarea gustului pentru frumos, de la copii până la bătrâni, ne justifică interesul pe care îl au cei care se ocupă de urbanism și amenajarea teritoriului, de a introduce și menține spațiile verzi mereu frumoase.

O altă calitate decorativă a vegetației o reprezintă ambianța sonoră din cadrul spațiilor plantate: foșnetul frunzelor, glasul copiilor, cântecul păsărilor și alte sunete auzite, sunt surse de încântare și de satisfacție a omului. Fântânile arteziene, oglinzile de apă sau cascadele ce se află pe spațiile verzi sporesc valențele lor estetice foarte mult. Policromia surselor de lumină utilizate, efectele decorative puse în evidență de mișcarea apei, dinamismul, amplitudinea și forma jeturilor de apă, înfrumusețează clădirile învecinate.

2.4. Regulament de întreținere și menținere a spațiilor verzi

Atât dezvoltarea spațiilor verzi cât și protecția și conservarea lor, sunt părți integrante din activitățile generale de dezvoltare a țării. Apărarea și îmbunătățirea mediului în favoarea dezvoltării spațiilor verzi, ar trebuie să constituie o prioritate pentru fiecare administrație publică locală.

Într-un regulament de întreținere și menținere a spațiilor verzi sunt trecute condițiile în care trebuie să se desfășoare activitatea de administrare, întreținere, amenajare și înfrumusețare a spațiilor verzi aferente domeniului public și privat, în conformitate cu principiile și reglementările legislației actuale. Termenii și expresiile folosite în domeniu sunt: spațiu verde, parc, zone de agrement, scuar, aliniament plantat, etc, termeni pe care i-am explicat și eu mai sus, de aceea aici doar îi enumăr. Tot în regulament sunt definite principalele categorii de suprafețe de teren aflate în proprietate publică sau privată, aici intră malurile râurilor, cimitirele, curțile proprietate privată a cetățenilor, terenurile din curtea instituțiie publice, a unităților de învățământ, a spitalelor, bulevardele, etc.

În regulament mai este precizat faptul că activitatea de extindere și amenajare a spațiilor verzi, se va face evitând crearea monotoniei peisagistice, materialele dentro-floricole trebuie să fie compatibile cu structura solului, ținând seama și de satisfacerea cerințelor și nevoilor de utilitate publică.

În ceea ce privește administrarea spațiilor, atât pentru spațiile verzi proprietate publică, cât și pentru spațiile verzi proprietate privată trebuie să urmeze anumite reguli de administrare a lor. Printre acestea putem aminti menținerea integrității spațiilor verzi și a cadrului lor natural, îngrijirea arborilor, plantarea de puieți, protecția spațiilor verzi împotriva dăunătorilor, etc.

Întreținerea spațiilor verzi presupune lucrări de deratizare, de dezinsecție a domeniului public, lucrări de întreținere și conservare a zonelor verzi prin cosiri, prin adunarea resturilor vegetale, prin lucrări de irigare, lucrări de plantare arori și arbuști ornamentali, lucrări de igienizare, înfrumusețare, etc.

Obligațiile administratorilor domeniilor publice sunt acelea de a menține curățenia în parcuri, să efectueze lucrări de întreținere și reparații la mobilierul urban, să remedieze în cel mai scurt timp defecțiunile sesizate de cetățeni, să aigure panouri cu informații necesare pentru buna folosire a parcului, etc.

Obligațiile cetățenilor sunt de a respecta regulile care se impun, de a nu arunca mâncare sau deșeuri pe spațiile verzi, să folosească mobilierul urban cu bun simț, să nu utilizeze spațiile verzi pentru satisfacerea nevoilor fiziologice, să nu facă foc în parc sau pe spațiile verzi, etc.

Obligațiile poliției comunitare sunt de a asigura ordinea și liniștea publică din interiorul zonelor de agrement, de a asigura eficiența echipamentelor de joacă din parcuri și din spațiile special amenajate și de a aplica sancțiuni contravenționale și contravenții pentru încălcarea regulamentului de întreținere și menținere a spațiilor verzi.

Constituie contravenție, încălcarea regulamentului de întreținere și menținere a spațiilor verzi, prin următoarele fapte:

aruncarea deșeurilor menajere pe spațiile verzi;

distrugerea florilor sau a plantelor din parcuri sau din amenajările peisagistice;

distrugerea sau degradarea mobilierului urban;

circulația cu biciclete sau alte vehicule pe spațiile verzi;

pășunatul animalelor în parcuri, alee;

accesul liber al animalelor de orice fel în parc, pe stradă, în gradini publice;

distrugerea zonelor verzi;

fixarea de panouri publicitare pe arbori;

toaletarea arborilor amplasați pe domeniul public, etc.

Contravențiile care se aplică la normele de întreținere a spațiilor verzi, pentru distrugerea parcurilor, a arborilor ornamentali sau a florilor, se sancționează cu amendă, limita minimă fiind de 250000 lei.

Pentru a afla situația existentă a spațiilor verzi am investigat mai multe legi și ordonanțe de urgență: Ordonanța de urgență 59/2007 privind instituirea Programului national de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități; Legea 47/2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007, publicată în Monitorul Oficial, Partea I nr. 7185 din 22.03.2012 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane; Ordinul 1549/2008 privind aprobarea normelor tehnice pentru elaborarea registrului local al spațiilor verzi.

Conform OUG 114/2007 starea spațiilor verzi de pe teritoriul localităților din România s-a degradat datorită distrugerii acestora, ca urmare a dezvoltării activităților economice și sociale. Prin aceeași Ordonanța de urgență a Guvernului, privind protecția mediului, statul român recunoaște dreptul fiecărei persoane fizice la „un mediu sănătos și echilibrat ecologic” (art.5), iar prin Legea 47/2012 este recunoscut fiecărei persoane „ accesul liber pentru recreere în spațiile verzi proprietate publică, dreptul de a contribui la amenajarea spațiilor verzi, la crearea aliniamentelor de arbori și arbuști, în condițiile respectării prevederilor legale în vigoare”.

2.5. Ținte de creștere a suprafeței spațiilor verzi conform legii românești și standardelor UE

În Constituția din România, art 35 stipulează „dreptul oricărei persoane la un mediu înconjurător sănătos și echilibrat ecologic”. Mediul urban reprezintă habitatul pentru aproximativ 70% din populație, la nivelul Uniunii Europene, unde standardele pentru spațiile verzi sunt de minim 26 mp/locuitor.

In conextul aderării la Uniunea Europeană, România are obligația creșterii suprafețelor de spații verzi din localități și a apropierii mărimii acestora, pe cap de locuitor, de standardele europene, prin dezvoltarea și modernizarea spațiilor verzi din localități și înființarea de noi parcuri, scuaruri și aliniamente plantate, ori reabilitarea celor existente, având în vedere faptul că prin funcțiile lor, spatiile verzi contribuie la îmbunătățirea factorilor de mediu și a calității vieții.

La noi, în România, situația spațiilor verzi din cadrul orașelor este mult sub nivelul standardelor europene, aici media este de 18 m² pe locuitor, și asta datorită diminuării suprafeței de spațiu verde din ultimii ani. Studii făcute de Uniunea Europeană ne arată că spațiile verzi ar trebui să acopere aproximativ 30 % din suprafața unui oraș și că populația trebuie să aibă acces la spații verzi la maxim 15 minute de mers pe jos.

Analizele naționale, cât și cele internaționale, făcute asupra performanțelor spațiului verde urban apelează la utilizarea unor indicatori comparativi între orașe, și țări. Astfel sunt utilizați indicatori cantitativi, de genul: suprafața de spațiu verde pe locuitor, suprafața totală de spațiu verde în areale urbane, ponderea suprafeței de spațiu verde, etc. Conform Organizației Mondiale a Sănătății, norma de spațiu verde este de 50 m² pentru un locuitor.

În cadrul orașelor europene, suprafețele alocate spațiilor verzi depind și de managementul acestora dar și de tradițiile din fiecare oraș. Modificările survenite asupra suprafeței de spațiu verde, devin un indicator important pentru evaluarea politicilor de planificare a lor.

O țintă de creștere, pe lângă cea de a asigura o suprafață optimă de spațiu verde, este aceea că municipalitățile europene ar trebui să aibă în vedere și necesitățile grupurilor diverse de utilizatori, să aibă în vedere permanent îmbunătățirea mediului înconjurător din orașe, să răspundă pozitiv asupra cererilor pentru varietatea unor forme de recreere, cât și satisfacerea necesităților pentru conservarea naturii.

După prevederile legislative ale OUG nr. 114/2007, pentru realizarea standardelor Uniunii Europene în ceea ce privește suprafața spațiilor verzi urbane, agențiile județene pentru protecția mediului au în vedere mai multe obiective, pentru menținerea sau îmbunătățirea spațiului verde, sau pentru crearea de noi spații verzi. Acestea ar fi:

realizarea unor noi spații verzi în interiorul orașelor;

amenajarea locurilor de joacă și a parcurilor cu mobilier specific;

reabilitarea zonelor verzi, atât intraurbane cât și periurbane;

stoparea degradării spațiilor verzi;

stoparea diminuării spațiilor verzi;

conservarea suprafețelor verzi existente;

eliminarea construcțiilor ilegale, în favoarea spațiilor verzi, etc.

În continuare voi expune situația spațiilor verzi pe orașele din România, pe care le voi cataloga în orașe mari, orașe medii și orașe mici. Astfel că în București, cel mai mare oraș al țării noastre, locuiesc peste 1,9 milioane de locuitori și suprafața medie a spațiilor verzi este de aproximativ 9,67 mp/locuitor, ceea ce este mult sub normativele date de UE și sunt și insuficiente în raport cu necesitățile minime pe care le are populația. În alte orașe mari, cu peste 100000 de locuitori, situația nu este tocmai bună deoarece doar patru orașe mai mari, care se apropie de normele UE au între 20 și 23 mp/locuitor și doar două ajung să depășească 24 mp/locuitor. Restul orașelor mari au valori cuprinse între 17 si 20 mp/locuitor. În orșele cu o populație de între 20000 și 100000, orașele mijlocii ca suprafață, doar 12 dintre acestea au peste 20 mp/locuitor de spațiu verde. În categoria de orașe mijlocii întâlnim cinci orașe care au valori peste norma europeană de 26 mp/locuitor. În orașele sub 20000 de locuitori, cele mici, valorile spațiilor verzi sunt variate de la 0.64 mp/locuitor, până la aproximativ 6,5 mp/locuitor.

Prin Ordonanța de urgență 59/2007 a fost adoptat „Programul național de îmbunătățire a calității mediului prin realizarea de spații verzi în localități”. Programul s-a derulat pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea prelungirii acestuia. Anual au fost alocate fonduri din Fondul pentru Mediu pentru finanțarea proiectelor de creare/extindere și reabilitare spații verzi din localități, din mediul urban și rural, în condițile stabilite prin ghidurile de finanțare.

Controlul realizării măsurilor de protecție a spațiilor verzi este exercitat de instituțiile abilitate de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului, autoritatea publică centrală pentru administrație și interne, autoritățile administrației publice locale și de unitățile fitosanitare locale pentru protecția plantelor.

2.6. Măsuri de conservare a suprafeței de spațiu verde existent și amenajarea de noi spații verzi și de agrement

În primul rând este necesar un plan operațional care să conțină măsuri active de conservare a spațiilor verzi existente, dar este nevoie și de încurajarea creării de noi spații verzi. Atât amenajarea de noi spații verzi, cât și conservarea suprafeței de spațiu verde existent trebuie să se înscrie în procesul general de regenerare urbană. Regenerarea urbană presupune renovarea ansamblurilor rezidențiale foarte vechi și în același timp și refacerea infrastructurii, toate acestea pentru creșterea calității de viață a populației.

Pentru protecția și conservarea spațiului verde existent populația are obligația de a nu arunca nici un fel de deșeu pe suprafața de spațiu verde, de a respecta regulile în privința constucțiilor, a incendiilor, a tăierii neautorizate a arborilor sau arbuștilor, să îngrijească spațiile verzi aflate în proprietatea lor, să nu diminueze aceste suprafețe de spațiu verde, etc.

Tot pentru protecția spațiilor verzi ar trebui introduse camere de filmat pe alee, prin parcuri, pentru monitorizarea spațiilor verzi și pentru evitarea transformării lor în locuri cu altă destinație. Cetățenii ar fi urmăriți tot timpul și nu și-ar mai permite să arunce gunoaie, sau să distrugă spațiile verzi și bunurile imobiliare din parcuri. Totuși, cei care ar face-o ar fi sancționați, iar a doua oară ar ține minte să se comporte civilizat.

Capitolul 3: Soluții pentru amenajarea unor noi spații verzi

3.1. Îmbunătățirea microclimatului urban prin amenajarea de acoperișuri verzi

În mediul urban din ziua de azi, vegetația existentă nu este suficientă pentru a asigura un microclimat confortabil și este insuficientă pentru a filtra noxele din aer, de aceea propun soluția îmbunătățirii microclimatului urban prin amenajarea de acoperișuri verzi.

Acoperișurile verzi sunt sisteme de învelitoare ce conțin vegetație pe structura unui acoperiș obișnuit a unui bloc, având scopul de a obține beneficii sociale și economice ale mediului înconjurător din orașe.

Structura unui astfel de acoperiș verde este formată din structura acoperișului, bariera împotriva rădăcinilor, stratul de drenare și cel de filtrare, substratul de creștere și vegetația propriu zisă.

Pentru amenajarea acestor acoperișuri verzi vegetația este plantată direct în substratul de pământ, care are dedesubt o serie de straturi pentru asigurarea drenajului. Acestea au menirea de a proteja acoperișul clădirii, dar și pentru dezvoltarea optimă a plantelor. Acest mod de amenajare al acoperișurilor este folosit pentru suprafețele mari, unde se poate pune un pat de pământ și un sistem de drenare aferent, dar și unde structura clădirii permite încărcarea acoperișului. Acoperișurile înverzite se clasifică după tipul acoperișului în acoperișuri înverzite terasă și înclinate, și după tipul înverzirii acoperiș înverzit extensiv și intensiv.

Un mare avantaj al amenajării de acoperișuri verzi este acela de a avea spațiu verde aproape de casă sau de servici, de extindere a zonele verzi din oraș, dar și de a scădea temperatura din clădiri cu aproximativ 25% pe perioada verii, iar iarna de a crește temperatura din interiorul clădirilor. Prin acestă metodă ar scădea consumul energetic pe tot parcursul anului, s-ar diminua efectul de seră din zona urbană, contribuind la sporirea rolului ecologic și făcând și o economie în bugetul beneficiarului.

Alte avantaje ale acoperișurilor verzi sunt: îmbunătățirea calității aerului prin procesul natural de respirație a plantelor care absorb cantități semnificative de dioxid de carbon și elimină cantități importante de oxigen, astfel aerul din microclimatul urban este mult mai curat, umiditatea din aer se reglează, iar amprenta de CO2 a orașului se reduce; crește durata de viață a membranei acoperișului; foarte bune în izolarea fonică, pentru că absorb zgomotele.

La noi în România avem mari posibilități de amenajare a acestor acoperișuri verzi, deoarece blocurile din multe orașe sunt construite din mai multe corpuri lipite, acoperișurile sunt plane și se pot amenaja spații generoase pe ele. Putem chiar face un părculeț propriu pe blocul nostru, cu zone de joacă unde copii noștri sunt protejați de câini și de străini.

3.2. Modalități de punere în valoare a spațiilor verzi cu ajutorul luminii și a iluminatului. Grădini de noapte

Modul de iluminare a spațiilor verzi depinde de fiecare element în parte, deoarece trebuie să observăm efectul produs de lumină și nu sursa acesteia.

Iluminatul în spațiilor verzi cu ajutorul luminii artificiale îndeplinește mai multe roluri importante:

rol funcțional: se pot vizita parcurile și în orele când lumina naturală nu mai este suficientă, folosindu-se lumina artificială; crește accesul pe aleiile din grădini în nopțile când nu avem lună pe cer;

rolul de a conferi un grad de securitate atât pentru vizitatori, cât și pentru mobilierele aflate în dotare;

rol decorativ, pentru punerea în valoare a unor aspecte decorative sau prein reliefarea pe fondul de semiumbră sau întunecare a unor obiecte; un grup de plante arată total diferit atunci când este iluminat în noapte; iluminarea unui spațiu mai mic ne poate da impresia de o suprafață mai mare; etc.

În cazul în care se dorește proiectarea luminii pentru unele construcții decorative, a unor clădiri, a jocurilor de apă, a evidențierii frunzelor de culoare deschisă a arborilor, cât și pentru decorațiunile florale se poate recurge la combinații diferite de culori de lumini.

În prezent, sistemul de iluminat din majoritatea parcurilor, aleiilor, sau a grădinilor, sunt într-o stare destul de proastă din punct de vedere al stâlpilor de iluminat, ei prezintă fisuri care afectează atât rezistența acestora cât și integritatea rețelei de iluminat. Principala problemă, cu toate că corpurile de iluminat sunt într-o stare bună în majoritatea orașelor, este aceea că ele nu sunt suficiente pentru a pune în valoare spațiul pe care îl luminează, funcționează doar parțial și au o rază mică de iluminare, mai ales prin parcuri, ceea ce duce la nesiguranța persoanelor pe timpul nopții. Corpurile de iluminat ar trebuii să se amplaseze în zig-zag, să fie suficiente pentru a ilumina toată suprafața pe care sunt montate și să scoată în evidență frumusețea pură a naturii pe timp de noapte.

Grădinile de noapte: deși grădina este o componentă a casei, ea nu trebuie privită separat. Multă lume neglijează această zonă deoarece ei nu știu de ce priveliște minunată se lipsesc. Doar prin instalarea unor surse de iluminat într-o grădină care ziua nu ne atrage privirea, noaptea am descoperi un peisaj superb în acea grădină și așa ne-am bucura în fiecare seară de frumusețea pe care ne-o poate oferi natura chiar la noi acasă.

De aceea, eu cred că o modalitate de punere în valoare a spațiilor verzi cu ajutorul luminii și a iluminatului, este aceea de a crea „Grădini de noapte” cât mai multe cu putință.

În momentul în care ne-am hotărât să ne amenajăm o grădină de noapte, trebuie să ținem seama și de aleei, de flori, de arbuști, de terasă, de foișor sau de treptele care duc spre casă. Toate acestea trebuie puse mai mult sau mai puțin în valoare cu ajutorul luminii. De exemplu o curte plină de lumină noaptea nu mai este deloc interesantă, dar dacă încercăm să scoatem în evidență doar anumite zone sau obiecte din grădina noastră, printr-un joc de umbre și lumini, v-om fi surprinși plăcut de realizarea făcută. În ceea ce privește aleeile și treptele, ele trebuie să fie iluminate suficient pentru a prezenta siguranță, aici putem folosi lămpile solare sau corpuri de iluminat introduse în pavaj. Pentru foișor am putea folosi un corp de iluminat cu senzori de mișcare, am economisi energie, și astfel lumina s-ar aprinde doar când cineva s-ar apropia de foișor, bucurându-se de priveliștea minunată pe care o reliefează lumina. Pentru a da puțin design și pentru terasă, aici ideale ar fi felinarele cu o lumină de mică intensitate. Arbuștii pot fi iluminați din spate, pentru a scoate în evidență silueta acestora, indicat ar fi să fie utilizată o singură culoare.

După cum rezultă din cele expuse mai sus de mine, dacă iluminăm corespunzător o grădină aceasta înfrumusețează întreaga proprietate. Astfel siguranța crește, se prelungește perioadă petrecută în curte în nopțile de vară, se respiră un aer mult mai curat și totodată crește satisfacția interioară.

3.3. Garduri vii în locul celor de lemn, beton și fier

Gardurile vii (sau zidurile verzi) sunt alternative la gardurile clasice din lemn, beton și fier. Ele au atât un rol decorativ cât și un rol protector oriunde ar fi amplasate. Cu ajutorul gardurilor vii putem transforma grădina într-un loc minunat, putem să le folosim pentru a forma unele delimitări, de exemplu: pentru o terasă; protejarea limitelor proprietății; pentru locurile de joacă pentru copii; pentru delimitarea unui parc; pentru aliniamente stradale; delimitare a unui scuar, trotuar, bordură; etc. Pentru construirea de garduri vii se pot folosi plante care rămân verzi tot timpul anului (perene), cum ar fi tuia și chamaecyparis, și plante care înfloresc sau își păstrează o perioadă mai scurtă frunzele, de exemplu iasomia, iedera, potentilla fruticosa cu flori galbene, etc.

Avantajele gardurilor vii: asigură intimitatea proprietarului; asigură umbra solului, utilă mai ales în cazul arșiței din timpul verii; ne protejează de vânt și de furtuni; util împotriva zgomotului; țin animalele și privirile nedorite la distanță; în funcție de plantele folosite, gardurile vii pot asigura furaje pentru animale, fructe, frunze, semințe pentru consum; unele flori și frunze pot fi folosite pentru ceaiuri, altele în scop medicinal; rețin praful și noxele; produc oxigen; absorb o anumită cantitate de apă de ploaie și asigură infiltrarea ei în adâncimea solului; reduc cantitatea de evaporare a apei și oscilațiile de temperatură; cresc biodiversitatea plantelor, deoarece în gardurile vii pot apărea și alte plante printre cele plantate pentru gard viu; sunt eficiente și estetice; etc.

Dezavantajele gardurilor vii: un gard viu necesită costuri pentru plante, unelte de întreținut și îngrășământ la plantare; necesită o atenție mai deosebită în primii doi ani de la plantare; timpul necesar pentru îngrijirea, udarea, toaletarea lor; timpul necesar dezvoltării plantelor până la atingerea dimensiunilor dorite; rezistență mai scăzută pe timpul iernii la anumite specii; pot atrage șerpi, șoareci, șopârle sau păsări nedorite; etc.

Gardul viu se poate face atât prin semănări directe, cât și prin plantații sau butășiri. Cea mai potrivită perioadă pentru a înființa un gard viu, este plantarea lui la sfârșitul toamnei, sau la începutul primăverii. Înainte de a planta un gard viu trebuie să ne asigurăm că am ales locul potrivit pentru a putea permite creșterea și dezvoltarea plantei. Gardul viu trebuie tuns anual, pentru a nu crește împrăștiat și pentru a-i putea da forma geometric dorită.

În funcție de rolul pentru care se crează gardul viu, pot recomanda următoarele specii de arbori și arbuști:

împotriva fumului, prafului și gazelor toxice se recomandă: tuia, liliacul, ienupărul, alunul, fagul, stejarul roșu, etc;

pentru fructele lor și pentru înfrumusețarea peisagistică prin frunzișul lor: tuia, mălinul, călinul, salba moale, cornul, scorușul, etc;

pentru crearea de baze melifere: mălinul American, sălcioara, măceșul, corcodușul;

pentru fructe: zmeurul, măceșul, alunul, cireșul, corcodușul, afinul, porumbarul, etc;

pentru coloritul viu: hibiscus, piracantha, lonicera, escallonia, etc;

pentru autoapărare: măceșul, zmeurul, murul, salcâmul, păducelul, etc.

Fie că este plantat din motive practice, sau pur și simplu estetice, un gard viu este o investiție pe termen lung, care î-ți va fura privirea cu fiecare ocazie.

(Foto: www.casesigradini.ro )

3.4. Pereți verzi (Grădini verticale)

Grădinile verticale, cunoscute și sub denumirea de viață pe pereți, sunt o adevărată operă de artă, și pe lângă beneficiile aduse mediului și omenirii, încântă privirea și schimbădesignul unei clădiri sau a unui spațiu închis. Fie că vorbim de exterior sau de interior, pereții verzi au un efect incredibil de relaxant și atractiv. Pur și simplu nu îți mai poți lua privirea minute în șir de pe minunații pereți verzi.

Amplasarea unor pereți verzi se poate face în casă, într-un birou, magazine, cabinete, în bar, saloane cosmetice, restaurante, pe terasă, ca și panouri de separare și în multe alte locuri, trebuie doar să avem puțină imaginație. Tot în categoria pereților verzi intră și izolarea termică a blocurilor cu verdeață în locul polistirenului. Există o gamă largă de plante care rezistă la diferențe de temperatură, la zgomot, curent, praf, fum, etc.

Fie că avem deja plantele sau dorim să le cumpără, trebuie să știm că majoritatea plantelor de ghiveci pot fi folosite pentru înființarea grădinilor verticale. Pentru a avea o grădină superbă, trebuie să alegem plante care îmbogățesc cel mai bine peretele pe care le montăm.

„Cuiburile pe verticală”, în care se plantează plantele, sunt făcute din material impermeabil, care este compus din trei straturi: 1. Stratul interior, care permite apei să fie distribuită uniform în tot cuibul; 2. țesătura acrilică, care conferă rezistență structurală; 3. Stratul exterior, care asigură hidroizolația și posibilitatea de oxigenare eficientă a rădăcinilor și a pământului. Este făcut să reziste la greutăți duble față de capacitatea lor normală; Pământul umed cu plante oferă rezistență și barieră hidro pentru protecția pereților.

Un perete vertical bine conceput și întreținut, poate aduce îmbunătățiri drastice aparenței clădirilor. Poate ascunde aspecte nedorite a clădirilor sau pur și simplu pentru a schimba textura și culoarea peretelui. Peretele vertical absoarbe razele soarelui prin plantele existente și prin mediul de înrădăcinare, astfel căldura nu se mai stochează în materialele de construcție, în interior fiind răcoare și bine. Influența pe care o au plantele asupra mediului imediat înconjurător se observă mai ales în cazul amenajărilor din interiorul cladirilor, prin scăderea variațiilor bruște de temperatură, reglarea umidității atmosferice și prin reducerea mirosurilor neplăcute.

Fie că grădina verticală se află pe interior sau pe exterior, ele au potențialul de areduce transmiterea undelor sonore cu 40%. În cazul pereților verzi de exterior, procentul se ridică și mai mult din cauza faptului că pe lângă plante mai există și mediul de înrădăcinare, care prin compoziție și grosime se comportă ca o adevărată barieră sonoră.

Beneficiile unui perete verde: (atât de exterior cât și de interior) creează efecte vizuale spectaculoase; reduce efectul de căldură imensă produs în lunile de caniculă; reduce temperatura cu 5 grade în interiorul cladirilor pe timpul verii și este un bun izolator în timpul iernii; reduce riscul inundațiilor la nivelul canalizării din orașe în caz de furtună, deoarece reține o mare parte din apa de ploaie; 1 mp de vegetație captează 130 de grame de praf pe an (Darlington, 2001); se folosește de un circuit închis de irigare, deci nu are nevoie de foarte multă apă potabilă; 1 mp de vegetați produce cantitatea de oxigen de care are nevoie un om pe perioada unui an (Darlington, 2001); Un perete vegetal de 60 mp poate capta până la 40 de tone de gaze nocive pe an (Wolverton, 1989); Reduce nivelul poluării fonice cu până la 10 decibeli (Hoyano Akira, Professor, Tokyo Institute of Technology); Îmbunătățește randamentul angajaților și reduce disconfortul la locul de muncă, etc.

Terasă cu perete verde.

(Foto: Modern Exterior design by Other Metro Design-build eDen Garden Rooms)

Pentru a avea parte de o „Grădină verticală”, nu trebuie neaparat să avem plante instalate vertical. Printr-o asociere de plante așezate frumos în ghivece suspendate, pe rafturi, etajere, șpaliere, pe marginea balcoanelor, pe scările din față casei, putem obține în cel mai simplu mod un perete verde viu și colorat.

(Foto: www.infocasasigradina.ro )

(Foto: www.houzz.com)

Ideea unei grădini verticale în oricare din spațiile în care ne desfășurăm activitatea, nu poate fi deât o alegere excelentă și agreată de toți cei din jur. Dacă ești puțin pasionat de plante, de natură, de culoare sau de artă, îți poți amenaja o grădină verticală ca și în povești chiar la tine acasă.

Capitolul 4: Partea practică. Analiza problemei de politică publică a spațiilor verzi și a zonelor de recreere în aer liber, din Municipiul Zalău

4.1. Stabilirea și motivarea temei de cercetare

Tema care face obiectul cercetării mele se referă la „Analiza problemei de politică publică a spațiilor verzi și de agrement în aer liber din Municipiul Zalău”. Este un subiect ce a fost investigat de numeroși cercetători de-a lungul timpului, fiind un subiect încă controversat.

Motivul principal pentru care am ales această temă de cercetare este acela că o consider a fi o problemă atât de trecut, cât și de actualitate și din păcate va exista și pe viitor această problemă a spațiului verde.

Această cercetare poate fi utilă atât pentru cetățenii orașului, pot afla care sunt cele mai problematice zone de spațiu verde din oraș, importanța și beneficiile spațiilor verzi; pentru operatorii în domeniul spațiilor verzi, cei de la CITADIN, pot afla părerea cetățenilor despre munca și efortul pe care îl depun pentru întreținerea spațiilor verzi; cât și pentru funcționarii publici din cadrul Departamentului de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, din Primăria Municipiului Zalău. De cele mai multe ori opinia cetățenilor creează culpa doar în jurul funcționarilor publici, de obicei a Primăriei și a incompetenței lor în modul de pregătire sau în modul de organizare/funcționare a operatorilor în domeniul spațiilor verzi. De aceea am considerat că ar fi un subiect interesant cercetarea unor surse de îmbunătățire a „problemei de politică publică a spațiilor verzi și de agrement în aer liber, din Municipiul Zalău”.

Obiectivele cercetării mele sunt acelea de identificare a nevoilor de menținere, îmbunătățire și dezvoltare a calității spațiilor verzi și a celor de recreere în aer liber din localitate, de a asigura creșterea satisfacției locuitorilor prin înființarea de noi spații verzi, de a obține informații necesare în definirea problemei din punctul de vedere al cetățenilor și al grupurilor de interes, de a identifica soluții de rezolvare a problemei și de a implica cetățenii în rezolvarea problemei, și nu numai.

Metodele de cercetare pe care le-am folosit în realizarea cercetării mele sunt: sondajul de opinie, care vizează cetățenii ce intră în contact direct cu spațiile verzi și cele de recreere în aer liber din oraș, și interviul care l-am aplicat pe 2 persoane din cadrul Primăriei, de la Direcția Urbanism, Serviciul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului și un interviu celor de la firma SC Citadin SRL, care se ocupă de spațiile verzi, pentru a identifica detalii concrete ce descriu realitatea și modul de participare a Primăriei Municipiului Zalău, și nu numai, în soluționarea acestei probleme. Am aplicat cele 2 chestionare la Primărie în funcție de disponibilitatea funcționarilor, iar la firma privată Citadin doar un chestionar am reușit să aplic, deoarece persoanele de acolo nu erau disponibile pentru a-mi acorda un interviu.

Chestionarul l-am aplicat față în față, pe un număr de 75 de persoane și a cuprins întrebări închise (cu variante de răspuns prestabilite), semiânchise (avem atât variante de răspuns cât și posibilitatea de a da un răspuns liber), de opinie, precum și mixte. La începutul chestionarului am pus întrebări relativ simple, introductive, apoi întrebări de conținut, grupate pe subiecte, iar la finalul chestionarului am introdus întrebări legate de cel chestionat, cum sunt vârsta, sexul și nivel de pregătire. Ca și durată, aplicarea unui chestionar a ținut între 8-10 minute.

Ghidul de interviu aplicat este nestructurat, liber și are scopul identificării unor detalii și tratarea în profunzime a unor aspecte legate în principal de spațiile verzi, din Municipiul Zalău. Durata interviului este de maxim 25 de minute.

Eșantionarea va fi non-probabilistică, de conveniență, motiv pentru care rezultatele pe care le voi obține nu le voi generaliza la întreaga populație din Municipiul Zalău, ele fiind doar orientative. Selectarea cazurilor va fi aleatorie, simplă, alegând indivizii prin tragere la sorți sau pur și simplu în funcție de disponibilitatea fiecăruia în parte. Vor fi chestionate 15 persoane din cartierul Dumbrava, 15 persoane din cartierul Dumbrava 1, 15 persoane din cartierul Brădet, 15 persoane din cartierul Meseș și 15 persoane din Centrul orașului.

4.2. Analiza spațiilor verzi din Zalău

Pentru a analiza situația spațiilor verzi în Zalău, am folosit: documentele de planificare urbanistică; inventarul spațiilor verzi și de recreere în aer liber (caracteristici calitative și cantitative); inventarul terenurilor publice neocupate; modalitățile de gestiune a spațiilor verzi și de recreere; obligații privind evidența spațiilor verzi; funcțiile spațiilor verzi și de recreere în aer liber; starea mediului în raport cu funcțiile spațiilor verzi; efectele stării mediului asupra sănătății; finanțarea activităților de administrare a spațiilor verzi; investiții; surse de finanțare nerambursabile existente; programe/măsuri de îmbunătățire a spațiilor verzi, la nivel local existente; analiza sesizărilor, gradul de satisfacție al cetățenilor; exemple de bune practici în administrarea spațiilor verzi și de recreere, toate acestea cu ajutorul domnei director de la Direcția Tehnică din Primăria Municipiului Zalău.

Suprafața totală a Municipiului este de 9009 ha (cf PUG Zalău, 2010), din care 2639,25 ha teren intravilan cuprins în 9 grupuri, din care: 33,7% (3036,0 ha) fond forestier; 0,79 % ape; 33.79 % teren agricol; 5,12 % drumuri; 25,11% curți, clădiri; 1,49% neproductiv. Conform HCL nr. 117/17.05.2010, spațiile verzi, cele de agrement și perdelele de protecție, ocupă suprafața de 195,42 ha, în procent de 7,4% din totalul intravilan.

Munipiul Zalău deține în momentul de față o suprafață de 73.000 mp parcuri (parcul Municipal cu o suprafață de 4,48 ha, parcul Eroilor cu 0,7 ha, parcul Tineretului cu 2,1 ha și Parcul Brădet cu 0,4 ha), spații verzi stradale cu suprafață de 13 ha, spații verzi în cartiere, între blocuri cu suprafețe de 59,3 ha, gard viu în lungime de 73 km, 49160 buc. arbori și arbuști și 9.300 mp plantați cu fori și plante floricole. Din păcate datorită presiunilor pentru realizarea de construcții, spațiul verde și asa deficitar, a fost redus continuu, în special în zonele centrale. Spațiile verzi nu sunt amenajate și întreținute. De asemenea raportat la norma europeană, prevăzută în legislația de mediu națională, de 26 mp/loc până în 2016, este departe de a fi realizată, ca urmare se impune crearea de noi spații verzi și interzicerea ocupării celor existente.

În Municipiul Zalău, starea spațiilor verzi și de recrere este necorespunzătoare, asta datorită suprafețelor insuficiente și a calității spațiilor verzi și a amenajărilor pentru recreere, fapt ce influențează negativ calitatea aerului și nivelul de zgomot, provocând reducerea înfiltrațiilor de apă și creșterea volumului de ape care se scurg la suprafață, cu efecte negative asupra bunurilor materiale și asupra vieții oamenilor. Presiunile și efectele negative asupra mediului natural sunt în continuă creștere, cele mai evidente fiind sub forma poluării aerului, zgomotului excesiv, traficului prea intens, etc. Ritmul în care spațiile verzi sunt afectate de dezvoltarea urbană constituie o preocupare chiar și la nivelul Uniunii Europene. Creșterea suprafeței spațiilor verzi are potențialul de a atenua într-o manieră durabilă efectele adverse ale urbanizării, asta și datorită creșterii suportului locuitorilor din oraș vizavi de extinderea acestui tip de suprafețe atât în oraș cât și în afara lui.

Problema principală cu care se confruntă o populație de aproximativ 64.035 locuitori din Municipiul Zalău este insuficiența cantitativă a spațiilor verzi, față de cerințele și normele Uniunii Europene de o suprafață de 26 mp/loc, la noi sunt asigurați doar 16,718 mp/loc spațiu verde public. Problemă apărută de la aderarea României la U.E. și până în prezent.

Problema a evoluat în timp, azi în ierarhia urgențelor de rezolvare a problemelor orașului, starea spațiilor de joacă pentru copii și a spațiilor verzi se situează pe locul al treilea, după starea drumurilor și a parcărilor. Problema numărului insuficient de locuri de parcare și acapararea spațiilor verzi pentru acest scop, constituie o principală cauză a insuficienței spațiilor verzi și a celor de recreere în Municipiu, dar și a stării acestora. În multe zone spațiile verzi sunt degradate sau au un aspect total neângrijit și inestetic (teren bătătorit, betoane, moloz, deșeuri aruncate pe spațiul verde, ori guri de canal deschise) din deverse motive, cum ar fi: Lipsa locurilor de parcare; Indisciplină în construcții; Insuficiența și vechimea rețelei de canalizare; Salubritatea precară a Municipiului; Trafic greu în oraș; etc.

În continuare voi prezenta câteva aspecte pozitive pe care le-a făcut municipalitatea din Zalău, informații pe care le-am obținut cu ajutorul domnei director din cadrul Direcției Tehnice, Serviciul de Monitorizare Servicii Comunitare de Utilități Publice, din Primăria Municipiulu Zalău. Astfel, Primăria a avut colaborări de succes pe termen lung cu sectorul neguvernamental și cu firmele private locale în realizarea și reabilitarea de parcuri de joacă pentru copii și tineret. Primul pas în refacerea parcurilor de joacă pentru copii, dar și pentru tineri, din Zalău a fost făcut în anul 2002, moment în care Primăria municipiului Zalău realiza două parcuri de joacă cu sprijinul voluntarilor „Corpului Păcii” care activau la acel moment în oraș, Lawrence și Monica Tremonti. S-au realizat în cartierul D-va Nord și în zona Crișan cu 217 mil. lei. Această sumă s-a compus din 105 mil. lei atrași de la sponsori americani și din 112 mil. lei ce au reprezentat amenajarea efectuată de DGADP.

În anul 2004, Primăria iniția „Programul local de remobilare a parcurilor de joacă”, văzut în principal ca un cadru de implicare a partenerilor locali din sectoarele public, neguvernamental și privat într-o problemă a comunității, aceea de revitalizare a locurilor de joacă și de recreere. În plus, neexistând programe speciale de finanțare accesibile administrației publice, care să vizeze acest tip de acțiuni, s-a văzut oportună identificarea altor mecanisme de atragerea a unor fonduri și de colaborare între parteneri din sectorul neguvernamental și privat din Zalău.

În perioada 2004-2005 s-au colectat cca. 446 mil. lei pentru parcul de joacă „Aschiuța” din Parcul Central și parcul „Veronica” din cartierul Porolissum. Din acestă sumă cca. 228 mil. lei au provenit de la sponsori americani obținuți printr-un voluntar al „Corpului Păcii”, Morgan Cullen, cca. 108 mil. lei au fost colectați de la sponsori locali, agenți economici și respectiv cca. 110 mil. lei au fost lucrările de amenajare efectuate de DGADP. Strângerea de fonduri la nivel local a fost realizată în parteneriat cu „Asociația Crescendo” și voluntarul „Corpului Păcii”.

În 2005, Primăria Municipiului Zalău, în colaborare cu voluntarii „Corpului Păcii” la Zalău, Sam și Noelle LeBlanc, și Asociația „Furnicile Albastre” din Zalău, a reușit printr-un program american al Corpului Pacii să demareze un proiect cu scopul amenajării și punerii în funcțiune a unui teren de minigolf în Parcul Central (Municipal) din Zalău. O contribuție la acest proiect a avut și S.C. Construcții Montaj S.A. din Zalău. Valoarea totală a parcului a fost de cca 778 mil. lei. În 2011, parcul a fost transformat în teren de volei pe nisip și este administrat de o firmă privată.

În anul 2006 s-a realizat parcul de joacă „Dumbrava minunată” din cartierul Dumbrava. Proiectul a fost elaborat de voluntarul Corpului Păcii Allan Henderson în colaborare cu Primăria Municipiului Zalău în cadrul programului de finanțare al Corpului Păcii intitulat „Small Project Assistance”. Suma obținută a fost de 4790 USD (aproximativ 13.420 lei). Având în vedere că valoarea investiției era mai mare decât finanțarea obținută, au fost atrase fonduri de la sectorul local privat. Suma de 13.606,55 lei a fost oferită de SC Michelin Steel Cord SA, iar prin S.C. Consim s-au realizat lucrări în valoare de 5689,2 lei. Valoarea totală a investiției, adică echipare și amenajare, a fost de 32.715,75 lei. Tot în același an, prin același program local s-a derulat o campanie de strângere de fonduri prin Campania 2% cu sprijinul Asociației Centrul de Voluntariat Zalău în cadrul unui protocol de colaborare larg ce includea ONG-uri locale, mass media locală, sumele colectate urmând a fi utilizate în anul 2007. Valoarea contribuțiilor obținute a fost de cca. 8.500 lei.

În anul 2007, firma locală SC Citadela SRL a donat municipalității parcul de joacă „Citadela” realizat în cartierul Brădet. Donația a constat în lucrări și echipamente, Consiliul local punând la dispoziție amplasamentul. Punctul de pornire a fost protocolul de parteneriat încheiat între Municipiul Zalău, DGADP și Citadela Tecnohouse Zalău. În același an, prin „Programul pentru remobilarea parcurilor de joacă din Municipiul Zalău” s-a derulat campania de strângere de fonduri prin „Campania 2%” în parteneriat cu „Asociația Crescendo” din Zalău. Sumele colectate au fost utilizate în anul 2008 prin amenajarea unui loc de joacă în cartierul Stadion. Valoarea contribuțiilor obținute au fost de 4450 lei, sumă care a fost completată de Primăria Zalău, valoarea echipamentelor de joacă a fost de 7.500 lei.

În anul 2008 tot prin „Programul local pentru remobilarea parcurilor de joacă din

municipiul Zalău” a fost derulată a nouă campanie pentru strângerea de fonduri prin Campania 2%, în colaborare cu Asociația Centrul de Voluntariat Zalău. Sumele colectate au fost de aprox. 5000 lei și au fost utilizate în 2009. În același an, Primăria a mai încheiat un protocol de parteneriat cu „Asociația Ateliere fără Frontiere din Franța”, „Societatea Handicapaților Zalău” și „Gradinița nr. 1” din Zalău pentru amenajarea unui parc de joacă în zona Sfânta Vineri, lângă „Centrul de Integrare prin Terapie Ocupațională”, respectiv reamenajarea locului de joacă și realizarea unei scene în aer liber în curtea grădiniței partenere. Valoarea celor două investiții au fost de 13100 lei. În același an s-a realizat primul parc pentru rolleri, skateparcul amplasat în Parcul Central. Finanțarea acestuia s-a făcut din bugetul local.

În 2009 s-a realizat parcul de joacă „Cireșarii” în cartierul Libertății prin utilizarea sumelor obținute în „Campania 2%” din 2008. Valoarea echipamentelor și a amenajării a fost de 4247,11 lei. Tot în 2009 prin „Programul local pentru remobilarea parcurilor de joacă din Zalău” a fost reamenajat un loc de joacă situat în cartierul Păcii cu finanțare din bugetul local. Valoarea investiției a fost de 4574,36 lei, iar parcul a primit denumirea „Ciuperca”.

În continuare voi prezenta cîteva reglementări locale, neconcordante cu legislația:

1. HCL nr. 117/17.05.2010 pentru aprobarea Planului general de urbanism și Regulamentul local de urbanism. Față de prevederile Legii 24/2007, trei prevederi nu sunt preluate in PUG-RLU:

-limitarea la o cotă de max. 5% din suprafața fiecărui obiectiv înregistrat în registrul local al spațiilor verzi pentru amplasarea unor construcții ușoare, cu caracter provizoriu, pentru activitățile de comerț și alimentație publică și numai pe baza documentațiilor de urbanism.

-asigurarea unei cote de 5% pentru amenajarea de spații verzi publice la extinderea suprafeței intravilanului localităților;

-interzicerea ocupării cu construcții a mai mult de 10% din suprafața spațiului verde respectiv în cazul concesionării terenurilor pentru construcția și amplasarea în spațiile verzi a obiectivelor pentru activități socioculturale. Ca urmare se impune necesitatea implementării printr-o procedură a prevederilor Legii 24/2007.

2.HCL 9/25.01.2010 pentru aprobarea Programului de asigurare a spațiilor verzi în intravilanul Municipiului Zalău. Deorece măsura prevăzută pentru anul 2010 nu a fost realizată din lipsă de teren, cel identificat fiind în proprietate privată, și datorită dificultăților în realizarea obiectivelor în anii 2011-2013; deorece nu au fost identificate terenuri disponibile, atunci când au fost stabilite obiectivele, se impune revizuirea HCL, după reanaliza terenurilor disponibile posibil a fi introduse în registrul spațiilor verzi și evaluarea acestor suprafețe și definirea altor posibilități de creștrere a suprafețelor de spații verzi (extinderea intravilanului, achiziția de terenuri,etc).

De asemenea având în vedere faptul că obligația prevăzută în Ordonanță nu precizează dacă suprafața de spațiu verde ce trebuie asigurată de autorități este în domeniul public sau pe terenuri proprietate privată, este necesară clarificarea acestui aspect. Mă refer la faptul că autoritățile locale prin prevederile urbanistice și autorizațiile de construire emise, asigură păstrarea unor suprafețe neconstruite pe amplasamentele solicitate pentru construire.

3.HCL 208/06.08.2010 si HCL 207/06.08.2010. Deoarece administarea spațiilor verzi se face de către 3 operatori este necesară actualizarea regulamentului și caietului de sarcini aferent activității prestate de către DGADP; se va analiza de asemenea modalitatea de gestiune printr-un operator sau mai mulți, sau tipul de gestiune, directă sau delegată. De asemenea se vor modifica obligatoriu prevederile referitoare la administrarea „Registrului spațiiilor verzi”, astfel încât să se asigure actualizarea acestuia.

4.HCL nr. 213/2008 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare a parcurilor de joacă din municipiul Zalău. Deorece prin această reglementare este sancționat mersul cu bicicleta, iar Primăria Municipiului Zalău promovează mersul cu bicicleta, sancționarea mersului cu bicicleta în parcuri trebuie eliminată.

5.HCL 170/2007 privind obligațiile și responsabilitățile ce revin cetățenilor, instituțiilor publice, agenților economici, celorlate persoane juridice pentru buna gospodărire, întreținere și înfrumusețare a localității, păstrarea permanentă a curățeniei în Municipiul Zalău. Prin regulament a fost stabilită ca obligație a agenților economici, a instituțiilor publice, a asociațiilor de proprietari și a persoanelor fizice „să asigure curățenie străzilor și trotuarelor din jurul incintelor, precum și întreținerea spațiilor verzi existente în incinta și în jurul celor în care locuiesc”, dar nu a fost instituită sancțiune. De asemenea există prevederi în regulament, referitor la contravenții care vin în contradicție cu prevederile Legii 24/2007. Ca urmare este necesară revizuirea art. 4 și 5 din aceasta.

6. HCL.302/13.10.2010 de aprobare a modificării „Strategiei de dezvoltare durabilă a Municipiului Zalău 2010-2013”. După stabilirea planului de acțiune, s-a actualizat strategia. Orice alte măsuri identificate în cadrul acestui proiect care au necesitat modificări ale hotărârilor existente au fost adoptate.

Pentru a reliefa aspectele negative ale spațiilor verzi din Municipiul Zalău, voi prezenta următoarele imagini pe care le-am surprins în timp ce mă deplasam spre locurile în care am aplicat chestionarele:

Zona centrală Dumbrava (strada Simion Bărnuțiu, intersecție cu Aleea Alimpiu Barbulovici). Spațiu verde total neângrijit, inestetic.

Mașină abandonată pe spațiul verde. Ce a mai rămas din vechea amenajare.

Arbori ornamentali lipsă. peisagistică, total neângrijit. Cartier Dumbrava

Dumbrava: Strada Torentului, resturi de betoane și spațiu verde neîngrijit.

Bulevardul Mihai Viteazul, Bl. MV 8. Coș de gunoi din stația de autobuz,

Intrarea în bloc neîngrijită. din centrul orașului.

Aspect neângrijit intrare în blocul T14 strada Torentului, zona centrală a orașului. (locatarii ar trebui somați sau sancționați pentru felul în care arată intrarea la ei în bloc.)

4.3. Prezentarea ipotezelor cercetării și operaționalizarea conceptelor

Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de estetica spațiilor verzi din jurul blocurilor în care locuiesc, cu atât tind să fie mai mulțumiți și de serviciile de amenajare a spațiilor verzi din oraș.

Gradul de mulțumire față de spațiile verzi, depinde de dotarea spațiilor verzi cu coșuri de gunoi, de felul în care arată amenajările florale de pe margina aleeilor și trotuarelor din oraș și de starea băncilor și a mobilierului din parcuri.

Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de spațiile de joacă din cartierul în care locuiesc, cu atât sunt mai mulțumiți și de spațiile verzi.

Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de construcțiile ornamentale existente în spațiile verzi din oraș, cu atât tind să fie mai mulțumiți de curățenia spațiilor verzi.

Prima ipoteză este „Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de estetica spațiilor verzi din jurul blocurilor în care locuiesc, cu atât tind să fie mai mulțumiți și de serviciile de amenajare a spațiilor verzi din oraș.” Mulțumirea cetățenilor, vizează interacțiunea dintre cetățean- prestator de servicii și evidențiază satisfacția cetățenilor cu privire la legătura ce se stabilește între ei și operatorii în domeniu, și împlinirea așteptărilor cetățeanului.

„Estetica spațiilor verzi din jurul blocurilor”: se referă la felul în care arată spațiile verzi din jurul blocurilor, la peisajul format și la cât sunt ele de îngrijite sau neîngrijite.

Variabila corespondentă conceptului „cu atât tind să fie mai mulțumiți și de serviciile de amenajare a spațiilor verzi din oraș” se referă la „nivelul de mulțumire al cetățenilor”.

Pentru a obține ceva cuantificabil, voi preciza câțiva indicatori pentru primul concept propus: Gradul de mulțumire a cetățenilor; Gradul de satisfacere a nevoilor cetățenilor; Gradul de adaptabilitate la nou; Siguranța și încrederea inspirată de operatori cetățenilor; Prioritatea acordată problemelor; Promptitudine în răspunsul la cererile cetățenilor; Amabilitatea cu care se oferă răspunsuri; Respectarea termenelor de oferire a răspunsurilor.

Conceptul de „Estetica spațiilor verzi din jurul blocurilor” va avea ca variabilă „nivelul de calitate a spațiilor verzi din jurul blocurilor”, iar indicatorii vor fi următorii: Peisajul format; Iluminarea; Numărul de trotuare din jurul blocului; Plantațiile de flori; Spațiul ambiental; Numărul de arbori și arbuști; Curățenia spațiilor verzi din jurul blocurilor; calitatea vegetației.

Ipoteza a doua nominalizează două concepte, primul concept este „Gradul de mulțumire față de spațiile verzi”. Conceptul „dotarea spațiilor verzi cu coșuri de gunoi; felul în care arată amenajările florale de pe margina aleeilor și trotuarelor din oraș și starea băncilor și a mobilierului din parcuri”, face referire la modul în care cei care se ocupă de spațiile verzi și de recreere, au întreținut aceste amenajări florale, la cât de curate sunt spațiile verzi, la băncile și mobilierul din parcuri, la felul în care arată ele în prezent și așteptările cetățenilor mult mai mari, iar variabila este „gradul de amenajare”.

Aici indicatori ar fi: Numărul aleeilor din oraș; Numărul trotuarelor din oraș; Numărul plantațiilor de flori; amenajarea parcurilor; amenajarea spațiilor de joacă; numărul de bănci.

Ipoteza a treia include un prim concept „mulțumirea cetățenilor față de spațiile de joacă din cartierul în care locuiesc”, denumește locul în care domiciliază persoanele chestionate. Indicatorii sunt următorii: Dumbrava; Brădet; Centru; Meseș; la bloc; la casă; în ANL-uri; în internat; în chirie. Al doilea concept al ipotezei este „gradul de mulțumire față de spațiile verzi”, iar indicatori sunt aceeași ca si la ipoteza unu.

Ultima ipoteză, „Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de construcțiile ornamentale existente în spațiile verzi din oraș, cu atât tind să fie mai mulțumiți de curățenia spațiilor verzi”, cuprinde un prim concept „atractivitatea construcțiilor ornamentale” și face referire la construcțiile ornamentale de fântâni arteziene, statui, pavilioane, existente în spațiile verzi special amenajate. Aici indicatori ar fi: numărul de fântâni arteziene; numărul de statui; numărul de vase decorative; numărul de pavilioane; numărul de piste de bicicletă.

Pasul următor în cadrul metodologiei se materializează în alegerea instrumentelor de testare a fiecărei ipoteze. Astfel pentru testarea celor 4 ipoteze voi utiliza ca și metodă sondajul de opinie, cu instrumentul său de cercetare- chestionarul, întrucât sunt date ce pot fi aflate ușor în urma constituirii și aplicării chestionarului. Chestionarul v-a fi aplicat pe 75 de persoane, în 5 Cartiere din Municipiul Zalău.

Pentru informații suplimentare despre spațiile verzi din Municipiul Zalău, mi-am propus să aplic interviul nestructurat pentru 2 funcționari din Primărie, de la Departamentul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului și un chestionar pentru SC CITADIN SRL, firmă privată, angajată de primărie, care se ocupă de amenajarea și întreținerea spațiilor verzi.

După cum rezultă din cele expuse mai sus chestionarul va fi aplicat pentru colectarea majorității datelor, iar acolo unde mi-am propus să identific informații suplimentare, păreri personale, voi aplica interviul nestructurat. Mai trebuie să precizez că ancheta va fi față în față, anchetator- chestionat, și o voi face în cele 5 cartiere mai importante a orașului, în zone cu spații verzi, iar ancheta pe intervievați, se va efectua în instituția publică din Municipiul Zalău, adică primăria orașului în biroul de Urbanism, serviciul de urbanism și amenajarea teritoriului și la sediul S.C. CITADIN Zalău S.R.L., situat pe strada Fabricii, nr. 28, Zalău, județul Sălaj.

4.4. Analiza și interpretarea datelor colectate

Lucrarea de față are ca obiect de referință spațiile verzi, cu aprofundarea ideeii de analiză a spațiilor verzi și a zonelor de recreere în aer liber, în particular în Municipiul Zalău. Prezentul studiu urmărește cu precădere identificarea unei soluții în ceea ce privește spațiile verzi, atât ca perspectivă a opiniei publice, cât și în ceea ce privește calitatea serviciilor și eficiența procesului de furnizare a serviciilor de care dau dovadă cei de la CITADIN, cât și funcționarii publici de la direcția de Urbanism și amenajarea teritoriului, în relația cu beneficiarii, cetățenii.

Pentru colectarea datelor am utilizat un instrument de cercetare cantitativ, chestionarul și unul calitativ, ghidul de interviu. Eșantionarea a fost non probabilistică, folosită din motive de conveniență, motiv pentru care rezultatele obținute nu le-am generalizat la întreaga populație a Municipiului Zalău, ele fiind doar orientative. De asemenea selectarea cazurilor a fost aleatorie, simplă, am selectat indivizii prin tragere la sorți sau în funcție de disponibilitatea afișată.

Interpretarea datelor colectate prin intermediul chestionarului. În ceea ce privește chestionarul, l-am aplicat pe un eșantion de 75 de persoane pe care le-am ales în mod aleatoriu. Am chestionat 15 persoane din cartierul Dumbrava, 15 persoane din cartierul Dumbrava 1, 15 persoane din cartierul Brădet, 15 persoane din cartierul Meseș și 15 persoane din Centrul orașului. Pentru cele 15 persoane din cartierul Dumbrava am aplicat chestionarul Marți 27.05.2014, între orele15:00-18:00 pm; în cartierul Dumbrava 1 am. aplicat 6 chestionare tot Marți 27.05.2014, între orele18:30-19:30 pm, iar restul de 9 chestionare le-am aplicat Miercuri 28.05.2014, de la ora 17:00 pm; în cartierul Brădet am aplicat cele 15 chestionare Vineri 30.05.2014, între orele 14:00-9:00 pm; în cartierul Meseș am aplicat chestionarele Sâmbătă 31.05.2014, între orele 11:30-14:30 am. și 15 persoane din Centrul orașului le-am chestionat în data de 01.06.2014, Duminica, chiar de ziua copilului, între orele 15-18 pm.

În încercarea de a explica cercetarea propusă, am folosit programul SPSS pentru prelucrarea statistică a datelor. Astfel am analizat frecvența (frequencies) pentru cele 20 de întrebări din chestionar, în ordinea în care se găsesc în chestionar. Pe lângă acestea am mai analizat câteva asocieri interesante pe care le voi detalia mai jos.

La prima întrebare din chestionar, cât de mulțumiți sunteți de serviciile de amenajare a spațiilor verzi, observăm că cele mai multe persoane sunt foarte nemulțumite: 17,3% din persoane; nemulțumite: 32% din persoane; răspunsul nici nemulțumit, nici mulțumit intră în cea mai mare parte în sfera negativă cu 30,7%; 1,3% din 100% s-a declarat foarte mulțumită de felul în care arată spațiile verzi și 18,7% din persoane au răspuns că sunt mulțumite de calitatea spațiilor verzi.

Nemulțumirea cetățenilor pusă sub semnul calității serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și a celor de recreere în aer liber din Municipiul Zalău, a arătat o frecvență destul de mare în extrema negativă de răspunsuri („foarte nemulțumit”, „nemulțumit”) decât în latura opusă, ceea ce creează o imagine nefavorabilă activității instituțiior din sectorul public. Practic cetățenii nu se consideră mulțumiți de nivelul calității serviciilor, prin prisma acestui fapt rezultând un grad ridicat de insatisfacție vizavi de interacțiunea cetățean- prestator de servicii, legătură ce se stabilește între el și operator, și împlinirea așteptărilor cetățeanului. De precizat aici ar mai fi faptul că, încă din incipitul aplicării chestionarului cetățenii s-au afișat nemulțumiți și indignați de realitatea cu care se confruntă în materie de calitate a spațiilor verzi și de recreere în aer liber din oraș. Am simțit deasemenea în răspunsurile lor și o oarecare resemnare față de situație și nesiguranță în ideea de schimbare pe viitor.

La întrebarea „Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul altor cetățeni din oraș cu privire la menținerea spațiilor verzi?”, doar 2,7% din persoane s-au declarat foarte mulțumite, 10,7% din persoanele chestionate s-au declarat mulțumite, iar celelalte persoane chestionate s-au declarat foarte nemulțumite 25,3%, nemulțumite 40%, iar nici nemulțumite, nici mulțumite 21,3%. Putem observa că cea mai mare frecvență în răspunsuri la această întrebare s-a înregistrat în zona „nemulțumit” și „foarte nemulțumit”, ceea ce generează o viziune nu tocmai favorabilă modului de organizare a populației, deoarece însă-și cetățenii au fost interogați. Cu siguranță răspunsurile primite aici, identifică principala problemă care trebuie corectată pe viitor pentru a avea parte de spații verzi mai curate.

Aici putem observa de la început că cetățenii sunt foarte nemulțumiți în ceea ce privește estetica spațiilor verzi din jurul blocurilor. 40% din cetățenii chestionați au răspuns că nu sunt nici nemulțumiți, dar nici mulțumiți de estetica spațiilor verzi din jurul blocurilor, răspuns influențat de zona în care locuiesc cei chestionați. Nemulțumiți sunt 30,7% din cei chestionați, iar foarte nemulțumiți 29,3%. Din cele 6 variante de răspuns la această întrebare au fost bifate doar 3, cele din partea negativă.

La această întrebarea cea mai mare parte a persoanelor chestionate s-au declarat nici nemulțumite, nici mulțumite 33,3%; pe locul doi ca și frecvență este răspunsul NȘ/NR cu 22,7%. La o diferență 1,3% se află persoanele nemulțumite cu 16% și persoanele mulțumite cu 17,3%, iar persoanele foarte nemulțumite și persoanele foarte mulțumite sunt la egalitate 5,3%.

Gradul de mulțumire față de Cartierul Dumbrava: Cea mai mare frecvență o are varianta NȘ/NR, 40%, urmată de varianta nici nemulțumit, nici mulțumit cu 32%. Foarte mulțumită s-a declarat o singură persoană 1,3%, iar foarte nemulțumită 10,7% din persoane. În schimb, 13,3% din persoane s-au declarat mulțumite de spațiile de joacă din cartierul Dumbrava, și doar 2,7% din ele s-au declarat nemulțumite.

Gradul de mulțumire față de Cartierul Dumbrava 1: Și aici cea mai mare frecvență în răspunsuri o are varianta de răspuns NȘ/NR, cu 42,7%. 18,7% sunt nici nemulțumiți, nici mulțumiți de spațiile de joacă din cartierul Dumbrava 1; 16% foarte nemulțumiți; 14,7% sunt nemulțumiți; 6,7% sunt mulțumiți, și 1,3% foarte mulțumit. Putem observa că mai mult de jumătate din cetățenii chestionați au preferat să răspundă cu variantele NȘ/NR și nici nemulțumit, nici mulțumit.

Gradul de mulțumire față de Cartierul Brădet: În ceea ce privește spațiile de joacă din cartierul Brădet, persoanele chestionate au răspuns că nu știu cum arată spațiile de joacă, 37,3%; 32% au răspuns că nu sunt nici nemulțumiți, nici mulțumiți; 16% s-au declarat nemulțumiți; la un procent de egalitate, 5,3%, s-au declarat foarte nemulțumiți și la extrema cealaltă, mulțumiți; foarte mulțumiți s-au declarat doar 4% din cei chestionați. Și aici predomină nemulțumirea cetățenilor.

La întrebarea „Cât de mulțumit(ă) sunteți de spațiile de joacă din cartierul Meseș, din orașul dumneavoastră?”, 40% din persoanele chestionate au răspuns că nu sunt nici nemulțumite, nici mulțumite, iar 26,7% varianta NȘ/NR. Foarte mulțumite s-au declarat 10,7%, iar mulțumite 17,3%. Foarte nemulțumite s-au declarat 4%, iar nemulțumit 1,3%. Aici putem obsera o mai mare mulțumire în rândul persoanelor chestionate cu privire la spațiile de joacă din cartierul Meseș.

Mulțumirea cetățenilor chestionați, față de spațiile de joacă din Centru, este vizibilă prin răspunsurile date: 14,7% din persoane sunt foarte mulțumite, 20% din persoane sunt mulțumite și 22,7% din persoane se declară nici nemulțumite, nici mulțumite. În sfera negativă, 6,7% din persoane se declară foarte nemulțumite, la egalitate cu persoanele nemulțumite.

Cu privire la parcul din Brădet, 29,3% din persoane au bifat răspunsul NȘ/NR; 22,7% din persoane au bifat răspunsul nici nemulțumit, nici mulțumit; 20% din persoane sunt mulțumite; 14,7% din persoane sunt foarte mulțumite; 6,7% din persoane sunt foarte nemulțumite, la egalitate cu persoanele nemulțumite. Putem observa că persoanele chestionate sunt destul de mulțumite de amenajarea parcului Brădet.

Cu privire la parcul Central, 45,3% din persoanele chestionate se declară mulțumite de amenajarea parcului Central; 26,7% se declară foarte mulțumite; 16% au răspuns că nu sunt nici nemulțumite, nici mulțumite; 6,7% s-au declarat nemulțumite; 5,3% au bifat varianta NȘ/NR; observăm că nici o persoană nu a bifat varianta de răspuns foarte nemulțumit. Pentru prima dată întâlnim peste 50% din răspunsuri care arată mulțumirea celor chestionați.

Pentru parcul Tineretului, 24% din persoane au răspuns că nu sunt nici nemulțumite, nici mulțumite, la egalitate cu persoanele care au răspuns că sunt foarte nemulțumite de amenajarea parcului Tineretului; 22,7% din persoane sunt nemulțumite; 21,3% din persoane au bifat NȘ/NR; tot la un nivel de egalitate au răspuns și persoanele foarte mulțumite 4% din persoane și persoanele mulțumite, tot 4% din persoane. Aici putem observa nemulțumirea mare a cetățenilor cu privire la amenajarea parcului Tineretului.

Despre amenajarea parcului Eroilor, doar 1,3% din persoane s-au declarat mulțumite, la nivel de egalitate cu persoanele foarte mulțumite; 13,3% din persoane sunt nemulțumite; 16% din persoane sunt foarte nemulțumite; 32% din persoane au răspuns NȘ/NR; 36% din persoane au răspuns că nu sunt nici nemulțumite, nici mulțumite. Observăm că nivelul de mulțumire este foarte mic cu privire la amenajarea parcului Eroilor.

Peste 50% din persoanele chestionate sunt nemulțumite de curățenia spațiilor verzi. Astfel avem 32% de persoane care au dat nota 1, ceea ce ne arată că sunt foarte nemulțumiți; 34,7% de persoane au dat nota 2; 18,7% din persoane au dat nota 3; 8% din persoane au dat nota 4 și doar 5,3% din persoane au dat nota 5, adică foarte mulțumit.

La gradul de mulțumire față de căile interioare de acces, cele mai multe persoane au dat nota 2 adică 41,3%, urmată de nota 3 cu 24%, de nota 1 cu 21,3%, nota 4 cu 8% și nota 5 cu 5,3%. Cea mai mare parte a cetățenilor chestionați sunt nemulțumiți.

Mulțumirea cetățenilor față de amenajările florale de pe margina aleeilor și a trotuarelor se arată a fi pozitivă, 20% din persoane se declară foarte mulțumite; 32% din persoane acordă nota 4, mulțumite; iar 30,7% din persoane au dat nota 3; 8% din persoane au dat nota 2, iar 9,3% din persoane au dat nota 1, foarte nemulțumite.

Doar 9,3% din persoane se declară a fi foarte mulțumite față de amenajarea spațiilor de joacă pentru copii, din zona în care locuiesc; 34,7% din persoane sunt foarte nemulțumite; 24% din persoane au dat nota 2, fiind nemulțumite; 20% din persoane au dat nota 3 și 12% din persoane nota 4. Putem observa că cetățenii chestionați sunt foarte nemulțumiți de felul în care arată spațiile de joacă pentru copii.

Majoritatea persoanelor chestionate au dat răspunsul din sfera negativă, adică 33,3% din persoane au acordat nota 1 gradului de siguranță în parc; 50,7% din persoane nota 2; 10,7% din persoane nota 3; 4% din persoane nota 4 și doar 1,3% nota 5.

Cu privire la starea băncilor și a mobilierului din parcuri, cea mai mare frecvență în răspunsuri o are nota 3 cu 38,7% din persoane, urmată de nota 1, 26,7% din persoane. 16% din persoane au dat nota 2, 12% din persoane nota 4 și 6,7% din persoane nota 5. Și aici putem observa un grad ridicat de nemulțumire în rândul cetățenilor chestionați, față de starea mobilierului și a băncilor din parcuri.

Cu privire la gradul de mulțumire față de dotarea spațiilor verzi cu coșuri de gunoi, 24% din persoane au dat nota maximă 5, 36% din persoane au acordat nota 4, 26,7% din persoane nota 3, 8% din persoane nota 2 și 5,3% din persoane nota 1. Observăm că gradul de mulțumire este ridicat, deci nu se duce lipsă de coșuri de gunoi.

Gradul de mulțumire al cetățenilor chestionați în ceea ce privește iluminatul zonelor de agrement este destul de mare, 13,3% din persoane se declară foarte mulțumite, nota 5; 28% din persoane sunt mulțumite, nota 4; 42,7% din persoane sunt nici mulțumite, nici nemulțumite, nota 3; 12% din persoane sunt nemulțumite, nota 2 și 4% din persoane sunt foarte nemulțumite, nota 1.

Dumbrava se situează pe primul loc ca frecvență de răspuns, 28% din persoanele chestionate consideră că în cartierul Dumbrava ar trebui amenajate noi zone de agrement, pe locul doi, cu 26,7% din persoane consideră că în cartierul Păcii ar trebui să fie amenajate noi zone de agrement, 24% în Astralis, 9% în Centru și 7% în Brădet.

34,7% din persoane au răspuns că distanța dintre locuința lor și cel mai apropiat spațiu verde amenajat din oraș este între 500 și 1000 de metri; 20% din persoane au răspuns între 100 și 500 m;18,7% din persoane au bifat variant între 1000 și 2000 m; 17,3% din persoane peste 2000 m; și 9,3% din persoane au bifat sub 100 m.

Cea mai mare frecvență o are răspunsul de 2-4 ori pe săptămână, 37,3% din persoane; urmat de o dată pe săptămână, 22,7% din persoane; zilnic, 14,7% din persoane; de 4-6 ori pe săptămână, 13,3% din persoane; de 1-3 ori pe lună, 9,3% din persoane; ocazional, de câteva ori pe an, 2,7% din persoane.

Pentru a ajunge în spațiul verde frecventat cel mai des, 34,7% din persoane folosesc un mijloc de transport în comun; 28% din persoane merg pe jos; 24% din persoane folosesc autoturismul personal; 8% din persoane merg cu bicicleta și 5,3% din ele iau un taxi pentru a ajunge la spațiul verde dorit.

33,3% din persoane au răspuns că merg în parc cu copii la joacă, tot 33,3% din persoane au spus că merg în parc pentru plimbare; 17,3% din persoane au spus că merg în parc pentru a se întâlni cu prietenii; 13,% din persoane merg pentru relaxare; 2,7% din persoane merg pentru a citi o carte.

Lipsa timpului este principala cauză care îi împiedică pe cetățenii chestionați să frecventeze mai des spațiile verzi, 40%. A doua cauză este atractivitatea redusă a amenajărilor din cadrul spațiilor verzi, 24%; distanța, 17,3%; motive de sănătate, 12%; prea multă aglomerație, 6,7%.

Vizavi de numărul și atractivitatea construcțiilor ornamentale de fântâni arteziene, existente în spațiile verzi din oraș, 32% din persoane au răspuns că nu sunt nici nesatisfăcuți, nici satisfăcuți; 28% din persoane sunt satisfăcute; 10,7% din persoane sunt foarte satisfăcute; 21,3% din persoane sunt nesatisfăcute și 8% din persoane foarte nesatisfăcute. Putem observa că persoanele satisfăcute sunt mai multe decât cele nesatisfăcute.

Cu privire la statui, cea mai mare frecvență o are răspunsul nici nesatisfăcut, nici satisfăcut, 40% din persoane; 20% din persoane sunt nesatisfăcute de statuile existente în spațiile verzi; 12% din persoane sunt foarte nesatisfăcute; satisfăcute sunt 18,7% din persoane și foarte satisfăcute 9,3% din persoane.

De vase decorative existente, 25,3% din persoane sunt nici nesatisfăcute, nici satisfăcute; 18% din persoane sunt nesatisfăcute; 22,7% din persoane sunt foarte nesatisfăcute; 20% din persoane sunt satisfăcute și 8% din persoane foarte satisfăcute. Cele mai multe persoane, din cele chestionate, sunt nesatisfăcute de vasele decorative existente în spațiile verzi.

Numărul pavilioanelor din oraș este foarte mic, putem afirma asta după insatisfacția cetățenilor chestionați. Astfel, 48% din persoane sunt foarte nesatisfăcute; 22,7% din persoane sunt nesatisfăcute; 22,7% din persoane sunt nici nesatisfăcute, nici satisfăcute; 5,3% din persoane sunt satisfăcute și 1,3% foarte satisfăcută.

Cu privire la pistele de bicicletă, 54,7 % din persoanele chestionate au răspuns că sunt foarte nesatisfăcuți; 28% sunt nesatisfăcuți; 12% sunt nici nesatisfăcuți, nici satisfăcuți; 4% sunt satisfăcuți și 1,3% nesatisfăcuți. Observăm că în orașul Zalău nu există piste de bicicletă, sau chiar dacă există este mică. 62 de persoane din 75 chestionate sunt nemulțumite de existența sau neexistența pistelor de biciclisti.

Cea mai mare frecvență o are răspunsul Nu cu 66,7%; 17,3% din persoane au bifat varianta NȘ/NR și 16% din persoane au spus că există posibilitatea de cumpărare a unei băuturi răcoritoare în zona de spațiu verde frecventată.

78,8% din persoane au răspuns că nu există spații special amenajate pentru animalele de companie în parcurile din oraș; 12% din persoane au bifat variant NȘ/NR și 9,3% din persoane au răspuns cu Da.

La această întrebare 100% din persoanele chestionate au spus că niciodată, în ultimii doi ani, nu le-a fost solicitată opinia, în ceea ce privește calitatea serviciilor de amenajare a spațiilor verzi.

O măsură necesară pentru îmbunătățirea spațiilor verzi din oraș, ar fi aceea de a creea garduri vii în locul celor de beton și fier, 28% din persoane au ales această variantă de răspuns; îmbunătățirea microclimatului prin crearea de acoperișuri verzi, aleasă de 25,3% dintre persoane; plantarea de arbori și arbuști, 20% din persoane; protecția, conservarea și menținerea spațiilor verzi, 18,7% din persoane; utilizarea plantelor ornamentale pentru revitalizarea mediului, 8% din persoanele chestionate.

70,7% din persoane nu sunt de acord cu reducerea spațiilor verzi publice în favoarea construirii unor obiective de interes pentru oraș; 18,7% din persoane au răspuns da, dacă este vorba de obiective de interes pentru dezvoltarea economică a orașului; 10,7% din persoane au răspuns da, dar prin consultarea prealabilă a populație;

Cât de mulțumit(ă) sunteți de activitatea celor de la CITADIN, în administrarea spațiilor verzi din ultimii doi ani? La această întrebare 29,3% din persoane au răspuns nici nemulțumit, nici mulțumit; 24% din persoane sunt nemulțumite; 20% din persoane sunt mulțumite, la egalitate cu persoanele foarte nemulțumite și 6,7% din persoane sunt foarte mulțumite. Observăm că nemulțumirea cetățenilor este predominantă.

73% din persoanele chestionate sunt de sex feminin și 26,7% din persoanele chestionate sunt de sex masculin.

42,7% din persoane au vârste cuprinse între 18 și 30 de ani; 25,3% din persoane sunt sub 18 ani; 18,7% din persoane au între 31 și 40 de ani; 6,7% din persoane au între 41 și 50 de ani; 5,3% din persoane au între 51 și 60 de ani și 1,3% peste 61 de ani. Putem observa o frecventare mai mare a parcurilor în rândul persoanelor mai tinere.

33,3% din persoane au studii universitare; 25,3% din persoane sunt cu liceu; 14,7% din persoanesunt cu studii postuniversitare; 13,3% sunt cu 8 clase; 10,7% sunt cu școală profesională și 2,7% din persoane cu studii posliceale.

În continuare, voi face asocieri între variabile, voi utiliza tot programul SPSS- voi selecta coeficienții doriți, Chi-Square, și în funcție de nivelul de măsurare al variabilelor voi alege Lambda pentru nominal, respectiv Gamma pentru ordinal.

Prima ipoteză pe care am testat-o este „Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de estetica spațiilor verzi din jurul blocurilor în care locuiesc, cu atât tind să fie mai mulțumiți și de serviciile de amenajare a spațiilor verzi din oraș.” Pentru că am prezentat deja variabilele care compun ipoteza, voi încerca să analizez legătura dintre acestea.

Prelucrarea datelor a generat o serie de tabele. Din tabelul Crosstabulation voi reda doar câteva date selective: de exemplu am observat că nemulțumirea față de estetica din jurul blocurilor, se identifică la un nivel egal de persoane cu „nici nemulțumit, nici mulțumit” de serviciile de amenajare a spațiilor verzi, 23 de persoane. Cea mai mare sferă a răspunsurilor este în cea negativă, doar o persoană este foarte mulțumită de spațiile verzi. Aceste date statistice confirmă o răspândire mare a ideii de nemulțumire, ceea ce redă realitatea scrisă în termeni negativi în rândul persoanelor care intră în contact direct cu spațiile verzi și cele de recreere în aer liber, din Municipiul Zalău.

Tabelul Chi-Squere Tests prezintă semnificația lui Pearson Chi-Squere care este de 0,000. Pentru că această valoare este sub 0,05 (pragul critic pentru a considera o relație semnificativă), înseamnă că există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic între variabilele asociate de mine, și anume: „Mulțumirea cetățenilor din Municipiul Zalău, depinde de estetica spațiilor verzi din jurul blocurilor în care locuiesc.”

Pentru a afla direcția și magnitudinea relației apelăm la Gamma. Din tabelul Symetric- Measures voi încerca să interpretez atât valoarea lui Gamma, care poate lua valori între -1 și +1 cât și semnificația lui. În ceea ce privește prima coloană (valoarea lui Gamma), este de 0,441 ceea ce ne indică o putere slabă a relației stabilite între variabile, deoarece Gamma ia valoare apropiată de 0. Tot aici apare și direcția relației indicată de semnul „+”, ceea ce înseamnă existența unei relații pozitive între variabile (ambele cresc sau descresc împreună). Cu alte cuvinte între „mulțumirea cetățenilor” și „estetica spațiilor verzi” există o relație slabă, dar este o relație pozitivă: atunci când „mulțumirea cetățenilor” va crește/scădea și mulțumirea față de „estetica spațiilor verzi” va crește/scădea și ea.

Ultima coloană a tabelului precizează semnificația lui Gamma: 0,000 (este sub 0,05) fapt ce confirmă semnificația lui Chi-Squere, de relație semnificativă între variabile. Gamma este semnificativ din punct de vedere statistic.

Centralizând datele rezultate din asocierea „mulțumirea cetățenilor față de serviciile de amenajare” cu „estetica spațiilor verzi”, am ajuns la concluzia că ipoteza ce se compune din alăturarea lor: „Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de estetica spațiilor verzi din jurul blocurilor în care locuiesc, cu atât tind să fie mai mulțumiți și de serviciile de amenajare a spațiilor verzi din oraș.” se confirmă. Practic rațiunea asocierii celor două variabile a fost de a testa această primă ipoteză care stă la baza studiului meu de cercetare, care s-a și confirmat.

Pentru a testa următoarea ipoteză „Gradul de mulțumire față de spațiile verzi, depinde de dotarea spațiilor verzi cu coșuri de gunoi, de felul în care arată amenajările florale de pe margina aleeilor și trotuarelor din oraș și de starea băncilor și a mobilierului din parcuri”, voi folosi regresia.

În primul rând îl interpretăm pe R Square, din tabelul model summary, care ne arată cât la sută din variația variabilelor dependente este explicată de variația variabilelor independente. R² este de 0,232 adică 23,2% din variația variabilei dependente este explicată de către variația variabilei independente. R ² poate lua valori între 0 și 1.

În al doilea rând, interpretăm semnificația modelului de regresie- ANOVA-, care se găsește pe ultima coloană, primul rând (sig.). Semnificația este de 0,000, este sub 0,05, deci modelul de regresie este semnificativ.

Mai trebuie să ne uităm și la coeficienții standardizați Beta, (a II-a coloană din tabelul Coefficients), care ne arată puterea explicativă a fiecărei variabile independente. Cu cât valoarea absolută este mai mare, neținându-se cont de semn, cu atât puterea explicativă a variabilei respective este mai mare. Variabila independentă, cu cea mai mare putere explicativă este „dotarea spațiilor verzi cu coșuri de gunoi”, urmată de „amenajările florale de pe margina aleeilor și trotuarelor”, iar cea mai mică fiind „starea băncilor și a mobilierului din parcuri” cu 0,039. Semnul lui Beta ne spune ce fel de relație există între variabila independentă și cea dependentă, pozitivă sau negativă. La ultima variabilă dependentă, avem semnul „-” și există o relație negativă cu variabila independentă. Semnificația coeficienților Beta trebuie să fie sub 0.05 pentru a putea spune că variabila independentă influențează variabila dependentă. Astfel avem prima variabilă dependentă, care are semnificația de 0,001 și ultima variabilă cu 0,000. Cele două variabile dependente sunt influențate de variabila independentă. Variabila „gradul de mulțumire față de starea băncilor și a mobilierului din parcuri” are semnificația 0.802, este mai mare de 0.05, deci ea nu este influențată de variabila independentă.

A treia ipoteză este „Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de spațiile de joacă din cartierul în care locuiesc, cu atât sunt mai mulțumiți și de spațiile verzi.” Pentru a testa și următoarea ipoteză voi asocia variabile ordinale componente. Astfel rezultă următoarele:

Ce este interesant aici de observat este că doar o singură persoană a fost foarte mulțumită în ambele situații. Prin intermediul prelucrării datelor de Programul SPSS- asociere, au rezultat o serie de tabele. Astfel din primul tabel, Crosstabulation, putem observa că se redă ca valori mai semnificative nemulțumirea atât față de serviciile de amenajare a spațiilor verzi și al celor de recreere în aer liber cât și față de spațiile de joacă din cartierul Dumbrava. Un procent mai mare înregistrându-se de partea variantei „nemulțumit” și „foarte nemulțumit”. Tabelul Chi-Squere Tests arată semnificația lui Pearson Chi-Squere, după cum am mai amintit în lucrarea de față, care este de 0,001, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă. Astfel putem spune că există o legătură între „serviciile de amenajare a spațiilor verzi și de recreere în aer liber” și „spațiile de joacă din cartierul Dumbrava”, iar relația mea de asociere este semnificativă din punct de vedere statistic.

Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare 0,229, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „+” este una pozitivă, în cazul în care una din variabile crește, va crește și cealaltă variabilă și viceversa. Semnificația lui Gamma este de 0,021, sub 0,05, și astfel se confirmă ipoteza. Venind cu o concluzie asupra asocierii efectuate, pot afirma că asocierea mi s-a confirmat: „serviciile de amenajare a spațiilor verzi și de recreere în aer liber” depind de „spațiile de joacă din cartierul Dumbrava”.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,000, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare 0,346, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „+” este una pozitivă, în cazul în care una din variabile crește, va crește și cealaltă variabilă și viceversa. Semnificația lui Gamma este de 0,004, sub 0,05, și astfel se confirmă asocierea.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,010, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare 0,489, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „+” este una pozitivă, în cazul în care una din variabile crește, va crește și cealaltă variabilă și viceversa. Semnificația lui Gamma este de 0,000, sub 0,05, și astfel se confirmă și această asociere.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,000, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare -0,400, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „-” este una negativă, în cazul în care una din variabile crește, cealaltă variabilă va scădea și viceversa. Semnificația lui Gamma este de 0,001, sub 0,05, și astfel se confirmă asocierea.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,000, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare -0,318, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „-” este una negativă, în cazul în care una din variabile crește, cealaltă variabilă va scădea și invers. Semnificația lui Gamma este de 0,012, sub 0,05, și astfel se confirmă și această asociere. A treia ipoteză „Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de spațiile de joacă din cartierul în care locuiesc, cu atât sunt mai mulțumiți și de spațiile verzi” se confirmă.

Pentru a vedea cât de relevantă este această întrebare, în urma asocierilor realizate mai sus, am introdus într-un tabel rezultatele la întrebarea „Cât de mulțumit(ă) sunteți de spațiile de joacă din cartierul… și aici am notat cartierul Dumbrava-C1, cartierul Dumbrava 1-C2, cartierul Brădet-C3, cartierul Meseș-C4 și centrul orașului-C4. Cele 15 persoane chestionate din fiecare cartier au răspuns la întrebarea cât de mulțumiți sunt de spațiile de joacă din cartierul lor, după cum urmează:

După cum putem observa din tabelul de mai sus, persoanele din C1 sunt foarte nemulțumite și nemulțumite de spațiile de joacă existente, iar în asocierea în care am introdus toate cele 75 de chestionare, aplicate în cele 5 cartiere, 10 persoane au răspuns că sunt nemulțumite, cea mai mare parte au răspuns că nu sunt nici nemulțumite, nici mulțumite sau au ales variantra NȘ/NR. Persoanele din C2 sunt nemulțumite și foarte nemulțumite, iar în asocierea de mai sus, cea mai mare parte a răspunsurilor a fost tot în sfera negativă, cei mai mulți au răspuns că sunt nici nemulțumiți, nici mulțumiți, foarte nemulțumiți și nemulțumiți. Jumătate din persoanele din C3 sunt mulțumite de spațiile de joacă, doar 2 sunt nemulțumite, iar restul nu sunt nici nemulțumite nici mulțumite, pe când în asocierea de mai sus majoritatea sunt nici nemulțumiți, nici mulțumiți sau mulțumiți. În C4 situația se îmbunătățește, persoanele chestionate sunt mult mai mulțumite de spațiile de joacă, la fel se întâmplă și în asocierea de mai sus. În C5 toate persoanele au ales zona de mulțumire, iar în asocierea de mai sus peste 50% din persoanele chestionate sunt foarte mulțumite sau mulțumite. Din cele rezultate, pot afirma că asocierile mele sunt semnificative din punct de vedere statistic.

Ultima ipoteză testată este „Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de construcțiile ornamentale existente în spațiile verzi din oraș, cu atât tind să fie mai mulțumiți de curățenia spațiilor verzi.”

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,000, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare -0,174, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „-” este una negativă, în cazul în care una din variabile crește, cealaltă variabilă va scădea și viceversa. Semnificația lui Gamma este de 0,221, peste 0,05, și astfel această asociere nu se confirmă.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,000, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare 0,116, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „+” este una pozitivă, în cazul în care una din variabile crește, va crește și cealaltă variabilă și viceversa. Semnificația lui Gamma este de 0,377, peste 0,05, și astfel se infirmă și această asociere.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,000, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare -0,246, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „-” este una negativă, în cazul în care una din variabile crește, cealaltă variabilă va scădea și viceversa. Semnificația lui Gamma este de 0,049, sub 0,05, și astfel se confirmă această asociere.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,010, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare 0,008, fapt ce indică o relație foarte slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „+” este una pozitivă, în cazul în care una din variabile crește, va crește și cealaltă variabilă și invers. Semnificația lui Gamma este de 0,957, peste 0,05, și astfel se infirmă și această asociere.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,001, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare -0,082, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „-” este una negativă, în cazul în care una din variabile crește, cealaltă variabilă va scădea și viceversa. Semnificația lui Gamma este de 0,550, peste 0,05, și astfel se infirmă și aceată asociere. Ultima ipoteză testată a fost „Cu cât cetățenii sunt mai mulțumiți de construcțiile ornamentale existente în spațiile verzi din oraș, cu atât tind să fie mai mulțumiți de curățenia spațiilor verzi.

Pe lângă aceste asocieri am considerat necesară și interesantă, testarea calității serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și al celor de recreere în aer liber cu variabile precum vârsta, sex, nivel de pregătire, pentru a afla dacă acestea din urmă au vreo influență asupra percepției calității serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și de recreere din Zalău.

Prezenta asociere redă un număr mai mare de persoane de sex feminin nemulțumite sau nici nemulțumite, nici mulțumite, decât bărbații care sunt și foarte mulțumiți, dar și foarte nemulțumiți în ceea ce privește satisfacția față de serviciile de amenajare a spațiilor verzi și al celor de recreere în aer liber din Municipiul Zalău. Putem observa o nemulțumire mai mare față de serviciile de amenajare a spațiilor verzi și de recreere în aer liber din Municipiul Zalău în rândul persoanelor de sex feminin. Persoanele de sex masculin chestionate sunt atât mulțumite, foarte nemulțumite, cât și foarte mulțumite de amenajarea spațiilor verzi.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,000, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Directional Measures interpretăm valoarea lui Lambda și semnificația acestuia. Lambda nu are semn și poate lua valori între 0 și 1, iar cu cât valoarea este mai mare, cu atât relația este mai puternică. În ceea ce privește valoarea, ne apare 0,380, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Semnificația lui Lambda este de 0,00, sub 0,05, și astfel se confirmă asocierea între cele două variabile. Deși avem o relație slabă între variabile, asocierea este semnificativă din punct de vedere statistic.

Pentru variabila „vârstă” asociată cu „gradul de mulțumire față de serviciilor de amenajare a spațiilor verzi” am obținut următoarea situație:

Interesant este aici de observat că gradul de nemulțumire al cetățenilor față de calitatea serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și al celor de recreere în aer liber, este mai mare în viziunea cetățenilor cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani. Sunt urmați de cei care au sub 18 ani și de cei cu vârste cuprinse între 31 și 40 de ani. Peste 61 de ani avem o singură persoană. Acest lucru indică faptul că populația mai tânără este mult mai nemulțumită de situația actuală a spațiilor verzi, raportat la populația mai învârstă unde avem doar 5 persoane cu vârsta cuprinsă între 41 și 50 de ani, respectiv 4 persoane cu vârste cuprinse între 51 și 60 de ani care sau declarat nesatisfăcute de modul în care arată spațiile verzi și cele de recreere. Probabil concepțiile și experiența, negativă sau pozitivă, acumulată de-a lungul timpului contribuie în mod simțitor la configurarea unei situații precum cea de față.

Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,000, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare -0,331, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „-” este una negativă, în cazul în care una din variabile crește, cealaltă variabilă va scădea și invers. Cu cât va înainta în vârstă o persoană, cu atât va fi mai mulțumită de serviciile de amenajare a spațiilor verzi și al celor de recreere în aer liber, și invers. Semnificația lui Gamma este de 0,01, sub 0,05, și astfel se confirmă asocierea celor două variabile.

Alipirea variabilei următoare „nivelul de pregătire” cu „calitatea serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și al celor de recreere” a dus la:

Insatisfacția venită din această perspectivă, se află de partea persoanelor cu un nivel de pregătire de studii superioare. Persoanele cu liceu sunt pe locul doi, cu studii postuniversitare pe locul trei, cu 8 clase 10 persoane, cu școală profesională 8 persoane și două persoane cu studii postliceale. Din tabelul Chi-Squere Tests luăm valoarea lui Pearson Chi-Squere, care este de 0,000, valoare mai mică de 0,05, deci există o legătură semnificativă din punct de vedere statistic. Din tabelul Symetric-Measures interpretăm valoarea lui Gamma și semnificația acestuia. În ceea ce privește valoarea, ne apare -0,163, fapt ce indică o relație slabă între variabile. Direcția indicată de semnul „-” este una negativă, în cazul în care una din variabile crește, cealaltă variabilă va scădea și viceversa. Semnificația lui Gamma este de 0,010, sub 0,05, și astfel se confirmă asocierea între cele două variabile. Această asociere este semnificativă din punct de vedere statistic. Cu cât o persoană este mai pregătită profesional, cu atât satisfacția față de amenajarea spațiilor verzi și de recreere în aer liber va fi mai mică și invers, cu cât nivelul de pregătire scade, cu atât crește nivelul de satisfacție al cetățenilor.

Evaluarea ghidului de interviu. Interviu dat de Arhitectul șef de la Direcția de Urbanism, din cadrul Primăriei Municipiului Zalău, 04.04.2014: „În prezent, spațiile verzi din teritoriul administrativ al Municipiului Zalău sunt întreținute prin structura de specialitate a primăriei- Administrarea Domeniului Public. Ne propunem ca pe viitor să facem acțiuni de conștientizare și atragere în această acțiune de întreținere a cât mai multor cetățeni ai municipiului, cât și a agenților economici. Actual, la nivelul populației municipiului sunt prea puține spații verzi. Prin noile reglementări urbanistice (ex: puz-uri) sunt prevăzute suprafețe aferente spațiilor verzi care să fie în concordanță cu toate prevederile moderne. Cele mai afectate zone de insuficiența spațiilor verzi sunt: zona 22 Decembrie 1999 și străzile aferente, cartierul Dumbrava, zona Sărmaș și străzile adiacente, și zona străzii Gheorghe Doja. Aspectele negative de care ne lovim cel mai des sunt lipsa spațiului public în zonele aglomerate, procedura anevoioasă de expropriere acolo unde s-ar putea amenaja spații verzi, aprobarea de Puz-uri numai dacă au suprafețe necesare prevăzute în normative. În prezent, remedierea spațiilor verzi se poate face doar prin conștientizarea populației.”

Interviu Cosilier Direcția Urbanism, Primăria Municipiului Zalău, 04.04.2014: „Instituția noastră deleagă activitățile celor de la Citadin și DGADP. Pentru întreținerea spațiilor verzi se are în vedere păstrarea suprafețelor existente de spații verzi cât și mărirea acestora. Spțiile verzi existente v-or fi monitorizete prin sisteme video și iluminat public corespunzător. Principalele probleme de care ne lovim sunt zonele verzi din preajma blocurilor de locuit, ele sunt în mare parte afectate de lucrări de construcții, accese realizate la firmele ce funcționează la parterul blocurilor. Remedierea problemei s-ar putea face prin interzicerea construcțiilor pe spațiile verzi. Cele mai afectate zone de ineficiența spațiilor verzi sunt, cartierul Sărmaș, Dealul Morii, Păcii, Dumbrava. În prezent se poate aduce la cunoștință în permanență, tuturor locuitorilor municipiului de importanța menținerii într-o stare bună a spațiilor verzi.”

Interviu Subinginer, Birou Producție- SC CITADIN SRL, 05.04.2014: „pentru întreținerea spațiilor verzi noi toaletăm și igienizăm, văruim arbori și arbuști, toaletat, îngropat, dezgropat trandafiri, doborât arbori uscați/bătrâni, plantat arbori și arbuști, plantat gard viu, toaletat garduri, întreținerea și plantarea de flori anuale și bienale, decorat și întreținut flori în jardiniere și ghivece suspendate de pe străzi, înființare gazon, cosit gazon, înființare de amenajări în intersecții, scuare, întreținut fântâni arteziene, statui, monumente, protecție zone verzi, etc. Pe viitor o să facem tot ce ne stă în putință pentru a aduce satisfacție în rândul cetățenilor cu privire la spațiile verzi. Principalele probleme legate de spațiile verzi din municipiu sunt numărul crescut al mașinilor care parchează pe spațiile verzi, cereri de tăiere a arborilor și a arbuștilor, cererea mare de număr de parcări a oamenilor nu de spații verzi. Cele mai afectate zone sunt Păcii, Dumbrava 1 și Sărmaș. Această problemă s-ar putea remedia prin înlocuirea gazonului, prin plantații noi. Aspectele negative de care ne lovim cel mai des sunt lipsa banilor, de exemplu, înainte puneam flori în sensul giratoriu, acum punem doar gazon. Ca și soluție ar trebuii să nu se accepte cererile de parcări, să se dea amenzi mai drastice și cetățenii să fi informați cu privire la beneficiile spațiilor verzi. Ar trebui să se creeze mai multe spații verzi, mai multe spații de agrement, cele existente să fie întreținute cum se cuvine, dotarea spațiilor verzi cu mobilier corespunzător, etc.”

Principalele obiective urmărite în cadrul interviurilor aplicate, atât în cadrul Primăriei Municipiului Zalău, Departamentul de Urbanism și Amenajarea Teritoriului, cât și la sediul SC CITADIN SRL au fost acelea de a afla cum și ce face fiecare pentru creșterea/menținerea spațiilor verzi în prezent și ce sunt dispuși să facă pe viitor pentru a schimba starea spațiilor verzi în mai bine. Am aflat care sunt zonele mai problematice din punctul de vedere al spațiilor verzi, principalele probleme de care se lovesc autoritățile și cei care se ocupă de administrarea spațiilor verzi, dar și faptul că mulți cetățeni sunt mai preocupați că nu au un loc

unde să î-și parcheze mașina, ce să vorbim de preocuparea lor de spații verzi amenajate. Am observat o doză mare de subiectivism în răspunsurile primite, până la urmă este o autoapreciere a propriei munci. Realitatea este văzută din două puncte diferite, autoritățile dau vina pe cetățeni, iar cetățenii pe autorități.

Per ansamblu, nu mă declar foarte mulțumită de informațiile pe care le-am primit în urma aplicării interviurilor. Mă așteptam să primesc răspunsuri mai consistente de pe urma interviului, să aflu ce nu știam deja, dar nu prea am fost luată în serios. Am primit răspunsuri scurte, unele aproape că nici nu erau la subiect și am observat că într-o oarecare măsură s-au simțit deranjați de faptul că le-am solicitat să îmi acorde maxim 10 minute.

Capitolul 5: Concluzii și recomandări

Centralizând răspunsurile obținute prin intermediul acestui tip instrumental de cercetare, am ajuns la concluzia că locuitorii Municipiului Zalău, din prisma cetățenilor chestionați, au o impresie proastă despre modul de administrare a spațiilor verzi și al celor de recreere în aer liber, fiind nemulțumiți de modul de funcționare și organizare al operatorilor în domeniu, precum și de profesionalismul de care dau dovadă atât operatorii, cât și funcționarii publici, în modul de rezolvare a situației existente. Atitudinea lor este de dispreț și revoltă vizavi de problemele cu care se confruntă orașul, și aici putem aminti problema spațiilor de joacă, salubritatea precară, problema mașinilor care parchează pe spațiul verde, problema construcțiilor din ce în ce mai mari și mai multe, insuficiența spațiului verde, etc. Totuși am observat o disponibilitate și o sinceritate pură la persoanele chestionate, fapt ce imi demonstrează că ele sunt dispuse la schimbări în mai bine.

Majoritatea cetățenilor au răspuns afirmativ solicitării mele de a completa chestionarul, destul de sinceri la majoritatea întrebărilor, resemnați, pesimiști sau fără vreo atitudine stabilită față de viitor. Acest lucru l-am interpretat ca și o deschidere în fața dorinței de schimbare, de refacere a spațiilor verzi și al celor de recreere în aer liber.

Atitudinea cetățenilor față de operatori și față de funționari, este dată și de frecvența interacțiunii cu acestea, imaginea este una negativă pe toate planurile abordate: insatisfacție generalizată față de calitatea serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și al celor de recreere, insatisfacție față de nivelul de educație al cetățenilor, față de gradul de pregătire a operatorilor în domeniu și față de gradul de profesionalism de care dau dovadă funcționarii publici când vine vorba de întreținerea spațiilor verzi.

Practic investigațiile întreprinse m-au ajutat să înțeleg în profunzime și să-mi creez o imagine despre calitatea serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și al celor de recreere în aer liber, din Municipiul Zalău. Am reușit să identific, prin ochii cetățenilor, o serie de nemulțumiri și probleme ce trebuie rezolvate vizavi de tema cercetării, dar și cum sunt văzute problemele legate de spațiile verzi prin ochii celor care se ocupă de administrarea lor.

Explicațiile ce le găsesc descriptive pentru situația rezultată în urma aplicării chestionarelor, sunt acelea că cetățenii chestionați au răspuns și în funcție de experiența sau familiarizarea pe care o au cu privire la spațiile verzi. Majoritatea cetățenilor chestionați sunt nemulțumiți în special de spațiile verzi din cartierul în care locuiesc, ceea ce mi se pare destul de logic. Unii și-au fundamentat răspunsurile și pe experiențele din trecut, când spațiile verzi erau mult mai proaste decât în prezent, dar principalul motiv a fost nemulțumirea generală în ceea ce privește aspectul spațiului verde.

Conform celor expuse mai sus, cercetarea relevă faptul că cetățenii din cadrul Municipiului Zalău sunt foarte dezamăgiți de modul în care arată spațiile verzi din oraș, sunt nemulțumiți și de munca pe care o fac operatorii responsabili cu amenajarea spațiilor verzi, cei de la CITADIN, și nu în ultimul rând cei chestionați și-au manifestat nemulțumirea și față de Primăria orașului, de funcționarii care activează în cadrul ei, spunând că ei sunt vinovați pentru felul în care arată spațiile verzi și cele de recreere în aer liber și că ei sunt cei care ar trebui să facă o schimbare majoră în modul lor de administrare.

Mai pot afirma în urma evaluărilor realizate după aplicarea chestionarelor și a interviurilor, următoarele constatări: -distribuția spațiilor verzi în teritoriu, la nivelul municipiului Zalău este neuniformă, spațiile verzi fiind concentrate doar în anumite zone, restul zonelor fiind deficitare; -am observat o concentrare a acestor spații verzi mai ales în zona centrală a orașului și în zona meseș, și o lipsă mai accentuată în zona Dumbrava, Păcii și Sărmaș; -cererile de amenajare a parcărilor sunt mult prea multe, cetățenii cer înlocuirea spațiilor verzi, nu creearea de noi spații verzi; -fâșiile plantate și plantațiile de aliniament, ca tip de spațiu verde amenajat, nu se regăsesc decât în compoziția arterei principale de circulație: B-dul. M.Viteazul în axul central, sau ca spațiu verde lateral care delimitează carosabilul de trotuar; -metodele de întreținere practicate de operatori nu sunt întotdeauna conforme cu cerințele legale, în special la toaletarea arborilor ornamentali (tei, salcâm, castan, arțar, mesteacăn, stejar), la plantații pe spațiile verzi din domeniul public, precum și al celor plantați în aliniamente în lungul bulevardelor și străzilor. Conform Legii 24/2007 și Caietului de sarcini al serviciului, este interzisă intervenția cu tăieri în coroana acestora, cu excepția lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranța traficului pietonal și rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum și a celor de pe traseul rețelelor aeriene. Aceasta prevedere nu este respectată în totalitate, în special în cazul fâșiilor plantate pe marginea drumului sau a trotuarelor, corola arborilor fiind redusă, fapt ce reduce beneficiile pentru care acestea au fost create.

Unele măsuri care ar trebui luate pentru dezvoltarea spațiilor verzi și de agrement, din Municipiul Zalău, din punctul meu de vedere ar fi: menținerea, protejarea și revitalizarea zonelor verzi existente; identificarea și inventarierea spațiilor verzi de pe domeniile private ale persoanelor fizice; creșterea calitativă și cantitativă a spațiilor verzi; achiziționarea și repartizarea de material dendrologic la solicitările asociațiilor de proprietari în vederea amenajării spațiilor verzi din jurul imobilelor; implicarea școlilor în activități exstrașcolare de curățare a spațiilor verzi; identificarea și implementarea unor mecanisme economice pentru încurajarea persoanelor fizice și juridice de realizare de spații verzi; amenajarea de spații publice, realizarea construcțiilor și a mobilierului urban în zona spațiilor verzi numai pe baza de documentații de specialitate, etc.

De asemenea aș recomanda creșterea ponderii spațiului verde, ca cerință obligatorie pentru îmbunătățirea microclimatului zonei, prin mărirea suprafețelor de spațiu verde și spații plantate în incinte private, dar și a spațiilor verzi cu caracter de protecție cum sunt acoperișurile verzi, pereții verzi, gadurile vii, etc.

Măsuri posibile pentru îmbunătățirea calității și cantității spațiilor verzi în Municipiul Zalău trebuie să vizeze în primul rând și cetățenii prin: -susținerea de către Consiliul Local, în special acolo unde sunt exemple de bune practici cu (material floricol/pomicol, utilaje specifice grădinăritului sau pentru intervenții la inălțime); -sancționarea acolo unde se observă că există nepăsare; -organizarea de competiții între blocuri/cartiere cu implicarea producătorilor de plante decorative locale (cu aceasta ocazie se vor susține și IMM-urile locale), locuitorii Municipiului și alți factori implicați, cu acordarea de premii. Pot fi de asemenea acordate facilități fiscale, prin reduceri de taxe locale. Prin exemplele pozitive prezentate mai sus în lucrare reise clar că implicarea cetățenilor poate determina o atmosferă civilizată, estetică și sănătoasă și în zona de blocuri după cum ne spune și zicala „Omul sfințește locul”. Trebuie doar să ne dorim să facem o schimbare în mediul în care trăim.

Alte măsuri identificate de mine cu privire la calitatea spațiilor verzi sunt cele referitoare la reconsiderarea vegetației. Pentru amenajarea unui peisaj armonios, dar totodată funcțional pentru un peisagist, vegetația reprezintă elementul cel mai manevrabil prin folosirea diferențiată a taliilor, formelor, culorilor și texturii plantelor și adaptarea diferitelor specii la condițiile mediului, prin multitudinea posibilităților de combinare și grupare a lor în plan și în spațiu.

Datorită varietății vegetației existente în Zalău, care nu conferă la ora actuală un cadru peisagistic armonios, propun o reconsiderare a vegetației prin: -Rărirea, selecția și prin extragerea exemplarelor necorespunzătoare ca specie și conformare, care nu prezintă valoare ornamentală și înlocuirea cu specii valoroase din punct de vedere peisagistic; -Ameliorarea stării fitosanitare prin extragerea arborilor uscați, rupți, vătămați, înlăturarea cioturilor și a ramurilor uscate din coroana arborilor; -Crearea de sectoare însorite și umbrite cerute de diferitele categorii de vârste, unde se va ține cont și de masele foliare ale arborilor și arbuștilor; -Protecția prin aliniamente, sau masive plantate împotriva poluării de pe arterele învecinate și mascarea unor zone mai puțin atrăgătoare (spatele blocurilor); -Introducerea de arbori, arbuști și a unor specii floricole care să evidențieze cele trei sezoane calde precum și introducerea unor pete de culoare. Ar trebui să se folosească specii ornamentale de rășinoase, foioase și specii florale, care să iasă în evidență prin coloritul frunzelor, diversitatea florilor, prin fructificații și scoarță.

O altă ideea de amenajare a unor noi spații verzi ar putea fi demolarea garajelor existente din fața sau din jurul anumitor blocuri și amenanajarea unei alei pentru parcare, lângă care să se semene gazon, arbuști și chiar și ghivece cu flori. Spațiile verzi au efecte pozitive pentru echilibrul psihic al copiilor, și de aceea este de preferat să li se asigure un mediu propice pentru o dezvoltare sănătoasă, în defavoarea garajelor

O strategie de luptă împotriva problemei spațiilor verzi din toate punctele de vedere, cred că ar fi aceea de a înființa campanii de informare a cetățenilor cu privire la importanța pe care o au spațiile verzi asupra sănătății omului, de a antrena activ cetățenii în curățarea spațiilor verzi existente și găsirea unor metode de creare a mai multor zone verzi curate și întreținute. De asemenea cred că ar fi utile și pliantele informative de buzunar, de unde să se poată afla informații clare, precise despre importanța spațiilor verzi și de unde cetățeanul să rămână cu dorința de creare a spațiului verde.

În continuare voi prezenta câteva soluții de amenajare a spațiilor verzi. Bune practici din Zalău, dar și exemple de așa „DA”. Idei de parcări „verzi”- rezistă la un trafic zilnic (normal dacă este întreținută adecvat).

varianta DGADP reciclând dalele din Parcul Central. variantă dintr-o curte privată.

Tentativă de acoperiș verde nefinalizat în

Cartierul Brădet, deasupra unui grup de garaje. Tentativă de acoperiș verde în Brădet.

O altă idee de amenajare a spațiului verde poate fi utilizarea plantelor cu distribuție verticală/cățărătoare (vița decorativă, iedere, wisterie, etc). Este o soluție excelentă pentru creșterea suprafeței de spațiu verde, estetic și cu rol de protecție la supraâncălzirea zidului pe timp canicular, o soluție des intâlnită și peste hotare.

Apartament din cartierul Brădet cu „balcon verde”.

Curte interioară amenajată în Cartierul Brădet.

Soluție de înființare a vegetației: zid de sprijin și suport pentru vegetație.

(Foto:www.ziare.com/casa/imobiliare/cladirile-verzi-cu-20-la-suta-mai-scumpe-decat-o-cladire-normala-480613)

Panou/gard antifonic, decorativ și spațiu verde pe verticală, toate în același timp.

(Foto:www.casesigradini.ro/revista/a4/60/4/Gradina-flori-de-apartament/Amenajari-exterioare–gardul-si-poarta )

Acestea sunt doar câteva metode practice ce cred eu că ar schimba total viziunea cetățenilor cu privire la spațiile verzi, și cred că ar duce la un grad mai mare de mulțumire atât din partea locuitorilor Municipiului Zalău, cât și din partea celor care sunt la conducerea orașului și nu numai.

Bibliografie

Boardman, A.E., Greenberg, D.H., Vining, A.R. și Weimer, D.L. „Analiza Cost- Beneficiu. Concepte si Practică”, Editura Arc, București, 2004;

Dumitraș Adelina, „Plante ornamentale pentru spații verzi”, Editura Academic Pres, Cluj-Napoca, 2002;

Godeanu, S.P., Paraschiv, Gabriela „Compendiu de lucrări în ecologie aplicată”, Editura Bucura Mond, București, 2004;

Hekmunt Janta, „Idei de amenajare pentru grădina de locuit: locuri de stat, terase, curți și alte spații verzi”, Editura Aquila’93, Oradea, 2000;

Howlett M. și Ramesh M. „Studiul Politicilor Publice. Cicluri și Subsisteme ale Politicilor Publice”, Editura Epitaf, Chișinău, 2004;

Iliescu Ana Felicia, „Cultura arborilor și arbuștilor ornamentali”, Editura Ceres, București, 2008;

Legea nr. 47 din 19 martie 2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților;

Legea nr. 313 din 12 octombrie 2009 pentru modificarea și complementarea Legii nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, disponibil online la adresa:http://www.oar-bucuresti.ro/legislatie/2009/LEGE_313_din_2009_modif_si_compl_lg_24_din_2007_sp_verzi_in_zone_urbane.pdf, accesat la data de 27.03.2014;

Lege pentru modificarea și completarea Legii nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului și urbanismul, Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 606 din 13/07/2006;

Legea nr. 24/2007 privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din zonele urbane, Monitorul Oficial nr. 36/18 ian-2007;

Miroiu A, Zulean M., Rădoi M. „Politici publice”, Editura Politeia, 2002;

Muja, Sever, „Dezvoltarea spațiilor verzi în sprijinul conservării mediului înconjurător în România”, pag. 218, Editura Ceres, București, 1994;

Muja, Sever, „Spații verzi în sistematizarea teritoriului și localităților”, Editura Ceres, București, 1984;

Negruțiu Filofteia, „Spații verzi”, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1980;

Online disponibil la adresa: http://www.constitutiaromaniei.ro/art-35-dreptul-la-mediu-sanatos, accesat la data de 13.02.2014;

Online, disponibil la adresa: http://www.casesigradini.ro/revista/a4/9915/4/Gradina-flori-de-apartament/Avantaje-si-dezavantaje-ale-gardurilor-vii–Utilitatea-unui-gard-viu , accesat la data de 18.04.2014;

Online, disponibil la adresa www.greenroof.ro./grădini verticale și acoperișuri verzi, accesat la data de 04.02.2014;

Ordonanța de Urgență a Guvernuilui nr. 114 din 17 octombrie 2007 pentru modificarea și completarea Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 195 din 2005 privind protecția mediului, Monitorul Oficial nr. 713/22.oct.2007, disponibil online la.adresa: http://www.dreptonline.ro/legislatie/ordonanta_modificare_protectia_mediului_114.php, accesat la data de 08.04.2014;

Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 108/10.10.2007, Monitorul Oficial nr. 698/16.10.2007, online disponibil la adresa: http://85.120.75.151/nota-de-fundamentare-o-u-g-nr-108-10-10-2007__l1a86518.html, accesat la data de 08.04.2014;

Radu L., „Urbanismul”, Editura Tehnică, București, 1965;

Simonds J.O., „Arhitectura peiajului”, Editura Tehnică, București, 1967;

Stănescu Anca, „Peisagistică urbană”, Editura Printech, București, 2011;

Stephens, C., Stair, P. „Noi căi pentru sănătatea publică urbană, în vol. Starea lumii 2007. Viitorul nostru urban”, p.214, Editura Tehnică, București, 2008.

Vinning A., Weimer D., „Analiza politicilor publice”, Editura Arc, Chișinău, 2004;

William Wallace, Helen Wallace „Procesul Politic în Uniunea Europeană” (ed. IV), Editura Arc, Chișinău, 2004;

ANEXE

Chestionar

Bună ziua. Vă rog să aveți amabilitatea de a răspunde la câteva întrebări referitoare la calitatea serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și de recreere, din Municipiul Zalău. Chestionarul este realizat în scopul colectării unor date statistice și prin asta vă asigur anonimatul și confidențialitatea informațiilor primite.

*NȘ/NR – Nu știu / Nu răspund

Cât de mulțumit(ă) sunteți de serviciilor de amenajare a spațiilor verzi și de recreere în aer liber, din Municipiul Zalău?

Foarte nemulțumit(ă) b. Nemulțumit(ă) c. Nici nemulțumit(ă), nici mulțumit(ă)

d. Mulțumit(ă) e. Foarte mulțumit(ă) f. NȘ/NR

Cât de mulțumit(ă) sunteți de comportamentul altor cetățeni din oraș cu privire la menținerea spațiilor verzi?

Foarte nemulțumit(ă) b. Nemulțumit(ă) c. Nici nemulțumit(ă), nici mulțumit(ă)

d. Mulțumit(ă) e. Foarte mulțumit(ă) f. NȘ/NR

Cât de mulțumit(ă) sau nemulțumit(ă) sunteți de […] din orașul dumneavoastră? Bifați răspunsul dorit !

Acordați o notă de la 1 la 5 ( 1 foarte nemulțumit și 5 foarte mulțumit), cu privire la gradul de mulțumire față de [. . .] din zona în care locuiți.

Considerați că în Municipiul Zalău ar trebui să fie amenajate noi zone de agrement?

a. Da b. Nu

c. Dacă Da în ce zonă?

– Centru

-Dumbrava

-Astralis

-Brădet

-Păcii

-Altă zonă…………………………………………………………………………………………………………

d .Dacă Nu, motivați răspunsul……………………………………………………………………………………..

Care este distanța dintre locuința dumneavoastră și cel mai apropiat spațiu verde amenajat din oraș?

Sub 100 m b. Între 100 și 500 m c. Între 500 și 1000 m

d. Între 1000 și 2000 m e. Peste 2000 m f. NȘ/NR

De câte ori mergeți, în medie pe săptămână, într-o zonă cu spațiu verde special amenajat din oraș?

Zilnic b. De 4 – 6 ori pe săptămână c. De 2 – 4 ori pe săptămână

d. O dată pe săptămînă e. De 1 – 3 ori pe lună f. Ocazional, de câteva ori pe an

Pentru a ajunge în spațiul verde frecventat cel mai des :

Mergeți pe jos

Mergeți cu bicicleta

Folosiți un mijloc de transport în comun

Folosiți autoturismul personal

Luați un taxi

NȘ/NR

Care este scopul pentru care mergeți în parc?

Pentru plimbare b. Cu copiii la joacă c. Pentru relaxare

d.Pentru întâlniri cu prietenii e. Pentru a citi o carte f. Altele……………

Care sunt principalele cauze care vă împiedică să frecventați mai des spațiile verzi din oraș?

Lipsa timpului

Distanța

Atractivitatea redusă a amenajărilor din cadrul spațiilor verzi

Prea multă aglomerație și zgomot

Motive de sănătate

Altele……………………………………………………………………………………………………………………

Cât de satisfăcut(ă) sunteți de numărul și atractivitatea construcțiilor ornamentale de […] existente în spațiile verzi din oraș?

Există posibilități de cumpărare a unei băuturi răcoritoare în zona de spațiu verde pe care o frecventați?

Da b. Nu c. NȘ/NR

Există spații special amenajate pentru animalele de companie în parcurile din oraș?

Da b. Nu c. NȘ/NR

De câte ori v-a fost solicitată opinia în ultimii doi ani, în ceea ce privește calitatea serviciilor de amenajare a spațiilor verzi, din orașul dumneavoastră?

Niciodată b. O dată c. De două ori d. De mai multe ori……………………….

Care credeți că ar fi o măsură necesară pentru îmbunătățirea spațiilor verzi din orașul dumneavoastră?

protecția, conservarea și menținerea spațiilor verzi

îmbunătățirea microclimatului prin crearea de acoperișuri verzi

garduri vii în locul celor de beton și fier

utilizarea plantelor ornamentale pentru revitalizarea mediului

plantarea de arbori și arbuști

NȘ/NR

Sunteți de acord cu reducerea spațiilor verzi publice în favoarea construirii unor obiective de interes pentru orașul dumneavoastră?

Nu

Da, dar prin consultarea prealabilă a populației

Da, dacă este vorba de obiective de interes pentru dezvoltarea economică a orașului

Altele……………………………………………………………………………………………………………………

Cât de mulțumit(ă) sunteți de activitatea celor de la DGADP, în administrarea spațiilor verzi din ultimii doi ani?

Foarte nemulțumit(ă) b. Nemulțumit(ă) c. Nici nemulțumit(ă), nici mulțumit(ă)

d. Mulțumit(ă) e. Foarte mulțumit(ă) f. NȘ/NR

Pentru prelucrarea statistică, vă rog să îmi mai spuneți următoarele date despre dumneavoastră, care deasemenea rămân confidențiale.

Sex: a. Masculin b. Feminin

Vârsta

Sub 18 ani b. Între 18 și 30 de ani c. Între 31 și 40 de ani

d. între 41 și 50 e. Între 51 și 60 de ani f. Peste 61 de ani

Nivelul de pregătire:

a.Fără școală b. școală primară c. 8 clase d. școală profesională

e. Liceu f. Studii postliceale g. Studii universitare h. Studii postuniversitare

Vă mulțumesc pentru timpul acordat !

Ghid de interviu

Întrebările pe care le-am folosit pentru ghidul de interviu sunt:

Ce face instituția dumneavoastră pentru întreținerea spațiilor verzi, în prezent?

Ce vă propuneți să faceți pe viitor pentru întreținerea spațiilor verzi?

Care sunt principalele probleme legate de spațiile verzi în Municipiul Zalău? Cum vedeți dumneavoastră remedierea acestor probleme?

Care sunt cele mai afectate zone de ineficiența spațiilor verzi? Cum s-ar putea remedia această problemă?

Care sunt aspectele negative sau piedicile de care vă loviți cel mai frecvent în activitatea dumneavoastră? Care sunt cauzele? Ce soluții propuneți?

Ce se poate face, în prezent, pentru remedierea zonelor de spațiu verde și al celor de agrement în aer liber?

Care este postul ocupat de dumneavoastră?