Analiza practi cilor de aud it intern și a comitetului de audit [615771]

Universitatea Babeș -Bolyai
Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor
Cluj Napoca

Analiza practi cilor de aud it intern și a comitetului de audit
în contextul guvernanței corporative la societăți listate la
Bursa de Valori București – BVB

Prof. Coordonator:
Lect. Dr. Cristina Boța – Avram

Autor i:
Moldovan Alexandra
Pop Andrada Diana
MCAC II
-2013 –

2
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 1
Capitolul I : Delimitări conceptuale ale practicilor de audit intern și ale
comitetului de audit în contextul guvernanței corporative ………………………….. …. 3
1.1. Auditul intern și guvernanța corporativă ………………………….. ……………… 4
1.2. Comitetul de audit și guvernanța corporativă ………………………….. ……….. 6
Capitolul II: Studiu de caz – la societăți din Categoria I și Categoria II, listate la
Bursa de Valori București – BVB ………………………….. ………………………….. ………. 8
2.1. Prezentarea eșantionului de societăți ………………………….. …………………….. 8
2.2. Analiza practicilor de audit intern în contextul guvernanței corporative … 9
2.3. Analiza practicilor comitetului de audit în contextul guvernanței
corporative ………………………….. ………………………….. ………………………….. …….. 17
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………. 28
Bibliografie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 29

1
Introducere

Motivația alegerii temei :
Am ales să dezbatem aceste teme, datorită recentelor scandaluri financiare care au
demonstrat că riscul de fraudă contabilă poate fi confuz în orice tipologie de sistem economic.
În acest caz, transparența informațională care este un eleme nt indispensabil competitivității pe
piață, este o funcție importantă în sistemele de gurvenanță corporativă și mai ales în cele de
control intern.
Am ales să studiem în paralel aceste două teme datorită legăturii care ar trebui să existe între
departament ul de audit și comitetul de audit, mai exact șeful Departamentului de audit intern
ar trebui să fie subordonat Comitetului de audit, de asemenea rezultatele și constatările
auditului intern pot fi raportate cu regularitate Comitetului de audit.
Ca urmare a lipsei transparenței informațiilor , problema guvernanței trebuie privită ca un
suport contra presiunilor ce induc la fraude – dovadă fiind și lipsa informațiilor pentru marea
majoritate a societăților cotate pe Bursa de Valori București.
Rolul auditului i ntern este esențial în prevenirea fraudelor contabile, având în vedere că orice
tip de guvernanță, indiferent de modul în care este configurată și de piața de referință în care
se găsește, pentru a putea fi considerată eficientă trebuie să prevadă mecanism e oportune de
control, care să intervină în situații critice și să protejeze interesul tuturor categoriilor de
utilizatori. Rolul auditului intern al companiei, având în vedere și influențele asupra
controlului de gestiune, asumă o importanță de prim -plan în sfera guvernanței corporative. (I.
Bostan, V. Grosu, p.64)
Auditul intern este o activitate independentă, obiectivă de asigurare și de consultanță
concepută pentru a crea valoare și pentru a îmbunătăți operațiunile unei organizații. Asistă o
organizație în îndeplinirea obiectivelor sale prin implementarea unei abordări sistematice și
disciplinată în evaluarea și îmbunătățirea eficacității managementului riscurilor, a controlului
și a proceselor de guvernanță.
Acesta a fost și motivul pentru care în studiul nostru ne-am propus să analizăm existența
departamentului și a comitetului de audit în contextul guvernanței corporative .

2
Metodologia cercetării:
În acest studiu ne -am propus să analizăm pe de o parte, practicile de audit intern în contextul
guvernanței corporative, iar pe de altă parte, practicile comitetului de audit în contextul
guvernanței corporative la un eșantion de țări listate la Bursa de Valori București.
Principalul obiectiv al acestui studit este acela de a determina conformitatea p racticilor de
audit intern și a comitetului de audit, a unor companii listate la BVB, în concordanță cu
codurile de guvernanță corporativă impuse de bursa societăților listate.
Astfel, prima parte a lucrării reprezintă baza teoretică a acestor teme, care cuprinde noțiunile
teoretice în ceea ce privește auditul intern, guvernanța corporativă cât și responsabilitățile
comitetului de audit intern. Această parte a fost realizată prin lecturarea literaturii de
specialitate și totodată studierea informațiilor p rovenite din studii asemănătoare.
Cea de -a doua parte, reprezintă studiul de caz al acestei lucrări. Mai întăi am ales un eșantion
inițial de 40 de societăți, care fac parte din Categria I și din Categoria a II -a, listate la Bursa de
Valori București. În p rimă fază am analizat existența departamentului de audit si existența
comitetului de audit în cadrul acestor societăți, iar apoi, în funcție de rezultatele obținute,
eșantionul a fost redus cu numărul societăților în care departamentul/compartimenul de aud it
nu este implementat, sau nu au prezentat informații referitoare la aceste aspecte pe site -ul web
al acesora, considerându -le irelevante. Tehnicile de cercetare utilizate au fost observarea
neparticipativă, comparația și analiza prin corelarea datelor cu referire la următoarele
variabile supuse analizei:
 Poziția, rolul, responsabilitățile și organizarea departamentului de audit;
 Publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual;
 Relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit;
 Independența și experiența profesională a președintelui comitetului de audit;
 Structura, poziția, independența, responsabilitățile și numărul de întalniri ale
comitetului de audit pe parcursul unui an.
Studiul de caz l -am realizat făcând o analiză a eșantionului de societăți ales, prin trecerea
fiecărei societăți printr -un chestionar tipizat, calculând pentru fiecare element în parte
procentul societăților care s -au încadrat, mai întâi pe fiecare categorie (I și II) iar apoi per
total. În continuare am reprezentat grafic procentul societăților pe fiecare categorie în parte și
am făcut interpretări pe baza rezultatelor obținute. În ultima parte, lucrarea cuprinde
concluziile proprii alături de eventualele propuneri .

3
Capitolul I : Delimitări conceptual e ale practicilor de audit intern și
ale comitetului de audit în contextul guvernanței corporative

Activitatea departamentului/compartimentului de audit intern se află într -o relație de
complementaritate cu Comitetul de audit , respectiv:
 Auditul intern oferă Comitetului de audit o analiză imparțială și profesionistă asupra
riscurilor organizației și contribuie la îmbunătățirea informării sale și a Consiliului de
administrație, în ceea ce privește securitatea acesteia;
 Comitetul de audit ga rantează și consacră independența auditului intern.
În acest fel, cele două structuri contribuie la guvernarea eficientă a organizațiilor, dar în
moduri de abordare diferite.
Controlul intern cuprinde totalitatea sistemelor de control financiar și de alt ă natură,
implementate de către conducere pentru a putea desfășura afacerile întreprinderii într -o
manieră ordonată și eficace, pentru a asigura respectarea politicilor de gestiune, pentru a
proteja activele și pentru a garanta pe cât posibil exactitatea ș i stadiul complet al informațiilor
înregistrate. (Consultative Committee Of Accountancy, 1972)
Guvernanța reprezintă sistemul prin care companiile sunt conduse și controlate. ( Cadbury
Report, 1992) Conform IFAC – guvernanța corporativă este un ansamblu de practici ale
consiliului de administrație și ale managementului executiv, exercitate cu scopul de a asigura
direcțiile strategice de acțiune, atingerea obiectivelor propuse, gestiunea riscurilor și utilizarea
respo nsabilă a resurselor financiare.
Guvernanț a corporativă cuprinde instituțiile publice și private ale unei țări atât formale cât și
informale, care guvernează împreună relațiile dintre oamenii care administrează corporațiile și
toți cei care investesc resurse în co rporațiile din țara respectivă. (A. Morariu, p.48)
Funcționarea eficace a procesului de guvernanță corporativă atribuie auditorilor – externi și
interni – roluri esențiale în ceea ce privește transparența raportărilor financiare, respectiv
monitorizarea controalelor interne, menite să amel ioreze riscurile asumate de org anizație în
derularea afacerii. (L. Dobroțeanu et all, p.19)

4
1.1. Audit ul intern și guvernanț a corporativ ă

Auditul intern a fost creat relativ recent, în țara noastră, inițial pe structura compartimentelor
de control financiar intern existente la nivelul entităților. Compartimentele de audit intern
oferă în afara activității de asigurare și activități de consil iere, ceea ce presupune un înalt nivel
de independență, obiectivitate și profesionalism.
Auditul intern reprezint ă o func ție independent ă stabilit ă în cadrul structurii de control intern,
însă este distinct ă de departamentul de control intern al unei organ izații, cu scopul de a
examina și evalua permanent activit ățile și serviciile exercitate de auditorii interni. În cadrul
auditului intern se desf ășoară activit ăți de control și evaluare, de sus ținere a managementului
în vederea îmbun ătățirii activit ății de control intern și a managementului riscurilor.
Deasemenea, legatura dintre auditul intern și controlul intern, este evidențiată înca din anul
1941, când J.B.Thurston , primul președinte al Institutului Internațional al Auditorilor Interni,
declara cu o previziune uimitoare că perspectiva cea mai strălucită a auditului intern va fi
“asistența managerială ”. Iar în anul 1991, Joseph J. Mossis – președintele Institutului
Auditorilor Interni din Marea Britanie, reia aceeași remarcă, dar în termeni mult mai exacți, și
anume: “ este clar pentru cei care lucrează în cadrul funcției de Audit Intern că acesta are un
rol vital de jucat, ajutând conducerea să ia în mână hâțurile controlului intern ”. (Jacques
Renard, 2003, p.1)
Auditul intern oferă servicii de consil iere independente și obiective pentru a ajuta
managementul de nivel mediu al entității să îmbunătățească managementul riscurilor,
controlul și guvernanța. Entitățile folosesc auditul intern pentru evaluarea politicilor și
procedurilor utilizate pentru în deplinirea obiectivelor, prin valorificarea recomandărilor
auditorilor. Auditul intern a devenit o parte a managementului riscului, în apropierea celor
care se ocupă cu monitorizarea activităților. Scopul audi tului este de prevenire a riscurilor
majore. (G .F. Ungureanu, p.6)
Un stu diu efectuat de Ernst și Young (2002) , precizează o creștere avansată a tendinței
fraudelor contabile, în ciuda previziunilor și normativelor adecvate în materie. Acest studiu a
fost efectuat în 30 de țări, implicând companii care operează în diferite sectoare de activitate,
de la multinaționale până la IMM -uri.

5
Factorii care stau la baza riscurilor de fraude contabile la nivel de companii au fost
individualizați astfel:
 Creșterea complexității organizațiilor;
 Difuzarea redusă a fu ncțiilor de audit intern;
 Acceptarea din partea companiilor a unui anumit nivel de risc, ca element tipic al
afacerilor;
 Prezența unui sistem de control intern care nu corespunde pe deplin exigențelor
economice din companii;
 Politici contabile tot mai agre sive.
Așadar, rezultă că instrumentele cele mai eficiente, individualizate în vederea prevenirii
fraudelor sunt două , și anume : controlul managementului și funcționarea auditului intern
În practică, orice organizație își dorește implementarea următoarelor idealuri: guvernanță
corporativă; administrarea riscurilor și sistemul de control intern, iar auditul intern reprezintă
acea componentă -cheie a monitorizării acestora.
Auditul intern as istă o organizație în îndeplinirea obiectivelor sale prin implementarea unei
abordări sistematice în evaluare și îmbunătățirea eficacității managementului riscului a
controlului și a proceselor de guvernanță. În consecință, numai după studierea domeniului
guvernanței corporative, managementului riscurilor și sistemului de control intern putem
aborda la adevărata valoare auditul intern și rolul acestuia în cadrul organizației. (A. Shleifer,
R. Vishny , p.737)
În concluzie putem afirma că practic , guvernanța corporativă este o încercare de implementare
a unor sisteme de analiză a riscurilor, verificare, control care să contribuie la realizarea unui
management eficient pentru funcționarea acestora. Altfel spus , guvernanța corporativă trebuie
să fie abordată împ reună cu managementul riscurilor din întreaga organizație și cu evoluția
sistemului de management financiar și control intern.
Auditul intern susține conceptul de guvernanță corporativă, jucând un rol important în
asistarea reorganizării sistemului de cont rol intern și consilierea managementului general.
Dovadă fiind cele de mai sus, auditul intern a evoluat în ultimele decenii în concordanță cu
implementarea guvernanței corporative în organizații. Auditul intern a devenit din ce în ce
mai important de -a lungul anilor, lărgindu -și atât sfera de activitate, cât și gradul de acoperire

6
a activităților auditabile. Interesul manifestat peste tot în lume pentru guvernanță, în ultimele
două decenii, a alimentat forța auditului intern.
În consecință, este interesant să înțelegem ce este conducerea corporativă în condițiile în care
majoritatea țărilor vor să adopte reglementări în acest sens.

1.2. Comitetul de audit și guvernanța corporativă

Rolul comitetului de audit în procesul de guvernanță corporativă trebuie să fie esențial, mai
ales în ceea ce privește protecția independenței auditorilor interni și externi.
Potrivit – L. Dobroțeanu et all, p.24 – analiza comparativă a prevederilor relevante din
reglementările privind guvernanța corporativă din SUA, M area Britanie și România
demonstrează faptul că, în ciuda unor progrese remarcabile în acest domeniu pe plan național,
mai sunt încă pași importanți de făcut până când independența auditorilor va fi protejată prin
mecanisme eficace. Dacă independența audit orului intern sau extern este compromisă,
credibilitatea asigurărilor oferite de către aceștia este nulă , iar posibilitățile de securizare a
independenței auditorilor, sunt mai bine ancorate în contextul guvernanț ei corporative.
Din moment ce controlul int ern al unei entități este în sfera de competență a comitetului de
audit (Krishnan, 2005) , vom investiga relația dintre calitate a comitet ului de audit și
deficiențe le de control intern .
Comitetul de audit nu numai că joacă un rol important de monitorizare pentru a asigura
calitatea raportării financiare și a responsabilității corporative ( Carcello și Neal, 2000) dar, de
asemenea, servește ca un i mportant mecanism de guvernanță , pentru că riscul potențial de
litigii cu care se confruntă membrii comitetului de audit , aigură că acești membrii ai
comitetului de audit își îndeplinesc responsabilitățile în mod eficient . Ne așteptăm astfel ca
firmele cu comitetele de audit de înaltă calitate, să fie mai puțin susceptibile în a avea
deficiențe de control intern de cât firmele cu comitetele de audit de calitate inferioară .
Guvernanța corporativă înseamnă conducerea în ansamblu a întregii organizații prin
acceptarea tuturor componentelor interne care funcționează împreună, care în final vor fi
integrate conducerii , și implementarea managementului riscurilor din cadrul organizației și a

7
sistemului de management financiar și control intern inclusiv a auditului intern, așa cum
rezultă din următoarea figură , unde se poate vedea relația dintre guvernanța corporativă și
comitetul de audit:
Figura nr. 1 – Principiile funcționării guvernanței corporative
Sursa: autor anonim
Un studiu asemănător a fost realizat de Y. Zhang, J. Zhou, N. Zhou în 2007 în Jurnal of
Accounting and Public Policy, care în lucrarea lor au investigat relația dintre calitatea
comitetului de audit, independența auditorului, precum și deficiențele de cont rol intern, după
intrarea în vigoare a Actului Sarbanes -Oxley. Au început cu un esantion de firme cu
deficiențe de control intern și, în funcție de industrie, dimensiunea, și de performanță, dacă se
potrivesc aceste firme la un eșantion de firme de contr ol fără deficiențe de control intern.
Rezultatul acestora a fost că există o relație între calitate a comitet ului de audit, independența
auditorului, și deficiențe de control intern. Ele sunt, mult mai susceptibile de a fi identificat e
cu o slăbiciune de co ntrol intern, în cazul în care aud itorii lor sunt mai independenti . În plus,
firmele cu schimbările recente de auditori sunt mult mai predispuse în a avea deficiențe de
control intern.

8
Capitolul II: Studiu de caz – la societăți din Categoria I și Catego ria II,
listate la Bursa de Valori București – BVB

2.1. Prezentarea eșantionului de societăți

În acest capitol am luat în considerare un eșantion de 40 de societăți dintre care 22 de societăți
se încadrează la Categoria I, iar restul de 18 se încadrează la categoria a II –a. La aceste
societăți am analizat atât practicile de audit intern, cât și, existența comitetului de audit
intern. Societățile analizate sunt prezentate în tabelul următor:
Tabel nr. 1 – Eșantion societăți BVB
Nr
Crt Companie Simbol Categorie Oraș
1 ALRO SA ALR I Slatina
2 ANTIBIOTICE SA ATB I Iași
3 BANCA COMERCIALĂ CARPATICA SA BCC I Sibiu
4 BANCA TRANSILVANIA SA TLV I Cluj Napoca
5 BIOFARM SA BIO I București
6 BRD – GROUPE SOCIETE GENERALE SA BRD I București
7 C.N.T.E.E. TRANSELECTRICA TEL I București
8 CONCEFA SA SIBIU COFI I Sibiu
9 OLTCHIM SA RM. VÂLCEA OLT I Rm. Vâlcea
10 OMV PETROM SA SNP I București
11 PREFAB SA BUCUREȘTI PREH I București
12 S.N.T.G.N. TRANSGAZ SA TGN I Mediaș
13 S.S.I.F. BROKER SA BRK I Cluj Napoca
14 SC FONDUL PROPRIETATEA SA – BUCUREȘTI FP I București
15 SIF BANAT CRIȘANA SA SIF1 I Arad
16 SIF MOLDOVA SA SIF 2 I Bacău
17 SIF MUNTENIA SA SIF 4 I București
18 SIF OLTENIA SA SIF5 I Craiova
19 SIF TRANSILVANIA SA SIF3 I Brașov

9
20 ELECTROMAGNETICA SA BUCUREȘTI ELMA I București
21 IMPACT DEVELOPER & CONTRACTOR SA IMP I Voluntari
22 OIL TERMINAL SA OIL I Constanța
23 AEROSTAR SA ARS II Bacău
24 CALIPSO SA ORADEA CAOR II Oradea
25 COMPA SA CMP II Sibiu
26 CONDMAG SA COMI II Brașov
27 CONTED SA CNTE II Dorohoi
28 COS TÂRGOVIȘTE SA COS II Târgoviște
29 DAFORA SA DAFR II Mediaș
30 FARMACEUTICA REMEDIA SA RMAH II Deva
31 MECANICA CEAHLĂU MECF II Piatra Neamț
32 PETROL EXPORTIMPORT SA PEI II București
33 PRODPLAST SA PPL II București
34 ROMCARBON SA BUZĂU ROCE II Buzău
35 ȘANTIERUL NAVAL ORȘOVA SA SNO II Orșova
36 TERAPLAST SA TRP II Bistrița
37 TITAN SA MPN II Pantelimon
38 TURISM,HOTELURI,RESTAURANTE, MAREA
NEAGRĂ SA EFO II Mangalia
39 VRANCART SA VNC II Adjud
40 ZENTIVA SA SCD II București
Sursa: Proiecția autorilor

2.2. Analiza practicilor de audit intern în contextul guvernanței corporative

Prin această analiză am dorit să evidențiem câte dintre societățile din eșantionul ales au
implementat un departament/compartiment de audit intern, independența, rolul și
responsabilitățile acestuia, organizarea lui, publicarea sau nu a raportului de audit intern pe
site-ul web a l societății, relația dintre departamentul de audit si comitetul de audit precum și
modul de raportare al rezultatelor . Rezultatele cercetării sunt prezentate în tabelul de mai jos:

10
Tabel nr. 2 – Template pentru analiza practicilor de audit intern în con textul
gurvernanței corporative
Elemente analizate Procent
Cat I Procent
Cat II Procent
Total
Existenta departamentului de audit intern
1. Departamentul de audit intern nu există în cadrul companiei, iar
în cadrul raportul anual nu sunt prezentate argumentele care
justifica lipsa acestui departament. 55% 72% 63%
2. Departamentul de audit intern nu există în cadrul companiei, dar
în cadrul raportului anual sunt prezentate argumentele care justifica
lipsa acestui departament. 9% 6% 7%
3. Departamentul de audit intern este implementat. 36% 22% 30%
Poziția departamentului de audit intern în cadrul companiei (independența sa)
1. Poziția departamentului de audit intern în cadrul companiei nu
este precizată. 0% 25% 8%
2. Șeful departamentului de audit intern este subordonat
directorului executiv (Chief Executive Officer) sau directorului
financiar (Chief Financial Officer). 100% 50% 84%
3. Șeful departamentului de audit intern este subordonat
Comitetului de audit. 0% 25% 8%
Rolul și responsabilitățile auditului intern *
1. Auditul intern asistă managementul și consiliul de
administrație/consiliul de supraveghere în îmbunătățirea procesului
de control și management al riscurilor. 38% 25% 33%
2.Auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra
conformității cu un cadru legal aplicabil,cu normele și procedurile
interne aplicabile entității respective. 63% 75% 67%
3. Auditul intern realizează o evaluare a eficienței cu care se
realizează toate operațiunile din cadrul entității 75% 50% 67%
4. Auditul intern include examinarea proceselor de raportare
financiare si de contabilitate. 63% 75% 67%
5. Auditul intern monitorizează asigurarea conformității entității cu
codul de guvernanță corporativă aplicabil acelei entități. 0% 0% 0%

11
6. Auditul intern monitorizează sistemul de management al
riscurilor, impreuna cu departamentul de management al riscurilor
(dacă există vreunul). 38% 0% 25%
7. Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern
ad-hoc avâ nd în vedere riscurile actuale și riscurile potențiale
identificate. 50% 25% 42%
8. Informații insuficiente 13% 25% 17%
Organizarea departementului de audit intern
1. Departamentul de audit intern este organizat integral din
specialiști din interiorul companiei. 13% 0% 8%
2. Departamentul de audit intern este format din specialiști din
interiorul companiei dar și specialiști din afara companiei (co –
sourced). 13% 25% 17%
3. Funcția de audit intern este integral susținută de specialiști din
afara companiei (out -sourced). 0% 0% 0%
4.Nu sunt prezentate informații 75% 75% 75%
Publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului anual
1. Raportul de audit intern este publicat pe site -ul web al entității, în
cadrul raportului anual. 13% 0% 8%
2.Raportul de audit intern nu este publicat pe site -ul web al
entității. 0% 0% 0%
Relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit
1. Relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit
nu este prezentată detaliat. 100% 100% 100%
2. Rapoartele de audit intern sunt prezentate cu regularitate
comitetului de audit 0% 0% 0%
3. Șeful departamentului de audit intern este numit (propus) de
către comitetul de audit, iar comitetul de audit monitorizează
eficiența activității de audit intern 0% 0% 0%
Modul de raportare al rezultatelor (constatărilor) de audit intern
1. Modul in care constatările auditului intern sunt raportate mai
departe nu este detaliat în cadrul raportului anual 50% 75% 58%
2. Rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu 50% 25% 42%

12
regularitate doar managementului executiv.
3. Rezultatele și constatările auditului intern sunt raportate cu
regularitate atât managementului executiv, cât și Comitetului de
audit. 0% 0% 0%
Sursa: Proiecția autorilor
În tabelul de mai sus am calculat procentele pentru fiecare element, evidențiate mai întâi
pentru fiecare categorie de societăți (categ. I, categ. II), cât și per totalul celor 40 luate în
considerare. Datorit ă faptul că am dorit să punem în evidență doar relația între societăți pe
categorie pentru a putea observa mai ușor diferențele dintre acestea, și nu p er totalul
societăților analizate, în continuare vor fi prezentate sub form a graficelor doar procentele pe
fiecare categorie în parte:
a) Existența departamentului de audit intern

Sursa: Protecția autorilor

După cum se poate observa și din grafic, departamentul de audit este implementat pentru mai
multe societăți din categoria I decât în cele din categoria II, 36% față de 22%, nu există, dar
nici nu se argumenteaza lipsa departamentului pentru 55% la societățile din categoria I și 72%
din societățile din categoria II, pentru prea puține societăți s -au adus și explicații privind lipsa
departamentului de audit , m ai exact 9% din categoria I și 6% din categoria II. 55%
9% 36% 72%
6% 22%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
nu există și nu sunt
prezentate
argumente pentru
lipsa acestuia nu exista dar sunt
prezentate
argumente pentru
lipsa acestuia este implementat Cat I
Cat II

13

b) Poziția departamentului de audit intern în cadrul companiei (independența sa)
.
Sursa: Proiecția autorilor
După analizarea acestui element, s -a constatat că în toate soc ietățile din categoria I
șeful departamentului de audit intern este subordonat directorului executiv sau
directorului financiar. În ceea ce privește categoria a II, la 25% dintre societăți șeful
departamentului de audit se subordonează comitetului de audit , lucru care la categoria
I nu există, deși ar fi de preferat această situație, 50% se subordonează directorului
executiv sau directorului financiar, iar în 25% din cazuri poziția departamentului de
audit intern în cadrul companiei nu a fost precizată.
0% 100%
0% 25% 50%
25%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
nu este precizata șeful departamentului
de audit intern este
subordonat
directorului executiv
sau directorului
financiar șeful departamentului
de audit intern este
subordonat
Comitetului de audit. Cat I
Cat II

14

c) Rolul și responsabilitățile auditului intern

Sursa: Proiecția autorilor 38% 63% 75% 63% 0% 38% 50% 13%
25% 75% 50% 75% 0% 0% 25% 25%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% Auditul intern asistă managementul și consiliul de administrație/consiliul
de supraveghere în îmbunătățirea procesului de control și management
al riscurilor. Auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu
un cadru legal aplicabil,cu normele și procedurile interne aplicabile
entității respective. Auditul intern realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează
toate operațiunile din cadrul entității Auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiare si de
contabilitate. Auditul intern monitorizează asigurarea conformității entității cu codul de
guvernanță corporativă aplicabil acelei entități. Auditul intern monitorizează sistemul de management al riscurilor,
impreuna cu departamentul de management al riscurilor (dacă există
vreunul). Auditul intern realizează, de asemenea, misiuni de audit intern ad -hoc
având în vedere riscurile actuale și riscurile potențiale identificate. Informații insuficiente
Cat II
Cat I

15
Din grafic reiese faptul că printre responsabilitățile socităților din categoria I, cele mai mari
proporții (75%, 63%, 50% ) le au:
– Auditul intern realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile
din cadrul entității
– Auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiare si de
contabilitate.
– Auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal
aplicabil,cu normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
– Auditul intern realizează, de aseme nea, misiuni de audit intern ad -hoc având în vedere
riscurile actuale și riscurile potențiale identificate.
Societățile din categoria II prezintă într -o mare proporție (75%,50%) următoarele
responsabilități:
– Auditul intern furnizează o asigurare rezonabilă asupra conformității cu un cadru legal
aplicabil,cu normele și procedurile interne aplicabile entității respective.
– Auditul intern include examinarea proceselor de raportare financiare si de
contabilitate.
– Auditul intern realizează o evaluare a eficienței cu care se realizează toate operațiunile
din cadrul entității
O diferență între cele două categorii este reprezentată de responsabilitatea: ” Auditul intern
monitorizează sistemul de management al riscurilor, impreuna cu departamentul de
management al ris curilor (dacă există vreunul)”, aceasta regăsindu -se în 38% la societățile din
categoria 1, pe când la cele din categoria II este eliminată.
În ceea ce privește responsabilitatea ” Auditul intern monitorizează asigurarea conformității
entității cu codul de guvernanță corporativă aplicabil acelei entități”, aceasta nu se regăsește la
niciuna dintre categorii.
d) Organizarea departamentului de audit

Sursa: Proiecția autorilor 13% 13%
0% 75%
0% 25%
0% 75%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
este organizat
integral din
specialisti din
interiorul companiei este format din
specialiști din
interiorul companiei
dar și din afara
companiei funcția de audit
intern este integral
susținută de
specialiști din afara
companiei nu sunt prezentate
informații Cat I
Cat II

16
Pentru acest element analizat, am întâmpinat dificultăți deoarece pentru 75% din societățile de
la ambele categorii nu au fost prezentate informații. Însă analizând graficul de mai sus, se
observă că fucția de audit intern nu este integral susținută de specialiști din afara companiei
pentru ambele categorii.
e) Publicarea raportului de au dit intern în cadrul raportului anual

Sursa: Proiecția autorilor
Pentru societățile din categoria I, publicarea raportului de audit intern în cadrul raportului
anual este realizată doar de 13 % dintre societățile analizate, pe când la categoria II nicio
societate nu își publică raportul de audit intern în cadrul raportului anual.
f) Relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit

Sursa: Proiecția autorilor 13% 0%
Cat I
Cat II
100%
0% 0% 100%
0% 0%
0% 20% 40% 60% 80% 100% 120%
nu este prezentată detaliat rapoartele de audit intern
sunt prezentate cu
regularitate comitetului de
audit șeful departamentului de
audit intern este numit
(propus) de către comitetul
de audit, iar comitetul de
audit monitorizează
eficiența activității de audit
intern Cat I
Cat II

17
În ceea ce privește relația dintre departamentul de audit intern și comitetul de audit, în nicio societate,
atât din categoria I cât și din categoria 2, nu a fost prezentată detaliat.
g) Modul de raportare al rezultatelor (constatărilor) de audit intern

Sursa: Proiecția autorilor
În ceea ce privește acest element analizat, am constatat că jumătate dintre societățile din
categoria I raportează rezultatele de audit intern doar managementului executiv, iar în cazul
celeilalte jumătăți nu este detaliat în cadrul raportului anual. Analizând cea de -a II-a categorie,
75% dintre societăți nu de taliază în cadrul raportului anual modul de raportare al rezultatelor
de audit, iar 25% raportează cu regularitatea doar managementului executiv.

2.3. Analiza practicilor comitetului de audit în contextul guvernanței
corporative

Prin această analiză am dorit să evidențiem câte dintre societățile din eșantionul ales au
implementat un comitet de audit intern, independența și experiența profesională a
președintelui, structura – poziția – independența – responsabilitățile comitetului de audit,
experiența pro fesională a membrilor și numărul de întâlniri ale comitetului. Rezultatele
cercetării sunt prezentate în tabelul de mai jos:

50% 50%
0% 75%
25%
0%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
nu este detaliat in cadrul
raportului anual sunt raportate cu regularitate
doar managementului
executiv sunt raportate cu regularitate
doar managementului
executiv cât și comitetului de
audit Cat I
Cat II

18
Tabel nr. 3 – Template pentru analiza practicilor comitetului de audit în contextul guvernanței
corporative
Elemet Procent
Cat I Procent
Cat II Procent
Total
Existența comitetului de audit
1.Comitetul de audit nu există 14% 22% 17%
2.Comitetul de audit nu există, dar responsabilitățile sale sunt
îndeplinite de consiliul de administrație 23% 11% 18%
3.Comitetul de audit există 65% 67% 65%
Independeța președintelui comitetului de audit
1.Nu se furnizeză informații privind independența președintelui
comitetului de audit 79% 58% 69%
2.Președintele comitetului de audit face parte din managementul
executiv 0% 0% 0%
3.Președintele comitetului de audit nu face parte din
managementul executiv al companiei 7% 25% 16%
4.Președintele comitetului de audit este independent si nu face
parte din managementul executiv al companiei 14% 17% 15%
Experiența profesională a președintelui comitetului de audit
1.Nu sunt oferite informații privind experiența profesională a
președintelui comitetului de audit 71% 75% 73%
2.Președintele comitetului de audit nu are experiență financiar –
contabilă, sau de audit 0% 8% 4%
3.Președintele comitetului de audit are experiență financiar –
contabilă, sau de audit 29% 17% 23%
Structura comitetului de audit
1.Structura comitetului de audit nu este publicată 7% 67% 35%
2.Comitetul de audit include 2 membrii și președintele
comitetului de audit 71% 25% 50%
3.Comitetul de audit include între 3 -5 membrii și președintele
comitetului de audit 22% 8% 15%
4.Comitetul de audit include mai mult de 5 membrii și
președintele comitetului de audit 0% 0% 0%

19
Poziția comitetului de audit
1.Poziția comitetului de audit nu este publicat 7% 42% 23%
2.Comitetul de audit raportează asupra activității sale în mod
regulat, managementului executiv 7% 0% 4%
3.Comitetul de audit raportează asupra activității sale în mod
regulat,consiliului de administrație (în cazul structurii unitare)
sau consiliului de supraveghere (în cazul structurii dualiste) 86% 58% 73%
Independența comitetului de audit
1.Criteriile de independeță ale membrilor comitetului de audit nu
sunt disponibile 21% 25% 23%
2. Comitetulde audit include cel puțin un membru independent,
care nu este membru executiv 36% 8% 23%
3. Majoritatea membrilor comitetului de audit sunt membrii
neexecutivi 0% 8% 4%
4.Majoritatea membrilor comitetului de audit sunt membrii
independenți neexecutivi 0% 25% 12%
5.Toți membrii comitetului de audit sunt neexecutivi 21% 17% 19%
6.Toți membrii comitetului de audit sunt independenți,
neexecutivi 22% 17% 19%
Experiența profesională a membrilor comitetului de audit
1.Nici un membru al comitetului de audit nu are experiență în
domeniul financiar -contabil sau de audit 0% 0% 0%
2. Cel puțin un membru al comitetului de audit are experiență în
domeniul financiar -contabil sau de audit 21% 33% 27%
3.Cel puțin 2 membrii al comitetului de audit au experiență în
domeniul financiar -contabil sau de audit 14% 0% 8%
4.Majoritatea membrilor comitetului de audit au experiență în
domeniul financiar -contabil sau de audit 0% 0% 0%
5.Toți membrii al comitetului de audit au experiență în
domeniul financiar -contabil sau de audit 29% 0% 15%
6. Informații insuficiente 36% 67% 50%
Responsabilitățile comitetului de audit
1.Monitorizarea procesului de raportare financiară 79% 67% 73%

20
2.Monitorizarea conformității politicilor contabile 29% 33% 31%
3. Monitorizarea acurateții procedurilor de control intern 79% 67% 73%
4.Monitorizarea auditului financiar extern (statutar) 57% 58% 58%
5.Face propuneri/recomandari pentru selecția, numirea, și
revocarea auditorului financiar extern 64% 75% 69%
6.Face propuneri/recomandari pentru selecția, numirea, și
revocarea auditorului intern 14% 25% 19%
7.Comiteteul de audit asigură suport consiliului de administrație/
consiliului de supraveghere prin monitorizarea lucrărilor
premergătoare pentru auditarea situați ilor financiare consolidate 71% 33% 54%
8.Revizuiește și aprobă planul anual de audit intern 64% 17% 42%
9.Monitorizează asigurarea criteriilor de independență pentru
auditorul financiar extern 29% 58% 42%
10.Supraveghează eficiență auditului intern 57% 17% 38%
11.Monitorizează eficiența sistemului de control intern 89% 75% 81%
12.Monitorizează procesul de management al riscului 71% 75% 73%
13.Urmărește acțiunile de răspuns al managementului la
recomandările auditului financiar extern 14% 0% 8%
14.Monitorizează acțiunile de răspuns ale managementului la
implementarea recomandărilor auditului intern 14% 8% 12%
15.Revizuiește declarația de guvernanță corporativă emisă de
management 0% 0% 0%
16.Monitorizează cuantumul taxelor pentru serviciile de audit și
non-audit, în vederea eliminării circumstanțelor ce ar putea
afecta independența auditorului financiar extern 43% 8% 27%
17.Urmărește eforturile managementului de a asigura
conformitatea cu desfășurarea cadrului legal aplicabil
activităților companiei 0% 8% 4%
18.În cazul inexistenței departamentului de audit intern, periodic
, comitetul de audit va analiza oportunitatea înființării unui astfel
de departament 0% 0% 0%
19.Informații insuficiente 7% 17% 12%
Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an

21
1. Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui
an nu este publicat 36% 42% 38%
2.Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui
an este mai mic de 2 64% 0% 35%
3.Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui
an este între 2 -4 0% 58% 27%
4. Comitetul de audit se întrunește mai mult de 4 ori pe parcursul
unui an 0% 0% 0%
Sursa: Proiecția autorilor
În tabelul de mai sus am calculat procentele pentru fiecare element, evidențiate mai întâi
pentru fiecare categorie de societăți (categ. I, categ. II), cât și per totalul celor 40 luate în
considerare. Datorită faptul că am dorit să punem în evidență doar relația între societăți pe
categorie pentru a putea observa mai ușor diferențele între acestea, și nu per totalul
societăților analizate, în continuare vor fi prezentate sub form a graficelor doar procentele pe
fiecare categorie în parte .
a) Existența comitetului de audit

Sursa: proiecția autorilor
După cum putem observa comitetul de audit este implementat într -o proporție de 65% la
societățile din categoria I și 67% la societățile din categoria a II -a, însă la 23% dintre
societățile din categoria I responsabilitățile unui astfel de comitet sunt îndeplinite de cătr e
Consiliul de Administrație , iar pentru societățile din categoria a II -a ,11%, responsabilitățile
revin Consiliului de Administrație.
14% 23% 65%
22%
11% 67%
0% 20% 40% 60% 80%
nu exista nu există, dar
responsabilitățile sale sunt
îndeplinite de Consiliul de
Administrație există Cat I
Cat II

22
b) Independența președintelui comitetului de audit

Sursa: Proiecția autorilor
Privind acest element, am întâmpinat unele dificultăți, deoarece în cazul societăților din
ambele categorii, nu fost fost furnizate informații ( 79% – categoria I, 58% categoria II). Din
informațiile obținute, am constatat că 7% dintre societățile analizate la categoria I specifică
faptul că preșe dintele comitetului de audit nu face parte din managementul executiv, iar din
categoria a II -a, acest fapt a fost specificat în cazult a 25% dintre societăți. Informații privind
faptul că președintele comitetului de audit este independent și nu face parte din managementul
executiv a fost specificat la 14% dintre societățile din categoria I și 17% la societățile din
categoria a II -a.
c) Experiența profesioanlă a președintelui comitetului de audit

Sursa: Proiecția autorilor 79%
0% 7% 14% 58%
0% 25%
17%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90%
nu se furnizează
informații face parte din
managementul
executiv nu face parte din
managementul
executiv este independent și
nu face parte din
managementul
executiv Cat I
Cat II
71%
0% 29% 75%
8% 17%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
nu sunt oferite informații nu are experiență financiar –
contabilă sau de audit are experiență financiar –
contabilă sau de audit Cat I
Cat II

23
Din nou ca și la elementul precedent, într-o mare proporție, mai exact 71% categoria I și 75%
categoria II nu au fost furnizate informații cu privire la experiența profesională a președintelui
comitetului de audit. În cazul a 29% dintre societățile din ca tegoria I, președintele comitelului
de audit are experiență financiar -contabilă sau de audit, iar pentru categoria a II -a, în doar
17% dintre societățile analizate am regăsit acest element. O diferență importantă, o costatăm
la 8% dintre societățile din ca tegoria a II -a , la acestea președintele comitetului de audit nu are
experiență financiar -contabilă sau de audit.
d) Structura comitetului de audit

Sursa: Proiecția autorilor
Pentru 67% dintre societățile din categoria a II -a am întâmpinat o dificultate deo arece nu a
fost publicată structura comitetului de audit. În ceea ce privește acest element pentru
societățile din categoria I avem următoarea structura: 71% include 2 membrii și președintele
comitetului de audit, 22% include între 3 -5 membrii și președin tele comitetului de audit, iar
mai mult de 5 membrii și președintele comitetului de audit nu se regăsește la nicio societate
analizată. Pentru același element, însă de această dată la societățile din categoria a II -a avem
următoarea structură: 21% includ 2 membrii și președintele comitetului de audit, 8% includ 3 –
5 membrii și președintele comitetului de audit, iar mai mult de 5 membrii și președintele
comitetului de audit nu se regăsește la nicio societate analizată în această categorie.

7% 71%
22%
0% 67%
21%
8%
0%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
nu este publicată include 2 membrii și
președintele
comitetului de audit include între 3 -5
membrii și
președintele
comitetului de audit include mai mult de 5
membrii și
președintele
comitetului de audit Cat I
Cat II

24
e) Poziția comitetul ui de audit

Sursa: Proiecția autorilor
Analizând poziția comitetului de audit în cadrul societăților din categoria I, am ajuns la
următoarele concluzii: în 86% dintre societăți comitetul de audit raportează consiliului de
administrație sau consiliului de supraveghere, în 7% dintre societăți raportează
managementului executiv, iar pentru 7% dintre societăți nu au existat informații. Privind
societățile din categoria a II -a avem următoarele rezultate: remarcăm faptul că în cazul a 42%
dintre societăți nu s -au găsit informații, iar în restul de 58% comitetul de audit raportează
consiliului de supraveghere sau consiliului de administrație.
f) Independența comitetului de audit

Sursa: Proiecția autorilor 7% 7% 86%
42%
0% 58%
0% 20% 40% 60% 80% 100%
nu este publicată raportează
managementului executiv raportează consiliului de
administrație sau
consiliului de
supraveghere Cat I
Cat II
21% 36%
0% 0% 21% 22% 25%
8% 8% 25%
17% 17%
0% 5% 10% 15% 20% 25% 30% 35% 40%
criteriile de
independeță
nu sunt
disponibile cel puțin un
membru
independent
care nu e
membru
executiv majoritatea
membrilor
neexecutivi majoritatea
membrilor
independenți
neexecutivi toți membrii
neexecutivi toți membrii
independenți
neexecutivi Cat I
Cat II

25
Observăm din graficul de mai sus că în cazul a 36% din societățile din categoria I privind
independența comitetului de audit există cel puțin un membru independent care nu este
membru executiv, în 21% dintre societăți toți membrii sunt neexecutivi, în 22% dintre
societăți toți membrii sunt independenți neexecu tivi, iar pentru 21% dintre societăți nu am
găsit informații. Dacă analizăm societățile din categoria a II -a o observăm conform graficului
că în cazul a 8% dintre societăți cel puțin un membru este independent, tot în 8% dintre
societăți majoritatea membri lor sunt neexecutivi, pentru 25% majoritatea membrilor sunt
independenți neexecutivi, în 17% toți membrii sunt neexecutivi, iar pentru 17% dintre
societății toți membri i sunt independenți neexecutivi și pentru 25% dintre acestea nu am găsit
informații cu p rivire la independența comitetului de audit.
g) Experiența profesională a membrilor comitetului de audit

Sursa: Proecția autorilor
Din graficul de mai sus se observă faptul că penru societățile din categoria a II -a nu am putu
obține informații suficiente î n proporție de 67%, iar în 33% dintre societăți, există cel puțin un
membru care are experiență în domeniul financiar contabil sau de audit. Analizând societățile
din categoria I, rezultă faptul că în 21% dintre acestea cel puțin un membru are experiență î n
domeniul financiar contabil sau de audit, în 14% cel puțin 2 membrii au experiență, iar în
29% toți membrii au experiență, iar pentru 36% nu am obținut informații suficiente. 0% 21%
14%
0% 29% 36%
0% 33%
0% 0% 0% 67%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80%
nici un
membru nu
are
experiență în
domeniul
financiar
contabil sau
de audit cel puțin un
membru are
experiență în
domeniul
financiar
contabil sau
de audit cel puțin 2
membrii au
experiență în
domeniul
financiar
contabil sau
de audit majoritatea
membrilor au
experiență în
domeniul
financiar
contabil sau
de audit toți membrii
au experiență
în domeniul
financiar
contabil sau
de audit informații
insuficiente Cat I
Cat II

26
h) Responsabilitățile comitetului de audit

Sursa: Proiecția autorilor79% 29% 79% 57% 64% 14% 71% 64% 29% 57% 89% 71% 14% 14% 0% 43% 0% 0% 7%
67% 33% 67% 58% 75% 25% 33% 17% 58% 17% 75% 75% 0% 8% 0% 8% 8% 0% 17%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70% 80% 90% 100% Monitorizarea procesului de raportare financiară Monitorizarea conformității politicilor contabile Monitorizarea acurateții procedurilor de control intern Monitorizarea auditului financiar extern (statutar) Face propuneri/recomandari pentru selecția, numirea, și revocarea auditorului financiar extern Face propuneri/recomandari pentru selecția, numirea, și revocarea auditorului intern Comiteteul de audit asigură suport consiliului de administrație/ consiliului de supraveghere prin monitorizarea lucrărilor
premergătoare pentru auditarea situațiilor financiare consolidate Revizuiește și aprobă planul anual de audit intern Monitorizează asigurarea criteriilor de independență pentru auditorul financiar extern Supraveghează eficiență auditului intern Monitorizează eficiența sistemului de control intern Monitorizează procesul de management al riscului Urmărește acțiunile de răspuns al managementului la recomandările auditului financiar extern Monitorizează acțiunile de răspuns ale managementului la implementarea recomandărilor auditului intern Revizuiește declarația de guvernanță corporativă emisă de management Monitorizează cuantumul taxelor pentru serviciile de audit și non -audit, în vederea eliminării circumstanțelor ce ar putea
afecta independența auditorului financiar extern Urmărește eforturile managementului de a asigura conformitatea cu desfășurarea cadrului legal aplicabil activităților
companiei În cazul inexistenței departamentului de audit intern, periodic , comitetul de audit va analiza oportunitatea înființării unu i
astfel de departament Informații insuficiente
Cat II
Cat I

27
În ceea ce privește responsabilitățile comitetului de audit, ceea ce trebuie remarcat este faptul
că: în societățile din amebele categorii:
– în cazul inexistenței departamentului de audit intern, period ic , comitetul de audit nu
va analiza oportunitatea înființării unui astfel de departament
– Nu revizuiesc declarația de guvernanță corporativă emisă de management

i) Numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an

Sursa: Proiecția autorilor
Privind numărul de întâlniri ale comitetului de audit pe parcursul unui an am obținut
următoarele rezultate:
 Pentru societățile din categoria I – în 64% dintre acestea se întâlnesc de mai puțin de 2
ori pe an, iar pentru 36% nu a fost publicat nu mărul de întâlniri
 Pentru societățile din categoria a II -a – în 58% dintre acestea se întâlnesc între 2 și 4
ori pe an, iar pentru 42% nu a fost publicat numărul de întâlniri
 Pentru societățile din ambele categorii, comitetul de audit nu se întâlnește de m ai mult
de 4 ori pe an.
36% 64%
0% 0% 42%
0% 58%
0%
0% 10% 20% 30% 40% 50% 60% 70%
nu este publicat mai mic de 2 între 2 și 4 mai mult de 4 ori Cat I
Cat II

28
Concluzii

Concluzia la care am ajuns în urma realizării acestui studiu este faptul că se acordă o mare
atenție funcției de audit intern ca promotor al guvernanței corporative, însă acest lucru este
valabil în cadrul altor studii pe care le -am consultat din literatura de specialitate. Însă nu
putem spune același lucru și cu privire la codurile de guvernață corporativă analizate la
eșantionul de societăți ales , care nu specifică întotdeauna clar, poziția comitetului de audit sau
a departamentului de audit, structura acestora sau rolurile lor în cadrul organizației. Totuși,
am observat că societățile cotate pe Bursa de Valori București din Categoria I, ofera pe site –
urile lor web mai multe informații cu privire la tematica abordată în acest studiu, decat
societățile din Categoria a II-a. După părerea noastră, motivul lipsei informațiilor se datorează
lipsei armonizării normelor din țara noastră, cu normele internaționale.
Scopul realizării acestui studiu a fost evidențierea rolului și importanței departamentului de
audit pe de o parte, și a comitetului de audit intern pe de altă parte, în contextul guvernanței
corporative. În acest caz, considerăm că atenția acordată auditului intern în contextul
guvernanței corporative, ar trebuie să fie mult mai mare, atât din punctul de vedere al
reglementărilor de la nivel național , cât și din partea întreprinderilor.
Considerăm că a uditul intern trebuie să ajungă la nivelul de a fi capabil să respecte principiul
de a audita orice activitate și, în același timp, să fie conștient că se află într -o continuă
competiție cu propriile responsabilități pentru a evita pierderea independenței de rutină.
În prezent toate organizațiile și majoritatea țărilor sunt preocupate de implementarea
principiilor guverna nței corporative. Deasemena p utem afi rma că sistemul de guvernanță
corpo rativă duce la îmbunătățirea efi cienței economice a entității, prin: extinderea
competențelor auditului intern și co nstituirea comitetelor de audit; organizarea control ului
intern; înțelegerea semnifi cației transparenț ei și calității informațiilor financiare; îmbunătățirea
managementului .
O bună guvernanță în cadrul unei entității diminuează riscurile, crește performanța, deschide
calea către piețele fi nanciare, crește abilitatea de marketing pentru bunuri și servicii,
îmbunătățește managementul, prezintă transparență și respo nsabilitate socială. Testul
eficienței modelului de guvernanță , este măsura în ca re se realizează maximizarea profi tului
investitorilor.

29
Bibliografie

1. A. Shleifer, R. Vishny – A Survey of Corporate Governance, Journal of Finance nr.
52, 1997, pag. 737
2. Cadbury Report – Report of the Committee on the Financial Aspects of Corporate
Governance, 1992
3. Consultative Committee Of Accountancy, 1972
4. Drd. G.F. Ungur eanu – Romanian Statistical Review nr.3/2010 ”Audit intern în
guvernanța corporativă” , 2010
5. Ernst & Young – “Accounting irregularities and financial fraud. A corporate
governance guide”, Aspen Law & Business, New York, 2002
6. International Federation of Ac countant – IFAC
7. I. Bostan, V. Grosu – Economie teoretică și aplicată, Vol. XVII, nr.2 ”Rolul auditului
intern în optimizarea guvernanței corporatiste la nivelul grupurilor de întreprinderi”,
2010
8. Jacques Renard – „Theorie et practique de l’audit interne”, Editions d’Organisation,
Paris, France, 2002, tradusă în România printr -un proiect finanțat de PHARE, sub
coordonarea Ministerului Finanțelor Publice, București, 2003
9. J. Carcello, T. Neal – ”Audi t Committe Composition and Auditor Reporting”, The
Accounting Review, 2000, p.453 -467
10. J. Krishnan – ”Audit committee financial expertise and Internal Control: An Empirical
analysis”, The Accounting Review, 2005, p.649 -675
11. L. Dobroțeanu et all – Auditors`In dependence in the Context of Corporate
Governance, 2010
12. Prof. Univ. Dr. A. Morariu – Audit intern și guvernanță corporativă, 2012
13. Y. Zhang, J. Zhou, N. Zhou – Jurnal of Accounting and Public Policy, ” Audit
committee quality, auditor independence, and int ernal control weaknesses”, 2007