Analiza Principalilor Indicatori Economico Financiari la S.c. Scut S.a

LUCRARE DE DISERTAȚIE

ANALIZA PRINCIPALILOR INDICATORI ECONOMICO-FINANCIARI LA S.C. SCUT S.A.

CUPRINS

INTRODUCERE

Într-un mediu economic a cărui tendință principală este transformarea din complicat în complex, analiza economico-financiară are rolul de a explica fenomenele economice și financiare prin intermediul relațiilor delimitate în cadrul unui ansamblu de elemente (analiză structurală) și prin intermediul factorilor de influență (analiză factorială). De asemenea, analiza se poate efectua sub diverse forme (tipuri) cu scopul de a răspunde cât mai bine obiectivelor stabilite, iar etapele de realizare se pot adapta condițiilor economice concrete [4].

În actualul context economic, activitatea firme este desfășurată dinamic și rapid, astfel determinând o raportare la cerințele pieței și o presimțire a mișcărilor concurenței. În economia de piață există unele legi specifice unde agenții economici trebuie să-și desfășoare activitatea indiferent de domeniu. Pentru a instrumenta supravegherea activității și performanțelor firmei, necesită utilitatea unei analize economico-financiare [8].

Un pas înainte în măsurarea rezultatelor și performanței unei întreprinderi este identificarea relațiilor dintre indicatorii care exprimă aceste elemente la nivel de întreprindere pentru fundamentarea căilor/măsurilor de creștere a acestora. Cuprinderea într-un sistem ierarhizat a unor indicatori fundamentali utilizați pentru măsurarea rezultatelor și eficienței la nivel de firmă dă posibilitatea surprinderii legăturilor de condiționare obiectivă între indicatorii din sistem; se pune în evidență rolul fundamental al creșterii productivității muncii în creșterea rezultatelor la nivel de firmă. Rezultatele obținute sunt folosite pentru specificarea modelelor econometrice de analiză a ratei profitului [2].

CAPITOLUL I. ASPECTE TEORETICE PRIVIND ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ

Analiza economico-financiară parcurge drumul invers pe care îl realizează evoluția reală a fenomenului. Ea pornește de la rezultatele procesului încheiat către elementele și factorii care au contribuit la realizarea acestuia. Conținutul procesului de analiză economico-financiară, inclusiv îmbinarea acesteia cu sinteza [3].

Contabilitatea, aduce un aport deosebit în știința și practica economică, deoarece, prin conținutul său, combină armonios realitatea fenomenelor studiate cu teoria abstractă. Prin intermediul mecanismul sistemului de conturi, contabilitatea furnizează un sistem de informații corelat și verificat, promovează rigurozitate și exactitate in reflectarea fenomenelor economico-financiare [10].

. Semnificația și importanța analizei economico-financiar

Activitatea de conducere indiferent de nivelul la care se reflectă, implică cunoașterea proceselor de activitați economice a factorilor de influiența și a cauzelor care determină anumite situații și este realizată prin intermediul analizei economico-financiare [9].

Prin analiză economico – financiară se urmărește în general activitatea economico – financiară a agentului economic la nivel micro sau macroeconomic pe care o cercetează dintr-un unghi de vedere propriu și anume din punct de vedere al rezultatului utilizării resurselor umane, materiale și financiare în scopul descoperirii și valorificării posibilităților de perfecționare în viitor [7].

Analiza economico – financiară este unul dintre instrumentele de bază ale managementului modern performant, o disciplină indinspensabilă a acestuia iar în urma analizei este considerată amplificată [5].

Rolul analizei este considerată amplificată în contextul mecanismelor pieții, odata cu creșterea gradului de complexitate a activităților economice și financiare a întreprinderii cu profund implicații în procesul de conducere care nu mai poate realiza numai pe bază de exeriența și rutină necesitand în plus analize pertinente care să stea la baza deciziilor strategice și operative [1].

1.2. Utilizarea funcțiilor analizei economico – financiare

diagnoza și reglare a activitaților întreprinderii care sunt realizate prin intermediul analizei diagnosticului care presupune o cercetare amplă și completă în depistarea cauzelor și a eventualelor acțiuni a factorilor perturbatori în funcționarea firmei. Prin intermediul diagnozei analiza economico – financiara localizează punctele tari și punctele slabe din cadrul sistemului studiat.

descoperirea și mobilizarea rezervelor interne, urmărind depistarea depașirii nivelului programat al consumului de resurse, materiale, umane, financiare și utilizarea eficientă a acestora pentru creșterea rentabilitații întreprinderii.

întarirea autonomiei economico – financiare prin analiză se urmărește prevenirea, descoperirea și lichidarea fenomenelor și cauzelor generatoare a rezultatelor negative. Autonomia reprezintă libertatea de mișcare a întreprinderilor în mediul economic iar fondamentarea deciziilor este realizată pe baza informațiilor oferite de analiza economico – financiara.

administrarea eficientă a patrimoniului, asigurarea unui echilibru economico – financiar permanent și a unei rentabilități competitive. Această funcție contribuie la utilizarea eficientă a resurselor financiare, înlaturarea cheltuielilor neeconomicoase, controlul realizării cifrei de afaceri și a modului de finanțare al activitaților de expluatare ale firmei.

verificarea modului de realizare a obiectivelor prestabilite prin cadrul de afaceri și crearea bazei pentru elaborarea strategiilor pe termen scurt, mediu și lung.

Complexitatea activităților desfașurate în cadrul firmei, caracterul dinamic și agresiv al mediului economic fac analiza economico – financiară să devină un sistem complex de tratare a informațiilor economice, curente și de perspectivă [6].

1.3. Contul de profit și pierdere

Într-o perioadă de gestiune în unitatea patrimonială au loc o multitudine de operații economice de o mare diversitate care produc modificări succesive în mărimea și structura elementelor patrimoniale, respectiv a bilanțului contabil. Urmărirea completă și neîntreruptă a acestor modificări produse în fazele circuitului economic de operațiile economice, nu se poate realiza doar cu ajutorul bilanțului. Aceasta deoarece întocmirea după fiecare operație economică a unui nou bilanț este dificil de realizat dat fiind numărul mare de operații economice care se produc zilnic [12].

Chiar dacă practic ar fi posibilă întocmirea unor astfel de bilanțuri după fiecare operație economică, acestea ar furniza informații statice privind existența la un moment dat a unei structuri patrimoniale și a mărimii elementelor patrimoniale fără a putea furniza înformații despre dinamica elementelor patrimoniale într-o perioadă de timp, respectiv despre mărimea modificărilor în sensul creșterii sau scăderii elementelor patriomoniale într-o perioadă de gestiune. În contabilitate aceste informații privind dinamica elementelor patrimoniale sunt obținute cu ajutorul procedeului CONT [1].

Contul este un procedeu al metodei contabilității care permite urmărirea schimbărilor succesive care se produc asupra unui element patrimonial, precum și existența și mărimea acestuia la un moment dat. Pentru fiecare categorie de active și pasive se deschide un cont care ține evidența existentului și mișcărilor care se produc asupra acestora. Spre deosebire de bilanț care evidențiază situația tuturor elementelor patrimoniale la un moment dat, contul are o sferă de cuprindere mai restrînsă ținând evidența doar a unui element patrimonial. Din cont se poate vedea atât situația unui element patrimonial la un moment dat cât și mărimea și tipul modificărilor produse asupra acestuia într-o perioadă de timp (gestiune) [3].

Fiecare cont începe să funcționeze prin înregistrarea existentului la începutul perioadei de gestiune preluat din bilanț (existent inițial). Operațiile economice care se produc într-o perioadă de gestiune, consemnate în documente justificative, produc modificări (creșteri sau scăderi) asupra elementelor patrimoniale care se înregistrează în conturile care țin evidența elementelor patrimoniale [7].

1.4. Bilanțul și poziția financiară a întreprinderii

Bilanțul contabil, evidențiază, sub raport valoric, echilibrul existent între bunurile economice și sursele lor de finanțare, respectiv este o lista a tuturor activelor controlate de întreprindere și a tuturor datoriilor întreprinderii [9].

Bilanțul are ca obiect prezentarea de informații despre poziția financiară a întreprinderii, capitalurilor acesteia de a se adapta schimbărilor mediului cu ajutorul resurselor (activelor) a structurii de finanțare (datorii și capitaluri proprii) precum și cu ajutorul unor indicatori economic-financiari importanti (lichiditate si salvabilitate) [10].

Construcția bilanțului implică respectarea unor principii și reguli care impun coordonarea costurilor după criteriul pe termen scurt și lung [11].

Printre elementele constructive ale bilanțului se face distincție între cele care ramân la dispoziția întreprinderii, o durată de peste un an și cele care nu îi aparțin, pe durata de sub un an de zile [4].

Prezentarea bilanțului pune în evidență doua parți distincte:

pe orizontală, partea superioară care reflectă structura financiară prin stabilitatea elementelor care-l compun (necesarul de finanțat si resursele de finanțare permanentă).

pe verticală, partea inferioara fiind reflectată finantarea ciclului de activitați (necesarul de finanțat pe termen scurt) și resursele temporare de finanțare.

Plasamentul activelor și pasivelor dupa criteriul vechimii permite ca printr-o simplă regulă pe orizontală să se determine echilibrele sau dezechilibrele structurale ale bilanțului atât pe termen scurt cât si pe termen lung [1].

Importanța bilanțului în analiza financiară decurge din faptul că servește la determinarea marjei de securitate financiară prin fondul de rulment care permite întreprinderii să facă fată riscurilor garantând solvabilitatea acestuia [3].

Un principiu al bilanțului se referă la conceptul de stabilitate care are în vedere durata posturilor. În patrimoniul acestuia difera de conceptul permanenței bilanțului financiar, în sensul că un împrumut pe termen lung va ramâne în imobilizările financiare indiferent de scadența sa, iar datoriile pe termen scurt nu vor fi decat la datorii pe termen scurt, indiferent de data scadenței [6].

Un alt principiu, este structura posturilor, permițând descrierea ciclurilor care compun viata întreprinderii și a echilibrurilor ce decurg din ele [2].

Când bilanțul contabil se analizează prin teoria modelarii, reprezintă un model global și de structură, fiind asigurată o prezentare în cadrul patrimoniului începând cu partile sale componente către însușirileile de ansamblu [11].

Patrimoniul, în cadrul bilanțului este reprezentat prin activ și pasiv.

În ceea ce privește activul, elementele acestuia fiind asociate în raportul destinat bunurilor economice folosite iar gradul de lichiditate în active imobilizate, circulante, de regularizare si asimilate. Activele imobilizate sunt împățitete în imobilizari corporale, necorporale și financiare Activele circulantre sunt divizate în raporte de formă exprimate în stocuri de productie in curs de executie, creante, plasamente si disponibilitati banesti [5].

Pasivul, elementele pasivului fiind împarțite în raport cu caile de creare a originilor de subvenționare în capitaluri proprii, provizioane pentru cheltuieli și riscuri și pasive de regularizare, precum și în functie de gradul lor de exigibilitate, curente și permanente [8].

Analiza financiară parcurge mai multe etape care presupune cercetarea unor informații care implică continuarea activității întreprinderii. Scopul principal al acestui studiu îl constituie adoptarea unor decizii corective în gestiunea pe termen scurt, mediu și lung [12].

În analiza diagnostic se utilizează diverse tipuri de bilanț, criterii de clasament al activelor și pasivelor bilanțului diferă în funcție de scopul urmărit în analiză și de utilii de utilizare, ceea ce a condus la existența unor tipuri modele) de bilanț cum ar fi [9]:

Contabilitatea din țara noastră se află în prezent într-un proces de implementare graduală a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară fapt confirmat de cele două regelmentări emise de Ministerul Finanțelor Publice OMFP nr. 907/2005 privind aprobarea categoriilor de persoane juridice care aplică reglementări contabile conforme cu IFRS, respectiv reglementări contabile conforme cu directivele europene și OMFP nr 1121/2006 privind aplicarea IFRS [4].

Adaptabilitatea financiară a unei întreprinderi reprezintă abilitatea acesteia de a acționa efectiv pentru a modifica ritmul și marimea fluxurilor de trezorerie, răspunzând astfel la necesitățile neașteptate sau la oportunitățile ivite [7].

O întreprindere dorește să aibă o adaptabilitate financiară pentru că acestă calitate o ajută în a atenua riscurile cu care se confruntă activitatea sa, iar în perioadele cu un nivel scăzut (sau poate chiar negativ) al fluxurilor monetare generate de diverse obligații, să supraviețuiască. O asemenea stare permite întreprinderii să beneficieze de oportunitățile apărute din operațiile de investiții [9].

Riscurile cu care întreprinderea se confruntă și apetitul pentru risc al investitorilor săi vor determina modul și măsura în care aceasta dorește să fie adaptabilă din punct de vedere financiar [5].

Adaptabilitatea financiară depinde printre altele și de capacitatea firmei de a obține lichidități în urma vânzării de active, dar fără a afecta continuitatea operațiilor; a procura noi capitaluri; a atinge o îmbunătățire rapidă a încasărilor nete de lichidități generate de operațiile de exploatare [4].

Ca răspuns adus criticilor bilanțului adepții concepturilor teoriei financiare neoplastice au concept un alt model de bilanț numit ansamblul de fonduri. În acest sens, bilanțul este primit ca un ansamblu de resurse și utilizări care ofera indicii asupra deciziilor strategice în materie de investiții și finanțare fară a exista o afectare a unei resurse, a unui anumit tip de utilizare. Acest tip de bilanț aproprie de bilanțul funcțional prin prezența avertizmentelor și provizioanelor în fondul de activ și pasiv [10].

Transpunerea bilanțului analitic sub forma ansamblului de fonduri reflectă faptul că acest bilanț nu face referire la funcția întreprinderii și la clasificarea posturilor. În pasiv acestea sunt clasate mai întai după apartenența (fonduri proprii și datorii) ceea ce permite să se distingă impactul finanțării prin capitalul propriu de cel al finanțarii prin datorii [6].

Bilanțul, în listă (în conformitate cu standardele interne de contabilitate și directive) este apropiat. Modelul de bilanț financiar ceea ce facilitează analiza echilibrurilor financiare fară a mai fi necesare alte regrupări pe posturi cu mentiunea ca ordinea de plasare a resurselor este inversată, datoriile pe termen scurt și lung fiind prezentate înaintea capitalurilor proprii [12].

În cadrul structurii bilanțului este analizată cu ajutorul ratelor de structură care stabilesc raportul între bilanț rezultatul fiind coeficient, indice sau procent [2].

Metoda ratelor completează studiul indicatorilor în marimea formei și permite ezitarea de componente pentru a situa mai corect întreprinderea în mediul său concurențial pe analize comparative în spațiu, sau pentru a aprecia evoluția prin analiza comparativă directa [4].

Bilanțul constituie „un calcul de sinteză care prezintă situația patrimonială a întreprinderii la un moment dat”. Patrimoniul reprezintă totalitatea drepturilor și obligatiilor cu valoare economică aparținand unei persoane fizice sau juridice precum și bunurile la care se referă [11].

Termenii prin care bilanțul contabil realizează modelarea patrimoniului, sunt cei de active, capitaluri proprii și datorii. În principiu, activul evidențiază bunurile economice, iar capitalul propriu și datoriile arată sursele de finanțare ale bunurilor economice [5].

Construcția bilanțului funcțional are la bază un set de principii și reguli să pună în evidență utilizările și resursele corespunzătoare fiecărui ciclu de funcție a întreprinderii, gruparea posturilor fiind legată de operațiuni realizate în raport cu natura, destinația sau funcția lor [12].

În această prezentare bilanțul este destinat analizei, funcția care constituie o analiză externă. Un principiu de elaborare a bilanțului funcțional se referă la exprimarea posturilor de bilanț la valoarea brută (valoarea de origine a acestora) ceea ce impune includerea avertizmentelor și provizioanelor în capitaluri proprii ca resurse de autofinanțare a întreprinderii. Se deduce că bilanțul funcțional constituie un punct de plecare ideal pentru analize de flux permițând determinarea variațiilor de stocuri [1].

Bilanțul propriu – zis poate fi alcatuit în doua variante sau sisteme, în funcție de gruparea întreprinderilor în întreprinderi mici, mijlocii și mari, gruparea ce se face în funcție de praguri fiscal. Bilanțul contabil poate fi:

bilanț contabil în sistem simplificat, în cazul întreprinderilor mici și mijlocii, care presupune o schemă a bilanțului mai redusă.

bilanț contabil în sistem de baza prevăzut să fie utilizat de întreprinderile mari, acestea cuprinzând indicatori privind activitatea întreprinderii.

CAPITOLUL II. PREZENTAREA S.C SCUT S.A.

2.1. Descrierea S.C SCUT S.A.

Activitatea de bază a societății sunt lucrările de construcții și reparații auto.

Societatea Comercială SCUT S.A. Bacău a fost inființată în anul 1948 sub denumirea de Intreprinderea de Utilaj Transport și după apariția Legii nr.15/1990 respectiv a Legii nr.31/1990 a primit denumirea actuală.

În anul 2012 nu au fost reorganizări sau fuziuni în cadrul societății, nu au fost instrăinări de active și nu s-au produs modificări ale planului de afaceri.

În anul 2009 începând cu trimestrul IV, Societatea Comercială SCUT S.A. Bacău și-a extins activitatea de reparații auto și la alte tipuri de autovehicule, printre care Mercede-Benz. Pentru aceste tipuri noi de autovehicule s-au specializat prin cursuri muncitori și cadre tehnice care au reușit să asimileze în activitatea de producție aceste tipuri de mijloace auto.

În condițiile scăderii solicitărilor pentru lucrări de construcții, alimentări cu apă și canalizări, care au influențat și nivelul activității de transport și reparații auto, Societatea Comercială SCUT S.A. Bacau a încheiat anul 2012 cu o cifră de afaceri mai mare decât în anul 2011.

Societatea Comercială SCUT S.A. Bacău efectuează lucrări de construcții, alimentări cu apă și canalizări, lucrări de reparații auto, lucrări de construcții și reparații drumuri, prestări servicii cu utilaje de construcții și mijloace auto.

În anul 2012 ponderea principală o deține activitatea de reparații auto – în procent de 85 % din totalul activității societății. Activitatea de reparații auto se desfășoară în Service Autocamioane Volvo și Service Multimarker, cu personal calificat, cadre tehnice și muncitori, cu dotare tehnică conform standardelor impuse de necesitatea efectuării unor lucrări de calitate și la termen.

Această activitate de reparații auto oferă servicii prestate cu promptitudine pe acest tip de autovehicule, pentru partea de N-E a țării.

Activitatea de construcții, canalizări și alimentări cu apă s-a desfașurat în anul 2012 în condițiile în care investițiile în acest domeniu au fost mai mici decât în anii anteriori. Avem dotarea tehnică necesară, mijloace auto pentru transport, utilaje de construcții, dispozitive de mică mecanizare și forță de muncă specializată, însă nu au fost utilizate la capacitate din cauza lipsei de comenzi.

Activitatea de prestări servicii cu utilaje de construcții și mijloace de transport auto s-a desfășurat pe baza comenzilor primite de la beneficieri, lucrările fiind realizate la termen, de bună calitate, acționându-se cu promptitudine la solicitările primate.

SCUT S.A. Bacău deține un parc de mașini și utilaje care îi dă posibilitatea să participe cu succes la obținerea de lucrări de construcții, canalizări, alimentări cu apă sau să fie închiriate pentru lucrări de mecanizare sau transport auto.

Forța de muncă calificată, cu mare experiență în acest domeniu, experiența cadrelor tehnice, contribuie la realizarea de lucrări de calitate și la termenele stabilite cu beneficiarii.

Pentru realizarea producției, aprovizionarea se face de la diverși furnizori de pe piața internă, societatea având resurse financiare, nu depinde de sursele de aprovizionare cu materii prime și materiale, prețul acestora fiind negociat cu fiecare furnizor, pe baza contractelor încheiate, în condițiile respectării calității și respectării termenului de livrare.

Activitatea cea mai importantă în cadrul societății în anul 2012 a fost cea de reparații auto, care se desfășoară pe baza solicitărilor, pentru autocamioane Volvo și pentru mijloace de transport multimaker.

Service-ul Autocamioane Volvo – singurul autorizat din zonă, dispune de piese de schimb, dotare tehnică și forță de muncă caligicată, cota de piață fiind de 100%.

Activitatea de prestări servicii cu utilaje de construcții și mijloace auto are o tradiție în societate, dotarea tehnică, forța de muncă specializată, utilajele de construcții și mijloacele de transport de care dispunem ne permit desfășurarea unei activități eficiente în acest domeniu al activitătii de producție , cota de piață pe plan local fiind de 1,3 %.

În activitatea de construcții, alimentări cu apă și canalizări, printr-o organizare bună și prin dotarea tehnică și experiența cadrelor tehnice am efectuat lucrări în condiții de eficiență economică. În acest domeniu cota de piață este în jur de 1,2 % pe plan local.

Societatea Comercială SCUT S.A. Bacău a luat măsurile necesare desfășurării activității în condițiile de respectare a mediului înconjurător, neexistând litigii privind încălcarea legislatiei de mediu. Societatea are autorizatie de mediu pentru toate activitățile desfășurate. Societatea este certificața din punct de vedere al mediului prin sistemul SREN SIO 14001:2005 din anul 2007.

Societatea și-a propus ca obiectiv principal dezvoltarea și modernizarea activității. În acest sens, în anul 2012 s-a extins activitatea de reparații auto pentru mai multe tipuri de autovehicule, printre care și Service Multimarker.

Pentru activitatea de construcții și reparații drumuri, canalizări și alimentări cu apă principale riscuri sunt legate de volumul investițiilor în acest an este mai mic decât în anii anteriori, concurența fiind deosebit de mare pentru fiecare lucrare..

Activitatea de prestări servicii cu mijloace de transport și utilaje de construcții este influențată deasemeni de lipsa de comenzi care duce la folosirea incompletă a duratei timpului de lucru a acestora, cu implicații mari asupra realizării veniturilor programate.

Consecința a unei activități economice reduse, activitatea e reparații auto se desfășoară sub nivelul capacităților de producție existente și a forței de muncă specializată de care dispunem pentru astfel de lucrări. Aceste aspecte ale activității economice sunt monitoriate în permanență de conducerea societătii pentru a se lua măsurile adecvate de minimizare aimpactului asupra societății.

Elementele care pot afecta lichiditatea societătii comparativ cu anul anterior:

lipsa de comenzi în activitatea de construcții și în activitatea de prestări servicii cu utilaje de construcții și mijloace auto;

utilizarea utilajelor de construcții și a mijloacelor auto sub capacitate;

lipsa de comenzi în activitatea de reparații auto;

utilizarea incompletă a forței de muncă existentă în societate.

Prezentarea și analizarea efectelor cheltuielilor de capital comparativ cu anul precedent.

În anul 2012 societatea nu realizat investiții.

2.2. Evaluarea aspectelor legate de personal.

Societatea Comercială SCUT S.A. Bacău are un număr de 90 salariați din care:

Muncitori – 65

Personal tehnic productiv – 25

Din totalul de 63 de muncitori ponderea muncitorilor calificați este de 92% (60 de muncitori calificați) și 8% (5 muncitori) necalificați. Pentru personalul tehnico- productiv din totalul de 25 salariați – 80% au studii superioare, 20% au studii medii. Numărul de salariați din societate este în corelație cu volumul de lucrări pe care societatea le-a executat, iar structura personalului încadrat corespunde cu cerințele tehnologice ale activității noastre, care necesită pentru execuție personal de înaltă calificare cât și muncitori necalificați, în special în activitatea de construcții.

Nu există sindicat în cadrul societății.

Societatea Comercială SCUT S.A. Bacău a stabilit prin Contractul Colectiv de Muncă încheiat între conducerea societății și reprezentanții salariilor, relații de muncă ce au creat un climat propice desfășurării activității de producție, fără conflicte de muncă între salariați și conducerea societății.

Există o preocupare deosebită atât din partea conducerii executive a societății cât și din partea salariaților pentru realizarea la termen a comenzilor primate, pentru realizarea unor lucrări de calitate în condiții de eficiență economică.

CAPITOLUL III. ANALIZA ECONOMICO – FINANCIARĂ A S.C. SCUT S.A.

Analiza economico-financiară a S.C. SCUT S.A. se calculează pe ultimii trei ani 2010, 2011, 2012.

3.1. Indicatorii de lichiditate

Analiza lichidității S.C. SCUT S.A. presupune calculul și interpretarea unor indicatori, cum ar fi:

lichiditate generală;

lichiditate imediată;

rata solvabilității generale.

Lichiditate generală = (3.1)

2010: Lichiditate generală = = 1,57

2011: Lichiditate generală = = 1,52

2012: Lichiditate generală = = 1,85

Fig. 3.1. Lichiditate generală

Se constată o scadere a gradului de lichiditate de la 1,57 în 2010 la 1,52 în 2011, ceea ce poate reprezenta un semn de îngrijorare în ceea ce privește capacitatea întreprinderii de a-și cinsti obligațiile scadente pe termen scurt.

Totuși în 2012 se constată o creștere față de 2011, de la 1,52 la 1,85, fiind favorabilă dar nu suficient, pentru a asigura abilitatea firmei de a-și onora obligațiile curente.

b) Lichiditate imediată = (3.2)

2010 : Lichiditate imediată = = 1,047

2011 : Lichiditate imediată = = 1,063

2012 : Lichiditate imediată = = 1,4

Fig. 3.2. Lichiditate imediată

În perioada analizată, acest indicator se încadrează în fiecare an la o valoare optimă, având valori mai mari decat limita recomandată (0,8) ceea ce indică o lichiditate crescută a S.C. SCUT S.A.

Acest indicator este apreciat drept corespunzător deoarece S.C. SCUT S.A. dispune de lichiditați sub forma trezoreriei pentru a face fată plăților scadente.

c) Rata solvabilității generale = (3.3)

2010 : Rata solvabilității generale = = 12,02 nr. ori

2011 : Rata solvabilității generale = = 11,21 nr. ori

2012 : Rata solvabilității generale = = 11,99 nr. ori

Fig. 3.3. Rata solvabilității generale

Indicatorul solvabilității generale înregistrează o ușoară scădere în anul 2011 față de 2010, îndicând o capacitate redusă a întreprinderii de a-și onora obligațiile bănești. În schimb în 2012 acest indicator înregistrează o crestere, ceea ce reprezintă un semn bun pentru firmă.

Valorile indicatorului sunt peste limita minimă acceptată, care este de 1,66. Prin urmare S.C. SCUT S.A. nu se confruntă cu dificultăți de plată.

3.2. Indicatorii de risc

În categoria indicatorilor de risc la S.C. SCUT S.A. intră:

Gradul de îndatorare;

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor.

a') Gradul de îndatorare al capitalului propriu = x 100 (3.4)

2010 : Gradul de îndatorare al capitalului propriu = x 100 = 62,6 %

2011 : Gradul de îndatorare al capitalului propriu = x 100 = 55,31 %

2012 : Gradul de îndatorare al capitalului propriu = x 100 = 56,51 %

Fig. 3.4. Gradul de îndatorare al capitalului propriu

În perioada analizată se înregistrează o scădere de la 62.6% în 2010 la 55,31% în 2011, situația fiind favorabilă deoarece cresc posibilitățile de îndatorare ale firmei. În anul 2012 se înregistrează o crestere usoară, ajungând la 56,51%. Aceasta fiind o situație nefavorabilă, astfel încât nu își poate satisface cerințele financiare pentru obiectivele investiționale stabilite.

a'') Gradul de îndatorare al capitalului angajat = x 100 (3.5)

2010 : Gradul de îndatorare al capitalului angajat = x100 = 38,5 %

2011 : Gradul de îndatorare al capitalului angajat = x100 = 35,61 %

2012 : Gradul de îndatorare al capitalului angajat = x100 = 36,1 %

Fig. 3.5. Gradul de îndatorare al capitalului angajat

Se observă că gradul de îdatorare al S.C. SCUT S.A. a scăzut de la 38,5% în 2010 la 35,61% in 2011, iar in 2012 acesta înregistrând o creștere fată de anul 2011, de la 35,61% la 36,1% situația fiind nefavorabilă pentru întreprindere, deoarece riscul financiar este crescut.

Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = (3.6)

2010 : Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = = 1,058 nr. ori

2011 : Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = = 1,2 nr. ori

2012 : Indicatorul privind acoperirea dobânzilor = = 1,23 nr. ori

Fig. 3.6. Indicatorul privind acoperirea dobânzilor

Se observă o creștere de la an la an, ceea ce înseamnă ca S.C. SCUT S. A. poate suporta plata dobanzii din rezultatul economic.

Astfel in 2012 întreprinderea poate suporta de 1,22 ori plata dobanzii, în 2011 de 1,2 iar in 2010 de 1,058 ori.

3.3. Indicatorii de activitate (de gestiune)

În categoria indicatorilor de activitate la S.C. SCUT S.A. intră:

Rotația stocurilor;

Viteza de rotație a creditelor acordate de către furnizori;

Viteza de rotație a creditelor acordate clienților;

Viteza de rotație a activelor imobilzate;

Viteza de rotație a activelor totale.

Rotația stocurilor = x 365 (3.7)

2010 : Rotația stocurilor = x 365 = 73,05 nr. zile

2011 : Rotația stocurilor = x 365 = 65,63 nr. zile

2012 : Rotația stocurilor = x 365 = 48,51 nr. zile

Fig.3.7. Rotația stocurilor

În perioada analizată numărul de zile de stocare scade in 2012 la 48,51 față de anul 2011 (69,63) și față de 2010 (73,05) fiind o situație favorabilă datorată mișcării stocurilor de mărfuri și măririi costurilor vânzărilor.

Este normal ca stocurile să fie rotite cât mai repede posibil. Costul stocării include finantarea, înregistrarea, depozitarea, prezentarea, asigurarea, pierderea din degradare, uzura morală și furturile, ceea ce necesită anumite cheltuieli pentru firmă.

b) Viteza de rotație a creditelor acordate de către furnizori = x 365 (3.8)

2010 : Viteza de rotație a creditelor acordate de către furnizori = x 365 = 37,04 nr. zile

2011 : Viteza de rotație a creditelor acordate de către furnizori = x 365 = 36,81 nr. zile

2012 : Viteza de rotație a creditelor acordate de către furnizori = x 365 = 32,16 nr. zile

Fig. 3.8. Viteza de rotație a creditelor acordate de către furnizori

Termenul mediu în care S.C. SCUT S.A. își poate achita datoriile față de terți este in scădere în perioada analizată (de la 37,04 nr. zile în 2010 la 36,81 nr. zile în 2011 pâna la 32,16 nr. zile în 2012) ceea ce înseamnă că întreprinderea își poate achita obligatiile într-o perioadă mai scăzută.

Din punct de vedere financiar pentru S.C. SCUT S.A. situația este favorabilă deoarece numărul de zile de credit acordate de catre furnizori în favoarea ei este în creștere.

c) Viteza de rotație a creditelor acordate clienților = x 365 (3.9)

2010 : Viteza de rotație a creditelor acordate clienților = x 365 = 49,24 nr. zile

2011 : Viteza de rotație a creditelor acordate clienților = x 365 = 58,72 nr. zile

2012 : Viteza de rotație a creditelor acordate clienților = x 365 = 63,97 nr. zile

Fig. 3.9. Viteza de rotație a creditelor acordate clienților

În perioada analizată, marimea acestui indicator înregistrează o creștere de la 49,24 nr. zile (în 2010) la 58,72 nr. zile (în 2011) până la 63,97 nr. zile (în 2012) ceea ce înseamnă că ritmul încasarii creanțelor nu este unul satisfăcător pentru societate, asta poate duce la probleme legate de clienți rău platnici și la pierderea controlului creditelor acordate acestora.

d) Viteza de rotație a activelor imobilizate = (3.10)

2010 : Viteza de rotație a activelor imobilizate = = 0,593 nr. ori

2011 : Viteza de rotație a activelor imobilizate = = 0,596 nr. ori

2012 : Viteza de rotație a activelor imobilizate = = 0,715 nr. ori

Fig. 3.10. Viteza de rotație a activelor imobilizate

Se observă că în anii 2010 și 2011 situația este aproximativ egală deoarece indicatorul analizat a avut o valoare puțin mai scăzută dar totuși apropiată de la 0,593 la 0,596. Creșterea din 2012 pană la valoarea de 0,715 indică faptul că întreprinderea devine mai eficientă în managementul activelor imobilizate.

e) Viteza de rotație a activelor totale = (3.11)

2010 : Viteza de rotație a activelor totale = = 0,502 nr. ori

2011 : Viteza de rotație a activelor totale = = 0,505 nr. ori

2012 : Viteza de rotație a activelor totale = = 0,6 nr. ori

Fig. 3.11. Viteza de rotație a activelor totale

Viteza de rotație a activelor tatale indică faptul că S.C. SCUT S.A. a manifestat eficientă în managementul activelor totale, atât în 2010 cât și în 2011, când situația este aproximativ egală (0,502; 0,505). În 2012 când indicatorul analizat este într-o ușoară creștere (0,6).

3.4. Indicatorii de profitabilitate

În categoria indicatorilor de profitabilitate la S.C. SCUT S.A. intră:

Rentabilitatea capitalului angajat;

Marja brută din vânzări.

a) Rentabilitatea capitalului angajat = (3.12)

2010 : Rentabilitatea capitalului angajat = = 0,025

2011 : Rentabilitatea capitalului angajat = = 0,027

2012 : Rentabilitatea capitalului angajat = = 0,031

Fig. 3.12. Rentabilitatea capitalului angajat

Rentabilitatea capitalului angajat reprezintă profitul pe care îl obține S.C. SCUT S.A. la o unitate de resurse investite. Societatea înregistrează profit în fiecare dintre anii analizați.

b) Marja brută din vânzări = x 100 (3.13)

2010 : Marja brută din vânzări = x 100 = 22,78

2011 : Marja brută din vânzări = x 100 = 19,4

2012 : Marja brută din vânzări = x 100 = 17,94

Fig. 3.13. Marja brută din vânzări

În ceea ce privește marja brută din vânzări se observă o scădere de la 22,78% în 2010 la 19,4% în 2011. Tendința de scădere se menține și în 2012, ajungând la valoarea de 17,94%. Se constată o situație nefavorabilă pentru S.C. SCUT S.A. Nu sunt semne mari de îngrijorare deoarece acest indicator are o valoare destul de consistentă.

3.5. Indicatorii privind rezultatul pe acțiune

În categoria indicatorilor privind rezultatul pe acțiune la S.C. SCUT S.A. intră:

Rezultatul pe acțiune.

a)Rezultatul pe acțiune = (3.14)

2010 : Rezultatul pe acțiune = = 0,027 lei/act

2011 : Rezultatul pe acțiune = = 0,34 lei/ act

2012 : Rezultatul pe acțiune = = 0,4 lei/act

Fig. 3.14. Rezultatul pe acțiune

În perioada analizată se observă o creștere considerabilă de la anul 2010 la anul 2011 a acestui indicator, acesta a continuat să crească ușor și în anul 2012, ceea ce reprezintă un punct forte pentru S.C. SCUT S.A.

CONCLUZII

În cadrul lucrării de disertație, am analizat situația economico-financiară la S.C. SCUT S.A.

Lucrearea este structurată pe trei capitole:

În primul capitol sunt prezentate aspecte teoretice privind analiza economico-financiară,

Aceasta reprezintă o metodă de cercetare statistică care se bazează pe divizarea unei activități sau a unui fenomen în părțile sale componente, cu scopul unei mai bune înțelegeri a acestora.

În ceea ce privește documentele contabile, contul de profit si pierdere reprezintă procedeul metodei contabilității care asigură urmărirea înlocuirilor succesive care se emit asupra unui element patrimonial, cât și existența și mărimea acestuia la un moment dat. Bilanțul are ca obiect prezentarea de informații despre poziția financiară a întreprinderii, capitalurilor acesteia de a se adapta schimbărilor mediului cu ajutorul resurselor (activelor) a structurii de finanțare (datorii și capitaluri proprii) precum și cu ajutorul unor indicatori economic-financiari importanti (lichiditate si salvabilitate).

În capitolul II este prezentată o descriere generala a S.C. SCUT S.A. precum și o evaluare a aspectelor legate de personal. Aspectele sunt legate de istoricul societații, precum și date prezentând evaluarea nivelului tehnic, evaluarea aprovizionării, evaluarea activităților de vânzare, aspecte legate de impactul asupra mediului.

În capitolul III, fiind și cel mai important, reprezentând studiul de caz, unde este prezentat o analiză a poziției financiare. În cadrul acestui capitol, sunt analizați o serie de indicatori, cum ar fi:

indicatori de lichiditate: situatie favorabilă în cadrul întreprinderii, aceasta reprezentând capacitatea entitații de a face fața obligațiilor banești, respectiv de a-și onora plațile la termenele scadente.

indicatori de risc: situația este nefavorabilă, arătând un grad mare de îndatorare societații în raport cu întregul capital atât cel propriu cât și cel împrumutat. Indicatorilor privind acoperirea dobânzilor,acesta poate îndura plata dobânzii din rezultatul economic.

indicatori de activitate: situație este una favorabilă, în ceea ce privește viteza de rotație a stocurilor , creditelor, debitelor si activelor întreprinderii.

indicatori de profitabilitate: reflectă o eficiența corectă a utilizării resurselor întreprinderii în scopul obținerii de profit.

indicatorii privind rezultatul pe acțiune: se observă o creștere pe toată perioada analizată, ceea ce reprezintă un punct forte pentru întreprindere.

În urma analizei economico-financiară la S.C. SCUT S.A. în perioada analizată s-a constatat că înregistrează o situație oscilantă. Din punct de vedere al profitului înregistrat pe perioada analizată, după cum urmează:

2010 – 6.127 lei;

2011 – 76.711 lei;

2012 – 89.419 lei

Întreprinderea înregistrează o situație economico-financiara favorabilă inregistrand, in ultimii ani, un profit în creștere. Astfel se constată o bună eficiență economică și o bună posibilitate de dezvoltare a firmei. Creșterea profitului reprezintă o situație favorabilă în ceea ce privește capacitatea de finanțare și de dezvoltare. Rambursarea capitalurilor împrumutate este acoperita de catre întreprindere pe baza creșterii profitului.

BIBLIOGRAFIE

Băilesteanu, Gh., – Diagnostic, risc si eficiență în afaceri, Editura Mirton, Timisoara, 1997.

Bătrâncea, I., – Analiza economică si financiară a societăților comerciale, Editura ETA,

Cluj-Napoca, 1996.

Colase, B., – Contabilitate generală, Editura Moldova, 1995.

Feleaga, N., Ionascu, I., – Contabilitate financiara, Editura Economica, 1993.

Georgescu, N., – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, Bucuresti, 1999.

Ghic G., Grigorescu, C., J., – Analiză economico-financiară. Repere teoretice și practice, Editura Universitară, București, 2008.

Mărgulescu, D., Niculescu M., Robu, V., – Diagnostic economico-financiară, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

Mihai, I., Buglea A., Stefea, P., – Analiza financiară a întreprinderii – Îndrumător metodologic, Editura Marineasa, Timisoara, 1999.

Niculescu, M., – Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997.

Robu V., Georgescu, N., – Analiză economico – financiară, Editura OMNIA UNI S.A.S.T., Brașov, 2000.

Solomon, D., C., – Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico-financiare a întreprinderilor comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010.

Turcu, O., L., Ciucescu, N., Mironescu, R., Drob, C., Simionescu, Gh., Feraru, A., Stan, A., – Management, Editura Alma Mater, Bacău, 2008.

BIBLIOGRAFIE

Băilesteanu, Gh., – Diagnostic, risc si eficiență în afaceri, Editura Mirton, Timisoara, 1997.

Bătrâncea, I., – Analiza economică si financiară a societăților comerciale, Editura ETA,

Cluj-Napoca, 1996.

Colase, B., – Contabilitate generală, Editura Moldova, 1995.

Feleaga, N., Ionascu, I., – Contabilitate financiara, Editura Economica, 1993.

Georgescu, N., – Analiza bilanțului contabil, Editura Economică, Bucuresti, 1999.

Ghic G., Grigorescu, C., J., – Analiză economico-financiară. Repere teoretice și practice, Editura Universitară, București, 2008.

Mărgulescu, D., Niculescu M., Robu, V., – Diagnostic economico-financiară, Editura Romcart, Bucuresti, 1994

Mihai, I., Buglea A., Stefea, P., – Analiza financiară a întreprinderii – Îndrumător metodologic, Editura Marineasa, Timisoara, 1999.

Niculescu, M., – Diagnostic global strategic, Editura Economică, București, 1997.

Robu V., Georgescu, N., – Analiză economico – financiară, Editura OMNIA UNI S.A.S.T., Brașov, 2000.

Solomon, D., C., – Analiza diagnostic și evaluarea performanței economico-financiare a întreprinderilor comerciale, Editura Alma Mater, Bacău, 2010.

Turcu, O., L., Ciucescu, N., Mironescu, R., Drob, C., Simionescu, Gh., Feraru, A., Stan, A., – Management, Editura Alma Mater, Bacău, 2008.