Analiza Potențialului Uman la S.n.p. Petrom S.a

– CAPITOLUL I

1. Prezentarea generală a SNP PETROM S.A. și a sucursalei PECO Vâlcea.

SNP Petrom este cel mai mare grup de petrol și gaze din România, cu activități în domeniile Explorare și Producție, Rafinare și Produse Petrochimice, precum și în Distribuție și Marketing.

Petrom are rezerve de petrol și gaze estimate la 1 miliard barili echivalent petrol (boe), capacitate de rafinare de 8 milioane tone, precum și 600 stații de distribuție. În anul 2004 vanzările grupului au fost de 2,023 milioane Euro, profitul operațional înainte de taxe și impozite și de deducerea amortizărilor și deprecierilor a fost de 280 milioane Euro, iar profitul net a fost de 9 milioane Euro.

Istoricul și diagnoza juridică a S.N.P. PETROM S.A.

Societatea Națională a Petrolului “Petrom” S.A. București a fost înființată în septembrie 1997 prin Ordonanța de urgență nr. 49 din 15 septembrie 1997, publicată în Monitorul Oficial, Partea 1 nr. 241 din 15 septembrie 1997.

Societatea Națională a Petrolului “Petrom” S.A. București se înființează ca persoană juridică română și are sediul în București, Calea Victoriei nr. 109, sectorul 1. S.N.P. Petrom S.A. București se înființează prin reorganizarea Regiei Autonome a Petrolului București.

De la data intrării în viguare a Ordonanței de Urgență nr. 49 din 15 septembrie 1997, societățile comerciale din domeniul rafinării și distribuției petrolului și produselor petroliere, prevăzute în anexa nr. 2, fuzionează cu S.N.P. “Petrom” S.A. București, fiind absorbite de aceasta.

S.N.P. Petrom S.A. București este o persoană juridică română, având formă de societate comercială pe acțiuni. Aceasta își desfășoară activitatea în conformitate cu legile române și cu statutul societății.

Sediul societății comerciale este în București, dar el poate fi schimbat în altă localitate din România, pe baza hotărârii adunării generale a acționarilor, potrivit legii.

Societatea comercială poate înființa subunități fără personalitate juridică, situate și în alte localități din țară sau în străinătate, care se vor organiza ca sucursale, reprezentanțe sau agenții.

Sucursala PECO Vâlcea s-a înființat în baza Ordonanței de Urgență nr. 49/15.09.1997 prin fuziune cu S.N.P. Petrom S.A. București, fiind absorbită de aceasta.

Sediul sucursalei este în Rm Vâlcea, str. Calea lui Traian nr. 147, bloc D2 și își desfășoară activitatea pe raza județului Vâlcea.

Sucursala PECO Vâlcea este o unitate fără personalitate juridică în structura S.N.P. Petrom S.A. București și este constituită pentru realizarea obiectului său de activitate.

Sucursala PECO Vâlcea este înmatriculată la Registrul Comerțului sub nr. J/38/663/1997. Capitalul social inițial al S.N.P. Petrom S.A. București se constituie prin preluarea activului și pasivului Regiei Autonome a Petrolului Petrom S.A. București, evaluat la 10436,502137 miliarde lei în baza bilanțului contabil la data de 31 iulie 1997 și a capitalurilor sociale ale societăților comerciale prevăzute în Ordonanța de Urgență a Guvernului privind înființarea S.N.P. Petrom S.A. București și este în sumă totală de 11606,04 miliarde lei, împărțit în 464.241.774 acțiuni nominative, fiecare acțiune în valoare de 25.000 lei.

Drepturile și obligațiile aferente acțiunilor aflate în proprietatea statului ale S.N.P. Petrom S.A. București sunt exercitate de către Ministerul Industriei și Comerțului.

Capitalul social poate fi redus sau mărit pe baza Hotărârii Adunării Generale a Acționarilor, în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege.

Capitalul social aferent cotei deținute de stat la S.N.P. Petrom S.A. București poate fi privatizat, potrivit legii. În ultimul timp s-a vorbit de privatizarea societății Petrom S.A., însă nu s-a ajuns la un consens în acest sens. Firma este bine organizată, dar taxele prea mari o fac sa nu obțina profituri prea mari. Prin privatizare S.N.P. Petrom S.A. Ar rămâne doar cu depozitele și stațiile nerentabile restul (stațiile rentabile) rămânând în posesia celui care o privatizează.

Acțiunile nominative ale societății comerciale vor cuprinde toate elementele prevăzute de lege. Acțiunile vor trebui sa fie semnate de doi administratori. Evidența acțiunilor societății va fi ținută într-un registru numerotat, sigilat și parafat de președintele consiliului de administrație, Registrul se păstrează la sediul societății.

Persoanele fizice și juridice, române sau străine, vor putea deține acțiuni ale S.N.P. Petrom S.A. București, fără a se afecta poziția statului de acționar majoritar. Angajații au drept de preemțiune pentru cumpărarea de acțiuni ale societății la valoarea nominală până la 10% din capitalul social. S.N.P. Petrom e autorizată să emită obligațiuni în condițiile legii.

Fiecare acțiune confera actionarilor dreptul la un vot în adunarea generală a acționarilor, dreptul de a alege și de a fi aleși în organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului și alte drepturi. Acțiunile sunt indivizibile cu privire la societatea comercială, care nu recunoaște decât un proprietar pentru fiecare acțiune.

Obligațiile societății sunt garantate cu capitalul social al acesteia, iar acționarii răspund în limitele valorii acțiunilor pe care le dețin.

În cazul pierderii unor acțiuni, proprietarul va trebui să anunțe consiliul de administrație și să facă public acest lucru prin presă, în cel puțin două ziare importante din localitatea în care se află sediul societății comerciale. Duplicatul acțiunii se va obține după șase luni.

Societatea comercială va putea fi transformată în altă formă de societate prin hotărârea Adunării Generale extraordinare a acționarilor.

Există și situații care duc la dizolvarea societății și anume: imposibilitatea realizării obiectului de activitate, falimentul, pierderea unei unități din capitalul social după ce s-a consumat fondul de rezervă, la cererea oricărui acționar dacă împrejurările de forță majoră și consecințele lor durează mai mult de 8 luni, etc.

Dizolvarea societății trebuie sa fie înscrisă în Registrul Comerțului și publicată în Monitorul Oficial al României.

În caz de dizolvare societatea va fi lichidată. Lichidarea societății și repartizarea patrimoniului se fac în condițiile și cu respectarea procedurii prevăzute de lege. Litigiile născute din raporturile contractuale dintre societatea comercială și persoanele juridice române pot fi soluționate și prin arbitraj, potrivit legii.

Privatizarea S.N.P. PETROM S.A.

OMV achiziționează pachetul majoritar al SNP PETROM SA:

Achiziția a 51% din Petrom în două etape:

Achiziție directă a 33,34% și majorare simultană de capital;

Rezervele de petrol și gaz ale grupului sunt acum de peste trei ori mai mari: creștere de 1 miliard de boe (echivalent barili petrol);î

OMV și Petrom devin o forță în industria de petrol și gaze din Europa Centrală și de Est.

În data de 23 iulie OMV, grupul lider de petrol și gaze din Europa Centrală a semnat un contract prin care achiziționează 33,34% din cea mai mare companie românească, Petrom, și prin care simultan efectuează o majorare a capitalului Petrom care duce participația OMV la 51%. Petrom are rezerve de petrol și gaze estimate la 1 miliard echivalent barili petrol (boe), producția zilnică de 220,000 boe, capacitatea de rafinare de 8 milioane tone precum și 600 stații de alimentare.

Prețul de achiziție pentru 33,34% din acțiunile Petrom va fi de 669 milioane Euro. Prin operațiunea de majorare a capitalului, o sumă cuprinsă între 723 milioane euro și 855 milioane euro va rămâne în Petrom pentru finanțarea de investiții viitoare. Suma exactă pentru majorarea capitalului va depinde de răspunsul acționarilor minoritari ai Petrom. Wolfgang Ruttenstorfer CEO al OMV: “Astăzi, OMV beneficiază de cea mai importantă oportunitate de consolidare în europa Centrală și de Est. Pentru Petrom această tranzacție oferă oportunitatea de a deveni un centru decisiv pentru regiune atât în domeniul de exploatare și producție cât și în cel de Rafinare și Marketing.”

Fiind o companie integrată de petrol și gaze pe piața extinsă și în creștere din România, și deținând resurse importante de distribuție, Petrom este foarte compatibilă cu OMV. Aflându-se în zona Europei Centrale și de Est, structura Petrom este similară cu cea a OMV.

Ruttenstorfer a adăugat:“Cele două organizații sunt foarte compatibile, fapt care va contribui la crearea valorii optime prin această alianță. Petrom realizează o oportunitate unică, în deplină concordanță cu strategia noastră de creștere profitabilă.” Prin achiziționarea pachetului de 51% OMV joacă un rol important în procesul de consolidare din Europa Centrală și de Est, fapt ce întărește poziția OMV de lider incontestabil în regiune.

În segmentul Explorare și Producție (E&P), Petrom adaugă aproximativ 220,000 boe/zi (echivalent barili petrol) la obiectivul OMV pentru anul 2004 de 120,000 boe/zi. Acest fapt permite OMV să înregistreze imdeiat peste dublul nivelului de producție zilnică previzionat, de 160,000 boe/zi până în anul 2008. În segmentul Rafinare și Marketing (R&M) OMV va fi mai aproape de atingerea obiectivului cotei de piață, de 20% în Europa Centrală și de Est până în anul 2008. Prin achiziție, cota generală de piață în regiune crește imdiat de la 13% la 18%.

Rezervele OMV de petrol și gaz sunt acum de peste trei ori mai mari: creștere de 1 miliard boe

În cel de-al patrulea trimestru al anului 2004, a avut loc privatizarea Petrom care a constat în plata prețului de achiziție și anume 669 milioane euro pentru achiziția a 33,34% din Petrom.

Rezervele Petrom estimate la cca 1 miliard boe se vor adauga celor ale OMV de 410 milioane boe în anul 2004. Helmut Langanger, Membru al Consiliului executiv responsabil pentru Exploatare și Producție a spus: “Aceste resurse reprezintă un salt important pentru portofliul internațional de Eploatare și Producție al OMV. România are o lungă istorie de exploatare și producție de petrol și gaze. Un beneficiu important pentru noile resurse îl reprezintă petrolul brut de bună calitate din România și expertiza tehnică a Petrom.” Portofoliul achiziționat cuprinde circa 300 cîmpuri de petrol și gaze, aproximativ 15,000 sonde de forare active în întreaga țară și Marea Neagră, precum și concesiuni de exploatare și producție în Kazakhstan. Având în vedere toate aceste resurse, valoarea totală a tranzacției ar echivala cu circa 2,6$/boe din rezervele estimate.

Lider pe o piață cu o populație de peste 100 de milioane

Odată cu preluarea celei mai mari rețele de distribuție a carburanților din România, rețeaua totală a OMV se va extinde de la 1,782 stații în prezent, la 2,383 de stații în viitor. Cota de piață a OMV în domeniul comercial și al distribuției din România va crește de la 6% în prezent la peste 30% în viitor, iar întreaga regiune danubiană, de la 13% la 18%.

Cu o capacitate de rafinare suplimentară cu 8 milioane tone capacitatea totală a grupului OMV va crește de la 18,4 milioane tone annual la 26,4 tone. În OMV va beneficia atât de posibilitățile pe termen scurt cât și pe termen lung pentru optimizarea stațiilor de alimentare și a diviziei comerciale.

Gerhard Roiss, Președinte adjunct OMV, responsabil al diviziei de Rafinare și Marketing a spus: “Ne-am stabilit obiectivul de a atinge o cotă de piață de 20% în regiune. Prin această achiziție am făcut un pas important în atingerea obiectivului nostru. Petrom este un centru strategic de aprovizionare/livrare care consolidează poziția noastră de lider de piață în Europa Centrală.” Achiziția rețelei de distribuție se încadrează perfect în strategia grupului. OMV va aduce standarde înalte de calitate și un concept modern de stație de distribuție, îmbunătățind astfel substanțial potențialul de dezvoltare.

La un an după privatizarea Petrom a pierdut 10% din cota de piață

Wolfgang Ruttenstorfer, președintele comisiei OMV care a preluat Petrom, se arată nemultumit de eficiența stțiilor de carburanți deținute de societatea comercială petrolieră: “Nu suntem suficient de atrăgători. De aceea trebuie să restructurăm aceste benzinări, lucru care va începe la sfârșitul anului”, a afirmat Ruttenstorfer, în cadrul conferinței internaționale “A investi în România”.

Surse din piață spun că Petrom va rămâne fără jumătate din cele 600 de benzinării pe care le deține în prezent. Potrivit reprezentanților Petrom, vor fi închise acele benzinării care nu au vad comercial și care nu sunt rentabile, vor fi desființate sau vândute toate stațiile aflate în interiorul orașelor. Președintele OMV a precizat că în acest moment negociază cu Guvernul român politica socială pe care Petrom o va aborda în următorii ani. De altfel negocieri puternice sunt purtate și cu sindicatele, ajungându-se până acum la o concluzie privind numărul de salariați care vor fi disponibilizați.

Activitatea se răsfrânge pe mai multe segmente

În acest moment la Petrom lucrează aproape 50.000 de oameni. Politica OMV în ceea ce privește politica socială vizează un număr cât mai mic de salariați. Menționăm că până să preia Petrom, OMV lucra cu doar 6500 de salariați, iar după privatizare s-a trezit dintr-o dată cu un personal de nouă ori mai mare pe care trebuie să-l plătească. Aceasta în cazul în care productivitatea medie la Petrom este de aproximativ 42000 euro pe angajat față de 1,23 milioane euro la OMV. Chiar dacă a fost preluată de una dintre cele mai puternice companii petroliere din Europa, Petrom, în ultimul an Petrom a pierdut foarte mult din piață, ajungând la o cotâ de 45% la o pondere de 35% pe care președintele Ruttenstorfer a spus că OMV va încerca să o păstreze.

Privatizarea Petrom s-a lăsat cu o sustragere a activității pe mai mule segmente, considerate de noii proprietari supradimensionate. De exemplu la o sondă, nu mai sunt folosite decât 70 de autocisterne din 250 pe care le deține Petrom. Chiar dacă nu sunt utilizate celelalte autocisterne necesită mari cheltuieli de întreținere.

Costuri ridicate și incertitudine

Conform declarației președintelui OMV, interesele investiționale ale companiei se concretizează pe partea de rafinare. El s-a declarat mulțumit de ceea ce devine în acest moment Petrom. Rafinăriile sunt foarte bune, se vor investi câteva sute de milioane de euro pentru ca acestea să ajungă la standardele europene.

O zonă de interes pentru OMV este și cea de exploatare, strategia pe acest segment vizând investiții și extinderea în zone precum Marea Caspică, ca și găsirea unor noi surse de petrol. Însă deocamdată producția va fi menținută la nivelul de 200.000-300.000 barili pe zi. Costurile de producție ale Petrom sunt foarte ridicate dolari/baril, mult peste media europeană.

Amintim că în urma preluării pachetului majoritar al Petrom de către OMV, acesta din urmă a devenit cel mai mare grup petrolier din Europa Centrală.

OMV așteaptă de la Petrom un profit anual de

peste 200 millioane euro

Președintele grupului petrolier austriac OMV, Wolfgang Ruttenstorfer a făcut o vizită la București pentru a dezvălui planurile făcute pentru Petrom până în 2008, precum și vânzarea pachetului de 25,1% din acțiunile grupului Rompetrol. Șeful OMV a anunțat investiții la Petrom de peste 1mld de euro până în 2008 și a susținut că firma românească se va alinia la standardele de rentabilitate ale grupului, fiind de așteptat un profit anual în jurul valorii de 200 mil euro într-un orizont de timp apropiat anului 2008. Aportul de capital al OMV în companie este destinat programelor de investiții ce vor fi derulate la Petrom, fiind prevăzute sume de circa 400 milioane euro pe an. Peste 80 de experți au fost angajați de OMV pentru derularea procesului de restructurare al Petrom și integrare în structurile grupului austriac.

Obiectivele OMV pentru Petrom vizează

Consolidarea poziției de lider regional în producția de țiței și gaze;

Extinderea operațiunilor de rafinare și distribuție pe piețele învecinate din sudul Balcanilor;

Promovarea diviziei de gaze.

Petrom va acorda o atenție sporită diviziei de gaze naturale, intenționând să construiască și facilități de stocare astfel încât afacerea cu gaze naturale să devină unul din activitățile cheie ale companiei.

Pentru sectorul de rafinare și marketing, șeful OMV a anunțat că există intenții pentru păstrarea în portofoliu a ambelor rafinării. Petrom va investi în modernizarea rafinăriilor și în creșterea exporturilor de produse către Turcia, Bulgaria și alte piețe. Din cele 600 de unități deținute în prezent de Petrom, circa 300 au potențial de a fi situate în clasa premium (sursa: Ziarul financiar, Adrian Mîrsaru, 2005, aprilie 07).

1.1. Obiectul de activitate (produse și servicii, clienți, furnizori, concurență)

Obiectul de activitate la nivelul S.N.P. București

Societatea Națională a Petrolului „Petrom” S.A. București are ca scop exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale de pe uscat și din platoul continental al Mării Negre, aflate în administrarea fostei Regii Autonome a Petrolului Petrom București, transportul petrolului și al produselor petroliere, comercializarea produselor prin rețele proprii de distribuție, importul și exportul de țiței, produse petroliere, utilaje, echipamente și tehnologii specifice, colaborarea tehnico-economică, executarea de lucrări în străinătate.

Societatea națională a Petrolului „Petrom”S.A. București are ca obiect de activitate:

explorarea și exploatarea zăcămintelor de petrol și gaze naturale de pe uscat și din platoul continental al Mării Negre;

transportul și comercializarea țițeiului și gazelor naturale prin rețele proprii de distribuție;

forajul sondelor;

rafinarea țițeiului;

distribuție, transport, depozitare, comercializare, brukeraj nave și aprovizionare aeronave cu produse petroliere;

cercetare-proiectare;

lucrări de construcții-montaj, întreținere și reparații utilaje, scule și echipamente;

lucrări de intervenții, punere în producție și reparații sonde;

investigații geologice și geofizice;

lucrări și tehnologii specifice;

importul și exportul de țiței, produse petroliere, utilaje, echipamente și tehnologii specifice;

colaborare economică, tehnico-științifică și executare de lucrări în străinătate în domeniul său de activitate;

aprovizionare tehnico-materială , transport propriu auto, naval și aerian, de persoane și materiale pentru operațiuni tehnologice și lucrări specifice;

activitate medicală și socială pentru salariații proprii și terțe persoane.

Departamentul Explorare și producție asigură și răspunde de îndeplinirea în condiții de eficiență a sarcinilor care revin PETROM S.A., inclusiv în ceea ce privește mobilizarea resurselor financiare necesare, în domeniile:

cercetării geologice pentru hidrocarburi pe perimetre de exploatare, dezvoltare și exploatare, atribuite societății pentru administrare, de pe uscat și din platoul continental al Mării Negre, în scopul creșterii gradului de cunoaștere a potențialului petrogazifer și descoperirii de noi rezerve și zăcăminte;

explorării zăcămintelor de petrol și gaze specificate la paragraful anterior, inclusiv realizarea sarcinilor și activităților legate de această exploatare (intervenții, probe de producție și reparații capitale sonde, tehnic, modernizare și retehnologizare, inginerie de zăcământ și mișcare rezerve);

investițiilor în domeniul explorării și producției;

aprovizionării cu materiale și produse necesare pentru activitatea de explorare și producție;

comercializării țițeiului, gazelor, gazolinei, etanului;

forajul sondelor de cercetare și exploatare;

întreținerii, reparării și exploatării mașinilor, utilajelor, instalațiilor și echipamentelor din patrimoniul societății.

Departamentul Exploatare și Producție coordonează direct activitatea sucursalelor de extracție și servicii tehnologice.

Departamentul Prelucrare Țiței și Gaze asigură și răspunde de îndeplinirea sarcinilor care revin societății în domeniile:

rafinării țițeiului, inclusiv serviciile legate de această activitate;

petrochimiei, îngrășămintelor și operațiilor speciale legate de această activitate.

Departamentul distribuție și Comercializare asigură și răspunde de îndeplinirea sarcinilor care revin societății în domeniile:

Transportul produselor petroliere; vânzării produselor petroliere; dezvoltării rețelelor pentru distribuția produselor petroliere;

Pentru transportul de țiței către rafinării S.N.P. Petrom S.A. folosește rețeaua de distribuție Compet și într-o măsură mai mică propriile cisterne și căi ferate.

În ceea ce privește importul de țiței, Petrom folosește serviciile de transport ale Oil Terminal Constanța.

Transportul de gaze naturale este efectuat în principal prin rețeaua de distribuție a Transgaz, iar distribuția locală este realizată prin Distrigaz Nord și Distrigaz Sud, două din fostele companii care alcătuiau Romgaz RA. Petrom deține de asemenea o rețea proprie de transport și distribuție a gazelor naturale de mici dimensiuni. Transportul de produse petroliere de la rafinărie către consumatorul final este efectuat prin conducte (Petrotrans Ploiești), pe cale ferată (cisterne deținute de Petrotrans sau Petrom), și cu cisterne auto (propria sucursală Transpeco București).

Capacitatea de transport a Transpeco este de aproximativ 3.000 tone de țiței, prin urmare capacitatea de transport a 170 cisterne auto de 5-28 tone fiecare.

Grafic 1.1

marketingului

controlului tehnic de calitate

francizei

Petrom deține în România o rețea de distribuție extinsă, deservind clienți cu amănuntul cât și en gros prin intermediul a 41 de sucursale de distribuție care înglobează stațiile de distribuție PECO în fiecare județ al țării, cât și Competrol în București.

Rețeaua de distribuție Petrom este formată din 690 de stații de distribuție ramificat pe tot cuprinsul țării-605 de benzinării și 85 de stații de uz caznic, 144 de depozite în funcțiune și unul pentru exporturi (cu o capacitate de depozitare de 956.457 m3) și 5 stații GPL cu o capacitate totală de îmbuteliere de 123.000 tone/an.

Harta următoare prezintă stațiile de distribuție și depozitele în funcțiune în 2002, distribuite pe zone geografice:

Aproape jumătate din stațiile de distribuție ale Petromului au fost modernizate și recondiționate recent. Dată fiind poziția bine stabilită a S.N.P Petrom, compania are acces la locații avantajoase pentru amplasarea stațiilor de distribuție cu amănuntul, factor ce acționează ca barieră în cale dezvoltării competitorilor.

Tabelul 1.1

Numărul stațiilor de distribuție Petrom

Sursa: www.petrom.ro

Vânzările de produse petroliere:

În anul 2004 vânzările produselor petroliere deținute în rafinăriile Petrom au crescut cu 11,7% față de 2003, în principal datorită amplificării volumului de produse exportate și depășirii cu circa 110.000 tone a vânzărilor directe la poarta rafinăriilor, în condițiile în care vânzările prin rețeaua de distribuție au scăzut cu 24%.

Vânzările la poarta rafinăriei.

Majoritatea produselor petroliere rafinate sunt vândute pe piața internă și intră în concurență cu produsele promovate și comercializate de companiile private, interne și companii internaționale de mari dimensiuni, precum Shell, MOLL, LUKOIL și Agip.Unii clienți de mari dimensiuni, cumpără produse rafinate de la poarta rafinăriilor însă majoritatea produselor rafinate procesate în Rafinăriile Petrom sunt vândute prin rețeaua proprie de distribuție deținută de Petrom.

Vânzări prin rețeaua de distribuție.

Petrom deține o cotă de piață de 45% din totalul vânzărilor de benzină, respectiv de motorină din România în 2004 (vânzări la poarta rafinăriei plus vânzări en-gros și en-detail) și o cotă de piață de 42% în ceea ce privește vânzările prin rețeaua de distribuție proprie (vânzări en-gros și en-detail). Petrom deține o cotă de piață de 53% din vânzările totale de GPL (vânzări la poarta rafinăriei plus vânzări en-gros și en-detail).

Vânzări ale principalelor produse.

Vânzare de țiței. SNP Petrom SA asigură în parte nevoile de procesare a celor două rafinării proprii și ale altor rafinării interne (Dărmănești, Vega, Astra, Steaua R, Petrolsub, Rafo-Onești, Petromidia, etc).

Vânzări de țiței terților în anul 2001

În 2004 Petrom a livrat terților 31,4% din țițeiul produs, adică 256.000 tone mai mult decât cantitatea livrată în 2003.

Graficul 1.2

Graficul 1.3

Graficul 1.4

Graficul 1.5

Vânzări de gaze naturale.

În 2004 Petrom a livrat din cantitatea de 5072 tone de gaze comerciabile, 21% către consumatorii industriali interni (rafinării, Doljchim, sucursale, schele), 40,4% către consumatorii industriali din afara sistemului și 38,5% către rezidenți (Distrigaz Nord și Sud, Congaz).

Graficul 1.6

Vânzări de gaze naturale

Obiectul de activitate la nivelul sucursalei PECO VÂLCEA

Societatea Națională a Petrolului „Petrom” S.A. București-sucursala PECO Vâlcea, are ca obiect de activitate, comercializarea produselor petroliere proprii la intern prin depozite prin tranzit și prin stații PECO, transportul produselor petroliere prin mijloace auto, realizarea prin condiționare a unor produse petroliere comercializabile, colectarea uleiurilor minerale uzate și a unor produse petroliere refolosibile, comercializarea prin rețeaua proprie a unor mărfuri și produse de fabricație românească provenite din import sau prelucrate în consignație, de la ferme și parteneri din țară și străinătate, precum și efectuarea unor prestări de servicii, activitate de transport către terți și închiriere de spații de depozitare și terenuri aferente, pompe de livrat, produse petroliere și alte utilaje cât și butelii de aragaz, activitatea de alimentație publică îmbuteliere aragaz.

Tabelul 1.2.

Analiza vânzărilor principalelor produse distribuite de Sucursala PECO Vâlcea

Sursa: Situația LV 4, Sucursala PECO Vâlcea, 2001, 2002, 2003

Conform tabelului 1.2, se observă că benzina premium a fost cel mai bine vândut produs în anul 2001. Vânzarea este în sumă de 7589,6 lei, adică un procent de: 31,17%. Comparativ cu anii următori se observă că au crescut vânzările la acest produs , ajungându-se la 12.568 lei în anul 2002, adică la un procent de 20,60%. Procentul este mai scăzut deoarece în acest an, anul 2002 s-a vândut mai multă motorină decât benzină premium. Se observă o creștere a vânzărilor cu 4980,2 lei față de anul 2001. În anul 2003 a avut loc o creștere de 1978,6 lei față de anul 2001 și o scădere cu 2000,7 lei față de anul 2002. În anul 2003 se observă că ponderea în totalul vânzărilor a scăzut deoarece motorina a înregistrat o pondere mai mare în vânzări de 52,15% în anul 2003.

În anul 2004 vânzările la acest produs au ajuns la 11362,8 lei, adică în procent de 12,16%. Se observă o creștere a vânzărilor cu 794, 6 lei față de anul 2003 și o scădere de 1205,2 lei față de anul 2002. De asemenea acest produs a înregistrat în anul 2004, o creștere de 3773,2 lei față de anul 2001.

Un alt produs, benzina premium fără plumb a înregistrat o vânzare de 3356,9 lei în anul 2001, adică 13,79%. Și la acest produs se observă o creștere în vânzări cu 878,9 lei în anul 2002 și cu 14274,5 lei în anul 2003. Procentual se observă că procentul a înregistrat o scădere de până la 6,94% în anul 2003. În anul 2003, ponderea vânzărilor la acest produs a crescut până la 19,33% (vezi tabelul 1.2). În anul 2004 vânzările la benzina premium fără plumb au ajuns până la 18592,4 lei, respectiv 19,90%. Acesta a înregistrat cea mai mare creștere din ultimii 4 ani.

Benzina super plus s-a vândut în anul 2001 de 2290,3 lei, iar în anul 2002 de 5368,9 lei, deci cu 3078,6 lei mai mult. În anul 2003 s-a vândut de 1896,4 lei, deci mai puțin cu 393,9 lei față de anul 2001 și cu 3472,5 lei față de anul 2003. Ponderea a fost în anul 2001 de 9,41%, în anul 2002 de 8,80% și în anul 2003 de 2,08%. În anul 2004 a înregistrat o creștere de 2739,1 lei, iar procentual de 2,93%. Față de anul 2003 acest produs a înregistrat o creștere cu 842,7 lei în anul 2004 iar față de 2002 a înregistrat o scădere 2629,8 lei. Față de anul 2001 acest produs a crescut cu 448,8 lei.

Vânzările la produsul benzină super plus fără plumb au crescut în perioada 2001-2004 cu 2922,4 lei de la 0 lei în anul 2001 la 2922,4 lei în anul 2002, în anul 2003 a scăzut la 2567,9 lei iar în anul 2004 a ajuns la 1873,1 lei. Procentual ar fi de la 0,00% în anul 2001a urcat la 4,79% în anul 2002, a scăzut la 2,82% în anul 2003 iar în anul 2004 a scăzut până la 2,00%. În anul 2003 vânzările au scăzut cu 354,5 lei față de 2002, iar în 2004 vânzările au înregistrat o scădere cu 1049,3 lei față de 2001.

Produsul motorină a avut în anul 2001 o vânzare de 6624,7 lei adică 27,21%. În următorii doi ani se observă o creștere însemnată la acest produs și anume: în 2002 a crescut la 28.215 lei, adică 46,25% iar în 2003 la 47568,7 lei adică 52,15%. În anul 2004 se observă o ușoară scădere a vânzărilor la 43463,4 lei, adică 46,55%.

Vânzările la produsul Combustibil de tip P sunt în anul 2001 de 187 lei, respectiv de 0,77%. În anul 2002 vânzările au crescut până la 697,4 lei, adică cu 1,14%. deci au crescut cu 510,4 lei față de anul 2001. În anul 2003 vânzările la acest produs au scăzut la 183,6 lei adică 0,20%, deci cu 513,8 lei față de anul trecut. În anul 2004 vânzările au crescut la 570,1 lei deci la 0,62% (vezi tabelul 1.2).

Vânzările la produsul Combustibil tip M au fost în anul 2001 de 423,3 lei, adică 1,74%. În anul 2002 vânzările au scăzut la 0,924 lei adică 0,15%. Au scăzut deci cu 422,3 lei. În anul 2003 au crescut la 803,6 lei, adică 0,88%, deci cu 802,6 lei față de anul trecut. În anul 2004 vânzările la acest produs au scăzut la 801,3 lei procentual 0,85%.

Vânzările la produsul Uleiuri minerale, au înregistrat o creștere de 359,2 lei în perioada 2001-2002 de la 320,3 lei în 2001 la 679,,5 lei în 2002, iar în perioada 2002-2003 au înregistrat o scădere de la 679,5 lei în 2002 la 595,3 lei în 2003, adică de 1.840 lei. În anul 2001 vânzările în procente au reprezentat 1,32%, în anul 2002 1,11%, iar în anul 2003 0,65%. În anul 2004 vânzările au ajuns la 797,4 lei, adică 0,85%. Deci au crescut cu 201,9 lei față de anul trecut.

Vânzările la produsul Bitum au crescut în perioada 2001-2002 de la 256,8 lei în 2001 la 356,8 lei în 2002 deci cu 100,0 lei iar în perioada 2002-2003 au scăzut cu 266,2 lei de la 356,8 lei în 2002 la 0,906 lei în 2003. În anul 2001 vânzările au avut o pondere de 1,05%, în 2002 de 0,58% iar în 2003 de 0,10%. În anul 2004 vânzările la acest produs au ajuns la 397,5 lei adică la 0,44%. Acestea au crescut față de anul trecut cu 396,5 lei.

Vânzările la produsul GPL au crescut în perioada 2001-2002 de la 2356,9 lei în 2001 la 4238,9 lei în 2002, adică cu 1882,0 lei iar în perioada 2002-2003 au crescut cu 1941,6 lei de la 4238,9 lei în 2002 la 6180,9 lei în 2003. În mărimi relative au avut următoarea pondere: în anul 2001: 9,68%, în anul 2002: 6,95%, iar în anul 2003: 6,78%. În anul 2004 vânzările au crescut până la 8570,1 lei, adică 9,17%. Deci au crescut față de anul trecut cu 2389,6 lei (vezi tabelul nr 1.2)

Ultimele produse analizate sunt cele complementare care au crescut în perioada 2001-2002 cu 692,6 lei de la 939,6 lei în 2001 la 1632,2 lei în 2002, iar în perioada 2002-2003 au crescut cu 1497,6 lei de la 1632,2 lei în 2002 la 3129,8 lei în anul 2003. Procentual au înregistrat următoarea situație: în anul 2001-3,86%, în anul 2002-2,69%, în anul 2003-3,42%. Iar în anul 2004 vânzările au fost de 4216,3 lei adică 4,53%. Deci au crescut față de anul trecut cu 1086,5 lei.

Ponderea cea mai mare în vânzări în 2001 a înregistrat-o produsul benzină premium cu 31,17%, urmat fiind de produsele: motorină cu 27,21%, benzină premium fără plumb cu 13,79%, GPL cu 9,68%, benzina super plus cu 9,41%.

În anul 2002 cea mai mare pondere a înregistrat-o motorina cu 46,25% fiind urmată de benzina premium cu 20,60% și alte produse petroliere cu ponderi mai mici.

În anul 2003 ponderea cea mai mare a înregistrat-o produsul motorină cu 52,15% urmată fiind de benzina premium fără plumb cu 19,33% și de benzina premium cu 11,59%.

În anul 2004 ponderea cea mai mare a avut-o de asemenea produsul motorină cu 46,55% urmat apoi de benzina premium fără plumb cu 19,90% și benzina premium cu 12,16%.

Cu cât valoarea produselor vândute este mai mare cu atât situația este mai favorabilă, ducând la creșterea cifrei de afaceri și implicit a profitului. Evoluția vânzării la cele mai importante produse comercializate de sucursala Peco Vâlcea poate fi urmărită în graficul 1.7

Graficul 1.7

Relațiile cu furnizorii și clienții. Concurența

Scopul oricărei unități economice este de a produce bunuri, de a presta servicii sau de a efectua lucrări, cu alte cuvinte de a desfășura o activitate rentabilă pentru a-și recupera resursele investite și, mai mult, de a obține rezultate financiare pozitive și durabile. În acest sens, unitățile economice se integrează în mediul economic fie în calitate de vânzător având relații financiare cu furnizorii firmei, fie în calitate de cumpărător având relații financiare cu furnizorii firmei.

Relațiile cu furnizorii au cunoscut o creștere substanțială în ultimii ani datorită lărgirii gamei de produse comercializate, în principal, în stațiile PECO, dar și datorită creșterii cererii de consum a populației (în special).

Principalele produse comercializate de S.N.P, Petrom S.A. București și implicit de Sucursala PECO Vâlcea sunt produsele petroliere (benzine, motorine) și produsele derivate (uleiuri, anvelope, piese auto).

Sucursala PECO Vâlcea colaborează cu furnizorii din sistem, dar și cu furnizori din afara sistemului. Principalii furnizori în sistem sunt: S.N.P.Sucursala Arpechim Pitești și S.N.P. Sucursala Petrobrazi care furnizează produse petroliere; S.N.P.Sucursala Competrol București care furnizează uleiuri minerale; B.A. Florești care furnizează lichid de frână, antigel, ulei; S.N.P.Stația îmbuteliere Pitești și S.N.P.Sucursala Doljchim care furnizează GPL.

Există și furnizori în afara sistemului precum: Castrol România care furnizează ulei Castrol; Krupp Compa Arcuri care furnizează arcuri și telescoape; S.C. Becont S.R.L care furnizează accesorii auto; S.C. Olt Tyre S.A și S.C. Tofan Group București care furnizează anvelope ș.a.

Structura de organizare

Fiind organizată ca o societate integrată pe verticală, care își desfășoară activitatea în domeniul industriei petroliere, PETROM are în componența sa pe lângă sucursalele de exploatare și exploatarea zăcămintelor de hidrocarburi ale fostei Regii Autonome a Petrolului, pe structura căreia s-a constituit, sucursale de prelucrare a țițeiului, o sucursală pentru transportul produselor petroliere, sucursale de distribuție ale acestor produse, atât en-gros, cât și en-detail, sucursale de servicii, precum și sucursale de cercetare.

Organizarea S.N.P. PETROM S.A. BUCUREȘTI este următoarea:

10 sucursale on shore (de uscat) de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi și extracție a acestor produse (țiței, gaze naturale, etan, bioxid de carbon, gazolină, propan), care la rândul lor au în subordine un număr de 24 de schele petroliere:

PETROM Ploiești cu schelele: Boldești, Băicoi, Berca;

PETROM Videle cu schelele: Videle, Roata, Poeni, Bolintin;

PETROM Brăila;

PETROM Timișoara cu schelele: Timișoara, Arad;

PETROM Pitești cu schelele: Pitești, Ciurești, Drăgășani;

PETROM Suplac cu schelele: Suplac, Marghita;

PETROM Moinești cu schelele: Moinești, Modarzău, Zemeș;

PETROM Craiova cu schele: Craiova, Stoina;

PETROM Târgu-Jiu cu schelele: Țicleni, Turburea;

PETROM Târgoviște cu schelele: Târgoviște, Moreni, Găești.

1 sucursală off shore (în platoul continental al Mării Negre) de exploatare a zăcămintelor de hidrocarburi și extracție a acestor produse: PETROMAR Constanța;

3 sucursale de procesare a țițeiului și gazelor naturale: ARPECHIM Pitești, PETROBRAZI Ploiești, DOLJCHIM Craiova;

41 de sucursale de comercializare a produselor petroliere, care au în subordine 630 benzinării și 155 de depozite pentru produse petroliere: 40 PECO Județene și COMPETROL București

3 sucursale de cercetare în domeniul petrolier: Institutul de Cercetări și Proiectări Tehnologice Câmpina, Centrul de Cercetări și Proiectări în domeniul Exploatării Petroliere București, INCERP Ploiești;

1 sucursală de IT&C: PETROSOFT București;

1 sucursală de aprovizionare: Baza de Aprovizionare Florești;

1 sucursală de operațiuni speciale la sonde: Baza de Operațiuni Speciale la Sonde Câmpina;

1 sucursală de servicii mecano-energetice și de transport PETROREP Moinești;

1 sucursală de transport produse petroliere (produse albe): TRANSPECO București;

PETROM extrage anual circa 6 milioane tone de țiței, aproximativ 6,1 miliarde m3 de gaze naturale și produce în jur de 96000 tone de gazolină și 47000 tone de etan. De asemenea, dispune de o capacitate de prelucrare de circa 14 milioane tone de țiței anual, dar prelucrează 5,5 milioane tone țiței, precum și 700 milioane m3 de gaze realizând un număr de 70-80 de produse de rafinare și petrochimie. Totodată, PETROM, comercializează prin cele circa 600 benzinării dispuse într-o rețea națională proprie, 1.680.000 tone de carburanți și aproximativ 2.000 de tipuri de produse complementare (alimente și băuturi alcoolice și nealcoolice, piese, accesorii și cosmetice auto, papetărie, jucării, presă, etc.), iar direct din rafinăriile sau depozitele sale, către distribuitorii privați încă aproximativ 800.000 tone . Printre alte produse petroliere comercializate anual de PETROM cele mai importante sunt: păcură 900.000 tone, CLU 220.000 tone, GPL 130.000 tone, etilenă, 170.000 tone, polietilenă 90.000 tone, acrilonotril 80.000 tone, amoniac 62.000 tone, uree 50.000 tone, metanol 72.000 tone etc.

Societatea noastră desfășoară o vastă activitate internațională prin Departamentul PETROM Internațional. Astfel, sunt deschise sucursale în Ungaria, Republica Moldova, Iugoslavia, 10 reprezentanțe, filiale și sucursale în țări precum: Kazakhstan, India, Ecuador, Turcia, Iran, Nigeria, Sudan etc.

Structura administrativă a Societății naționale a Petrolului „PETROM S.A.” București este prezentată în anexa 3.

Conducerea și organizarea activității la nivelul sucursalei PECO Vâlcea

Structura organizatorică a sucursalei PECO Vâlcea este cea aprobată de către conducerea SNP PETROM S.A București (vezi anexa 4).

Normele de structură pentru constituirea compartimentelor funcționale sunt:

servicii cu cel puțin 5 persoane;

birouri cu cel puțin 3 persoane;

formații de lucru cu respectarea normelor în vigoare.

1.2.1. Structura de exploatare

Stații de distribuție și depozite

În cadrul sucursalei PECO Vâlcea activitatea de desfacere a produselor petroliere se face către persoanele juridice prin cele trei depozite, respectiv depozitul Drăgășani, depozitul Băbeni, iar către persoanele fizice prin cele 14 stații PECO amplasate pe teritoriul județului Vâlcea, respectiv: stația PECO nr 1 Troianu, stația PECO nr 2 Nord, stația PECO nr 3 Brezoi, stația PECO nr 4 Topologu, stația PECO nr 5 Govora, stația PECO nr 6 Horezu, stația PECO nr 7 Rm Vâlcea, stația PECO nr 8 Jiblea, stația PECO nr 9 Drăgășani, stația PECO nr 10 Bălcești, stația PECO nr 11 Drăgășani, stația PECO nr 13 Berbești, stația PECO nr 14 Rm Vâlcea, stația PECO nr 15 Băbeni, stația PECO nr 16, stația PECO nr 17, stația PECO nr 18.

Activitatea de coordonare a aprovizionării depozitelor și stațiilor PECO cu produse petroliere și mărfuri complementare (uleiuri, piese și accesorii auto, cosmetice auto și produse alimentare) este realizată de către biroul comercial și biroul marketing.

Coloana auto asigură aprovizionarea stațiilor PECO cu produse petroliere și produse complementare de la societăți din țară.

Formația de întreținere și reparații are mai multe atribuțiuni printre care: execută lucrări de reparații și întreținere; controlează și verifică zilnic buna funcționare a mașinilor, instalațiilor și utilajelor; ia măsuri pentru eliminarea în cel mai scurt timp a avariilor survenite; execută curățenia rezervoarelor de depunerile de produse petroliere în vederea asigurării condițiilor pentru intervenții, reparații sau calibrări metrologice ale acestora; întreține și execută lucrări de calibrare pentru terți; controlează și verifică buna funcționare a instalațiilor electrice de forță și iluminat, înlătură dereglările și defecțiunile ivite în timpul exploatării; urmărește consumul de energie electrică și se preocupă permanent de reducerea consumului; întreține și execută lucrări de reparații la parcul auto din dotare.

Biroul comercial, pe lângă aprovizionarea cu produse complementare și petroliere a stațiilor PECO, analizează periodic situația stocurilor de produse complementare din stațiile PECO și redistribuirea lor în funcție de vânzări.

De asemenea, asigură fundamentarea programelor de aprovizionare-desfacere și încheie cu beneficiarii convenții și contracte economice anuale și pentru perioade mai scurte de timp, privind livrarea produselor și executarea de servicii, asigură și răspunde de realizarea lor în termen (cantitativ și calitativ) și răspunde de respectarea strictă a disciplinei contractuale.

O lată atribuție a acestui birou este aceea de a organiza și adopta sistemul informațional corespunzător care să asigure cunoașterea permanentă a aprovizionării stațiilor, a funcționării utilajelor pentru a putea intervenii operațional în menținerea unei funcționalități permanente.

Biroul comercial colaborează cu compartimentul financiar-contabil în vederea realizării în termen a decontărilor contravalorii produselor livrate conform contractelor încheiate și urmărirea facturilor neîncasate, precum și transmite acestuia nivelul vânzărilor estimate în vederea fundamentării BVC-ului.

Biroul de marketing efectuează studii, analize și investigații în ceea ce privește dimensionarea cererilor de produse pe piață, prospectarea pieței de produse petroliere și complementare-făcând propuneri de aprovizionare a celor cu vandabilitate rapidă și profit maxim, promovarea comerțului în domeniu petrolier.

De asemenea, acest birou prezintă analize cu privire la evoluția, stabilirea și evaluarea constantă a pieței de vânzare la toate produsele, luând în considerare prețurile pieței concurențiale, precum și efectuează analize și studii comparative în cazul mai multor oferte, promovând-o pe cea optimă.

1.2.2. Structura funcțională

Directorul sucursalei numit de către directorul general al societății, are următoarele atribuțiuni:

angajează, împreună cu directorul economic, prin semnătură, sucursala în relațiile cu terții în limita competențelor aprobate de Consiliul de administrație al societății;

reprezintă sucursala în fața instanțelor de judecată, a organelor puterii de stat etc;

angajează și concediază personalul din subunități;

elaborează normele privind disciplina tehnică și administrativă;

numește și revocă conducătorii locurilor de muncă.

Directorul sucursalei are în subordine directă: Biroul de resurse umane; Planificare, prețuri, costuri, tarife; Protecția muncii, PSI, CTC, protecția mediului și a consumatorilor; Juridic, Control financiar de gestiune.

Comitetul Director format din directorul sucursalei, directorul economic, directorul comercial și inginerul șef, comitet numit și revocat de directorul general al societății, se întrunește cel puțin o dată pe lună și are următoarele atribuții principale și competențe:

aprobă plățile sucursalei;

aprobă documentațiile de investiții;

aprobă adoptarea Regulamentului de ordine interioară la specificul sucursalei;

analizează și soluționează contestațiile depuse de salariații subunităților;

analizează pagubele înregistrate.

Directorul comercial răspunde de realizarea sarcinilor ce-i revin sucursalei în domeniile: aprovizionare, transport produse petroliere, marketing și desfacerea produselor petroliere. Are în subordine Biroul aprovizionare, desfacere, transporturi; Biroul marketing, bonuri valorice; Coloana de transport auto precum și secțiile comerciale și stațiile de distribuție din cadrul sucursalei.

Directorul economic răspunde de realizarea sarcinilor ce-i revin sucursalei pe linia bugetului de venituri și cheltuieli transmis de societate și are în subordine Serviciul financiar, Serviciul contabilitate, Biroul informatică, Acționariat și Servicii interne.

Inginerul șef răspunde de realizarea sarcinilor ce-i revin sucursalei în domeniul investițiilor și are în subordine Biroul tehnic de investiții, mecano-energetic, metrologie și formația de întreținere și reparații.

Biroul resurse umane răspunde de aplicarea în cadrul sucursalei PECO Vâlcea a prevederilor legale, ale Contractului colectiv de muncă, precum și ale dispozițiilor PETROM S.A., în domeniul resurselor umane; propune directorului sucursalei structura organizatorică; asigură integrarea profesională a noilor angajați; asigură păstrarea și evidența carnetelor de muncă; propune măsuri de repartizare și distribuire a personalului muncitor în funcție de necesități și eficiența activității etc.

Biroul investiții, mecano-energetic, metrologie are ca atribuții:

a. în domeniul dezvoltării investițiilor

face propuneri la S.N.P. PETROM București cu privire la programul de investiții anual, trimestrial, lunar;

asigură realizarea lucrărilor și dotărilor prevăzute în programul anual de investiții stabilit de către S.N.P. PETROM București;

urmărește realizarea în termen a tuturor lucrărilor de investiții și dotărilor prevăzute în programe, în limita valorilor aprobate de S.N.P. PETROM București;

întocmește raportările lunare, trimestriale și anuale privind realizarea programelor de investiții și le transmite la S.N.P. PETROM București.

b. în domeniul mecano-energetic, metrologie:

răspunde de menținerea în funcțiune la parametrii stabiliți a utilajelor și instalațiilor tehnologice din dotarea subunităților tehnologice;

elaborează grafice de opriri pentru revizii și reparații capitale a utilajelor, încheie convenții sau contracte cu furnizorii de prestații în domeniu;

se preocupă și stabilește măsuri pentru introducerea metodelor și tehnologiilor moderne de întreținere și reparare a instalațiilor și utilajelor din dotare, etc.

Biroul PM, PSI, CTC are ca atribuții:

în probleme de protecție a muncii și PSI răspunde de asigurarea tuturor condițiilor necesare pentru prevenirea accidentelor de muncă, a îmbolnăvirilor profesionale, precum și a incendiilor; controlează la toate locurile de muncă aplicarea cu strictețe a normelor privind protecția muncii și PSI;

în probleme de protecție a mediului urmărește funcționarea separatoarelor de produse petroliere, recuperarea produselor separate, deversarea de reziduuri, incinerarea lor, precum și controlează modul de echipare și funcționare a mijloacelor auto din dotare precum și cele ale beneficiarilor pentru se a evita scurgerea de produse petroliere și pentru evitarea contaminării solului;

pe linia controlului tehnic de calitate și a protecției consumatorilor asigură îndeplinirea sarcinilor privind controlul calității produselor petroliere pe întregul flux de aprovizionare, depozitare și desfacere, răspunde de organizarea și executarea controlului calității produselor în cadrul sucursalei urmărind ca livrarea produselor să se facă în conformitate cu documentația tehnică și a condițiilor de calitate stabilite prin contracte economice, fișă tehnică de calitate, standarde, caiete de sarcini, etc.

Biroul juridic reprezintă interesele sucursalei în fața instanțelor judecătorești, de arbitraj în fața oricăror organe ale puterii și administrației de stat, urmărește rezolvarea prin termenul cel mai scurt al tuturor cazurilor aflate pe rol în instanță etc.

Deasemena toate deciziile care se iau și contractele care se încheie la nivelul sucursalei sunt analizate și vizate de către biroul juridic pentru a fi corecte din punct de vedere legislativ.

Serviciul contabilitate are ca atribuții:

organizează și conduce contabilitatea în partidă dublă prin asigurarea unei evidențe stricte a patrimoniului, a tuturor mijloacelor și fondurilor fixe, circulante, a celorlalte valori materiale și bănești, a clienților, furnizorilor, decontărilor și creditelor bancare, investițiilor și celorlalte elemente patrimoniale, precum și a rezultatelor economico-financiare, în strânsă corelare cu prevederile din buget;

conduce evidența contabilă a tuturor operațiilor care angajează patrimonial, asigurând înregistrarea corectă și la timp a fenomenelor economice, cu respectarea prevederilor legale;

efectuează periodic inventarierea patrimoniului, cu regularizarea diferențelor și evidențierea acestora în contabilitate;

întocmește și prezintă S.N.P. dările de seamă contabile, balanța de verificare, bilanțul contabil și contul de profit și pierderi;

analizează periodic, pe baza rezultatelor obținute, activitatea economică și financiară luând măsurile necesare pentru sporirea continuă a eficienței, profitului și rentabilității, încadrarea în prevederile din buget, menținerea capacității de plată și a echilibrului financiar;

organizează evidențele și culegerea informațiilor pentru fundamentarea Bugetului de venituri și cheltuieli în conformitate cu normele metodologice;

exercită conform legii controlul financiar preventiv pentru operațiunile economico-financiare din subunitățile sucursalei, urmărind legalitatea, necesitatea, oportunitatea și economicitatea operațiunilor ce urmează a fi făcute;

Serviciul financiar are ca atribuții:

asigură realizarea programelor transmise de S.N.P. în domeniul financiar urmărind punerea în valoare cu maximă eficiență a tuturor resurselor materiale și umane ale sucursalei;

întocmește Bugetul de venituri și cheltuieli cu fundamentarea indicatorilor economico-financiari și îl prezintă spre aprobare S.N.P.;

propune adaptarea indicatorilor financiari din Bugetul de venituri și cheltuieli la orice modificare a indicatorilor economici;

urmărește realizarea Bugetului de venituri și cheltuieli și întocmește dările de seamă aferente;

angajează cheltuieli și efectuează plăți în limita bugetului aprobat;

răspunde în conformitate cu prevederile legale de utilizare eficientă a fondurilor de mijloace circulante și de investiție aprobate din bugetul de venituri și cheltuieli și lăsate în administrarea sucursalei;

examinează periodic nivelul cheltuielilor de circulație, cauzele depășirilor; propune măsuri de eliminare a pierderilor;

analizează activitatea economico-financiară pe bază de bilanț, stabilește măsuri concrete și eficiente pentru îmbunătățirea activității economico-financiare;

întocmește zilnic lucrările de ordonanțare și plăți;

urmărește constituirea și utilizarea în condițiile legii a fondurilor, corecta gestionare a acestora, respectarea disciplinei gestionar-contabilă prevăzută în legislația economică.

Biroul informatică exploatează aplicații program primite de la forul tutelar pentru realizarea unui sistem integrat în cadrul sucursalei; coordonează activitatea de realizare, încărcare și administrare a bazelor de date; asigură condiții pentru protecția și securitatea informațiilor, documentelor și colecțiilor de date (fișiere, baze de date); colaborează cu toate compartimentele funcționale din cadrul sucursalei în vederea dezvoltării și adaptării bazelor de date necesare conducerii acesteia; răspunde de calitatea, exactitatea și ritmicitatea datelor și situațiilor furnizate atât conducerii locale cât și forului tutelar. De asemenea, elaborează pachete de programe proprii în ceea ce privește activitatea financiar-contabilă și comercială, programe ca de exemplu:

program pentru evidența mijloacelor fixe, a calculului amortizării;

program pentru calculul salariilor și completarea fișelor fiscale FF1 și FF2 conform OG nr 73/1999;

program pentru evidența vânzărilor de produse petroliere și mărfuri complementare prin stații PECO și depozite, etc.

Managementul este procesul de administrare a unei întreprinderi care include elaborarea strategiei de dezvoltare și planificare pe termen lung la nivel de organizare, conducerea, coordonarea și controlul unor activități de producție, vânzare, finanțe, marketing, personal, cercetare-dezvoltare.

Managementul practicat în această societate comercială este unul centralizat. Managementul practicat este același pentru toate sucursalele.

Din punct de vedere al obiectului managementului, managementul practicat este „managementul resurselor umane”. În cadrul acestui tip de management, o semnificație deosebită revine formării managerilor care, prin competența lor, au rolul principal în determinarea gradului de performanță a unităților conduse. Managementul resurselor umane vizează aspectele formării selecționării perfecționării angajaților. Pentru obținerea unor performanțe ridicate și durabile trebuie să ținem seama de anumite cerințe și anume: managementul performant este condiționat de dezvoltarea unui climat de colaborare între conducători și conduși; trebuie să existe soluții de cointeresare materială și morală care să mențină motivația ridicată a tuturor lucrătorilor pentru progresul întreprinderii; managementul trebuie situat în condițiile progresului științific, dinamic; managementul acționează într-un mediu concurențial care se realizează încă din fazele de producție și se evidențiază în mod hotărâtor în domeniul comerțului și în cel financiar-bancar și ca atare dimensiunea de afaceri a conducerii este cea care îi conferă unei societăți (întreprinderi) un grad mai ridicat sau mai scăzut de competitivitate și de eficiență.

Acest fenomen devine tot mai complex pe măsură ce oferta de mărfuri și servicii depășește cererea, iar problemele cuceririi și menținerii piețelor sunt tot mai dificile.

Tabelul nr 1.3

Analiza achizițiilor de produse petroliere și complementare pe tipuri de produse și furnizori

Sursa:Balanța furnizorilor, Sucursala PECO Vâlcea, 2000,2001,2002,2003

Principalul furnizor din sistem, de produse petroliere, este S.N.P.-Suc. Petrobrazi care a furnizat în 2001 produse în valoare totală de 10.600 milioane lei. În anul 2002 a furnizat produse în valoare de 28.210 lei, adică mai mult cu 17.610 lei față de 2001. În anul 2003 valoarea produselor furnizate a crescut cu 19.350 lei față de anul 2002 și cu 36.960 lei față de anul 2001. În anul 2004 a furnizat produse în valoare de 50.200 lei, deci cu 2640 lei mai mult față de anul trecut.

Un alt furnizor de produse petroliere în sistem este SNP-Suc Arpechim Pitești care a furnizat produse în valoare de 10.000 lei în anul 2001, 26.240 lei în 2002, 33.740 lei în 2003 și 40.315 lei în anul 2004. Se observă o creștere a valorii produselor furnizate în anul 2002 față de 2001 cu 16.240 lei, în 2003 față de 2002 cu 7.500 lei, iar în 2004 față de 2003 a crescut cu 6575 lei. Evoluția celor doi furnizori poate fi observată în graficul 1.8.

Graficul 1.8

S.N.P. Sucursala Competrol este un furnizor de uleiuri minerale și a furnizat în 2001 uleiuri minerale în valoare de 60.500 lei, în 2002, în valoare de 35.600 lei, în 2003 în valoare de 68.700 lei iar în 2004 în valoare de 73.300 lei. Se observă o scădere a valorii produselor furnizate în perioada 2001-2002 cu 24.900 lei și o creștere a valorii în perioada 2002-2003 cu 33.100 lei. În perioada 2003-2004 de asemenea se observă o creștere a valorii produselor cu 4.600 lei.

Un alt furnizor este B.A. Florești care a furnizat lichid de frână, antigel și ulei în valoare de 12.500 lei în 2001, 369 milioane lei în 2002, 45.500 lei în 2003 și 51.200 lei în 2004. A avut loc o creștere a valorii produselor furnizate în perioada 2001-2002 cu 24.400 lei, în perioada 2002-2003 cu 8.600 lei, în perioada 2003-2004 cu 5.700 lei. Evoluția principalilor furnizori de uleiuri minerale poate fi observată în graficul 1.9.

Graficul 1.9

Există doi furnizori de GPL și anume: S.N.P. Stația îmbuteliere Pitești a furnizat GPL în valoare de 1.230 lei în 2001, 2.012 lei în anul 2002, 2.212 în anul 2003 și 3.115 lei în anul 2004. Se observă o creștere a valorii produsului furnizat cu 782 de lei în anul 2002 față de 2001, cu 200 lei în anul 2003 față de anul 2002 și cu 903 lei în anul 2004 față de 2003.

S.N.P.Sucursala Doljchim a furnizat produse în valoare de 1.120 lei în anul 2001, 2.226 lei în 2002, 3.968 lei în anul 2003 și 4.201lei în anul 2004. A avut loc o creștere a valorii produselor cu 1.106 lei în anul 2002 față de 2001, cu 1742 lei în anul 2003 față de 2002 și cu 233 lei în anul 2004 față de 2003.

Evoluția furnizorilor de GPL poate fi urmărită și în graficul nr.2.0.

Graficul 2.0

Principalii furnizori din afara sistemului sunt: Castrol România (ulei Catstrol), Krupp Compa Arcuri (Arcuri, telescoape), S.C. Becont S.R.L. (accesorii auto), S.C. Desan S.R.L București (antigel, lichid de frână), S.C. Lubrifin Brașov (uleiuri, unsori), S.C Olt Tyre S.A. (anvelope), S.C. Subansamble auto-S.A. Pitești (piese auto), S.C. Tofan Group București (anvelope), S.C. Uamt S.A. Oradea (filtre)

Castrol România, furnizor de ulei Castrol, a furnizat în 2001 produse în valoare de 139 lei, în 2002 de 284,3 lei, în 2003 de 201,4 lei iar în 2004 de 275,7 lei. Se observă o creștere a valorii produselor furnizate de 145,3 lei în 2002 față de anul 2001, o scădere de 82,9 lei în 2003 față de anul 2002 și o creștere de 74,3 lei în 2004 față de anul 2003.

Krupp Compa Arcuri a furnizat produse în valoare de 0 lei în anul 2001, dar valorile au crescut la 35,6 lei în anul 2002, deci cu 35,6 lei mai mult față de anul 2001, la 365,8 lei în 2003 deci cu 330,2 lei mai mult față de 2002 și la 401, 3 lei în 2004, deci cu 35,5 lei mai mult față de 2003.

S.C. Becont S.R.L, a furnizat produse în valoare de 74,5 lei în 2001, 125,4 lei în 2002, 356,9 lei în 2003 și 421,9 lei în 2004. Se observă o creștere în toate cele patru perioade cu 50,9 lei în 2001-2002, cu 231,5 lei în 2002-2003 și cu 65 lei în 2003-2004.

S.C.Desan S.R.L București a furnizat produse în valoare de 256 de lei în 2001, 365,9 lei în 2002, 648,9 lei în 2003 și 748,1 lei în 2004. Se observă o creștere la produsele furnizate de 109,9 lei în perioada 2001-2002, de 283 lei în perioada 2002-2003 și de 9,2 lei în perioada 2003-2004.

S.C. Lubrifin Brașov a furnizat produse în valoare de 120 lei în anul 2001, 359,9 lei în 2002, 325,4 lei în 2003 și 341,2 lei în 2004. În perioada 2001-2002 se observă o creștere a valorii produselor furnizate cu 239,6 lei, în perioada 2002-2003 se observă o scădere cu 34,2 lei, iar în perioada 2003-2004 are loc o creștere de 15,8 lei.

S.C. Olt Tyre S.A. A furnizat anvelope în perioada 2001-2004 de 223 lei în anul 2001, 452,6 în 2002, în 2003 nu a mai furnizat, iar în anul 2004 a furnizat în valoare d 115 lei, iar în perioada 2001-2002 se observă o creștere cu 229,6 lei, iar 2003-2004 o creștere cu 115 lei.

S.C.Subansamble Auto S.A a furnizat în anul 2001 piese auto în valoare de 178 lei. În anul 2002 a furnizat cu 159 lei mai mult decât în 2001, în 2003 cu 249,8 lei mai mult față de 2002, iar în 2004 a furnizat piese auto în valoare de 625,5 lei, deci cu 39,7 lei mai mult față de 2003.

S.C.Tofan Group București a furnizat anvelope în perioada analizată de 56,800 lei în 2001, de 78,900 lei în 2002, 398,5 în 2003 și 415,2 în 2004. Se observă o creștere continuă de 22,1 lei în perioada 2001-2002, de 319,6 lei în perioada 2002-2003 și de 16,7 lei în perioada 2003-2004.

S.C. Sinterom S.A. Cluj Napoca a furnizat produse de 123 lei în 2001, de 156,8 lei în 2002, deci cu 33,8 lei mai mult față de anul 2001, de 625,9 lei în 2003, deci cu 469,1 lei mai mult față de 2002 și de 655,3 lei în 2004, deci cu 29,4 lei mai mult față de 2003.

Ultimul furnizor analizat este UAMT S.A. Oradea care a furnizat produse în valoare de 14,9 în 2001, de 44,1 lei în 2002, de 102,5 lei în 2003 și de 110,1 lei în 2004. Se observă o continuă creștere a valorii produselor furnizate cu 29,2 lei în perioada 2001-2002, cu 58,4 lei în perioada 2002-2003 și cu 7,6 lei în perioada 2003-2004.

Graficul 2.1

Principalul client al Sucursalei Peco Vâlcea este populația care-și procură produsele necesare de la Stațiile PECO, dar și de la depozite. Desigur societatea are ca și clienți și alte societăți ca: Oil Tudav SRL, Competvil SRL, Electraradu SRL, Dacos SRL, Oltchim SRL, Mopariv SRL și altele. Evoluția principalilor clienți sunt prezentați în tabelul 1.4.

Tabelul 1.4

Evoluția principalilor clienți

Sursa: Situația LV4, Sucursala Peco Vâlcea 2001,2002,2003,2004

Oil Tudav SRL s-a aprovizionat în cursul anului 2001 cu produse petroliere în valoare de 1685,7 lei, în cursul anului 2002 cu produse în valoare de 7129,3 lei, adică mai mult cu 5443,6 lei. În decursul anului 2003 Oil Tudav s-a aprovizionat cu produse în sumă de 9969,9 lei adică cu 2840,6 lei mai mult decât în 2002. În 2004 s-a aprovizionat cu produse în valoare de 11245,3 lei adică cu 1275,4 lei mai mult decât în anul 2003. Se constată deci că Sucursala Peco Vâlcea a demostrat că produsele sale sunt de calitate. Prin creșterea ponderilor aprovizionării clienților, crește și cifra de afaceri și automat se obțin profituri mai mari.

Mopariv S.A a devenit clientul Sucursalei Peco Vâlcea în anul 2002, făcând aprovizionări de 342,6 lei. În anul 2004 a făcut aprovizionări în valoare de 357,2 lei.

Pedco S.R.L și Electra Radu S.R.L au devenit clienții Sucursalei Peco Vâlcea în anul 2003 făcând aprovizionări de peste 3000 lei.

Dacos S.R.L a fost un client constant în ultimii ani aprovizionându-se cu produse de 425,6 lei în anul 2001, de 449,9 lei în anul 2002, de 1073,5 lei în anul 2003 și de 1539,3 lei în anul 2004. Se observă că s-au vândut cât mai multe produse acestei societăți cu 19,3 lei mai mult în 2002 față de anul 2001, cu 628,6 lei mai mult în 2003 față de anul 2002 și cu 465,8 lei mai mult în anul 2004 față de 2003.

Principali clienți s-au aprovizionat în anul 2001 cu produse în valoare de 18457,1 lei, în anul 2003 cu produse în valoare de 22362,2 lei, iar în anul 2004 cu produse în valoare de 33815,1 lei. Se observă deci că a crescut valoarea aprovizionărilor cu 11079,8 lei, în perioada 2001-2002, cu 3905,1 lei în perioada 2002-2003 și cu 11452,9 lei în perioada 2003-2004.

Concurența este forma activă a liberei inițiative, liberă inițiativă generată de proprietatea privată, aceasta constituind la rândul ei o trăsătură esențială a economiei al cărei mecanism este concurențial.

Concurența locală și națională

Tabel nr. 1.5

Sursa: anchetă statistică privind concurența, sucursala Peco Vâlcea, 2004.

1.2.3. Evoluția principalilor indicatori economico – financiari în perioada 2001-2005.

Principalii indicatori analizați sunt:

1Cifra de afaceri;

Venituri totale;

Cheltuieli totale;

Rezultatul exercițiului;

Numărul de salariați;

Productivitatea muncii;

Cheltuielile salariale;

Capitalul social.

Indicii prețului luați în calcul sunt:

Ip 2002/2001= 117,8 %

Ip 2003/2002= 113,9 %

Ip 2004/2003= 109,3 %

IP 2004/2005=108,6 %

Tabel nr.1.6

Analiza principalilor indicatori 2001-2005

Sursa :Tabel realizat de autoare pe baza datelor preluate din bilantul contabil al SNP Petrom SA

Cifra de afaceri este considerat indicatorul esențial care evidențiază volumul activității agentului economic, locul deținut de acesta în sectorul său de activitate, poziția pe piață, capacitatea de a lansa activități profitabile. Astfel CA conform contabilității din anul 2001 este de 13360,0 lei, respectiv 100%. În anul 2002 aceasta a crescut conform contabilității la 25298,3 lei, procentual la 189%, deci cu 89% mai mult decât în anul 2001. În anul 2003 a înregistrat o cifra de 21475,6 lei, iar procentual ajungând la 160%. În anul 2004 CA a ajuns la 63154,6 lei, adică 472% iar in anul 2005aceasta ajunge la 73000 lei respectiv 546%.

Recalculată CA în anul 2002 a fost de 214,756 lei, respectiv 1,60%. În anul 2003 aceasta a înregistrat o crestere ajungand la 15931,4 lei, respectiv 119%, iar în anul 2004 ajungând la 43079,5 lei, respectiv 322%. In anul 2005 CA recalculata ajunge la 458,36 lei respectiv 3,43%.

Graficul 2.3

Evoluția CA

Veniturile totale exprimă valoric rezultatele finale (produse finite, semifabricate, lucrări industriale) livrate sau destinate livrării către alte unități, la export sau către fondul pieței ori folosite în sectoarele neindustriale de întreprinderi. Aceste venituri totale sunt formate din venituri din vânzarea produselor, venituri din vânzarea produselor, venituri din producția stocată, venituri din producția de imobilizări, venituri din subvenții de exploatare , alte venituri din exploatarea curentă (venituri din creanțe recuperate), venituri realizate în avans.

Venituri financiare care cuprind venituri din participații, venituri din alte imobilizări financiare, venituri din creanțe imobilizate, venituri din titluri de plasament, venituri din diferențe de curs valutar, venituri din dobânzi, venituri din sconturi obținute, alte venituri financiare.

Venituri excepționale care provin din operațiuni de gestiune (bunuri primite gratuit sau ca donație); operațiuni de capital (încasare din vânzarea activului imobilizat) și venituri din reluarea provizioanelor pentru riscuri și cheltuieli privind deprecierea imobilizărilor sau debitori diverși.

Astfel de venituri totale conform contabilității au înregistrat în anul 2001, cifra de 63654,4 lei, respectiv 100%. În anul 2002 acestea au ajuns la 94066,8 lei, respectiv la 147%, deci au crescut cu 47% față de anul trecut. În anul 2003 conform contabilității veniturile totale au ajuns la 115547,3 lei adică la 181% iar în anul 2004 acestea au crescut ajungand la 149312,1 lei respectiv la 234% iar in anul 2005 veniturile au inregistrat o cifra de 155040 lei respectiv 243%.

Recalculate veniturile totale au înregistrat în anul 2002 cifra de 78852,9 lei, respectiv 125%. În anul 2003, acestea au înregistrat o scădere ajungând la 861,173 lei respectiv 1,35%. În anul 2004 veniturile totale recalculate au ajuns la 10,1813 lei, respectiv la 0,01% iar in anul 2005 acestea au ajuns la 973,50 lei respectiv 1,52%.

Graficul 2.4

Evoluția veniturilor totale

Cheltuielile totale. Analiza cheltuielilor întreprinderii este importantă pentru că ea oferă informații privind modul în care firma consumă resurse materiale și umane precum și pentru faptul că o serie de cheltuieli, fiind puse în relație cu rezultatul întreprinderii determină în mod direct profitul îi deci, ele permit desprinderea unor concluzii privitoare la eficiența întreprinderii ca și veniturile totale acestea sunt formate din:

Cheltuieli din exploatare care cuprind cheltuielile privind consumurile cu materii prime, materiale auxiliare, combustibil, ambalaje, cheltuieli cu lucrările și serviciile executate de terți, redevențe, locații de gestiune îi chirii, studii și cercetări; cheltuieli cu impozitele, taxele și vărsămintele asimilate suportate de unitatea patrimonială; cheltuieli de exploatare (pierderi din creanțe).

Cheltuieli financiare formate din pierderi privind creanțele legate de participații, diferențele nefavorabile datorate de curs valutar, cheltuielile cu dobânzile, amortizări și provizioane ce au în vedere activitatea financiară a firmei.

Cheltuieli excepționale reprezentând acele cheltuieli care nu sunt legate de activitatea normală, curentă a activității patrimoniale. Acestea se referă la cheltuielile privind operațiunile de gestiune (despăgubiri, amenzi, donații) și cheltuielile privind operațiunile de capital (valoarea contabilă a imobilizărilor cedate) și alte cheltuieli excepționale.

Astfel cheltuielile totale conform contabilității au fost în anul 2001 de 64014,1 lei, respectiv 100%. În anul 2002 acestea au crescut la 94445,3 lei, respectiv la 154% deci cu 54% mai mult față de anul trecut. În anul 2003 cheltuielile totale au înregistrat o scădere cu 11292,6 lei, față de anul 2002, ajungând la 83152,7 lei, respectiv la 136% iar în anul 2004 acestea au crescut cu 8380,1 lei mai mult decât anul 2003 ajungând la 91532,8 lei, respectiv la 150%. In anul 2005 cheltuielile au inregistrat o cifra de 95628 lei respectiv 156%.

Recalculate cheltuielile totale au înregistrat în anul 2002 suma de 80174,2 lei, respectiv 131%. În anul 2003 acestea au ajuns la 619,736 lei respectiv au scăzut până la 1,01% iar în anul 2004 au scăzut până la 0,01 % adică au înregistrat o cifră de 6,24147 lei. In anul 2005 acestea au ajuns la 60045 lei respectiv la 98%.

Graficul 2.5

Evoluția cheltuielilor totale

Rezultatul exercițiului este un indicator care permite aprecierea eficienței activității desfășurată de agentul economic și totodată prin analiza sa, luarea unor măsuri fie de consolidare în situația în care rezultatul este favorabil (profit) sau de reorientare și cercetare a deficiențelor în situația în care rezultatul este nefavorabil (pierdere). Astfel rezultatul exercițiului conform contabilității în anul 2001 este de 2640,3 lei, adică 100%. În anul 2002, acesta a scăzut înregistrând o cifră de -378,5 lei, respectiv de -14,3% iar în anul 2003 rezultatul exercițiului a crescut până la 3239,5 lei, respectiv 122% în anul 2004, acesta a înregistrat o creștere semnificativă ajungând la 57779,3 lei, respectiv 219.In anul 2005 rezultatul a inregistrat o cifra de 59412 lei respectiv 225%.

Recalculat rezultatul exercițiului a fost în anul 2002 de -321,3 lei, adică -13,7%, deci a înregistrat o pierdere în anul 2003 a ajuns la 24,143 lei, respectiv la 0,91% iar în anul 2004 acesta a scăzut până la 3,393 lei respectiv 0,14%. In anul 2005 acesta a ajuns la 37305 respectiv la 141%.

Numărul de salariați reprezintă totalul persoanelor care lucrează într-o întreprindere. Astfel numărul de salariați conform contabilității în anul 2001 a fost de 236 persoane, respectiv 100%. În anul 2002 acesta a scăzut cu 5 persoane ajungând la 231 persoane, respectiv 97,8%. În anul 2003 numărul de salariați au crescut cu 27 de persoane adică a ajuns la 258 persoane respectiv 109% iar în anul 2004 acesta a crescut față de anul trecut cu 111 persoane ajungând la 369 persoane respectiv la 156%.In anul2005 numarul salariatilor a crescut ajungand la 372 persoane procentual fiind de 157%.

Recalculat numărul salariaților a fost în anul 2002 de 196 de persoane, respectiv de 83,1%. În anul 2003 acesta a scăzut ajungând la 1,922 persoane respectiv 0,81% iar în anul 2004 a scăzut la 0,01%adică al 0,025 persoane.In anul 2005 numarul salariatilor ajunge la 233 persoane respectiv la 98%.

Graficul 2.6

Evoluția numărului de salariați

Productivitatea muncii este un indicator parțial de eficiență. Acest indicator se determină ca raport dintre cifra de afaceri și numărul de salariați. Astfel productivitatea muncii conform contabilității a fost în anul 2001 de 56,610 lei adică 100%. În anul 2002 aceasta a crescut la 109,51 lei respectiv la 193%, deci a crescut față de anul trecut cu 52,9 lei, respectiv cu 93%. În anul 2003 productivitatea muncii a ajuns la 244,78 lei respectiv la 432% iar în anul 2004aceasta a crescut cu 9,4 lei față de anul trecut.

Recalculat acest indicator a fost în anul 2002 de 92,962 lei, respectiv 164%; în anul 2003 a crescut la 1,8243 lei, respectiv la 3,22% iar în anul 2004 a ajuns la 0,017 lei respectiv 0,003%.

Graficul 2.7

Evoluția productivității muncii

Cheltuielile salariale sunt acele cheltuieli realizate de întreprindere în scopul de a remunera munca-factorul principal al producției și contribuției pentru asigurat și protecție socială. Astfel cheltuielile salariale conform contabilității au înregistrat în anul 2001 cifra de 408,1 lei respectiv 100%. În anul 2002 acestea au crescut până la 1058,2 lei respectiv la 259%. În anul 2003 cheltuielile salariale au crescut față de anul trecut cu 1679,7 lei ajungând la 2737,9 lei, respectiv la 670% iar în anul 2004 acestea au crescut de asemenea la 3679,3 lei respectiv la 901%. Recalculate cheltuielile salariale au înregistrat în anul 2002 cifra de 898,3 lei respectiv 220%. În anul 2003 acestea au scăzut la 20,405 lei respectiv la 5,00% iar în anul 2004 a ajuns la 0,2566 lei, respectiv la 0,06%.

Graficul 2.8

Evoluția cheltuielilor salariale

Capitalul social reprezintă aportul în natură sau în numerar reprezentat de valoarea nominală a acțiunilor sau părților sociale. Astfel capitalul social conform contabilității a fost în anul 2001 de 70356,1 lei respectiv cu 17%. În anul 2003 acesta a ajuns la 89413,3 lei respectiv la 127% iar în anul 2004 a scăzut ajungând la 75131,4 lei, respectiv la 106%.

Recalculat capitalul social a fost în anul 2002 de 69962,5 lei respectiv de 99,4%. În anul 2003 acesta a scăzut ajungând la 666,39 lei adică la 0,94% iar în anul 2004 a ajuns la 5,123 lei, respectiv la 0,01%.

CAPITOLUL II

2. Analiza asigurării întreprinderii cu forță de muncă.

2.1. Analiza dinamicii și structurii potențialului uman la SNP Petrom SA,

Factorul uman în conceptul anglo saxon al evaluării economice a întreprinderii, este situat în prim planul celor 5 M (Men, Monez, Marchandise Materials, Market) și este deci considerat factor esențial al activității întreprinderii.

Ca factor de producție, munca reprezintă o activitate specific umană, desfășurată în scopul obținerii de bunuri economice. Este de neconceput realizarea oricărei activități economico-sociale fără prezență și intervenția omului, care nu este doar purtătorul unor nevoi de consum, ci și posesor al unor abilități ce-i permit sa acționeze în scopul satisfacerii acestor nevoi.

În analiza gestiunii resurselor umane al nivel microeconomic se are în vedere faptul că munca se manifestă ca factor de producție numai în stare activă și nu sub forma unei resurse stocate. Ca atare problematica analizei se circumscrie la asigurarea cantitativă cu forță de muncă și eficiența utilizării forței de muncă.

La nivelul întreprinderii, analiza gestiunii resurselor umane vizează atât aspecte cantitative referitoare la dinamica personalului pe total și pe categorii, utilizarea timpului de muncă cât și calitative referitoare la calificare, organizare și impactul asupra productivității precum și efectele creșterii acesteia3.

Potențialul uman de care dispune un agent economic este exprimat prin indicatorul numărul salariaților (numărul scriptic). Acest indicator caracterizează nivelul potențialului uman la un moment dat și este format din totalitatea celor care au contract de muncă cu întreprinderea indiferent dacă au fost prezenți sau absenți din diferite motive, în perioada de calcul4.

Analiza cantitativă a forței de muncă se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:

Ns – numărul de salariați angajați de întreprindere în cursul exercițiului financiar;

ΔΝѕ = Ns1- Ns0, unde :

Ns1- numărul de salariați din anul curent

Ns0 – numărul de salariați din anul precedent

Tabel nr. 1.7.

Sursa: tabel realizat de autoare pe baza datelor preluate din documentele întocmite de biroul personal-salarizare S.N.P. Petrom S.A.

ΔΝѕ= Ns1- Ns0

ΔΝѕ 2002= Νѕ 2002 –Νѕ 2001= 231-236= -5 persoane

ΔΝѕ 2003= Νѕ 2003 –Νѕ 2002= 258-231= 27 persoane

ΔΝѕ 2004= Νѕ 2004 –Νѕ 2003= 369- 258= 111 persoane

ΔΝѕ 2005= Νѕ 2005 –Νѕ 2004=

ΔΝѕ (%) = Ns1-Ns0/ Ns0 x 100

ΔΝѕ (%)2002 = -5/236 x 100 = -2,1%

ΔΝѕ (%)2003 = 27/231 x 100 = 11,6%

ΔΝѕ (%)2004 = 111/258 x 100 = 43%

Numărul de salariați în perioada analizată a înregistrat și creșteri și scăderi astfel numărul de salariați a scăzut în anul 2002 față de anul 2001 cu 5 persoane respectiv cu -2,1%, în anul 2003 acest indicator a crescut cu 27 persoane, respectiv cu 11,6%, iar în anul 2004 a crescut cu 111 persoane față de anul trecut respectiv cu 43%.

Creșterea numărului de salariați în perioada analizată determină o situație favorabilă pentru întreprindere în sensul ca a crescut și CA și întreprinderea are nevoie de personal. Atunci când întreprinderea dorește să realizeze volum mare de activitate este normal să crească și numărul salariaților.

Scăderea numărului de salariați trebuie apreciată diferit: Ns poate să scadă datorită dificultăților financiare de întreprinderi (concedieri) determinând o situație nefavorabilă întreprinderii; poată să scadă și datorită deficiențelor în politica de stimulare a personalului ceea ce determină o situație nefavorabilă întreprinderii; poate să scadă datorită introducerii în exploatarea unor mijloace fixe performante ceea ce determină o situație nefavorabilă întreprinderii; poate să scadă datorită introducerii în exploatarea unor mijloace fixe performante ceea ce determină o situație favorabilă pentru întreprindere5.

Structura forței de muncă se poate urmări în baza mai multor criterii de grupare:

Structura forței de muncă pe categorii de personal;

Structura forței de muncă după nivelul de pregătire profesională și calificare.

Structura forței de muncă pe categorii de personal se face în domeniul care se desfășoară activitatea. Astfel în funcție de aceasta la S.C. Suc. PECO Vâlcea se întâlnesc următoarele categorii de personal:

muncitori;

personal tehnic-productiv;

personal de conducere administrativă și funcțională.

1. În categoria muncitori în funcție de modul în care se participă la realizarea activității se cuprind:

muncitori direct productivi;

muncitori indirect productivi;

personal de deservire generală.

În categoria muncitori direct productivi s-au inclus:

muncitori reglori;

muncitori care realizează operații de asamblare;

muncitori care efectuează piese de schimb;

muncitori care lucrează în transportul intern productiv;

muncitori care lucrează în activitatea de autoutilare;

muncitori care lucrează la omologarea prototipurilor;

muncitori care asigură utilitățile desfășurării producției (abur, energie electrică, aer comprimat);

muncitori din activitatea de întreținere.

Muncitorii indirect productivi participă indirect la realizarea producției desfășurând activități cu caracter auxiliar cum ar fi de exemplu menținerea în stare de funcționare a pieselor și a celorlalte utilaje

În aceasta categorie intră: lăcătuși, electricieni, mecanici. Personalul de deservire generală fiind în număr redus a fost inclus în categoria de muncitori.

2. În categoria de „personal tehnic- productiv” sunt incluse cadrele care realizează conducerea directă a procesului de producție.

Intră în această categorie:

maistru, ingineri, subingineri care conduc informațiile de lucru;

personal tehnic de la posturile fixe;

personal de proiectare și cercetare previzională;

personal tehnic din cadrul calității;

personal de conducere a secțiilor, atelierelor și a altor subunități de producție;

personal din centrale și oficiile de calcul.

3. În categoria personal de conducere administrativă și funcțională (CAF) se include:

personal din compartimentele funcționale de planificare a muncii;

personal din compartimentele de dezvoltare și investiții;

personal din compartimentele de organizare a producției;

personal din compartimentele de programare;

personal din compartimentele de lansare și urmărire a producției;

personal din compartimentul macro-energetic;

personal din compartimentul de aprovizionare, desfacere, marketing, control, etc.

personal din compartimentul financiar contabil.

Tabel nr. 1.9

Structura forței de muncă pe categorii de personal la SC Suc. Peco Vâlcea

Sursa: documentele firmei

Evoluția forței de muncă pe categorii de personal

la S.C. Suc. Peco Vâlcea

Graficul 3.0

Analiza structurală a forței de muncă presupune de asemenea descompunerea acesteia după mai multe categorii:

În raport cu gradul de participare al salariaților, adică a sarcinilor de producție și a celor privind circulația mărfurilor. Astfel deosebim: salariați operativi care participă direct la realizarea producției sau desfacerii de mărfuri (Nop) și salariați cu funcții de conducere și administrație care nu participă direct la realizarea producției sau desfacerii de mărfuri (Nca);

Pe profesii, pe sexe.

Tabel nr. 2.0

Sursa: tabel realizat de autoare pe baza datelor preluate din documentele întocmite de biroul Personal salarizare la SNP Petrom S.A.

gnrp (%) = Nop/Ns x 100

gnrp2001 = Nop 2001/ Ns2001 x 100= 215/236 x 100= 91,10%

gnrp2002 = Nop 2002/ Ns2002 x 100= 213/231 x 100= 92,20%

gnrp2003 = Nop 2003/ Ns2003 x 100= 239/258 x 100= 92,63%

gnrp2004 = Nop 2004/ Ns2004 x 100= 327/369 x 100= 88,61%

gnca (%) = Nca/ Ns x 100

gnca2001 =Nca2001/Ns2001 x 100 = 21/236 x 100= 8,89%

gnca2002 =Nca2002/Ns2002 x 100 = 18/ 231 x 100= 7,79%

gnca2003 =Nca2003/Ns2003 x 100 = 19/258 x 100= 7,36%

gnca2004 =Nca2004/Ns2004 x 100 = 42/369 x 100= 11,38%

Din datele prezentate în tabelul nr. 2.0 se observă că ponderea salariaților operativi în totalul salariaților societății comerciale Suc. Peco Vâlcea în anul 2001 a fost de 91,10% iar în anul 2002 această pondere a salariaților operativi în totalul salariaților a crescut cu 1,1% ajungând deci la 92,20%. În anul 2003 aceasta a crescut față de anul 2002 doar cu 0,43%, înregistrând deci o pondere de 92,63%. În anul 2004 ponderea salariaților operativi în total a fost de 88,61%.

În ceea ce privește ponderea salariaților cu funcții de conducere și administrare în total salariați aceasta a înregistrat în anul 2001 un procent de 8,89% scăzând în anul 2002 la 7,79%, iar în anul 2003 ajungând chiar la 7,36%. În anul 2004 ea a înregistrat o creștere până la 11,38%.

Graficul 3.1

Structura salariaților în raport cu gradul de participare al acestora la realizarea producției.

Structura personalului la S.C. Suc. Peco Vâlcea pe sexe.

Tabel nr. 2.1

Sursa: tabel realizat de autoare pe baza datelor preluate din documentele întocmite de biroul Personal-salarizare la S.N.P. Petrom S.A.

Graficul 3.2

Evoluția personalului S.N.P. Petrom S.A. pe sexe.

Analizând datele prezentate în tabelul nr. 2.1 se observă o pondere redusă a femeilor în totalul efectivului de salariați pondere justificată de condițiile grele de muncă existente în cadrul societății, ținând cont de domeniul de activitate al acestuia. Creșterea numărului de salariați din cadrul societății este rezultatul progresului tehnic și al înființării bazei de producție proprie.

2.2 Analiza calitativă a forței de muncă la S.N.P. Petrom S.A.

Având în vedere aspectul calitativ al analizei personalului, acesta se poate evidenția cu ajutorul gradului de calificare a salariaților6. Această latură o întregește pe cea cantitativă iar nivelul de calificare a personalului reprezintă un aspect deosebit de important, de care depinde dimensionarea corectă a producției și evoluția productivității muncii.

Analiza calitativă va urmării să evidențieze între altele: structura forței de muncă pe forme de realizare a calității și perfecționării acesteia: evoluția gradului de calificare, concordanța dintre gradul de calificare și gradul de complexitate a lucrărilor executate.

Structura forței de muncă pe forme de realizare a calificării și perfecționării va aduce în prim plan forma de salarizare a personalului: absolvenții de învățământ superior, de școli profesionale, de liceu de specialitate, calificați la locul de muncă. De asemenea se poate evidenția forma de perfecționare: absolvenții de cursuri postliceale, postuniversitare, doctorat, masterat7.

Pentru caracterizarea sintetică a nivelului de calificare a personalului se utilizează coeficientul calificării medii (K) stabilit pe baza relației:

Kn=Σni x Ki/Σni

unde:

Ki = categoria de încadrare a fiecărei forme de calificare în parte;

Ni = numărul de salariați din fiecare categorie “i” în parte;

Tendința de creștere a coeficientului mediu de calificare ne indică preocuparea interprinderii pentru ridicarea calificării.

Sursa: Tabel realizat pe baza datelor preluate din documentele întocmite de biroul Personal-salarizare la S.N.P Petrom S.A.

Pentru a calcula coeficientul mediu de calificare se va stoca câte un rang pentru fiecare categorie de calificare după cum urmează:

pentru studii superioare K =3;

pentru studii medii K =2;

alte studii K =1.

K2001 = Σni2001 x Ki/ Σni2001 = 38 x 3 + 107x 2 + 91 x 1/ 236= 419/ 236 =1,77

K2002 =Σni2002 x Ki/ Σni2002 = 42 x 3 + 112 x 2 + 77 x 1/ 231= 427/ 231 =1,84

K2003 =Σni2003 x Ki/ Σni2003 = 59 x 3 + 125 x 2 + 107 x 1/ 258 = 501/258 =1,94

K2004 =Σni2004 x Ki/ Σni2004 = 85 x 3 + 177 x 2 + 107 x 1/ 369 = 716/369 =1,94

Coeficientul mediu de calificare a fost calculat folosind datele prezentate în tabelul nr 2.2.

Analizând evoluția coeficientului mediu de calificare se poate spune că situația societății este una favorabilă, aceasta pentru că de-a lungul întregii perioade analizate coeficientul mediu de calificare are o dinamică crescătoare ajungând de la valoarea de 1,77 în anul 2001 la valoarea de 1,94 în anul 2003 și respectiv în anul 2004.

Pregătirea personalului pe nivele de studii, este o formă de relevare a calității factorului uman, cunoștințele și cultura, constituind o componentă esențială a acestuia. În analiza acestei stări se examinează. În analiza acestei stări se examinează distribuția pe nivele de pregătire pe categorii de personal. Examinarea personalului de conducere și execuție managerială pe funcții, grade de competență, ajută la formarea imaginii potențialului și bineînțeles la legătura cu performanțele managementului.8

Un alt criteriu de analiză calitativă a potențialului uman existent în cazul intreprinderii este cel al vârstei personalului. Echilibrul acestui indicator relevă un echilibru psihologic și de comunicare în cadrul întregii întreprinderi.

Tabel nr. 2.3

Structura pe grupe de vârstă a personalului la S.N.P Petrom S.A.

Din datele prezentate în tabelul nr. 2.3 se observă că structura personalului la SNP Petrom SA pe categorii de vârstă nu este tocmai echilibrată înregistrând mici variații de la un an la altul. De asemenea se poate observa că numărul salariaților de vârstă înaintată și anume peste 50 de ani este mic în comparație cu celelalte categorii de vârstă. În anul 2001 și respectiv în anul 2003 numărul salariaților peste 50 ani a înregistrat o pondere în total salariați de 11%, în anul 2002 ajungând la 10% iar în anul 2004 la 7%.

Putem spune că această situație este favorabilă pentru întreprindere, aceasta dispunând de forța de muncă care capacitatea de a se adapta la schimbările ce pot interveni în mediul intern și extern al întreprinderii, capacitate de muncă sporită, aspecte ce pot favoriza benefic rezultatele firmei. Nivelul de calificare al personalului societății reprezintă un aspect important, deoarece dimensionarea producției și evoluția productivității munci depind nemijlocit de nivelul calificări forței de muncă.

Analiza stabilității personalului la SNP Petrom S.A

Într-o întreprindere personalul se modifică într-un an sub influența mai multor factori. Trei dintre ei sunt foarte importanți și anume:

politica de personal practicată de echipa managerială;

volumul de activitate care prin evoluția sa determină modificarea numărului de salariați.

Modificarea raportului de forțe între potențialul uman și cel material, astfel spus încadrarea activelor întreprinderii.

Modificările de personal se include în două categorii distincte: circulația personalului și fluctuația personalului, fenomene ce se deosebesc prin cauzele care le provoacă. Definim circulația personalului ca fiind mișcarea personalului întreprinderii, în decursul unei perioade date atât din punct de vedere al intrărilor, cât și din cel al ieșirilor din cauze normale, justificative și anume: transfer, pensionare, boală, deces, invaliditate, studii, obligații cetățenești.

Definim fluctuația personalului ca fiind un fenomen normal, determinat de ieșirile din (demisie) sau prin desfacerea contractului individual de muncă, urmare a unor abateri.9

Stabilitatea forței de muncă are o mare însemnătate pentru bunul mers al fiecărei întreprinderi pentru realizarea producției în condițiile realizării unor produse de calitate superioară.1

Analiza mișcării forței de muncă se realizează cu ajutorul indicatorilor:

-coeficientul intrărilor

CI = I/Ns x 100

unde:

I – intrările de personal în cursul perioadei prin noi angajări;

-coeficientul ieșirilor

CE = E/Ns x 100;

unde:

E – ieșirile de personal din motive justificate;

-coeficientul mobilit['ii totale

CMT = I + E/Ns x 100;

-coeficientul fluctua'iei personalului

CF = EMN/Ns x 100

unde:

EMN – ieșirile de personal ca urmare a unor motive nejustificate.

Cunoașterea acestor indicatori, în perioade succesive de timp, pe categorii de calificare și meserii, pe secții și activități, permite identificarea locurilor de muncă, a meseriilor cu flucuație ridicată, permite identificarea cauzelor fluctuației și pe această bază fundamentarea deciziilor care să contribuie la reducerea acesteia. Stabilitatea forței de muncă are o mare importanță asupra utilități acesteia.11

Pentru caracterizarea generală a stabilității potențialului uman se folosește “gradul de stabilitate” determinat pe baza relației12:

GS = 1 – KMT

În tabelul următor este prezentată mișcarea personalului în cursul perioadei 2001-2005, atât din punct de vedere al intrărilor, cât și a ieșirilor din cauze normale.

Tabel Nr. 2.4

Sursa: Tabel realizat de autoare pe baza datelor preluate din documentele de la biroul Personal-Salarizare S.N.P Petrom. S.A.

Din datele prezentate în tabelul 2.4 se observă că mișcarea personalului întreprinderii se datoreauă atât unor cauze obiective cum sunt: restructurare de activitate, transferări, pensionările, decesele, cât și unor cauze subiective: plecări fără aprobarea conducerii, desfacerea contractului de muncă în urma absențelor nemotivate sau abaterilor repetate.

Coeficientul intrărilor:

Tabel nr. 2.5

Sursa: Tabel realizat de autoare pe baza datelor preluate din documentele din biroul Personal-Salarizare a S.N.P. Petrom S.A.

CI(%) = I/NS x 100

CI2001 = I2001/NS2001 x 100 = 61/236 x 100 =25,84%

CI2002 = I2002/NS2002 x 100 =70/231 x 100 = 30,30%

CI2003 = I2003/NS2003 x 100 = 92/258 x 100=35,65%

CI2004 = I2004/NS2004 x 100 =102/369 x 100=27,64%

În anul 2001coeficientul intrărilor are o pondere de 25,84% ajungând în anul 2002 la 30,30%. În anul 2003 acest coeficient crește cu 5,35% față de anul 2002. În anul 2004 coeficientul intrărilor înregistrează o scădere ajungând la 27,64%.

Graficul 3.3

Evoluția intrărilor de personal

Coeficientul ieșirilor

Tabel nr. 2.6

Sursa: Tabel realizat de autoare pe baza datelor din documentele întocmite de biroul Personal-Salarizare S.N.P Petrom S.A.

CE(%) = E/N x 100

CE 2001 = E2001/NS2001 x 100 =22/236 x 100=9,32%

CE 2002 = E2002/NS2002 x 100 =27/231 x 100=11,68%

CE 2003 = E2003/NS2003 x 100 =15/258 x 100=5,81%

CE 2004 = E2004/NS2004 x 100 =19/369 x 100=5,14%

În anul 2001 coeficientul ieșirilor înregistrează o pondere în total personal de 9,32%, în anul 2002 crescând la 11,68% deci cu 2,36% mai mult decât anul trecut. În anul 2003 coeficientul înregistrează o scădere până la 5,81%, ajungând în anul 2004 până la 5,14%.

Graficul 3.4

Evoluția ieșirilor de personal din motive justificate

Coeficientul mobilizării totale și gradul de stabilitate:

Tabel nr. 2.7

Sursa: Tabel realizat de autoare pe baza datelor din documentele întocmite de bilanțul Personal-Salarizare S.N.P Petrom S.A.

CMT(%) =I + E/Ns x 100

CMT 2001 = I2001 + E2001/ NS2001 x 100 = 83/236 x 100 =34,16%

CMT 2002 = I2002 + E2002/ NS2002 x 100 = 97/231 x 100 =41,99%

CMT 2003 = I2003 +E2003/ NS2003 x 100 = 107/258 x 100 =41,47%

CMT 2004 = I2004 +E2004/NS2004 x 100 = 121/369 x 100 =32,79%

GS = 100 – CMT(%)

GS2001 = 100 – CMT(%)2001 = 100 – 36,16 = 64,84%

GS2002 = 100 – CMT(%)2002 = 100 – 41,99 =58,01%

GS2003 = 100 – CMT(%)2003 = 100 – 41,47 =58,53%

GS2004 = 100 – CMT(%)2004 = 100 – 32,79 =67,21%

Analizând datele prezentate în tabelul nr 2.7 se observă că gradul de stabilizare are tendințe de creștere pe întreaga perioadă analizată; situație care este favorabilă întreprinderii.

O scădere semnificativă a înregistrat-o în anul 2002 când acest grad de stabilitate a ajuns la un procent de 58,01%. În anul 2004 acesta ajunge la un procent de 67,21%.

În ceea ce privește coeficientul mobilități totale, acesta înregistrează mici variații de-alungul perioadei analizate. Astfel în anul 2001 acesta are un procent de 35,16% crescând în anul 2002 până la 41,99% deci cu 41,47% iar în anul 2004 ajunge chiar la 32,79%.

Dintre motivele mișcării menționăm: nevoia acută de bani, necesitatea apropierii de domiciliu, posibilitatea obținerii de câștiguri mai mari și mai rapide și cu un efort convenabil, neîncadrarea pe un post corespunzător cu pregătirea, starea de sănătate, condiții de muncă inadecvate, lipsa condiților de perfecționare a pregătirii, lipsa acțiunilor social-culturale, etc.

Concluzia este că obținerea stabilități personalului precum și a performanțelor se realizează pe două căi principale: motivarea și securitatea muncii, dialogul social, etc.

Securitatea și protecția muncii fac unor numeroase legi sau alte acte normative, crae reglementează exploatarea în deplină siguranță a mijloacelor de producție.13

Coeficientul fluctuației personalului

Sursa: Tabel realizat de autoare pe baza datelor din documentele întocmite de biroul Personal-Salarizare S.N.P Petrom S.A.

CF(%) = EMN/NS x 100

CF2001 = EMN2001/NS2001 x 100 = 6/236 x 100 = 2,54%

CF2002 = EMN2002/NS2002 x 100 = 9/231 x 100 = 3,89%

CF2003 = EMN2003/NS2003 x 100 = 7/258 x 100 = 2,71%

CF2004 = EMN2004/NS2004 x 100 = 6/369 x 100 = 1,65%

Coeficientul fluctuației personalului a înregistrat în anul 2001 valoarea de 2,54%. În anul 2002 coeficientul a ajuns la 3,89%, iar în anul 2003 acesta a scăzut cu 1,18% ajungând la valoarea de 2,71%. În anul 2004 acest coeficient a ascăzut foarte mult ajungând la 1,62%.

În totalul celor plecați din motive nejustificate, o pondere importantă o dețin salariați cărora li s-a desfăcut contractul de muncă din cauza absențelor nemotivate repetate și a indisciplinei în muncă.

Fluctuația forței de muncă este un fenomen care necesită o atenție deosebită deoarece ea poate avea implicații profunde în activitatea întreprinderii ducând la nerealizarea producției și implicit, determinând diminuarea performanțelor și rezultatelor firmei.

În acest sens fluctuația se prezintă sub două forme: ca un fapt fapt consumat-fluctuația efectivă (activă) și ca un fenomen în devenire-fluctuația potențială (latentă), sub forma intenției de a părăsi întreprinderea din cauze mai mult sau mai puțin întemeiate.14 Fluctuația potențială se poate transforma în fluctuație activă dacă nu se iau între timp măsuri de preîntâmpinare, prin dimensiunile mai mari pe care le poate avea, precum și prin efectele negative pe care le generează asupra climatului psihosocial din întreprindere. Din acest motiv, cunoașterea dimensiunilor fluctuației latente și a componentei acesteia constituie o necesitate în cadrul organizări științifice a muncii.

Proporțile fluctuației oglindesc gradul de integrare al oamenilor în muncă, în profesie și în întreprindere, modul de organizare, satisfacerea muncii în condițiile psihosociale din întreprindere, modul de organizare sindicală, modul de respectare a contractului colectiv de muncă, condițiile de muncă.

Limitarea tendinței de fluctuare și evitarea transformării fluctuației, latente în fluctuație activă au efecte favorabile asupra creșterii gradului de stabilitate a forței de muncă, ceea ce va determina o sporire a rezultatelor firmei.15

2.4 Analiza utilizării timpului de muncă la S.N.P Petrom S.A

Folosirea integrală a timpului de muncă costituie o latură importantă a unui agent economic. Realizarea unui volum de producție cât mai mare este nemijlocit legată de folosirea completă cu maximă eficiență a fondului de timp de muncă.

Timpul de muncă în cursul procesului de producție, poate fi economisit pe două căi:

pe cale extensivă, prin reducerea pierderilor de timp în zile sau ore;

pe cale intensivă, prin reducerea cheltuielilor de timp de muncă pe unitate de produs (creșterea productivității muncii).

Analiza utilizării timpului de muncă urmărește descoperirea rezervelor existente pe linia folosirii complete a timpului disponibil, precum și a cauzelor utilizări incomplete a acestuia, evidențiind efectele economice ale mobilizări rezervelor existente.16

În cadrul societății S.N.P Petrom S.A durata normală, a timpului de lucru este de opt ore pe zi și patruzeci de ore pe săptămână, realizat în săptămâna de lucru de 5 zile. Ziua de lucru în cadrul societății este de opt ore cu începere de la ora 800 și încheie la ora 1600.

Sunt considerate zile nelucrătoare sărbătorile legale și religioase astfel: 1,2 ianuarie; prima și a doua zi de Paști; 1 mai; 1 decembrie, 25, 26 decembrie.17

Salariați, membrii de sindicat sau aderanții au dreptul în fiecare an calendaristic la un concediu de odihnă plătit, de 21 de zile lucrătoare..

La cerere salariații societății au dreptul la 30 de zile calendaristice concediu fără plată, acordat o singură dată pe an, pentru pregătirea lucrării de diplomă în învățămîntul superior, șscoli de master sau cursuri serale.

Astfel pentru analiza utilizării timpului de muncă se folosesc indicatorii: fond de timp calendaristic, fond de timp maxim disponibil, fond de timp efectiv lucrat, fond de timp neutilizat. Aprecierea modificărilor intervenite în utilizarea timpului de muncă se face pe baza indicatorilor de mai sus, în mărime absolută, a mărimilor relative de structură și a coeficientului de utilizare a fondului de timp maxim disponibil (Cu) calculat după relația:18

Cu = Te/Tmax x 100,

unde:

Te – fondul de timp efectiv lucrat

Tmax – fondul de timp maxim disponibil

Folosirea timpului de muncă se analizează pe baza balanței întocmite în acest sens, balanță care cuprinde pe de o parte resursele totale de timp ale unor perioade, iar pe de altă parte modul de utilizare a timpului de muncă disponibil.

Balanța folosiri timpului de muncă al salariaților S.N.P Petrom S.A

în perioada 2001-2005

Sursa: tabel realizat de autoare pe baza datelor preluate din documentele întocmite de biroul Personal-Salarizare S.N.P Petrom S.A.

Din datele balanței se cosntată că, coeficientul de utilizare a fondului de timp maxim disponibil a înregistrat pe parcursul perioadei 2001-2005 mponderea de 99,9%, aceasta datorită reducerii timpului neutilizat.

În ceea ce privește structura timpului neutilizat se constată o scădere a ponderii timpului neutilizat din motive justificative (concedii de boală, maternitate) de la 0,01% în anul 2001 la 0,007% în anul 2002 și respectiv anul 2004. În anul 2003 coeficientul a înregistrat o pondere de 0,008%.

Pentru stabilirea responsabilității neutilizări timpului de lucru și fundamentarea măsurilor de diminuare și eliminare a pierderilor de timp, pierderi care duc la nerealizarea producției la parametrii cu implicații nefavorabile asupra rezultatelor firmei.cauzele care după natura lor pot fi obiective sau subiective, pot fi grupate în: cauze independente de activitatea întreprinderii; cauze datorate conducerii și organizării unității economice; cauze dependente de personalul muncitor.

Analiza eficienței utilizării resurselor umane se realizează cu ajutorul următorilor indicatori:

productivitatea munci medie și marginală;

profitul pe un an salarial.

Pentru obținerea unui diagnostic global cu privire la personalul unei firme în prezent se analizează gradul de salarizare a performanței care este stabilită prin contractul de management. Conform normelor metodologice privind selecționarea managerului și încheierea contractului de management prin aplicarea legii nr. 66/1993 sunt stabilite următoarele criterii de performanță: rata profitului, profitabilizarea acțiunilor, potențialul de dezvoltare/ creștere, perioada de recuperare a creanțelor (zile), perioada de rambursare a datoriilor pe termen scurt (zile), rotația stocurilor (număr de rotații) și ponderea salariilor în costuri. În funcție de specificul activități se stabilesc valorile acestor criterii.

De-a lungul întregii perioade analizate se constată că în cadrul societăți S.N.P Petrom S.A există rezerve pe linia folosiri timpului de muncă, pentru îmbunătățirea situației impunându-se luarea unor măsuri cum ar fi: reducerea absențelor nemotivate, a concediilor fără plată, îmbunătățirea condițiilor de muncă, motivarea salariaților, deoarece folosirea completă a timpului de muncă reprezintă o rezervă ce concretizează efortul propriu al agentului economic, de cele mai multe ori fără cheltuieli suplimentare.