Analiza Pragului de Rentabilitate Si a Riscului Economic la S.c. Lavitex Prod S.r.l

SC LAVITEX PROD SRL

CAPITOLUL I PREZENTAREA SOCIETAȚII

1.1 Date generale despre societate

1.2 Descrierea obiectului principal de activitate al societății

1.3 Capitalul social, părțile sociale și acționariatul societății

1.4 Conducerea societății

1.5 Scurt istoric al activității desfășurate până în prezent

1.6 Prezentarea produselor

1.7 Procesul tehnologic

1.8 Resurse umane

1.9 Modalități de prestare a serviciilor

1.10 Tactici de marketing pentru vânzarea și promovarea produselor

1.11 Evaluarea concurenței

1.12 Managementul firmei

CAPITOLUL II ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE ȘI A RISCULUI ECONOMIC LA SC LAVITEX PROD SRL

2.1 Calculul indicatorilor de rezultate(calculul SIG) ale companiei

2.2 Analiza pragului de rentabilitate și a riscului economic

2.3 Rate financiare de rentabilitate și de structura

2.3.1 Rate de rentabilitate

2.3.2 Rate de lichiditate

2.3.3 Rata de solvabilitate

CONCLUZII

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

CAPITOLUL I: PREZENTAREA SOCIETĂȚII

1.1Date generale despre societate

Denumirea societății comericiale: SC LAVITEX PROD SRL

SC LAVITEX PROD SRL este o societate cu raspunere limitata înfiintata în anul 1995 care își desfăsoară activitatea fără întreruperi în conformitate cu legislația în vigoare.

Societatea este identificată la Registrul Comerțului cu numărul J29/365/1995, iar codul unic de înregistrare este RO 7152561.

Sediul societății este în localitatea Breaza, str Bucegi, nr 40 , jud Prahova, iar punctul de lucru se află in aceași localitatate, dar pe strada Viitorului, nr 2.

1.2 Descrierea obiectului principal de activitate al societății SC LAVITEX PROD

S.R.L.

Domeniul în care firma îsi desfăsoara activitatea este “Fabricarea altor masini și utilaje specifice NCA”. Potrivit CAEN acesta clasă are codul 2899.

1.3 Capitalul social, părțile sociale și acționariatul societății SC LAVITEX PROD S.R.L.

Capitalul subscris și vărsat al societății este de 200 RON.

Număr părți sociale: 20.

Valuare parte socială: 10

SC LAVITEX PROD S.R.L. este condusa de 2 asociați, Chivu Lilea și Chivu Valeriu.Cel din urmă deține 5 % din totalul acțiunilor, iar restul de 95% sunt deținute de Chivu Lilea.

1.4 Conducerea societății SC LAVITEX PROD S.R.L.

Conducerea societății este compusă din cei 2 asociați, care împreuna cu directorul tehnic, directorul de marketing și șeful de producție dirijeaza întreaga activitate și iau hotărârile din cadrul Adunarii Generale.

1.5 Scurt istoric al activitatii desfasurate pana in present

Decizia privind înființarea unei fabrici cu astfel de produse (echipamente de joaca pentru copii, mobilier urban și echipamamente fitness pentru exterior,) nu a fost una bine stabilită.Ideile au venit pe parcurs în functie de cerințele pieței și de capacitatea finanțatorilor de a se adapta la cerințe.

Un factor important în luarea deciziei de înfiintare a SC Lavitex Prod SRL l-a jucat experienta din domeniul textil al fondatorului Chivu Lilea.Astfel, în 1995 a înfiintat societatea SC LAVITEX PROD S.R.L. care initial, s-a ocupat cu confecționarea lavetelor cu care se aprovizionau marile uzine din judetul Prahova.

Dupa circa 6 ani societatea a început să se ocupe și cu vanzarea unei alte game de confecții textile,și anume drapele și cortine pentru teatre și case de cultură.Ulterior ,din partea acestor instituții,unele dintre acestea fiind în subordinea primăriilor, au început să apară cereri pentru echipamente de joacă destinate copiilor și pentru mobilier urban,deoarece în Romania la momentul acela exista o singura astfel de fabrică, la Sebeș.

SC LAVITEX PROD a început confecționarea echipamentelor de joaca pentru copii si a mobilierului urban, iar astăzi se numară printre singurii producători din țara, dar și-a pastrat si latura textila, confectionând în continuare drapele sau cortine.

Din anul 2012 societatea castiga contrate de furnizare cu 2 firme din Belgia și dezvoltă o noua sectie de confecții metalice, în special ocupându-se cu confecționarea stâlpilor de telefonie mobilă.Astfel,Lavitex produce stâlpi pentru telefonia mobilă,subansamble și accesorii pentru DFI TELECOM,unul dintre liderii pe piata din Belgia.Cea de-a doua firma,HEAVY STEEL ENGINEERING CO WLL este detinuta tot de 2 asociati din Belgia, dar lucrările se desfasoară in Qatar.

Fabrica are în componența sa 4 ateliere cu aparatură și personal specializat pentru realizarea propriei promovări,departament de proiectare atent verificat de către ISCIR CERT BUCURESTI în vederea îndepărtarii riscurilor ce ar putea afecta siguranța utilizatorilor și pentru ca produsele sa poata fi scoase pe piata în deplină legalitate, departament de aprovizionare-desfacere, ateliere de confecții metalice (debitare,sudare, prelucrări prin aschiere),ateliere de prelucrarea lemnului( gater,uscator,utilaje de finisarea lemnului),atelier de turnarea fibrei de sticla, vopsirea elementelor din metal și lemn.

Societatea îsi desfașoara activitatea pe o suprafată de 1200 de metri pătrați dintre care 2000 construiți. Activititățile se realizează cu personal specializat, experimentat și cu o înaltă pregătire profesională, care utilizează dotările de ultimă generație în domeniu, posturile de lucru fiind dotate cu: Aparate de sudura (MIG-MAG, WIG si prin puncte), strunguri, frese,mașini de debitat și ambutisat table CNC, mașini de debitat,indoit și roluit profile; abrihturi, freze, circulare, strunguri pentru lemn și mașini de calibrat lemn, instalatie de turnare a fibrei de sticla ROVING, instalatie de vopsit metale în camp electrostatic, instalatie de vopsire a lemnului, instalatie de reciclare a diluanților uzați, cuptor de uscat lemnul.

Un alt lucru de evidențiat este faptul că societatea oferă transport și montaj, produsele fiind însotite de garanția ALL CERT BUCURESTI . Societatea are în dotare camionete și echipe specializate în montarea echipamentelor, în vederea respectării normelor de siguranța impuse.

Societatea oferă produselor certificate de garanție,iar în cazul unor defecțiuni angajații specializați se vor deplasa și vor remedia problema și de asemenea firma are capacitatae de a încheia contracte de service în momentul în care perioada de garanție a expirat.

De asemenea, societatea dezvoltă o atenție sporită pentru mediu prin folosirea tuturor substanțelor care se înscriu în normele impuse de lege.

1.6 Prezentarea produselor

Lavitex Prod este o firma care este în permanentă cercetare a pieței.Dezvoltă un spirit tânăr și inovator care caută cele mai ingeniose produse ce satisfac cererile de pe piată, caută tehnologii de înalta clasă care asigură un raport echilibrat între preț și calitate.

Echipamentele de joacă pentru copii ocupă un procent de aproximativ 50% din totalul activității. Se produc togogane de diferite forme,dimensiuni,culori care sunt incluse în ansamble de joacă alaturi de hinte, balansoare, carusele, căsute sau rame de nisip.

Mobilierul urban este la fel de diversificat, banci de ohihnă din diferite texturi de lemn, culori, dimensiuni.Exista de asemenea o gama variata de cosuri de gunoi.Societatea este la momentul actual singurul producător din țara de echipamente fitness pentru exterior.Produsele care vor fi amplasate în aer liber satisfac toate cerințele celor care fac mișcare, existând echipamente specializate și pentru persoanele cu dizabilităti sau pentru copii.

Aceste produse sunt prezentate și în catalogul de prezentare care în fiecare an se actualizează și în principal este distribuit către toate primariile din țară.

Poziția pe piată a firmelor din acest domeniu este mult influențata de calitatea produselor oferite, garanția oferită precum și a materiilor prime folosite.

Pentru ca produsele oferite să fie de cea mai buna calitate și la cel mai bun pret, angajații serviciului de aprovizionare caută și testează cele mai noi și de calitate produse folosite în producție la prețuri de producători ,ce pot ajuta la satisfacerea tuturor cerințelor clienților.

Cu furnizorii de materii prime vor fi încheiate contracte de furnizare, cu termene de livrare bine stabilite, cu clauze de returnare a materialelor care nu se potrivesc sau care au defecte de fabricație.

Dupa proiectarea facută de catre departamentul din cadrul firmei și realizarea primului produs prototip,acesta este verificat și certificat de către ISCIR CERT BUCURESTI în vederea îndepartarii riscurilor ce ar putea afecta siguranța utilizatorilor și pentru ca produsele sa poata fi scoase pe piata în deplină legalitate.

Transportul și montajul este asigurat de către societate, aceasta avand în dotare camionete și echipe specializate în montarea echipamentelor, în vederea respectării normelor de sigurantă impuse. Acestea vor actiona și în cazul sesizării unor defecțiuni la produsele aflate în garanție, dar și în cazul reparațiilor în urma încheierii unui contract de service.

1.7 Procesul tehnologic

Pe baza ghidului primăriilor ,s-a reușit obținerea unor informații importante în elaborarea studiului de piată efectuat. Astfel, la nivelul țarii sunt 3200 de primarii care primesc anual sume de la bugetul consolidat de stat în vederea achiziționarii echipamentelor pentru utilarea spațiilor publice.

Pe langă sumele obținute de la bugetul de stat primăriile optează pentru realizarea proiectelor de obținere a fondurilor europene pentru achiziționarea echipamentelor. Firma noastra va oferi o gamă de produse destinate amplasării în locurile publice, pentru care potențialii clienți sunt consiliile locale și firmele ce realizeaza lucrări de amenajare a spațiilor de acest gen.De asemenea în gama de produse se regăsesc repere potrivite montării în spații private , care vor putea fi achiziționate de orice persoană fizică ce dorește să-și echipeze propria grădina.Acestea se vor putea cumpara direct de la Sediul Lavitex Prod cât și dând o comanda pe de site-ul firmei.

Există destule motive ce ne fac să credem că nu vor mai apărea prea multe astfel de fabrici în Romania: în primul rand este necesară o sursă de finanțare destul de mare pentru certificarea produselor, promovarea acestora, având în vedere ca exista peste 3000 de primarii în țara,achiziționarea sau închirierea unei locații de lucru mari pentru că există un număr mare de procese tehnologice, achiziționarea echipamentelor tehnice și angajarea unui personal calificat.

Fotografii si specificații

Societatea încearcă să producă produse care să ofere un plus de sigurantă,copiilor și de asemenea parinților.Subansamblele metalice sunt realizate în atelierul de confecții metalice unde se încearcă folosirea unor metode și tehnologii de înaltă clasă (debitare, sudare, prelucrari prin aschiere).Printre cele mai importante tehnologii folosite se afla“sudura în puncte “ ,care oferă produselor un plus de siguranța structurilor metalice și de asemenea oferă un plus de finiție.

Un lucru foarte important pentru Lavitex este faptul că nu depinde de o anumită firma pentru a-și realiza produsele, astfel că de aproximativ 5 ani produce și subansamblele din fibră de sticla. Acestea sunt realizate în atelierele de turnare având in dotare echipamente de proiecție automată ROVING și laminare manual.Toate produsele confecționate din fibră de sticlă sunt realizate după matrițe perfect construite.

Subansamblele din lemn sunt realizate în ateliere de prelucrare a lemnului folosindu-se mașini și utilaje specializate.De asemenea, personalul calificat realizează cu multă maiestrie produsele.

Vopsirea lemnului și a metalului este elemental care face ca jucariile pentru copii să fie atractive, frumoase, astfel pentru a avea culori vii, perfecte, vopsirea se face cu instalații speciale.Pentru vopsirea metalului se folosesc instalații de vopsire de ultimă generație, în câmp electrostae afla“sudura în puncte “ ,care oferă produselor un plus de siguranța structurilor metalice și de asemenea oferă un plus de finiție.

Un lucru foarte important pentru Lavitex este faptul că nu depinde de o anumită firma pentru a-și realiza produsele, astfel că de aproximativ 5 ani produce și subansamblele din fibră de sticla. Acestea sunt realizate în atelierele de turnare având in dotare echipamente de proiecție automată ROVING și laminare manual.Toate produsele confecționate din fibră de sticlă sunt realizate după matrițe perfect construite.

Subansamblele din lemn sunt realizate în ateliere de prelucrare a lemnului folosindu-se mașini și utilaje specializate.De asemenea, personalul calificat realizează cu multă maiestrie produsele.

Vopsirea lemnului și a metalului este elemental care face ca jucariile pentru copii să fie atractive, frumoase, astfel pentru a avea culori vii, perfecte, vopsirea se face cu instalații speciale.Pentru vopsirea metalului se folosesc instalații de vopsire de ultimă generație, în câmp electrostatic.De asemenea se folosesc vopseluri care corespund perfect cerintelor, chiar reprezentanți ai firmelor ce livreaza material, Policolor sau Sovecord vin periodic și realizează teste.

1.8 Personalul firmei

SC LAVITEX PROD are în prezent angajati 120 de oameni și cum societatea este în plină extindere și numarul salariaților crește vizibil în fiecare lună.Majoritatea personalului a fost captat ca urmare a reducerii activitații la uzina Hidrojet SA din Breaza,acest lucru fiind essențial pentru supraviețuirea firmei.Angajații au venit cu o bază de studii foarte bună în domeniul tehnic reușind chiar să proiecteze și să construiască mașini și unele care în mod normal costau mii de euro.

De asemenea, salariații ce au avut vechime la Hidrojet au o medie a vârstei de 40-50 de ani.Aceștia sunt baza producției și se încearcă angajarea tinerilor care vor să învete de la aceștia.

In zona nostra,a Prahovei s-a ivit fenomenul de a nu mai avea capacitatea de a angaja forța de muncă specializată, ca urmare a desființării școlilor de arte și meserii.

Programul de lucru al salariaților începe la 7:30 și se termină la 16:30,intervenind de la 12:00 la 13:00 pauza de masă.Salariatii beneficiaza de o cantină,unde le este servită masa din bugetul firmei și le sunt decontate serviciile de transport.

Deciziile economice principale în cadrul societații sunt luate de fondatorul principal Chivu Lilea, întrucat experiența și studiile sunt relevate pentru aceasta particularitate.

În domeniul comercial și tehnic deciziile vor fi luate de al doilea fondator al firmei ,Chivu Valeriu, care îndeplineste și funcția de director.

Gestionarul va decide asupra achiziției de piese de stoc, de modalitatea de ieșire a pieselor din magazie, de vanzările efectuate către terți, de selectarea furnizorilor și de încheierea de contracte pentru achiziția de piese, asigurându-se și de calitatea pieselor pe care le aduce pentru vanzare.

Directorul general va supraveghea asupra tuturor deciziilor astfel încat să nu existe lipsuri care să determine blocarea producției, atât în ceea ce privește existența , dar mai ales asupra existenței forței de muncă care să efectueze reparațiile. Totodata trebuie să se asigure că deciziile luate de șefii de departament sunt în favoarea evoluției societății și nu va influenta existența ulterioara de pierderi prin stocuri moarte sau fara rulaj, prin plăti efectuate în avans și care nu erau necesare sau prin favorizarea unor clienți în detrimetul altora.

Comunicarea managerială se va realiza transparent, fiecare departament va trebui să comunice deciziile luate și celorlate departamente întrucat sunt corelate între ele prin natura activității desfașurate de firma, dar va exista și o zi în care în cadrul unei ședinte se vor dezbate toate probleme existente, se vor cauta soluții, se vor stabili obiective de lucru pentru urmatoarea saptamană și vor fi revizuite obiectivele saptamânii anterioare în vederea îmbunatațirii activitații.

Pentru dobândirea unei negocierii eficiente la nivelul societații, fiecare angajat va participa la diverse training-uri de specializare în domeniul în care activează.

Relațiile între angajații firmei sunt colegiale. Aș putea spune de sunt mai mult decat colegiale. Faptul ca majoritatea dintre ei s-au cunoscut și înainte de începerea activitații , a constituit un factor major în pastrarea stabilității echipei. Fiecare angajat face ceea ce stie el mai bine să facă, fiecare este dedicat pasiunii sale, astfel pot spune că nu apar conflicte ce tin de nivelul de cariera.

Potentialul de dezvoltare organizaăionala va putea fi vazut dupa 2 ani de activitate, dupa ce firma va începe să crească. Vor aparea noi posturi disponibile. Fondatorii firmei sunt înclinati pentru promovarea interna, desigur, în condițiile în care există persoana potrivită.

1.9 Modalitati de prestare a serviciilor

Pe baza cataloagelor și site-ului în care se regasesc produsele însotite de coduri de identificare și de dimensiunile gabaritice ce ajută clientul să-și organizeze locația în care vor putea fi amplasate echipamentele, clienții transmit pe baza internetului sau tele-faxului cereri de ofertă la care angajații departamentului de desfacere răspund cu cea mai mare rapiditate posibilă.In ofertă vor fi prezentate:pretul(cu discount sau fară),termenul de livrare , modalitatea de plată și contul în care se va vira suma. În funcție de cantitatea de produse solicitate ,se vor face discounturi de pană la 10%.

În cazul în care clientul este multumit de oferta primită va transmite o comandă ferma.Odată primiăa comanda,departamentul de desfacere o transmite la toate secțiile. Angajații care vor executa subansamblele produselor vor solicita magazionerului materialele necesare care vor trece prin operatiile tehnologice necesare confecționării de subansamble folosite la construcția produsului final.

Din cei 120 de angajți,majoritatea de 70 sunt angrenați în atelierul de confecții metalice, producănd baza pentru echipamentele de joaca în baza comenzilor primite de la clienți.În timp ce se realizează scheleul metalic ,cei din atelierul de tamplărie unde se află în jur de 20 de persoane construiesc părtile ce vor anamblate. Din atelierul metallic piesele se duc în atelierul de vopsitorie a lemnulu unde personalul este format din aproximativ 15 persoane,iar metalul pleacă în atelierul de vopsitorie a metalului unde este așteptat de 5 vopsitori.Dupa ce toate componentele sunt gata,echipele de montaj care însumeaza 20 de angajati le anambleaza și montează,le grupează în functie de comenzi și destinația acestora și apoi sunt încarcate camioanele.

În funcție de ordinea livrărilor produsele vor fi încarcate ăn camioane de către echipele specializate în montarea echipamentelor și vor fi transportate la locul unde vor fi montate.Seful echipei se va ocupa și de încheierea tuturor documentelor necesare cu clientul.

1.10 Tactici de marketing pentru vânzarea și promovarea produselor și serviciilor

Promovarea va fi realizată prin intermediul cataloagelor trimise la primării la începtul fiecarui an înainte de distribuirea sumelor alocate de la bugetul de stat însotite de listele de prețuri care ajută angajații biroului de achiziții publice din cadrul primăriilor să aloce sumele necesare achiziționarii echipamentelor.

Pentru firme și persoane fizice mijlocul de promovare este site-ul WWW.LAVITEX.RO reactualizat de fiecare dată cand societatea aduce noutați în gama de producție.

Dar cea mai eficientă modalitatea de a oferi publicitate constă în efectuarea unor lucrari de înalta clasă,încadrarea în termenul de livrare,oferirea unor prețuri de producător,deci mulțumirea clientului.

Cheltuielile de publicitate se estimează la o cifra de 20000 euro pe an,constând în tipărirea cataloagelor de prezentare,cumpărarea de plicuri și de timbre,întrucat se trimit cu Poșta Română.

De asemenea, societatea intenționeaza să realizeze un magazin de desfacere pe DN1 intre localitățile Breaza și Comarnic,întrucat acestă șoșea este una dintre cele mai circulate din întreaga țară.

1.11 Evaluarea concurenței

Piața din România destinata echipamentelor de joaca pentru copii,a mobilierului urban sau a echipamentelor fitness pentru exterior este una destul de mică.În primul rând producția acestora implică o bază tehnică foarte bună,angajați specializați,resurse financiare foarte mari și astfel nu o sa vedem o îmbunatatire a pieței.De cele mai multe ori achizițiile ce se realizează de catre stat sunt importuri ale unor firme care doar comercializează.

Altfel spus,concurența în acest domeniu nu este una foarte mare,în ciuda faptului că este un domeniu destul de profitabil și de ce nu,creativ și frumos.

În România pe langă societatea Lavitex mai există o singură fabrică în acest domeniu SC Dupex SRL Sebeș. Se poate spune că acestă fabria ca nu reprezinta un pericol,deoarece tehnicile folosite sunt mult mai învechite(de exemplu în cadrul vopsirii metalului Lavitex folosește vopsirea în câmp electrostatic,pe cand Dupex foloseste vopsirea “la pensula”).

Restul produselor găsite pe piața sunt în mare parte importate de diverse societati care le oferă la prețuri mult mai mari, datorită costurilor de transport și a altor taxe reprezentative importurilor.

Mai există un mic procent al micilor producători.

1.12 Managementul firmei

Societatea este condusă efectiv de asociații firmei, Chivu Valeriu având și calitatea de

Administrator, iar Chivu Lilea care se ocupă de partea economică a firmei,dar și de partea de creativitate . Cei doi fondatori împreuna cu directorul tehnic organizează întalniri în cadrul cărora se iau decizii referitoare la toate întrebările care țin de conducerea societății în general, de controlul activității fiecărui departament ,de necesitatile pietei.

Administratorul ia decizii de natură operativă privind: încheierea contractelor în limita obiectului de activitate, operațiuni de încasare și plăți, angajarea sau concedierea de personal, coordonează

activitatea întregii societăți și consultând și cel de-al doilea acționar, ia decizii importante și oportune pentru bunul mers al societății.

Următoarea treaptă în ierarhia societății este departamentul tehnic în fruntea căruia se află directorul tehnic care are în subordonare 2 ajutori,10 sudori,15 lacatusi mecanici,5 frezori care se sfatuiesc sper a aduce în firmă tehnologie de înalta clasă.

A treia pozitie este ocupată de departamentul de marketing.Directorul de marketing organizează activitatea agenților de vânzări care în prima fază se ocupă de preluarea comenzilor,transmiterea cărtre secțiile de fabricație sau montaj,iar apoi se ocupă de livrarea și montajul produselor.

Departamentului contabil este condus de contabilul șef. În subordonarea lui are 2 contabili și un functionar economic.

Următoarea treaptă în ierarhia societății este departamentul de producție a materiei prime în

produsul finit. În fruntea acestui departament se află șeful de producție.Pe aceași treaptă se află și secția tehnică a societati. În fruntea acestei secții se află inginerul-tehnic șef care are în subordinea sa ingineri mecanici calificați. Acestă secție se ocupă de problemele tehnice ale societati, urmăresc regulat starea tehnică a utilajelor, înregistrând defecțiunile în scopul organizării înlăturării lor ulterioare.

CAPITOLUL II

ANALIZA PRAGULUI DE RENTABILITATE ȘI A RISCULUI ECONOMIC LA SC LAVITEX PROD S.R.L.

Motivul pentru care un antreprenor ia decizia înființarii unei societăți este reprezentat de obținerea unui profit,cu alte cuvinte se doreste a fi o societate rentabila din punct de vedere financiar.

„Rentabilitatea poate fi definita ca fiind capacitatea unei întreprinderi de a obține profit,prin utilizarea factorilor de productie și a capitalurilor,indiferent de proveniența acestora.”

Primul pas sper o afacere este realizarea unei investiții care are drept consecință rezultatul așteptat de investitor. Cu cât acest rezultat este mai mare, cu atât se pot forma noi surse disponibile pentru alte investiții în diverse scopuri: stimularea partenerilor, asigurarea propriei dezvoltări, crearea de rezerve.

După modul în care se realizează comparația între efecte și eforturi, în analiza rentabilității se utilizează două serii de indicatori de evaluare care se exprimă în mărimi absolute și în mărimi relative. Indicatorii în mărimi absolute se obțin sub forma unor marje, (diferențe) între venituri și cheltuieli, iar indicatorii în mărimi relative se obțin sub forma unor rate (rapoarte) între diverse rezultate și cheltuielile sau capitalurile utilizate.

Fiecare tip de activitate degajă un anumit rezultat (profit/pierdere) evidențiat ca diferență între veniturile și cheltuielile perioadei de gestiune și care sunt reflectate în contul de profit/pierdere.

2.1 Calculul indicatorilor de rezultate(calculul SIG) ale companiei

Soldurile intermediare de gestiune =principalii indicatori economico-financiari ai unei întreprinderi,ce se stabilesc cu ajutorul datelor din bilant,mai exact din cadrul contului de profit și pierdere.

Construcția acestor indicatori se realizează succesiv, pornind de la cel mai cuprinzător (marja comercială plus producția exercițiului) și încheind cu cel mai sintetic (rezultatul net al exercițiului).

Realizarea acestui obiectiv presupune o tratare prealabilă a contului de profit și pierdere pentru a pune în evidență: modul de funcționare și rentabilitatea întreprinderii ca marjă comercială, producție a exercițiului, valoare adăugată, excedent brut de exploatare, rezultat al exploatării, rezultat curent și rezultat net al exercițiului.

a. Marja comercială (MC)/ (adaosul comercial) .Cu ajutorul acestui indicator se poate aprecia activitatea unei societăți.Cu alte cuvinte,marja comercială reprezintă marja caștigului din cadrul unei vânzări.

MC = Vânzări de mărfuri – Costul de cumpărare al mărfurilor vândute

MC / 2010= 7.801.032-6.827.635

=973.397 mii lei

MC/2011= 11.684.941-10.303.258

= 1.381.683 mii lei

MC/2012=19.401.347-17.620.074

= 1.781.273 mii lei

b.Productia exercitiului(PE).Reflectă rezultatul activității de producție a întreprinderii pe o anumită perioadă de timp.

PE = Producția vândută + Producția stocată + Producția imobilizată

PE/2010=114115 +0+0

=114.115 mii lei

PE/2011=127049+0+0

=127.049 mii lei

PE/2012=117904+0+0

=117.904 mii lei

c. „Valoarea adăugată (VA) exprimă creșterea de valoare rezultată din utilizarea factorilor de producție peste valoarea bunurilor și serviciilor provenind de la terți.

VA = (MC + PE) – Consumuri provenind de la terți

Consumuri provenind de la terți = Cumpărări de materii prime și materiale + variația stocurilor de materii prime și materiale + lucrări și servicii executate de terți.”

VA/2010= (973.397+114.115)-(268.375+74.225+189.182)

= 1.087.512-531.782

= 555.730 mii lei

VA/2011= (1.381.683+127.049)-(445.567+76.631+229.686)

= 1.508.732 – 751.884

= 756.848 mii lei

VA /2012=(1.781.273+ 117.904)-(651.268 + 60.076+ 299.859)

=1.899.177 – 1.011.203

=887.974 mii lei

d. Excedentul brut de exploatare (EBE)

E.B.E. reprezintă acumularea brută din activitatea de exploatare, fiind resursa principală a întreprinderii, deoarece are o influență puternică asupra rentabilității economice și a capacității potențiale de autofinanțare a investițiilor.

Rolul excedentului brut al exploatării, în analiza financiară poate fi urmărit sub trei aspecte:

1) Excedentul brut al exploatării este o măsură a performanțelor economice ale întreprinderii. Indicatorul va fi reținut în calculul rentabilității economice.

2) Excedentul brut al exploatării este independent de politica financiară a întreprinderii, de politica de investiții, de politica de dividend, de politica fiscală și de elementele excepționale.

3) Excedentul brut al exploatării reprezintă o resursă financiară fundamentală pentru întreprindere. Dar, această resursă financiară fundamentală, nu este decat o resursă de trezorerie potențială, un cash-flow potențial degajat de exploatare, susceptibil de a se transforma în disponibilități pe măsura reglementării decalajelor dintre nevoile și resursele exploatării.

Se calculează ca diferentă dintre valoarea adaugată plus venituri din subvențiile de exploatare și cheltuielile cu impozite și taxele, plus cheltuielile de exploatare.Are o importanța majoră în definirea performanțelor economice ale societății.

EBE = (VA + Subvenții de exploatare) – (Impozite, taxe și vărsăminte asimilate + Cheltuieli

cu personalul)

EBE/2010=(555.730 + 0)- ( 436+ 66.246)

=555.730-66.682

=489.048 mii lei

EBE/2011=(756.848 + 0)- (5.237 + 220.964)

=756.848 – 226.201

=530.647 mii lei

EBE/2012=(887.974 + 0) – (5.424 + 427.509)

=887.974 – 432.933

=455.041 mii lei

e. Rezultatul exploatarii(RE). Constituie punctul de plecare în măsurarea rentabilitații unei întreprinderi.

RE = EBE + (Reluări sau venituri din provizioane de exploatare + Alte venituri din exploatare) – (Cheltuieli cu amortizările și provizioanele de exploatare – Alte cheltuieli de exploatare)

RE/2010= 489.048 + (0+18.000)- ( 264.482 – 375.661)

= 489.048+ 18.000 +111.179

= 507.048 – 640.143

= 618.227 mii lei

RE/2011= 530.647 + ( 0+ 0)-(195.598 – 406.730)

= 530.647 + 211132

= 741.779 mii lei

RE/2012= 455.041+(0 + 0) – (147.667 – 396.904)

= 455.041 + 544.571

= 999.612 mii lei

f.Rezultatul curent (RC). Rezultatul curent (profit sau pierdere) este determinat atât de rezultatul exploatării, cât și de cel al activității financiare. Este rezultatul tuturor operațiilor curente ale întreprinderii.

RC = RE + Venituri financiare – Cheltuieli financiare

RC/2010= 618.227 + 31.288 – 105.859

= 543.656 mii lei

RC/2011= 741.779 + 55.430 – 222.717

= 574.492 mii lei

RC/2012= 999.612 +57.133- 217.262

= 839.483 mii lei

g.Rezultatul net al exercitiului

Rezultatul net al exercițiului = mărimea absolută a rentabilității financiare cu care vor fi remunerați acționarii pentru capitalurile proprii subscrise. Acest profit net urmează să se distribuie sub formă de dividende, în raport cu numărul de acțiuni vândute sau să se reinvestească în întreprindere.Rezultatul net al exercițiului provine din activitatea curentă a întreprinderii.

Rez. net = RC + Venituri excepț– Cheltuieli excepț – Impozit pe profit

Rezultatul excepțional

Impozit pe profit = Rezultatul brut al exercitiului x Cota de impozit pe profit

REZ.NET/2010= 543656 + 0-0- 2.750

= 540.906 mii lei

REZ.NET/2011= 574.492 +0 – 0 – 15.971

= 558.521 mii lei

REZ.NET/2012= 839.483 +0 – 0 – 18.488

= 820.995 mii lei

În concluzie,

2.2 Analiza pragului de rentabilitate și a riscului economic .

Alături de analiza pe baza soldurilor intermediare de gestiune prezentată mai sus, se pot aprecia performanțele unei societati și cu ajutorul “unui model de analiză fundamentat pe structura cheltuielilor (variabile și fixe) în raport cu cifra de afaceri,model care permite aprecierea riscului economic (risc de exploatare) al întreprinderii.”

Ținând cont de situația financiară, politică sau socială din România anului 2014, putem spune că întreprinderile sunt asaltate de o serie de riscuri ce îi pot afecta supraviețuirea pe piată.

Pentru agentul economic, pe langă capacitațile sale de antreprenor trebuiesc dezvoltate abilitațile de a intui eventualele riscuri, de a știi cum se pot depași sau ce soluții sunt pentru cele deja existente.Riscul se instalează chiar din momentul înființarii unei societăti, a stabilirii obiectivelor sau a condițiilor de desfăsurare a activitații.

În funcție de modul de formare al riscurilor cel mai important este cel reprezentat de riscul economic.

Riscul economic reprezintă incapacitatea întreprinderii de a se adapta la timp și cu costuri cât mai mici la variațiile pietei, la cerinte.Apare datorită faptului că piata se află într-o permanentă schimbare, apar societați noi ce pot oferi soluții ingenioase pentru acelasi tip de produs comercializat/produs, cresterea făra precedent a prețului energiei electrice, a carburantului sau a chiriilor(daca este cazul) reprezintă riscuri economice .Gradul de sensibilitate a rezultatului face din fiecare întreprindere o investiție mai mult sau mai puțin riscantă.Riscul economic nu depinde numai de factorii generali, ci și de structura costurilor respective, de comportamentul lor față de volumul de activitate.În acest context s-a impus analiza riscului economic prin intermediul pragului de rentabilitate.

“Riscul economic evaluează posibilitatea întregistrării (obținerii) unui rezultat insuficient sau chiar a unor pierderi.Acestă eventualitate este legată de imporțanta cheltuielilor fixe(…)”

Modul în care cheltuielile sunt împarțite în cheltuieli fixe sau variabile reprezintă o componența importantă asupra stabilirii rentabilității unei societăți.

“Punctul critic,denumit și prag de rentabilitate sau punct de echilibru,reflectă acea dimensiune a activității la care veniturile din vânzarea bunurilor, lucrarilor, serviciilor etc… sunt egale cu cheltuielile(variabile aferente volumului de activitate și fixe totale), profitul fiind nul.”

Societatea SC Lavitex Prod este specializată în realizarea unei game variate de produse, deci pentru analiza pragului de rentabilitate punem în aplicare formulele specifice firmelor care realizează mai multe produse.

Se aplică următoarea formulă de calcul:

CAPR = CF / MCV% unde:

MCV% = rata marjei asupra cheltuielilor variabile (%)

MCV%= MCV / CA

MCV = marja asupra cheltuielilor variabile

MCV = CA – CV

1.Analiza pragului de rentabilitate pentru anul 2010

MCV /2010= CA-CV

= 7.915.147 – 7.096.010

= 819.137 mii lei

MCV %/2010=MCV/CA

= 819.137/7.915.147

= 0.1035 %

CAPR= CF/MCV%

=(74.225 + 189.182 + 436 + 66.246 + 111.818 + 105.859 + 264.482) / 0.1035

= 812.248/0,1035

= 7.847.806,76 mii lei

2.Analiza pragului de rentabilitate pentru anul 2011

MCV /2011= CA-CV

= 11.684.941 – 10.748.825

= 1.236.116 mii lei

MCV %/2011 =MCV/CA

= 1.236.116/11.684.941

= 0.1058 %

CAPR= CF/MCV%

=(76.631 + 229.686 + 5.237 + 220.964 + 95.177 + 222.716 +198.598 )/ 0.1058

= 1.049.009/ 0.1058

= 9.915.018,90

3.Analiza pragului de rentabilitate pentru anul 2012

MCV /2012= CA-CV

= 19.519.251 – 18.271.342

= 1.247.909 mii lei

MCV %/2012=MCV/CA

= 1.247.909/19.519.251

= 0.0639 %

CAPR= CF/MCV%

=(60.076 + 299.859 + 5.424 + 427.509 + 31.545 + 217.262 + 147.667) / 0.0639

= 1.189.342 / 0.0639

= 18.612.550,87

În concluzie,

2.3 Rate financiare de rentabilitate și de structură

“Ratele se stabilesc sub forma unor rapoarte semnificative între doua elemente comparabile, si în general, legate între ele printr-o relație cauză-efect.”

Pot fi exprimate printr-o serie de variante, cum ar fi un numar, procent sau evidențiind durata.Prin intermediul calculelor pe baza ratelor de rentabilitate, lichiditate și solvabilitate ale unei societăți se are în evidență “dimensiunile financiare” printre cele mai importante încadrându-se “rentabilitatea, lichiditatea, structura fianaciara”.

Analiza profitului poate oferi informații cu privire la rentabilitatea absoluta a întreprinderii. Atât pentru diagnosticul intern cât și pentru utilizatorii externi ai informației privind întreprinderea, cunoașterea capacității de a produce profit absolut nu este suficient de reprezentativă. Drept urmare, se impune compararea masei profitului cu alte marimi, în special cu marimile care exprimă efortul depus pentru obținerea masei profitului, degajându-se astfel rate ale rentabilității care, din punct de vedere al analizei, au o mai mare capacitate informațională.Exprimarea rentabilității relative se realizează printr-un sistem de rate ce exprimă capacitatea întreprinderii de a asigura, cu ajutorul resurselor de care dispune, remunerarea capitalurilor investite. Acest sistem de rate se determina ca raport între efectele economice și financiare obtinute de întreprindere și eforturile depuse pentru obținerea lor.

2.3.1.Rate de rentabilitate

2.3.1.1 Rate de rentabilitate comercială

Analiza eficienței politicii comerciale (aprovizionare, stocare, vânzare) sau a politicii de prețuri practicate se realizează cu ajutorul ratei rentabilității comerciale.

Obiectivele analizei și sfera de investigare implică construcția acestui indicator prin luarea în considerare, în calitate de “efect” a rezultatului brut/net al exploatării, excedentului brut al exploatării sau marja comercială, corespunzator activității curente de exploatare sau totale, reflectate prin intermediul cifrei de afaceri:

a.Rata marjei comerciale. Aceasta „pune în evidentă strategia comercială a întreprinderii analizate”

Indiferent de modalitatea de calcul, scopul analizei este de a explica evoluția acestui indicator, de a-i stabili tendinta. Rata rentabilității comerciale calculată în functie de marja comercială pune în evidentă posibilitatea acoperirii tuturor cheltuielilor întreprinderii, cu excepția costului de achiziție a mărfurilor vândute. Importanța cunoașterii acestui indicator rezidă în aceea că în cazul întreprinderilor comerciale o singura categorie de cheltuieli, respectiv costul de cumparare, este direct proportional cu vânzările realizate, celelalte cheltuieli având un caracter structural accentuat.

Rata rentabilitatii comerciale calculată în funcție de marja comercială oferă o imagine internă asupra politicii de profitabilitate a întreprinderii. Variațiile acestei rate pot indica fraude sau erori daca nu pot fi explicate prin schimbari ale politicii de preț ale întreprinderii sau al mixului de vânzări. De aceea, este luată in considerare ca fiind indicator important de către auditorii financiari.

Această rata este de asemenea utilă în estimarea profiturilor viitoare, prin comparație cu performanțele diferitelor întreprinderi sau prin comparație cu performanțele întreprinderii de-a lungul catorva ani.

O intreprindere cu o rata de rentabilitate calculată în funcție de marja comercială este vulnerabilă la schimbările de preț care pot anula sau reduce serios profiturile. Riscul este cu atât mai mare dacă întreprinderea are costuri fixe mari în contextul scăderii cifrei de afaceri sau al creșterii costurilor.

Rata marjei comerciale=

Rata marjei comerciale /2010= =8,5299%

Rata marjei comerciale/2011== 10,8752%

Rata marjei comerciale /2012==15,1078%

Posibile cauze ale variației de la un an la altul ale ratei rentabilității ce are la bază marja comercială sunt :

cresterea costurilor care nu s-au alocat în mod proporțional către clienți prin creșterea prețurilor

încheierea de contracte de vânzare la prețuri mai mici decât marjele normale de profit

schimbari în mixul de vânzări

b.Rata marjei brute de exploatare (EBE)

Indicatorul rata rentabilității determinat pe baza rezultatului brut al activității de exploatare pune în evidență capacitatea întreprinderii de a genera excedente destinate acoperirii costului capitalurilor angajate (amortizarea imobilizarilor corporale, remunerarea capitalurilor împrumutate), riscurilor eventuale și asigurarea remunerării asociaților sau acționarilor . O valoare ridicată a acestui indicator reflectă capacitatea financiară a întreprinderii de a asigura resurse necesare investițiilor.

Modificarea ratei rentabilității comerciale determinata în funcție de rezultatul brut din exploatare poate fi cauzată de mai multi factori.

Rata EBE =

Rata EBE 2010== 0,0618%

Rata EBE 2011= = 0,0449%

Rata EBE/2012== 0,0233%

Se poate observa o scădere a ratei marjei brute de exploatare, ceea ce denota o scadere a asigurarii resurselor necesare investitiei,deoarece in anul 2012 societatea realizează o mare investitie, constând în achizitionarea unei alte clădiri si unui teren de aproximativ 12000 mp, ce va deservi drept noul punct de lucru al societății. Descreșterea acestei rate care poate indica și o mai mare competiție pe piată și de aceea au fost impuse prețuri de vânzare mai mici, sau în mod alternativ poate exista o creștere în costul materiilor prime.

c. Rata marjei nete

Rata rentabilității comerciale stabilită în funcție de rezultatulul net este o rată care se folosește în principal pentru analize pe termen scurt a activității întreprinderii și de asemenea nu necesită o pregatire prealabilă a informațiilor.Rezultate obtinute încorporează și impactul activității financiare, respectiv activității extraordinare asupra eficienței activității desfășurate. Relația dintre rata rentabilității comerciale calculată pe baza rezultatului brut din exploatare și cea calculată pe baza rezultatului net ajută de asemenea la caracterizarea măsurii în care întreprinderea îsi gestionează activitatea. Dacă rata rentabilității comerciale ce are la bază profitul net a crescut în timp ce rata ce are la baza profitul brut din exploatare a rămas constantă, se poate spune că întreprinderea gestionează în mod eficient activitatea de exploatare. Dacă rata calculată pe baza profitului net a scăzut în timp ce rata determinată pe baza profitului brut din exploatare a rămas constantă, acest aspect ar putea indica necesitatea unui control mai strans asupra cheltuielilor activității desfășurate.

Rata marjei nete=

Rata marjei nete/2010= = 0,0683 %

Rata marjei nete/2011= = 0,0473%

Rata marjei nete/2012= = 0,0423%

2.3.1.2 Rate de rentabilitate economică

Indiferent de modalitatea de calcul utilizată rata de rentabilitate economică are un caracter independent fata de politica de finanțare, de impactul activității extraordinare cât și de activitățile care înglobează politica fiscală.

Rentabilitatea economică evidențiază eficiența mijloacelor materiale și financiare alocate pentru desfășurarea activității unei întreprinderi. Remunerarea capitalurilor sub forma dividendelor sau a dobânzilor se realizează dupa ce sunt acoperite investițiile strategice (active fixe), investițiile de exploatare (nevoia de fond de rulment) și investițiile de echilibru (pentru asigurarea disponibilitaților bănești). Rentabilitatea economică a capitalurilor investite nu ține seama de modalitatea de procurare a capitalurilor.

Rata rentabilității economice exprimă pe de o parte gradul de remunerare a capitalurilor angajate în activitatea întreprinderii, iar pe de alta parte, modalitatea de remunerare a riscurilor asumate de acționari sau asociați pentru capitalul investit în întreprindere.

Dimensiunea ratei rentabilității economice joacă un rol hotărâtor în stabilirea modalitații de finanțare pe termen lung și scurt. Tot capitalul avansat în activitatea întreprinderii trebuie remunerat dar, spre deosebire de capitalul propriu (remunerat în masura obținerii de profit), capitalul împrumutat trebuie remunerat indiferent de rezultatele întreprinderii. O întreprindere ce beneficiază de capital împrumutat (în special de credite bancare), va suporta cheltuieli financiare ridicate care îi vor diminua posibilitățile de autofinanțare. Pentru a asigura acoperirea nevoilor de finantare, va fi nevoită sa recurgă la obținerea de noi credite. În aceste condiții se impune criteriul rentabilitătii: daca rata rentabilității economice este superioară ratei dobânzii, este posibil și de dorit să se apeleze la credite. În fapt, prin compararea ratei rentabilității economice cu costul capitalului împrumutat (rata dobânzii), ia naștere efectul de îndatorare.

Rata rentabilității economice trebuie apreciată în funcție de rata inflației. O rată a rentabilității economice superioară ratei inflației va putea asigura conservarea “substanței economice” a întreprinderii și chiar reînoirea și creșterea activelor sale economice, într-o perioada cât mai scurtă. În realitate, rata rentabilității economice trebuie să remunereze capitalurile investite, cel puțin la nivelul ratei medii a dobânzii, plus riscul economic și financiar pe care și l-au asumat cei care au plasat capitalul în înterprindere.

Rata rentabilității economice trebuie să fie superioară ratei inflației, pentru a fi posibilă o remunerare a capitalurilor investite la un nivel minim al ratei de randament din economie (rata medie a dobânzii) și al unui nivel de risc economic și financiar asumat de cei care au pus capitaluri la dispoziția societății, permitând în acelați timp reînnoirea și creșterea activelor în cadrul societății comerciale.

a.Rata de rentabilitate a activului economic brut

RAEB=

Activul economic brut= imobilizari brute + NFR + disponibilități

NFR=(active circulante – active de trezorerie) – (datorii pe termen scurt – pasive de trezorerie)

Active de trezorerie = titluri de plasament + disponibilități

Pasive de trezorerie = credite bancare pe termen scurt

1.Rata de rentabilitatea a activului economic brut aferentă anului 2010

NFR=(452.456 + 6.407.031)-( 0 + 882.477)] – (8.306.107- 0)

NFR= -2.329.097

Activul economic brut aferent anului 2010= 920.396 – 2.329.097 + 882.477

= -526.224 mii lei

RAEB 2010 = = – 0,9293%

2.Rata de rentabilitate a activului economic brut aferentă anului 2011

NFR=[(997.709 + 4.110.486) – 108.252- (6.426.227-0)

NFR= – 1.426.284 mii lei

Activul economic brut aferent anului 2011=1.822.096 – 1.426.284 + 108.252

= 504.064 mii lei

RAEB 2011 = = 1,05273%

3.Rata de rentabilitate a activului economic brut aferentă anului 2012

NFR=[(972.958 + 4.888.871) – 279.085- (7.293.824-0)

NFR= – 1.711.080 mii lei

Activul economic brut aferent anului 2011=1.728.604 – 1.711.080 + 279.085

= 296.609mii lei

RAEB 2012 = = 1,5341%

b.Rata de rentabilitate economica bruta

RE BRUTA =

Capital economic brut= imobilizări brute + NFR

RE BRUTA /2010 = = – 0,3471

RE BRUTA /2011 = = – 0,4445

RE BRUTA /2012 = = 25,9667

c.Rata de rentabilitate economica neta

RE NETA =

Capital economic net=Imobilizări brute- amortizări + NFR

RE NETA /2010 = = – 0,3471

RE NETA /2011 = = – 0,4445

RE NETA /2012 = = 25,9667

2.3.1.2.Rate de rentabilitate financiara

Rata rentabilității financiare este un indicator semnificativ în aprecierea performanțelor economico–financiare ale întreprinderii atât în cadrul diagnosticului intern cât și în analizele solicitate de partenerii externi.

Daca rata rentabilității economice exprimă remunerarea capitalului investit facând referire numai la activitatea de exploatare, rata rentabilității financiare cuantifică remunerarea capitalului propriu prin prisma tuturor celor trei tipuri de activități: exploatare, financiară și extraordinară.

Rata rentabilității financiare are în vedere proveniența capitalurilor, fiind sensibilă la structura financiară a întreprinderii și în mare masură influențata de gradul de îndatorare al înterprinderii.

Rentabilitatea unei întreprinderi nu poate fi analizată independent de aspectele legate de structura sa financiară. Pentru orice întreprindere prezintă interes cunoașterea structurii financiare cu care îsi poate desfășura o activitate rentabilă, precum și cunoasterea nivelului de îndatorare la care poate apela, astfel încât acesta să nu se reflecte negativ asupra rentabilității sale financiare. Nerespectarea acestei restricții ar conduce la un dezechilibru financiar, în pofida unei rentabilități economice semnificative, care va fi absorbită de nivelul cheltuielilor financiare generate de un grad de îndatorare mult prea ridicat.

Rata rentabilității financiare a capitalului propriu pune în evidența randamentul capitalurilor proprii, respectiv al plasamentului efectuat de acționarii unei societătți prin cumpărarea acțiunilor societății. Profitul, sursa importantă de finațare a dezvoltării unei activități, reprezintă parte componentă a capitalurilor unei întreprinderi, remunerand, în primul rand, participarea acționarilor, prin intermediul dividendelor. O creștere a acestui indicator evidențiaza o activitate eficientă din punct de vedere al fructificării capitalurilor proprii.

Atât ratele de rentabilitate economică cât și ratele de rentabilitate financiară sunt foarte importante pentru utilizatori, dar sunt foarte multe dificultăti în folosirea lor. În principal, problemele de bază ce apar în ceea ce privește ratele menționate derivă din forma de rezultat și capital luată în calcul.

2.3.2 Rate de lichiditate

2.3.2.1 Rata lichidității generale = „un mod de exprimare relativă a fondului de rulment financiar.”

RLG =

RLG/2010= = 0,8258 %

RLG/2011 = 0,7949 %

RLG/2012 = = 0,8037 %

2.3.2.2 Rata lichidității reduse =”exprimă capacitatea întreprinderii de a-și onora datoriile, pe termen scurt, din creanțe și disponibilități”

RLR =

RLG/2010= = 0,7713 %

RLG/2011 = 0,6396 %

RLG/2012 = = 0,6702 %

2.3.2.3 Rata lichiditații imediate

RLI =

RLI/2010= = 0,7713 %

RLI/2011 = 0,6396 %

RLI/2012 = = 0,6702 %

2.3.3 Rata de solvabilitate

2.3.3.1 Rata solvabilității pe termen lung= reflectă capacitatea întreprinderii de a face fața datoriilor totale.

RSTL =

RSTL/2010= = 1,0172 %

RSTL/2011 = %

RSTL/2012 = = 1,0387 %