Analiza Prinvind Valorificarea Actuala Prin Turism a Municipiului Sighisoara

CUPRINS:

INTRODUCERE………………………………………………………………………………………………………

CAPITOLUL I – CLASIFICARI CONCEPTUALE

I. 1. Dezvoltarea – dezvoltarea turistica. Modele de dezvoltare. Modele de dezvoltare turistica….

I. 2. Activitatea de turism…………………………………………………………………………………………….

I. 3. Promovarea- Promovarea turistica …………………………………………………………………………

CAPITOLUL II – PREZENTAREA GENERALA A MUNICIPIULUI SIGHISOARA-PRODUS TURISTIC

II. 1. Asezare si cai de acces…………………………………………………………………………………………….

II. 2.Inventarierea patrimoniului turistic existent……………………………………………………………….

II. 3. Baza tehnico-materiala a turismului……………………………………………………………………………

II. 4. Circulatia turistica si formele de tursim……………………………………………………………………….

CAPITOLUL III – ANALIZA PRINVIND VALORIFICAREA ACTUALA PRIN TURISM A MUNICIPIULUI SIGHISOARA

III. 1 Modalitati de dezvoltare si promovare privind valorificarea potentialului turistic in Municipiul Sighisoara…………………………………………………………………………………………………..

III. 2.Proiecte de dezvoltare si promovare si obiectivele acestora…………………………………….

III. 3.Analiza SWOT…………………………………………………………………………………………………….

III.4. Propuneri……………………………………………………………………………………………………….

CONCLUZII……………………………………………………………………………………………………………

ANEXA………………………………………………………………………………………………………………..

CAPITOLUL II – Prezentarea generala a municipiului Sighisoara-produs turistic

Municipiul Sighișoara este considerat un veritabil oraș-muzeu, ce oferă vizitatorului modern șansa rară de a realiza o întoarcere în timp, în atmosfera medievală de acum câteva sute de ani.

Sighișoara este inclusă în anul 1999 în Patrimoniul Mondial UNESCO, fiind considerată cel mai bun exemplu din Transilvania și din Europa centrală, pentru un fost oraș de meșteșugari și agricultori, lucru documentat prin formele arhitectonice ale caselor vechi, cu porți carosabile și curți interioare.

Complex medieval de arhitectură militară, civilă și ecleziastică de valoare europeană, Sighișoara este printre puținele orașe-cetate locuite din Europa și singurul conservat în cea mai mare parte, dar și locuit din România.

Prima atestare documentară a localității în 1280 nu marchează însă și începutul locuirii pe teritoriul orașului și în zona înconjurătoare, pentru care există dovezi de acum 4000 de ani.

Orașul a avut marea șansă ca, în perioada avântului industrial, cele mai multe întreprinderi de industrie ușoară să fie amplasate în afara perimetrului orașului vechi, în așa-zisa platformă industrială, unde au fost construite și majoritatea blocurilor de locuințe, astfel încât centrul vechi al orașului să fie afectat numai în mică măsură.

II.1. Asezare si cai de acces

Din punct de vedere demografic, municipiul Sighișoara este al treilea centru urban din județul Mureș, și este cunoscut în întreaga lume pentru cetatea sa medievală și pentru istoria sa complexă. Este format din orașul propriu-zis și 6 localități componente subordonate, parte integrantă a orașului: Angofa, Aurel, Vlaicu, Rora, Soromiclea, Venchi si Viilor la care se adaugă un sat aparținător – Hetiur cu un caracter preponderent rural.

Comform rezultatelor Recensământului Populației și Locuințelor din anul 2011, populatia stabilă era de 28.102 locuitori.

Poziția geografică.

Municipiul Sighișoara este așezat în Podișul Hârtibaciu și este strâbătut de răul Târnava Mare. Matematic, Sighișoara este situată între coordonatele geografice de: 24˚46΄40΄΄ longitudine estică și 46°12’40” latitudine nordică, fiind situată în partea centrală a țării, respectiv în județul Mureș.

Prin simplu fapt că ocupă o poziție centrală în cadrul țării, aceasta este punct de intersecție al marilor drumuri rutiere (drumul European E60, drumul național 13 face legătura între Sighișoara și orașele Miercurea Ciuc și Odorheiu Secuiesc, iar drumul național 14 face legătura cu orașele Mediaș, Târnăveni, Alba Iulia și Sibiu), distanțele la cele mai importante orașe cu funcție economică sunt relativ mici, respectiv: 297 km față de București, 120 km de Brașov, 156 km de Cluj-Napoca, 54 de km de Târgu Mureș și 40 km distanța față de orașul Odorheiul Secuiesc, fapt ce a avut ca rezultat afirmarea Sighișoarei de-a lungul secolelor ca un centru important comercial, meșteșugăresc, administrativ și cultural. La acestea se adaugă în ultimul timp și importanța lui ca centru turistic, avându-se în vedere nu numai interesul pentru orașul medieval bine păstrat, ci și ca loc de plecare pentru vizitarea zonei din jurul Sighișoarei, cu mai multe obiective turistice deosebit de importante (pe lângă bisericile fortificate din Biertan și Viscri, ambele incluse în patrimoniul mondial UNESCO, amintim monumentele istorice din Saschiz, Archita, Roadeș, Apold, Criș, Mălâncrav, Dumbrăveni, Mediaș și Seleuș).

Relief.

Din punct de vedere al reliefului, municipiul Sighișoara este situată într-o zonă colinară în cadrul Podișului Tarnavelor, având o poziție cheie pe valea Tarnavelor.

Relieful este modelat de către apele Târnavei Mari, care desparte orașul în două. Pe partea stângă a defileului, dealurile au altitudini mai mari în comparație cu dealurile de pe latura dreptă, astfel partea stânga este dominată de dealurile: Brădet având altitudinea de 524 de m, Dealul Hertes cu 440.5 m , Dealul Aurel Vlaicu cu 578.4 m, în continuare se află Dealul Galbea cu înălțimi de 496.9 m, Dealul de Mijloc având aspect de amfiteatru cu cele mai mari altitudini, respectiv 511-603 de m, urmează Dealul Cetății cu 425 de m, Dealul Braite cu 498 m, Dealul Stejăriș cu altitudini de 524 de m și Dealul Hula Danesului cu înălțimi de 503 m. Pe latura dreaptă se găsesc dealurile: Gării cu altitudinea de 528 de m urmează Dealul Pădurea Bisericii și Dealul Viilor.

Dintre toate dealurile, Dealul Cetății este cel mai impunător, chiar dacă are altitudinile cele mai mici, 425 de m, el domină toată valea Târnavei Mari, având o orientare NV-SE și o lungime de 850 de m.

Sighișoara prezintă un relief deluros, dealurile cu înălțimi cuprinse între 500-600 de metri, care înconjoară astăzi orașul aparțineau în trecut de platforma Mării Panonice.

Terenul pe care este amplasat orașul este unul accidentat, iar în ceea ce privește cuvertura geologică, ea este constituită din: depozite sarmațiene (marne, argile, nisipuri gresificate), depozite panoniene (marne, nisipuri, conglomerate, calcare), depozite cuaternare (nisipuri și pietrișuri) și din depozite fluviatile.

Alte forme de relief care se întâlnesc aici: prezența domurilor, a văilor , interfluviilor, versanților, teraselor, producerea alunecărilor de teren dă naștere trovanților, glimeelor, toate aceste forme sunt generate de rețeaua hidrografică a Târnavei Mari.

De remarcat în cadrul reliefului orașului Sighișoara, poate una din elementele specifice ale sale, este despărțirea dintre Cetate și Orașul de jos, diferența de nivel între ele este de 25-30 de m.

Diferența de nivel dintre cele două este destul de evidentă, ai putea zice că sunt două așezări care nu au legătură una cu cealaltă, cetatea imprimă un aer medieval, în care domină arhitectura veche iar în Orașul de jos construcțiile sunt mai moderne, accesul în Cetate făcându-se printr-un număr mic de intrări.

Pe dealurile orașului se practică turismul de recreere, unde turiștii au posibilitatea să se elibereze de stresul cotidian, să se bucure de o zi petrecută în mijlocul naturii unde pot respire aer curat. Aceste dealuri se impun și ca punct de belvedere, de exemplu Dealul Gării, Hula Daneșului, unde turiștii pot admira panorama orașului.

Clima.

Sighișoara se încadrează în sectorul cu climă temperat-continentală, fiind situată într-o zonă de tranziție între climatul temperat-continental spre climatul oceanic.

Temperatura medie anuală este de +8,7 oC, iar temperatura maximă absolută a fost de 38,1º C, iar minima absolută de – 32,2º C.

Pe lângă climatul temperat-continental se mai întâlnește și un climat de dealuri și podișuri cu altiudini reduse cuprinse între 300-600 m, cu topoclimate de vale și de luncă.

Prezența inversiunilor de temperatură, frecvența cețurilor și a curenților pe culoar se datoreaza poziției municipiului în cadrul culoarului Târnavei Mari.

Clima Sighișoarei se caracterizează prin veri răcoroase și ierni blânde și ponderate, fără vânturi puternice.

Precipitațiile atmosferice medii anuale sunt de 620-650 mm/m2, iar vânturile permanente sunt cele din sectorul NV. Umezeala atmosferică este destul de mare (78% anual). Ploile torențiale nu au un caracter accentuat, inversiunile termice fiind destul de frecvente în perimetrul orașului, deși valea Târnavei Mari atenuează din intensitatea acestora. Vânturile cele mai frecvente sunt cele din sectorul NV, favorizate de orientarea generală a reliefului și în special a culoarului Târnavei Mari.

Rețeaua hidrografică

Municipiul Sighișoara este străbătut de răul Târnava Mare pe direcția est-vest, pe o lungime de 12 km. Pe teritoriul orașului, Târnava Mare primește pe latura stângă afluenți ca: Valcandorf și Saes, având apă permanentă, Câinelui și Hertegului având scurgere semipermanentă, iar pe partea dreaptă primește ca afluenți pâraiele Rus și Cetății cu scurgere semipermanentă. De altfel râul Târnava Mare este sursa principală de alimentare cu apă potabilă si industrială a municipiului.

Numărul lacurilor este mic, se remarcă lacul natural de la Șercheș, lacul Rusu, mai numeroase sunt zonele umede și mlăștinoase.

Pe teritoriul orașului, se găsesc 20 de izvoarele naturale fiind utilizate de către populația locală ca sursa de apă potabilă.

Biodiversitatea

Fauna zonei sighișorene se încadrează în domeniul faunei pădurilor de foioase, la care se adaugă fauna luncilor, lacurilor, zonelor umede și a apelor curgătoare.

Sighișoara deține numeroase arii naturale cu o valoare deosebită, în cadrul cărora se întâlnesc specii de animale având un rol bioindicator de poluare.

În zona orașului se găsesc 18 specii de odonate și 80 specii de fluturi. În ambele grupuri se află specii reprezentative ecologic, care indică prezența altor specii de plante și animale. Speciile de fluturi s-au identificat pe platoul Breite, iar speciile de odonate în lacul Șercheș.

Municipiul Sighișoara beneficiează și de o faună bogată în vânat: 270 de exemplare de cerbi comuni (Cervus elaphus), 1000 de exemplare de căprioare (Caprelous caprelous), 200 de exemplare de lupi (Caniș lupus ), 150-200 de exemplare de mistreți (Sus scrofa) și circa 60 de exemplare de pisici sălbatice (Felis silvestris).

’’Din punct de vedere floristic, Sighișoara și zonele învecinate se încadrează în Regiunea Central Europeană și anume partea vestică a Districtului de vegetație de deal și podiș, specific sud-estului Transilvanie. Vegetația municipiului Sighișoara și a ariei sale periurbane marchează caracterul de tranziție al regiunii între Câmpia Transilvaniei la nord și Podișul Hârtibaciului la sud. Ca zonalitate se încadrează în aria vest-europeană a etajului nemoral de dealuri și podișuri cu subetajul gorunului și al fagului, provincia biogeografică Central-Europeană Carpatică’’ .

Vegetația se înscrie în subetajul pădurilor de gorun (Quercus petraea) și de amestec de gorun. Pe fondul general al acestor păduri se interferează pădurile de fag.

În jurul orașului sunt cca. 3.460 ha de pădure, 1.311 ha de terenuri agricole, 1.828 ha pășuni și 1.321 ha de fânațe.

Se remarca asociațiile vegetale precum: pădurile de deal, pădurile de lunca, fânețele de lunca.

Pe dealurile din împrejurimile Sighișoarei, pe lângă vegetația ierboasă se mai întâlnesc și specii ale vegetație forestiere ca: tei, jugastru, ulm, carpen, paltin și frasin.

Municipiul Sighișoara adăpostește specii endemice, rare care sunt înscrise în Cartea Roșie a Plantelor din România: bulbucii de munte (Trollius europaeus), Capșunița longifolie (Cephalanthera longifolia), mlăștinița (Epipactis palustris), untul vacii (Orchis morio), crinul de pădure (Lilium martagon) și Lemnul Cucului.

Pe platoul Stejăriș se pot admira stejari falnici, unii dintre ei având vârsta cuprinsă între 600-700 de ani. Tot pe teritoriul Sighișoarei se pot admira: Ginkgo biloba (cu nouă exemplare), un arbore care crește în China de Vest, Papucul Doamnei (Cypripedium Calceolus), tufele de migdal pitic de pe dealul Daneșului.

Vegetația naturală primară a fost puternic modificată datorită activităților umane, terenurile fiind în prezent utilizate pentru creșterea animalelor, cultura plantelor, exploatări forestiere, activități meșteșugărești, industriale și spații de locuit.

Zona orașului este foarte interesantă din punct de vedere floristic, în flora spontană din Sighișoara s-au identificat 70 specii, 6 subspecii, varietăți și forme și 1 hibrid.

Pădurile din zona Sighișoara sunt în cea mai mare parte de gorun și stejar, al căror însoțitor principal este carpenul. Suprafețe mai mici, îndeosebi pe versanții umbriți și în văile întunecoase sunt ocupate de făgete colinare, mai ales de fag.

II.2. Inventarierea patrimoniului turistic existent

Sighișoara considerată <Bijuteria medievală a României>, reprezintă o frumoasă zonă turistică care se bucură de numeroase obiective turistice, de o istorie bogată, și de faptul că este singurul oraș din lumea ce găzduiește o cetate medievală care este încă locuită.

Este unul din cele mai vizitate orașe din Romania, nu numai datorită patrimoniului cultural impresionant, ci și faptului că aceasta reprezintă loc de plecare pentru vizitarea imprejurimilor, cu obiective turistice deosebit de importante precum bisericile fortificate din Birtan si Viscri, ambele incluse in patrimoniul mondial UNESCO, monumentele istorice din Saschiz, Archita, Roadeș, Apold, Criș, Malâncrav, Dumbrăveni, Mediaș și Seleuș).

Cele mai importante obiective turistice se întâlnesc cu precădere în centrul istoric al orașului, respectiv în cetate, arei care a fost declarata din anul 1999 de către UNESCO+ patrimoniu cultural mondial.

’’În conformitate cu Legea nr. 5 din 6 martie 2000 privind aprobarea Planului de Amenajare a Teritoriului Național – secțiunea a III‐a -Zone Protejate, în municipiul Sighișoara există următoarele elementele de patrimoniu cultural și istoric de interes național:

– Ansamblul urban fortificat(în totalitatea sa);

– Casa Vlad Dracul;

– Casa cu Cerb;

– Biserica din Deal;

– Zonă sacră –gropi rituale; așezare dacică în punctul Dealul Turcului (epoca fierului);

– Situl arheologic cu așezare și necropole de pe Dealul Viilor.’’

Potrivit Listei Monumentelor Istorice, Sighisoara are peste 322 de cladiri considerate monumente istorice, ansamblul de fortificatii cu cele 9 turnuri cat si centrul istoric, toate aceste fiind incluse in patrimoniul UNESCO.

In ceea ce priveste arhitectura cladirilor, acestea sunt impartite in trei categorii: arhitectura militara, arhitectura ecleziastica si arhitectura civila.

In categoria arhitecturii militare putem enumera obiective turistice ca Turnul cu Ceas ( Turnul Porții ), cele 14 turnuri de apărare (din care astazi se mai pastreaza doar 9 turnuri): Turnul Tabacarilor, Turnul Cojocarilor, Turnul Cositorarilor,Turnul Macelarilor, Turnul Croitorilor, Turnul Barbierilor, Turnul Dogarilor, Turnul Lacatusilor, Turnul Fierarilor, Turnul Fraghierilor, Turnul Cismarilor .

Turnul cu Ceas mai este numit si Turnul Portii deoarece constituie principala cale de acces in cetate. Denumirea acestui turn deriva de la ceasul cu figurine, unic in tara noastra, si constituie o imagine-simbol a Sighisoarei. Diferenta de restul turnurilor este data de faptul ca acesta apartine intregii comunitati si nu unei bresle anume, cum este cazul celorlalte turnuri. Are o inaltime totala de 64 de m si prezinta in varf un glob de aur, ce are deasupra lui un stalp meteorologic cu un cocos care se roteste in bataia vantului, se spune ca atunci cand sta cu fata spre apus acesta prevesteste venirea ploii.

Turnul cu ceas are cinci etaje, la ultimul etaj se afla un balcon deschis, de unde se poate admira panorama cetatii dar si a orasului. În prezent, Turnul adăpostește Muzeul de Istorie, în care se găsesc obiecte arheologice, mărturii din istoria orașului, numeroase documente de o valoare inestimabilă, o machetă a cetății Sighișoara, o farmacie medieval, etc.

La etajul al IV- lea se afla Ceasul cu figurine, menționat pentru prima dată în anul 1648, atunci când Johannes Kirchel a adăugat și sferturile de oră (figurinele au fost refăcute în anul 1677 de către un mester necunoscut).

Spre cetate, figurinele reprezintă: pacea ce este simbolizată de o păpușă care are în mână o ramură de măslin; justiția este reprezentată de o păpușă legată la ochi având în mână o sabie ridicată iar dreptatea este reprezentată de o păpușă având în mână o balanță, toboșarul anunța sferturile de oră. Pe lângă aceste figurine, se afla încă două figurine ce simbolizează ziua și noapte. ‘’Ziua’’ poarta pe cap o lumină și în mâini o inimă aprinsă; ‘’Noaptea’’ tine în mâini două torțe.

Spre Orașul de jos, figurinele simbolizează cele 7 zile ale săptămânii (Fig 2.5). Pe lângă acestea, se mai găsește și o figură enigmatică reprezentată de un bărbat gol ce ținea în mâini biciul și securea.

La miezul nopții, atunci când se aude ultima bătaie a ceasului, acoperișul turnului se luminează și figura zilei trecute se schimbă cu figura zilei care începe.

Fiecare zi a săptămânii este reprezentată de câte o altă figurină: ’’ Duminica, ziua soarelui, este reprezentată printr-o femeie în haină albastră și fustă roșie, care are în jurul capului raze aurii. E și un simbol al aurului, iar gesturile mâinilor parcă ar urca și coborâ bogățiile pământului; Lunea simbolizată de zeița Lunii, Selena (identificată și cu Artemis sau Diana, zeițe ale vânătoarei și protectoare ale animalelor), este îmbrăcată într-un costum albastru deschis. Stăpâna nopții are în mâini arcul și săgeata, iar pe cap luna, în formă de seceră, simbol al argintului; Zeul Marte, imagine a războiului și a morții, reprezintă ziua de Marți: un bărbat cu cămașă roșie și pieptar albastru, cu cizme și în mâini, cu o suliță. Pe cap are semnul zodiei berbecului și simbolul medieval al fierului; Curierul zeilor, el însuși zeu al comețului (și al hoților), mercur (Hermes, la greci) reprezintă ziua de miercuri. Apare ca un flăcăiandru semeț, cu cămașă roșie, pieptar verde și cizme cu șireturi. Aripioarele de la coif, de la cizme și de la caduceul (bastonașul) ținut în mâna dreaptă semnifică funcția sa de sol și curier al zeilor, iar săculețul cu bani din stânga, rolul său de proteguitor al comerțului și al bogăției. Planeta Mercur, în concepția astrologiei medievale, constitua legătura dintre Soare și Luna. Semnul de pe cap simbolizeză mercurul (hidrargir) care ajută la extragerea aurului (soarele) și al argintului (luna); Ziua de joi – este reprezentată de părintele zeilor, Jupiter; poartă o coroană aurie pe cap și e îmbrăcat cu o cămașă roșie și o mantă de hermină. Își sprijină piciorul drept pe globul pământesc și ține în mâini semnele fulgerului și al tunetului; Venus (Afrodita, la greci), zeița frumuseții căreia un amoraș înaripat îi ține oglindă, simbolizează ziua de Vineri . Cochetă, are pieptul și piciorul drept dezvelite; cu o fustă verde căptușită cu roșu, mângâie cu dreapta amorașul. Pe cap simbolul astrologic al planetei Venus (Luceafărul) era și simbol al cuprului; Sâmbătă – este reprezentată de zeul Saturn, tatăl zeilor „bătrâni”, dar și zeu al agriculturii, al păcii și al abundenței. În mână ținea (probabil) imaginea unui copil…. . Figură cu barbă, cămașă albastră și fustă roșie, are piciorul drept în formă de proteză, vopsit în negru… . pe cap poarta simbolul plumbului, al nopții, opus luminii și soarelui, sâmbăta fiind ’’seara’’’saptamanii…’’

Turnul cu Ceas a devenit o imagine-simbol a cetatii

Turnul Fierarilor este construit in anul 1631 pe locul vechiului Turn al Barbierilor. Rolul acestui turn a fost de acela de a proteja Biserica Manastirii in caz de incendiu. De-a lungul timpului in interiorul turnului au functionat: o remiză de pompieri și Teatrul din Turn.

Un aspect important al acestui turn este dat de aspectul diferit atat din interiorul cat si din exteriorul cetatii, astfel, din interiorul cetatii turnul apare relativ scund iar din exterior, acesta se impune prin masivitate, ceea ce reflecta importanta fortificatiei, dar si puterea economica a breslei. O recomandare de amenajare a acestui turn ar fi de reluare in perioada de vara a destinatiei de teatru si de expozitii.

Turnul Tabacarilor – a apartinut brezlei tabacarilor si a fost construit intre secolele XIII-XIV, fiind unul dintre cele mai vechi turnuri. Rolul sau a fost de a apăra curtea interioară a Turnului cu Ceas. Aspectul acestui turn este foarte modest, punand la indoiala rolul sau ca turn de aparare

Turnul Cositorarilor – a fost construit in aceeasi perioada cu Turnul Portii si Turnul Croitorilor si are o pozitie perfecta de aparare. Acest turn arata istoria zbuciumata a cetatii. De-a lungul vremii, turnul a fost intr-o continua refacere, cea din anul 1583, fiind cea mai insemnata. Aspectul acestui turn este una stranie, simbolizand vegherea si luptele pentru aparare.

Turnul Cositorarilor arată istoria tumultoasă a cetății. A fost ridicat în aceeași perioadă cu turnul Porții și turnul Croitorilor. De-a lungul timpului a suferit mai multe reparații, cea mai importană fiind cea din anul 1583. Turnul se impune printr-o înfățișare stanie, simbolizând vegherea și luptele pentru apărare. Inaltimea turnului este de 25 de m, fiind format din trei etaje, toate cu forme diferite: baza este patrata, apoi devine pentagonal si se largeste spre a deveni octogonal, turnul se terminala cu un acoperis hexagonal. Acest turn este legat prin Galeria Arcasilor de Turnul Tabacarilor.

Turnul Frangherilor – este construit inca din secolul al XII-lea, reprezentand unul din cele mai vechi fortificatii ale Sighisoarei, construit pe locul vechii cetățui presăsești. Acest turn este singurul turn locuit dintre toate cele 9 turnuri păstrate până astăzi, fiind astazi locuinta paznicului cimitirului bisericii. Aspectul turnului este unul bine conservat, fiind in grija Parohiei Evanghelice.

Turnul Macelarilor – construit in a doua jumatate a secolului al XV-lea, prezinta un mic bastion de artilerie, avand rolul de aparare a laturii dinspre NV a cetatii, care impreuna cu Turnul Cojocarilor apara Poarta Torle.

Aspectul turnului este unul tipic renascentist, inaltat pe doua etaje, avand baza octogonala suprainaltata pe un plan hexagonal. Zona dintre Turnul Macelarilor si prima poarta de intrare in cimitir este cazuta, fapt datorat existentei precipitatiilor abundente din unii ani.

Turnul Cojocarilor – construit prin anii 1350, acesta se afla la o distanta destul de mica de Turnul Macelarilor. Aspectul acestui turn este unul modest, cu dimensiuni reduse, fiind construit pe un plan patrat, la nivelul superior este prevăzut cu trei guri de aruncare încadrate de trei console masive. Turnul Cojocarilor este legat de Turnul Măcelarilor prin Poarta Torle (numele vine de la cuvântul ‘’târla’’ și desemna locul unde își țineau ciobanii oile).

Turnul Croitorilor – dateaza din secolul al XIV-lea si a apartinut brezlei croitorilor. Acest turn constituie al doilea punct de acces in cetate. Aspectul acestui turn este dat de simplitatea si masivitatea arhitecturii, fiind format din doua etaje: parterul este strabatut de doua ganguri boltite, iar etajul este inzestrat cu guri de aruncare si de tragere. Turnul a suferit grave avarii in anul 1676, cand in urma unui incediu, din cauza prafului de pusca, depozitat aici, partea superioara a turnului si una din gangurile de acces au fost distruse. Ulterior acestea au fost renovate.

Turnul Cismarilor – dateaza probabil din anul 1521 si a fost construit cu rolul de a proteja un bastion de artilerie. Acest turn prezinta o arhitectura cu influente baroce construit pe un plan hexagonal cu un acoperis dotat cu turnuri de paza. A fost ’’…forificat în 1603, distrus parțial în 1606, reconstruit în 1650, ars în 1676,..reclădit în formă actuală în 1681; în partea din față se găsea un bastion demolat în 1648’’. Astazi in acest turn functioneaza postul de radio Radioson.

In categoria erhitecturii ecleziastice putem enumera biserici istorice ca: Biserica din Deal, Biserica Romano-Catolică, Biserica Mănăstririi, toate aflate în cetate, Biserica Leproșilor, Biserica ortodoxă din cartierul Cornești-în Orașul de jos.

In evul mediu, arhitectura religioasa a fost la fel de importanta ca si arhitectura militara. Un aspect demn de remarcat in acest sens este faptul ca pe vechea stema a orasului Sighisoara există deviza “Nomen Domini turris fortissimo” (numele Domnului este cel mai tare turn).

In evul mediu, bisericile erau folosite de catre populatia locala ca refugii intarite in caz de pericol.

Biserica din Deal – a fost construit intre 1345 si 1525 si reprezinta unul dintre edificiile reprezentative ale stilului gotic din țara noastră, dar si cel mai valoros monument arhitectural din Sighișoara. A fost ridicata pe Dealul Cetatii, fiind construita cu rol strategic, in trecut biserica era folosită ca loc de refugiu în caz de pericol.

‘’Referindu-se la acest lăcaș E. Dubowy scrie: ‘’ Clădirea reprezintă caracteristicile arhitecturii gotice din Transilvania care, cu toate influențele din Occident, și-a căpătat un specific local determinat de condițiile economice și politice, precum și de natura materialului care se găsea la îndemână. Acest specific se caracterizează printr-o tratare mai robustă și mai neglijentă a exteriorului și prin masivitatea și a plinurilor de zidărie, cerute de rolul pe care îl jucau bisericile folosite și ca loc de refugiu întărite în caz de primejdie. Arhitectura aceasta se mai caracterizează și prin tratarea extrem de simplă și fără detalii decorative a turnului și a contraforților… o tratare arhitecturală mai îngrijită și folosirea detaliilor decorative este rezervată interiorului’’.

Biserica include cele doua constructii mai vechi de pe platoul superior al dealului: o capelă romanică și un donjon patrulater. Un aspect demn de remarcat este faptul ca aceasta biserica detine singura crispa cunoscuta din Transilvania cu morminte.

De-a lungul timpului, biserica a avut de suferit numeroase restaurari, dintre toate, putem amintim doua dintre ele, pe cea din 1934 când s-au decopertat o parte din vechile fresce și cea din 1991 și 1999, dându-i-se înfățișarea de astăzi.

Biserica din Deal reprezintă un bogat patrimoniu cultural, in interiorul ei s-au pastrat piese rare de sculptura si pictura religioasa, amvonul sculptat din 1480 si un vechi agheasmatar din piatra, o cristelniță din piatră în stil gotic ce datează din secolul al XV-lea, o sculptură decorativă din secolul al XV-lea numită tabernacol, pietrele de mormânt al lui Stephanus Mann și a lui Georgius Heltner, stranele din lemn de tei realizate de Johann Reychmut. Din sec. XIV datează altarul poliptic al Sf. Martin. Interesante sunt sculpturile funerare realizate de Elias Nicolai aflate în interiorul bisericii, precum și frumoasele altare aduse de la bisericile din Șaeș și Cund.

In prezent Biserica din Deal este muzeu.

Biserica Leprosilor – a fost construita intre anii 1400-1500, fiind la inceput o biserica de tip satesc , inconjurata de ziduri de aparare. Denumirea bisericii este data de faptul ca in anul 1570, aici era gazduita o leprozerie.

Este o biserica de mici dimensiuni, construita in stil gotic, cu un interior destul de sarac, unde se poate gasii un amvon în stilul barocului rustic ( de aici se predica celor bolnavi), șase tablouri în ulei din anul 1754, un tablou ce simbolizează legenda biblică ‘’Isus cu copiii’’ din anul 1882 și nu în ultimul rând ‘’o cutie a milelor’’ din 1856.

Intre anii 1975-1976, biserica a fost integral restaurata. Spitalul leproșilor a fost demolat la sfârșitul secolului trecut.

Biserica Manastirii – este atestata documentar din anul 1298 si construita in stil gotic, fiind amplasata langa Turnul cu Ceas. De-a lungul timpului biserica a avut mai multe functii: la inceput biserica era proprietatea călugărilor dominicani și al călugărițelor franciscane, din anul 1556, atunci cand calugarii au fost alungati din cetate si au fost securizate averile manastiresti, biserica devine sediul administratiei publice, intr-un final să fie ridicat sediul Consiliului municipal pe locul clădirilor manăstirești.

Biserica este alcatuita din trei nave, dimensiunile bisericii atingand o lungime totală de 44,5 m și o lățime de 12,6 m.

Patrimoniu bisericii este alcatuit din: o cristelniță din brozn în stilul goticului transilvănean ce datează din anul 1440, un toc de ușa din anul 1570 în stil renascentist, altarul în stil renascentist și baroc din anul 1680 și 35 de covoare orientale ce datează din secolele XVI și XVIII.

Biserica Romano-Catolică Sfântul Iosif – a fost construita in anul 1894 pe locul Manastirii Maicilor Franciscane și a Turnurilor Lăcătușilor. A fost construita de către arhitectul sighișorean Letz in stilul eclectic. Din cauza incendiului in anul 1983 atunci cand biserica este distrusa aproape in intregime, ea este refacuta in stil modern.

Alte obiective ale arhitecturii ecleziastice mai putem enumera: Biserica Sf. Anton (construita în secolul al XV-lea în stil baroc, cu timpul aceasta biserica a deservit ca ‘’biserica a spitalului’’ dar și ca școală din anul 1877); Biserica Ortodoxă din Cornești ( este construita intre anii 1788-1797 si este primul primul lăcaș creștin românesc de piatră din această zonă); Catedrala ortodoxa ( este construită între anii 1934-37 de către arhitectul Dumitru Petrescu Gopeș); Sinagoga evreiască ; Biserica Reformatata ( este construită în 1888 in stilul neo–romanică cu elemente neo-gotice); Biserica Unitariană (datează din 1936 –1938).

In categoria arhitecturii civice sunt incadrate majoritatea cladirilor monument istoric, ce se regasesc atat in interiorul cetatii, cat si in afara acesteia, la poalele cetatii si raspandite pe aria orasului vechi. Majoritatea celor 164 de case de locuit din cetate au peste 300 de ani vechime. Toate aceste case aveau menirea de a fi folosite de catre localnici ca loc de refugiu in caz de pericol. Dupa incendiul din anul 1676, care a avut urmari catastrofale, distrugand Cetatea cat si Orasul de Jos, localnicii au fost nevoiti sa isi construiasca din nou locuintele, de la locuintele din lemn, de forma dreptunghiulara cu pivnita si parter dar si acoperis de sindrila sau stuf, au trecut la locuinte din caramida, iar cei bogati și-au construit case impresionante, unde confortul și bogăția erau pe primul loc.

Ca stiluri arhitecturale se întâlnesc: goticul venețian, barocul târziu, clasicismul timpuriu.

Dintre casele care și-au păstrat de-a lungul timpului forma forma sunt cele din piața cetății: Casa cu Cerbi, Casa Vlad Dracul, Casa Venețiană.

Cel mai important obiectiv turistic din Sighisoara, care este in fiecare an vizitat de un numar foarte mare de turisti este Cetatea, fiind singura cetate încă locuită din sud-estul Europei.

Piata Cetatii are forma unui patrulater rectangular si era locuita odinioara de marile familii nobiliare ale orasului. Aici se pot vizite cele mai importante monumente medievale din Sighisoara.

Casa cu Cerb – dateaza din secolul al XVII-lea si a fost construita în stilul renașterii transilvane. A fost denumită astfel dupa capului de cerb amplasat pe colțul casei. Este casa care si-a pastrat cel mai bine forma. In prezent, casa este extrem de functionala, ea adaposteste un hotel, o pensiune si un restaurant, dar si o sala de conferinte si de expozitii.

Casa Vlad Dracul – aceasta constructie dateaza din secolele XVI-XV-lea, fiind cea mai veche constructie civila de piatra din Sighisoara. Denumirea provine de la numele lui Vlad Dracul, care se presupune ca a locuit in aceasta cladire intre anii 1431-1435. Vlad Dracul, fiul lui Mircea cel Batran, si tatal lui Vlad Tepes, a batut moneda munteana, moneda care a circula mai intai in Transilvania si apoi Tara Romaneasca. Intre anii 1950-1974 a adapostit azilul de batrani, iar din anul 1976 a devenit restaurant.

Casa adăpostește Muzeul Armelor cu o colecție impresionantă de arme: arcuri, scuturi, topor, măciucă, arme de foc, puști, pistoale, halebarde, armuri, etc.

Casa Venetiana –a fost construită în secolul al XVI-lea fiind reședința primarului Stephanus Mann. In ceea ce priveste arhitectura cladirii, se incadreaza in stilul goticului venetian, de unde i se trage și numele, denumita astfel dupa ancadramentul de piatra ale ferestrelor care imita goticul venetian. In prezent, cladirea gazduieste Forumul German, dar si un centru de asistenta pentru persoanele varstnice. Pe viitor, pivnitele casei s-ar putea sa primeasca o destinatie de magazin alimentar.

Scara Acoperita – a fost construita in anul 1642, mai poarta denumirea de Scara Scolarilor. Rolul pentru care a fost construita a fost acela de a usura drumul elevilor spre Scoala din Deal pe perioada iernii. La inceput scara avea 300 de trepte dar in urma reparatiilor care s-au facut au ramas doar 178 de trepte.

Casa de pe Stanca – a fost construita dupa anul 1676, atunci cand a avut loc marele incendiu. De-a lungul timpului, casa a suferit mai multe reparatii: secolul XVII-XVIII-lea respectiv intre anii 1999-2000. In prezent casa adaposteste sediul unui centru cultural, o cofetarie dar si un internetcafe.

Casa cu sindrila (Ewert) – este una din cele mai vechi case din Sighisoara, este unica prin galeria deschisa decorata cu balustrada de lemn si friza de denticul si balustri. In prezent casa ganduieste sediul Centrului Educational Interetnic pentru tineret, care a amenajat aici o sala de conferinte, un internetcafe si diferite cercuri: dand, ceramica, teatru dar si un hotel pentru tineret.

Scoala din Deal (Schola Seminarium Reipublicae) – cladirea a fost ridicata in anul 1619. In anul 1552 se ridica prima scoala din municipiul Sighisoara cu predare in limba latina.

O cladire importanta in Sighisoara este cladirea ce adaposteste primaria orasului. Edificiul a fost construit intre anii 1887-1888. La etajul cladirii se afla o sala in stil baroc, aici se tine Festivalul de Muzica Academica, dar si alte concerte ale formatiilor prestigioase.

Daca pana acum am prezentat principalele momumente din cetate, putem aminti cateva cladiri vechi si deosebit de pitoresti din ‘’Orasul de Jos’’: Casa Zilinschi, fosta casa de brutar ce dateza din secolul al XVII-lea, casa Rosenthal din secolul al XVIII-lea, Casa Meseriasilor – actualul restaurant Perla Cetatii, caldirea ce adaposteste hotelul restaurant Steaua din secolul al XIX-lea, Casa Herman Oberth din secolul al XX-lea.

Asezarea strategica in cadrul tarii a avut ca rezultat afirmarea Sighișoarei de-a lungul secolelor ca un centru important comercial, meșteșugăresc, administrativ și cultural. La acestea se adaugă în ultimul timp și importanța lui ca centru turistic, avându-se în vedere nu numai interesul pentru orașul medieval bine păstrat, ci și ca loc de plecare pentru vizitarea zonei din jurul Sighișoarei, cu mai multe obiective turistice cu o bogata valoare istorica.

Comuna Albesti se afla la 6 km de Sighisoara, aici se poate vizita Casa momoriala ‘’Petofi Sandor’’ – inaugurata in 1904, este dedicata vietii si activitatii poetului Petofi Sandor. Muzeul cuprinde mai multe exponate, portrete, desene, fotografii ale poetului si ale membrilor familiei sale, harti, arme. In comuna Danes se poate vizita castelul familiei Bethlen. Acest castel a fost ridicat intre anii 1559- 1683 in stil gotic cu influente renascentiste. Castelul este inconjurat de un parc mare cu un lac interior. Arborii si plantele de aici constituie o raritate. Mesele si bancile sculptate in marmura alba poarta semnatura Fecit Elias Necolai, fiind cel mai mare sculptor medieval din Transilvania. In comuna Saes, la 9 km de Sighisoara, se poate vizita o biserica ce dateaza din secolul al XIV-lea. In comuna Apold se poate vizita o biserica fortificata ce dateaza probabil din secolul al XV-lea. Comuna Saschiz, situata la doar 20 km de Sighisoara in directia Brasov, este un centru mestesugaresc important ce dateaza din secolul al XVI-lea, aici se poarte vizita cetatea taraneasca dar si biserica fortificata. Cetatea a fost atestata documentar in anul 1470 si prezinta cu plan poligonal cu turnuri de aparare scunde de forma unor paralelipipede cu baza patrata. Biserica fortificata dateaza din anul 1495, fiind una din cele mai vechi biserici de acest gen din Romania. La toate acestea se adauga bisericile fortificate din Biertan și Viscri, ambele incluse în patrimoniul mondial UNESCO.

II.3 Baza tehnico-materiala a turismului in municipiul Sighisoara

La fel ca și obiectivele turistice baza tehnico-materială este la fel de importantă, fără o bază materială turistică la un nivel ridicat nu se poate vorbi de un turism de calitate. ’’Această baza materială este compusă din totalitatea dotărilor tehnice și edilitare necesare asigurării serviciilor reclamate de bună desfășurare a actului turistic. În cadrul bazei tehnico-materiale se includ: structurile de primire – capacitatea de cazare și alimentație publică, structurile de agrement, structurile de tratament, precum și rețeaua de servicii aferente turismului (transporturi turistice, servicii speciale)’’.

Oferta turistica este alcatuita din baza tehnico-materială si fondul turistic natural și antopic, toate acestea determină condițiile necesare pentru prestarea serviciilor turistice.

Capacitatea de cazare

Structurile de cazare alaturi de resursele atractive si caile de transport reprezinta vectori fundamentali in definirea turismului ca activitate umana.

Cristerii in clasificarea unitatilor de cazare: marime, confort, functionalitate, perioada de utilizare, tipul de turism pe care-l deservesc, etc. In urma acestor cristerii se detaseaza doua grupe majore de baze de cazare, si anume:

baze de cazare principale, în care atributele turistice sunt dominante: hoteluri, pensiuni ;

baze de cazare secundare, integrate domeniului turistic temporar și la un nivel modest de funcționalitate: pensiuni turistice, campinguri.

Municipiul Sighisoara prezinta o gama variata in ceea ce priveste unitatile de cazare, de la hoteluri de 4 stele până la campinguri. Prețurile variază în funcție de perioada de utilizare, funcționalitate dar și de gradul de confort.

După cum se știe, înainte de 1989 singura posibilitate de cazare din Sighișoara era Hotelul Steaua, hotel care, în prezent, nu mai funcționează, clădirea fiind retrocedată urmașilor fostului proprietar Aurel Mosora – primul primar român al orașului.

În ultimii ani, întreprinzătorii locali care au intuit potențialul imens al turismului, au construit, amenajat și dotat numeroase structuri de cazare turistică – hoteluri, pensiuni, moteluri campinguri etc. Acestea sunt localizate în special în zona Cetății Medievale dar și în zonele limitrofe, valorificând frumusețea împrejurimilor localității.

Hotelul Sighișoara este un hotel de 3 stele și este situat în piața cetății. Acest hotel cu aer medieval pune la dispoziția turiștilor 29 de camere și 3 apartamente, o sală de converinte, o cramă (Fig 3.1 și Fig 3.2) dar și un restaurant. Se remarcat este faptul că fiecare cameră de hotel are un aspect propriu.

Hotel Korona este un hotel de 4 stele și dispune de 26 camere și o sală de conferințe. Camerele sunt amenajate la un standard înalt, acestea pot satisface cerințele celor mai pretențioși clienți.

Hotel Claudiu este un hotel de 3 stele și dispune de 17 camere și un miniapartament.

Pe lângă hotelurile de 3 și 4 stele, municipiul Sighișoara dispune de o gamă variată de pensiuni: pensiunea Casa cu Cerb, pensiune Hera, pensiunea Joker, pensiunea Phonix, pensiunea Casa Lia, Pensiunea Casa Vânătorului, Pensiunea Fronius, etc.

Pensiunea Fronius dispune de camere de 2 și 3 stele.

Comform datelor ANT, cele mai multe locuri de cazare din municipiul Sighisoara sunt clasificate la 3 stele/flori -715 (46,7% din total), urmate de cele de 2 stele (555), de 4 stele (145) si de 5 stele (115). Prin urmare, si din acest punct de vedere putem vorbi de o oferta turistica foarte diversificata, pentru toate categoriile de turisti.

Tabelul 2.1 Unitățile de cazare (hoteluri) din Sighișoara in anul 2013

Sursa: Baza de date a Primăriei municipiului Sighișoara.

Comform tabelului nr. 2.1 cele mai mari unitati de cazare din Sighisoara sun: Hotelul Binder Budi-103 locuri, hotelul Central Park cu 70 de locuri, hotel Sighisoara cu 64 de locuri, hotel Rex cu 58 de locuri, hotel Casa Wagner cu 55 de locuri si hotel Korona cu 51 de locuri, la polul opus cu cele mai putine locuri de cazare se afla Hotel Aparthotel Sighisora cu 24 de locuri de cazare, dar si Hotelul Transilvania cu 34 de locuri de cazare.

Baza de cazare secundară este alcătuită din pensiunile turistice și campingurile cu un nivel modest de funcționare. Dintre campinguri se pot aminti: campingul Aquaris, Vila Franka. Motelurile și hostelurile sunt și ele prezente: motelul Corsa și hostelurile Burg Hostel și Nathan’s Villa Hostel.

Tabelul 2.2 Unitățile de cazare (pensiuni) din Sighișoara in anul 2013

Sursa: Baza de date a Primăriei Municipiului Sighișoara.

Comform tabelului nr. 2.2 cea mai mare capacitate de cazare o are pensiunea Gia si pensiunea San Gennaro cu 35 de locuri de cazare respectiv de 30 de locuri de cazare, la polul opus cu cele mai putine locuri de cazare se afla Pensiunea Andrea Maria cu 6 locuri de cazare, dar si pensiunea Casa Costea si pensiunea Lia cu cate 8 locuri de cazare fiecare.

Tabelul 2.3 Unitățile de cazare (moteluri) din Sighișoara in anul 2013

Sursa: Baza de date a Primăriei Municipiului Sighișoara.

Tabelul 2.4 Unitățile de cazare (hosteluri) din Sighișoara in anul 2013

Sursa: Baza de date a Primăriei Municipiului Sighișoara.

Tabelul 2.5 Unitățile de cazare (campinguri) din Sighișoara in anul 2013

Sursa: Baza de date a Primăriei Municipiului Sighișoara.

Tabelul 2.6 Numarul total al structurilor de cazare pe tipuri de unitati de cazare din Sighișoara.

Sursa: Baza de date a Primăriei Municipiului Sighișoara.

Comform tabelului nr 2.6 hotelurile din oraș dispun de cea mai mare capacitate de cazare (719 locuri, 47% din total), urmate de pensiuni (642 de locuri, 42%). Aceste două tipuri de unități de cazare au înregistrat și cea mai mare creștere a numărului de locuri de cazare din perioada 2007-2013, fiind vizate de majoritatea investitorilor din domeniul turistic. La polul opus se afla campingurile cu 44 locuri, urmate de moteluri cu 46 de locuri.

Fig. 2.7 Evoluția capacității de cazare în municipiul Sighișoara în perioada 2012 – 2013:

Sursa: Baza de date a Primăriei municipiului Sighisoara.

Conform tabelului nr. 2.7. putem observa că numărul mediu de camere utilizate, respectiv oferite si numarul mediu de locuri-pat din camerele utilizate, respectiv oferite au avut o crestere in anul 2013 fata de anul 2012, crestere de 13,30 % respectiv de 12,99. Numarul mediu de locuri sezoniere utilizate, respectiv oferite in casute si terenuri de campare au avut o stare de stagnare.

Cele 1.486 de locuri-pat din camerele permanente sunt amplasate în 668 de camere, la care se adaugă 22 de camere sezoniere cu 44 de locuri-pat. La acestea se adaugă 800 de locuri pe terenuri de campare.

În perioada 2007-2013, municipiul Sighișoara a cunoscut o dinamică pozitivă, ascendentă, a numărului de structuri de primire turistică, pe fondul unui număr tot mai mare de turiști și, deci, a unei cereri tot mai substanțiale și mai diversificate de locuri de cazare.

Fig. 1. Evoluția numărului de structuri de primire turistică pe tipuri de unități în municipiul Sighișoara în perioada 2007-2013.

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO-ONLINE (2014).

Comform fig.1. cea mai mare creștere a numărului de unități de cazare s-a înregistrat în cazul pensiunilor turistice (de peste 3 ori), dar și al hotelurilor, care s-a dublat între 2007 și 2013. Celelalte tipuri de unități de cazare au rămas la un nivel relativ constant. Numărul de unități de cazare a crescut de mai bine de 3 ori, de la 18 unități (în anul 2007) la 57 în anul 2013 și această dinamică nu a fost (se pare) influențată de criza economică, care a afectat alte sectoare economice, dar care a catalizat eforturile de dezvoltare a turismului în municipiul Sighișoara.

Din perspectiva capacității de cazare a structurilor de primire turistică, se constată aceeași evoluție pozitivă a numărului de locuri de cazare, dar ceva mai puțin spectaculoasă, dinamică explicabilă prin numărul mare de pensiuni de mici dimensiuni lansate pe piață.

Fig. 2. Evoluția capacității de cazare pe tipuri de structuri de primire turistică în municipiul Sighișoara (2007-2013)

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO-ONLINE (2014)

Comform Fig. 2. în perioada 2007-2013, numărul de locuri de cazare a crescut de la 872 la 1486, ceea ce înseamnă o creștere cu 71,5%, comparativ cu creșterea cu 216% a numărului de unități de cazare.

Baza materială de alimentație

În ultima perioadă, baza materială de alimentație a devenit tot mai importantă. Atunci când aleg o destinație unde să își petreacă vacanța, turiștii se interesează pe lângă unitatea de cazare și de bază de alimentație, unde pot să mănânce bine, de restaurantele cu specific tradițional dar și cu specific internațional.

Restaurantul este locul unde se prepară produsele dar și locul de consum al produselor, astfel ‘’activitățile de profil în alimentație se desfășoară în următoarea structură: spații destinate servirii consumatorului (saloane propriu-zise ale restaurantelor); spațiu destinat producției (bucătăria, laboratoarele de patiserie, cofetărie, carmangerie, secțiile de preparare de semipreparate etc.); spațiu de depozitare și păstrare (magazii, camera frigorifice etc.)’’. Pentru a atrage clienți, managerii de restaurant trebuie în permanență să își îmbunătățească produsele, să creeze produse noi și să diversifice produsele. Restaurantul poate avea mai multe profile: classic, specializat: pescăresc, vânătoresc, rotisserie, dietetic, familial, lacto-vegetarian, pensiune, cu specific național sau local, cu program artistic.

Pe lângă mâncarea servită, designul interior al restaurantului este și el important, spațial de servire trebuie dotat cu mobilier, utilaje, elementele de decor corespunzătoare profilului și specificului restaurantului.

Pe lângă unitățile de alimentație publică aferente hotelurilor, hostelurilor, motelurilor și pensiunilor menționate, mai există și numeroase alte restaurante, pizzerii, ceainării, cofetării, dar și unitățile de alimentație publică din centrele comerciale, care deservesc atât populația municipiului Sighișoara, cât și turiștii.

Baza de alimentație publică este bine reprezentată în Sighișoara, unde funcționează un număr mare de restaurante – asociate sau nu bazelor de cazare:

Restaurante asociate structurilor de cazare: Restaurant Korona, Restaurant Sighișoara,

Restaurant Lorelei și Restaurant La Pastorella în cadrul Hotelului Binder Bubi, Restaurant Rex, Restaurant Poenița, Restaurant Claudiu, Restaurant Transilvania, Restaurant Apart Cafe Sighișoara, Restaurant Cavaler, Restaurant Joker, Restaurant Casa Wagner, Restaurant Casa cu Cerb, Cafe-Restaurant Chic, Restaurant-Pizzerie San Genaro, Restaurant Burg Hostel, Restaurant Central Park;

Restaurante/pizzerii: Restaurant Casa Vlad Dracul, Restaurant Rustic, Restaurant Carpați, Restaurant Catering House, Restaurant Vila Franka, Restaurant-Pizzerie Quatro Amici, Restaurant-Pizzerie JO Pub, Restaurant-Pizzerie Perla, Restaurant-Pizzerie

Veneția, Restaurant-Pizzerie San Marco, Restaurant-Pizzerie Concordia, Restaurant Casa Ferdinand, Restaurant-Pizzerie Al Forno, Restaurant Express Four Seasons;

Cofetării și cafenele: Cofetărie Burg Kaffe, Cofetărie Casa Cositorarului, Cofetăria La Angela, Cafenea Julius Cafe și Cafe Central, Cafenea Caractere, Cofetărie Teodora, International Cafe, Lazy Louis Caffe, Medieval Cafe;

Cluburi: Club Aristocrat, Club Black Box, Club Kramer, Club M.O.S.

Baza materială de agrement

’’Agrementul este definit ca ’ansamblu mijloacelor, echipamentelor, evenimentelor și formelor oferite de unități, stațiuni sau zone turistice, capabile să asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, unei împliniri, să lase o impresie și o amintire favorabila’ ’’.

Sighișoara este recunoscută a fi un loc al evenimentelor, un spațiu generos de exprimare a artei în toate formele ei – muzică de toate genurile, teatru, dans, folclor, film – o scenă vie în care se împletește vechiul cu noul și, ceea ce este cel mai important, reușește să satisfacă cele mai diverse gusturi ale publicului.

În Sighișoara, de-a lungul unui an, se desfășoară o serie de evenimente artistice (muzică, teatru, dans, folclor, film) cu o puternică rezonanță pe plan național și internațional. Fie că sunt organizate exclusiv de municipalitate, în parteneriat cu terți sau de diverse organizații, acestea compun Calendarul evenimentelor culturale desfășurate în municipiul Sighișoara.

Principalele evenimente sunt: Festivalul Sighisoara Medievala – reprezinta un brand local, cel mai important si mai cunoscut festival din Sighisoara , are loc la sfarsitul lunii iulie, in cadrul acestui festival au loc spectacole de muzica, dans, teatru medieval. Este cel mai eficient mijloc de promovare turistica, anual participa peste 50.000 de turisti; Festivalul Academia Sighisoara se desfasoara in prima jumatate a lunii august, la acest festival concerteaza an de an artisti romani si straine; Festivalul ProEtnica; Festivalul Fanfarelor – are loc in luna septembrie, festivalul se constituie într-un punct de atracție pentru turiști, luna septembrie fiind o lună de vacanță în care Sighișoara este încă asaltată de turiști dornici să guste din farmecul locurilor; Festivalul ’’Sighisoara Blues Festival’’ are loc în fiecare an în luna februarie și este singură manifestare culturală de acest gen din țară. Acest festival are ca scop promovarea genului muzical blues și debutează sub sloganul "pentru cei care iubesc blues-ul"; Festivalul Hameiului din Transilvania- Transilvania Hop Fest din luna septembrie; Zilele Culturii Germanie; Intalnirea Sasilor; Festivalul ’’Datini’’- are loc la sfarsitul lunii noiembrie inceputul lunii decembrie, festivalul își propune să stimuleze tinerii care promovează datinile și obiceiurile populare românești.; Festivalul Sighișoara Blues Festival se organizeaza la sfarsitul lunii martie, are ca scop promovarea blues-ului gen muzical care, deși slab reprezentat pe scena națională, se adresează unui public devenit tot mai numeros în ultima vreme, într-o oarecare măsură și datorită acestui festival.

Festivalurile din Sighișoara mențin vie și la un nivel foarte ridicată viața artistică și culturală a orașului, având un aport important în atragerea unui număr mare de turiști, în special în sezonul estival. Pentru evitarea accentuării caracterului de sezonalitate al turismului în Sighișoara, s-ar impune organizarea unor evenimente de anvergură și în semestrul rece al anului.

Alte mijloace de agrement: activitati culturale: Muzeul de Istorie care în 2013 a atras peste 117.900 de vizitatori; Casa de cultura ’’Mihai Eminescu’’, Biblioteca Municipala ’’Zaharia Boiu’’‚ Sala ’’Ciprian Porumboiu’’.

Fig. 3. Evolutia numarul de vizitatori ai Muzeului de Istorie intre anii 2007-2012

Sursa: Institutul Național de Statistică. Baza de date Tempo Online

Comform Fig. 3. in perioada 2007 – 2012, numărul vizitatorilor Muzeului de Istorie Sighișoara s-a cifrat la peste 150.000 anual, ceea ce îl poziționează în topul celor mai vizitate muzee din România, după Castelul Bran, Complexul Muzeal „Astra” din Sibiu, Muzeul de Istorie Naturală „Grigore Antipa” și Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” din București, Complexul Muzeal Peleș-Pelișor din Sinaia, depășind chiar și Muzeul Național de Artă al României din Capitală.

Alte structuri de agrement din Sighișoara: cluburi de noapte ( Club Aristocrat, Club Onix, Club the Office, Club Blue Night), cluburi de biliard și de bowling (Club B și Club CFR), baruri (El Diablo, Culture Pub și Score Pub), cafenele ( Casa Cositorarilor, Cafe Cetatea și Cafe Julius), un cinematograf. Spațiile verzi sunt amenajate pe categorii: terenuri sportive, parcuri, spații verzi, un strand și spații de joacă: terenul de handbal ’’Vointa’’- dotat cu teren sintetic, și vestiare, baza sportiva Textila.

II.4. Circulatia turistica si tipurile de turism practicate.

In ceea ce priveste circulatia turistica la nivelul municipiului Sighisoara nu exista o estimare precisa, nu exista informații statistice privind numărul de turiști, perioadele de vârf sau extrasezon sau durata șederii lor în Sighișoara. Toate sursele de informare din Sighișoara menționează „turismul de o zi”: cei care vin în Sighișoara nu se opresc de regulă mai mult de câteva ore. Perioada anului considerată sezon de vârf în turism este cea de vară (lunile iulie, august și septembrie) și mai ales perioada festivalului “Sighișoara Medievală”. Cei mai mulți turiști vizitează Cetatea.

Singurul mod de a stabili numarul turistilor care viziteaza municipiul Sighisoara este dat de numarul vizitatorilor inregistrati la Muzeul de Istorie , de 117.940 in 2013. Luand in calcul faptul ca multi turisti viziteaza Cetatea Medievala si in afara programului Muzeului de Istorie – restrâns în ultimii ani din cauza restructurării personalului și imposibilitatea plății orelor suplimentare – cifra reală a vizitatorilor este mult mai mare, situându-se în jurului cifrei de 200.000. Din punct de vedere al tarii de originie a grupurilor de turisti care viziteaza Sighisoara, acestea sunt: spanioli, japonezi, germani, italieni, americani, englezi, francezi și maghiari.

Fig. 4. Dinamica numărului de sosiri ale turiștilor în municipiul Sighișoara pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 2007-2013

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO-ONLINE (2014)

Comform Fig. 4. in linie cu evoluția pozitivă a numărului de unități de cazare și a capacității acestora, numărul de turiști înregistrați oficial de INS la structurile de cazare din municipiul Sighișoara a crescut, în perioada 2007-2013, cu 65,7%, atingând în 2013 un maxim istoric (66.211 de sosiri raportate). Singurul interval de timp în care trendul pozitiv a fost întrerupt a fost 2009-2010, când piața turistică de la nivel global a fost profund afectată de criza economică și financiară globală, ceea ce a avut și un impact negativ asupra numărului de turiști care au preferat să viziteze Sighișoara.

Din perspectiva statisticilor oficiale cu privire la numărul sosiri ale turiștilor, cei mai mulți se cazează la hoteluri: acestea au oferit servicii de cazare pentru peste 40.000 de turiști în anul 2012, reprezentând 64,4% din totalul sosirilor înregistrate în Sighișoara, respectiv 42.000 (63,6%) în anul 2013. Acest procent este mai ridicat decât procentul capacității de cazare al hotelurilor din totalul capacității de cazare de la nivelul municipiului, ceea ce indică o mai bună rată de ocupare a locurilor de cazare din hoteluri comparativ cu celelalte unități de primire turistică.

Pensiunile turistice au înregistrat 15.511 sosiri ale turiștilor în Sighișoara în anul 2012, respectiv 24,7% din total, și 18.525 sosiri ale turiștilor în 2013, cu o pondere în creștere, atingând 28% din totalul turiștilor cazați la nivelul municipiului. Raportat la ponderea acestora numerică, dar și din perspectiva capacității lor de cazare, acest procent pare unul scăzut, dar este demn de amintit că multe din pensiunile turistice sunt conduse cu mai multă flexibilitate de familii, care își permit să închidă uneori pensiunea în afara sezonului, și deci nu toate funcționează permanent.

De asemenea, din perspectiva evoluției din ultimii ani, se evidențiază faptul că sosirile turiștilor la pensiuni nu au fost afectate de criza economică. Astfel, creșterea numărului de turiști a fost constantă în perioada 2007-2013, comparativ cu situația hotelurilor, unde numărul de turiști a scăzut în anii 2009 și 2010, afectând și situația globală la nivelul municipiului Sighișoara. Acest fapt demonstrează că, în perioada de criză, o parte din turiștii care în mod normal s-ar fi orientat spre serviciile hoteliere, au apelat la pensiuni ca la o alternativă mai ieftină de cazare.

Fig. 5. Dinamica numărului de înnoptări ale turiștilor în municipiul Sighișoara pe tipuri de structuri de primire turistică în perioada 2007-2013

Sursa: Institutul Național de Statistică, baza de date TEMPO-ONLINE (2014)

Comform Fig.5. dinamica numărului de înnoptări înregistrat oficial la nivelul municipiului Sighișoara urmărește aceleași tendințe ca și cea a numărului de sosiri, având aceeași caracteristică, de ușoară scădere în anii 2009 și 2010, pentru a crește semnificativ începând cu anul 2011. În anul 2012, s-au înregistrat peste 80000 de înnoptări iar în 2013, 84000 de înnoptări, ceea ce indică faptul că tendința de creștere s-ar putea menține și în viitor. Per ansamblu, în perioada 2007-2013, numărul de înnoptări în unitățile de cazare sighișorene a crescut cu 51,9%.

Din păcate, aceleași statistici relevă faptul că durata medie a sejurului turistic în Sighișoara este una deosebit de scurtă, de obicei o singură noapte, mai exact o medie de 1,27 nopți/sejur n 2013 (față de 1,38 nopți/sejur în 2007), ceea ce este total nesatisfăcător.

Pe structuri de primire turistică, nu se evidențiază deosebiri semnificative din perspectiva duratei sejurului. La hoteluri, care dețin peste 60% din totalul de sosiri și de înnoptări, durata medie a sejurului este de 1,28 nopți, cu foarte puțin peste media de la nivelul municipiului. O situație ceva mai bună se înregistrează la pensiuni, unde media este de 1,36 nopți/sejur.

Municipiul Sighișoara are nevoie de o strategie reală de atragere a turiștilor pe o perioadă mai îndelungată. Durata foarte redusă a sejurului afectează rentabilitatea operatorilor din domeniu și impactul acestei activități asupra economiei locale. Creșterea duratei sejurului se poate face doar prin îmbunătățirea și diversificarea ofertei turistice locale, creșterea calității serviciilor oferite turiștilor și acțiuni de promovare.

In ceea ce priveste formele de turism practicate in municipiul Sighisoara putem afirma faptul ca acestea au o mare varietate datorita diversitatii potentialului turistic natural si antropic.

Turismul cultural – consta in vizitarea cladirilor istorice si participarea la evenimentele culturale – in Sighisoara puteam luat parte la evenimente culturale pe tot parcursul anului.

Turismul istoric – consta în vizitarea monumentelor istorice: biserici fortificate, zidurile cetăților, a turnurilor și a bastioanelor. Sighisoara prezinta o istorie foarte bogata care a constribuit la dezvoltarea ei.

Turismul religios – se poate vizita bisericile fortificate: Biserica din Deal și Biserica Mănăstirii;

Turismul de afaceri – acesta se poate practica în sălile de conferință ale marile hoteluri: hotel Sighișoara, hotel Korona. Nu există informații privind volumul turismului de afaceri în totalul încasărilor agenților economici.

CAPITOLUL III – Analiza privind valorificarea actuala prin turism a municipiului Sighisoara

Dezvoltarea și promovarea unei destinații turistice presupune aplicarea unor proiecte și programe care să conducă la o mai bună desfășurare a cadrului turistic sau chiar la perfecționarea lui. La realizarea acestui lucru un rol important îl are și administrația locală care contribuie în susținerea proiectelor prin bugetul acordat.

‘’ Dezvoltarea și, totodată, eficiența turismului în teritoriu sunt dependente de calitatea mediului și implicit a resurselor sale, degradările de orice natură produse acestora pot diminua sau chiar anula valențele turistice. Valorificarea resurselor turistice și dezvoltarea turismului trebuie să fie organic corelate cu prevederile generale ale sistematizării complexe a teritoriului care să asigure o dezvoltare armonioasă a tuturor sectoarelor economice și o îmbinare a criteriilor de eficiență economică cu cele de ordin social. În acest context, asigurarea cadrului optim de desfășurare a activităților turistice este condiționată de ocrotirea tuturor componentelor peisajului geografic, conservarea monumentelor istorire, de artă și arhitectură, păstrarea și revitalizarea unor vechi tradiții etnofolclorice etc’’.

III.1. Modalitati de dezvoltare si promovare privind valorificarea potentialului turistic in Municipiul Sighisoara.

Putem afirma ca Municipiul Sighisoara reprezinta un adevarat muzeu in aer liber, acest fapt se datoreaza atat numeroaselor obiective turistice de o importanta nationala cat si internationala pe care acesta le gazduieste, dar nu in ultimul rand prin faptul ca Sighisoara gazduieste singura cetate locuita in intregime din SE Europei. Din pacate, cu toate aceste atuuri, valorificarea turistica nu este la cote maxime. In vederea valorificarii turistice la cele mai inalte cote dar si la dezvoltarea turismului in zona este necesar luarea unor măsuri concrete.

O prima masura ce trebuie luata in calcul, dar si cea mai importanta este reabilitarea si protejarea patrimoniului construit cu valoare istorică și a zonei de protecție a acestuia; identificarea de noi posibilități de finanțare pentru reabilitarea și protejarea patrimoniului construit. Printre obiectivele urgente pentru conservare sunt: Turnul Cositorarilor, Turnul Cojocarilor și Turnul Măcelarilor și Zidul Cetății pe versantul nordic. Printre monumentele care au fost conservate si restuarate corespunzător se numara Biserica din Deal, Casa cu Cerb, „Casa de pe stâncă“, Hotelul „Sighisoara“, Casa „Wagner“, Centrul Interetnic, Liceul „Joseph Haltrich“, Turnul Cismarilor, iar alte obiective se afla in curs de restaurare sau sunt intr-o stare ce nu necesita o restaurate imediata, enumeram aici: Turnul cu Ceas (muzeul), Turnul Franghierilor care este un turn locuit, Turnul Fierarilor, Turnul Croitorilor (a fost reparat doar acoperisul).

Un aspect important in conservarea si protejarea patromoniului turistic il constituie chiar Cetatea. Este cea mai importanta atractie turistica din oras si ca sa ramana la fel aceasta trebuie sa isi pastreze aspectul medieval, si sa ramana locuita. Pentru as pastra aspectul medieval trebuie evitata pe cat se poate transformarea cetatii intr-un aglomerat de hoteluri si restaurante, situatie datorata persoanelor care au cumparat case in cetate si le-au transformat in structuri de primire, de alimentatie, etc. Marea greșeală, parțial iremediabilă, este ca structura interioară a caselor familiale este transformată în mare parte după necesitățile turistului, adică în camere cu două paturi cu WC și duș, distrugându-se aspectul original. In trecut, populatia cetatii era constituita mai ales din locuitori saraci, casele vechi neprezentand comfortul dorit. Actualmente, majoritatea caselor au fost dobândite de oameni cu potențial de cumpărare. Este important ca cetatea sa ramana locuita si in afara sezonului turistic. În rezolvarea acestei probleme trebuie evitată pe cât se poate cumpărarea locuințelor de catre persoane străine de oraș, care nu ar veni decât rareori, iar în restul anului casele ar sta nelocuite și cu obloanele trase, dar si existenta unui magazin alimentar, o librărie și o piață mică de legume și fructe, ar fi o solutie. O alta solutie la rezolvarea acestei probleme ar fi construirea in partea de jos a orasului a unor hoteluri mari, acest lucru ar deservii mult mai bine turismului, fara a distruge substanta originala si atmosfera medievala a cetatii.

Un alt aspect ce trebuie luat in calcul este problema traficului auto in Cetate, indiferent de natura autovehiculului, cetatea este in permanenta circulata. Se impune ca Cetatea sa fie o zona pietonala. Programul pentru eliminarea circulatiei auto in Cetate are drept justificare faptul ca dauneaza monumentelor istorice, acestea fiind cladiri vechi si fara fundatii, dar si la schimbarea estetica a cetatii. Obiectivul principal al acestui program este acela de pastrare si conservare a patromoniului istoric al Sighisoarei, iar rezultatele acestuia se rezuma la imbogatirea ofertei turistice si la cresterea gradului de protejare al monumentelor.

Solutii la acest program ar fi: interzicerea autovehiculelor de orice natura: masini private, taxiuri, autoturisme turisti, exceptie facand cele de aprovizionare a magazinelor si restaurantelor și a autobuzelor care transportă turistul către unitățile de cazare. Se impune stabilirea unor ore speciale pentru aprovizionare și trei-patru microbuze pentru transportul turiștilor de la parcări la pensiuni, astfel rezolvată această problemă cetatea ar devenii o zonă pietonală, unde turistul poate să se plimbe liniștit, fără să se ferească de un eventual accident. Pentru cei care locuiesc în cetate, accesul este permis doar dacă dețin un garaj propriu. O altă soluție la aceasta problema este creearea unei parcări supravegheată pentru persoanele care vin cu mașina, dar si  incurajarea accesului pe jos in cetate;

O alta masura ce necesita prioritate in valorificarea turistica a orasului este imbogatirea ofertei turistice, modernizarea si diversificarea produsului turistic cu accente pe elementele de specificitate. In acest sens se impune organizarea unor evenimente/manifestari cultural-artistice, amenajari de expozitii permanente de etnografie (care ar putea reflecta ideal conlocuirea în aceste meleaguri a românilor, maghiarilor și sașilor), de arta contemporana, ornitologie, amenajarea unor sali legate de personalitatile orasului; adaugarea de noi sectii in patrimoniu muzeului: sectii de etnografie, un muzeu al meseriilor, o bibliotecă cu expoziții etc. , fapt ce ar duce la o mai bună cunoașterea a trecutului orașului;

Durata foarte redusa a sejurului afecteaza rentabilitatea operatorilor din domeniu turismului si impactul acestei activități asupra economiei locale. Putem afirma faptul ca municipiul Sighișoara are nevoie de o strategie reală de atragere a turiștilor pe o perioadă mai îndelungată. Creșterea duratei sejurului se poate face doar prin îmbunătățirea și diversificarea ofertei turistice locale, creșterea calității serviciilor oferite turiștilor și acțiuni de promovare.

De asemenea la imbunatatirea și diversificarea ofertei turistice locale se poate adauga si amenajarea unor trasee ca „poteci educative” pentru cunoașterea florei și faunei, dar si organizarea de trasee turistice in imprejurimile Sighioarei.

Ar fi de interes pentru turisti dezvoltarea meșteșugurilor (împletitul din materiale vegetale, olăritul, produse din lemn) caracteristice zonei și nu împrumutate sau aduse din alte țări.

Înlocuirea chioșcurilor cu tot felul de făcături pe care le-ai putea întâlnii peste tot în țara cu ateliere (ceramică, tâmplărie artistică, curelărie etc.) în aer liber ale unor meșteșugari de la care ai putea învăța ceva și chiar achiziționa o amintire pentru tine sau pentru persoanele dragi; realizarea unui loc de desfacere cu produse tradiționale (zacusca, palinca, slănină cu ceapă, vinete);

Ținând cont de amplasamentul orașului, de existența cetății medievale, ca și a teraselor care oferă petrecerea unor ore unice într-un mediu deosebit de pitoresc, credem că viitorul orașului Sighișoara depinde de o dezvoltare mai mare a ofertei turistice. Legătura cu agențiile de turism, conducerea eficientă de către ghizi profesioniști și crearea unor trasee în zonele limitrofe Sighișoarei (cetățile fortificate Apold, Saschiz, Biertan, Castelul Criș, Dumbrăveni, Viscri, Mălâncrav, etc.), zone interesante din punct de vedere turistic: cu microbuze, biciclete („Rent a bike“), mașini („Rent a car“), vor fi punctele de referință în dezvoltarea turistică a orașului. Un lucru interesat ar fi organizarea de către ghizi a unor trasee turistice la obiectivele principale ale cetății: la turnuri, la zidurile cetății, la principalele centre meșteșugărești, turiștii ar fi încântați de aceste activități turistice, mai ales că sunt însoțiți de un ghid, lucru ce ar face mai plăcută activitatea.

Studiile internaționale arată că ecoturismul și turismul cultural reprezintă nișe de piață în creștere, iar Municipiul Sighișoara cu proximitățile sale are un potențial ridicat și este bine poziționat, astfel încât se poate începe capitalizarea acestor resurse și oportunități. In acest sens se impune promovarea orasului ca centru cultural prin infiintarea unei facultati cu profile diferite, astfel s-ar putea crea un echilibru: in sezonul de iarna elevi si studenti, iar in sezonul estival turisti; atragerea atentiei organizatorilor de conferinte nationale si internationale, de simpozioane, expozitii, congrese ( in prezent este Festivalul de Muzica Academica), dezvoltarea Școlii de Muzică ca centru de activiăți muzicale (orchestra semisimfonică, fanfara etc.), posibilitatea unor expoziții temporare pe diferite profile (în prezent nu există o sală corespunzătoare);

O alta masura cel putin la fel de importanta ca celelalte pentru dezvoltarea turismului este reprezentata de atragerea de noi investigii dar si sustinerea acestora in agrementul turistic. Atragerea acestor investitii ar conduce la promovarea pe plan national dar si international a orasului dar si crearea de noi locuri de buna in domeniul turismului. O mai buna functionare a activitatilor din turism se impune inițierea unor programe de formare profesională adecvate pentru lucrătorii și lung profesioniștii din turism.

O alta modalitate de valorificare a patromoniului turistic si una din cele mai importante este promovarea, la acest capitol putem spune ca municipiul Sighisoara nu sta atat de bine. In acest sens se poate concepe unui program agresiv de publicitate, prin crearea unei baze de date conținând agenții de turism din România și prin furnizarea continuă de informații – calendar al evenimentelor, actualizarea produselor și alte activități similare, plasarea reclamelor în publicațiile de turism naționale și regionale și participarea la târgurile de turism din România. De asemenea

De asemenea, Sighișoara este un loc căutat pentru filmarea de reclame, producții TV și producții cinematografice, precum și o locație căutată pentru organizarea simpozioanelor, conferințelor, concursurilor și a altor manifestări naționale și internaționale care, în cele din urmă, înseamnă o afluență de oameni care se ocupă locuri de cazare, iau masa și vizitează obiectivele locale, contribuind astfel la dezvoltarea economică.

Toate atributele recunoscute: destinație turistică de referință, centru cultural european, parte a patrimoniului Mondial UNESCO, deținător de premii internaționale etc. au făcut ca Sighișoara să fie selectată într-un proiect european de realizare a unei rețele de centre naționale de informare și promovare turistică, care se dorește a fi un cadru integrat de promovare a patrimoniului național, prin 10 destinații cheie. Astfel, în anul 2012 a început implementarea Proiectului privind crearea și dotarea Centrului de Promovare și Informare Turistică Sighișoara. Proiectul este cofinanțat din Fondul European pentru Dezvoltare Regională prin Programul Operațional Axa prioritară 5 – Dezvoltarea durabilă și promovarea turismului, Domeniul de intervenție 5.3 – promovarea potențialului turistic și crearea infrastructurii necesare, în scopul creșterii atractivității României ca destinație turistică, Operațiunea – Crearea Centrelor Naționale de Informare și Promovare Turistică (CNIPT) și dotarea acestora; Valoarea totală a proiectului: 1.869.294,40 lei.

Obiectivul general al proiectului este promovarea Sighișoarei ca valoare istorică, arhitectonică și culturală, pe plan național și internațional în scopul creșterii atractivității sale ca destinație turistică și a creșterii numărului de turiști.

III. 2.Proiecte de dezvoltare si promovare a municipiului Sighisoara si obiectivele acestora

De-a lungul timpului in municipiul Sighisoara au fost implementate sau inca sunt in fata de implementare proiecte ce stau la baza dezvoltarii si promovarii turismului din Sighisoara.

Noua strategie a fost elaborată plecând de la experiența procesului de planificare și de implementare a strategiei pentru perioada 2008-2013, în vederea eliminării unor aspecte problematice sau blocaje: includerea unui portofoliu cat mai variat de proiecte cu rolul de a rezolva principalele probleme indentificate si care sa atraga un volum suplimentar de resurse financiare externe (fonduri U.E., parteneriate public-private, etc); elaborarea unei structuri logice a documentului – ‘’logica interventiei’’, unde se poate face o corelatie clara intre punctele tari, punctele slabe, amenintarile si oportunitatile si sintetizate in Analiza SWOT si viziunea de dezvoltare , directiile strategice

asigurarea unei structuri logice a documentului strategic (cunoscută ca „logica intervenției”), în care să existe o corelare clară între punctele slabe, amenințările, punctele tari și oportunitățile rezultate din profilul municipiului și sintetizate în Analiza SWOT, și viziunea de dezvoltare, direcțiile strategice de dezvoltare și proiectele prioritare din strategia propusă pentru perioada 2014-2020. O astfel de structură este, în același timp, mai ușor de parcurs de către orice tip de utilizator al documentului;