Analiza Potentialului Turistic Cultural al Judetului Hunedoara

ANALIZA POTENȚIALULUI TURISTIC CULTURAL

AL JUDEȚULUI HUNEDOARA

Fondul turistic antropic: resurse turistice culturale

Fondul touristic reprezintă “totalitatea resurselor natural, social-culturale și istorice de valorificare turistică, ce alcătuiesc baza ofertei potențiale a unui teritoriu, de care se leagă prezența sau absența activităților turistice.“ (Swizewski, Oancea, 1976).

Patrimoniul turistic cultural imobil ”este format din practici, reprezentări, expresii, cunoștinte, aptitudini, dar și instrumente, obiecte, artefacte și spații associate cu acestea.”

Patrimoniul turistic cultural mobil ”este alcătuit din bunuri cu valoare istorică, arheologică, documentară, etnografică, artistic, științifică, literal, cinematografică, bibliofilă, cartografică și epigrafică și reprezintă mărturii material ale evoluției mediului natural și ale relațiilor omului cu acestea, ale potențialului creator uman și ale contribuției românești, precum și a minorităților naționale la civilizația universal.” (http://www.intercultural.ro/turismintercultu

ral/definitii.html)

Fig. 3.1. Resurse turistice antropice, județul Hunedoara

(Sursa: PATN – secțiunea a VI-a)

Județul Hunedoara este unul dintre cele mai importante județe din punct de vedere al potențialului cultural. Acesta dispune de un potențial turistic diversificat reprezentat de frumusețea și varietatea cadrului natural, precum si bogăția elementelor cu caracter cultural (artistic, etnografic și istoric).

Județul dispune de comori folclorice de o valoare inestimabilă, bine conservate, din Ținutul Pădurenilor până la Valea Mureșului, din Ținutul Momârlanilor până pe culmile domoale ale munților Apuseni aflați la marginea văii Crișului Alb. Tot aici se găsesc peste 400 de obiective turistice: monumente istorice, de artă și științele naturii, începând cu perioada preistorică și continuând cu perioada dacică, romană, feudală și modern (Fig. 3.1.). (Coroi, et al., 2012).

Obiectivele din județ se pot grupa în patru zone principale: Depresiunea Petroșani – Munții Parâng – Munții Retezat, Zona Hațegului, Culoarul Mureșului și Vața de Jos – Brad. (www.regiuneavest.ro)

Obiective turistice antropice:

Județul Hunedoara dispune de un număr foarte mare de obiective turistice antropice (culturale). Cele mai multe monumente sunt reprezentate de biserici, catedrale, moschei și sinagogi (153), urmate de monumente, statui și busturi. La polul opus, monumentele cu cel mai redus număr sunt reprezentate de poduri, drumuri, șanțuri, hidrocentrale, galerii și festivaluri (1). Alte categorii de monumente ce se găsesc în județ sunt: așezări, situri arheologice, fortificații, castre, cetăți, castele, case memorial, etc.

Tab. 3.1. Analiza cantitativă a principalelor monumente istorice din județul Hunedoara (2010)

(Sursa: prelucrare Lista monumentelor istorice 2010, Institutul Național al Patrimoniului)

Conform Institutului Național al Patrimoniului, în județul Hunedoara existau în anul 2010 un total de 520 de monumente istorice datate din diferite epoci. Cele mai numeroare monumente istorice sunt bisericile, catedralele, mânăstirile, moscheele și sinagogile (153), urmate de monumente, statui și busturi cu o importanță istorică (105). Un alt tip de monumente cu un număr însemnat, 78, sunt clădirile cu importanță turistică (gări, biblioteci, poște, etc), ansambluri urbane și rurale, 64, și așezări fortificate și alte tipuri de așezări, 54. Alte monumente cu o mare importanță istorică dar mai reduse ca număr sunt situri arheologice, fortificații, castre, castele, cetăți, sanctuare, turnuri, parcuri, etc.

1.2. Caracterizarea principalelor obiective turistice cu însemnătate pentru dezvoltarea turismului cultural

Sarmizegetusa Regia

Sarmizegetusa Regia (cea Regească), reprezintă fosta capitală a Daciei preromane, o fortăreață în interiorul căreia se află un complex de sanctuare și cea mai mare dintre cetățile dacice. Aceasta este situată în munții Orăștiei, în satul Grădiștea Muncelului.

Ruinele cetății Sarmizegetusa Regia se găsesc pe vârful unei stânci aflată la 1.200 m și face parte din sistemul defensiv dac al lui Decebal din munții Orăștiei alături de cetățile Luncani – Piatra Roșie, Costești – Blidaru, Costești – Cetățuie, Căpâlna și Bănița, aceasta fiind centrul sistemului.

Acestă fortificație reprezintă un complex de sanctuare situate pe unul din platourile terasate artificial. Dintre aceste sanctuare, două au o importanță mai mare: “Sanctuarul Mare Rotund” și "Soarele de Andezit". La acestea se mai adaugă și “Calendarul Circular“ care este unul dintre cele mai importante și mai mari sanctuare circulare dacice.

Istoricii aproximează că fortăreața a fost ridicată în secolele III-II î. Hr, dar sunt și alte păreri cum că aceasta ar avea o vechime cu 600 de ani mai mare. Unul dintre motivele pentru care se presupune aceasta este marea asemănarea dintre “Sanctuarul Mare Rotund” și foarte cunoscutul sanctuar de la “Stonehenge”. De asemenea “Soarele de andezit” poate foarte ușor să fie asemănat cu calendar “Maya”. 

Zidul fortificației avea în momentul finalizării construcției o grosime de 3 m și o înălțime de aproximativ 4-5 m. Zidul îngrădește cetatea pe o suprafață de aproximativ 3 ha și are o formă de hexagon cu laturile inegale. În partea de vest, se află o suprafață de 3 km, o suprafață în care locuiau civilii, unde se pot observa numeroase locuințe, ateliere, magazii, hambare sau rezezervoare de apă. În partea de est, la 100 m în direcția porțiilor cetății, se află sanctuarele cu forme și mărimi diferite. Sanctuarele sunt situate pe o terasă, care era legată de poarta cetății de un drum pavat.

Civilii daci locuiau în apropierea cetății, pe terasele din împrejurimi, iar nobilimea în locurile mai bine fortificate, iar acestea dispuneau în locuințele lor și de apă, care era adusă prin țevi de ceramică. Acestea sunt dovezi că civilizația dacă avea un standard foarte înalt de viață.

Sarmizegetusa Regia a atins apogeul în timpul regelui Decebal (Decebalus = cel curajos), iar după înfrângerea provocată de Traian, conducătorul Imperiului Roman, aceasta a fost mutată la 40 km la ordinele împaratului Hadrian, care dorea ca noua capitală să reprezinte o continuare a celei dacice. Noua capitală a fost numită Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa. În prezent pe locul acesteia se află localitatea Sarmizegetusa (Diaconescu, 2010.

Drumul spre ruinele fostei cetați dacice se face un drum asfaltat, de la Orăștie la Costești, iar apoi urmează 20 de km de drum forestier. Oraștie poate fi considerat un punct de plecare spre cetățile Dacice: Sarmizegetusa Regia, Costești și Blidaru. (http://cetateasarmizegetusa.ro/).

Toate cele șase cetăți reprezintă Monumente Istorice Naționale și fac parte din Patrimoniul Mondial UNESCO).

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa

Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa sau Colonia Ulpia Sarmizegetusa a fost primul oraș roman din Dacia și capitala Daciei romane și a reprezentat reședința celor mai importante instituții romane și a funcționarilor imperiali.

Colonia Ulpia Sarmizegetusa este situată la o distanță de 40 de km de Sarmizegetusa Regia pe un teren aproape șes, la o altitudine de 531 m, în apropiere de Hațeg, la poalele Munților Retezat și la aproximativ 8 kilometri de trecătoarea “Porțile de Fier ale Transilvaniei”, denumită “Tapae” în acea perioada, care face legătura între Transilvania și Banat.

Orașul a fost construit în anul 107 d.Hr. la porunca împaratului Traian, la început cu scop militar, iar mai apoi ca centru politic, religios și cultural. Așezarea a avut o amplasare strategică, fiind aparată de castrele Bumbești, Micia, Voislova, Tibiscum și munții Retezat și Poiana Ruscă la nord respectiv sud.

Astăzi așezarea constituie un complex arheologic în localitatea Sarmizegetusa și se întinde pe o suprafață de 32 ha, putând adăposti în jur de 25.000 – 30.000. Zidurile orașului aveau o lungim de aproximativ 500 m pe lățime și 600 m pe lungime. În afara zidurilor pe o suprafață de aproximativ 60-80 ha, romanii au construit alte monumente publice, case, dar și morminte și alte clădiri.

Pe lângă aceste așezări, romanii au mai construit și un territorium, unde cei care erau mai înstăriți puteau se retrăgă în timpul varii, dar și villa rustica, care erau ferme romane, cum sunt cele se găsesc și la Hobița sau de la Sântămărie Orlea. Alte construcții, de rang inferior, purtau numele Aquae (la Călan Băi) sau Germisara (la Geoagiu Băi), unde se putea făce baie în băile termale, prezente aici încă din antichitate. Territoriumul construit de romani  se întindea în est până la Munții Apuseni.  Ampelumul, astăzi în localitatea Zlatna s-a despărțit de teritoriul roman și s-a dezvoltat separate de teritoriul Sarmizegetusei. În vest, o altă localitate, Dierna (Orșova) s-a divizat și ea de teritoriul capitalei. În primă fază, împăratul Traian a fondat un singur oraș în provincie, sub numele de Colonia Dacica. Urmașii acestuia au pus bazele altor 10 sau 11 așezări urbane, din care Sarmizegetusa a fost mamă a patru orașe.

După retragerea trupelor și a administrației romane la sud de Dunăre, în 271-275, amfiteatrul fost blocat de către o populație romanică undeva în sec. IV. În unu din colțurile așezării, cel din partea de nord-est a orașului a fost descoperită o clădire de la sfârșitul secolului IV și inceputul secolului V, aceasta fiind o dovadă că orașul a fost locuit până în antichitate (http://cetateasarmizegetusa.ro/).

Castelul Corvinilor

Castelul Corvinilor, cunoscut și sub numele de Castelul Hunedoarei, al Corvineștilor sau al Huniazilor este localizat în centrul județului Hunedoara, în partea sud-vestică a Municipiului Hunedoara, pe locul unei vechi întărituri, pe o stâncă din munții Poiana Ruscă, la poalele căruia curge pârâul Zlaști (Fig. 3.2.).

Ridicat în secolul al XV-lea de Ioan de Hunedoara, castelul Corvinilor este o construcție foarte impunătoare, care dispune de turnuri, bastioane și un donjon. Castelul împreună cu cele doua curți are o suprafață totală de aproximativ 10.000 m² și are în componență 7 turnuri, 42 de camera și 2 poduri. Zidurile castelului au o structură impunătoare, grosimea lor fiind cuprinsă între 1,5 m si 4 m. De asemenea castelul este înconjurat de un zid de apărare de 10 m adâncime.

În interiorul castelului pot fi vizitate Galeria si Donjoul (ultimul turn de apărare), Turnul Capistrano, Sala Cavalerilor, Turnul Buzduganelor, Bastionul Alb și Sala Dietei

Fortificația a avut inițial o formă elipsoidală, cu capetele din partea de nord și de sud ascuțite, marcate de o piatră de talie. Zidurile, care la început au avut o grosime de pâna la 2 m, au fost construite din blocuri de calcar dolomitic și piatre din râu, direct în stâncă. Aceste ziduri erau flancate de turnuri de forme circulare și rectangulare, primele fiind o noutate în Transilvania secolului XV. Turnurile circulare, formate din Turnul Capistrano, Turnul Pustiu și Turnul Tobosarilor, cu excepția turnului pictat, numit și Turnul Buzdugan, erau prevăzute cu o zonă zidărie plină, urmat de doua niveluri care se aflau la partea inferioară și care erau utilizate ca și camere pentru pușcași iar cele aflate la partea superioară erau folosite ca și zone de locuit sau zone de apărare.

Turnurile de formă rectangulară erau amplasate în partea de nord-vest, respectiv sud-est ale castelului și erau prevăzute cu intrări și niveluri de apărare, care au fost gândite pentru arme cu coardă dar și pentru arme de foc. Intrările în castel aveau loc cu ajutorul unor poduri, care erau susținute de piloni de piatră, ultima parte a podurilor fiind mobilă.

Un alt punct de interes din castel este reprezentat de fântână, care este săpată în zona dintre curtea veche și cea nouă.

Palatul propriu-zis al fortificației este amplasat în partea vestică și este compus din Sala Cavalerilor, Sala Dietei și scara spiral. Acesta reprezintă un exemplu unic de arhitectură în spațiul transilvanean. O alta construcție cu o arhitectură unică galeria și turnul Nje Boisia, care în traducere înseamnă “nu te teme”. Turnul este alcătuit pe 5 niveluri de apărare și este prevăzut cu locuri pentru armele de foc. Legătura turnului cu castelul se face prin intermediul unei galerii suspendate, care are o lungime de peste 33 m, galerie care este suspendată pe stâlpi masivi formați din calcar dolomitic. În secolul al XVII-lea a avut loc construcția curții exterioare, numită și “curtea hușarilor”, aceasta adăpostind locuințele administatorului, funcționarilor, casa ogarilor dar și depozitele de hrană și fânat. (http://www.castelulcorvinilor.ro/2011/istoria-si-povestea/)

Fig. 3.2. Castelul Corvinilor

(Foto: Iosif-Arnold Badea)

Monumentul este adesea comparat cu castelele din vestul Europei datorită amploarei și fastului. Acesta a fost cea mai mare și vestită proprietate a lui Ioan de Hunedoara. De-a lungul timpului, aceasta a suferit mai multe transformări, fiind pe rănd punct strategic întărit și reședință feudal. Acesta nu a fost cucerit niciodată de către dușmanii săi (Floca, 1957).

Cetatea Deva – “Cuib de Vulturi”

Cetatea Deva este o cetate medievală situată pe valea Mureșului, pe un deal la poalele căruia se află orașul Deva. Aceasta este o cetate romanică, unii fiind de părere că este chiar dacică, și este situată pe un deal vulcanic, unde în present este o rezervație natural. La poalele cetății se găsește Palatul Magna Curia, care în prezent este sediul Muzeului Civilizației Dacice și Romane, construit cu aspect de bastion în secolul al XVI-lea.

Primele informații despre cetate provin din secolul XIII, dar este bine cunoscut faptul că zona a fost locuită continuu din preistorie. Aceasta a fost vatră și pentru așezări dacice și romane din primele veacuri după Hristos.

Cetatea a fost una dintre cele mai importante așezări medieval ale Transilvaniei și una dintre cele mai puternice fortificații ale provinciei. Deva a devenit o așezare faimoasă datorită poziției sale strategice deosebite, aceasta fiind principala fortificație care veghea pe Valea Mureșului intrarea și ieșirea din Transilvania, fapt care i-a atras și numele de “Cheia Mureșului”. Pe lângă rolul de punct de supraveghere, cetatea a avut și rol de reședință feudală, atât în perioada când s-a aflat sub stăpânirea regatului Ungariei, cât și atunci când Vladislav I, regale Ungariei, i-a dăruit-o lui Iancu de Hunedoara, în posesia familiei căruia a rămas în următorii 100 ani. Cetatea a avut inițial o formă ovală, la care s-a făcut modificări și s-au adăugat alte elemente din acea perioadă, majoritatea cu scop militar. Pe lângă elementele cu scop militar, s-au mai adăugat și o fântână și un bastion, ambele din perioada lui Gheorghe Rachozi I.

În anul 1687, în urma tratatului de la Blaj, în cetate s-a instalat o garnizoană imperial, astfel cetatea rămânând sub autoritatea militară a Transilvaniei, iar domeniile fiscale în proprietatea statului. Armata i-a făcut unele modificări speciale și renovări pentru a întări cetatea, dar au construit și o cisternă în care se aduna apa pluvială. Ultimele modificări ale cetății au fost făcute de Gabriel Bethlen, transformări care au rămas până în prezent.

Cetatea a fost folosită ca loc de refugiu pentru nobilimea maghiară în timpul răscoalei conduse de Horia, Cloșca și Crișan.

Starea degradată a cetății este datorată unei explozii în magazia cu pulbere care a luat foc, din greșeală sau intenționat nu se știe încă, care a produs distrugeri foarte mari, în special în partea de est a cetății.

Fig. 3.3. Restaurare Cetatea Deva

(Foto: Iosif-Arnold Badea)

Deși o perioadă foarte lungă aceasta a fost doar o ruină, autoritățile au început lucrările de restaurarea a acesteia deoarece reprezintă un monument istoric de interes atât național dar și internațional, dar și principalul punct de atracție turistică din regiune și unul din cele mai interesante situri arheologice din România. (Fig. 3.3.). Aceste lucrări sunt astăzi în plină desfășurare, motiv pentru care doar o parte a cetății fiind deschisă iubitorilor de turiștilor. (http://www.adeh.ro/atractie/cetatea-deva)

Biserica Densuș

Biserica Sfântul Nicolae, cunoscută și ca “Biserica Densuș” se află Țara Hațegului, la aproximativ 10 kilometri de orașul Hațeg. Aceasta este cea mai veche biserică din România în care și astăzi mai au loc slujbe religioase.

Recunoscută ca cel mai ciudat edificiu datorită particularităților sale unice, dar și a modului cum a fost construită, aceasta are în componență în mare parte din blocuri masive de piatră și blocuri de marmură, dar sunt folosite și coloane și statui aduse de la fosta colonie romană Colonia Ulpia Sarmizegetusa.

Alfată în apropierea ruinelor fostei capital a Daciei romane, biserica din Densuș a fost obiectul multor controverse între oamenii de știință. Dacă unii au fost de părere că biserica a fi fost mausoleul generalului roman Longinus Maximus care a fost ucis de către daci, alții sunt de părere că edificiul este un fost temple roman al zeului Marte.

Cea mai mulți sunt de părere că actuala biserică din Densuș a fost un templu roman care mai târziu a fost creștinizat, adică o biserică paleocreștină care a fost construită între secolele IV-VI, aceasta fiind și prima biserică de pe teritoriul Daciei. Biserica a fost construită pe ruinele unei vechi construcții din antichitate, aparținând secolului al IV-lea.

Biserica Densuș este construită din blocuri massive de piatră, bolovani din râu și din materiale luate de pe locul fostei capitale romane a provinciei Dacia (cărămizi cu inscripții romane, capiteluri, pietre funerare, tuburi de canalizare), și are un aspect foarte neobișnuit, care stârnește o mare admirație și uimire printer iubitorii de culte.

Din punct de vedere arhitectural, biserica reprezintă un patrulater cu latura de 6 metri. Naosul acesteia este străpuns de un turn în jurul căruia se află un spațiu îngust acoperit cu o boltă de sprijin (Coroi, et al., 2012).

Dac Fest

Dac Fest este un festival cultural organizat de Asociația Terra Dacica Aeterna, Direcția Județeană pentru Tineret și Sport Hunedoara, Primăria Simeria, Direcția Județeană de Cultură Hunedoara, Muzeul Civilizației Dacice și Romane din Deva, Asociația Culturală pentru Istorie Vie Alba Iulia și Prefectura Hunedoara. Dac Fest a debutat în anul 2009 și are loc la Măgura Uroiului în apropiere de orașul Simeria. Anul acesta (2015) va avea loc a șasea ediție (Fig. 3.4.).

Prin acest festival organizatorii și-au propus sa readucă în atenția publicului valorile civilizației dacice. Festivalul include o acțiune de ecologizare a monumentului Măgura Uroiului, o paradă de costume antice în centrul orașului Simeria, mai multe concursuri, concerte de muzică medievală, rock și folk, lupte demonstrative între daci și romani, ateliere de olărit și un spectacol folkloric (http://www.mesagerulhunedorean.ro/festivalul-dac-fest-la-magura-uroiului).

Fig. 3.4. Dac Fest

(Sursă: Mihai Bursesc)

Accesibilitatea turistică în zonă

Căile de acces către zonele turistice din județ se impart în ușor accesibile și greu accesibile. Cele ușor accesibilese află în apropierea căilor rutiere mai importante, ca autostrada sau drumurile europene și naționale, iar cele mai greu accesibile se fac pe drumurile județene, comunale și forestiere.

În zona Depresiunea Petroșani – Munții Parâng – Munții Retezat, accesul către obiectivele culturale se poate face pe drumul european E79 din direcția Târgu Jiu; drumul național 66A din direcția Orșova și 7A.

În zona Hațeg accesul către obiectivele culturale se poate face pe drumul european E79, atât din direcț Deva cât și Petroșani; drumul național 66 și 68 din direcția Oțelu Roșu; drumul județean 685, 686, și 687G.

În zona Culoarul Mureșului accesul către obiectivele culturale se poate face pe autostrada A1 din direcția Sibiu; drumul european E68 din direcția Arad și E79; drumul național 7; drumul județean 687, 761, 761A și 705

În zona Vața de Jos – Brad accesul către obiectivele culturale se poate face pe drumul european E79 din direcția Deva și Oradea; drumul național 74 și 76; drumul județean 706 și 762.

Din punct de vedere al căilor feroviare, în zona Depresiunea Petroșani – Munții Retezat, accesul se poate face prin magistrala 202, în zona Hațeg prin magistrala 202, 211 și 917, în Culoarul Mureșului prin magistrala 200, 202, 206, 207, 209 și 212, iar în zona Vața de Jos – Brad prin magistrala 209 și 371.

Infrastructura turistică

“Infrastructura” poate fi definită ca un sistem de facilitǎți, echipamente și servicii necesare pentru a opera o organizație. Cuvântul “infrastructura” provine de la cuvântul francez “infrastructure” care înseamnǎ elemente component ale bazei tehnico-materiale (sistem de comunicații și telecomunicații, căi ferate, șosele).
În ce privește infrastructura turistică, aceasta face referire în primul rând la căile de comunicație, care cuprind rețeaua rutierǎ, cǎile ferate, liniile aeriene, cǎile de conicație fluviale și maritime, și în al doilea rând la infrastructura tehnicǎ specific În ce privește infrastructura turistică, aceasta face referire în primul rând la căile de comunicație, care cuprind rețeaua rutierǎ, cǎile ferate, liniile aeriene, cǎile de conicație fluviale și maritime, și în al doilea rând la infrastructura tehnicǎ specific sau baza tehnico-materială, respectiv unități de cazare, unități de alimentație publică, unități de agrement și unități de tratament (http://biblioteca.regielive.ro/proie

cte/turism/infrastructura-turistica-la-nivel-mondial-172509.html).

Unități de cazare

Unitățile de cazare, alături de cele de alimentație, tratament și transport sunt considerate servicii de bază în turism.

Unitățile de cazare reprezintă unitățile care crează condiții și confort pentru turiștii care se deplasează spre un obiectiv sau centru turistic. Serviciul de cazare este produsul industriei hoteliere, industrie care cuprinde activitățile care au loc în spațiile de cazare. El este alcătuit din mai multe prestații oferite turiștilor pe timpul șederii în unitățile de cazare.

Calitatea și dezvoltarea serviciilor de cazare depind de o bază tehnico-materială de cazare adecvată (hoteluri, moteluri, hanuri, case de odihnă, cabane, etc), care are dotări special și care poate să ofere condiții optime turiștilor (Istrate, et al., 1996). Numărul unităților de cazare, în anul 1990 au fost în total 62 unități (19 cabane turistice). Până în anul 1995 numărul acestora a crescut la 65 unități (21 hotelurile), iar pănă în 2000 a scăzut la 63 unități (19 hoteluri). Începând cu anul 2005, numărul unităților de cazare a crescut la 86 unități (18 vile turistice), apoi la 92 unități (24 pensiuni agroturistice) în anul 2010 și la 99 unități (25 pensiuni turistice) în anul 2014 (2014) (Fig. 3.5.).

Fig. 3.5. Hotel Deva

(Sursa: Foto Iosif – Arnold Badea)

În 2014, cele mai bine reprezentate unități de cazare din județ au fost hotelurile, iar la polul opus cu cel mai redus număr se află taberele de elevi și preșcolari (Fig. 3.6.).

Conform INSS, cele mai bine reprezentate infrastructuri de cazare sunt în zona Hațeg, acestea fiind localizate de-a lungul căilor principale de acces (atât rutiere cât și feroviare, unitățile de cazare fiind răspândite în zonele urbane). În 2011, conform INS, în zona Hațeg, existau un total de 825 de locuri de cazare și un total de 37 de unități de cazare, în Depresiunea Petrosani – Munții Parang – Munții Retezat, 670 locuri de cazare și 22 de unități de cazare, în zona culoarului Mureșului, 1.942 locuri de cazare și 32 de unități de cazare plus un sat de vacanță, acesta fiind și singurul din această zonă, iar în zona Vața de Jos – Brad, 92 locuri de cazare și 4 unități de cazare la care se adaugă și câteva pensiuni agroturistice (www.regiuneavest.ro).

Fig. 3.6. Unitățile de cazare pe tipuri de structuri în județul Hunedoara (1990-2014)

(Sursa: Prelucrare date INSSE, 2015)

În ce privește numărul locurilor de cazare din județul Hunedoara prezintă atât scăderi dar și creșteri între anii 1991 și 2013. Dacă în 1991 existau în toate unitățile de cazare un total de 1.664.988 locuri de cazare, numărul acestora a scăzut începând cu anul 1995, ajungând la 1.334.842 locuri, în anul 2000 la 1.243.728 locuri, iar din anul 2005 la 903.822 locuri (Fig. 3.7.).

Fig. 3.7. Locuri de cazare în unitățile de cazare pe tipuri de structuri în județul Hunedoara (1990-2014)

(Sursa: Prelucrare date INSSE, 2015)

Din anul 2005, numărul locurilor de cazare în funcțiune a început să crească, ajungând în 2010 la 933.333 locuri, iar mai apoi la 1.180.383 locuri în 2014.

Unitățile de alimentație publică

Serviciile de alimentație reprezintă o latură a serviciilor turistice de mare importanță. Deși nu este destinată cu precădere să satisfacă nevoia turistului, acestea se asociază tot mai des cu activitățile din turism, de unde și dependența dintre acestea două (Fig. 3.8.), (Istrate, et al., 1996).

Fig. 3.8. Unități de alimentație în județul Hunedoara (2014)

(Sursa: Prelucrare date INSSE, 2015)

În județul Hunedoara se găsesc următoarele unități de alimentație: 12 baruri de zi, 3 bufet-bar, 2 cafe-bar, 2 disco-bar, 3 fast-food și 58 de restaurant. (http://www.tourist-informator.info/ro/Gastronomie.html).

Unități de agrement

Activitățile de agrement pot fi definite ca „ansamblul mijloacelor si formelor capabile să asigure turistului sau unei grupări sociale o stare de bună dispoziție, de plăcere, să dea senzația unei satisfacții, a unei împliniri, să lase o impresie și o amintire placută.” (Istrate, et al. 1996).

În ce privește unitățile de agreement, se găsesc pârtii de schi la Parâng (Petroșani) și Straja (Vulcan), Aqualand (Deva), Arsenal Park (Orăștie), Gurasada Park, ștranduri, zone amenajate pentru sărituri cu parapanta (Uroi), trasee pentru biciclete, patinoare, paintball, terenuri pentru diferite activitați sportive.

Unități de tratament

Ca și unități de tratament, în județul Hunedoara se găsesc complexe hoteliere care asigură servicii de tratament localizate în aria stațiunilor termale la Călan, Teliuc, Boholt, Vața de Jos și Geoagiu Băi; sau în stațiuni cu izvoare alcaline și izvoare sărate la Deva (Sărata Deva) și în cele cu izvoare sulfatate la Geoagiu Băi.

Zone actuale și potențiale de dezvoltare a turismului cultural

Conform strategiei dezvoltate de Consiliul Județean Hunedoara s-au identificat principalele zone în care se poate practica cu succes turismul cultural. Astfel obiectivele din județul Hunedoara se pot grupa în patru zone: Depresiunea Petroșani – Munții Parâng – Munții Retezat, Zona Hațegului, Culoarul Mureșului și Vața de Jos – Brad (Fig. 3.9).

Depresiunea Petroșani – Munții Parâng – Munții Retezat

În această zonă resursele antropice sunt puțin diversificate, aici întâlnindu-se doar Muzeul Mineritului de la Petroșani, astfel resursele naturale fiind valorificate mai mult.

Această zonă este compusă dintr-o ramură muntoasă situată în partea sudică a județului, acesta intersectându-se orizontal cu Depresiunea Petroșani. În acest areal turismul are un mare potențial de valorificare conferit în principal de cadrul natural în care se practică sporturile de iarnă cât și drumeții, turism de transit și turism industrial.

Munții Retezat se suprapun Parcului Național Retezat, o zonă de conservare și cercetare științifică, un areal cu valori peisagistice originale, în care se practică intens turismul, au cea mai ridicată altitudine medie din întreg lanțul Carpaților românești, având peste 60 de piscuri care trec de 2200 m altitudine, vârful Peleaga fiind cel mai înalt, 2509 m. De asemenea, aici se mai găsesc peste 80 de lacuri glaciare, dar și o floră și faună bogată și variată (www.regiuneavest.ro).

4.2. Hațeg

În această zonă se găsesc numeroase resurse, atât naturale, prin prezența parcurilor naturale: Geoparcul Dinozaurilor – Țara Hațegului și Grădiștea Muncelului – Cioclovina; cât și antropice, aici aflându-se fosta capitală a Daciei romane, Sarmizegetusa Ulpia Traiana, care a reprezentat reședința celor mai importante instituții și înalților funcționari imperiali, dar și biserica de la Densuș, aceasta fiind una din cele mai vechi biserici de rit bizantin din România, construită in sec XII (www.regiuneavest.ro).

Fig. 3.9. Obiectivele și zonele turistice ale județului Hunedoara

(Sursa: www.regiuneavest.ro)

4.3. Culoarul Mureșului

Această zonă turistică se suprapune cursului râului Mureș, fiind o zonă străbătută de căi importante de acces, drumul European E 68, care leagă județul Hunedoara de județul Alba dar și localitatea de frontieră Nădlac și magistrala feroviară Curtici – Arad – Simeria – Brașov.

Această zonă este deosebită datorită obiectivelor antropice. Aici se pot găsi Cetatea Devei, care a fost un punct strategic deosebit pentru valea Mureșului în Evul Mediu, Geoagiu Băi cu stațiunile balneoclimaterice, cunoscute în antichitate sub numele de Germisara, iar apoi, în perioada romană, sub numele de Thermal Dodonae. De asemenea aici se mai află și Cetătile Dacice din Munții Orăștiei, care marchează locul istoric al formării civilizației dacice, aici aflându-se centrul politic al tuturor triburilor dacice (www.regiuneavest.ro).

4.4. Vața de Jos – Brad:

Această zonă se află în partea de nord-vest a județului, iar ca resusrse predomină cele naturale: izvoare minerale, ape termale, ape sulfuroase, dar și metale prețioase, în deosebi aurul.

Ca și obiective aici se găsesc Stațiunea Vața de Jos, Muzeul Aurului din Brad, Complexul de monumente de la Țebea, cunoscut și sub numele de “Panteonul Moților”, monument ce cuprinde mai multe obiective ce amintesc de vremurile glorioase de luptă a moților împotriva nedreptății sociale, eliberare și unitate națională, Gorunul lui Horea, monument al naturii dar și istoric, acesta marcând locul unde conducătorul marii răscoale țăranești le vorbea moților în nopțile de vară, dar și mormântul lui Avram Iancu, numit de moți “Crăișorul munților” (www.regiuneavest.ro).

Analiza SWOT

Analiza diagnostic de tip SWOT reprezintă un instrument de cuantificare a principalelor caracteristici turistice ale zonei supuse studiului, marcând factorii de dezvoltare pentru mediul intern al județului, și anume punctele tari și punctele slabe. Mediul extern ce influențează dezvoltarea turistică este prezentat prin intermediul oportunităților și amenințărilor.

În ceea ce privește județul Hunedoara analiza SWOT este reprezentată astfel:

(Sursa: Strategia pentru dezvoltare durabilă a Municipiului Deva 2014-2020)

Concluzie

În concluzie, județul Hunedoara dispunde de un fond turistic antropic foarte mare datorită numeroasele așezări, situri arheologice, castre, cetăți, castele sau muzee.

Cele mai importante obiective culturale și istorice din județ sunt fosta capital a Daciei preromane, Sarmizegetusa Regia, capital Daciei romane, Colonia Ulpia Traiana Augusta Dacica Sarmizegetusa, Castelul Corvinilor sau Huniazilor, cea mai important reședință a lui Iancu de Hunedoara, Cetatea Devei, numită și “Cuib de Vulturi”, aceasta fiind una dintre cele mai vechi cetăți din Transilvania, Biserica Densuș, cea mai veche biserică din România în care mai au loc slujbe religioase, dar și festivalul dedicate civilizației dacice și romane, Dac Fest.

Accesibilitatea turistică din județ este una foarte bună, accesul spre obiective putând să se facă atât pe cale rutieră, cât și pe cale feroviară. De asemenea, județul Hunedoara dispune de o infrastructură turistică foarte dezvoltată, aici găsindu-se unități de cazare, alimentație și agreement într-un număr foarte mare, iar unități de tratament într-un număr mai mic.

Monumentele și obiectivele din județ sunt împarțite în trei zone care prezintă potențial turistic, dar și potențial de dezoltare în continuare a turismului: zona Depresiunea Petroșani – Munții Parâng – Munții Retezat, zona Hațeg, zona Culoarului Mureșului și zona Vața de Jos – Brad.

Anexă:

Tab. 3.1. Unitățile de cazare pe tipuri de structuri în județul Hunedoara (1990-2014)

(Sursa: Prelucrare date INSSE, 2015)

Tab. 3.2. Locuri de cazare în unitățile de cazare pe tipuri de structuri în județul Hunedoara

(1990-2014)

(Sursa: Prelucrare date INSSE, 2015)

Tab. 3.3. Unități de alimentație în județul Hunedoara (2014)

(Sursa: http://www.tourist-informator.info/ro/Gastronomie.html)

Bibliografie:

Cărți:

Swizewski, C., Oancea, D., 1976), „Geografia turismului – partea I”, Iași

Coroi, V., Balazs, M., Laptes, M., Laszlo, A., (2012), „Județul Hunedoara – Monografie, Vol. III”, Editura EMIA, Deva

O. Floca (1957), „Regiunea Hunedoara”, Editura 1 Mai, Deva

Al. Diaconescu, (2010), „Forurile Sarmizegetusei”, Cluj-Napoca

Istrate, I., Bran, F., Roșu, A. G., (1996), „Economia turismului și mediului înconjurător”, Editura Economică, București

Pagini web:

http://www.evz.ro/castelul-corvinilor-face-fata-crizei-905187.html

http://ro.wikipedia.org/wiki/Sarmizegetusa_Regia

http://enciclopediavirtuala.ro/monument.php?id=366

http://www.mesagerulhunedorean.ro/festivalul-dac-fest-la-magura-uroiului

http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Hunedoarei

www.regiuneavest.ro

http://ro.wikipedia.org/wiki/Ulpia_Traiana_Sarmizegetusa

http://www.tourist-informator.info/ro/Gastronomie.html

http://biblioteca.regielive.ro/proiecte/turism/infrastructura-turistica-la-nivel-mondial-172509.html

Plinko de la BGaming – demo și recenzie a jocului (2025)

http://www.castelulcorvinilor.ro/2011/istoria-si-povestea/

http://www.adeh.ro/atractie/cetatea-deva

http://map.cimec.ro/Mapserver/

http://www.intercultural.ro/turismintercultural/definitii.html

Strategia pentru dezvoltare durabilă a Municipiului Deva 2014-2020