Analiza Privind Cadrul Legislativ Transfrontalier Romania Ungaria Si Impactul Acesteia In Teritoriu

ANALIZA PRIVIND CADRUL LEGISLATIV TRANSFRONTALIER ȘI IMPACTUL ACESTEIA ÎN TERITORIU

Rezumat: Capacitatea unei comunități de a-și utiliza potențialul este ușor perceptibilă prin efectele sale directe sau indirecte, care acoperă un spectru întreg de posibilități – buna organizare și administrare a comunității, o bună calitate a vieții și implicit mulțumirea cetățenilor, respect de sine și aprecierea valorilor locale, auto-cunoaștere, relații interumane pozitive și productive, o situație bună a valorilor materiale locale (clădiri, natură etc.) și nu numai. Orice comunitate are un potențial de care poate dispune, depinde numai de membrii săi dacă și cum îl folosesc. Studierea cadrului legislativ la nivel transfrontalier privind realizarea obiectivelor programului de cooperare transfrontalier România-Ungaria,o mai bună colaborare intraumană, a agenților economici, dezvoltare comună a regiunii de frontieră, asigurarea unei multitudini de oportunități beneficiarilor prin cele două axe prioritare a domeniilor de intervenție și anume îmbunătățirea condițiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare și întărirea coeziunii sociale și economice în regiunea de graniță. Dezvoltarea infrastructurii de trafic face posibilă diminuarea diferențelor economice, educaționale, culturale,sociale, cele din domeniul infrastructural existent între regiunile mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate. Totodată am arătat importanța dezvoltării infrastructurii de trafic mai multor drumuri de legătură oferând astfel numeroase posibilități pentru ambele țări atât în dezvoltarea zonelor turistice dezvoltare economică, culturală.

Cuvinte cheie: Impact transfrontalier ,Caracter transfrontalier

1.Introducere

1.1 Obiective și priorități

1.1.1.Obiectivul principal este dezvoltarea infrastructurii de trafic care va face posibilă realizarea dezvoltării comune a regiunii de frontieră.

Obiectiv General:

Îmbunătățirea infrastructurii strategice de transport rutier la nivelul rețelei polilor urbani.

Obiective Specifice: 1) Ameliorarea procesului de fundamentare și planificare a investițiilor majore în infrastructura de transport rutier 2) Elaborarea instrumentelor suport pentru pregătirea investițiilor strategice cu impact transfrontalier .

1.1.2.Priorități

PRIORITATEA 1 Îmbunătățirea condițiilor cheie pentru dezvoltarea durabilă comună a zonei de cooperare. Aceasta include atât dezvoltarea infrastructurii de transport și comunicații, cât și facilitățile de transport în comun din regiune, mijloace care joacă un rol important în favorizarea transportului transfrontalier de persoane și mărfuri și a fluxului adecvat de informații. Pe lânga acestea, axa prioritară mai include intervenții care au ca scop prevenirea și protejarea mediului natural relativ curat, aceasta fiind o condiție de bază pentru orice tip de activitate umană. Domenii majore de intervenție: îmbunătățirea facilităților de transport transfrontalier, îmbunătățirea comunicațiilor transfrontaliere, protecția mediului

PRIORITATEA 2 – Întărirea coeziunii sociale și economice în regiunea de graniță. Se urmărește creșterea competitivității economice regionale și îmbunătățirea calității resurselor umane.Domenii majore de intervenție:Sprijinirea cooperării transfrontaliere în afaceri, cooperare în domeniul pieței muncii și educației dezvoltarea comună a competențelor și cunoștințelor, protejarea sănătății și prevenirea riscurilor comune,Planul de Dezvoltare Regionala Nord-Vest 2014 2020 transportul de mărfuri și pasageri , în special între vestul și estul Europei . Investițiile se vor concentra pe moduri ecologice și durabile de transport · conectarea rețelelor de energie – . Realizarea de conexiuni între țările UE pentru a facilita furnizarea de energie – atât tradiționale și de energie din surse regenerabile . Suport pentru rețele digitale de mare viteză – rețele în bandă largă și asigurarea serviciilor digitale europene . Acesta va acorda granturi pentru crearea infrastructurii necesare pentru introducerea serviciilor de identificare digitale și servicii electronice în domeniul achizițiilor publice , sănătate, justiție și operațiuni vamale . Banii vor fi pentru a asigura legătura și interoperabilitatea serviciilor naționale .

http://www.brecoradea.ro/index.php/programe/cooperare-teritoriala-europeana

2. Legislația aplicată : Prin « Carta Europeană a amenajării teritoriului » adoptată in 1983, de  CEMAT la Torremolinos – Spania definește amenajarea teritoriului ca  «expresia spațială a politicilor economice, sociale, culturale si ecologice a tuturor societatilor » cu urmatoarele obiective fundamentale: dezvoltarea socio-economica echilibrată a regiunilor, ameliorarea calității vieții,  gestionarea responsabilă a resurselor naturale și protecția mediului, utilizarea  rațională a solului , conform legii 350 din 2001 republicată și cu modificările ulterioare „Activitatea de amenajare a teritoriului trebuie să fie: globală, urmărind coordonarea diferitelor politici sectoriale într-un ansamblu integrat; funcțională, trebuind să țină seama de cadrul natural și construit bazat pe valori de cultură și interese comune; prospectivă, trebuind să analizeze tendințele de dezvoltare pe termen lung a fenomenelor și intervențiilor economice, ecologice, sociale și culturale și să țină seama de acestea în aplicare; democratică, asigurând participarea populației și a reprezentanților ei politici la adoptarea deciziilor”, totodată „Activitatea de amenajare a teritoriului și de urbanism trebuie să se desfășoare cu respectarea autonomiei locale, pe baza principiului parteneriatului, transparenței, descentralizării serviciilor publice, participării populației în procesul de luare a deciziilor, precum și al dezvoltării durabile, conform cărora deciziile generației prezente trebuie să asigure dezvoltarea, fără a compromite dreptul generațiilor viitoare la existență și dezvoltare proprie”.Un rol important o are strategia de dezvoltare teritorială a României care este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritorială a României, bazat pe un concept strategic, precum și direcțiile de implementare pentru o perioadă de timp de peste 20 de ani, la scară regională, interregională, națională, cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier și transnațional.După dezbaterea publică au fost propuși 1.301 km de autostradă, cu un plus de 645 km față de versiunea inițială a Master Planului, 1.877 km de drum expres, 3.147 km de drum Trans Regio și Euro Trans și 67 de variante de ocolire de sine stătătoare sau parte a proiectelor de autostradă sau drumuri expres, la care se adaugă centura Bucureștiului la profil de autostradă. Investiția în sectorul rutier se ridică la 26,48 miliarde euro, din care peste jumătate investiție în autostrăzi”, comunicat al Ministerului Transporturilor. Fig1. Master planul de transport al României.

Fig.1 Master planul de transport al României

Conform Legii nr.21 a amenajării teritoriului și urbanism din 1996 din Ungaria republicată și cu modificările ulterioare având ca sarcini de bază stabilirea normelor privind amenajarea teritoriului, dezvoltare regională și stabilirea cadrului instituțional al acesteia .Domeniul de aplicare a Legii, este cadrul național și regional al terenurilor, utilizarea și responsabilitățile de planificare a utilizării terenurilor și de a îndeplini sarcinile de coordonare , dezvoltare, planificare ,utilizare terenurilor și de planificare a utilizării terenurilor, regăsindu-se în Master planul de transport al Ungariei Fig.2 .În cadrul politicilor regionale a Uniunii Europene de cooperare internațională au ca scop promovarea cooperării regionale cu beneficii reciproce pentru dezvoltarea coordonată și exploatarea a frontierei ( în special în zonele defavorizate ale frontierei) regiuni.“

Fig.2 Master planul de transport al Ungariei [anonimizat]

Din Strategia Națională de Transport al Ungariei , există două axe industriale majore , în jurul cărora s-au format centre de productie majore . Una este axa de automobile ( marcată cu o săgeată gri ) , care traversează partea de vest a țării și prezintă efectul din industria de producție de automobile de a fi mutat în ultimele decenii la Est – Europa Centrală .

Figura 3 Reducerea centralizării regionale

Cea mai mare problemă a transportului public urban este creșterea drastică a congestionării în orașe și în centrele orașelor fig.4. Utilizarea vehiculului privat devine tot mai proeminent în Ungaria, deoarece accesibilitatea orașelor cu transport public este inadecvat, din cauza deficiențelor de infrastructură și organizare. Suburbanizarea în jurul orașelor mari și a traficului de navetiști este asociat cu locuri suplimentar povara pe infrastructura orașului și împrejurimile sale. Conform datelor recensământului, ocuparea forței de muncă a crescut cu 6,8% între 2001 și 2011, dar numărul de persoane care lucrează în afara de reședință a crescut cu 29%. Cea mai mare creștere (69%) a fost în numărul de navetiști care locuiesc în Budapesta, adică oameni care călătoresc în afara orasului pentru locul de muncă.

Preponderent transportul de marfă utilizat în Ungaria este în proprietate privată – cu excepția locomotivelor. Vârsta medie a locomotivelor este foarte mare – peste 30 de ani în cazul de Căilor Ferate din Ungaria proprietatea statului. (MÁV)Sistemul de transport al Ungariei este utilizat pentru tranzit . Conexiuni intermodale și sistemele logistice nu sunt actualizate , ceea ce prelungește tranzitul și taxele vor fi mai mari . Acest lucru este valabil mai ales pentru infrastructura feroviară internă depășită în Ungaria . Ce e mai rău , în tranzitul feroviar că timpul de asteptare a crescut ( sau a ramas la fel ) , chiar dacă performanțele transportului feroviar de marfă este acum mult sub cea din deceniile anterioare . [ 3 ]

Figura 4 Deficiențe structurale la rețele

Având în vedere situația existentă în zona tranfrontalieră s-au identificat mai multe probleme și provocări privind infrastructura de transport rutier, s-au identificat soluții care să permită gestionarea diferitelor tipuri de circulație ce se manifestă pe 3 eșaloane: circulația de tranzit, datorită punctului de trecere al frontierei dintre România și Ungaria; circulația de schimb, care are loc la nivel metropolitan între nucleele urbane și comunele periferice datorită procesului de urbanizare; circulația internă, care are loc la nivelul fiecărei localități.

Figura 5. Situația existentă cu treceri existente regionale ale frontierei ([anonimizat])

S-au identificat riscuri , în urma unor studii preliminare prin existența unor proiecte similare în apropiere , care ar putea afecta sprijinul privind punerea în aplicare a acestora,în cadrul protecției mediului privind siturile Natura 2000 zone ale Parcului Național în care ambele țări sunt afectate și afectarea zonelor privind siturile arheologice.

Particularizând la nivelul județului Bihor este necesară utilizarea rațională, durabilă, a resurselor naturale și antropice (sociale, culturale etc.) valorificarea resurselor existente fără a le distruge. Turismul ca activitate educațională și socială (educarea locuitorilor și a vizitatorilor prin activități turistice și interacțiunea dintre aceștia).Dezvoltarea economica a Județului în ansamblu, dar și a comunităților locale în particular .Integrarea în circuitul internațional turistic Cunoașterea pieței turistice.Definirea identității turistice a Județului Bihor (ce ne reprezintă, care este identitatea noastră culturala etc.)Îmbogățirea spirituala și materiala a locuitorilor Județului.Promovarea turistică a județului, o altă acțiune necesară funcționării turismului. În prezent, eforturile de promovare sunt punctuale și fragmentate, deoarece nu există o strategie unitară, coerentă de imagine a județului. Fiecare instituție sau firmă care lucrează în turism își asigură propria promovare, adresată grupurilor-țintă proprii.

3.Analiza SWOT

Din interogarea populației fig.5 și fig.6 , am întocmit analiza SWOT pe o rază de 15 km asupra populației care își desfășoară activitatea în zonă și asupra obiceiurilor prin completarea unor chestionare.In zona respectivă s-au intervievat 3855 delocuitori în 105 localități cu vârsta cuprinsă între 10 și 99 de ani.

Figura.6 Populația chestionată Figura.7 Densitatea populației în zona studiată

Măsuri prioritare

Introducerea se va scrie pe aceeași pagină cu rezumatul și cuvintele cheie

Înainte și după fiecare titlu de secțiune/subsecțiune se lasă 1 rând liber;

Textul începe de la marginea paginii, fără aliniat.

Page setup: Page size A4, orientation portrait; Margins: mirror margins, top 3cm, bottom 2cm, inside 2.5cm, outside 2cm, gutter 0.5cm; Layout: header 1.7 cm (different odd and even), footer 0cm, section start continuous, page alignment top;

Font: Arial size 11, regular;

Figurile și tabelele trebuie să aibă titluri descriptive.

Fiecare figură sau tabel trebuie plasată în text cât mai aproape de prima referire din text. Layout-ul pentru fiecare obiect trebuie să fie “in line with text”;

Figurile și tabelele se introduc după ce sunt citate în text;

Metodologie

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Introducere”.

Rezultate

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Introducere”.

Discuție

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Introducere”.

Concluzii

Se au în vedere toate condiții specificate la secțiunea ”Introducere”.

Listă bibliografică

Se au în vedere următoarele condiții:

Citarea si notele de subsol

Prin însăși natura sa, orice text științific se bazează pe o bibliografie bine selecționată și la care trebuie să existe trimiteri riguroase. Aceste trimiteri se marchează prin citare și prin note de subsol care fac trimiteri la referințele bibliografice folosite. Trimiterile bibliografice vor cuprinde în chip necesar pagina/paginile la care se găsește informația sau ideea la care se face trimitere.

Preluarea oricărei idei aparținând unui autor se precizează prin nota de subsol, fie că este vorba de un scurt citat, fie că este vorba de o parafrază (adică reformularea ideilor din referințele bibliografice cu propriile cuvinte ale celui care redactează un text). Va fi evitată reproducerea in extenso a unor pasaje din bibliografie. Atunci când această preluare este absolut necesară, pasajul va fi pus între ghilimele.

Referintele

În cazul cărților: prenumele și numele autorului (cel din urmă cu majuscule), titlul complet
(în italice), editura, locul apariției, anul apariției.

Exemplu: James S. COLEMAN, Foundations of Social Theory, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Mass., and London, 2000.

În cazul volumelor editate: prenumele și numele editorului/editorilor (numele cu
majuscule), mențiunea [editor(s)/éditeur/editor] între ( ), titlul complet (în italice), editura,
locul apariției, anul apariției.

Exemplu: Gary MARKS, Larry DIAMOND (editors), Reexamining Democracy. Essays in Honor of Seymour Martin Lipset, Sage Publications, Newbury Park, London, and New Delhi, 1992.

În cazul edițiilor din autori clasici: prenumele și numele autorului (cel din urmă cu
majuscule), titlul lucrării, consemnarea referințelor la editare și editor(i) potrivit paginii de
titlu, editura, locul apariției, anul apariției.

Exemplu: Charles-Louis de MONTESQUIEU, Pensées. Le Spicilège, edition établie par Louis Desgraves, Robert Laffont, Paris, 1991.

În cazul traducerilor: prenumele și numele autorului (cel din urmă cu majuscule), titlul
lucrării, consemnarea referințelor la traducere și traducător(i) potrivit paginii de titlu,
editura, locul apariției, anul apariției.

Exemplu: Georg Wilhelm Friedrich HEGEL, Principiile filozofiei dreptului sau elemente de
drept natural și de știință a statului, traducere de Virgil Bogdan și Constantin Floru, Editura
Academiri R.S.R., București, 1969.

În cazul studiilor în volume editate/coordonate/colective: prenumele și numele autorului
(cel din urmă cu majuscule), titlul complet al studiului (între ghilimele “ ”), mențiunea [In:], numele editorului/lor, titlul complet al volumului (în italice), editura, locul apariției, anul
apariției, paginile între care se află studiul.

Exemplu: Russel HARDIN, “The Public Trust”, In: Susan J. PHARR, and Robert D. PUTNAM
(editors), Disaffected Democracies. What’s Troubling the Trilateral Countries?, Princeton
University Press, Princeton, N.J., 2000, pp. 43-68.

În cazul studiilor publicate în reviste: prenumele și numele autorului (cel din urmă cu
majuscule), titlul complet al studiului (între ghilimele “ ”), numele revistei (în italice),
volumul, numărul, anul apariției, paginile între care se află studiul.

Exemplu: Tim BÜTHE, “Taking Temporality Seriously: Modeling History and the Use of
Narrative as Evidence”, American Political Science Review, vol. 96, no. 3, 2002, pp. 481-493.

În cazul recenziilor: prenumele și numele autorului recenziei (cel din urmă cu majuscule),
urmat de mențiunea [recenzie la/review of/compte rendu de], prenumele și numele
autorului recenzat (cel din urmă cu majuscule), titlul lucrării recenzate (în italice), editura,
locul apariției, anul apariției, urmate de mențiunea [ In: ], apoi numele revistei în care a
apărut recenzia (în italice), volumul, numărul, anul apariției, paginile între care se află
recenzia.

Exemplu: Lucien JAUME, recenzie la Luc FOISNEAU, Hobbes et la toute-puissance de Dieu, PUF, Paris, 2000, In: Revue Française de Science Politique, vol. 51, no. 1-2, 2001, pp. 306-310.

În cazul paginilor web: adresa completă a paginii, urmată de data accesării.

Exemplu: http://epp.eurostat.ec.europa.eu/cache/ITY_PUBLIC/3-24092009-AP/FR/3-24092009-AP-FR.PDF, consultat la 27.09.2009.

Bibliografia

În cazul listelor bibliografice de la sfârșitul lucrărilor de semestru, lucrărilor de licență
și dizertațiilor se vor urma regulile de la secțiunea Referințe. Numele autorilor vor preceda însă prenumele și vor fi urmate de virgulă. Excepție fac editorii volumelor colective în care se află textul indexat, ca și numele celui de-al doilea autor sau editor, acolo unde este cazul.

Exemple:

COLEMAN, James S., Foundations of Social Theory, The Belknap Press of Harvard University Press, Cambridge, Mass., and London, 2000.

HARDIN, Russel, “The Public Trust”, In: Susan J. PHARR, and Robert D. PUTNAM (editors),
Disaffected Democracies. What’s Troubling the Trilateral Countries?, Princeton University
Press, Princeton, N.J., 2000, pp. 43-68.

MARKS, Gary, and Larry DIAMOND (editors), Reexamining Democracy. Essays in Honor of
Seymour Martin Lipset, Sage Publications, Newbury Park, London, and New Delhi, 1992.

Lista bibliografică este strict alfabetică.

În cazul lucrărilor care folosesc izvoare istorice, texte clasice sau surse inedite culese
din arhive, acestea pot fi diferențiate de lista autorilor din literatura de specialitate prin
compartimentarea bibliografiei în următoarele moduri:

Izvoare (se vor lista în ordine alfabetică culegerile de documente sau fondurile de arhivă
consultate și folosite), 

Literatura de specialitate (lista bibliografică a lucrărilor consultate în ordinea alfabetică a numelor autorilor);

Texte (lista textelor clasice folosite ordonate alfabetic după autori sau după primul cuvânt al titlului în cazul textelor anonime), 

Literatura de specialitate (lista bibliografică a lucrărilor consultate în ordinea alfabetică a numelor autorilor).

În cazul lucrărilor care folosesc pagini web, acestea vor fi diferențiate în
bibliografie prin următoarea compartimentare:

Literatura de specialitate (lista bibliografică a lucrărilor consultate în ordinea alfabetică a
numelor autorilor), 

Pagini web (ordonate alfabetic, urmate de data consultării).