Analiza Potentialului Turistic In Culoarul Rucar Bran

CUPRINS

Introducere

Cap. I Turismul si dezvoltarea durabilă a spațiului rural

1.1. Diversificarea economiei – premisă a dezvoltării rurale

1.2. Cerințele turismului durabil

1.3 Programe de sprijin pentru dezvoltarea turismului rural

Cap. II Analiza potențialului turistic in Culoarul Rucăr-Bran

2.1 Indicele de atractivitate al potențialului turistic

2.2 Amenajarea potențialului turistic

2.3.Circulația turistică

Cap. III Fundamentarea amenajării turistice a

3.1. Analiza atractivității turistice a acelui obiectiv

3.2. Impactul social și economic

3.2. Impactul ecologic

Concluzii

Bibliografie

Capitolul I – Turismul și dezvoltarea durabilă a spațului rural

În prezent turismul reprezintă unul dintre cele mai active și dinamice sectoare economice, având o tendință de creștere stabilă și un potențial crescut în ceea ce privește dezvoltarea durabilă. Dezvoltarea durabilă este o provocare imensă pentru umanitate, cu o foarte mare importanță, care trebuie asumată nu numai la nivel de organisme internaționale, ci și de fiecare individ în parte.

1.1. Diversificarea economiei- premisă a dezvoltării rurale

Pentru numeroase țări, turismul reprezinta un factor important de dezvoltare economică, prin efectele sale bine cunoscute: diversificare a structurii economiei naționale, creare de valoare adăugata, spor de venit național, stimulare a producției in alte domenii, valorificare superioară a tuturor categoriilor de resurse, echilibrarea balanței comerciale. Datorită acestor efecte, în strategia dezvoltării economice, țările au ca opțiune dezvoltarea industriei turismului. Totodată daca se au în vedere implicațiile turismului în plan social, cultural și al protecției mediului, apare necesitatea abordării strategiei de dezvoltare economică. Turismul este important deoarece contribuie la creșterea economică prin: crearea multor posibilități de angajare a populației locale; realizarea unui procent ridicat din produsul intern brut (PIB) al unei țări ducând astfel la creșterea venitului național; obținerea de valută străină prin furnizarea de bunuri și servicii vizitatorilor străini, îmbunătățindu-se astfel balanța de plăți. Conform Institutului Național de Statistică zonele rurale din România se întind pe 87,1% din teritoriul țării, cuprinzând 44,9% din populație, și anume 9,63 milioane de locuitori în anul 2010 comparativ cu 9.65milioane in anul 2009 . De-a lungul anilor densitatea medie a populației din zonele rurale a rămas oarecum constantă circa 45,1 locuitori/kmp.

În conformitate cu metodologia Organizației pentru cooperare și dezvoltare economică (OCDE ) pentru noțiunea de ruralitate, datele referitoare la spațiul rural sunt ușor diferite, însă permit comparații pe plan internațional. Astfel se constată faptul că teritoriul României este predominant rural, cu o proporție de 59% a spațiului rural. Restul suprafeței se împarte între regiunile intermediare (40%) și regiunile predominant urbane (1%). Dezvoltarea rurală a devenit cel de-al doilea pilon al Politicii Agricole Comune, odată cu elaborarea documentului strategic AGENDA 2000 ,in anul 1990, la Berlin. Motivele care au dus la introducerea acestui pilon au fost: -aproximativ 80% din populația României și aproximativ jumătate din populația Uniunii Europene locuiește în mediul rural; -obiectivul Uniunii Europene este acela de coeziune economică și socială, care nu poate fi înfăptuit fără luarea în calcul a mediului rural. Printre obiectivele politicii de dezvoltare rurala se regasește și diversificarea economiei. Diversificarea economiei prin turismul rural are implicații atât economice, cât și socio-politice prin:

– diversificarea ocupațională a populației rurale, în special a populației tinere;

-păstrarea modelelor socio-culturale existente, a tradițiilor populare și a arhitecturii locale;

– posibilitatea ca populația mai defavorizată din punct de vedere economic să beneficieze de resursele agricole și turistice, de ambianța mediului rural la prețuri relative moderate;

-asigurarea pentru turiști a unor vacanțe alternative, concomitent cu creșterea gradului de cunoaștere și de apreciere față de aspectul tradțtional al vieții rurale;

– crearea unei imagini externe favorabile a României, a spațiului rural românesc.

Spațiul rural românesc se afla intr-o stare bună de conservare, fiind caracterizat prin resurse naturale și antropice, prin biodiversitate cu numeroase habitate și ecosisteme, cu peisaje agricole și păduri valoroase, dar există și un factor de amenințare, acesta fiind reprezentat de schimbările climatice. Valorile naturale ale spațiului rural pot fi menținute doar prin lupta împotriva acestor schimbări climatice. Activitățile turistice sunt acțiuni care duc la o creștere a veniturilor alternative, ceea ce oferă șanse de dezvoltare a spațiului rural, datorită peisajelor deosebite, datorită numeroaselor arii semi-naturale și mai ales ospitalității locuitorilor din mediul rural.

Totodată conservarea tradițiilor, culturii, a gastronomiei, și diversitatea resurselor turistice rurale ajută la dezvoltarea acestui sector. De asemenea, ecoturismul poate constitui o alternativă viabilă de dezvoltare economică pentru comunitățile cu puține activități generatoare de venit. Mai mult, ecoturismul poate spori nivelul de educație și conștiință al turiștilor, transformându-i în susținători entuziaști ai conservării mediului natural și cultural. Dezvoltarea turismului rural va contribui la creșterea veniturilor locuitorilor zonei, inclusive prin comercializarea directă a unor produse agroalimentare ecologice,stimularea dezvoltării activităților traditionale, crearea de noi locuri de muncă, popularizarea internă si internațională a localității. Diversificarea economiei rurale în conformitate cu cerințele dezvoltarii durabile va urmarii realizarea de progrese simultane față de obiectivele ecologice, sociale și economice. Obiectivele ecologice constau în evitarea degradării și poluării mediului și asigurarea unei exploatări echilibrate a resurselor turistice. Obiectivele sociale sunt reprezentate de permanentizarea populației rezidențiale, creșterea gradului de ocupare al forței de muncă, reluarea unor vechi ocupații tradiționale și atragerea populației în organizarea și practicarea turismului. Obiectivele economice sunt identificarea, valorificarea și creșterea gradului de exploatare a resurselor naturale.

Dezvoltarea turismului rural în cadrul localității Bran este o cale de valorificare a potențialului turistic deosebit de valoros de care dispune această zonă: obiective istorice și turistice naturale, floră si faună bogată, potențial folcloric, tradiții și obiceiuri, ospitalitatea locuitorilor, dar și multe alte lucruri cu o importanță deosebită. Principalele resurse agroturistice în zona Bran sunt resurse naturale cum ar fi zonele montane (se potrivesc cel mai bine cu diferitele forme de turism, practicate pe tot parcursul anului, drumeții, sporturi de iarnă, alpinism.), zonele depresionare și culoarele văilor reprezentate prin chei, defilee, arii protejate respectiv parcuri naționale, parcuri naturale, monumente ale naturii pe baza cărora se pot desfășura activități turistice, dar și resurse antropice reprezentate de monumente și situri arheologice, monumente și ansambluri de arhitectura, locuri istorice, gastronomie tradițională.

1.2 Cerințele turismului durabil

Turismul rural este o formă a turismului durabil. Conceptul de dezvoltare durabilă a fost fundamentat plecând de la cunoașterea limitelor creșterii economice. Pentru dezvoltarea durabilă a spațiului rural, sunt necesare programe serioase, sistematice, de dezvoltare integrată, echilibrată, și pe termen lung în întreg spațiul rural. Conceptul de dezvoltare durabilă reunește performante pe trei planuri: de ordin economic și anume creșterea gradului de exploatare și valorificare a resurselor; de ordin ecologic respectiv reciclarea, evitarea degradării mediului, reducerea sustragerii terenurilor din circuitul agricol; de ordin social, creșterea numărului locurilor de muncă, practicarea unor meserii tradiționale, atragerea populației în practicarea turismului.

Strategia de realizare a unui turism durabil se referă , în principal, la următoarele aspecte:

-conservarea bio-ecosistemului și bio-diversității Terrei;

-reducerea exploatării resurselor epuizabile și neregenerabile;

-grija și respectul față de modul de viață al comunităților umane;

-creșterea nivelului de viață al habitatelor umane;

-schimbarea atitudinii individuale în favoarea dezvoltarii durabile;

Dezvoltarea durabilă în turism se poate realiza, în cea mai mare masură, prin resursele economico-financiare proprii ale agenților economici cu capital de stat, privat și mixt, dar și prin atragerea capitalului străin. Aceste surse vor fi folosite pentru dezvoltarea și modernizarea bazei materiale turistice, ridicarea calității și diversificarea prestațiilor turistice, pregătirea personalului din domeniul turismului, precum și pentru acțiuni promoționale ale ofertei turistice românești. Dezvoltarea turismului rural poate contribui la dezvoltarea echilibrată a spațiului rural, în concordanță cu cerințele dezvoltării durabile. În dezvoltarea turismului trebuie să se țină cont și de fenomenul de globalizare care presupune standardizarea serviciilor turistice. Dezvoltarea turismului rural va contribui la creșterea veniturilor populației din respectiva zonă, crearea de noi locuri de muncă, popularizare internă și internatională a zonei turistice. Toate acestea se pot materializa dacă exista o politică de dezvoltare pe termen lung, în stransă legatură cu protecția mediului, cu dezvoltarea infrastructurii și agriculturii. În concordanță cu aspectele prezentate, referitoare la conținutul și trăsăturile turismului- înteles ca ansamblul relațiilor și fenomenelor generate de satisfacerea nevoilor de consum ale călătorilor- se răspunde cerințelor unui domeniu distinct de activitate, reprezentând o ramură importantă a economiei, în tot mai multe țări. Turismul are legături directe cu transporturile, telecomunicațiile, cultura și artă. Iar prin produsele pe care le oferă, turismul contribuie la asigurarea consumului populației, împărțind această sarcină cu educația și învățământul, ocrotirea sănătății, comerțul și multe altele. Toate acestea scot în evidență poziția importantă a turismului în structura mecanismului economic și rolul său activ în procesul de dezvoltare și modernizare a economiei societății. Turismul durabil presupune valorificarea resurselor turistice conform potențialului economic al acestora, asigurarea menținerii disponibilității acestor resurse pe termen lung, atragerea beneficiarilor organizării turismului la nivelul comunității locale.

1.3 Programe de sprijin pentru dezvoltarea turismului rural

Odată cu aderarea României la Uniunea Europeană, dezvoltarea satului românesc este susținută de Comunitatea Europeană prin intermediul Programului Național de Dezvoltare Rurală . Programul Național de Dezvoltare Rurală este un program de dezvoltare a spațiului rural românesc fiind creat să se adreseze nevoilor mediului rural; prin care se dorește reducerea disparităților de dezvoltare socio-economică a României în concordanță cu celelalte state membre ale Uniunii Europene; îndeplinește cerințele de dezvoltare rurală în contextul dezvoltării durabile. Implementarea Programului Național de Dezvoltare Rurală 2007-2013 s-a realizat urmărind o serie de măsuri grupate în patru priorități:

Axa 1 se referă la creșterea competitivității sectorului agricol și forestier;

Axa 2 urmarește imbunătățirea calității mediului și a zonelor rurale;

Axa 3 are ca scop imbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale;

Axa 4 promovează inițiativelor locale de tip Leader.

Dezvoltarea turismului rural se încadrează în Axa 3 ‘’ Îmbunătățirea calității vieții în zonele rurale și diversificarea economiei rurale’’. și are ca obiectiv general dezvoltarea activităților turistice în zonele rurale care să contribuie la creșterea numărului de locuri de muncă și a veniturilor alternative, precum și la creșterea atractivității spațiului rural.

În cadrul Axei 3 apar mai multe măsuri, dar cea mai reprezentativă ar fi: Măsura 313 – Încurajarea activităților turistice. Obiectivele specifice se referă la amplificarea și înmulțirea locurilor de muncă în activitatea de turism, în special pentru femei și tineri; o îmbunătățire a activităților de turism prin valorificarea potențialului turistic; îmbunătățirea și diversificarea infrastructurii și serviciilor turistice; creșterea numărului de turiști precum și a perioadei de ședere a turiștilor.Obiectivele operaționale se referă la:

1. creșterea și îmbunătățirea structurilor de primire turistică la scară mică;

2. dezvoltarea sistemelor de informare și promovare turistică;

3. crearea facilităților recreaționale în vederea asigurării accesului la zonele naturale de interes turistic. Un alt program care susține activitatea turistică este Programul Operațional Regional. Acesta urmărește sprijinirea dezvoltării economice și sociale, care să corespundă nevoilor și resurselor specifice fiecărei zone. Axa 5 ‘’Dezvoltarea și promovarea turismului’’ se bazează pe valorificarea potențialului turistic și a patrimoniului cultural al zonei. Cu ajutorul investițiilor se va scoate în evidență identitatea proprie a zonei. Această axă are 3 domenii majore de intervenție, dar cel mai important domeniu se bazează pe finanțarea restaurării, protecției și conservării obiectivelor cu potențial turistic, care sunt incluse în patrimoniul UNESCO, patrimoniul cultural național sau patrimoniul cultural local din mediul urban.

Capitolul II – Analiza potențialului turistic în zona culoarului Rucăr-Bran

Analiza potențialului turistic în zona Rucăr–Bran se va face atât la nivelul Culoarului Rucăr- Bran, cât și la nivelul localității Bran pentru a surprinde cât mai exact specificitatea zonei. Localitatea Bran este încărcată de istorie și de o tradiție aparte care atrage faimă și un număr important de turiști dornici să cunoască meleagurile românești.

2.1 Indicele de atractivitate al potențialului turistic

Conform Organizației Mondiale a Turismului, potențialul turistic al unei tări sau zone este dat de ansamblul componentelor naturale, culturale și socio-economice care exprimă posibilități de valorificare a planului turistic și constituie premise pentru dezvoltarea activităților de turism. Potențialul turistic, ca premisă esențială în organizarea turistică a unui spațiu geografic și în dezvoltarea unor anumite forme de turism, cuprinde totalitatea elementelor naturale și antropice. Componenta ,,naturală’’ a potențialului turistic este factorul de atractivitate de bază pentru turism; componenta ,,antropică’’ ține de sfera umană, respectiv ospitalitate, religie, cultură.

Atractivitatea cadrului natural este dată de trăsăturile acestuia:-valoarea peisagistică a unităților de relief existente pe teritoriul respectiv; – varietatea deosebită a tipurilor genetice și a formelor de relief; -tipuri de bioclimat; – elementele hidrosferei; -biodiversitatea florei și a faunei.

Relieful reprezintă elementul major în structura potențialului turistic, fiind suportul material al desfășurării activităților turistice.

Comuna Bran se află în sudul județului Brașov, poziționată în nord-estul culoarului depresionar Rucăr-Bran, la poalele munțiilor Bucegi și ale masivului Piatra Craiului. Comuna este alcatuită din 4 sate: Bran, Sohodol, Preduț și Simon . Comuna Bran, împreună cu celelalte „sate brănene” este amplasată în unitatea geografică numită „Platforma Bran”, zonă care face legatura între Depresiunea Țara Barsei și Depresiunea Rucăr-Campulung Muscel. Platforma Bran este poziționată între cele două mari depresiuni din județul Brașov, depresiunea Brașov și depresiunea Făgărașului . Datorită importanței sale turistice și economice, comuna Bran a dat numele zonei, fiind cunoscută ca un punct important de atracție turistică. Formațiunile geologice din zona Rucăr-Bran sunt de o frumusețe și o importanță deosebită. Astfel , calcarele jurasice ale masivului Piatra Craiului, au dat naștere peșterii Dâmbovicioara; tot drumul spre peșteră este plin de cascade, cu zone de popas înverzite, înconjurate numai de stâncă. Formațiunile geologice întalnite în peștera Dâmbovicioara sunt în formă de labă de urs, aripă de acvilă, cap de șarpe, și multe altele, care au un impact puternic asupra turiștilor. Aspectul impunator al masivului Piatra Mare se explică prin constituția sa geologică. Peste fundamentul cristalin ce apare în Munții Leaota și peste calcarele jurasice, în care s-au tăiat renumitele chei din Valea Ialomiței (Cheile Urșilor, Tătarului, Zănoagei , Orzei) se află formațiunea conglomeratelor de Bucegi (cretacic mediu), cu o grosime de peste 1000 de metri. Rețeaua hidrografică este bogată, fiind reprezentată de cursuri de apă care pornesc din masivul Bucegi și mai apoi colectate în pârâul Turcu, acesta fiind un afluent al râului Olt. Clima în Culoarul Rucăr-Bran este temperată, caracterizată prin veri răcoroase și ierni reci și cantități relativ mari de precipitații. Acestea permit și formarea unui strat de zăpadă suficient de mare și persistent pentru dezvoltarea unor sporturi de iarnă. Amplitudinea termică este redusă, iar zona este ferită de vânturi puternice. Aceste caracteristici asigură condiții prielnice pentru practicarea turismului.

În ceea ce privește flora, regăsim aici păduri de fag amestecate cu molid sau brad în zona masivului Leaota, Piatra Craiului, Munții Bucegi. Pentru iubitorii de mure și zmeură, zona Bran este ideală. Cadrul natural al zonei Rucăr-Bran prezintă particularități deosebite, datorită îmbinării armonioase a diferitelor forme de relief ( munte înalt, platou,forma vălurită de–a lungul văilor și râurilor ce străbate terenul modelat de ape), toate acestea creând un valoros potențial turistic dar și economic.

Biodiversitate. Amplasarea zonei între cele două arii protejate – Parcul Național Bucegi și Parcul Național Piatra Craiului- creează condiții deosebit de favorabile dezvoltării și organizării turismului rural. În munții Bucegi și Piatra Craiului sunt numeroase zone cu vegetație alpină și subalpină, compuse din tufisuri pitice de arbuști (afin, ienupăr, jneapăn), pajiști alpine, dar și vegetația specifică stâncilor cu numeroase elemente floristice rar întâlnite, care sunt ocrotite prin lege ( garofița Pietrei Craiului, floare de colț, mac galben, gențiană, lalea pestriță s.a.). Dintre animalele ocrotite prezente aici amintim cocoșul de munte, capra neagră, acvila de piatră, vulturul plesuv. Alte puncte de atracție pentru turiști sunt Peștera Liliecilor, Cheile Moeciului , Prăpastiile Măgurei.

Obiective cultural-istorice și etno-folclorice

Castelul Bran, situat la 30 de km de Brașov, între Munții Bucegi și Piatra Craiului, reprezintă principala atracție a zonei, un punct de referință al turismului din România. Istoria castelului Bran este fascinantă, deoarece locul acesta este legat de nume importante și cunoscute ale istoriei romănești. In anul 1412, castelul trece sub stapânirea domnitorilor Țării Românești, Mircea cel Bătrân și a urmașilor săi. Peste secole, pe lângă zidurile lui au trecut regi, domnitori, voievozi și principi ai Transilvaniei. Un loc aparte între aceștia il ocupă figura istorică a lui Vlad Tepeș, supranumit Dracula. Muzeul vămii medievale Bran deschis în 1987 în vechea clșdire a vămii medievale, conține exponate care ilustează diversitatea mărfurilor tranzitate prin pasul Bran, documente, hărți,instrumente de măsură folosite în evul mediu. Muzeul satului brănean, acesta a fost organizat în aer liber, lângă Castelul Bran, a fost deschis în anul 1960. El prezintă tradițiile ,portul popular și obiceiurile brănenilor, considerați astăzi pionierii turismului rural. Ce este frumos în acest loc, faptul că în incinta muzeului, vizitatorii își pot procura suveniruri. Pe lângă aceste minunate atracții turistice, care au la bază o istorie unică, un punct foarte important în atragerea turiștilor sunt și pensiunile frumos amenajate,oamenii primitori, care pregătesc turiștilor mancăruri tradiționale, specifice zonei. Pe lângă ospitalitatea sătenilor și preparatele tradiționale, oamenii comunei Bran se preocupa și de organizarea unor itinerarii etnografice pentru a le prezenta turiștilor meșteșugurile tradiționale, prelucrarea laptelui la stână, prelucrarea lemnului, participarea la sărbătorile tradiționale, țesutul la război. Turiștii străini rămân plăcut impresionați de aceste tradiții unice.

Pentru a evidenția mai bine importanța atractivității acestei zone turistice se va lua în calcul indicele de atractivitate al potențialului turistic. Se va acorda o nota de la 1 la 5 pentru componentele potențialului turistic și se va stabili contribuția relativă a fiecăruia la atractivitatea turistică. Rezultatele evaluării sunt prezentate în Tabelul 1.

Tabelul 1. Rezultatele evaluării potențialului turistic

SURSA: analize proprii.

Indicele de atractivitate turistică (Iat) s-a calculat ca medie ponderată a notelor pentru fiecare componentă, dupa formula:

Iat=0,25*R+0,10*A+0,10*C+0,25*B+0,30*E

Iat=0,25*4+0,10*3+0,10*4+0,25*4+0,30*5

Iat=1+0,3+0,4+1+1.5

Iat=4.2

Pentru interpretarea rezultatelor se folosește următoarea scară de evaluare:

1< Iat<2: atractivitate turistică foarte redusă;

2<Iat<3: atractivitate turistică redusă;

3<Iat<4: atractivitate turistică medie;

4<Iat<5: atractivitate turistică ridicată.

Întrucât Iat = 4.2 rezultă faptul că zona Bran are o atractivitate turistică ridicată.

2.2 Amenajarea potențialului turistic

Amenajarea turistică a teritoriului trebuie privită ca un efort de sistematizare, urmărind în paralel cu repartizarea echilibrată a populației și activităților în ansamblul național, modul de viață al oamenilor și corelarea dezvoltării economice cu protejarea și conservarea patrimoniului natural. Amenajarea turistică este o premisă a dezvoltarii turismului, astfel se au în vedere un set de obiective și principii care trebuie respectate și aplicate. Obiectivele principale ale unei strategii de amenajare turistică se referă la valorificarea superioară a potențialului turistic, diminuarea sezonalității, respectiv extinderea sezonului turistic prin echiparea teritoriului cu dotări exploatabile și funcționale pe tot parcursul anului, atragerea pe această bază a unui număr sporit de turisti români și străini, sporirea eficienței economice și sociale a activității de turism, dezvoltarea tuturor formelor de turism posibile și pretabile în teritoriul amenajat dar și păstratea și conservarea mediului înconjurător și a obiectivelor turistice. Din punct de vedere al potențialului natural, România dispune de suficiente resurse care pot răspunde cerințelor de dezvoltare a turismului montan, atât pentru practicarea schiului, dar și pentru sezonul estival. Dintre masivele muntoase cel mai bine dezvoltate din țara noastră se enumeră: Bucegi, Piatra Craiului, Postăvarul, Făgăraș, Ceahlău, Parâng și Cindrel. Zona Rucăr-Bran este înconjurată de Munții Bucegi și Piatra Craiului. În comuna Bran infrastructura turistică este compusă din: structuri de cazare care se întâlnesc într-o varietate de forme, cu un număr mare de pensiuni care asigură pe lângă condițiile de masă și cazare pentru turiști și posibilitatea organizării de activități de relaxare și drumeții. Pe lângă pensiunile gospodarilor, există și pensiuni arondate asociației ANTREC, hoteluri, vile, cabane, campinguri, moteluri, sate turistice. Conform datelor statistice furnizate de DJS Brașov, în perioada 2004-2006 evoluția unităților de cazare din Bran a fost următoarea:

Sursă: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Un număr foarte mare de unități de cazare, aproximativ 95% sunt unități desemnate turismului rural, mai exact pensiuni turistice, reprezentând 84 % din numărul de camere disponibile în stațiuni și 83 % din numărul locurilor de cazare.

Sursă: Direcția Județeană de Statistică Brașov

Structuri de primire turistice cu funcțiuni de agrement

Posibilitățile de agrement oferite sunt variate în cadrul unităților turistice și astfel întâlnim locuri special amenajate pentru copii respectiv locuri de joacă; locuri amenajate special pentru grătare; posibilități de a vizita diferite locuri precum stâne, păstrăvării; se pot închiria echipamente pentru sporturile de iarnă; organizarea de evenimente folclorice tradiționale zonei Bran; baze de agrement ale structurilor de cazare sunt dotate cu terenuri de fotbal, de tenis de câmp, de badminton, volei și baschet, teren de paintball precum și mese de biliard, mese de ping pong, panouri de alpinism, săli de conferințe, săli de fitness. Pe lângă toate aceste facilități de agrement oferite de sectorul privat, comuna Bran dispune de parcuri în zona castelului Bran și în zona centrală, unde este amenajată o scenă în aer liber pentru spectacole și festivaluri; baza sportivă cu teren de fotbal; pârtii de schi Măgura precum și Zănoaga.

Structuri de informare turistică

În localitatea Bran a fost inaugurat din luna septembrie a anului 2006 un Centru de Promovare Turistică, care face parte din rețeaua de dezvoltare a autorității publice locale din județul Brașov. De altfel, în Bran există de ani buni un centru de informare ANTREC, care stă la dispoziția membrilor asociației.

Stațiunea Turistică Bran este promovată foarte bine pe Internet, există numeroase site-uri ale unităților turistice unde oamenii își pot exprima părerile, precum și o pagină de informare asupra activității turistice a comunei.

Asociația Națională de Turism Rural, Ecologic și Cultural din România (ANTREC) a fost înființată chiar în localitatea Bran, în august 1994, ca organizație nonguvernamentală. De peste 20 de ani, activitățile ANTREC au reușit să promoveze interesele membrilor reprezentați de proprietarii de ferme și pensiuni turistice, a promovat conceptul de turism rural și valorile satului românesc. În anul 2008 ANTREC avea o rețea de 33 de filiale, în 36 de județe și in Republica Moldova, în total circa 3.000 de membri, cu peste 2.700 de ferme și pensiuni turistice omologate și catalogate, însumând circa 20.000 de camera disponibile pentru cazarea turiștilor.

În ultimii ani, activitatea asociației a fost îndreptată în direcția consolidării și dezvoltării centrelor teritoriale, amplasate în toate zonele de mare interes turistic. Scopul urmărit este atragerea de noi membri si crearea unui curent de opinie favorabil pentru turismul rural, la nivel zonal și național, promovarea ofertelor turistice locale prin acțiuni specifice de marketing; asigurarea cuprinderii în catalogul național a tuturor structurilor turistice rurale clasificate, organizarea de cursuri de pregătire profesională pentru deținătorii de structuri turistice rurale, acordarea de asistență tehnică la întocmirea documentațiilor pentru clasificarea structurilor turistice rurale, organizarea, cel puțin o dată pe an, la nicvelul fiecărui centru teritorial, a unor acțiuni promoționale de genul ,, Zilele porților deschise pentru vacanțe la țară’’.

Stațiunea Bran dispune de numeroase forme de turism și anume turism montan, turism rural, turism de circulație, turism de recreere și odihnă și alte forme de turism.

Turismul montan este caracterizat prin drumeții montane pe cele 7 trasee montane omologate cu plecare din localitatea Bran, din care 5 pleacă spre Masivul Bucegi și 2 către Masivul Piatra Craiului, și sporturile de iarnă, practicate pe cele două pârtii;

Turism de circulație practicat sub formă de: turism de tranzit, pe drumul european E 574 Bacău – Brașov – Bran – Pitești – Craiova;și turism itinerant cu valențe culturale;

Turism de odihnă și recreere favorizat de climatul tonic-stimulativ specific zonei, cadrul peisagistic deosebit, mediul nepoluant.

Alte forme de turism: turismul activ (alpinismul; cicloturism; bungee jumping) turismul de vânătoare și pescuit sportiv; turismul de week-end; turismul științific (în ariile protejate de pe teritoriul stațiunii: Parcul Național Piatra Craiului, Parcul Natural Bucegi, Rezervația Bucegi) turismul de evenimente și reuniuni.

2.3 Circulația turistică

Analiza datelor statistice a evidențiat faptul că circulația turistică a avut de-a lungul anilor un ritm ascendent, fapt ce a determinat dezvoltarea industriei turistice și preocuparea specialiștilor de a găsi factorii care influientează evoluția acesteia.