Analiza potențialului, promovării și [622417]

UNIVERSITATEA “ALEXANDRU IOAN CUZA” IAȘI
FACULTATEA DE GEOGRAFIE ȘI GEOLOGIE
DEPARTAMENTUL DE GEOGRAFIE
SPECIALIZAREA TURISM ȘI DEZVOLTARE REGIONALĂ

LUCRARE DE DISERTAȚIE

Coordonator: Masterand: [anonimizat]. univ. dr. Corneliu IAȚU Oana Maria Zamfiroi

Iași
Iulie 2016

– 1 –
Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași
Facultatea de Geografie și Geologie
Specializarea Turism și Dezvoltare Regiona lă

Analiza potențialului, promovării și
dezvoltării turismului din județul Harghita

Coordonator: Masterand: [anonimizat]. univ. dr. Corneliu IAȚU Oana Maria Zamf iroi

Iași
Iulie 2016

– 2 –
CUPRINS

REZUMAT ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. … – 4 –
INTRODUCERE ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………. – 8 –
CAPITOLUL I – 9 -ASPECTE GEOGRAFICE G ENERALE ………………………….. ………………………….. ……….. – 9 –
I.1. Poziția geografică a județului Harghita ………………………….. ………………………….. …………. – 9 –
I.2. Cadrul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. – 10 –
I.2.1. Relieful și particularitățile geologice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. – 10 –
I.2.2. Clima ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………. – 12 –
I.2.3. Hidrografia ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. – 13 –
I.2.4. Flora și fauna ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. – 14 –
I.2.5. Solurile ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. – 15 –
I.3. Cadrul socio -economic ………………………….. ………………………….. ………………………….. … – 17 –
I.3.1. Populația, așezările uma ne și structura etnică ………………………….. ………………………….. ………………… – 17 –
I.3.2. Activitățile economice și resursele de forță de muncă ………………………….. ………………………….. ………. – 19 –
CAPITOLUL II – 25 -ANALIZA OFERTEI TURI STICE ………………………….. ………………………….. …………. – 25 –
II.1. Infrastructura judetului ………………………….. ………………………….. ………………………….. . – 25 –
II.1.1. In frastructura de transport ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………….. – 25 –
II.1.2 Infrastructura de telecomunicații ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… – 26 –
II.2. Baza tehnico -materială pentru turism ………………………….. ………………………….. ……….. – 26 –
II.2.1 Baza de cazare ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. – 27 –
II.2.2 Baza de alimentație în turism ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………….. – 29 –
III.2.3 Baza de agrement ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. – 30 –
II.2.4 Baza de tratament ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………………. – 31 –
II.3. Cererea turistică ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… – 31 –
II.4. Tipuri și forme de turism practicate ………………………….. ………………………….. …………… – 34 –
CAPITOLUL III -CERCETARE PRIVIND AN ALIZA POTENȚIALULUI, PROMOVĂRII ȘI
DEZVOLTĂRII TURISMUL UI DIN JUDEȚUL HARGH ITA………………………….. ………………………….. …. – 37 –

– 3 –
III.1.Analiza potențialului turistic ………………………….. ………………………….. …………………….. – 37 –
III.1.1.Potențialul natural ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………….. – 39 –
III.1.2. Potențialul antro pic ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………………… – 40 –
III.2. Obiectivele turistice ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… – 41 –
III.2. Analiza promovării turismului din județul Harghita ………………………….. ………………….. – 52 –
III. 3 Analiza dezvoltării turismului din județul Harghita ………………………….. …………………… – 55 –
CAPITOLUL IV ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… – 62 –
ANALIZA CRITICĂ A SI TUAȚIEI ACTUALE DIN PERSPECTIVĂ TURISTIC Ă ………………………. – 62 –
IV.1.Diagnostic teritorial din punct de vedere turistic ………………………….. ……………………… – 62 –
IV.2. Concurența teritorială ………………………….. ………………………….. ………………………….. .. – 62 –
IV.3. Probleme și disfuncționalități ………………………….. ………………………….. ………………….. – 63 –
IV.4.Priorități de intervenție ………………………….. ………………………….. ………………………….. . – 64 –
CONCLUZII ȘI PROPUNE RI ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………… – 65 –
BIBLIOGRAFIE: ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………… – 67 –

– 4 –
Lista Figurilor
Figură 1 Harta unitățilo r de relief ale județului ………………………….. ………………………….. ……. – 9 –
Figură 2 Harta unităților de relief ale județului Harghita ………………………….. ………………….. – 12 –
Figură 3 Populația din județul Harghita în perioada 2000 – 2015 ………………………….. ………. – 17 –
Figură 4 Populația stabilă după et nie în județul Harghita în anul 2015 ………………………….. .. – 19 –
Figură 5 Ponderea terenurilor agricole și neagrico le din județul Harghita ………………………. – 20 –
Figură 6 Evoluția resurselor de mun că pe sexe în județul Harghita ………………………….. ……. – 22 –
Figură 7 Evoluția numărului populației ocupate și a șomerilor în județul Harghita ………….. – 23 –
Figură 8 Populația ocupată pe principalele sectoare de activitate a județului Harghita ………. – 24 –
Figură 9 Cartograma p rivind capacitatea de caazare ………………………….. ………………………. – 27 –
Figură 10 Ponderea locurilor de cazare dupa structură ………………………….. …………………….. – 28 –
Figură 11 Numărul de restaurant e………………………….. ………………………….. ……………………. – 29 –
Figură 12 Evoluția sosirilor și a înnoptărilor ………………………….. ………………………….. ……… – 32 –
Figură 13 Cartograma privind durata medie a sejurului ………………………….. …………………… – 33 –
Figură 14 Cartograma potenț ialului turistic al județului ………………………….. ………………….. – 38 –
Figură 15 Harta turi stică a județ ului ………………………….. ………………………….. ………………… – 42 –
Figură 16 Lacul Roșu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. – 43 –
Figură 17 Lacul Sf Ana Figură 18 Tinovul Moh os………………………….. ………………………….. . – 44 –
Figură 19 Cheile Bicazului ………………………….. ………………………….. ………………………….. … – 46 –
Figură 20 Harta peșterii Ș ugău ………………………….. ………………………….. ……………………….. – 47 –
Figură 21 Sa lina Praid ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. – 48 –
Figură 22 D ealul Sării ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……… – 49 –
Figură 23 Caste lul Laz ăr ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. – 50 –
Figură 24 Stațiunea Borsec ………………………….. ………………………….. ………………………….. … – 51 –
Figură 25 Harta turismului de sănătate din județ ul Harghit a ………………………….. …………….. – 59 –

– 5 –

REZUM AT

Această lucrare are ca punct de plecare un aspect deosebit de important din zilele noastre
și anume dezvoltarea și promovarea zonei, astfel încât turiștii să fie atrași atât pentru vizitarea
obiectivelor turistice cât și pent ru petrecerea timpului în n atură , într -un mediu pitoresc.
Preocupările actuale sunt îndreptate spre anticiparea cât mai corectă a viitoarelor structuri ce vor
fi reamenajate, prin folosirea celor mai complexe strategii de dezvoltare dar si prin utilizarea
unei analize s wot adecvate. Din acest motiv se consideră că este important să se analiz eze
potențialul turistic existent precum și ceea ce poate fi dezvoltat și valorificat, ținând cont că este
un județ întins ca suprafată, fiind impodobit de stațiuni turistice, de izvoare de apă mi nerală, de
obiective culturale, lacuri, munți, peșteri etc, însă și de poziționarea sa geografică în centrul țării.
Un alt motiv pentru care s-a ales această temă l-a constituit faptul că , reprezintă un punct
turistic de tranzit pentru România, făcând lega tura între Moldova și Ardeal, ceea ce îi conferă
anumite beneficii din punct de vedere al dezvoltării turismului precum și conturării unei zone
turistice importante din punct de vedere al existenței unui mozaic de etnii – zonă cunoscută ca o
parte integran tă a teritoriului Ținutului Secuiesc .
Scopul acestei lucrări este acela de a contura o identitate a regiunii, din punct de vedere al
turismului, pentru a putea concura pe piața turistică cu alte regiuni din țară și din străinătate.
Pentru acesta este neces ar o scoatere în evidență și realizarea unei analize a potențialui natural și
antropic deosebit, prea puțin și nesatisfăcător amenajat, de asemenea analize cu privire la cererea
turistică , evidențând totodată problemele și disfuncționalitățile teritoriale din zona menționată.
Ipoteza de la care s -a plecat în realizarea prezentei cercetări a constituit -o marea varietate
a obiectivelor turistice naturale și antropice, cu o difersificare amplă a formelor de relief din care
derivă posibilitățile formelor de t urism ce pot fi practicate, însă slab dezvoltate și promovate.
Metodologia de cercetare folosită pentru realizarea studiului Dezvoltarea durabilă a
turismului în județ ul Harghita a urmat parcu rgerea unor etape cronologice, î n care au fost

– 6 –
aplicate metode geografi ce dar ș i metode specifice altor discipline. Astfel metodele utilizate au
un carcater i ndependent din punct de vedere științ ific
Alte me tode utilizate în cadrul lucrării de față sunt metoda de colectare a datelor și
metode de interpretare. Datele u tilizate provin din sursele citate în bibliografie și surse internet
oficiale.
Următoarea metodă este reprezentată de metoda geografică, prin care s -a delimitat zona
de studiu și s -a stabilit poziția geografică a teritoriului strudiat. În acest sens am utilizat pe cât
posibil observarea prin studierea atlaselor și a hărților .
După realizarea observării, următoarea etapă constă în descrierea realității geografice și a
obiectivelor specifice lucrării mele, un instrument utilizat în acest sens fiind harta prin care am
evidențiat repartiția elementelor componente.
Alături de acest metode s -a adaugat metoda analizei constând în descompunerea
întregului cercetării în mai multe părți pentru o analiză cât mai bună a funcționalității fiecărui
sistem component și descoperirea eventualelor probleme. Metoda analizei a fost utilizată în
special pentru analizarea datelor statistice și a materialelor cartografice, dar și pentru analiza
cantitativă și calitativă a resurselor turistice. Sursa datelor utilizate în acea stă metodă este în
principal internetul, prin accesarea unor site -uri oficiale cu privire la Strategiile de dezvoltare
pentru județul Harghita respectiv Zona Centru a României (Zona 7) și site -ul oficial al Institutul
Național de Statistică și de Studii Ec onomice (INSS E).
Metoda cartografică a fost folosită în realizarea hărților. Pentru harta județului cu
vecinii săi, s-a folosit fondul de hartă oferit de sursa www.peharta.ro și sursa www.geospatial.org
pentru harta rețelei rutiere a județului Harghita. În ceea ce privește harta uni tăților de relief s -a
utilizat harta preluată din PATJ Harghita 2012, prelucrată în Adobe Illustrator . Celelalte hărți s –
au realizat p rin utilizarea unor softuri de prelucrare a imaginilor ( Adobe Illustrator CS5) și
progra me de cartografiere( Philcarto). O ultimă metodă utilizată pentru finalizarea lucrării este
metoda sintezei.
În urma analizei efectuate rezultă că județul studiat are potențialul nece sar pentru a
deveni un centru turistic atât național cât și internațional, luând în seamă atât cadrul natural
favorabil cât și bogatul patrimoniu cultural și etnofolcloric, însă acest a nu este valorificat
îndeajuns, precum și prin analiza indicatorilor tur istici evidențiați în prezenta lucrare.

– 7 –
Ipoteza de la care s -a plecat la începutul studiului a fost confirmată ca fiind validă,lucru
dovedit prin identificarea posibilităților de practicare a turismului, în principal s -a inventariat
potențialul turistic na tural și patrimoniul cultural turistic, ce se constituie a fi “materia primă”
necesară dezvoltării activităților turistice.
Lucrarea a adus ca noutate evidențierea posibilităților de valorificare și dezvoltare a
turismului din zonă, lucru care ar putea fi un punct forte pentru Consiliile Județene sau Primariile
Locale în vederea realizării anumitor proiecte europene pentru reabilitarea neajunsurile existente
în prezent.

CUVINTE CHEIE: potențial, dezvoltare, promovare, turism, județul Harghita

.

– 8 –

INTRODUCERE

Turismul reprezintă o activitate economică care încearcă să exploateze avantajele pe care le oferă
unele elemente ale peisajului natural și antropic, în scopul valorificării superioare a acestora. (
Iațu C,Muntele I., 2000)
Turismul e ste o activitate de servicii, care beneficiază de previziuni extrem de optimiste
pentru viitor, importanța acestuia devenind din ce în ce mai mare, atât la nivel mondial, cât și
regional, național și local.
Astfel, în studiul de față au fost analizate pote nțialul, promovarea și dezvoltarea
turismului din județul Harghita, o zonă în care populația majoritara este de origine maghiară și
este recunoscut ca o parte a ținutului secuiesc, care se găsește acolo unde Podișul Transilvaniei
unduiește spre est către M unții Carpați ( Pisota I, Iancu S,1974 ).
Județul Harghita, este un colț de țară, minunat prin ceea ce l -a înzestrat natura, dar mai
ales prin ceea ce a creat omul. Numele "Harghita" este de origine necunoscută. Specialiștii în
lingvistică nu au reușit să d ea o explicație științifică privind originea sa, dar în datinile locale
trăiește legenda, conform căreia este num ele unei fete, dintr -o căpetenie a hunilor. O altă legendă
este aceea conform căreia muntele vulcanic, unul din cele mai importante masive din Carpații
Orientali, paralel cu Munții Ciucului, vizibil aproape de pe tot cuprinsul județului, poartă acest
nume din vremuri îndepărtate, fiind denumit muntele legendar al secuilor. Vârful cel mai înalt
este Vârful Harghita -Mădărași, de 1801 m .( Szekeres A ,1979)

– 9 –
CAPITOLUL I
ASPECTE GEOGRAFICE GENERALE

I.1. Poziția geografică a județului Harghita

Județul Harghita este situat în partea centrală a țării și este în mare parte axat pe aria
montană a grupei centrale a Carpaților Orientali, având ca dominan t coridorul depresiunii
Giurgeu -Ciuc.
Teritorial , județul Harghita se învecinează la Nord cu județul Suceava, la Sud cu județele
Covasna și Brașov, la Est cu județele Neamț și Bacău iar la Vest cu județul Mureș.
În limiele menționate, județul Harghita ar e o suprafață de 6 610 km², ceea ce reprezintă 2,8% din
suprafața țării, fiind astfel al treisprezecelea județ al țării.

Figură 1 Harta unităților de relief ale județului sursa: prelucrată după www.peharta.ro )

– 10 –
I.2. Cadrul natural

Având o formă aproximativ triunghiulară, în care limitele sale urmăresc în cea mai mare
parte linia orografică de maximă altitudine, j udețul Harghita aparține mai multor unități
geomorfologice, la nivelul cărora stru ctura geologică impune tipurile și formele de relief, precum
și procesele geomorfologice actuale și care sub acțiunea factorului climatic determină tipul de
peisaj .
I.2.1. Relieful și particularitățile geologice

Principala trăsătură a reliefului este pre dominarea ț inuturilor muntoase, acestea ocupâ nd
peste 60% din teritoriul județ ului.
Relieful muntos se grupează în două lanț uri paralele, orientate spre direcția NV -SE, în
care se intercalează ș irul de depresiuni intramontane.
Astfel, pe teritoriul județ ului se disting trei unități principale de relief: munți, cu înălțimi de peste
2 000 m; depresiuni intramontane ș i intrac olinare cu altitudini cuprinse între 400 -800 m ș i
dealuri cu alt itudine medie de circa 800 m .
Unitatea montan ă este reprezentată de u rmătoarele car acteristici: cuprinde catenele
Munților Călimani, Gurghiu, Harghita, Ciuc, Hășmaș și Giurgeu, orientați cu precădere pe
direcția NV -SE. Relieful montan este alcătuit din două șiruri paralele, separate de o arie
depresionară, care individualiz ează zona munților vulcanici și cea cristalino -mezozoică și un
areal ce aparține flișului cretacic, în partea de Sud -Est a județului .
Munții alcătuiți din formațiuni cristaline constituie rama estică a munților județului Harghita și
sunt reprezentaț i de M unții Hășmaș , Giurgeu și o parte din M unții Bistriței. Se remarcă vârfurile
Munților Hășmaș ce depășesc 1 770 m și cateva măguri ale Munților Bistriței numite local
„bâtci” la circa 1 600 m.

– 11 –
Munții din zona flișului sunt reprezentați de Munții Ciucului și c âteva culmi secundare ale
Munț ilor Ne mira. Altitudinea medie este de 1 100-1 200 m, cu unele proeminențe ce ating 1 400
m (vârful Baci 1 372 m, vârful Viscol 1 493 m).
Munții vulcanici acoperă latura de V est a județ ului, extinzându -se de la vârfurile cele mai î nalte
ale Călimanilor până la Masivul Ciomatu în S ud și cuprind trei masive principale: Masivul
Călimani (sectorul sud -estic), constituiți din andezite cu piroxeni sau biotit, andezite bazaltoide și
în mică măsură roci vulcanogen -sedimentare ; Munții G urghiu cu orientare NV -SE, cu cele trei
vârfuri importante Fâ ncel 1 684 m, Bătrâ na 1 634 m și Tătarca 1 689 m, martori de eroziune ai
unui con vulcanic și Munții Harghita, fragmentați , alcătuiti din andezite cu piroxeni și amfiboli.
Un alt timp de munți, p rezenți pe suprafața județului, este cel dezvoltat pe calcare și
conglomerate calcaroase, care generează un relief specific, reprezentați de Munții
Perșani. (Ghinea D, 2002)
Unitatea depresiunilor intramontane și culoarelor de vale este reprezentată de
depresiunile ce aparțin grupei centrale a Carpaților Orientali și cuprinde : Depresiunea Giurgeu ,
Depresiunea Ciuc , Depresiunile Bilbor și Borsec , Depresiunea Cașin.
Unitatea dealurilor subcarpatice este reprezentată de partea estică a Subcarpaților
Transil vaniei, ce aparține bazinelor Tâ rnavelor și Homoroadelor.

– 12 –

Figură 2 Harta unităților de relief ale județului Harghita Fig, prelucrată de Zamfiroi Oana Maria în Corel
DRAW X7
I.2.2. Clima

Clima județului Harghita este temperat conti nentală cu nuanțe oceanice, generate de
masele de aer vestic e (atlantice) care traversează M unții Apuseni ș i Depresiunea Transilvaniei.
Valorile temperaturii med ii multianuale sunt de -2°/1°C în zona înaltă și cresc pană la 8°C î n
zona subcarpatică. Luna c ea mai călduroasă este iulie când se î nregistrează temperaturi pozitive
în toate regiunile; valorile medii de temperatură p entru această lună sunt 8 -10°C în depresiunile
înalte, 12 -16°C î n arealele montane și 16 -18°C î n depresiunile și dealurile subcarpat ice. Numărul

– 13 –
zilelor tropicale cu temperaturi de peste 30°C este mic (2 -3/an). Valorile m axime ale temperaturii
au fost înregistrate î n anul 1953 de 36,5°C la Miercurea Ciuc.
Temperaturile medii ale lunii ianuarie ating valori de -9°C î n depresiunile intram ontane și pe
vârfurile înalte și -4°C î n zona dealurilor subcarpatice. Minima absolut ă a fost î nregistrată la
Joseni în anul 1963, avâ nd valoarea de –38°C, fapt pentru care această localitate este considerată
„polul frigului” din țară .
În ceea ce privește durata fenomenului de îngheț, acesta este de circa 160 zile î n depresiunile
intramontane și pe culmile situate pâ nă la 1 600 metri, iar peste această altitudine existând durate
mari de circa 6-7 luni. De asemenea , dur ata statului de zăpadă a adus un benef iciu major zonei,
în unele locuri stratul persistând până în luna iunie, astfel a favorizat dezvoltarea unei baze
turistice și practicarea sporturilor de iarnă .
Precipitațiile atmosferice pe teritoriul județului Hargh ita variază atât altitudinal, cât și d e
la Vest la E st, datorită conf igurației reliefului, precum și lunar și sezonier. Cantitățile medii de
precipitații variază între 600 mm î n arealul dealurilor subcarpatice și 1 200 mm pe versanții
munților vulcanici.
Vânturile au direcție predominantă ve stică și nord -vestică, iar in anotimpul de primăvară
și toamnă se manifestă și circulație estică ș i sudică. Calmul atmosferic se înregistrează mai ales
în depresiunile intramontane și se manifestă în strâ nsă legătură cu fenomenul de inversiuni
termice.
I.2.3. Hidrografia

Un atu al județului Harghita este dat de faptul că bene ficează de resurse hidrotermale
favorab ile pe întrega suprafață a lui . Rețeaua hidrografică este abundentă, cu o densitate ce
depășește 1 km / oră, având în general un caracter diverg ent. În jurul izvoarelor termale s -au
construit traseele turistice determinând dezvoltarea turismului balnear și a l durmețiilor montane .
Astfel, h idrografia zonei cuprinde o rețea hidrografică majoră, din c are fac parte Mureșul, Oltul,
Târnava Mare, Homoro adele, Bistricioara, Casin, Trotușul, precum și sistemele lacustre și apele
freati ce și de adâ ncime.

– 14 –
În județul Harghita două artere hidrografice sunt importante: Mureșul și Oltul.
Mureșul izvorăște din Munții Hășmaș u Mare și drenează întreaga Depresiune a Giurgeului pe o
distanță de 72 km părăsind teritoriul județului prin Defilelul Toplița -Deda.
Oltul izvorăște din versantul vestic al Hășmașu lui Mare, din apropierea Mureșului. Are o direcție
de curgere Nord -Sud și drenează D epresiunea Ciuc pe o lungime de circa 85 km.
Apele freatice apar î n diferite formațiuni geologice, care le determină gradul de
mineralizare și le clasifică î n: ape sulfatate și ape clorurate.
Apele de adâ ncime au caracter artezian sa u ascensional și sunt folosite î n scop
balnear. Existența acestor resurse de ape minerale și termale a condus la dezvoltarea stațiunilor
balneare, cu un mare succes în trecut (cazul stațiunilor Boresc și Băile Tușnad, Băile Homorod,
etc).
Lacurile au origine diferită, majoritatea celor natural e fiind for mate prin prăbușiri î n
spatele valurilor de alunecare cum es te Lacul Roșu și Lacul Rat sau î n crateru l vulcanic,
asemenea Lacului Sfânta Ana. Lacurile antropice cele mai reprezentative sunt acumularea
Mesteacănul, acumularea Frumoasa,acumularea Zetea, acum ularea Șuta .

I.2.4. Flora și fauna

Vegetația județului Harghita din punct de ved ere biologic este bogată și variată, dispusă
de la nivelul alpin până la luncile joase ale râurilor. O suprafață de 228 614 ha (reprezentând
34% din suprafața toatală a jude țului) este acoperită cu păduri. Cele mai răspândite sunt
rășinoasele, în special molid ( Picea excelsa ), cu un procent de 73%, urmate de fag ( Fagus
silvatica ), cu un procent de 19% și stejar ( Quercus robur ) cu un procent de 2%.
După modul de utilizare, a șa zisele păduri pentru protecția mediului (fixarea solului, protecția
apelor, păduri pentru recreație și arii protejate) reprezintă 35% din fondul foriestier, celelalte
65% sunt destinate exploatării. În ultimii ani, datorită exploatării excesive a acesto r păduri,
județul Harghita se confruntă cu probleme de mediu.

– 15 –
Pe crestele masivelor calcaroase, în vecinătatea lacurilor de munte și cheilor montane
sunt prezente câteva specii floristice rare cum sunt: cetina neagră, tisa ( Taxus baccata ) și floarea
de colț (Leontopodium alpinum ).
O vegetație specifică acestei zone o reprezintă mlaștinile eutrofe și oligotrofe. Acest timp
de vegetație se dezvoltă în jurul unor surse de ape minerale, fiind prezente în zonele joase ale
reliefului depresionar (cazul Depres iunii Ciuc și Giurgeu), a căror vegetație spontană este
formată din plante hidrofile ( Betula humilis , Saxifroga birculus , Drosera anglica , Ligularia
siberica , Carex dioica ). Ca exemple în acest caz pot fi date mlaștinele Tinovul Mohoș și
Mlaștina de la Sâc răieni.
Fauna este deosebit de bogată, aici se găsesc specii de mamifere care sunt specifice
întregului lanț carpatin, cum ar fi ursul brun carpatin ( Ursus arctos ), lupul ( Canis lupus ), cerbul
carpatin ( Cervus elaphus carpathicus ), râsul ( Lynx linx ), jde rul de scorboră ( Martes martes ) și
jderul de piatră ( Martes foina ).
Dintre păsări, se pot aminti: cocoșul de munte ( Tetrao urogallus ), ciocănitoarea de munte
(Picoides tridactylus alpinus ), acvila de munte ( Aquila chrysaetos ), șoarecul ( Buteo buteo ),
huhu rezul ( Strix aluco aluco ), buha ( Bubo bubo ), forfecuța ( Loxia curvirostra ), alunarul
(Nucifraga caryocatactes ), pițigoiul de munte ( Parus montanus ).
Apele râurilor sunt populate de păstrăvi ( Salmo trutta ), boi știanul ( Phoxinus phoxinus ) și
grindeiul (Noema chelius barbatulus ).
I.2.5. Solurile

Având o strânsă legătură cu distribuția formelor de relief, cu constituția lor geologică și
cu influența condițiilor bioclimatice ș i hidrologice există, în județul Harghita, o largă var ietate de
soluri. Astfel, în are alul montan, între 400 și 1 700 m se întâlnesc soluri brune și brune acide
(Munții Călimani, Gurghiului, Harghita, Giurgeului), formate pe un strat litologic alcătuit din
roci eruptive, cristaline, calcare, marne, gresii.

– 16 –
Solurile podzolice și feriiluvial e sunt răspândite mai ales în zona înaltă a pădurilor de molid și în
subetajul jnepenișurilor, geneza lor fiind legată de șisturile cristaline, conglomerate și gresii
(lanțul Munților Giurgeului, Munții Ciucului, Călimani și Harghita).
În zona dealurilor subcarpatice și a depresiunilor intramontane sunt răspândite solurile
argiloiluvionare brune și podzolice, soluri litomorfe, hidromorfe și de luncă.
În ceea ce privește prezența zăcămintelor, pe teritoriul județului se întâlnesc zăcăminte de
minereuri de fier (în Munții Harghita – Lueta, Vlăhița, Mădăraș), zăcaminte de sulfuri
polimetalice (Bălan), zăcaminte de turbă (prezente în mlaștinile eutrofe în Văile Oltului,
Mureșului, Bistricioarei), zăcăminte de sare (Praid, Sânpaul -Orășeni).
Favorabilitatea cad rului natural pentru turism
Elementele cadrului natural prezentate mai sus prezintă o mare favorabilitate pentru
turism, astfel încât zona aleasă pentru studiu beneficiaza de un relief variat, plecând de la treapta
dealurilor până la treapta montană înaltă de unde survine pobilitatea practicării diverselor forme
ale turismului, durata statului de zăpadă a adus un beneficiu major zonei, în unele locuri stratul
persistând până în luna iunie, astfel a favorizat dezvoltarea unei baze turistice și practicarea
sporturilor de iarnă. Din punct de vedere al hidrografiei locale, se remarcă lacurile cu o mare
importanță pentru turism având origine diferită, majoritatea celor natural e fiind formate prin
prăbușiri î n spatele valurilor de alunecare cum es te Lacul Roșu și Lacul Rat sau î n crateru l
vulcanic, asemenea Lacului Sfânta Ana. Lacurile antropice cele mai reprezentative sunt
acumularea Mesteacănul, acumularea Frumoasa,acumularea Zetea, acumularea Șuta . Însă
important din punct de vedere turistic sunt izvoarele de ap e minerale naturale precum cele de la
Borsec, Tusnad, Sâncraieni .
Dintre elementele floristice importante se remarcă unele specii pe cale de disparitie precum
floarea de colț, cetina neagră și tisa, iar mlaștinile eutrofe și oligotrofe (Tinovul Mohoș și
Mlaștina de la Sâcrăieni) prezintă o importanță turistică importantă fiind amenajate diferite trasee
turistice.

– 17 –

I.3. Cadrul socio -economic

I.3.1. Populația, așezările umane și structura etnică

În graficul de mai jos se evidențiază o scădere drastică a numărului de locuitori, astfel încât în
anul 2015 p opulația județului Harghita număra 334 538 persoane, mai puțin cu 8103 persoane
față de anul 2000 . Scăderea numărului populației se poate datora, pe de o parte tendinței negative
a sporului natural, iar p e de altă parte numărului mare de migrări în străinatate.

Figură 3 Populația din județul Harghita în perioada 2000 – 2015 . (sursa datelor : INSSE , baza de date TEMPO –
online)

Densitatea populației este una deosebit de scăzută, r epectiv 49,1 locuitori/ km²,
datorându -se în special condițiilor geografice, economice și o natalitate scăzută. Se constată că
83% din satele județului sunt situate în zone depresionare și colinare, restul fiind situate în zona
montană, unde densitatea ace stora este în mod firesc mai mică.
În ceea ce privește migrația populației, între anii 2000 -2015 , după cum s -a precizat, a
suferit modificări semnificative. Spre exemplu localitatea Subcetate a cunoscut o descreștere a
populației cu 10,3%, Băile Tușnad c u 12,2%, Bălan 27,7%, Ditrău 12,2 %. Acest fenomen este

– 18 –
pus pe seama condițiilor de trai, unele localități având profil exclusiv min ier, iar după închiderea
acestor industrii populația a trebuit să își caute un loc de munca în altă localitate, sau chiar să
plece în străinătate.
Cu privire la așezările omenești, investigațiile arheologice din această zonă au arătat
faptul că prezența omului pe aceste meleaguri harghitene este din timpuri foarte vechi -omul
păstorind sau lucrând lemnul pădurii.
Unitățile adm inistrativ teritoriale ale județului au evoluat, în decursul a peste patru decenii, atât
calitativ cât și ca număr. Modificările cele mai importante s -au făcut prin avansarea unora dintre
acestea în ranguri superioare, de municipii și orașe; în ultima peri oadă existând și creșteri ale
numărului de unități administrativ -teritoriale prin înființarea de noi comune.
Situația unităților din județ în anul 1968 (Legea nr. 2/1968 a organizării administrativ -teritoriale)
și în anul 2007 (după modificările aduse de Legile 104/2002, 384/2003, 84/2004, 423/2006) era
următoarea: în anul 1968 exista 1 munincipiu, 8 orașe, 49 de comune și 236 sate, pe când în anul
2007 existau 4 munincipii, 5 orașe, 58 de comune și 236 sate. Modificările produse în structura
unităților ad ministrativ -teritoriale sunt sesizabile la vârful ierarhiei, unde apar 3 noi municipii
(Gheorghieni, Odorheiu Secuiesc, Toplița).
În prezent județul cuprinde 67 de unități administrativ -teritoriale, care dețin 294 localități.
Localitățile urbane ale jude țului (4 municipii și 5 orașe) au în prezent următoarea structură:
 Munincipii: Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiul Secuiesc, Toplița;
 Orașe : Băile Tușnad, Bălan, Borsec, Cristuru Secuiesc și Vlăhița.
Distribuția etnică a județului reflectă o situație de ja cunoscută – ponderea populației
maghiare este evidentă. Din totalul populației, în anul 2011 un număr de 45 850 persoane, adică
14% s -au declarat de etnie română, 275 722 persoane (84,57%) de etnie maghiară, 119 persoane
(0,004%) de etnie secuiască și 2 695 persoane (1,18%) de etnie rromă.
Numărul populației de etnie română a scazut cu 6,3%, iar cea maghiară cu 6,5% în ultimii 10 ani

– 19 –

Figură 4 Populația stabilă după etnie în județul Harghita în anul 2015 (sursa datelor: INSSE, baza d e date
TEMPO -online)
Conform Institutului Nati onal de Statistică, în anul 2015 , din totalul populației județului 13,27%
sunt de religie ortodoxa, 65,25% sunt romano -catolici, 0,16% sunt greco -catolici, 12,66% sunt
reformați, 7,12% unitarieni, iar 632 de p ersoane nu aparțin nici unei religii.
I.3.2. Activitățile economice și resursele de forță de muncă

Structura economică din trecut a județului Harghita era dată de exploatările forestiere și
creșterea animalelor. Întinsele suprafețe de păduri au permis e xploatarea acestei bogații pe mari
suprafețe și dezvoltarea unei industrii forestiere bazată numai pe prelucrarea primară a lemnului
(cherestea) , iar pășunile și fănețele naturale au dat posibilitatea creșterii unui numar mare de
bovine și ovine. Dezvoltar ea acestor ramuri economice s -a bazat pe valori ficarea de multe ori
nerațională a principalelor bogății na turale, după cum se apreciază î n unele lucrări ale vremii (
Pisota I, Iancu S, 1974 ). Actual pădurea, de exemplu se exploatează pe suprafețe mari, dep ășind
limite le permise de lege . Pe lângă acestea, în județ există o serie de cariere pentru extr agerea
materialelor de construcț ii; de asemenea se exploateaza sarea la P raid, minereu de fier la Lueta ș i
se produc diferite obiecte de uz casnic. In dustria pr elucratoare, cu excepț ia celei forestie re are
mai mult caracter local ș i este repre zentată mai ales prin unități ale industriei alimentare ș i
usoare. Economia forestieră, comerțul cu vite, produsele lactate dau speci fiul economic al acestui
județ.

– 20 –
Activ itatea industrială se concentrează în cele două municipii mai importante ale
județului, Miercurea -Ciuc și Odorheiu Secuiesc. De remarcat este faptul că , în ultima perioadă a
crescut considerabil valoarea producției lemnului prelucrat, mobilierul și produse le similare
ocupând de departe primul loc și în exportul județului. Industria textilă este bine reprezentată în
județ, materialele textile și articolele de îmbrăcăminte favorizând semnificativ balanța
comercială.
Industria ușoară și agricultura ocupă apr oximativ jumătate din forța de muncă, ponderea
turismului fiind relativ nesemnificativă datorită slabei dezvoltări a infrastructurii, a
comunicațiilor și telecomunicațiilor.
Deși numărul populației ocupate în agricultură este redus, aceasta are un rol imp ortant pentru
populație din punct de vedere existențial. Terenurile agricole în proporție de 80% sunt de clase
inferioare, producția fiind orientată în marea majoritate spre aprovizionare sau schimburi locale.
Datele statistice arată că în anul 2015 supra fața totală a județului era de 1 327 780 ha, împărțită
pe următoarele categorii de terenuri: agricole și neagricole

Figură 5 Ponderea terenurilor agricole și neagricole din județul Harghita (sursa datelor: INSSE, baza de date
TEMPO -onlin e)

– 21 –

În prezent, în județul Harghita societățile comerciale care desfășoară activități de comerț
continuă să se mențină în număr ridicat și aproape în întregime , aceastea sunt societăți private.
Principalele activități de prestări servicii sunt: transportu rile cu 29,7%, hoteluri și restaurante
18%, servicii financiare 10%, telecomunicații 9,3%, tranzacții imobiliare 7,3%, reparații
autovehicule 6,1%, etc.
În ceea ce priveș te resursele de muncă1, situația județului Harghita este următoarea:
conform datelor statistice din anul 2015 , județul Harghita avea o resursă de muncă masculină de
101 500 per soane și una feminină de 88.300 persoane. Din fig.6, putem const ata faptul că, în
ultimii ani s -au înregistrat scăderi bruște . Mici oscilații au avut loc între anii 2000 -2003 când se
observă o creștere (anul 2001 întregistrează o creștere în privința celei masculine de la 106 000 la
108 000 persoane, iar cea feminină de la 99 000 la 101 000 persoane) și o scădere relativ mică în
anul urmator (2002 – 105 000 masculin ș i 98 000 feminin). Acest fapt poate fi pus și pe seama
regiunului politic comunist, care a înăsprit legile cu privire la avort (mai ales între anii 1970 –
1980, iar resursele de muncă dintre anii 2000 -2001 se încadrează în această categorie), dar și pe
seama migrație.

1 Resurse de muncă reprezintă acea categorie de populație care dispune de ansamblul capacități lor fizice și
intelectuale care îi permit să desfășoare o muncă utilă în una din activitățile economiei naționale.
Resursele de muncă includ: populația în vârstă de muncă, aptă de a lucra, precum și persoanele sub și peste vârsta de
muncă aflate în activit ate (vârstele de munca pentru perioada 2011 -2012 sunt 16 -59 la femeii și 16 -63 la bărbați).
Sursa: www.INSSE.ro

– 22 –

Figură 6 Evoluția resursel or de muncă pe sexe în județul Harghita în perioada 2000 – 2015 (sursa datelor:
INSSE , baza de date TEMPO -online)
Numărul populației active a județului Harghita a scăzut de la 169,3 mii persoane î n 2000
la 144,7 mii persoane în anul 2 015. În mod similar, în aceeași perioadă, s -au redus populația
ocupată, de la 151 mii persoane la 129,6 mii persoane și forța de muncă salariată, de la 91 mii
persoane la 62,7 mii persoane. Aceste evoluții au determina t scăderi semnificative ale ratei de
activitate și ratei de ocupare a populației în vârstă de muncă. Numărul șomerilor și rata șomajului
au avut evoluții determinate în mare parte de ciclurile economice, cu scăderi în perioadele de
creștere economică și cr eșteri în perioadele de recesiune . Ca o consecință a reducerii numărului
populației ocupate și a creșterii relative a numărului persoanelor inactive, rata de dependență
economică a populației a crescut moderat în perioada 1995 -2009, ajungând la 1509‰ la f inele
perioadei sus menționate.
U.M 2000 2005 2010 2015
Populatie activa mii 169.3 162.1 137.9 144.7
Populatie ocupata mii 151 146 126.1 129.6
Nr.salariatilor mii 91 75.2 58.4 62.7
Nr.somerilor mii 18.3 16.1 11.8 15.1
Rata de activitate % 73.2 69.1 60.5 64.4
Rata de ocupare % 65.3 62.3 55.3 57.7
Rata somajului % 10.8 9.9 8.5 10.6
Rata de dependenta % 1291 1340 1590 1509

– 23 –
economica
Tabel nr.1 . Indicatorii pieții muncii ai județului Harg hita (anul 2000 -2015 ); Sursa datelor INSSE

Figură 7 Evoluția numărului populației ocupate și a șomerilor în județul Harghita (sursa datelor: INSSE , baza
de date TEMPO -online)
Structura pe domenii de activitate a populației ocupate a suferit modificări notabile în
intervalul 2012-2015 . Popu lația ocupată în agricultură și în industrie a crescut atât în cifre
absolute cât și ca pondere în totalul populației ocupate și a crescut semnificativ populația ocupată
în sectorul serviciilor. Aceste evoluții apar mai pregnant dacă se analizează evoluții le structurii
forței de muncă salariate, ponderea salariaților din domeniul serviciilor f iind de aproape 37% în
anul 2015 , în timp ce agricultura și industria dețin 53% din numărul salariaților. Cu toate acestea,
structura ocupării la nivelul județului Har ghita este departe de a avea caracteristicile unei
economii postindustriale .

– 24 –

Figură 8 Populația ocupată pe principalele sectoare de activitate a județului Harghita (2010 -2015) Sursa
datelor INSSE – TEMPO online

Din fig.8 se obse rvă o creștere a celor trei categorii de activități, însă cea mai mare creștere o
prezintă sectorului agricol plecând de la o medie 1.3 persoane care lucrează în agricultură,
ajungându -se la 5.9 persoane în anul 2015 .În ceea ce privește turismul, se evi dențiază o creștere
lentă, fapt din care rezidă că autoritățile locale nu au fost preocupate să investească în
îmbunătățirea produselor locale, în promovare precum și în dezvoltarea zonei. Astfel, în anul
2012, sectorul turistic deținea monopolul , având o medie de 35,7 lucrători , urmată de descreșteri
în anii 2013 -2014, apoi o revenire în anul 2015, însă supremația este deținută de industrie. Prin
urmare se propune adoptarea strategiilor de dezvoltare în privința reparării deficiențelor cu care
se confrun tă în prezent.

– 25 –
CAPITOLUL II
ANALIZA OFERTEI TURISTICE

II.1. Infrastructura judetului

II.1.1. Infrastructura de transport

Depresiunile Giurgeu și Ciuc sunt străbătute de o modernă rețea rutieră și feroviară ce leagă
județul prin defileul Mureșului, de partea nord -vestică a țării, iar prin defileul Oltului de la
Tușnad de centrele urbane și industriale din Depresiunea Brașovului. Drumurile montane, cum
sunt cele spre Bistricioara sau Tulgheș peste Munții Giurgeu prin pasurile Creanga ( 1105 m) și
Ditrău (1032 m) sau cele care trec peste munții Gurghiului și Harghita prin pasurile Bucin (1273
m), Sicaș ori Liban (100m), Vlăhița ( 985 m) leagă, de asemenea, acest județ de așezările urbane
și rurale de pe văile Bistrița, Trotuș și din bazinele hidrografi ce ale celor doua Târnave. În județ
se poate ajunge pe calea ferată sau pe șoseaua națională în multiple puncte de acces, județul fiind
accesibil direct din Sfântu Gheorghe, Baraolt, Sighișoara, Sovata, Deda, Piatra -Neamț,
Comănești sau Târgu Secuiesc apro ape la fel de ușor, dar în mod sigur parcurgând trasee care
prin pitorescul lor reprezintă delectare pentru ochiul ș i sufletul călătorului. (www.județul
hargita.ro)

Rețeaua de drumuri este de 1.827,856 km, fiind compusă din drumur i europene, drumuri
naționale, drumuri județene și drumuri comunale. Rețeaua drumurilor din județ: E 578 – 126,985
km; DN – 317,776 km; DJ – 848,665 km; DC – 534,43 km.

Județul Harghita dispune de o rețea de cale ferată în lungim e totală de 209 km, din care 174 km
(83,2 %) este electrificată. Pe teritoriul județului se situează nodul de cale ferată Ciceu, care
asigură legătura cu zona de est, nord -est și sud -est a României.

– 26 –

II.1.2 Infrastructura de telecomunicații

Județul Hargh ita beneficiază de o rețea modernă de telecomunicații, având conectate toate
localitățile, cu excepția a 55 de sate. Activitatea Oficiului Județean de Poștă Harghita este
asigurată în cadrul a 34 de oficii, 67 agenții, 27 ghișee și 7 circumscripții poștale .
II.2. Baza tehnico -materială pentru turism

Un atuu al județului este dat de prezența izvoarelor minerale, acestea determinând
importante fluxuri turistice, iar infrastructura de cazare este divesificată și modernizată ( o
excepție este renumita stațiune Boresec a cărei bază de tratament este închisă de 10 ani și în
prezent se află într -un program de reabilitare alături de alte stațiuni balneare). Județul Harghita
are o valoare istorică deosebită,fiind promovată corespunzător la nivel local și este inclus ă într -o
zonă de interes turistic internațional. Factorii determinanți ai accesibilității teritoriale sunt
reprezentați de poziția centrală a județului oferind legături multiple cu restul zonelor geografice
cât și de infrastructura rutieră și feroviară bin e dezvoltată

– 27 –
II.2.1 Baza de cazare

Figură 9 Cartograma privind capacitatea de caazare perioada 2000 – ( sursa date -INSSE)

În ceea ce privește evoluția capaci tații de cazare în perioada 2005 -2015 se poate observa că
valorile sun t pozitive cu valori ridicate, zonele intens frecventate de turiști precum Odorheiul

– 28 –
Secuiesc,Miercurea Ciuc,Borsec , Hargh ita Băi.Astfel, în perioada 2010 -2012 se observă o
scădere usoara a capacității de cazare, scadere care poate fi pusă pe seama recesiun ii economice ,
însă din anul 2012 se remarcă o evoluție pozitivă .
Localitățile incluse în cea de a doua clasă prezintă o evoluție pozitivă, mult peste medie,
observându -se o creștere a capacității de cazare la parametri destul de ridicati.Analizând
problema se identifică localitățile Miercurea Ciuc și Lacu Roșu, prima fiind reședința de județ,
iar cea de -a doua leagă orașe cu o importanta ridicată, fiind declarata zonă de tranzit, dar și de
interes turistic datorită lacului natural.
În cea de -a treia clasă s e prezintă o evoluție negativă, sub medie, rezultând o diminuare a
capacității de cazare.
Având în vedere localitatea inclusă în ultima clasă , Băile Tușnad, se remarcă o evoluție
constantă, cu valori destul de ridicate
Această perioadă aleasă nu este delo c întâmplătoare dorind să evidențiez faptul că
indiferent de fenomenele politico -economice rămâne o zonă atractivă atât din punct de vedere al
reliefului, prezenței apelor minerale cât și a ospitalității gazdelor.

Figură 10 Ponde rea locurilor de cazare dupa structură în județul Harghita în anul 2015 (sursă date
INSSE _TEMPO online )

– 29 –

Numărul de locuri de cazare în anul 2015 în județul Harghita a fost de 6428 locuri. Conform
figurii alăturate se poate observa că ponderea cea mai mare a lo curilor de cazare este deținută de
pensiunile turistice rurale ( un procent de 29 % ), Praidul având 356 de astfel de structuri .Acest
lucru se poate datora faptului că zona este cunoscută pentru fluxurile mari de turiști datorate
existenței salinei și bene ficiilor aduse de aceasta, mulți dintre turiști exprimâdu -și dorința de a sta
într-un cadru pitoresc, mai apropiat de salină. Hotelurile ocupă 22% din totalul structurilor,
municipiul Miercurea Ciuc deținând ponderea majoritară( 34 de hoteluri), urmat de m unincipiul
Gheorgheni. Pensiunile turistice urbane și campingurile au o însemnătate mai redusă din total (
15% si respectiv 10% ).O cauză a numarului redus de campinguri ar putea fi dată de 82 faptul că
majoritatea nu sunt amenajate și întreținute corespun zător, turiștii preferând alte forme de cazare
decât cele în aer liber. În general unitățile de cazare din județ au un grad mare de accesibilitate,
fiind situate în interior , în apropierea orașelor sau dezvoltate în jurul stațiunilor, de regula pe
axele r utiere principale.
II.2.2 Baza de alimentație în turism

Alimentația publică pentru turism, alături de baza de cazare, baza de tratament și agrement
diversifică oferta contribuind la creșterea puterii de atracție a stațiunilor, orașelor si a altor
obiecti ve turistice

Figură 11 Numărul de restaurante din județul Harghita –( sursă date INSSE)

– 30 –
Dimensiunea bazei de alimentație publice este oarecum dependentă de mărimea capacității de
cazare , însă se poat e individualiza prin restaurante, fast food -uri,cantine etc. În județul Harghita,
municipiul Miercurea Ciuc deține o proporție de 35% din totalitatea spațiilor de
alimentație,urmată de municipiul Odorheiu Secuiesc, iar la polul opus se situează Cristru
Secuiesc și zona Lacu Roșu, având dimensiuni reduse spațial cât și în ceea ce privește numărul
de locuitori, fiind considerate în principal zone și localități de tranzit.
III.2 .3 Baza de agrement

Județul Harghita este caracterizat prin predominarea spațiulu i montan si rural.Turismul
rural este prezent în multe dintre satele județului, mai ales în zona Odorhei, dar și în Ciuc și
Giurgeu unde capătă o personalitate prin integrarea aspectelor de agrement activ, apropierea de
natură si cultură autentică activă l ocală, specifice diferitelor zone ale județului.
Agrementul este o componentă importantă a produsului turistic cu un rol esențial în asigurarea
unui sejur plăcut într -o destinație turistică. Agrementul întalnit este redat prin sălile de biliard,
sala de j ocuri mecanice, parcul, discoteca, organizarea de excursii,drumețiile, terenul de sport și
piscina.Însă pentru clientela considerată de lux nu există nici măcar un teren de golf sau
hochei.În schimb există centre de închiriere a bicicletelor, piste pentru concursuri cu bicicleta, tir
cu arcul sau existența cluburilor paint -ball.(Lucacs B,1997)
Astfel zone importante de agrement și divertisment sunt:
-pârtii de schi la Harghita Băi, Homorod, Ciumani, Joseni, Izvorul Mureșului, Praid, Borsec,
Tușnad, Topliț a din decembrie și până în luna martie
-Călărie la centrul de echitație din Toplița
-Circuite cu bicicleta sau ecvestre: Munții Giurgeu 6 trasee, Munții Hăghimaș 14 trasee, Munții
Harghita 10 trasee, Munții Gurghiu 3 trasee
-Alpinism in Munții Hășmas
– Trasee turistice pe poteci montane
-Patinoarele artificiale din Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Odorheiu Secuiesc, Cârța si Homorod
Băi
-Ștrandurile cu apa plată sau minerală din Miercurea Ciuc, Jigodin Băi, Frumoasa, Odorheiu
Secuiesc etc precum și piscine acoperite

– 31 –
-zborul cu parapanta practicat îndeosebi în Munții Hășmașu Mare, Hășmașu Mic,Lunca de Jos și
Șumuleu -Ciuc
– în afara structurilor de agrement din domeniul sporturilor mai există săli de spectacole și
activități culturale care ofera posibilitaț i de relaxare turiștilor.Deasemenea se mai gasesc și
câteva cluburi și cazinouri precum și ansamblul de dans popular secuiesc Harghita , Orghestra
Simfonică de sală din Miercurea Ciuc .
II.2.4 Baza de tratament

Turismul balnear constituie o parte importa ntă a turismului la nivel național dar și pe plan
județean. În România sunt cunoscute și omologate numeroase localități cu resurse balneare
însemnate. Făcând o analiză pe întreg teritoriul României, județele cele mai bogate în resurse
balneare sunt Harghit a și Covasna urmate de Mureș, Sibiu, Brașov și Alba.
Județul Harghita deține în total 6 stațiuni de interes local și o stațiune de interes național
cu baze de tratament , recomandate pentru afecțiuni cardio -vasculare, reumatice si ale
tratamentului respir ator. Județul Covasna are o stațiune de interes național și o stațiune de interes
local, recomandate pentru afecțiuni cardio -vasculare. Județul Mureș deține o stațiune de interes
naționalcu ape sărate si iodurate pentru afecțiuni reumatice și ginecologice.
Stațiunile din județul Harghita de o importanță majoră sunt Băile Tușnad, Băile Homorod,
Borsec, Harghita Băi, Izvorul Mureșului, Lacu Roșu și Praid.Pe lângă acestea în județ există mai
multe localități cu resurse și roluri balneare. Județul dispune de u n potențial balnear deosebit care
însă nu este valorificat suficient, iar foarte multe din vechile stațiuni au fost închise ( Borsec,
Toplița, Băile Sântimbru -Pucioasa, Sâncraieni) . Prin valorificarea corespunzătoare a resurselor
balneare județul are posi bilitatea dezvoltării unei activități turistice de sănatate calitative.
II.3. Cererea turistică

Întrucât evoluția numărului de înnoptări depinde în mod direct de numărul turiștilor sosiți la
destinație, vom analiza graficele următoare.
Se poate observa o evoluție fluctuantă atât a sosiților cât s i a înnoptărilor între anii 2000 – 2015 ,
cu diferențe mari de la un an la altul.Conform datelor cantitative județul Harghita,s – au înregistrat
scăderi semnificative între anii 2004 -2009,urmare de o stagnare în per ioada 2009 -2015 , iar în

– 32 –
anii următori se evidențiază creșteri fapt ce marchează ieșirea din criza economică . Drept
consecință, o scădere urmată de o creștere a avut loc și în cazul înnoptărilor .

Figură 12 Evoluția sosirilor și a înnoptărilor ( 2001 -2009) ( sursa INSSE)
Scăderile și creșterile din cursul anilor s -au putut datora mai unei promovări mai bune sau mai
slabe de către autoritățile locale a zonei, desfășurarea anumitor festivaluri care au putut ge nera o
creștere seminficativă de turiști , problemelor politice și tensiunilor interetnice, iar scăderea
drastică a numărului de turiști să fie pusă pe fondul crizei mondiale Durata medie de ședere la
nivelul întregii zone este de 2,98 in 2009 față de 4,16 in 2001. Aceasta ne indică faptul că situația
economică a României s -a resimțit și în puterea de cumpărare a ofertelor turistice.

– 33 –

Figură 13 Cartograma privind durata medie a sejurului ( 2005 -2015) sursa date -TEMPO Online

În ceea ce privește durata medie a sejurului în perioada 2005 -2015 se remarcă o
evoluție,în special negat ivă pentru U.A.T din prima cla să, marcate pe hart ă cu nuanța
roșie.Astfel, localități precum Mugeni, Vlăhița, Sânsimion înregistrează o evoluție pozitivă doar
în anul 2005, apoi până în anul 201 3 se evidențiază o evoluție negativă.O tendință de rev enire se
prezintă în anul 2014,însă în anul următor durata medie a sejurului este tot negativă. Acest fapt
se poate datora în mare parte prin neimportanța localităților la nivel turistic și nici nu sunt
localități de tranzit.
În cea de -a doua clasă sunt reprezentate localitățile Gheorgheni și Băile Tușnad, ace stea
prezentând pe parcursul celor 10 ani doar ev oluții puternice pozitive, singura evolutie slab
reprezentată a fost în anul 2012, când au avut loc lucrări de reconstructie a zonelor studiate .
U.A.T din clasa a treia prezintă o evoluție slab pozitivă în perioada 2005 -2013, urmată
de o evoluție negativă în anul 2014 , cu o revenire ușoară în anul 2015 .Localitățile din această
clasă sunt în mare parte de interes turistic local, unele fiind și localități de tranzit.
În clasa patru sunt reprezentate localități precum Merești, Voșlobeni, S ândomnic și
Subcetate , prezintă o evoluție negativă p e parcursul celor 10 ani studiați deoarece nu prezintă o
importanța atât de mare ( atât la Merești cât și la Voșlobeni reg ăsindu -se peșteri) , încât turiștii sa –
și dorească să ramână în zon ă pentru mult timp. Pe de altă parte număru l structurilor de cazare
existente în localitățile studiate este redus numeric și nu prezintă condiții foarte bune.

– 34 –
Pentru UAT -urile d in ultima clasă se remarcă o evoluție pozitivă crescândă din anul 2005
până în anul 2008 , urmată de o evoluție negativă tot în creștere între anii 2009 -2015, f apt care se
poate interpreta prin reorientarea turiștilor către alte zone vecine, prin i nteresul scăzut al
autorităților de a face investiții și a promova zona.

II.4. Tipuri și forme de turism practicate

Turismul montan:
În ceea ce privește turismul montan, județul Harghita dispune de un relief bogat în
munți, fiind un factor declanșan tor pentru turismul de iarnă, dar și pentru cel de relaxare pe
timpul verii. În fiecare an se înființează noi pârtii de schi, însă nu toate sunt omologate. În fiecare
zonă a județului pârtiile sunt altfel dotate, fie cu teleschiuri moderne sau teleschi pil oni cu
farfurie.
Comparativ cu județele vecine Covasna și Mureș, numărul pârtiilor de schi este triplu,
însă diferă prin lungimea lor. Accesibilitatea spre pârtiile de schi este nesatisfăcătoare,
majoritatea drumurilor fiind din categoria celo r forestiere. Din cadrul județului voi enumera
cateva pârtii de schi mai importante: Izvorul Mureșului, Harghita Băi, Joseni, Toplița, Tușnad,
Corbu, Borsec, Dănești, Mădăraș, Băile Homorod și Praid.
De exemplu în cadrul stațiunii Harghita Băi, vara turiș tii se relaxează practicând sporturi
dintre cele mai diverse și mai spectaculoase precum tiroliana, plase de cățărat, iar iarna se
relaxează pe pârtiile se schi cu diferite grade de dificultate ( grosimea stratului de zapadă deseori
depășește 60 de centime tri, având o perioadă lungă favorabilă schiatului – din decembrie pânp în
mai). Dintre cele 3 județe care formeaza Regiunea Centru ( Harghita, Mureș și Covasna), județul
analizat dispune de cele mai bune pârtii de schi, diferențiindu -se atât prin numărul l or cât și prin
calitatea și lungimea lor.

Turismul balnear
Turismul balnear oferă posibilitatea tratării a numeroase boli ca urmare a factorilor
balneari existenți în județ (mofete, băi, sulfatare, nămoluri și turbă terapeutică) și apelor minerale
curat ive; Cele 3 județe dispun de zăcăminte de apă minerală și emanații gazoase importante,

– 35 –
majoritatea izvoarelor din România concentrându -se în această zonă. În cantități importante se
găsesc și apele sărate.
Majoritate a localităților din județul Harghita b eneficiază de un cadru natural pitoresc și
resurse balneare ce permit dezvoltarea funcției balnear -turistice.
În județul Harghita există mai multe zone cu surse de ape minerale. Asemenea zone sunt:
depresiunea Borsec, zona Tulgheș, partea de sud -vest a de presiunii Gheorgheni, unele zone ale
depresiunii Ciucului, unele locuri ale depresiunii Cașin, precum și platoul vulcanic de vest al
Munții Harghitei. De asemenea, surse de ape minerale există și în zona Odorhei, în Zona Sării și
lângă Cristuru -Secuiesc. În momentul actual dintre băile existente numai Băile Tușnad reprezintă
atracții mai semnificative, celelalte băi sunt mai degrabă de importanță locală. Mofetele și
emanările de gaze reprezintă adevărate curiozități.

Turismul cu caracter sportiv
Județul Harghita oferă diverse posibilități pentru practicarea ciclismului montan,
alpinismului, călărie și drumeții. În ceea ce privește alpinismul cea mai renumită zonă este cea a
Cheilor Bicazului fiind cea mai dificilă zonă de escaladă din țară. Cheile Bicazului și Munții
Hășmaș oferă un mare număr de trasee alpine, cele mai multe de grad mare de dificultate.
Traseele alpine din această zonă pot pune numeroase probleme celor ce le străbat, orice traseu
făcut putând fi considerat drept o mare realizare î n domeniul acestui sport. Înălțimile pereților,
dificultatea traseelor alpine și sălbăticia peisajului provoacă o senzație de libertate. Posibilitățile
de practicare a acestui sport aduce în fiecare vară un număr mare de alpiniști români și străini. În
cadrul județului Harghita s -a organizat și desfășurat programul “Turul ciclist al Ținutului
Secuiesc” participând echipe naționale având drept scop popularizarea acestui sport către toate
persoanele indiferent de vârstă.
Cea mai cunoscută bază de echitație d e pe teritoriul Harghitei este cea din Toplița care
asigură atât excursii în grup pe pârtiile de schi cât și cursuri pentru cei neinițiați, supravegheați
de către instructori, iar în ceea ce privesc drumețiile, numărul traseelor montane fiind foarte mare
datorită gradului de acoperire a județului cu munți.

Turismul de tranzit

– 36 –
Este prezent în primul rând datorită poziției geografice a județului Harghita în zona
centrală a țării,prin care trece soseaua E578, precum și numeroase drumuri naționale, județene și
comunale, asigurând accesul spre județele vecine Suceava, Mureș,Brașov,Covasna Bacău și
Neamț.Practicat in interes de serviu, de afaceri sau personal, deseori acest tip de turism este
strans legat și favorizant de celelalte tipuri de turism

Turismul de week -end
În județul studiat, turismul de week -end este practicat în special în zona montană, datorită
aceesului si reliefului rapid în zonele de interes.Pentru mulți turiști sfârșitul de săptămână,
constituie o bună oportunitate pentru a vizita obiective le turistice ale județului Harghita sau
pentru a petrece câteva zile în mijlocul naturii.Pădurile, lacurile, numeroasele monumente
istorice și naturale, precum și peisajele de neuitat, oferă turiștilor ajunși în acest județ o imagine
de neuitat.
Din păcat e, turismul cinegetic are o extensiune mai restransă si deasemenea cuprinde o
categorie mai mica de persoane.Domeniul de incidență sunt zonele extrem de bine împădurite,
mai puțin influențate de activitățile economice.Din această cauză s -a menținut o faună valoroasă
de cervide precum si urside, din care se pot vâna făra a afecta echilibrul ecologic.Sejururile
scurte de 2 -3 zile,necesare desfășurării acestei activități sunt posibile datorită existenței celor mai
multe cabane de vânătoare din țară.
Turismul p iscicol este favorizat de bogăția fondului cinegetice.Una dintre cele mai
cunoscute zone piscole este Balta Sânpaul, care are ca activitate principal cultura si
comercializarea peștilor de apă dulce, indeosebi a crapului, unde pescarii sportive au posibili tatea
de a-și petrece în mod plăcut timpul liber.
Turismul rural și agroturismul
Este printre primele județe dezvoltate ce s -au dezvoltat în ceea ce privește turismul rural
și agroturismul; zonele agroturistice se află la Zetea, zona Lacului Roșu și a lac ului Sfânta Ana,
zona Izvorul Mureșului, zona Praid, Lăzarea,Sărmaș, Tulgheș, Cârța, Zetea, Vârșag, Joseni,
Ciumani, Atid.
Turismul rural este foarte dezvoltat fiind interesant mai ales pentru turiștii care vin din
Ungaria sau din teritoriile fostei Ungar iei înaintea primului război mondial. În ultima perioadă
este destul de frecventat și de către românii veniți din Oltenina sau Moldova. Turismul rural al

– 37 –
județului Harghita oferă o tradiție bogată în ceea ce privește îmbrăcămintea populară (portul
popular) , gastronomia tradițională, stilurile și formele de construcții civile rurale, meșteșugurile
tradiționale – olăritul, creșterea animalelor, preparerea mâncărurilor tradiționale, manufactura
inului, cânepei, blanelor, prelucrarea fierului adică fierăritul, e tc
Ecoturismul
O altă formă importantă de turism este ecoturismul. Încă mai este mult de dezvoltat în
această problemă. Zona oferă un cadru natural foarte variat și dezvoltat în ceea ce privește
diversitatea biologică însă cu cadrul instituțional stă dest ul de slab. In județul Harghita sunt
numeroase arii protejate, situri de interes comunitar adică Situri Natura 2000. Parc național este
numai Parcul Național Cheile Bicazului – Hășmașu Mare însă în județele vecine este Parcul
Național Călimani și Parcul Naț ional Ceahlău. Scopul acestor situri, adică rețelei de Arii
Protejate Natura 2000 este chiar protecția diversității biologice.

CAPITOLUL I II
CERCETARE PRIVIND ANALIZA POTENȚIALULUI, PROMOVĂRII ȘI
DEZVOLTĂRII TURISMULUI DIN JUDEȚUL HARGHITA

III.1 .Analiza potenț ialului turistic

– 38 –
Complexitatea și varietatea reliefului, întregite de bogăția apelor minerale, de prezența unor
monumente de artă și cultură de o deosebită valoare arhitecturală, precum și dezoltarea unor
stațiuni balneare și climaterice, fav orizează ca pe teritoriul județului Harghita să existe
numeroase centre de interes turistic.
Resursele turistice – elemente ale cadrului natural sau cultural -istoric, au fost valorificate
în turism încă din cele mai vechi timpuri, fie că ne referim numai la apele minerale sau la
asezămintele religioase din Antichitate și Evul Mediu, care generau anumite fluxuri de vizitatori
( Neacsu N, 1999) .

Figură 14 Cartograma potențialului turistic al județului – sursă date CIMEC

Valorific area resurselor turistice și dezvoltarea turismului trebuie să fie organic corelate cu
prevederile generale ale sistematizării complexe a teritoriului, care să asigure o dezvoltare
armonioasă tuturor sectoarelor economice.
Județul Harghita este așezat în p artea centrală a Carpaților Orientali, împodobiți de
bogatele păduri de brazi și molizi, de izvoare minerale cunoscute cu secole în urmă, constituie
prin varietatea peisajelor sale naturale, unul din cele mai frumoase județe.De aici pornesc apele
Oltului, Mureșului și Târnavei Mari, au aparut numeroase stațiuni balneo -climaterice, adevărate
centre turistice de odihnă și agrement.Bogăția acestui peisaj este întregită de un mare numar de

– 39 –
monumente istorice de artă și cultura care atestă existența vieții umane pe aceste meleaguri din
cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre.Se găsesc cetățile dacice și romane, castelele și
conacele medievale, mănăstirile și bisericile din diferite epoci istorice, precum și monumentele
ridicate în memoria celor căzuți pe ntru libertate și o viață mai bună.
Condițiile climatice favorizează desfășurarea activității turistice pe tot cursul anului cu
precădere în intervalul iulie -octombrie, iar stratul de zăpadă care se menține o perioadă
îndelungată (peste 200 de zile) favo rizează practicarea sporturilor de iarnă.

III.1.1. Potențialul natural

“Ansamblul condițiilor naturale formează suportul material al tuturor activităților turistice, așa
când însușirile au valențe estetice deosebite, care declanșează fluxuri turistice” ( Cocean P, 2002)
Astfel resursa turistică naturală este factorul fundamental și esențial care determină inițierea
valorificării potențialului turistic, fiind legate de existența sau absența activităților turistice.Se
caracterizează prin originalitate, adese a prin unicitate.Acest fapt a dus la amenajarea turistică a
zonei.
Majoritatea vizitatorilor doresc să admire un peisaj nemodificat, sau cu cele mai mici și
nesemnificative modificări din partea omului.Resursele turistice naturale admirabile și vizitabile
sunt cheile ,munții, defileele, peșterile, rezervațiile etc., iar principalele categorii de resurse
naturale importante activităților turistice sunt: relieful, hidrografia, climatul și biodiversitatea.
Potențialul natural este reprezentat de obiectivele tu ristice din zona montană și nu numai,
de o mare atractivitate :
 Munții: Munții Călimani; Hășmașul Mare (care culminează și cu Cheile Bicazului –
face legătura între Moldova și Ardeal); Munții Ciuc, Munții Harghita;
 Peșteri: Peștera Merești, pe Valea Vârghișu lui, cea mai lungă peșteră din Carpații
Orientali; Peștera Șugău, Peștera de Gheață și Grota Urșilor, lângă stațiunea Borsec;
 Lacuri: Lacul Roșu, lac de baraj natural; Lacul Sfânta Ana, lac de origine vulcanică;
 Rezervații și monumente ale naturii: Tinovul Mohoș (supranumit și “ Lacul cu

– 40 –
mușchi”) o rezervație floristică cu numeroase rarități botanice; Mlaștina Valea de Mijloc,
Mlaștina de la Sâncrăieni -Ciuc, Pârâul Minei, Tinovul Luci, Mlaștina Budoș, Dumbrava
Harghitei, Mlaștina După Luncă, Muntele de sare de la Praid, Dealul Melcului de la Corund.
Resursele naturale mai pot fi reprezentate și de păduri (ocupa 34 % din suprafața
județului), valorificate din punct de vedere ecomonic și turistic cât și de multitudinea de izvoare
minerale.
III.1. 2. Potenț ialu l antropic

Alături de peisajul fizico -geografic, județului Harghita i se adaugă și elementele de peisaj
umanizat – numeroase așezări umane cu un potențial etnografic deosebit, potențialul arheologic,
stațiunile climatice și balneare de odihnă și agrement: Băile Tușnad, Harghita Băi, Băile
Homorod, Băile Chirui , pârtii de schi – pârtia Harghita Mădăraș și altele.
În cadrul județului se mai deosebesc:
 Vestigii istorice: Cetatea Miko din Miercurea Ciuc, în prezent adăpostind Muzeul
Etnografic al județului; V estigiile cetății dacice Sangidava de la Toplița, Ruinele castrului roman
de la Odorheiul Secuiesc, Cetatatea medievală de la Odorheiul Secuiesc; Castelul Lazăr din
Lazărea; Casa țărănească de la Cârța;
 Edificii religioase: Miercurea Ciuc – Complexul Baroc Șumuleu, construit pe locul
Mănăstirii Franciscane, Biserica Romano -Catolică Sfânta Cruce, Biserica Ortodoxă Sfinții
Apostoli Petru și Pavel, Catedrala Ortodoxă Sfântul Nicolae, Biserica Romano -Catolică Sfânta
Treime; Gheorgheni – Biserica Armeano -Catolic ă Sfăntul Nicolae, Casa veche Parohială Sfântul
Nicolae, Biserica Romano -Catolică; Mănăstirea de călugari de la Toplița; Biserica unitariană din
Cristuru Secuiec; Biserica Romano -Catolică de la Cârta; Capela Sfânta Margareta din
Sântimbru; Biserica din lem n din Tulgheș; Biserică Romano -Catolică Sfânta Ecaterina din
Ditrău;
 Muzee și monumete: Castelul și complexul muzeistic din Lazărea, construit la
mijlocul secolului al XVI lea; Muzeul Etnografic al județului (Cetatea Miko), Muzeul Național al
Carpaților Ră săriteni din Miercurea Ciuc, Monumentul Eroului Român din Miercurea Ciuc;

– 41 –
Locurile ce beneficiază de resurse favorabile desfășurării de activități turistice sunt:
pădurile (activități de agrement precum vănătoare), lacurile (plimbări cu barca, hidrobicic lete),
peșterile (diferite activități speologice). În Cheile Bicazului se pot practica diferite sporturile
precum alpinism (la Piatra Altarului), hiking, trekking. Stațiunile balneare oferă posibilități de
agrement și de tratament, atrăgând un numar mare a tât de turiști români cât și străini. De
asemenea, restaurantele și unitățile de cazare moderne desfășoară importante activități
economice ( Ionescu S,2005) .
Pe lângă aceste activități desfășurate în mod curent, mai au loc și alte activități turistice
sezoniere, precum Serbările zăpezii (februarie – Izvorul Mureșului), având ca principală atracție
practicarea sporturilor de iarnă, Festivalul Sarmalelor de la Praid (octombrie), Tabăra de creație
de la Lăzarea cu rol important în dezvoltarea vieții artistice a județului, Festivalul Ciangăilor,
Festivalul “Celor o mie de fete secuience” de la Șumuleu.

III.2 . Obiectivele turistice

– 42 –

Figură 15 Harta turistică a județului (sursa: www.peharta.ro , prelucrata in Adobe Illustrator )

Lacuri

În cadrul județului Harghita se pot observa mai multe categorii de lacuri în funcție de geneza lor:
lacuri glaciare ( lacul Iezer din Munții Călimani situate la o altitudine de 2000 de metri), lacuri
de crater ( lacul Sfânta Ana – din craterul muntelui Ciomatu Mare), lacuri naturale ( Lacu Roșu ),
lacuri de origine antropică ( Lacul Ciucaș, din mijlocul stațiunii Tușnad a fost creat în scopuri
turistice folosindu -se apa râului Olt ).

– 43 –

Lacu l Roșu
Este situat în par tea de Est a Transilvaniei în Carpații Orientali, în Munții Hășmaș la o altitudine
medie de 980m.Este cel mai tânăr lac natural din țara noastră. Suprafața lacului este de 12,6
hectare, adâncimea maximă de 10,5 metri, fiind o reg iune de unică frumusețe în lume.

Figură 16 Lacul Roșu (sursa -foto personal)
Lacul Roșu, cel mai mare lac de baraj natural din România, s -a format în vara anului 1837 printr –
o alunecare de ter en care a închis valea formânduse acest lac, un adevărat magnet pentru turiști și
iubitori ai naturii din toate colțurile lumii.

Obiective turistice din zona vulcanică

În urma erupțiilor vulcanice din neogen a rezultat un relief spectaculos dat de prezen ța craterelor
fiind puse în evidența de aligniamente circulare de vârfuri înalte cum ar fi caldera Călimanilor cu
un diametru de 10 kilometri marcată de vârfurile Pietrele Roșii, Tamau, Retitis, Voivodeasa,
Călimani Izvor și Călimani Cerbu ( Nicolae Ciaga, 2001). În Munții Harghita se remarcă o
succesiune de 10 conuri vulcanice pe direcția nord -sud , iar dintre acestea cel mai impresionant
ar fi conul Harghita măsurand peste 1800 m, fiind drenat de Valea Varghișului.În extremitatea
sud-estică a Munților Har ghita se gasește Masivul Ciomatu Mare având doua cratere gemene. În
unul din ele se gasește unicul lac vulcanic din România, Lacul Sfânta Ana. Acest crater este una
dintre cele mai bine păstrate cratere din țară. În imediata vecinatate se gasește craterul geamăn al
masivului, în care se afla Tinovul Mohoș. ( Nicolae Ciangă, 2001)

– 44 –
Lacul Sfânta Ana

Lacul Sfânta Ana este un lac de origine vulcanică, fiind singurul lac de acest gen de pe întreg
teritoriul României. Este situat în masivul Ciumatu Mare, pe st ânga Oltului, în apropierea
stațiunii Tușnad. Lacul este așezat pe fundul craterului unui vulcan stins, denumit Ciomatu, din
masivul vulcanic Puturosu, locul celei mai recente erupții vulcanice din Carpați și din Europa de
Est. Lacul Sfânta Ana se află la o altitudine de 946 m. De formă aproape circulară, are o lungime
de 620 m și o lățime maximă de 460 m, o suprafață de 19,50 hectare și o adâncime maximă de 7
m. ( Ionescu S, 2005)

Figură 17 Lacul Sf AnaFigură 18 Tinovul Moh oș ( sursa -foto personal)
Lacul își completează apele numai din precipitații , neavând izvoare. Puritatea apei se apropie de
aceea a apei distillate. În apă nu există oxigen, motiv pentru care în aceasta nu trăiește nici o
vietate. Capacitatea trofică redusă a apei lacului se datorează și emanațiilor mofetice prin fundul
lacului și prin pereții craterului. Lacul Sfânta Ana, este o rezervație complexă naturală,
geologică, floristică ș i faunistică, fiind legat de Băile Tușnad prin poteci turistice.

Tinovul Mohoș

Tinovul Mohoș (adică “Lacul cu mușchi”) situat la o altitudine de 1050 m in craterul mai vechi

– 45 –
al Masivului Ciomatu Mare, are o suprafață de patru ori mai mare decat cea a l acului Sfânta Ana,
80 hectare luând naștere în urmã cu circa 3000 de ani.Datorită existenței aici a câtorva specii
floristice rare, turbăria este declarată monument al naturii.

Fig. 19-Tinovul Mohoș (sursa -foto personal)
Tinovul este o mlaștină oligotro fă, formată într -un crater vulcanic pe locul unui fost lac vulcanic
Craterul din masivul Ciomatu este dublu. Prima adâncitură, mai mică, are lacul Sfânta Ana.
Imediat lângă el este craterul geamăn, care conține tinovul, având o suprafață de 4 ori mai mare
decât a lacului Sfânta Ana. Momentan lacul este un lac de mușchi cu niște ochiuri de apă. Stratul
de turbă este gros de 20 de metri pe alocuri și s -a încercat exploatarea lui. Interesant este că
ecosistemul care s -a format aici a permis dezvoltarea unor sp ecii de plante – otrăvitoare,
halucinogene sau carnivore (unele unice în România). Când plouă, stratul de turbă capătă
proprietățile unui burete și poate deveni periculos, de aceea deplasarea se face pe o pasarelă de
lemn. Această pasarelă duce la două och iuri de apă care au mai rămas din vechiul lac și care
încet încet vor fi și ele colmatate. Apa celor două lacuri este aproape neagră din cauza turbei.

Obiectivele turistice ale zonei calcaroase

Acest tip de relief se impune în peisajul montan prin variet atea formelor precum și marea lor
concentrare pe o suprafață mică, aici menționăm văi adânci cu pereți verticali, cu multe forme
ciudate, spectaculoase.Deși având dimensiuni relative reduse Munții Hășmașu Mare oferă o notă
aparte a atractivității județului . În urma acțiunii de erodare a masivului prin forța apelor s -au
format văile în chei.Cheile reprezintă sectoarele de văi înguste, puternic adâncite, cu lungimi

– 46 –
variabile.De o importanță majoră sunt Cheile Bicazului și Lacu Roșu, fiind cele mai cunoscute
din țară .(Cristea E,1978)

Cheile Bicazului

Cheile Bicazului reprezintă o zonă geografică deosebit situată în partea centrală a Munților
Hășmaș, în nord -estul țării , în județele Neamț și Harghita.
Cheile Bicazului, sunt modelate de râul Bicaz în calcare le masivului Hășmaș, pe o lungime de 8
km (între stațiunea Lacul Roșu și comuna Bicaz Chei).

Figură 19 Cheile Bicazului ( sursa -foto personal )
Teritoriul cheilor este declarat monument al naturii și formează o rezervație complexă,
geologică, floristică și faunistică.
Trăsăturile precizate mai sus aparțin exocarstului , iar din cadrul endocarstului sunt reprezentate
formele subterane, peșterile, care în această zonă a țării apar ca niște cavități subterane, rareori
depășind cateva sute de metri. Peșterile ca potențial turistic reprezintă una dintre cele mai
spectaculoase resurse de atracție turistică, bazându -se pe elemente surpriză și fascinând publicul
vizitator, st ârnind imaginația acestora cu bogația de speleoteme.Cele mai importante peșteri sunt:

Peștera Șugău ( Izvorul Mureșului )

Este situată în Carpații Orientali, Munții Giurgeului în Masivul Sipos (1568m), fiind dezvoltată
într-o lentilă de calcar cristali n cu intruziuni dolomitice.A fost cunoscută de localnici cu mult

– 47 –
timp în urmă în goana cautării de aur.Peștera este situată într -o rezervație naturală protejată de 19
ha , iar pe lângă diferitele specii de rășinoase și foioase traiesc plante din familia or hideelor,
ocrotite și pe plan european.

Figură 20 Harta peșterii Șugău (sursa -obținută de la ghidul peșterii Dénes István )

Peștera Șugău este una din cele mai importante cavități din Carpații Orien tali, unde se pot
observa toate formele de speleoteme: stalactite conice, stalagmite, stâlpi cu guler, stalactite
fistulare, coralite etc. Sub aspect minerologic se pot studia cristalizări ale calciului în forma
aragonitică, precum și formațiuni helictitic e.
Peștera Merești

Peștera Merești este situată în zona centrală a Cheilor Vârghișului, în extremitatea nordică a
Munților Perșani. Această peștera a fost considerată mult timp ca fiind cea mai lungă și cea mai
importantă din Carpații Orientali și se afl ă asezată într -o zonă carstică unde se mai găsesc în jur
de 60 peșteri. Au fost descoperite resturi fosile ale omului preistoric. Lungimea totală a peșterii
este de aproximativ 1.4 km, este compusă din mai multe săli spațioase, nu are un curs de apă
perman ent și nu impresionează prin prezența formațiunilor concreționare. Aici se întâlnește o

– 48 –
colonie de lilieci. Intrarea în peșteră are o lățime de 12 m si 6 m înălțime fiind situată la 12 m
deasupra talvegului. Pentru a intra în peșteră se ajunge urcând pe ni ște scări metalice, fiind
vizibile urmele unui zid gros de apărare. Peștera a fost folosită de localnici drept refugiu fiind un
loc sigur de adăpost.
Obiectivele turistice din zona saliferă

Relieful pe sare este foarte variat, dar este una dintre cele mai solubile roci, oferind formațiuni
variate, spectaculoase, însă durata formelor sculptate prin dizolvare este scurtă. Cel mai
reprezentativ exemplu pentru acest tip de relief este zona Praid
Salina Praid

Este situat între localitațile Sovata și Corund, î n centrul bazinului de sare, la hotarul dintre
județele Harghita și Mureș. Praidul este o așezare relativ "tânara", atestată din anul 1564, fiind
cea mai mare comună din județul Harghita.Praidul – ca și concept – este strâns înrudit cu sarea și
cu tot ce s e leagă de aceasta. Praidul cu împrejurimile sale este foarte bogat în obiective turistice
demne de vizitat.Mediul înconjurător cu peisajele sale spectaculoase atrag numeroși turiști care
ajung în zonă, fie din dorința de a vizita, fie vor să beneficieze d e aerul din salină.”Din
adâncimile minei până la înălțimile alpine, de la apele sărate până la pârâurile pline cu păstrăvi,
de la stâncile de sare la pădurile de brazi, de la cetățile străvechi la frumoasele obiecte de artă
populară, foarte multe locuri su nt de admirat.” ( www.salina praid.ro)

Figură 21 Salina Praid ( sursă foto -personal)

– 49 –
Dealul Sării se întinde pe o suprafața de 8 hectare, la SE de centrul comunei Praid, este
considerat rezervație geografică. Se înalță asemenea unui uriaș mușuroi de cârtița în mijlocul
văii. Vârful cel mai înalt al muntelui poartă denumirea de Vârful Sărat – 576 m. Toate acestea
alcatuiesc rezervația geologică a z onei.

Figură 22 Dealul Sării ( sursă foto -personal)
Obiective turistice cultural istorice se pot identifica ansamblurile de clădiri care au fost gupate
dupa anumite condi ții istorico -cronologice aparținând unei anumite epoce istorice. Oferta
turistică a județului Harghita este foarte bogată, fiind evidențiate 517 monumente istorice, dintre
care 96 sunt de arhitectura antică, 25 de castele și cetăți, 120 de biserici și 115 clădiri renumite.
Dintre aceste vestigii foarte puține sunt cele care au rămas intacte după descoperirea lor și pot fi
vizitate în forma lor inițială.Pe întreg teritoriul Harghitei există un singur castel, cel de la Lăzarea
Castelul Lazăr (sau Lăzarea) se află la 6 kilometri de Gheorgheni. Este printre cele mai frumoase
reședințe nobiliare din Ardeal, fiind construit în 1532 (conform inscripțiilor cu litere gotice din
turnul porții) de membrii familiei Lazăr. Pe zidul din stânga porții a fost așezată stema familiei
Lazăr și inscripția cu litere gotice „1532”, anul în care au fost încheiate lucrările de construcție.
În curte, se mai păstrează ruine ale vechilor clădiri: bucătăria, locuința personalului de deservire,
cazarma, fântâna, atelierul de fierărie și grajdurile.În 1707, castelul Lazăr este distrus de armatele
austriece, fiind renovat ulterior de Lazăr Ferenc. Incendiile din 1748 și 1872, au constibuit la
degradarea castelului, acesta fiind lăsat în paragină. Începând cu 1967, au fost
demarate lucrări de renovare.

– 50 –

Figură 23 Castelul Lazăr ( sursă foto -personal)
Stațiunile turistice reprezintă un nod important în decursul istoriei, Harghita lăudându -se cu o
multitudine de stațiuni
Stațiunea Borsec

Borsec este un oraș situat în NE României , în depresiunea intramontană cu același nume, din
Carpații Orientali, înconjurată de Munții Bistrița, Munții Călimani, Munții Giurgeu și Muntii
Ceahlău, la o altitudine de 900 m. Es te o veche stațiune cunoscută din 1804, deschisă tot timpul
anului, cu numeroase izvoare de ape minerale carbo -gazoase, sau conținând calciu, magneziu.
Aceste ape sunt cunoscute pentru efectul lor benefic încă din a doua jumatate a secolului al XVI –
lea. E fectele terapeutice ale acestor izvoare de ape minerale au fost recunoscute pe plan
internațional – medalia Târgului Internațional de la Viena (1873), medalia de argint și diploma de
onoare la expozițiile organizate în 1876 la Berlin și respectiv, Trieste, diploma de onoare a
Expoziției de la Paris (1878). ( Ionescu S, 2005)

– 51 –

Figură 24 Stațiunea Borsec ( foto personal)
Stațiunea Bilbor

Este localitatea cea mai nordică a ju dețului Harghita. Comuna este vecină cu județul Suceava.
Până în anul 1860 era localitatea cea mai nordică a Secuimii, fiind proprietatea comunei Ditrău.
Comuna Bilbor se află pe Valea Bistricioarei la o altitudine de 900 -1053 m în mijlocul unei
imense păd uri de conifere.
Este cea mai bogată așezare din județul Harghita în privința izvoarelor de apă minerală – pe
teritoriul administrativ a comunei fiind aproape 700 de izvoare. Aceste izvoare de apă minerală
sunt la fel de bune calitativ ca și cele de la Bo rsec.
Băile Tușnad

Este una din cele mai frumoase stațiuni montane nu numai din județul Harghita, dar și din țară.
Stațiunea de importanță internațională se află, pe versantul vestic al masivului vulcanic Ciomatul
(cea mai tânără formațiune vulcanică din Carpați ), în defileul Oltului la 656 m altitudine, în
mijlocul unor păduri de brazi și foioase, beneficiind de un aer deosebit de curat, foarte bogat în
ioni negativi. Din punct de vedere al vechimii apele minerale din zona Tușnadului, există dovezi
scrise înca din a doua parte a secolului VIII – lea , în care se mentioneaza existența unor izvoare
de ape minerale cu efecte curative folosite de către localnicii satelor apropiate. Factorul
determinant care cauzeaza formarea apelor minerale carbogazoase din zonă, este prezența

– 52 –
emanațiilor de carbon, datorită activității postvulcanice aparținând lanțului eruptiv Căliman –
Gurghiu – Harghita.
Băile Harghita

Stațiunea balneoclimaterica Harghita Băi se afla la o altitudine de 1350 m, într -un peisaj pitoresc.
Cu doua mofete solfatariene și cu ape carbogazoase cu o compoziție chimică diferită, creează
posibilitatea unor tratamente variate, în cura internă și externă. Are izvoare minerale, păduri de
stejari și de pini și nu în ultimul rând pârtii de schii. Anual pe rioada favorabilă schiatului este de
4 luni iar stratul mediu de zapadă depășește 60 de cm. Stațiunea dispune de mai multe pârtii
amenajate, cu teleferic, unele chiar și cu instalație de nocturnă. Băile Harghita este cunoscută
datorită minei de caolin, pen tru mofetele, apele sale minerale și pentru microclimatul alpin
deosebit de plăcut.

III.2. Analiza promovării turismului din județul Harghita

Promovarea turistică din județul Harghita este o activitate cu mari diferențe calitative în
diferite părți ale județului.
Broșuri, pliante și fluturașe ( materiale tipărite) – există o gama variată a publicațiilor de ac est
gen, prin care se realizează promovarea potențialului turistic,distribuite de cele mai multe ori
prin intermediul birourilor de infor mare turistică . Acestea au un rol deosebit de important în
promovarea și dezvoltarea turismului local, nu numai pentru informarea și dirijarea turiștilor, dar
și în atragerea acestora – participarea la târguri și expoziții de specialitate, dar și în organi zare
fluxurilor, programelor turistice și în generarea evenimentelor și proiectelor turistice.
Analizând toate aceste deziderate, se poate afirma că birourile de informare turistică din județul
studiat sunt subdezvoltate, fără o viziune complexă asupra mis iunii lor, dar totuși cu o mare
varietate în spectrul serviciilor oferite.
După o scurtă incursiune de inventariere a birourilor de informare turi stică s -au găsit următoarele
Biroul de informare din Băile Tușnad

– 53 –
A fost fondat în anul 2005, fiind ultimul bi rou apărut după 1990 și este finanțat de Asociația de
Turism din Băile Tușnad. Are o locație favorabilă, deși este deschis doar pe timpul verii ( între 1
iunie și 15 septembrie), are un program zilnic prelungit , de la orele 9 -23, având 2 salariați.Nu
are pagină web .
Biroul de informare din Borsec
Deschis în anul 2004 , prezinta aspecte generale similare cu cel prezentat anterior, însă prezintă
doar un singur lucrător comercial.
Biroul de informare din Gheorgheni
Funcționează datorită sprijinului unei agenți i de turism care a realizat importanța informării și
prestează acest serviciu gratuit. Astfel, programul de lucru este unul scurt, dar este deschis tot
timpul anului.
Biroul de informare de la Praid
Este cel mai vechi punct de informare, din 1991, care est e găzduit de o agenție de turism. Este
deschis pe parcursul celor 4 sezoane, având un program de la 9 -17 cu 2 angajați.Agenția are o
pagină de Internet, dar nu funcționeaza tot timpul. ( www.praid.ro )
Biroul d e informare din Miercurea Ciuc
Este situat la etajul Primărie i, activitatea lui constă în or ganizarea unor eveniment e,
concursuri gastronomic e. Nu există însă informa Ńii despre programul birou lui, obiectivele și
rezul tatele acestora, pe pagina de web a orașului (destul de bine structurat, de altfel, dar
funcțional doar în două limbi, română și maghiară) se găsesc doar informații utile despre
unele obie ctive din oraș, nu și desp re biroul de infor mare în sine.

Biroul de informare din Odorheiul Se cuiesc
Își asumă un rol proactiv în viața turistică locală: pe lângă funcția principală de a informa
turiștii, biroul a realizat mai multe tipărituri cu caracter promoțional (ultim a, un catalog
despre prestato rii din zonă), a organ izat study -tour-uri pentru a cunoaște mai bine atracțiile
din zonă, și organi zează întâlniri periodice cu toți p restatorii turistici din împrejurimi.
Are o pagina de internet (http://tou rinfo.ro/com ponent/option,com_f rontpage /Itemid ,31/lang,hu/),

– 54 –
destul de bine structurată și o posibilitate pentru feed-back (print r-o fereastră de mesaje), lucru
destul de rar în tîlnit . Biroul din Odor heiu Secuiesc funcționează din anul 2000, de pe ur ma unui
proiect Phare câștigat.

Pe lângă birou rile de informare prezentate există și câteva inițiative destul de
simple, în încercarea de a face oferta turistică din zonă transparentă: a fost instalat un monitor
touch -info în Miercure a-Ciuc. La începutul anilor 2000 s-a editat un CD de informare turistică
despre județ. Pe lângă acestea s-au editat numeroase prospecte, broșuri, în general cu o
deficiență tipică: cele cu caracter informativ nu sunt compl ete (de ex. cataloagele), cele cu
caracter promoțional nu sunt atractive, ilustrează în cele mai multe cazuri doar peisaje fără
dinamism, sugerând o lume statică, oarecum neprimitoare, și fără atmosfere pozitive, bine –
conturate prin intera cțiuni int erpersonale infiltrate în aceste m ateriale.

Participarea la tâguri și expoziții de profil
Este canalul de promovare cel mai popular. Participarea are o componen ță PR destul de
însemnată, mai ales pentru sectorul ONG -urilor din domeniu. Mulți furnizori și asociații
profesionale participa la Ștandul României la principalele târguri internaționale de profil.Această
participare valorifică eventualele parteneriate ce se pot încheia între entități similare din țara
emițatoare de turiști.

Vizite de documentare organizate pentru ziariști, operatori turistici și formatori de opinie. Este o
metodă prea puțin utilizată, in ciuda avantajelor. Asemenea sunt organizate în numă r insuficient
deocamdata, mai ales de marii furnizori. Este o metodă eficientă de promovare, costurile unor
asemenea acțiuni generează materiale de presă atractive, de calitate superioară.

Internetul – este o metodă de promovare care a început să fie destu l de accesibilă pentru toți,
promovarea județului studiat facându -se prin site -urile proprii ( www.harghita.ro/ www.judetul
harghita.ro, www .bailetusnad.ro , www.praid.ro , www.lacurosu.ro etc ) portaluri turistice (
amfostacolo, turist de romania,turistinfo, ozonturist) , sisteme de rezervare online ( triv ago,
tripadviso r,booking) ,, filmulețe despre zonă , precum și prin intermediul reț elelor de socializare (
facebook, whatsup)

– 55 –

III. 3 Analiza dezvoltării turis mului din județ ul Harghita

Turismul județului Harghita trebuie sa fie unul competitiv și durabil care să contribu ie la
satisfacerea nevoilor prezente și de viitor, prin preocuparea față de resursele de care dispune
județul astfel încât sa existe siguranța conservării și protejării calității mediului.
Voi prezenta situația actuală a județului prin intermediul unei ana lize SWOT
Analiza SWOT a județului Harghita – este o sinteză a analizei situației curente a turismului din
județul Harghita, folosindu -se la evidențierea principalelor probleme cu care se confruntă
turismul din județ, pornind de la condițiile dezvoltării a cestuia.
Puncte tari Puncte slabe
-poziționarea în centrul României -condiții climatice aspre în zonele montane
-prezența unei mari diversități etnice -poluarea apelor și a solului cu deșeuri
menajere, în perimetrul așezărilor omenești
-existența câtorv a obiective naturale și
culturale de excepție -prezența animalelor sălbatice in arealele
urbane precum și a pagubelor cauzate de
ele( reducerea ariei necesare populației
respective)
-bogăția de ape minerale și emanații
mofetice -lipsa aleelor precum și a trotuarelor în
unele localitati
-prezența unui relief variat -comunicarea localnicilor in limba
maghiara cu majoritatea turistilor romani
-condiții favorabile pentru practicarea
sporturilor de iarnă -inexistența unor ghizi specializați,
vorbitori de li mbă română/ engleza,pentru
prezentarea obiectivelor turistice
-păstrarea autenticitații și a specificului
local -exploatarea necontrolată a pădurilor

-prezența unui strat de zăpadă ce se
menține o perioadă îndelungată și este -lipsa parcărilor, în orașe și în stațiuni

– 56 –

Așa cum se vede din analiza SWOT a turismului din județul Harghit a, trebuie luate în
considerare aspecte referitoare la cond ițiile actuale ale turismului, p recum și provocări și
oportunități care se vor ivi în viitorul apropiat sau îndepărtat. Un aspect primordial este
conturarea produselor turistice principale ale ofertei județene-regionale, produse care sunt
apreciate pe piață, sunt căutate atât de turiști, cât și de tour-operatori, p roduse care pot fi
dezvoltate pe plan local-regional într-un mod eficient, având un raport a cceptabil de favorabilă sporturilor de i arna
existența multitudinii de trasee montane
marcate -numărul redus al restaurantelor cu specific
local
-insuficiența centrelor de informare
turistice în orașe, stațiuni și centre turistice
Oportunități Ame nințări
-reabilitarea unor zone de interes turistic -intensificarea ofertei internaționale și
scăderea celei locale
-modernizarea șoselelor -ineficiența promovării zonei
-dezvoltarea mai multor forme de turism -întârzierea dezvoltării turismului balnear și
de agrement
-promovarea programelor și a produselor
turistice din județ -lipsa de adaptabilitate la noile cerințe ale
cererii turistice
– crearea unor produse turistice inovative
aplicabile în zonă -degradarea continuă a peisajului natural și
cultura l duce la scaderea atractivității zonei
-creșterea interesului pentru activități de
relaxare -deteriorarea peisajului natural și antropic
reduce atractivitatea regiunii și a zonelor
din județ
-dezvoltarea infrastructurii locale

– 57 –
cost/ben eficii. Analizând tendinț ele pieței turistice internaț ionale și dotările jud ețului cu
resurse atractive și elemente de infrastructură, condiții le de mediu și disp onibilit ățile
de resurse umane și organ izatorice, s-a ajuns la concluzia, că județul Harghita poate să-și
dezvolte o imagine oarecum individualizată bazată pe apro pierea de natură și cultura
locală-regională autentică. Din păcate, există semne de alterare, degradare ale amb elor
aspecte, totuși trebuie luate măsuri de prevenire a continu ării degradării atât în domeniul
protecției mediului natural, conservării peisajului, cât și în cel al protecției mediului const ruit.
Având în vedere aspectele ce decurg din poziția geografică a județului, a fragmentării
reliefului a caracterului mozaicat al structurii spațiului și implicit al peisajului (peisajul natural
și gradul de umani zare al acestuia) dezvoltarea turistică a județului va avea caracter
diferențiat. Diferenți erea dezvoltării turismului are la bază criterii legate de conceptul
produsului turistic. P rodusul turistic harghite an – în cadrul produ sului turistic român esc,
transilv an respe ctiv secuiesc – este un produs compl ex, integrat, cuprin zând diferite
macroproduse, bazate pe:
– specificul activității de timp liber: turism activ (drumeți e, hipism, cicloturism,
sporturi de iarnă, turism de aventură), turi sm cultural, tu rism religios, e coturism, turi sm
balnear, turism de agrement, tu rismul pentru cump ărături (shopping)
– specificul spațiului unde se desfășoară : turism montan, turism rural, turism bazat pe
stațiuni turi stice, turi sm urban
– specificul segmentului-țintă care partic ipă la activitățile recreative respe ctive: turism de
tineret, turism familial, turismul vârstnicilor (senior), turismul persoanelor cu nevoi specifice
Dezvoltarea turismului bazat pe crearea și dezvoltarea produselor va fi sprijinit de
investițiile publice și private în infrastructură, care împreună cu programele de dezvoltare umană
și organizațională vor contribui la îmbunătațirea calității serviciilor turistice ( și structuri măcar
de 4 stele alături de cele de 3 stele) și implicit la creșterea competitivității destinației și afacerilor
turistice.
Astfel principalele că i de dezvoltare ale turismului sunt
– Valorificare a resurse lor naturale și promovarea lor în scopul dezvoltării ecoturismului
O prioritate importantă în acest sens o constituie ecoturismul , având o tendință de creștere și de
dezvoltare durabilă.Așadar principalul interes îl reprezintă cunoașterea naturii prin prism a
protecției mediului și conservarea resurselor naturale.Aceasta formă de turism combină

– 58 –
posibilitățile turistice montane, culturale sau antropice, obiectivul major fiind cunoașterea naturii
și ocrotirea mediului.Județul Harghita este bogat în resurse și r ezervații naturale cu importanță
deosebită cum ar fi:
-Rezervații naturale – Parcul Național Cheile Bicazului Lacu Roșu, rezervația floristică Lacul
Sfânta Ana, Tinovul Mohoș, Mlaștina Puciosu, Mlaștina Sâncraieni, Mlaștina După Luncă și
Mina de sare Praid
-Ape minerale –Drumul Apelor Minerale
– Peșteri – Peștera Șugău, Munticelu, Flacăra, Gura Bardosului etc
– Flora și fauna unică existentă
Numeroase rezervații din județul Harghita au o importanță turistică deoarece sunt situate
în apropierea așezărilor uma ne și o promovare bine pusă la punct.Acestea pot fi prioritatea în
diversificarea ofertei turistice.
Principalele posibilități de dezvoltare ar fi
-amenajarea unor destinații corespunzătoare cu scop ecoturistic și promovarea lor
-amenajarea zonelor deja ex istente sau a ariilor protejate
-organizarea unor tabere pentru a fi formați pro ecologie
-editarea și promovarea unui ghid ecoturistic
-promovarea unei mărci ecologice a județului

– 59 –
-Valorificare a potențialului terapeutic și balnear în scopul dezvol tării turismului de sănătate

Figură 25 Harta turismului de sănătate din județul Harghita ( sursa -peharta.ro prelucrată in Adobe Illustrator )

Pentru multe persoane vacanțele în diferitele stațiuni reprezintă sursa de relaxare pr ecum și
curele de apă minerală, mofetele și băile de noroi constituie tratamentul diferitelor
afecțiuni.Având în vedere gradul ridicat al nevoilor oamenilor de se recrea și trata în asfel de
stațiuni trebuiesc reabilitate multe dintre ele având în vedere gradul lor ridicat de uzură.
Posibilitățile de dezvoltare ar fi:
-amenajarea și promovarea surselor de apă minerală
-amenajarea și promovarea bazelor de tratament nefuncționale
-amenajarea căilor de acces

– 60 –
–introducerea in circuitul turistic a biletelor de tratament persoanelor care necesită această forma
de recreere
Județul Harghita dispune de un potențial bogat în dezvoltarea turismului balnear astfel încât
poate deveni cel mai cunoscut județ, totodata crescând numărul de locuri de muncă.
– Valorificare a turismului rural și dezvoltarea agroturismului
Combinarea activităților turistice rurale cu cele agroturistice duce la o mai bună consolidare a
turismului rural.Turismul rural are la bază cunoașterea vieții rurale, a activităților de producție
precum și a comunităților în care ne aflăm.Astfel ar trebui ca fiecare localitate să -și formuleze
propria unicitate pe care o poate oferi față de celelalte localități, asfel fiecare localitate având o
ofertă unică, astfel se va ajunge ca întreg județul sa aibă o of ertă diversificată și atractivă.
În județul Harghita există câteva localități ( Borsec, Lăzarea și Praid) care fac parte din
ANTREC care doresc popularizarea potențialului sătesc.
Posibilitățile de dezvoltare ar fi:
-editarea uni ghid al județului în care să apară fiecare localitate cu oferta ei
-promovarea produselor culinare
-promovarea diferitelor trasee turistice
-organizarea unor tabere cu scopul cunoașterii caracteristicilor vieții rurale
Localitățile din județul Harghita au la bază tradiții și valori culturale precum obiceiurile, aerul
curat, peisajul natural precum și practicarea mai multor forme de activități agrare.

– Valorificare a turismului montan și dezvoltarea turismului activ

Zona montană,peisajele naturale și climatul deosebit al județului oferă posibilitatea dezvoltării
mai multor forme de turism activ precum ciclismul,vânătoarea, alpinismul, sporturile de iarnă și
drumețiile.Având în vedere posibilitățile din domeniul turismului activ, județul Harghita poate

– 61 –
avea o valorificarea a potenția lului montan în mai multe direcții asffel atractivitatea turistică va fi
mai puternică si oferta mai diversificată.
Posibilități de dezvoltare sunt:
-amenajarea mai multor trasee pentru practicarea ciclismului montan
-amenajarea și modernizarea pârtiilor de schi
-editarea și promovarea unui ghid turistic al turismului activ din județul Harghita
-marcarea traseelor montane în scopul efectuării drumețiilor
-amenajarea terenurilor potrivite pentru turismul de echitație
-organizarea de evenimente sportive
-construirea unei pârtii de bob
– Revigorare a tradițiilor culturale, religioase, folclorice, restaurarea siturilor istorice și
includerea lor în circuitul turistic
Județul Harghita poate oferi o gamă largă și diversificată de valori culturale, religioase și
istorice.Caracterul multicultural al județului este un punct forte pentru explorarea valorilor.
Câteva posibilități de dezvoltare:
-includerea în pachetele turistice vizitarea muzeelor, caselor memoriale, a galeriilor de artă,
centrelor de artă tradițională etc
-amenajarea drumurilor și reabilitarea castelelor, cetăților și a conacelor
-organizarea taberelor folclorice și de artă
-editarea unui calendar de evenimente
-amenajarea unui traseu de pelerinaj
-promovarea localităților prin intermediul oamenilor cel ebri

– 62 –
Aceste elemente ale potențialului antropic pot fi elemente complementare ale ecoturismului
îmbogățind oferta turistică și imaginea județului.

CAPITOLUL IV
ANALIZA CRITICĂ A SITUAȚIEI ACTUALE DIN PERSPECTIVĂ TURISTICĂ

IV.1 .Diagnostic teritorial din p unct de vedere turistic

Această zonă și -a creat o identitate bine definită de -a lungul timpului, evidențiindu -se
prin multitudinea de izvoare de apă minerală, stațiuni balneare precum și prin valoarea
etnografică răspândită pe tot teritoriul Harghitei:Cor und –renumit centru de ceramica
smălțuită,caracterizată prin eleganța și bogăția ornamentației,Dănești -se remarcă prin ceramica
neagră,Sâncrăieni -prin țesături,Tușnad –prelucrarea artistică a pietrei,Corbu -țesături și
cusături.Alte elemente ce țin de unici tatea Harghitei sunt oferite de produsele culinare ( kurtos
kalacs, pâinea de cartofi) și de festivaluri ( de exemplu Festivalul Sarmalelor de la Praid este
unic în țară).
Un impact negativ asupra Harghitei l -au avut defrișările în masă ale pădurilor.
În prezent zona este cunoscută datorită celor 2 mari stațiuni “Borsec” -supranumită regina apelor
minerale și a stațiunii “Tușnad”,însă fără investiții ulterioare și promovare pe piața turistică
națională, turismul va stagna sau chiar va suferi un declin.Județ ul se bucură de o așezare în
centrul țării,precum și de produsele sale etnografice de renum e.
IV.2 . Concurența teritorială

Având în vedere faptul că elementele definitorii ale județului Harghita sunt reprezentate
de poziția geografică, particula ritățile e tnice și de prezența î n cadrul natural diversificat a
izvoarelor miner ale, adversarii cei mai de seamă pot fi considerați județele Covasna și Mureș.
Chiar dacă aceste 2 județe dețin elemente similare cu cele ale județului Harghita, totuși nu este

– 63 –
resimțită o concurență,ci mai degrabă o colaborare formând un tot unitar numit Ținutul
Secuiesc.
Acest Ținut al Secuilor este împărțit în scaune (Scaunul Ciucului, Scaunul Mureșului și Trei
Scaune) și este cunoscut la nivel național și internațional, ca deținător de peisaje montane
extraordinare cât și de elemente de cultură unice în țară ( Biserica fortificată de la Darjiu inclusă
în Patrimoniul UNESCO, Muzeul Ciucului – unul dintre cele mai importante muzee ale secuimi,
dar și ale țării, Catedrala Sfântul Ștefan de la Sânzăieni – unul dintre cele mai vechi edificii
religioase din țară) și desfasoară diferite festivaluri ce pun în mișcare fluxuri importante de turiști
( Festivalurile culinare – Festivalul Gulașului, Festivalul cartofului; Festivalul fermierilor;
Festivalul de jazz, etc).
Încadrarea județului Harghita în Ținutul Secuiesc a adus beneficii majore atât pentru
atragerea investitorilor stăini cât și includerea județului într -un circuit național prin valorificarea
resurselor existente având o mediatizare foa rte bună.
IV.3. Probleme și disfuncționalități

Harghita a fost considerată multă vreme o zonă dezvoltată din punct de vedere turistic,
printr -un cadru natural de excepție dar și printr -o infras tructură de cazare bine pusă la
punct.Astăzi, județul se con fruntă cu diverse piedici pentru o dezvoltare durabilă în diferite
domenii de activitate.
Datorită crizei economice prin care trece țara, și problemele cu care se confruntă județul
( cele legate de mediu – schimbări aduse ecosistemului prin exploatări exc esive ale pădurilor și
problemele de ordin politic) au făcut ca zona să nu mai aibă o promovare bună,nu mai reprezintă
un interes, fluxurile turistice reducându -se considerabil.
O altă problemă cu care se confruntă județul este reprezentată de lipsa strat egiilor locale privind
dezvoltarea turismului în general și turismul ecologic
În prezent, Ministerul Turismului, din dorința de a remedia situația, a alocat fonduri europene
pentru dezvoltarea și reabilitatarea obiectivelor turistice importante din zona.

– 64 –

IV.4 .Priorități de intervenție

Fiind o zonă valoroasă din punct de vedere al izvoarelor minerale și al obiectivelor antropice,
poate fi valorificată corespunzător atât pe plan cultural cât și pe plan economic, turismul putând
cunoaște o puternică dezvo ltare prin aplicarea diverselor strategii de promovare a unicității
zonei. Starea actuală a unor obiective turistice din județul Harghita nu este favorabilă pentru ceea
ce are de promovat întreaga zonă.
Soluția pentru rezolvarea acestor probleme ar constit ui-o reabilitare și amenajarea
zonelor cu probleme, sprijinirea localităților rurale pentru păstrarea unicității ceea ce face să se
deosebească de alte zone ,amenajarea corespunzătoare a pârtiilor de schi existente.Astfel trebuie
luate măsuri de prevenire a continuării degradării atât în domeniul protecției mediului natural,
conservării peisajului cât și în cel al protecției mediului construit
După cum se poate observa din analiza SWOT a turismului din județul Harghita, trebuie luate în
considerare aspect e referitoare la condițiile actuale ale turismului precum și ce se poate dezvolta
în timp. Unul din primele aspecte îl constituie conturarea produselor turistice locale , care pot fi
dezvoltate atât pe plan local cât și regional , dezvoltând o imagine pozi tivă și individualizată
bazată pe apropierea de natură și cultura locală si regională autentică.
Competitivitatea turistică a județului înseamna că regiunea în care se situează județul
Harghita,partea SE a Transilvaniei , regiunea culturală numită Ținutul Secuiesc se integrează în
particularitațile culturale specifice secuimii.Prin aspectul de diferențiere culturală se înțelege un
element de unicitate.De aceea pentru susținerea imaginii culturale județul Harghita cooperează
cu județele Covasna și Mureș
Turismul în zona de studiu ar putea fi mai bine dezvoltat prin implicarea autorităților specializate
în domeniu care să promoveze obiectivele deja existente prin noi strategii de dezvoltare, dar și

– 65 –
prin valorificarea resurselor existente. Problema actuală este neimplicarea autorităților locale
asupra zonei. Acest studiu este util în primul rând pentru noi, ajutându -ne să observăm
dispunerea obiectivelor pe teritoriului Harghitei,disfuncționalitățile pe care le prezintă precum și
evoluția turismului din aces t județ,iar pentru autoritățile competente în luarea unor decizii în ceea
ce privesc strategiile de dezvoltare ale județului și prin atragerea a cât mai mulți turiști potențial i.
CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Din c ercetarea aferentă acestei lucrări a rezultat importanța fenomenul ui turistic în
dezvoltarea vieții economice, sociale și politice a unei țări. Un rol primordial în industria
turismului îl joacă turismul alternativ, cu toate formele lui, ce atrag anual un număr considerabil
de turiști.
Prima concluzi e care se desprinde din analiza efectuată asupra județului Harghita rezultă
că județul studiat are potențialul necesar pentru a deveni un centru turistic atât național cât și
internațional, luând în seamă atât cadrul natural favorabil cât și bogatul patrim oniu cultural și
etnofolcloric, însă acesta nu este valorificat îndeajuns.
Ipoteza de la care s -a plecat la începutul studiului a fost confirmată ca fiind validă,lucru
dovedit prin identificarea posibilități lor de practicare a turismului , în principal s-a inventariat
potențialul turistic natural și patrimoniul cultural turistic, ce se constituie a fi “materia primă”
necesară dezvoltării activităților turistice.
Pentru ca județul Harghita să ajungă la unul dintre primele 10 locuri din clasamentul
județelor R omâniei trebuie să înregistreze valori mult mai ridicate decât în prezent. Nu va fi
nevoie de creșterea pe termen mediu a capacității de cazare, ci mai mult de creșterea ponderii
structurilor de tip hotelier, a structurilor cu un grad mai ridicat de confor t. Eforturile de
marketing și de dezvoltare a resurselor umane, precum și îmbunătățirea culturii antreprenoriale și
ale abilităților de management trebuie să ducă la creșterea numărului de turiști și înnoptări, de la
87.000 la circa 260.000 de turiști, res pectiv de la 274.000 la 780.000 de înnoptări. Aceste
obiective cuantificate vor putea fi atinse, doar prin sinergia multiplelor eforturi din sfera
competițională și cea publică

– 66 –
Astfel, o bună organizare, un mix de marketing ( politici de produs,prețuri, si stem de
distribuție și comunicare/ promovare) bine adaptat oportunităților de pe piață și capacitatea de
management adecvată la nivelul destinației poate face posibilă atingerea scopurilor ambițioase.
Pe de altă parte odată cu asigurarea calității produsul ui turistic harghitean, eforturile de
stopare a turismului clandestin ( primirea turiștilor în unități de cazare neclasificate și
nerespectarea obligației de înregistrare a turiștilor) vor permite atingerea cifrelor preconizate.

– 67 –

Bibliogra fie:

 Iațu Corneliu, Muntele Ionel – Geografia turismului ,Iași, Editura Sedcom Libris, 2003
 Ionescu Silvia – Ghidul turistic al Romaniei ,Bucuresti,Editura Publirom 2005
 Pisota Ion,Iancu Silvia,Buga Dragos -Județul Harghita ,Bucuresti, Editura Republici i
Socialiste Romania 1976
 Szekeres Alexandru, Neag Victor -Județele Patriei,Harghita , Sibiu,Editura Sport Turism
1979
 Ciangă Nicolae -România.Geografia turismului, Cluj-Napoca, Editura Presa Universitară
Clujeană 2001
 Lucacs Breda L.,Valentin Nicolae -Prognoza dezvoltării turismului în județul
Harghita, București, Editura ASE 1997
 Ghinea Dan -Enciclopedia geografică a României, București, Editura Enciclopedică 2002
 Constantinescu Crișan -Metamorfoze în inima Harghitei, București, Editura Eminescu
1971
 Cristea Emili an-Masivul Hășmaș și Stațiunea Lacu Roșu, București, Editura Sport -Turism
1978
 http://www.judetulharghita.ro
 http://www.harghita.ro/rom
 http://www.INSSE.ro
 http://www.romania -natura.ro
 http://www.salinapraid.ro