Analiza Pozitiei Financiare Si a Echilibrului Financiar al Intreprinderii S.c. Albalact S.a

Analiza poziției financiare și a echilibrului financiar al întreprinderii S.C. ALBALACT S.A.

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL 1: Aspecte teoretice privind analiza economico-finanaciară a firmei

Metode statice de analiză a echilibrului financiar al întreprinderii

1.1 Bilanțul – sursa informațională de bază a analizei echilibrului financiar

1.2 Analiza poziției financiare pe baza ratelor de structură ale bilanțului patrimonial

1.3 Analiza pe baza indicatorilor de echilibru financiar

1.4 Analiza echilibrului economico-financiar prin metoda ratelor

Metode dinamice de analiză a echilibrului financiar al întreprinderii

Analiza utilizând tabloul de finanțare / utilizări și resurse

Analiza utilizând tabloul fluxurilor de trezorerie nete

CAPITOLUL 2: Prezentarea generală a firmei S.C. ALBALACT S.A.

2.1 Obiectul de activitate.

2.2 Micromediul firmei

2.3 Principalii indicatori economico-financiari din perioada de analiză 2012-2014

CAPITOLUL 3: Analiza echilibrului financiar al a S.C. ALBALACT S.A în perioada 2012-2014

3.1 Analiza statică a situației financiar-patrimoniale a S.C. ALBALACT S.A. pe baza bilanțului

3.2 Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor de structură ale bilanțului patrimonial

3.2.1 Ratele de structură ale activului

3.2.2 Ratele de structură ale pasivului

3.3 Analiza pe baza indicatorilor de echilibru financiar

3.3.1 Analiza fondului de rulment

3.3.2 Analiza necesarului de fond de rulment

3.3.3 Analiza trezoreriei nete

3.4 Analiza echilibrului financiar prin metoda ratelor

3.4.1 Analiza lichidității

3.4.2 Analiza solvabilității

3.4.3 Analiza ratelor de finanțare

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Obiectul lucrării de față este prezentarea principalelor aspecte legate de analiza financiar-economică și aplicabilitatea practică a acesteia în vederea stabilirii celor mai bune măsuri pentru obținerea echilibrului la nivelul firmei.

În primul capitol al lucrării sunt expuse detalii teoretice privind analiza economic- financiară a firmei, în acest scop, sunt utilizate resurse relevante din literatura de specialitate:

Necesitatea și obiectivele analizei economic-financiare

Principii și metode utilizate

Etape și instrumente utilizate în procesul de analiză

Al doilea capitol cuprinde prezentarea generală a organizației alese pentru efectuarea studiului de caz: S.C. ALBALACT S.A.

Întrucât analiza performanței firmei are un rol determinant în stabilirea strategiei de urmat pentru atingerea echilibrului economic-financiar, în cel de al 3-lea capitol al lucrării am efectuat analiza practică a situației financiar-patrimoniale, pe baza bilanțului și a contului de profit și pierdere pentru S.C. ALBALACT S.A.

În capitolul 4, am obținut și interpretat principalii indicatori ai echilibrului economic-financiar.

[to be continued]

CAPITOLUL 1: Aspecte teoretice privind analiza poziției financiare și a echilibrului firmei

Delimitări conceptuale. Tipuri de analiză economico-financiară

Necesitatea, conținutul și obiectivele analizei economico-financiare

1.3 Conținutul și etapele analizei economico-financiare

a. Stabilirea subiectului analizei presupune identificarea de rezultate sau fenomene ce pot fi cuantificate utilizând indicatori economico-financiari.

b. Identificarea elementelor, factorilor și cauzelor fenomenului analizat

c. Identificarea relațiilor cauză-efect, a raporturilor de condiționare dintre factori

d. Determinarea influenței factorilor asupra fenomenului studiat, utilizând analiza cantitativă în vederea aprecierii cât mai exacte a rezultatelor.

e. Sintetizarea rezultatelor obținute cuprinde: stabilirea aprecierilor și concluziilor privind activitatea întreprinderii, identificarea de măsuri și decizii menite să optimizeze rezultatele firmei.

Metode statice de analiză a echilibrului financiar al întreprinderii

Echilibrul financiar al unei întreprinderi reprezintă un ansamlu de corelații prin care se determină anumiți indicatori relevanți pentru fluxurile financiare.

Astfel, se au în vedere necesitățile de resurse materiale și posibilitățile de finanțare ale firmei și modul în care se utilizează acestea astfel încât să se asigure un echilibru economico-financiar.

1.1 Bilanțul – sursa informațională de bază a analizei echilibrului financiar

Bilanțul contabil reprezintă un procedeu specific metodei contablității prin care sunt grupate valoric, pe baza principiului dublei înregistrări, bunurile economice respective sursele de proveniență ale acestora precum și rezultatele înregistrate de o entitate economic într-o anumită perioadă de referință.

Bilanțul este și principlul instrument utilizat în analiza poziției și echilibrului finanaciar.

Teoria și practica economică delimitează abordări multiple ale bilanțului:

Bilanțul funcțional: reflectă modul în care o întreprindere funcționeaza din punct de vedere economic, evidențiind sursele și utilizările din ciclurile de funcționare: investiții (aportul de active imobilizate), exploatare (cuprinzând aprovizionarea, producția, distribuția, vânzarea), finanțare (operațiuni între acționari și creditori),.

Din gruparea posturilor bilanțului contabil în funcție de tipul, utilizarea și funcția lor, rezultă următoarea structurare a bilanțului funcțional:

Bilanțul patrimonial/financiar: este utilizat în analiza financiară în vederea evaluării firmei, analiza structurii mijloacelor economice și a resurselor de finanțare, analiza lichidității, solvabilității și echilibrului financiar.

Bilanțul financiar sintetizează elementele de activ, datoriile și capitalul propriu le întreprinderii conform criteriilor de exigibilitate și lichiditate.

Fig. 1 Gruparea elementelor în bilanțul financiar pe baza criteriilor de exigibilitate/lichiditate

Activele se regăsesc în bilanțul financiar așezate în ordinea crescătoare a capacității de transformare în bani – lichiditate. Cele mai puțin lichide elemente sunt imobilizările, iar cele mai lichide sunt disponibilitățile bănești.

Pasivele se așează în ordinea crescătoare a termenului de rambursare a datoriilor către creditori, – exigibilitate. Astfel, pasivele cu scadența cea mai mică sunt creditele de trezorerie, iar cele mai puțin exigibile sunt capitalurile proprii.

Elementele activului cuprind bunurile economice sau mijloacele de care dispune agentul economic:

Activele imobilizate sau fixe (imobilizări/bunuri imobile), cuprind toate acele valori economice de investiție a căror perioadă de utilitate și lichiditate este mai mare de un an. Ele sunt destinate să servească o perioadă îndelungată în activitatea unității patrimoniale, fără a se consuma la prima utilizare.

Activele imobilizate se diferențiază în trei grupe: imobilizări necorporale, imobilizări corporale și imobilizări financiare.

Activele circulante (active curente) cuprind toate valorile economice sub forma stocurilor și producției în curs de execuție, creanțelor, titlurilor de plasament și disponibilităților bănești.

Activele circulante se diferențiază la rândul lor, în trei grupe: stocuri, alte active circulante și titluri de plasament.

Activele de regularizare și asimilate reprezintă cheltuielile înregistrate în avans și cheltuielile de repartizat asupra mai multor exerciții.

Acestea se diferențiază în: cheltuieli în avans, cheltuieli de repartizat asupra mai multor execiții.

Elementele pasivului constituie surse de finanțare a bunurilor economice sau drepturi și obligații ca elemente patrimoniale cu valoare negativă.

După modalitatea de finanțare, pasivul patrimonial se împarte în:

Capitaluri proprii: corespund finanțării proprii a bunurilor economice aflate în circuitul patrimonial al agentului economic.

Capitalurile proprii se diferențiază la rândul lor pe grupe: capital individual sau social, prime de capital, diferențe din reevaluare, rezerve, subvenții pentru investiții și provizioane reglementate.

Provizioanele pentru riscuri și cheltuieli sunt fonduri constituite prin prelevări din rezultatele destinate acoperirii unor cheltuieli sau pierderi probabile în perioadele următoare sau certe în perioadele următoare dar nedeterminate ca mărime. Constituirea lor se efectuează prin mărirea cheltuielilor curente, iar utilizarea prin transferarea lor la venituri în perioadele următoare, când cheltuielile și pierderile probabile devin certe sau determinabile ca mărime. Elemente de provizioane sunt: pierderile probabile din litigii, amenzi, penalizări, despăgubiri, daune și alte datorii incerte; cheltuielile probabile legate de remedierea defectelor produselor și serviciilor livrate prin clauza de acordare a garanției; pierderi probabile din diferențele nefavorabile de curs valutar; cheltuielile cu reparațiile capitale planificate eșalonate potrivit programului pe mai multe perioade.

Datoriile: exprimă fondurile sau capitalurile furnizate de terți, pentru care unitatea trebuie să acorde o prestație sau un echivalent valoric. Este vorba de creditele contractate de la bănci sau instituții financiare, împrumuturile din emisiunea de obligațiuni, precum și datoriile create în cadrul relațiilor de decontare ale unității patrimoniale cu alte persoane fizice și juridice.

Dintre elementele componente ale datoriilor, mai semnificative sunt următoarele: datorii financiare, credite primite de la bancă, împrumuturi din emisiunea de obligațiuni, datorii comerciale, datorii fiscale, salariale și sociale, datorii față de asociați și creditori diverși.

Pasivele de regularizare cuprind veniturile înregistrate în avans adică venituri realizate în anul curent (încasarea anticipată de chirii, taxe, dobânzi etc.) care sunt transferate asupra rezultatului anului următor.

Ecuația fundamentală a bilanțului se numește egalitate bilanțieră.

ACTIV = PASIV sau UTILIZĂRI = RESURSE

Pentru a finanța un anumit tip de nevoie în vederea obținerii unui echilibru se preferă utilizarea în primul rând a unor resurse financiare de acelați tip (nevoile permanente din resurse permanente si nevoile temporare din resurse temporare).

În analiza financiară, elementele de activ și pasiv sunt structurate astfel, în funcție de lichiditate, respectiv exigibilitate:

În teorie, starea de echilibru perfectă este descrisă prin egalitățile următoare:

Active cu lichiditate mai mare de 1 an = Pasive cu exigibilitate mai mare de 1 an

Active cu lichiditate mai mică de 1 an (fără cele de trezorerie) = Pasive cu exigibilitate mai mică de 1 an (fără cele de trezorerie)

Active de trezorerie = Pasive de trezorerie.

1.2 Analiza poziției financiare pe baza ratelor de structură ale bilanțului patrimonial

Analiza situației financiar-patrimoniale se realizează pe baza informațiilor înscrise în Bilanțul contabil, prin calcularea ponderii fiecărui element de activ și pasiv bilanțier în cadrul totalului, evidențiindu-se evoluțiile în dinamică ale acestora de la o perioadă la alta.

1.2.1 Ratele de structură ale activului

Aceste rate evidențiază, în mărimi relative, modul de structurare a mijloacelor economice din activul bilanțier, funcție de rolul și destinația lor precum și în funcție de durata utilizăriia acestora. Prin studiul ratelor de structură ale activului bilanțier se poate evidenția destinațiaeconomică a capitalului investit, gradul de lichiditate al capitalului investit, precum și capacitatea întreprinderii de a-și modifica structura activului sub acțiunea factorilor conjuncturali ai pieței în care aceasta își desfășoară obiectul de activitate.

Rata activelor imobilizate măsoară ponderea activelor imobilizate în patrimoniul întreprinderii, respectiv gradul de investire a capitalului.

Formula de calcul: Rai =

Următoarele rate complementare pot fi utilizate în activitatea de analiză:

Rata imobilizărilor necorporale evidențiază cât din patrimoniul firmei este constituit din active intangibile: licențe, mărci, brevete, fond comercial, etc.

Formula de calcul: Rin =

Rata imobilizărilor corporale reflectă aportul capitalurilor fixe mai mică de 1 an (fără cele de trezorerie) = Pasive cu exigibilitate mai mică de 1 an (fără cele de trezorerie)

Active de trezorerie = Pasive de trezorerie.

1.2 Analiza poziției financiare pe baza ratelor de structură ale bilanțului patrimonial

Analiza situației financiar-patrimoniale se realizează pe baza informațiilor înscrise în Bilanțul contabil, prin calcularea ponderii fiecărui element de activ și pasiv bilanțier în cadrul totalului, evidențiindu-se evoluțiile în dinamică ale acestora de la o perioadă la alta.

1.2.1 Ratele de structură ale activului

Aceste rate evidențiază, în mărimi relative, modul de structurare a mijloacelor economice din activul bilanțier, funcție de rolul și destinația lor precum și în funcție de durata utilizăriia acestora. Prin studiul ratelor de structură ale activului bilanțier se poate evidenția destinațiaeconomică a capitalului investit, gradul de lichiditate al capitalului investit, precum și capacitatea întreprinderii de a-și modifica structura activului sub acțiunea factorilor conjuncturali ai pieței în care aceasta își desfășoară obiectul de activitate.

Rata activelor imobilizate măsoară ponderea activelor imobilizate în patrimoniul întreprinderii, respectiv gradul de investire a capitalului.

Formula de calcul: Rai =

Următoarele rate complementare pot fi utilizate în activitatea de analiză:

Rata imobilizărilor necorporale evidențiază cât din patrimoniul firmei este constituit din active intangibile: licențe, mărci, brevete, fond comercial, etc.

Formula de calcul: Rin =

Rata imobilizărilor corporale reflectă aportul capitalurilor fixe în patrimoniul unei entități economice, fiind semnificativă în cazul utilizării de echipamente și infrastructură costisitoare.

Formula de calcul: Ric =

Valoarea acestui indicator este mică în cazul firmelor ce au ca activitate prestarea de servicii.

Rata imobilizărilor financiare măsoară dinamica legăturilor financiare stabilite cu alte întreprinderi prin: credite acordate, participații, investiții de portofoliu, etc.

Valoarea acestui indicator este mare în cazul holding-urilor ce gestionează portofolii de participații și mai mică în cazul firmelor ce nu au o politică de investiții financiare dinamică.

Formula de calcul: Rif =

Rata activelor circulante reflectă contribuția activelor circulante în patrimoniul firmei, respectiv nivelul capitalului imobilizat în activitatea de exploatare.

Formula de calcul: Rac =

Următoarele rate complementare pot fi determinate pentru o analiză detaliată:

Rata stocurilor indică nivelul de stocaj dintr-o întrerpindere; este redusă în cazul firmelor ce au ca principal obiect de activitate prestarea de servicii și are o valoare ridicată în cazul firmelor cu cicluri lungi de producție, fabricație sau distribuție de bunuri materiale.

Formula de calcul: Rst =

Rata creanțelor comerciale arată ponderea creanțelor comerciale în structura patrimoniului, reflectând politica de credit comercial a firmei.

Formula de calcul: Rcr =

Rata disponibilităților indică ponderea disponibilităților bănești în patrimoniul firmei, fiind o măsură a gradului de lichiditate imediată a activelor.

Formula de calcul: Rdb =

1.2.2 Ratele de structură ale pasivului

Aceste rate permit aprecierea politicii adoptate de întreprindere în domeniul financiar putându-se identifica, la un moment dat existența sau inexistența unei structuri financiare adecvate pentru întreprinderea analizată, precum și autonomia financiară ș igradul de îndatorare.

Rata stabilității financiare arată ponderea surselor financiare de tip permanent (capitaluri proprii și datorii pe termen mediu și lung) ce rămân la disponibile firmei pentru o perioadă mai mare de un an în total surselor deacoperire a mijloacelor economice.

Formula de calcul: Rsf =

Rata autonomiei financiare globale reflectă cât din patrimoniul firmei este finanțat din resurse proprii.

Valoarea optimă a acestui indicator este de 1/3, însă diferă în funcție de politica financiară și rentabilitatea întreprinderii. O pondere mare a surselor proprii de finanțare arată o autonomie financiară solidă pentru o întreprindere.

Formula de calcul: Rag =

Rata datoriilor pe termen scurt reprezintă aportul datoriilor exigibile într-un termen mai mic de un an în totalul surselor de finanțare ale firmei.

Formula de calcul: Rdts =

Rata datoriilor totale arată ponderea datoriilor totale în patrimoniul firmei, măsura în care sursele împrumutate – datoriile pe termen scurt, mediu și lung contribuie la finanțarea activelor.

Formula de calcul: Rdt =

1.3 Analiza pe baza indicatorilor de echilibru financiar

1.3.1 Fondul de rulment reflect echilibrul pe termen lung al fimei

FR (Fondul de Rulment) = Resurse Permanente – Nevoi Permanente

FR = RP – NP

FR = CPR + PRCH + DFIN – IMO

FR poate fi:

FRP (Fond de Rulment Propriu) = CPR+ PRCH – IMO

FRS (Fond de Rulment Strain) = FR – FRP = DFIN

Sau FR= NT (Nevoi Temporare) – RT (Resurse Temporare)

FR = ACR nete = (ACR + CH AVS)– (DCR + VEN AVS)

Dar stim ca NT+ NP = RT + RP. Scadem RT si NP la stanga si la dreapta si obtinem:

NT- RT = RP- NP = FR= FRpropriu + Frstrain

Kperm= CPR+DFIN.

1.3.2 Nevoia/Necesarul de fond de rulment reflectă echilibrul pe termen scurt al firmei

NFR= (NT- ATrez) – (RT- PTrez)- scad activele cele mai lichide si adun pasivele cele mai solvabile.

NFR = [(Stocuri + Creante) + CH.AV.]– [Dat. de exploatare (Dat.fata de salariati, stat, furnizori, actionari)+ VEN. AV.]

O valoare pozitiva a NFR (stocuri+ creante> datorii din exploatare) este buna daca stocurile sunt formate din materii prime ce pot fi transformate in marfuri usor vandabile iar clientii sunt buni platnici.

O valoare negativa a NFR (stocuri+ creante< datorii din exploatare) este buna, desi am datorii mari, daca exista pentru ca am investit in active aducatoare de valoare adaugata.

1.3.3 Situația netă arată situația capitalurilor proprii ca indicator

SN (Situatia Neta) = Total activ – Total datorii – Venituri in avans = CPR+ PRCH

SN = TA – (DFIN + DCR)

(SN = CPR – Subv. pt investitii – Provizioane reglementate)

1.3.4 Trezoreria netă reflect echilibrul general al firmei

TN (Trezoreria Neta) = FR – NFR

TN = A Trez. – P Trez

1.4 Analiza echilibrului economico-financiar prin metoda ratelor

1.4.1 Analiza lichidității

Datorita interdependenței dintre lichiditate și solvabilitate, pentru diagnosticarea activității întreprinderii se utilizează următoarele rate:

Rata lichidității generale se determină ca raport între valoarea activelor curente și valoarea pasivelor curente.

Formula de calcul: Rlg =

Activele curente sunt constituite din elemente precum: disponibilități, stocuri, efecte comerciale de primit, valori mobiliare.

În categoria pasivele curente intră: creditele bancare pe termen scurt, efecte comerciale și impozite de plătit, credite bancare pe termen mediu și lung ce au scadența în exercițiul financiar current.

Determinarea ratei lichidității generale este modalitatea cea mai uzuală solvabilității pe tremens scurt, ea reflectând proporția în care valoarea activelor ce pot fi transformate în lichidități pot acoperi datoriile pe termen scurt într-o perioadă corespunzătoare termenului de rambursare a datoriilor.

Atunci când pasivele au o rată de creștere mai rapidă decât activele, rata lichidității curente scade, ceea ce indică apariția unor dezechilibre economico-financiare, ce se pot manifesta prin întârzieri de plăți, contractarea de credite bancare suplimentare, etc.

O valoare supraunitară a acestui indicator semnifică faptul că întreprinderea deține un fond de rulment care îi permite să facă față unor mișcări de active circulante sau pierderilor de valoare ale acestora precum și unor rambursări de datorii.

În schimb, o valoare subunitară a ratei indică incapacitatea firmei de a acoperi exigibilitățile potențiale prin lichiditățile deținute. Acest lucru se explică prin faptul că activele circulante sunt mai mici decât datoriile exigibile pe termen scurt iar fondul de rulment este negativ.

Această valoare nu reprezintă un pericol în cazul în care stocurile sunt reduse fără a afecta producția, în vederea acoperirii datoriilor pe termen scurt. Totuși trebuie avut în vedere că o scădere a lichidității este un semnal al declinului pentru creditori, care vor deveni mai reticenți la acordarea împrumuturilor viitoare.

Rata lichidității reduse (restrânse) arată măsura în care o întreprindere își poate achita datoriile pe termen scurt pe baza creanțelor și a disponibilităților.

Există două modalități de determinare a acestei rate:

a) Prin scăderea valorii stocurilor din valoare activelor curente și raportarea rezultatului la pasivele curente:

Formula de calcul: Rlr = ;

b) Prin scăderea valorii disponibilităților din valoare creanțelor și raportarea rezultatului la pasivele curente:

Formula de calcul: Rlr = ;

Valoarea acestei rate este de obicei sub 1, considerându-se optimă din punct de vedere al solvabilității o valoare din intervalul cuprins între 0,8 și 1.

Rata lichidității imediate (rata capacității de plată imediate/rata solvabilității imediate) exprimă legătura dintre activele cele mai lichide și pasivele cele mai rapid exigibile.

Formula de calcul: Rli =

O valoare ridicată a acestui indicator arată o lichiditate și o solvabilitate ridicată. Trebuiesc avute în vedere însă o serie de detalii privind desfășurarea activității întrucăt o valoare ridiată a ratei, nu reprezintă în mod necesar o bună solvabilitate în cazul în care restul activelor circulante au o lichiditate redusă. În același timp, o lichiditate imediată redusă poate coexista cu menținerea echilibrului financiar în cazul reducerii la minim a disponibilităților și optănd pentru plasamente, creanțe și stocuri cu grad ridicat de lichiditate.

Prin natura instabilă a încasărilor, acest indicator nu este unul dintre cei mai relevanți.

1.4.2 Analiza solvabilității

Rata solvabilității patrimoniale este des utilizată de către instituțiile bancare pentru determinarea bonității firmei, în vederea acordării de credite.

Formula de calcul: Rsp =

O valoare mai mare de 0,5 indică o situație normală a firmei, iar valoarea minimă este 0,3.

Rata solvabilității globale arată măsura în care firma face față datoriilor prin acoperirea acestora de către activele deținute.

Formula de calcul: Rsg = =

Această rată este un indicator al siguranței creditorilor pe termen scurt și lung iar o valoare ce depășește 1,5 semnifică o capacitate ridicată a întreprinderii de a își achita datoriile pe termen scur și lung. O valoare mai mică, arată un risc de insolvabilitate al întreprinderii.

1.4.3 Analiza ratelor de finanțare

În analiza echilibrului financiar al întreprinderii se utilizează următoarele rate de finanțare:

Rata autonomiei financiare reflectă ponderea surselor proprii (capital propriu) în cadrul surselor stabile, ce sunt la dispoziția întreprinderii pentru o perioadă mai mare de 1 an.

Formula de calcul: Raf =

Rata de finanțare a stocurilor arată gradul în care stocurile sunt acoperite pe seama fondului de rulment. Valoarea optimă pentru acest indicator este 2/3.

Formula de calcul: Rfs =

Rata de finanțare a activelor circulante reflectă în ce măsură activele circulante sunt acoperite pe seama fondului de rulment.

Formula de calcul: Rfac =

Rata de autofinanțare a activelor arată ponderea capitalurilor proprii în acoperirea activelor firmei.

Formula de calcul: Raa =

Rata de finanțare a imobilizărilor pe seama capitalului propriu exprimă autonomia întreprinderii în finanțarea investițiilor sale.

O valoare a acestei rate mai mare sau egală cu 100 arată o capacitate de finanțare integrală a activelor imobilizate pe seama capitalurilor proprii. În cazul unei rate mai mici decât 100, o parte din activele imobilizate sunt finanțate pe seama datoriilor pe termen mediu și lung.

Formula de calcul: Rficp =

Rata de finanțare a imobilizărilor pe seama capitalului permanent semnifică gradul de finanțare al activelor imobilizate (investițiilor firmei) pe seama surselor stabile.

O valoare a acestui indicator mai mare de 100 arată că întreprinderea ocupă o poziție bună, înregistrându-se un fond de rulment pozitiv.

Formula de calcul: Rficper =

Rata de finanțare a investițiilor exprimă capacitatea internă de finanțare a investițiilor.

Formula de calcul: Rfi =

Rata finanțării activului economic

Formula de calcul: Rae =

În cazul în care rata finanțării activului economic este mai mică decât 1, iar rata de finanțare a imobilizărilor este mai mare decât 1, firma va accesa credite bancare curente pentru a putea finanța excedentul nevoilor de fond de rulment pentru exploatare în raport cu resursele durabile.

Rata datoriilor este un indicator complementar ratei de autofinanțare a activelor și exprimă cât din activul total este finanțat din datoriile firmei.

Cu cât valoarea ratei datoriilor este mai mică, cu atât gradul de îndatorare al firmei este mai scăzut.

Formula de calcul: Rd =

Metode dinamice de analiză a echilibrului financiar al întreprinderii

http://www.scritub.com/management/ANALIZA-ECHILIBRULUI-FINANCIAR21282.php

Analiza utilizând tabloul de finanțare / utilizări și resurse

Analiza utilizând tabloul fluxurilor de trezorerie nete

CAPITOLUL 2: Prezentarea generală a firmei S.C. ALBALACT S.A.

2.1 Obiectul de activitate.

S.C. ALBALACT S.A., cu o prezență de peste 40 de ani pe piața românească, este astăzi cea mai mare companie producătoare de produse lactate din România cu acționariat majoritar românesc și al doilea jucator din aceasta industrie dupa cifra de afaceri1, deținând un capital social de 65.270.887 Lei.

ALBALACT a luat ființă prin reorganizarea fostei Întreprinderi de Industrializare a Laptelui în anul 1990, fiind înregistrată la Registrul Comerțului cu numărul J01/70/1991 și codul unic de înregistrare RO1755369.

În anul 1990, compania a fost transformată în societate comercială pe acțiuni iar în anul 1999 a fost privatizată, în prezent fiind listată la categoria a II-a a Bursei de Valori București (piața RASDAQ).

Conform statutului, sediul societății este în România, județul Alba, localitatea Oiejdea, comuna Galda de Jos, având ca domeniu de activitate “Alimente și băuturi“ iar ca obiect principal de activitate “Fabricarea produselor lactate și a brânzeturilor“ conform clasificării statistice nationale a activităților economice.

În fabrica de la Oiejdea și în fabrica Rarăul din Câmpulung Moldovenesc pe care a achiziționat-o în anul 2008, ALBALACT produce peste 140 de sorimente de lapte și produse lactate sub cele șapte brand-uri: Zuzu, Zuzu Max, Fulga, Fruzu, Raraul, De Albalact și Poiana Florilor, portofoliul de prduse fiind unul diversificat:

lapte de consum: Zuzu, Fulga, De Albalact, Rarăul, Fulga lapte școlar

iaurt, sana, lapte bătut: Fulga, Zuzu, De Albalact, Rarăul

smântână

unt

brânză topită și brânză de vaci

lapte de arome: Fulga

Principalele servicii prestate de societate sunt următoarele: colectarea, prelucrarea, depozitarea și comercializarea laptelui și a produselor lactate.

De asemenea, compania deține un magazin propriu de desfacere în București.

_________________

1 – pe baza datelor din anuarul “Cei mai mari jucători din economie” , Ediția 2014 (http://www.zf.ro)

2.2 Micromediul firmei

Micromediul firmei (mediul extern) se constituie din totalitatea entităților cu care aceasta interacționează în mod direct în vederea îndeplinirii obiectivelor comerciale, financiare, de marketing, etc: clienți și intermediari, furnizori, concurență, consumatorul final, fima însăși.

Figura 2.1 Micromediul firmei

Organizația

Resursele materiale ale firmei curprind:

fabrica de la Oiejdea, sediu central

o fermă proprie

punct de lucru Afumați, județul Ilfov

12 puncte de lucru în locații închiriate din țară

laboratoare proprii autorizate pentru analize fizico-chimice, bacteriologice și microbiologice

Firma dispune de resurse umane specializate pe segmentele de activitate realizate: colectare, producție, desfacere, controlul calității.

Clienții

Principalele piețe de desfacere sunt: judetele Alba, Brașov, Cluj, Iași, Dolj, Arad, Timiș, Maramureș, Constanța, Suceava, municipiul București, însă produsele sunt comercializate în întreaga țară.

Din punct de vedere al structurii, clienții se constituie din:

intermediari: un număr semnificativ de comercianți en-gross sau en-detail prin intermediul cărora produsele ajung la consumatorul final; aceștia sunt în proporție de peste 90% clienți cu capital privat precum Selgros, Carrefour, Metro, Cora, Billa, Lidl și alții.

consumatori finali (persoane fizice)

spitale

instituții de învățământ, prin programul “Laptele și cornul”

alte instituții

Metodele de distribuție ale produselor sunt:

distribuție în mod direct utilizând mijloace auto ce aparțin companiei

livrare de la depozitele proprii

distribuție indirectă prin intermediul distribuitorilor

ALBALACT realizează peste 50% din cifra de afaceri din tranzacțiile comerciale cu următorii clienți: KAUFLAND ROMANIA SCS, CARREFOUR ROMANIA SA, METRO CASH&CARRY ROMANIA SRL, MEGA IMAGE SRL, LIDL DISCOUNT SRL, REAL HYPERMARKET ROMANIA SRL, SELGROS CASH & CARRY SRL, AUCHAN ROMANIA S.A., PROFI ROM FOOD SRL, REWE (ROMANIA) SRL.

Concurența

Cei mai importanți concurenți ai ALBALACT, pe grupe de produse, sunt:

Lapte de consum: Covalact, Danone, Friesland, Prodlacta, LaDorna

Produse proaspete: Covalact, Danone, Friesland, Simultan

Unt: Covalact, Friesland, Macromex

Furnizori

Furnizorii reprezintă producători și prestatorii de servicii ce asigură aprovizionarea cu materii prime și materiale necesare în procesul de producție, energie, echipamente tehnologice, forță de muncă, resurse financiare și informații.

Compania are încheiate contracte comerciale cu ferme, asociații zootehnice și societăți comerciale cu capital privat, atât din România cât și din Uniunea Europeană.

Principalii furnzori de materiale sunt:

Thrace Greiner Sibiu: furnizor de ambalaje

Rompetrol: furnizor de combustibil

Supremia SRL Alba: furnizor de stabilizatori

Tetra Pak: furnizor de ambalaje

Ambro: furnizor de ambalaje

2.3 Principalii indicatori economico-financiari din perioada de analiză 2012-2014

CAPITOLUL 3: Analiza echilibrului financiar al a S.C. ALBALACT S.A în perioada 2012-2014

3.1 Analiza statică a situației financiar-patrimoniale a S.C. ALBALACT S.A. pe baza bilanțului

Analiza poziției financiare se realizează pe baza bilanțului patrimonial/financiar al firmei.

Tabelul 3.1 Poziția financiară a S.C. ALBALACT în intervalul 2012-2014

3.2 Analiza echilibrului financiar pe baza ratelor de structură ale bilanțului patrimonial

Analiza situației financiar-patrimoniale se realizează pe baza informațiilor înscrise în Bilanțul contabil, prin calcularea ponderii fiecărui element de activ și pasiv bilanțier în cadrul totalului, evidențiindu-se evoluțiile în dinamică ale acestora de la o perioadă la alta.

3.2.1 Ratele de structură ale activului

Structura activelor ALBALACT SA

.

Rata activelor imobilizate

Rata imobilizărilor necorporale

Rata imobilizărilor corporale

Rata imobilizărilor financiare

Rata activelor circulante

Rata stocurilor

Rata creanțelor comerciale – de verificat formula

Rata disponibilităților

valori optime: http://www.rasfoiesc.com/business/economie/Sistemul-ratelor-de-aprecierea52.php

3.2.2 Ratele de structură ale pasivului

Structura pasivelor ALBALACT SA

Rata stabilității financiare

Capital permanent = capital propriu + provizioane pentru riscuri și cheltuieli + datorii pe termen lung.

Rata autonomiei financiare globale

Rata datoriilor pe termen scurt

Rata datoriilor totale

3.3 Analiza pe baza indicatorilor de echilibru financiar

3.3.1 Analiza fondului de rulment

3.3.2 Analiza necesarului de fond de rulment

3.3.3 Analiza trezoreriei nete

3.4 Analiza echilibrului financiar prin metoda ratelor

3.4.1 Analiza lichidității

http://www.goldring.ro/care-sunt-indicatorii-fundamentali.html

3.4.2 Analiza solvabilității

3.4.3 Analiza ratelor de finanțare

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

ANEXE

ANEXA 1: Bilanțul simplificat al S.C. ALBALACT S.A. pentru anii: 2012, 2013, 2014

BIBLIOGRAFIE

[MARG08] Dumitru MĂRGULESCU, Claudia ȘERBAN, Emilia VASILE – Analiza economico-financiară, Editura Bren, București, 2008

[VALC06] Gheorge VÂLCEANU, Vasile ROBU, Nicolae GEORGESCU: Analiza economico-financiară, Ed. Economica, București, 2006

[ISFA] Prof.univ.dr.Aurel ISFANESCU; Prof.univ.dr.Vasile ROBU; Lect.univ.drd. Anca Maria HRISTEA; Asist.univ.drd.Camelia VASILESCU – Analiză economico-financiară

[ROBU] Prof.univ.dr.Vasile ROBU, Conf.univ.dr.Nicolae GEORGESCU – Analiză economico-financiară

[DINU] Lect. Univ.dr. Eduard DINU – Analiza economică și financiară a firmei

Resurse online

Sursa datelor financiare:

http://www.albalact.ro/resources/reports/bilant_31_12_2012-1367312879.pdf

http://www.albalact.ro/resources/reports/Bilant_2013-1398756810.pdf

http://www.albalact.ro/resources/reports/Bilant_an_2014-1429684104.pdf

BIBLIOGRAFIE

[MARG08] Dumitru MĂRGULESCU, Claudia ȘERBAN, Emilia VASILE – Analiza economico-financiară, Editura Bren, București, 2008

[VALC06] Gheorge VÂLCEANU, Vasile ROBU, Nicolae GEORGESCU: Analiza economico-financiară, Ed. Economica, București, 2006

[ISFA] Prof.univ.dr.Aurel ISFANESCU; Prof.univ.dr.Vasile ROBU; Lect.univ.drd. Anca Maria HRISTEA; Asist.univ.drd.Camelia VASILESCU – Analiză economico-financiară

[ROBU] Prof.univ.dr.Vasile ROBU, Conf.univ.dr.Nicolae GEORGESCU – Analiză economico-financiară

[DINU] Lect. Univ.dr. Eduard DINU – Analiza economică și financiară a firmei

Resurse online

Sursa datelor financiare:

http://www.albalact.ro/resources/reports/bilant_31_12_2012-1367312879.pdf

http://www.albalact.ro/resources/reports/Bilant_2013-1398756810.pdf

http://www.albalact.ro/resources/reports/Bilant_an_2014-1429684104.pdf

ANEXE

ANEXA 1: Bilanțul simplificat al S.C. ALBALACT S.A. pentru anii: 2012, 2013, 2014