Analiza Presiunii Fiscale In Tarile Ue Si Implicatiile Acestora

Cuprins

Cap.1.1.Definiția și semnificația presiunii fiscale…………………………………………….3

1.2. Presiunea fiscala în zona Uniunii Europene…………………………….4

Cap.2.1. Analiza comparativă a structurii sistemelor fiscale din țările membre ale Uniunii Europene………………………………………………………………….20

Cap.3.Presiunea fiscală în Austria………………………………………………………………..23

Cap.4.Presiunea fiscală în Grecia…………………………………………………………………25

Cap.5.Presiunea fiscală în Canada………………………………………………………………..27

Cap.6.Presiunea fiscală în Franța…………………………………………………………………29

Cap.7.Implicațiile presiunii fiscale în țările UE……………………………………………..30

Cap.1.1.Definiția și semnificația presiunii fiscale

Termenul de "presiune fiscală" este cel mai des folosit în ceea ce privește referirea la fondurile publice. Presiunea fiscală exprimă intensitatea cu care sunt prelevate venituri de la persoane fizice și juridice, ori la nivelul întregii societăți prin intermediul impozitării. Presiunea fiscală are o mare relevanță economică deoarece indică măsura în care veniturile nominale ale populației sunt ajustate prin intermediul impozitării și, în același timp, arată măsura sau gradul în care bugetul de stat își procură veniturile pe calea prelevării de impozite. Presiunea fiscală
asociate cu mărimea și rata deîn creștere departamentului GRF.

Presiunea fiscală poate fi utilizată atât pentru impozitele indirecte, cât și pentru totalitatea prelevărilor la buget efectuate prin intermediul impozitării. Presiunea fiscală se concretizează de fapt în gradul de fiscalitate, grad în care contribuabilii – în ansamblul lor, societatea, respectiv economia, suportă pe seama rezultatelor obținute din activitatea lor, impozitele și taxele – ca prelevări obligatorii instituite și percepute prin constrângere legală de către stat. Presiunea fiscală reprezintă proporțiile din venituri la care, în mod nevoit și obligatoriu, contribuabilii (persoane fizice sau persoane juridice) renunță în favoarea statului, sub forma impozitelor, vărsând aceste sume în cadrul exigibilității lor la bugetul de stat, bugetul asigurărilor sociale de stat, bugetele locale și fondurile publice. Teza se axeaza pe problematica fiscalitatii, pe care o analizeaza pornind de la evolutia ideilor privind economia, rolul economic al statului si politica fiscala din secolul al XVI- lea si pana in prezent, evolutia sistemelor fiscale si a nivelului structurii fiscalitatii, continuand cu rolul politicii fiscale ca instrument de realizare a echilibrului economic si social si concluzionand cu sistemul fiscal in Romania, privit in evolutia sa de dupa 1989.

1.2. Presiunea fiscala in zona Uniunii Europene

Definitia presiunii fiscale intr-o forma simplista este data de raportul dintre impozite si produsul intern brut. Cu toate acestea se considera adesea ca, acest raport desi exprima „un indicator sumar al presiunii fiscale dintr-o tara, este un factor de scalare folositor si un semnal pentru preferinta tarilor in ceea ce priste dimensiunea sectorului public". Deficientele acestui indicator trebuie avute in dere atunci cand se analizeaza presiunea fiscala in Uniunea Europeana.

Realizarea paralelelor intre presiunea fiscala a tarilor membre a Uniunii Europene si aprecierea nilului presiunii fiscale la nilul Uniunii Europene in general se confrunta de asemenea cu numeroase dificultati, determinate de faptul ca niturile fiscale nu sunt pe de-a intregul abile de la o tara la alta. Dirgentele se datoreaza unei varietati de factori generali si specifici pentru fiecare tara.

Între începutul anilor 1970 și sfârșitul anilor 1990, presiunea fiscală totală, în procent de PIB
a crescut în Uniunea Europeană. În medie, rata de creștere a fost de o jumătate de procent
punct pe an în timpul anilor 1970, o perioadă de creștere rapidă a cheltuielilor publice. Creșterea din sarcina fiscală totală a încetinit în anii 1980 – cu o creștere anuală medie de mai puțin de o zecime de punct procentual pe an – înainte de a crește din nou în 1990, la un raport anual
Rata medie de 0,3 puncte procentuale. Totalul impozitelor din PIB în Europa a ajuns, la rândul său, în scădere cu 0,2 puncte procentuale, în medie pe an. În ansamblu, raportul taxei de acum este la același nivel ca acum zece ani.

Atunci când se uită la evoluția fiecărei țări, mai multe excepții ies în evidență.

În primul rând, unele țări au fost un succes deosebit pentru stabilizarea totală fiscalității la PIB
fie din anii 1970 – acesta este cazul de Irlanda și Regatul Unit – și acest lucru la nivel
aproximativ 35%, sau din anii 1980 – cum ar fi Germania (la aproximativ 40%), Belgia, Luxemburg, și Olanda (toate la aproximativ 45%). În al doilea rând, nivelul impozitelor în economie a a crescut dramatic – cu circa 10 puncte procentuale – în Finlanda, Grecia, Italia, Portugalia și Spania, în anii 1980 și 1990, deși începând de la niveluri relativ scăzute. Aceeași

"Catch-up" efect a avut loc în Cipru și Malta în ultimul deceniu. În al treilea rând, pentru cele mai recente perioadă, unele dintre recente statele membre s-au confruntat scăderi importante în totalul acestora

Când are loc o tranzacție intracomunitară, trec între trei și șase luni până când statul

membru în care trebuie plătită TVA primește informații despre tranzacție. Se propune reducerea acestei perioade la una cuprinsă între o lună și două luni, permițându-se astfel identificarea mult mai rapidă a fraudelor.

În acest scop, Comisia propune:

Armonizarea și reducerea la o lună a perioadei în care persoanele care trebuie să

plătească TVA trebuie să declare tranzacțiile intracomunitare care implică livrarea de

bunuri sau de servicii în interiorul Comunității;

Reducerea de la trei luni la o lună a perioadei pentru transmiterea acestei informații între

statele membre;

Colectarea lunară de informații privind achizițiile intracomunitare de bunuri sau servicii

unde cumpărătorul trebuie să plătească TVA pentru a facilita verificarea informațiilor

oferite de furnizori. Cumpărătorii sau clienții care efectuează tranzacții mai mari de 200 000 euro pe an calendaristic vor fi obligați să își prezinte lunar declarațiile de TVA. Pragul acesta a fost stabilit pentru a se evita impunerea unor obligații suplimentare întreprinderilor care efectuează numai ocazional sau pentru sume mici achiziții intracomunitare, ținându-se cont de sumele semnificative pentru fraudă;

Simplificarea procedurilor de prezentare a declarațiilor privind tranzacțiile

intracomunitare în statele membre în care aceste proceduri sunt anormal de complexe,

pentru a reduce costul pe care aceste proceduri îl implică din partea întreprinderilor.

Întrucât nu există o modalitate unică pentru a implementa reformele fiscale, ci numeroase strategii alternative care merg de la reducerea globală a impozitelor și până la reducerea impozitelor pe muncă sau schimbarea structurii impozitelor, merită cercetate efectele propagate în fiecare caz. Dintre numeroasele studii efectuate având ca scop identificarea efectelor potențiale ale reformei anumitor impozite asupra economiei reale, voi prezenta în continuare concluziile desprinse din simulări bazate pe modelul macroeconometric QUEST, la nivelul Uniunii Europene (tabelul 1).

Tab.nr.1. Concluziile desprinse din simulări bazate pe modelul macroeconometric QUEST

Tab.nr.2.Cotele maxime de impunere pe venituri și pe companii în UE 25 și în statele

candidate

Un important pas inainte in asigurarea abilitatii datelor statistice a fost realizat in Uniunea Europeana prin noul ESA95 (Sistemul European de Conturi 95). ESA95 introduce un numar de modificari in metodologie si definitii, impreuna cu schimbari prevazute de noile surse de date statistice. Practic, ESA 95 a realizat o clasificare standard a datelor statistice referitoare la niturile fiscale ale statelor membre. Pe baza noii clasificari, am studiat presiunea fiscala din primele 25 state membre in perioada 1990-2005. Culegerea acestor informatii s-a concretizat in elul nr. 1, unde fiecarui stat membru ii sunt atasate cifre ce indica povara fiscala din statul respectiv pentru fiecare an din intervalul 1990-2005, cu determinarea mediei acestui indicator pentru intervalul respectiv atat pentru fiecare tara in parte, cat si la nilul Uniunii Europene. Pe ansamblul Comumtatii Europene se prezinta doua valorii medii: pentru cele 25 state membre analizate, cat si pentru primele 15 tari din Uniunea Europeana.Grupand statele mebre in ordinea crescatoare a presiunii fiscale medii pentru perioada de timp mentionata determinam locurile ierarhice a actualelor state membre.De remarcat Germania cu 40,1% și Slonia 39,5%.

Fig.nr.1. Gruparea statelor membre în funcție de pozția acestora raportată la media UE de 40,6% în 2007

Comisia acordă o importanță deosebită suprimării regulilor de impozitare discriminatorii din statele membre pentru a facilita demersurile cetățenilor care doresc să își exercite dreptul de a se angaja în mod liber într-o activitate transnațională. Statele membre nu pot face discriminări pe baza naționalității și nici nu pot limita în mod nejustificat exercitarea celor patru libertăți fundamentale garantate prin tratatele UE. Un stat membru poate aplica unei situații transnaționale un tratament diferit față de tratamentul aplicat unei situații interne doar dacă acest lucru se justifică printr-o diferență în situația contribuabililor.

De-a lungul timpului cetățenii au devenit tot mai activi în alte țări, devenind evident faptul că numeroase aspecte ale legislației fiscale a statelor membre sunt incompatibile cu normele din tratat. Multe dintre problemele identificate au fost deja rezolvate. Ele se referă în primul rând la veniturile obținute în străinătate, proprietățile deținute în străinătate, pensii, dividende, importul de mașini, alcool și tabac. O trecere în revistă detaliată se regăsește în documentul de lucru al serviciilor Comisiei care însoțește prezenta comunicare[6]. Respectivul document oferă informații referitoare la serviciile Comisiei de soluționare a problemelor care sunt la dispoziția cetățenilor și oferă exemple de tipuri de reguli de impozitare din statele membre care au fost declarate incompatibile cu Tratatele UE.

Comisia încurajează cetățenii să îi aducă la cunoștință aspectele din legislația fiscală a statelor membre ale UE care ar putea fi incompatibile cu legislația europeană. Toți cetățenii pot utiliza punctele de contact de pe portalul Europa ta, descrise în capitulul 2. În plus, toți cetățenii UE au dreptul de a depune o plângere la Comisia Europeană în legătură cu orice practică a unui stat membru UE considerată incompatibilă cu legislația europeană.

La rândul său, Comisia intenționează să își sporească eforturile pentru:

a asigura o mai mare transparență și a furniza mai multe informații cetățenilor cu privire la rezultatele plângerilor referitoare la legislația fiscală a statelor membre și la procedurile în încălcarea legislației demarate în domeniul fiscal;

a monitoriza legislația fiscală a statelor membre și a cere în mod sistematic acestora rectificarea incompatibilităților cu legislația europeană într-un anumit termen;

a monitoriza implementarea de către statele membre a hotărârilor din domeniul fiscal ale Curții de Justiție și a asigura implementarea lor și în statele membre care nu au făcut obiectul hotărârii;

a garanta că serviciile de consiliere a cetățenilor UE dispun de informațiile, formarea și documentația necesare pentru a răspunde plângerilor cetățenilor referitoare la obstacolele fiscale transnaționale

Focalizare asupra contribuabilului este legată de obiectivul general al Comisiei de a asigura că politica fiscală susține mai larg obiectivele politicilor UE,cum se obtereferitoare la legislația fiscală a statelor membre și la procedurile în încălcarea legislației demarate în domeniul fiscal;

a monitoriza legislația fiscală a statelor membre și a cere în mod sistematic acestora rectificarea incompatibilităților cu legislația europeană într-un anumit termen;

a monitoriza implementarea de către statele membre a hotărârilor din domeniul fiscal ale Curții de Justiție și a asigura implementarea lor și în statele membre care nu au făcut obiectul hotărârii;

a garanta că serviciile de consiliere a cetățenilor UE dispun de informațiile, formarea și documentația necesare pentru a răspunde plângerilor cetățenilor referitoare la obstacolele fiscale transnaționale

Focalizare asupra contribuabilului este legată de obiectivul general al Comisiei de a asigura că politica fiscală susține mai larg obiectivele politicilor UE,cum se obtează în "Strategia Europei 2020" pentru o creștere inteligentă, durabilă în UE și în piața unică Act. Creșterea coordonării politicii fiscale ar ajuta statele membre pentru a îndeplini aceste obiective.

La 20 decembrie 2010, Comisia Europeană, ca parte a obiectivului în cadrul „Strategia Europei 2020” de a responsabiliza cetățenii UE să joace un rol deplin în piața unică, asigurarea că normele fiscale nu descurajează persoanele fizice și acestea să beneficieze de piața internă . Comunicarea "Înlăturarea obstacolelor transfrontaliere fiscale pentru cetățenii UE", descrie cele mai grave probleme fiscale cu care cetățenii UE se confruntă în situații transfrontaliere, cum ar fi discriminarea, dubla impozitare, dificultăți în solicitarea de rambursare a impozitului și a dificultăților în obținerea de informații privind normele fiscale straine , pe viitor se anunță planuri pentru obținerea unor soluții.

Unele acțiuni coordonate de combatere a acestor ineficiențe și obstacole fiscale au fost realizate în cadrul companiei fiscale, TVA, accize, și zonele de taxa auto. Măsuri au fost luate, de asemenea, pentru a combate evaziunea fiscală prin directiva de impozitare a economiilor și prin intermediul directivelor de acordarea de asistență reciprocă între administrațiile fiscale. Comisia a devenit mai pro-activ în luarea de măsuri legale în cazul în care statele membre, nu au normele fiscale naționale sau practicile în conformitate cu tratatul.

Comisia a luat, de asemenea, mai multe măsuri în scopul de a promova buna guvernanță în domeniul fiscal, și anume asigurarea transparenței, schimbului de informații și concurență fiscală loială, astfel cum sa subliniat cel mai recent în Comunicarea sa din 28 aprilie 2009 (a se vedea Comunicarea 28/04/09 privind buna guvernare (COM (2009) 201)). Prezenta comunicare este conceput pentru a identifica contribuția UE special la buna guvernanță în domeniul impozitării directe, atât în interiorul UE și din afara. Acordurile cu cât mai multe țări terțe, astfel cum este posibil privind principiile comune ale bunei guvernanțe în chestiuni fiscale ar trebui să ajute statele membre ale UE și partenerii lor de a echilibra nevoia de a proteja veniturile acestora, precum și politicile sociale și de cheltuieli publice cu necesitatea de a deschide economiilor lor, astfel încât pentru a promova creșterea economică și ocuparea forței de muncă.

Eliminarea obstacolelor fiscale în domeniul serviciilor financiare a câștigat o importanță, ca parte a dezvoltării și punerii în aplicare a Comisiei de politica a serviciilor financiare. Comisia Europeană a adoptat o recomandare la 19 octombrie 2009, care descrie modul în care statele membre UE ar putea face mai ușor pentru investitorii rezidenți în statele membre ale UE de a solicita scutirea impozitului pe plățile de dividende, dobânzi și alte venituri titluri de valoare primite de la alte state membre. Recomandarea sugerează, de asemenea, măsuri pentru eliminarea barierelor fiscale că instituțiile financiare se confruntă în activitatea lor de investiții, valori mobiliare în timp ce în același timp, protejarea veniturilor fiscale împotriva erorilor sau fraudei. recomandarea este conceput pentru a oferi orientări statelor membre în modul în care să se asigure că procedurile pentru a verifica dreptul la reducerea fiscală să nu împiedice funcționarea pieței unice. Această recomandare se bazează pe rapoarte (2006-2007) de Compensare UE și decontare fiscala experți Respectarea "Group (FISCO) (IP/07/1569), urmează pe o vastă părțile interesate" de consultare și a fost discutată în mai multe rânduri cu sectorului serviciilor financiare și de administrațiile fiscale din statele membre.

Tab.3.Nivelul impozitării din 1965 până în 2009

Barierele fiscale au fost reduse datorită armonizării parțiale a cotelor naționale de TVA. Impozitele pe veniturile obținute din investiții au făcut obiectul unui acord încheiat între statele membre ale Uniunii Europene și alte țări terțe (printre care și Elveția). Acest acord a intrat în vigoare în iunie 2005.

Veniturile din dobânzile de capital sunt unele din cele mai mobile în ceea ce privește baza de impozitare, și a concurenței fiscale care este in floare. În scopul de a asigura buna funcționare a pieței interne și pentru a aborda problema evaziunii fiscale de impozitare a economiilor directiva a fost adoptată în iunie 2003. Acesta a fost aplicabilă de la 1 iulie 2005.Directiva se aplică dobânzilor plătite persoanelor fizice rezidente într-un alt stat membru al UE decât cel în care dobânda este plătită. Statele membre trebuiau să transpună dispozițiile acesteia în legislația națională.Comisia Europeană la 13 noiembrie 2008 a adoptat o propunere de modificare la economii Directiva privind impozitarea, în vederea închiderii lacunele existente și o mai bună prevenire a evaziunii fiscale. Următoarele pagini scopul de a furniza informații exhaustive privind normele aplicabile și pe temeiuri juridice, precum și o imagine de ansamblu de puncte de contact care pot fi de ajutor pentru persoanele ale căror dobânzi sunt relevante pentru normele în cauză:

Normele aplicabile au necesitatea de a evita denaturarea de la circulația capitalurilor și

permite impozitarea efectivă a plăților de dobânzi primite de persoane fizice în alte state membre decât statul membru de reședință acestea au condus la adoptarea unei directive privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi (Directiva 2003/48/CE a Consiliului – a se vedea IP/03/787). Prezenta directivă permite astfel de plăți dobânzi trebuie să facă obiectul unei impozitări efective, în conformitate cu legislația statului membru de reședință al persoanelor în cauză. Directiva UE privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi a adoptat la 3 iunie 2003, au format un element al "Pachetul fiscal", care vizează lupta împotriva concurenței fiscale dăunătoare în Comunitate. La data de 19 iulie 2004, Consiliul a adoptat o decizie de stabilire a datei de aplicare a 1 iulie 2005 pentru a prezentei directive (Decizia Consiliului 2004/587/EC).

Acorduri între UE și cinci țări europene

La 2 iunie 2004, Consiliul a adoptat o decizie privind semnarea și încheierea unui acord între CE și Elveția se prevăd măsuri echivalente cu cele prevăzute în directivă. Acordul a fost semnat la 26 octombrie 2004. Următoarele elemente-cheie ale acestui acord sunt, de asemenea, baza pentru acorduri cu Andorra, Liechtenstein, Monaco și SanMarino:

un impozit sau reținere la sursă, cu retenție de repartizare a veniturilor, la

aceleași rate aplicate de către Luxemburg sau Austria în timpul perioadei de tranziție de directivă;

opțiune pentru contribuabil de a permite prezentarea de venit pentru său

statul membru de reședință în scopuri fiscale ca o alternativă la menținerea sau reținerea la

sursă;

o dispoziție pentru schimbul de informații la cerere, în cazurile de fraudă

fiscală sau necuviință similare;o clauză de revizuire pentru a permite părților contractante de a revizui sale de lucru în timp, în conformitate cu evoluțiile internaționale.

Ascultați

Citiți fonetic

Baze juridice

Această pagină oferă o privire de ansamblu asupra temeiurilor juridice la nivelul UE pentru impozitarea veniturilor din economii.Directiva:Decizia Consiliului 2004/587/EC din 19 iulie 2004 privind data de aplicare a Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi.

Directiva 2003/48/CE a Consiliului din 3 iunie 2003 privind impozitarea veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi.Textul din propunere (COM (2001) 400 din 18 iulie 2001) pentru o directivă a Consiliului pentru a asigura impozitarea efectivă a veniturilor din economii sub forma plăților de dobânzi în cadrul Comunității.Propunerea 2001 este rezumat în comunicatul de presă IP/01/1026, în timp ce cele mai frecvente întrebări sunt răspuns în MEMO/01/266Concluziile adoptate în unanimitate de către Consiliu la 26 și 27 noiembrie 2000 (a se vedea comunicatul de presă al Consiliului 13861/00 Presse 453) în ceea ce privește conținutul directivei.

Economii de revizuire a Directivei

Comisia Europeană la 13 noiembrie 2008 a adoptat o propunere de modificare (COM/2008/727 (pdf 179 Kb) (179 Kb)) a directivei privind impozitarea, în vederea închiderii lacunele existente și a evaziunii fiscale și pentru o mai bună prevenire. Propunerea Comisiei urmărește să îmbunătățească directivă, astfel încât să se asigure o mai bună impozitare a plăților de dobânzi care sunt canalizate prin intermediar structurile scutite de impozit. Este, de asemenea propunerea extinderii domeniului de aplicare al directivei al echivalentului de venit din dobânzi obținute prin investiții în anumite produse financiare inovatoare, precum și în anumite produse de asigurare de viață.

Punctelor de contact datele de contact ale autorităților naționale competente

publicate pe această pagină pot fi utile în contextul punerii în aplicare a directivei privind impozitarea economiilor.De fapt, persoanele care primesc plăți de dobânzi la un alt stat membru (sau a țării terțe relevante sau teritoriu dependente sau asociate dintr-un stat membru) poate opta pentru a obține un certificat de exceptare de la reținerea la sursă, dacă este cazul în temeiul directivei sau a unui acord legat în acest stat membru (sau țări terțe relevante sau teritoriu dependente sau asociate dintr-un stat membru). taxa nu este percepută în cazul în care individul prezintă agentului său plătitor, adică persoana responsabilă pentru plata dobânzilor, un certificat întocmit de către statul său de (impozit) de ședere (a se vedea articolul 13 alineatul 2 din directivă), în cazul în care acest stat declară au fost conștienți de faptul că contribuabilul deține individual de economii în străinătate.

Impozitare pensiilor

Comisia este hotărâtă să elimine toate obstacolele fiscale de la o piață unică a pensiilor ocupaționale (pensii al doilea pilon). De la intrarea în vigoare a Fondului de pensii directivă la 23 septembrie 2005, presiunea asupra acestor obstacole taxa a determinat creșterea impozitarii pensiilor ocupaționale în Uniunea Europeană

Majoritatea statelor membre au fiscalitatea pensiilor ocupaționale în conformitate cu sistemul EET (contribuții scutite, de investiții venituri scutite de impozitare și câștigurile de capital ale instituției de pensii, beneficii impozitat) sau principiul ETT (contribuții scutite, venituri din investiții și impozitate câștigurile de capital ale instituției de pensii, beneficii Impozitată) . Aceasta înseamnă că:

contribuțiile atâta a angajatorilor cât și a angajatilor sunt deductibile fiscal,

rezultatele de investiții ale fondului de pensii sunt de obicei scutite (acestea sunt impozitate numai în Danemarca, Italia și Suedia)

beneficiile sunt impozitate.

Comisia sprijină acest sistem de impozitare amânate, deoarece contribuțiile la fondurile de pensii diminua capacitatea unei persoane de a plăti impozite și întrucât încurajează cetățenii pentru a salva pentru bătrânețe. În plus, aceasta va ajuta statele membre să se ocupe cu demografice bomba cu ceas, deoarece acestea vor fi colectarea veniturilor fiscale mai mult la un moment în care mai multe persoane în vârstă pot apela la stat pentru îngrijire.

Cu toate acestea, multe state membre nu au permis deducerea fiscală pentru contribuțiile de pensii plătite fondurilor de pensii în alte state membre. Acest au un efectiv sigilat asupra piețelor naționale de pensii de concurența din alte state membre și a creat obstacole majore la fondurile pan-europene și libera circulație a lucrătorilor.

Comisia emite într-o primă etapă, la 19 aprilie 2001,o comunicare (IP/01/575,

MEMO/01/142) privind eliminarea obstacolelor fiscale din calea furnizării transfrontaliere de pensii ocupaționale.Pe baza din Tratatul CE și jurisprudența Curții Europene de Justiție din Luxemburg (CEJ), Comisia a concluzionat că, statelor membre nu li sa permis să restrângă libertatea de a presta servicii și libera circulație a lucrătorilor de către refuzul deductibilitatății fiscale pentru contribuțiile de pensii plătite fondurilor de pensii în alte state membre. Comunicarea din aprilie 2003 a dezvoltat de asemenea idei cu privire la schimbul de informații și eliminarea dublei impuneri.

Impozitarea veniturilor din titluri de valoare primite de către persoane fizice

Impozitare dividendelor, dobânzilor și alte venituri din titlurile de valoare primite de persoane fizice nu este armonizat la nivelul UE, și nici Comisia Europeană nu intenționează să-l armonizeze.
Cu toate acestea, statele membre nu pot restricționa libera circulație a capitalurilor în cadrul UE. Acest lucru înseamnă că venitul valorilor mobiliare dintr-un alt stat membru, primit de acționari individuali nu pot fi supuse unei impozitări mai mari decât dividendele interne în statul membru de reședință. În mod similar, valori mobiliare venituri plătite persoanelor fizice într-un alt stat membru nu pot fi supuse unei impozitări mai mari decât dividendele interne.
Există o rețea de convenții bilaterale pentru evitarea dublei impuneri între statele membre care au ca scop să elimine problemele de dublei impuneri a venitului și capitalului. Cu toate acestea, unele probleme rămân a dublei impuneri.Comisia Europeană consideră că dubla impunere internațională reprezintă un obstacol major în calea activității transfrontaliere și a investițiilor în cadrul UE, atât pentru persoanele fizice și pentru companii și că statele membre UE ar trebui să își coordoneze eforturile pentru a elimina acesată dublă impunere în cadrul UE.

Convențiile pentru evitarea dublei impuneri

Ca parte a strategiei sale generale de abordare a problemelor transfrontaliere fiscale cu care se confruntă persoanele fizice și de funcționare de afaceri în cadrul pieței interne, Comisia are în vedere în prezent îndeaproape posibilele conflicte între Tratatul CE și tratatele bilaterale privind dubla impozitare pe care statele membre au încheiat cu fiecare și cu alte țări terțe.În ceea ce privește impozitarea societăților comerciale, Comisia este în proces de evaluare a diferitelor opțiuni pentru combaterea problemelor stabilite în cadrul Comisiei din 2001 studiu privind fiscalitatea întreprinderilor. Probleme includ problema egalității de tratament al rezidenților UE și aplicarea tratatelor bilaterale în situațiile în care mai mult de două țări sunt implicate (situații triunghiulare).

În iunie 2005, Comisia a prezentat într-un document de lucru o analiză juridic generală de probleme legate de tratatele fiscale, în special consecințele hotărârilor anumitor Curții de Justiție (CEJ) în acest domeniu, împreună cu posibile soluții, cum ar fi crearea unei versiuni UE din Convenția-model a OCDE pe care statele membre "tratatele bilaterale fiscale se bazează sau un sistem multilateral fiscale tratatul UE. Aceste aspecte au fost discutate cu statele membre într-un atelier care a avut loc la Bruxelles în iulie 2005. Mai mulți experți în această chestiune a contribuit la atelier. Acordurile privind dubla impozitare ale statelor membre vor continua să fie supuse revizuirii de către CEJ. În special, problemele care rezultă din lipsa actuală de coordonare în acest domeniu, în special în situații triunghiulare și cu privire la țările terțe, va crește și mai mult. Fără acțiuni comunitare, pot exista repercusiuni politice și economice importante pentru politicile statelor membre în acest domeniu. Prin urmare, Comisia speră că abordarea sa a graduală și măsurate de coordonare a politicilor tratat va câștiga în cele din urmă de sprijin și pentru a îndeplini cu o atitudine constructivă din partea statelor membre. Discuții între statele membre cu privire la acest subiect va fi reluată în 2006 în cadrul unui grup de lucru. Comisia intenționează să prezinte o comunicare în 2006, explicând strategia sa pe termen scurt și pe termen lung.

Recomandarea privind scutirea de impozit reținut la sursă

Inițiativa cea mai recentă a Comisiei Europene a fost de a adopta o recomandare la 19 octombrie 2009, care descrie modul în care statele membre UE ar putea face mai ușor pentru investitorii rezidenți în statele membre ale UE de a solicita scutirea impozitului pe venit reținut la sursă titluri de valoare primite de la alte state membre. Impozitele reținute la sursă în statele membre aplică valorile mobiliare pe venit plătite investitorilor nerezidenți care sunt adesea reduse în cadrul statelor membre "convenții bilaterale pentru evitarea dublei impuneri, atunci când cele două țări partenere tratat implicate sunt de acord cu privire la drepturile de partajare a impozitarii. În anumite circumstanțe, unele state membre, chiar în mod unilateral să reducă impozitele reținute la sursă sau aplică scutiri pe venit valorilor mobiliare plătite investitorilor străini. Cu toate acestea, în procedurile actualele state membre verifică cererile de scutirile de impozit reținut la sursă care sunt deseori atât de complicate și consumatoare de timp determinând investitorii să renunțe la scutirile la care au dreptul sau chiar să fie descurajați să investească în afara granițelor.

Impozitarea dividendelor primite de persoane fizice

Comisia a emis o comunicare în 2004, care urmărește să ofere orientări pentru statele membre ale UE cu privire la modul sistemelelor de impozitare a dividendelor primite de persoane fizice compatibile cu Tratatul CE. Comunicarea invită statele membre să coopereze pentru a face rapid cu această problemă. Aceasta a precizat că, dacă statele membre nu ar putea conveni asupra soluții coordonate, Comisia ar fi obligată să inițieze o acțiune în justiție împotriva acelor state membre ale căror norme de impozitare dividende nu sunt conforme cu tratatul.
Statele membre aplică diferite sisteme de impozitare a veniturilor din dividende în mâinile acționarilor individuali. Pentru dividendele interne, majoritatea statelor membre prevenirea sau reducerea dublei impuneri economice (care rezultă din perceperea impozitului pe profit și impozitul pe venit ,pe venitul din aceleași dividende) prin aplicarea unui sistem de imputare.

Accizele la alcool, tutun și energie Ascultați

Citiți fonetic

Ascultați

Citiți fonetic

Anumite reguli privind ratele accizelor și structurile aplicate la alcool și băuturi alcoolice au fost stabilite în scopul de a asigura o abordare comună între statele membre în termen de până la finalizarea pieței interne la 1 ianuarie 1993. Ratele și structurile sistemului accizelor aplicabile la

alcool și băuturi alcoolice este stabilită în legislația comunitară.

Directiva 92/83/CEE a Consiliului, care se ocupa cu structurile accizelor la alcool și băuturi alcoolice, definește categoriile de alcool și băuturi alcoolice, care sunt supuse accizelor, precum și baza pe care se calculează acciza. Categorii sunt bere, vin, băuturilor fermentate, altele decât bere și vin (de exemplu, cidru de mere și pere), produse intermediare (de exemplu, port și sherry) și alcool etilic (de exemplu băuturi spirtoase). De asemenea, include prevederi speciale referitoare, de exemplu, la rate reduse de mici fabrici de bere și distilerii, anumite produse și regiuni geografice. Incluse în "alcool etilic" termen lung este alcoolul, care nu este neapărat conceput ca o băutură, de exemplu, alcool, destinate pentru scopuri industriale, în producția de produse alimentare, medicamente și așa mai departe. Principiul general este că accizele se datorează numai pe alcoolul destinat consumului uman ca o băutură și, prin urmare, directiva prevede scutiri de accize, sub rezerva normelor, pentru aceste scopuri speciale. Ratele și structurile sistemului accizelor aplicabile la alcool și băuturi alcoolice este stabilită în legislația comunitară.

Alte taxe

Impozitarea autoturismelor

În prezent există puține legislații comunitare, sau de armonizare a dispozițiilor naționale fiscale, aplicate de către statele membre în domeniul impozitării autovehiculelor de pasageri.

Prin urmare, este pentru fiecare stat membru să stabilească dispozițiile naționale de impozitare a acestor masini. Câteva piese de legislația în vigoare acoperă, în principal, aspectele transfrontaliere de impozitare

auto.
Comisia de autoturisme propunerea fiscale conține trei elemente:

Eliminarea taxelor de înmatriculare a autovehiculelor pe o perioadă de tranziție de cinci până la zece ani.

Un sistem prin care un stat membru ar fi obligate să ramburseze o parte a taxei de înmatriculare, până la abolirea ei, în cazul în care un autoturism care este înmatriculat în acest stat membru este ulterior exportate sau transferate permanent în alt stat membru.

Introducerea unui element CO2 în baza de impozitare a taxelor anuale privind circulația și taxede înmatriculare.

Cap.2.1. Analiza comparativa a structurii sistemelor fiscale din tarile membre ale Uniunii Europene

Proprietatea privată a câștigat o reală importanță în toate țările membre. Pe de altă parte, ar trebui să se constate că unele dintre țările membre au plecat de la regimul comunist la începutul anilor 90.

In perioada mentionata, s-a axat pe dreptul de utilizare, mai degrabă decât dreptul de

proprietate. Prin urmare, în această perioadă, proprietatea privată a scăzut cât mai puțin sau deloc. Dar, după prăbușirea regimului comunist restituire, de proprietăți imobiliare expropriate a fost pus pe ordinea de zi. Astfel, obiectul de restituire a fost prioritate a acestor state din 1989. Cu toate acestea, în această nouă perioadă, criterii cum ar fi situația psihicul comunităților, și dorințelor politice au dat naștere la diferențe privind tranziția de la imobiliare private. În acest context, în Polonia din țările în tranziție, nu este restituirea la scară largă sau compensatoare; cu toate acestea, procesul de privatizare de pe teren în proprietatea statului există. restituirea proprietăților imobiliare puse în aplicare în locuri adecvate, în Letonia, Republica Cehă, Slovacia și Slovenia, cu condiția ca persoana trebuie să fie cetățean din țară menționată. În Ungaria, a fost adoptată politica de compensare, mai degrabă decât restituirea la scară largă a proprietății. În cele din urmă, operațiunea de restituire este de aproximativ completă în toate aceste țări (Dale și Baldwin, 2000). De fapt, 86% din restituirea puse în aplicare în Slovacia, in 2001 (Hornansky et al, 2001.). Pe scurt, structura de proprietate a țărilor în tranziție a fost similară la structura de proprietate a țărilor Europei de Vest, la sfârșitul anilor 1990.

Ca urmare, achiziționarea private bunuri imobile de oameni a fost permisă în toate țările membre.
Cu toate acestea, dimensiunea de aplicare sa-u schimbat de la o țară la alta. Anume, în timp ce despre toate proprietățile imobiliare în unele țări se află în proprietate privată (de exemplu, 95% Luxemburg), un rol minor în unele se află în proprietate privată (de exemplu, 33% Grecia). În contextul acest studiu, cunoștințe despre valoarea proprietății private în toate țările membre
nu a putut fi atins. Cu toate acestea, să constituie înțelegerea generale cu privire la proporția de
proprietate privată și proprietate publică în țările membre, a ajuns la sumele sunt date
aici. În acest context, 95% în Luxemburg, 70% în Germania, 69% în Finlanda, 85% în Spania, 75% în Danemarca, 47% în Belgia și 33% în Grecia din proprietăți imobiliare sunt aparțin proprietății private (Yavuz, 2004).. În acest context, 95% din proprietăți imobiliare în Luxemburg, 70% din proprietăți imobiliare în Germania, 69% din proprietăți imobiliare în Finlanda, 85% din proprietăți imobiliare în Spania, 75% din proprietăți imobiliare în Danemarca, 47% din proprietăți imobiliare în Belgia și 33% din proprietăți imobiliare în Grecia sunt aparțin proprietății private (Yavuz, 2004).

Analiza de transfer a veniturilor de la bugetul guvernului central la bugetele locale

dinamica din 1988 până în 2001 confirmă faptul că în majoritatea țărilor din 90 devreme o tendință de creștere a cotei de transfer în total guvernele locale, veniturile bugetare au fost observate. În 90 la sfârșitul anului a avut loc o reducere nesemnificativă a veniturilor de la Guvernul Central la bugetele locale, în volumul general al veniturilor. Aceste țări, precum Marea Britanie, Italia, Spania, Danemarca, Portugalia și Franța, au nivelul acestor venituri peste 40%, în Finlanda și Suedia se ridică la aproximativ 20% din volumul total al veniturilor în bugetele locale guvernelor. Astfel, grupul de țări UE, inclusiv Marea Britanie, Italia și Portugalia au nivelul veniturilor de transfer de peste 46%, care indică pe dependența ridicată pe veniturile din bugetul guvernului central și un nivel ridicat de centralizare a finanțelor publice. Sistemele de finanțare a autonomiei locale din aceste țări sunt centralizate, în timp ce în Suedia, Finlanda, Danemarca și Franța, în cazul în care veniturile la bugetele guvernelor locale depășește 50%, sistemele de finanțarea autonomiei locale pot fi considerate ca descentralizate. Cel mai înalt nivel de dependență financiare cu privire la transferurile de la bugetul guvernului central este în Albania (96% din volumul total al veniturilor în bugetele de guvernele locale). Lituania, România, Republica Slovacă, Slovenia poate fi clasificate ca fiind mai multe țări financiar autonome (aproximativ 20%). Dinamica cotei de transfer în total bugetelor locale guvernele venituri în unitar post-socialiste europene țări în 1988 – 2001 influențată de scăderea dependenței de transferuri în bugetele de guvernul central de la creșterea România, Slovenia, Ungaria, Bulgaria și de cota de transferuri din Estonia, Republica Cehă și Ucraina în ultimii ani
ani. nivelul de centralizare în sistemul de finanțare a autonomiei locale nu
influență asupra nivelului de autonomie financiară a organelor locale de auto-guvernare. De exemplu, în Marea Britanie cota de venituri de capital în totalul veniturilor bugetului local ajunge la aproximativ 10%, în timp ce în Suedia, Finlanda de Danemarca (descentralizate sistem), această cifră este considerabil mai mic. Cea mai mare parte – peste 70% din veniturile curente la bugetele de guvernele locale sunt realizate din venituri fiscale. Suedia și Danemarca au cea mai mare cifra a veniturilor fiscale în totalul veniturilor actuale de la bugetele locale guverne – peste 80%, în timp ce Marea Britanie are cel mai mic – aproximativ 52%. mare parte din veniturile fiscale la bugetele administrațiilor locale se face prin impozite pe venit, profit și de capital câștigurile în Suedia (100%), Danemarca (94%), în Franța și Spania această cifră ridică la aproximativ 20%. creșteri semnificative în veniturile bugetare sunt atribuite la impozitul pe proprietate.

Ponderea impozitelor pe proprietate structura veniturilor fiscale în bugetele

guvernelor locale sa ridicat la 99,5% în 1998 în Marea Britanie și aproximativ 30 – 40% în Franța și Spania (figura 4). Trebuie remarcat faptul că dinamica relativ stabilă a ponderii acestui tip de venituri fiscale în volumul total al veniturilor fiscale indică la stabilitatea sistemelor fiscale în țările Uniunii Europene, precum și stabilitate a veniturilor din acest tip de impozite în bugetele locale. impozite interne pe mărfuri și servicii suma la 40% din veniturile fiscale în bugetele guvernelor locale în Spania și aproximativ 10% în Franța. Taxele de la populație (impozitele pe veniturile personale, etc) în structura veniturilor fiscale să ia în mod tradițional, cea mai mare parte a bugetelor guvernelor locale din țările europene – 98% în Danemarca, de 100% în Franța și 82% în Spania. Dinamica indicatorilor de venituri non-fiscale în bugetele guvernelor locale este eterogen. În Suedia și Marea Britanie pe parcursul a 90 cota veniturilor din venitul întreprinderii și de proprietate a crescut de la 41% la 52% în Suedia și de la 51% la 54% în Marea Britanie. În Danemarca, Franța și Spania, această cifră a avut o tendință să crească la începutul anului 90, și la sfârșitul de 90 ea a fost de aproximativ 10%.

Fără a intra în probleme legate de fezabilitatea de politici care realocă impozitare, se poate deduce în primul rând că printre țările care au nevoie de politici expansioniste pentru a stimula creșterea în economică, cei supuși în special la politicile monetare restrictive ar fi stimulați mai mult să își continuie politicile fiscale expansioniste sau chiar a politicilor inflaționiste concepute pentru a le contracara. Țările de Jos, Portugalia, Finlanda, Germania, Italia și Austria sunt țări care ar putea necesita politici fiscale expansioniste .Dintre acestea, Germania și Austria, cu experiență politică monetară restrictivă, în perioada anului 1999-2002, în timp ce celelalte au beneficiat condiții deosebite din punct de vedere monetare.

Cap.3.Presiunea fiscală în Austria

Această ediție din 2007 a sondajului periodic OCDE din Austria prezintă evoluțiile recente din economia sa și analizează provocările curente, inclusiv aprofundarea integrării economice în Europa Centrală și de Est, depășirea segmentării pieței muncii, îmbunătățirea inovării, și raționalizarea politicii fiscale și consolidarea managementului cheltuielilor publice.

Cu privire la politicile neschimbate, și luând în considerare îmbătrânirea populației, datoria Austria este proiectată să crească o parte din PIB în perioada în 2050, potrivit previziunilor OCDE. Deși această creștere este mai puțin accentuată decât în majoritatea celorlalte țări OCDE, ea implică o nevoie de măsuri suplimentare care vizează consolidarea fiscală. Guvernul a făcut eforturi lăudabile în ceea ce privește costurile de pensii și de îmbunătățirea a cost-eficienței în administrația publică, a făcut un prim pas important în reforma sistemului de sănătate, și își propune realizarea unui buget echilibrat pe parcursul ciclului economic. Acest lucru necesită în continuare eforturile de consolidare fiscală. Structura de impozitare ar trebui să fie, de asemenea, îmbunătățite pentru a promova în continuare creștere economică și ocuparea forței de muncă și să distribuie fructe de creștere economică mai echitabil. De calitate și cost-eficienței cheltuielilor publice poate fi consolidată prin reforme bugetare. Reforma relațiilor fiscale federale, oferă mai multă responsabilitate în ceea ce privesc cheltuielile pentru toate agențiile sectorului public și armonizează o mai bună finanțare și o mai mare responsabilitate a cheltuielile la toate nivelurile de guvernare, poate promova, de asemenea, o mai bună guvernare și solidaritate la nivelul sectorului public.

Principalele caracteristici ale prognozei țării – AUSTRIA

Egalizarea ratelor de impozitare în Austria

Mai multe municipalități din Austria, au rate fiscale slabe față de capacitate de egalizare care depășește 100%. Egalizare sistemului fiscale austriac este încorporată într-un sistem de partajare fiscal care este acoperit atât de la stat cât și de la nivelul municipal.Impozitele partajate sunt distribuite pe land-uri în conformitate cu populația și a acțiunilor municipalității în funcție de diverse criterii, cum ar fi capacitatea fiscală. În total, cinci acorduri distincte egalizează ,guvernează alocarea subvenției de egalizare, pentru municipii individuale, fiecare cu fiscalitate și cheltuieli de bază diferite.

Într-un context similar, deoarece Germania și Austria nu au avut resurse pentru a lupta împotriva presiunii fiscale, aceștia ar putea pe de altă parte, să fie motivați să schimbe compoziția taxelor care, deși ar fi dcrește inflația, ar stimula creșterea și pentru a compensa
politica monetară. Pe de altă parte, o politică de creștere a taxelor de consum
nu ar fi deloc recomandabil pentru Italia și Portugalia și ar fi, în orice caz, ar fi un curs dificil de urmat deoarece Austria se confruntă cu o mare inflație.

Cu presiunea fiscală în sistemul de pensii austriac abordarea pensionării anticipate a fost parțial revizuită, și au fost luate măsuri de combatere a intrării a sistemului în pensionarea anticipată în pensia de bătrânețe. Dar există încă o percepție în societatea cum că creșterea economică nu este suficient de ridicată pentru a preveni forță de muncă mai mare de la traducerea în șomaj mai mare. Cu toate acestea, în timp ce descurajarea muncii participarea în vigoare ar putea reduce temporar ratele șomajului , de asemenea, un impact negativ asupra creării de locuri de muncă. Ceea ce este necesar este reducerea impedimentelor atât din punct de vedere al ofertei de muncă mai mare și forței de muncă a firmelor . Creșterea masivă de pensionare anticipată în Austria nu a împiedicat creșterea de seculare în înregistrarea ratei șomajului în rândul lucrătorilor în vârstă de 55 și mai în vârstă. Alte caracteristici în sistemul fiscal și descuraja, de asemenea, participarea la forțo de muncă de către persoanele în vârstă. Acest lucru este valabil în special pentru sistemul cu jumătate de normă pentru limită de vârstă, care subvenționează de compensare pentru persoanele în vârstă cu condiția ca acestea reduc timpul lor de lucru de la normă întreagă la ocuparea forței de muncă part-time ("lucrează cu timp parțial"). În special, participanții au permisiunea de a aloca, astfel încât să lucreze full-time în primii ani acoperite de sistemul de lucru și să înceteze în restul acestei perioade. În timp ce instrument este destinat pentru a face mai atractivă pentru persoanele în vârstă să rămână pe piața forței de muncă efectivă sale impact pare a fi exact opusul. Sondajele anterioare a arătat un factor de descurajare a schemei de muncă aprovizionare, care este întărită de interacțiunea cu dispozițiile de pensionare anticipată în sistemul de pensii. Pe partea de cererea de muncă, în mod eficient instrumentele permit firmelor ocuparea forței de muncă cu oameni mai în vârstă pe cheltuiala bugetului asigurărilor sociale, astfel încât să se evite creșterea costurilor forței de muncă asociate cu vechimea

Cap.4.Presiunea fiscală în Grecia

Incepand cu 1 ianuarie 2011 rata a crescut cu două procente la 13%, înlocuind rata de

11% anterior. T.V.A.

În Noiembrie 2010 Grecia și Elveția au semnat la 04 noiembrie 2010 un acord revizuit de

dubla impozitare, DTA, în zona de impozite pe venit și pe capital. Tratatul în materie fiscală conține dispoziții privind schimbul de informații în conformitate cu modelul OCDE.
A noului protocol precizează scutirea de taxa reținută la sursă pentru plățile de dividende pentru a regimurilor de prestații și organisme publice. Sursă cotei de impozitare a plăților de dobânzi se reduce la 10% la 7%. Acordul trebuie să fie ratificat de ambele părți și aplicabile de la 1 ianuarie a anului calendaristic în urma ratificării.

August 2010 Grecia rata de creșterea a crescut în iulie 2010. Noul standard V.A.T. Rata

este de 23% comparativ cu rata anterioară de 21% TVA noile tarifele sunt cu 11% și 5,5%, mai reduse comparativ cu luna precedentă 10% și 5%. Creșterea din iulie urmărește o creștere anterioară cotei de TVA la 15 martie 2010.

Mai 2010 Grecia va crește impozitele și va adopta alte reduceri în schimbul EUR 110bn

cauțiune-out pachet. TVA va crește de la rata actuală de 21% la 23%. În plus, Grecia, va crește cu 10% accizele la alcool, tutun si combustibili. 80bn eue de bail-out ar fi furnizate de către UE, în timp ce restul vor fi furnizate de către FMI. Conform rating-ului al creditelor în aprilie 2010 Standard and Poor's, una dintre cele mai importante agenții de rating al creditelor la nivel mondial, au fost declasată pe 27 aprilie.Downgrade prezintă creșterea îngrijorarea cu privire la nivelul ridicat datoriilor din Grecia și poate conduce la pierderi semnificative pentru investitorii în titlurile de stat grec. Contribuabilii au un nou impozit pe venituri mari în Grecia .

Martie 2009 Ministrul de finante grec Yannis Papathanassiou a prezentat pe 18 martie

2009 un nou plan cu scopul de a stimula creșterea economică, a promova stabilitatea finanțelor publice și a sprijini veniturile grupurilor sociale slab. Potrivit noilor măsuri contribuabilii bogati vor plăti o taxă suplimentară în funcție de veniturile .Taxa va fi de 1.000 pentru venituri de 60.000 euro – 80.000 de euro, 2.000 EURO pentru venituri de 80.000 de euro – 100.000 EUR, 3,00 EUR pentru venituri de 100.000 de euro-150.000 EUR și 5.000 euro pentru venituri peste 150.000 EUR. Grecia 2009 introduse noile cote de impozitare, septembrie 2008 potrivit unui proiect de lege lansat de Ministerul Finanțelor grec unele schimbări semnificative sunt așteptate din 2009 pentru persoane fizice și juridice. Corporativ rata impozitului pe venit, în prezent 25%, este de așteptat să fie redus cu 1% în fiecare an în anii 2010-2014,până la 20% în 2014. Dividendele plătite de companii grecești, incluzând plățile către non-rezidenți, vor fi supuse impozitului cu reținere la sursă de 10%. Pentru persoane fizice, care desfășoară activități independente vor trebui sa plateasca 10% impozit pe primul EUR 19,500 venit care este în prezent scutit de impozit. Rata de impozitare pentru categoria de impozit mijloc ar merge în jos în 2010-2014 de ani, de la 25% la 20%. Ministerul Finanțelor are în vedere, de asemenea, un 10% impozit pe castigul de capital vanzarea de actiuni listate. În prezent, astfel de câștiguri sunt supuse doar unei taxe unice tranzacție 0,15%.

Grecia în 2008 nu există schimbări semnificative în ratele de impozitare greacă 2008,

comparativ cu anul 2007. Pentru persoane fizice, 27% și 37% rate de impozitare înlocui din 2007, ratele de 29% și 39%. Din martie 2008, autoritățile vamale nu mai pot elibera chitanțe pentru numerar adus la punctul de intrare în Grecia. Investitorii sunt sfătuiți să folosească transferuri bancare. De la 1.1.2007 Grecia rata de nou impozitul pe profit este de 25% (anterior rata-29%). Ratele individuale impozitul pe venit pentru anul 2007 sunt progresive, 15%, 29%, 39% și 40%, prim-plan venituri de peste 75,001 de euro.

Ianuarie 2006 de la 1.1.2006 noua taxa corporativă în Grecia este de 29% (anterior rata

32%). Aprilie 2005 de la 1.4.2005 noul standard T.V.A.. rata în Grecia este de 19% (rata precedent – 18%). Nu sunt reduse T.V.A. ratele de 9% și de 4,5% (rate anterioare – 8% și 4%)..
August 2004 ministru de finanțe a anunțat că în Grecia rata impozitului pe venit va fi redus la 25% în următorii 3 ani.

Cap.5.Presiunea fiscala în Canada

Începând cu 1.1.2011 federal al Canadei corporativ rata impozitului pe venit a fost redus la 16,5%, comparativ cu rata de 18% anterior. Corporativ rata impozitului pe venit ar fi încontinuare redus la 15% vigoare la 1 ianuarie 2012. Guvernul Canadei a lansat evidențiază pentru scutirea de impozit 2011, care pot fi găsite pe site-ul de Canada Economic Planul de acțiune .

Septembrie 2010 nu există schimbări semnificative în anul 2010 ratele de personal

impozitul pe venit, care rămân cu 15% -29%, cu modificări minore în benzile de impozitare. Rata de federal canadian impozit pe profit în 2010 este de 18%, comparativ cu rata 2009 19%. Rata de impozitare va fi redusă la 16,5% în 2011 și 15% în 2012. Guvernul Ontario a anunțat în aprilie 2009 un HST nou, armonizat Taxa de Vanzare, eficiente 1.7.2010. HST nou de 13% va armoniza existente 8% provincial impozitul pe vânzări cu GST federal de 5%. În general, principiile HST vor fi similare cu normele existente și GST HST în provinciile de Terra Nova, Nova Scotia si New Brunswick. Înregistrării HST va fișier un raport unic, înlocuind GST și rapoartele provinciale. Pragul de înregistrare HST este o cifra de afaceri anuale de peste 30.000 dolari.

Februarie 2009 Ministrul canadian de finanțe Jim Flaherty a prezentat pe 27 ianuarie

2009, bugetul federal pentru anul 2009, care conține unele măsuri fiscale. Pentru persoane fizice, bugetul pe 2009 propune creșterea parantezelor fiscale pentru primele două paranteze cel mai mic de 15% și 22%, precum și noi / actualizate credite fiscale pentru persoanele fizice, inclusiv cumpărătorii și proprietarii de acasă. Pentru companii, bugetul pentru anul 2009 propune să se majoreze pragul ratei federale s-a redus impozitul pe profit de 11% pentru societățile controlate privat, CCPC, de la $ 400,000 curent la 500.000 de dolari, efective de la 1.1.2009. Ministrul de finanțe, de asemenea, planuri de a realiza o rata combinată federale și provinciale fiscale teritoriale de 25% până în 2012. Bugetul pe 2009 propune abrogarea pct. 18.2 referitoare la deductibilitatea cheltuielilor cu dobânzile aferente investițiilor în filiale străine. Februarie 2008 De la 1.1.2008 GST (Taxa pentru bunuri și servicii), cota de impozitare este de 5%, comparativ cu rata anterioară de 6%. HST (armonizat Sales Tax) este de 13%, comparativ cu rata anterior de 14%. Federal cotei de impozitare pe venitul persoanelor fizice este de 15% -29%. Provincial ratele de impozit pe venit sunt de 10% -24%. Federal corporativ Rata impozitului pe profit pentru anul 2008 este de 19,5%. Nu există nici o suprataxă federal în 2008. Ratele de provincial impozitul pe venit sunt de 10% -16%.

Canaa will have the lowest tax rate on new business investment in the G7 in 2012

Ca urmare a modificărilor federale și provinciale fiscale de afaceri, în acest an România va avea o rata de impozitare globală pe noi de afaceri de investiții , care este cea mai mică în G7 și sub media al Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD ) (Grafic 5.1). Până în 2012, Canada va avea, de asemenea, cel mai mic stat corporativ cu cota impozitului pe venit în G7. Competitivitatea sistemului nostru fiscal de afaceri încurajează investițiile noi în Canada, inclusiv investiții directe din străinătate.

Cap.6.Presiunea fiscală în Franța

În Franța, sub rezerva TVA pot dobândi statutul de reprezentant fiscal, sub rezerva aprobării de Finanțelor Publice Direcția Generală. În practică, acest serviciu este furnizat de cele mai mult timp de către operatori specializați (firme de consultanta, Companiile de experți acreditați reprezentant fiscal contabili, avocați, etc). De asemenea, este utilizat de către
Companiile cu tendințele de afaceri cu structuri din afara Europei (clienți, furnizori, filiale,
etc). Acest sistem este apoi un mijloc eficient de consolidare a relatiile cu partenerii lor, și un instrument practic monitorizarea activității.

Rata impozitului pe profit este de 33,33%. O rată specifică de 15% se aplică asupra profiturilor companiilor mici pana la 38 120 Euro. O suprataxă este aplicat la marile companii. Suprataxă este calculată după cum urmează: (impozitul pe profit la 33,33% – 763 000 Euro) 3%
Cele mai multe dintre câștigurile de capital sunt incluse în venitul impozabil. Există o excepție importantă, deoarece nu există o derogare pentru câștigurile obținute din vânzarea acțiunilor deținute pentru cel puțin 2 ani. Dividendele sunt impozabile la aproximativ 1,7% numai în cazul în care participația depășește 5%. impozite Withhlolding cu privire la dividendele sunt în mare măsură reduse cu tratatele semnate de Franța. În cele mai multe cazuri, zero impozitul reținut la sursă se aplică la dividende, dobânzi, redevențele plătite de rezidenții UE.

Pierderile pot fi reportate sau transportate înapoi. deduceri fiscale mari sunt acordate, cum ar fi amortizarea, cu toate acestea necorporale nu pot fi amortizate și normele de capitalizare redusă se aplică. Importante este referitor la creditele fiscale care sunt acordate pentru cercetare și dezvoltare. Credite în exces poate fi rambursat. Părinții și filialele pot fi consolidate în scopuri fiscale, dar companiile străine sunt excluse. normele privind SSC sunt aplicate.

Persoanele fizice plătesc impozite pe profit la cote progresive între 0 și 40%.
Venitului impozabil este împărțit în acțiuni 2 sau mai multe, în raport cu dimensiunea familiei.

Tab.4.Taxele pentru toate tipurile de acțiune.

Cap.7.Implicațiile presiunii fiscale în țările UE

Diferențele între elasticitatea cererii și a ofertei de forță de muncă și capital sugerează că o taxă impusă în mod egal pe forței de muncă și veniturile din capital va reduce stocul de capital cu mai mult decât cantitatea de muncă furnizate. O astfel de impozitare este mai mult de denaturare a comportamentului economic decât o taxă impusă în principal pe venitul forței de muncă.
Aceasta sugerează un avantaj economic de la renunțarea la impozitul pe așa-numitul venit pe scară largă, care de fapt impozitele pe venit folosit pentru formarea de economisire și de capital mai mult decât venitul folosite pentru consum, pentru diverse taxe care sunt de economisire-consum-neutru. Aceste impozite neutre sunt adesea etichetate ca fiind bazata pe consum sau consumate, în funcție de venit și sunt de multe ori, oarecum în mod eronat, descris ca impozitarea forței de muncă și scutirea veniturilor din capital. Aceste impozite sunt, de fapt, cvasi-fiscale chiriile și se întoarce la alte anormale de capital care depășesc costul de economisire necesară pentru a obține activelor.

Un argument contra reformă majoră a sistemului fiscal (trecerea la un impozit de economisire-consum-neutru) este că, în cazul în care munca este cu adevărat în aprovizionare foarte inelastică, reduceri ale ratei de impozitare ar fi prea puțin pentru a stimula participarea forței de muncă și orele lucrate și-ar fi limitată numai beneficii economice. Avocații din impozitul status quo-ului, sau rate mai mari a impozitului pe lucrătorii cu venituri superioare, ar trebui să fie atenți în a face astfel de argumente. O aprovizionare foarte inelastică a forței de muncă ar însemna, de asemenea, că există o reducere relativ mică în ocuparea forței de muncă din impozitele pe venituri din muncă, la toate nivelurile, ceea ce ar face astfel ca taxele să fie relativ o non-denaturare a activității economice.

Limita maximă de impozitareîn UE este axată pe trei tipuri de impozite: impozitele corporative , individuale și taxe pe valoarea adăugată (TVA). Unele țări au rate mai scăzute a impozitului pe profit pentru companiile mai mici.

Cota impozitului pe venit este, cu excepția cazului în notat, rata de top de impozitare: Cele mai multe jurisdictii au rată mai scăzută a taxelor pentru un nivel scăzut de venituri. Unele țări au, de asemenea, rate mai mici a impozitului pe profit pentru companiile mai mici.

În teorie, pentru cei care sunt absolvenții ai finanțelor publice care au pus accent mare pe evitarea "distorsionare economice" și maximizarea "eficiența economică," acest lucru ar trebui să facă veniturilor din muncă baza de impozitare ideală. Unii oamenii sunt scceptci cei care se opun propunerilor fundamentale reformei fiscale, pe motiv că aceastea poate să apară superficială ar fi regresive și trecerea sarcinii fiscale de la veniturile din capital la veniturile din muncă, nu ar fi în favoarea impozite grele pe venituri din muncă.

Tendinta actuala in tarile din Europa de est este sa creasca presiunea fiscala asupra veniturilor si consumului, insa nu si asupra capitalului", atrage atentia economistul ceh Helena Vonderkova. De fapt, majoritatea tarilor din est au anuntat deja o crestere a presiunii fiscale impuse populatiei.

Experienta europeana a ultimilor 25 ani arata ca au existat 12 ajustari fiscale de amploare, chiar de pana la 11% din PIB. Cel putin 5 ani de actiuni ferme se impun necesare in acest efort de ajustare. Chiar daca tinta este atinsa, economiile in cauza sunt in continuare intr-o situatie instabila . Grecia a realizat o ajustare de amploarea a 10-12% din PIB, asa cum e obligata sa faca acum, la inceputul anilor ’90. Danemarca si Italia au realizat ajustari similare.
o Portugalia, Suedia, Finlanda, Belgia au facut ajustari ale deficitelor de 8-9% PIB.

Înțelepciunea convențională despre economia politică de ajustări fiscale este aceea că politicile de reducere a deficitului cauzează recesiuni. Recesiunile, combinate cu costurile directe politice au determinat creșterea taxelor și reducerea cheltuielilor care a creeat probleme serioase pentru guvernele venite la urne. Guvernele care ridica impozite sau reduc cheltuielile – acesta din urmă în special în Europa – sunt votate din birou. Prin urmare, Europa este sortită eșecului. Guvernele responsabile care încearcă să reducă cheltuielile vor pierde alegerile și fiscal cele iresponsabile vor supraviețui și problemele fiscale va persistă sau se agravează.

Bibliografie

LIBRARY

http://mpra.ub.uni-muenchen.de/3996/1/MPRA_paper_3996.pdf

Drăcea, Marcel, Ciurezu, Tudor, Presiunea fiscală în țările membre UE: cauzele și efectele reducerii acesteia. În: Revista Finanțe-Contabilitate, București, nr. 2/2004, p. 31.

http://www.heritage.org/Research/Reports/2004/11/Tax-Incidence-Tax-Burden-and-Tax-Shifting-Who-Really-Pays-the-Tax

Sursa: www.worldwide-tax.com/index.asp#partthree

http://eurlex.europa.eu/

http://www.worldwide-tax.com/canada/canada_tax_news.asp

www.actionplan.gc.ca.

http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures/index_en.htm

http://www.worldwide-tax.com/greece/gre_econonews.asp

http://cordis.europa.eu/fp7/home_en.html

http://europa.eu/abc/12lessons/lesson_6/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/taxation_customs/resources/documents/taxation/excise_duties/alcoholic_beverages/rates/excise_duties-part_i_alcohol_en.pdf

http://www.oecd-ilibrary.org/economics/oecd-economic-surveys-austria-2009_eco_surveys-aut-2009-en

http://www.oecd.org/dataoecd/5/17/27424360.pdf

http://www.budget.gc.ca/2010/plan/chap5-eng.html

www.aetd.fr

http://www.worldwide-tax.com/france/french-tax.asp