Analiza potențialului de dezvoltare a infrastructurilor [626053]

UNIVERSITATEA DIN BUCUREȘTI
Facultatea de Geografie
Domeniul: Evaluarea Integrat ă a Stării Mediului
Programul de studii: Știința Mediului – IF

Analiza potențialului de dezvoltare a infrastructurilor
verzi urbane în Municipiul Caracal

Îndrumător ști ințific:
Conf. univ. Mihai Răzvan Niță

Absolvent: [anonimizat]
2017

2
Cuprins

Introducere ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …… 3
Metodologie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 6
PARTEA A I -A – Situația existentă a municipiului Caracal în ceea ce privește infrastructurile
verzi urbane ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ….. 8
Capitolul 1. Așezarea geografică a arealului de studiu ………………………….. ………………………….. … 8
Capitolul 2. Distribuția spațială a infrastructurilor verzi în cadrul municipiului Caracal …………… 9
Capitolul 3. Particularități locale care determ ină favorabilități sau restrictivități pentru existența
sau dezvoltarea potențială a infrastructurilor verzi urbane ………………………….. ……………………… 11
3.1 Factorii de mediu ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 11
3.2 Factorii economici ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………. 14
3.3 Factorii sociali ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……………. 15
Capitolul 4. Inventarul sintetic al infrastructurilor verzi urbane existente în cadrul municipiului
Caracal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 17
Capitolul 5. Evaluarea și cuantificarea beneficiilor infrastructurilor verzi urbane existente …….. 24
5.1 Necesitatea dezvoltării inf rastructurilor verzi urbane în cadrul municipiului Caracal ……….. 25
PARTEA A II -A – Analiza potențialului de dezvoltare a infrastructur ilor verzi urbane în
municipiul Caracal ………………………….. ………………………….. ………………………….. …………………… 26
Capitolul 6 – Percepția locuitorilor asupra conceptului de infrastructură verde urbană ……………. 26
Capitolul 7 – Analiza potențialului de dezvoltare a infrastructurilor verzi urbane în municipiul
Caracal ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……….. 35
Concluzii ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ……. 39
Bibliog rafie ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. …. 40
Anexe ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………………………….. ………… 43

3
Introducere
Infrastructurile verzi urbane reprez intă un concept relativ recent, apărut în secolul al
IXX-lea, în S.U.A, când se urmăreau două direcții prin cipale (conect area parcurilor cu alte zone
verzi urbane pentru beneficiul populației și conservarea ariilor naturale pentru beneficiul
biodiversități i) în încercarea de a integra conservarea naturii în planificarea teritorială (Niță,
2016).
Infrastructura verde urbană poate fi definită, în sens larg, ca o rețea strategic ă și
planificat ă de zone naturale și semi -naturale, proiectat ă pentru a oferi o gamă largă de servicii
ecosistemice, dar și pentru proteja rea biodiversității . Infrastructurile verzi urbane sunt o structură
spațială ce oferă beneficii oamenilor și au drept scop maximizarea capacității naturii de a furniza
mai multe servicii ecosistemice valoroase , precum purificarea aerul ui sau retenția apelor pluviale
(European Commission, 2013).
În România, infrastructurile verzi urbane nu sunt incluse în legislație, însă acestea pot fi
asimiliat e de spațiile verzi, astfel că t ermenul de ,,infrastructură verde urban ă” poate fi definită
ca ,,spațiu verde ” în cadrul Legii nr. 24 din 15 ianuarie 2007 (Legea privind reglementarea și
administ rarea spațiilor verzi urbane) : zonă verde în cadrul orașelor și municipiilor, definită ca o
rețea mozaicată sau un siste m de ecosisteme seminaturale, al cărei specific este determinat de
vegetație (lemnoasă, arborescentă, arbustivă, floricolă, erbacee).
De asemenea, infrastructurile verzi urbane pot reprezenta un subsistem component al
orașului care asigură buna funcționare a structurilor verzi. Acestea imită sau utilizează procese
din natură direcționându -le spre atingerea scopului pentru care au fost create (nu este necesar ca
acestea să folosească elemente naturale).
Ca termen , infrastructurile verzi urbane nu au o defini ție unică recunoscută pe scară
largă. Cu toate acestea, se identifică la nivelul fiecărei definiții, anumite trăsături comune care
stau la baza acestui concept. Aceste a includ : infrastructurile verzi urbane reprezintă o abordare
sau un concept și nu un dom eniu științific, elementele acestora sunt dominate de elemente sau
procese naturale sau procese ce le imită pe cele naturale . Principiile de bază ale infrastructurilor
verzi urbane sunt reprezentate de: multifuncționalitate (varietate de funcții – economic e, sociale,
ecologice), conectivitate și conservare . Termenul este utilizat pentru o rețea de infrastructuri
verzi interconectate ce aduce beneficii suplimentare și sunt mai rezistente față de cele naturale
(EEA, 2011) .

4
Clasificarea infrastructurilor ver zi
Clasificare a infrastructurilor verzi se poate face în funcție mai multe criterii precum:
scara, funcțiile pe care le îndeplinesc sau alte caracteristici ale acestora.
The Environment DG a realizat o clasificare a infrastructurilor verzi care cuprin de toate
tipologiile ce pot fi aplicate la nivelul statelor europene. Acestă clasificare cuprinde următoarele
tipologii (EEA, 2011): zone cu valoare ridicată pentru biodiversitate în arii protejate într -o rețea
interconectată , cum ar fi Siturile Natu ra 2000 al ături de zonele tampon ale acestora ; ecosisteme
sănătoase și zone cu valoare ridicată din afara zonelor protejate (zone umede, pășuni , zone de
coastă , păduri natural e); elemente de peisaj natural (patch-uri de pădure și garduri vii sau alte
elemente care pot acționa ca eco -coridoare sau stepping stones pentru animale le sălbatice );
patch -uri de habitat restaurate; elemente artificiale (eco -conducte, e co-poduri sau alte elemente
care au rolul de a asigura conectivitatea infrastructurilor verzi); zone multifu ncționale (în care
utilizarea terenurilor ajută la menținerea sau resta bilirea ecosistemelor sănătoase); zonele în care
sunt puse în aplicare măsuri pentru a a îmbunătăți calitatea ecologică generală și permeabilitatea
peisajului și ultima categorie, eleme ntele urbane precum: parcurile bogate în biodiversitate,
pavajele permeabil e, pereții , fațadele și acoperișuri le verzi , care găzdu iesc biodiversitatea și care
permit ecosistemelor să funcționeze și să livreze serviciile lor; acest e elemente ar trebui să
conecteze, de asemenea, zonele urbane cu cele periurbane și rurale.
O clasificare funcțională sugerată de EPA în anul 2010 cuprinde următoarele categorii:
spații de recreer e pas ive și active (caracteristice zonelor urbane), resurse de habitat și mediu
(cons ervarea biodiversității), peisaje funcționale și resurse istorice și funcționale (Niță, 2016).
În România, infrastructurile verzi urbane nu sunt incluse în legislație, însă acestea pot fi
asimiliate de spațiile verzi, astfel că se poate utiliza clasificar ea spațiilor verzi din legislație și
pentru infrastructurile verzi urbane cu mici adăugări/modificări. Conform legislației din România
(Legea 24 2007 actualizată și republicată. Legea privind reglementarea și administrarea spațiilor
verzi din intravilanul localităților, republicată în Monitorul Oficial nr. 764 din 10.11.2009 ) se
compun din mai multe tipuri precum:
1) Spații verzi publice cu acces nelimitat:
a) Parcuri – spațiu verde, cu suprafața de minimum un hectar, format dintr -un cadru
vegetal specifi c și din zone construite, cuprinzând dotări și echipări destinate activităților
cultural -educative, sportive sau recreative pentru populație;

5
b) Grădini – teren cultivat cu flori, copaci și arbuști ornamentali care este folosit pentru
agrement și recreere, fiind deschis publicului;
c) Scuaruri – spațiu verde, cu suprafața mai mică de un hectar, amplasat în cadrul
ansamblurilor de locuit, în jurul unor dotări publice, în incintele unităților economice,
socialculturale, de învățământ, amenajărilor sportive, d e agrement pentru copii și tineret sau în
alte locații;
d) Fâșii plantate – plantație cu rol estetic și de ameliorare a climatului și calității aerului,
realizată în lungul căilor de circulație sau al cursurilor de apă;
2) Spații verzi publice de folosință specializată:
2.1) Grădini botanice, Grădini zoologice, Muzee în aer liber – instituție care dispune de
un spațiu verde neacoperit, special amenajat, în vederea expunerii și studierii unor obiecte de
artă, relicve, documente istorice și științifice și a e ducării publicului, parcuri expoziționale –
spațiu verde special amenajat destinat informării publicului și promovării unor evenimente și
zone ambientale și de agrement pentru animalele dresate în spectacolele de circ.
2.2) Cele aferente dotărilor publice: creșe; grădinițe; școli; unități sanitare sau de
protecție socială; instituții; edificii de cult; cimitire; etc.
2.3) Baze sau parcuri sportive pentru practicarea sportului de performanță
3) Spații verzi pentru agrement: baze de agrement; poli de agrement ; complexuri și baze
sportive.
4) Spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă – plantații realizate în lungul
cursurilor de apă sau împrejurul lacurilor, al căror rol principal este de protecție a acestora;
5) Culoare de protecție față de infrastructura tehnică – plantații realizate în lungul căilor
de circulație sau în jurul unor instalații cu potențial ridicat de poluare, în vederea ameliorării
calității mediului și protejării infrastructurii aferente;
6) Păduri de agrement – pădure sau zonă împădurită în care se realizează diferite lucrări
în vederea creării unui cadru adecvat petrecerii timpului liber.
La nivelul Municipiului Caracal există mai multe tipologii de spații verzi ce nu sunt întâlnite
precum: grădini publice, grădini botanic e sau zoologice, muzee în aer liber, parcuri
expoziționale, zone ambientale și de agreement pentru animale dresate în spectacolele de circ ,

6
baze sau parcuri sportive pentru practicarea sporturilor de performanță, dar și păduri de
agreement (acestea fiind e xistente doar în extravilanul municipiului). În clasificarea
infrastructurilor verzi urbane utilizate de acest studiu sunt incluse și grădinile private aferente
locuințelor de tip individual (casele) ce nu se regăsesc în cadrul Legii spa țiilor verzi din
România.
Infrastructurile verzi urbane sunt tot mai mult utilizate ca instrumente de realizare a unei
dezvoltări urbane durabile, datorită multifuncționalității lor reprezentată de numeroasele
beneficii economice, sociale și ecologice pe care le pot oferi. De asemenea, implementarea
infrastructurilor verzi urbane poate fi considerat un indicator important al dezvoltă rii durabile a
orașelor, deoarece acestea contribuie la sănătatea și bunăstarea oamenilor.
Scopul acestei lucrări este acela de a analiza potenți alul de dezvoltare a infrastructurilor ver zi
urbane în municipiul Caracal.
Astfel, în vederea realizării acestui scop, lucrarea are ca obiective principale crearea unei
imagini complete asupra situației existente din municipiul Caracal în ceea ce privește
infrastructurile verzi urbane (identificarea tipologiilor existente, analiza caracteristicilor orașului
care influențează dezvoltarea acestora în forma actuală), aplicarea unui chestionar de opinie
locuitorilor municipiului pentru a observa ceea ce se înțe lege la nivel social prin conceptul de
infrastructură verde urbană, dar și care sunt cerințele acestora și, cel de -al treilea obiectiv a fost
acela de a identifica zonele adecvate pentru dezvoltarea anumitor tipologii de infrastructuri verzi
urbane.
Metodo logie
Pentru elaborarea acestei lucrări de analiză și cercetare a dezvoltării infrastructu rilor verzi
urbane în municipiul Caracal, a fost necesară utilizarea mai multor metode specifice de cercetare.
Prima metodă folosită , a fost metoda analizei și sintez ei, prin intermediul căreia am
colectat informațiile și datele, plecând de la referințe cu caracter general, care m -au determinat să
aprofundez cât mai mult.
Metoda observației. Municipiul Caracal este orașul meu natal, astfel că am analizat
terenul acestu ia cu mare ușurință. Cu ajutorul acestei metode, am analizat peisajul geografic al
municipiului prin numeroase deplasări pe teren și am fotografiat diverse elemente importante
pentru completarea lucrării.

7
Metoda analizei hărților topografice a fost abordat ă ȋn mod special ȋn prima parte a
lucrării pentru a studia relieful și formele specifice ale acestuia.
Pentru realizarea lucrării, cele mai importante metode au fost cele informațional –
geografice , cu ajutorul analizelor SIG reușind să elaborez niște modele geografice care au
completat analiza domeniilor studiate.
Prima etapă în elaborarea acestei lucrări a fost acela de a analiza literatura de specialitate
din domeniul infrastructurilor verzi și consultarea unor lucrări de referință în domeniu.
A doua e tapă a fost aceea de a analiza m unicipiul Caracal prin cercetări pe teren și de a
imortaliza fiecare element reprezentativ pentru această lucrare. A treia etapă și cea mai
complexă, a fost elaborarea reprezentărilor grafice și a celor cartografice care au aj utat la
exemplificarea concretă a rezultatelor obținute și au completat informația scrisă a acestui studiu.
Sursele de date statistice utilizate în analizele cu privire la numărul de locuitori,
suprafețele verzi și alte zone funcționale au fost preluate di n Planul Urbanistic General al
Municipiul Caracal din anul 2013 . De asemenea, pentru evaluarea infrastructurilor verzi urbane
am folosit și o serie de indicatori bine cunoscuți în literatura d e specialitate internațională:
proporția spațiilor verzi în ceea ce pr ivește suprafața totală (%) și p roporția spațiilor verzi pe cap
de locuitor (m2/loc).
Ca sursă de date spațiale, am utilizat imagini satelitare LANDSAT 8 OLI și Planul
Urbanistic General, cu scara 1: 10.000. Pentru elaborarea reprezentărilor cartogr afice, am folosit
materiale cartografice în format digital, precum și materiale din baza de date SIG pentru
România, pe care le -am prelucrat cu ajutorul programelor software SIG dedicate. Baza de date
SIG pentru România este disponibilă tuturor categoriilo r de utilizatori, iar accesul și descărcarea
datelor nu necesită costuri. Materialele cartografice au fost scanate anterior, iar operația de
transferare a datelor din format raster în cel vectorial s -a realizat prin georeferențiere și
vectorizare. Cu ajuto rul tehnicilor GIS și a programelor software ArcGis 10.1 și ENVI 5.3, am
realizat materialele cartografice din acest studiu.
Pentru a evalua nivelului de informare și interes al locuitorilor din Municipiul Caracal în
ceea ce privește infrastructurile ver zi urbane, am realizat un chestionar online prin Google Docs
Form, iar cele 81 de rezultate obținute au contribuit la completarea analizei din cadrul acestui
studiu. Rezultatele au fost transformate într -o bază de date gis cu ajutorul adreselor
respondenți lor (acestea au fost înregistrate).

8
PARTEA A I -A – Situația existentă a municipiului Caracal în ceea ce privește
infrastructurile verzi urbane
Capitolul 1. Așezarea geografică a arealului de studiu
Municipiul Caracal este situat în sudul României, în cadru l județu lui Olt. La nivelul
județului, m unicipiul Caracal este localizat în jumătatea sudică a acestuia, la 40 de km de
reședința județului și anume Slatina și 40 km față de orașul Corabia ( fig. 1.1). Din punct de
vedere administrativ, m unicipiul Caracal a re o suprafață de 7.094,78 hectare, iar numărul
populației stabile în anul 2016 era de 35.207 locuitori (I.N.S. , 2016 ).

Fig. 1.1 – Harta localizării Municipiului Caracal
Municipiul Caracal este situat în Câmpia Română, în subunitatea acesteia și anume
Câmpia Olteniei, în marginea estică a Câmpiei Romanațiului, la contactul dintre Câmpia Leu –
Rotunda ș i Câmpia Caracalului (f ig. 1.2).

9
Câmpia Romanațului este dominată de netezimea reliefului în trepte, format din câmpii
laterale și terase, ce coboară spre margini. Aceasta este formată predominant din depozite
loessoide, cu văi longitudinale, paralele, orientate pe direcția NV – SE (Coteț și Urucu, 1975).

Fig. 1.2 – Harta localizării m unicipiului Caracal în cadrul unităților de relief
Capitolul 2. Distrib uția spațială a inf rastructurilor verzi în cadrul m unicipiului Caracal
Cele șase categorii principale de infrastructuri verzi pe care le -am identificat conform
Planului Urbanistic General al municipiului Caracal din anul 2013 , sunt reprezentate de: grădini
private (aceste au fost treptat transformate în mici terenuri agricole sau livezi), parcul Constantin
Poroineanu (24 ha), cimitire (13 ha), scuaruri și zonele verzi aferente instituțiilor publice (15
ha), infrastructurile verzi de protecție (4,31ha) și i nfrastructurile pentru sport sau agrement (4,84
ha).
Se poate observa faptul că singurele tipologii ce sunt distribuite uniform la nivelul
orașului sunt grădinile private. Harta din figura 2.1 reprezintă o distribuție a tipologiilor de spații
verzi specifi cate în legislația Român iei, la nivelul intravilanului m unicipiului Caracal. Așa cum
putem observa, la nivelul municipiului Caracal există mai multe tipologii de spații verzi ce nu
sunt întâlnite precum: grădini publice, grădini botanice sau zoologice, muz ee în aer liber, parcuri

10
expoziționale, zone ambientale și de agreement pentru animale dresate în spectacolele de circ,
baze sau parcuri sportive pentru practicarea s porturilor de performanță, dar și păduri de
agreement ( acestea există în extravilan). În cadrul Legii spațiilor verz i din România nu sunt
incluse grădinile private aferente locuințelor de tip individual (casele), acestea fiind incluse pe
hartă. De asemenea, pe hartă sunt trecute și unitățile teritoriale de referință pentru spațiile verzi
și an ume: V1 – Parcul Constantin Poroineanu, exemplu de arhitectură peisageră istorică; V2 -alte
spații verzi protejate cu folosință publică legate de Centrul istoric -administrativ: Piața Victoriei
și zona adiacentă – parte a zonei istorice protejate demolată î n perioada socialismului; V3 – spații
verzi diverse (plantații de aliniament, terenuri plantate pentru protecția infrastructurii, scuaruri
etc.); V4 – complexe și baze sportive; V4a – Complexe și baze sportive în zona protejată (incluse
în parcul Constanti n Poroineanu); V5 – Zone de agrement – în general în vecinătatea apei și în
relație cu aceasta, V5a – Agre ment în zona protejată -(incluse -în-parcul -Constantin -Poroineanu).

Fig. 2.1 – Harta distrbu ției infrastructurilor verzi din Municipiul Caracal confo rm
legislației din România
Prelucrat după P.U.G Caracal, 2013

11
Capitolul 3. Particularități locale care determină favorabilități sau restrictiv ități pentru
existența sau dezvo ltarea potențială a infrastructurilor verzi urbane
3.1 Factorii de mediu
Din punct de vedere ecologic, infrastructurile verzi urbane moderea ză impactul activităților
umane. Acestea contribuie la conservarea patrimoniul natural și cultural local prin protejarea
biodiversității habitatelor.
a) Relief
Din punct de vedere al reliefului, m unicipiul Caracal este situat în Câmpia Caracalului ce are
o altitudine medie de 95 m . (fig. 3.1).

Fig. 3.1 — Harta hipsometrică a unicipiului Caracal
Prelucrare după Harta topografică a unicipiului Caracal, scara 1:25.000
Relieful reprezintă un factor favorabi l pentru dezvoltarea potențială a oricărui tip de
infrastructură verde urbană datorită faptului că este un relief neted de câmpie.
b) Climat
Din punct de vedere climatic, amplasamentul se încadrează în zona climatului temperat
continental cu patru anotimpuri dar și cu ușoar e influențe continentale (Coteț și Urucu, 1975).

12
Temperatura medie anuală este de 11, 2 ° C, cantitățile medii de precipitații variază de la 400
la 500 mm/an (Iagăr u, Vătămanu și Bălănescu, 2001) , iar viteza vântului are maxime de 3 – 5
m/secundă, uneori însă mult mai mari, pe direcțiile dominante și viteze sub 3 m/secundă pe
celelalte direcții, cu variații diurne în funcție de radiația solară (Crișan, 2013). Cantitatea destul
de însemnată a precipitațiilor, impune presiune asupra rețelelor de canalizare. Vara,
temperaturile depășesc adesea 30°C, suprafețele active betonate în cea mai mare parte , fac ca
temperaturile resimțite să fie mult mai ridicate.
Climatul m unicipiului Caracal nu reprezintă un factor restrictiv pentru dezvoltarea potenț ială
a infrastructurilor verzi urbane, însă va trebui să se țină cont de acesta la alegerea speciilor
floristice ce vor fi utilizate în cadrul infrastructurilor verzi.
Creșterea suprafețelor spațiilor verzi va contribui la reglarea parametrilor climatici și
combaterea apariției efectului de insulă de căldură, precum și la favorizarea unei circulații bune a
aerului, reglarea umidității și a regimului vântului.
c) Hidrografie
Din punct de vedere hidrografic , pârâul Gologan u este singurul curs de apă per manent de pe
suprafața m unicipiului Caracal, străbătându -l de la V la E prin zona centrală. Acest a a fost
canalizat și de -a lungul său au fost construite o serie de baraje art ificiale din care au rezultat
câteva lacuri artificiale precum: lacul Obogeanu din N ordul parcului Constantin Poroineanu și
lacul Opincaru din partea de Est a municipiului, f olosite pentru irigații, dar și l acul Parc din
parcul Constantin Poroineanu (Dincă, Grigorescu și Popovici, 2007).
Pârâul Gologan u și lacurile artificiale reprezintă un factor de favorabilitate pentru
dezvoltarea potențială a infrastructurilor verzi urbane deoarece oferă spații pentru implementarea
unor păduri de agrement sau zone de picni c pentru locuitori. În prezent, zonele verzi din jurul
acestor lacuri nu sunt utili zate deoarece este interzis accesul (fig. 3.2).

Fig. 3.2 – Acces interzis în zonele verzi din
apropierea lacului Parc

13
De asemenea, în partea nord-vestică a extravilanului m unicipiului Caracal, este localizată
și rampa de deșeuri neconformă a orașului ce a fost închisă. Rampa de deșeuri se î nvecinează în
partea sudică cu p ârâul Gologan u, existând o distanță de doar 200 m de acesta. Din cauza
faptului că nu s -au luat măsuri și nu a existat nici un fel de protecție pentru acest curs de apă ,
odată cu deli mitarea zonei închise, depozitele de deșeuri s -au extins, acoperind pârâul Gologan u
și vegetația din jurul acestuia (fig. 3.3).

Fig. 3.3 – Pârâul Gologan acoperit de depozite de deșeuri
Malul și zona din apropierea p ârâului Gologan ar putea f i delimitate cu ajutorul unui gard viu
și unul de protecție pentru ca depozitele de deșeuri să nu mai înainteze și să contamineze apa.
Rampa de deșeuri închisă și reabilit ată, alături de zona din jurul p ârâului Gologan ar putea fi
acoperite cu specii rezis tente și cu creștere rapidă precum : salcâmul ( Robinia Pseudoacacia ),
plopul ( Populus Alba ), salcia sau cătina albă ( Hippophae Rhamnoides ) și transformate într -o
infrastructură verde urbană.

Fig. 3.4 – Zona închisă a rampei de deșeuri

14
d) Mediu l biotic
Din p unct de vedere al învelișului pedologic și al formațiunilor vegetale, în partea estică unde
caracteristică este formațiunea de silvostepă, se impune clasa Molisolurilor (Cernisoluri conform
S.R.T.S 2003) cu tipul cernoziom arg iloiluvial tipic, fertil , cu o cantitate mare de humus, dar și
asociații de cernoziomuri cambice și cernoziomuri argiloiluviale în crovuri și padini. În partea
vestică unde caracteristică este zona pădurilor de foioase, se impune clasa Argiluvisolurilor
(Luvisoluri conform S.R.T.S 200 3) cu tipul solurilor brun -roșcate tipice, dar și asociații de soluri
brun-roșcate tipice și soluri brun -roșcate t ipice, erodate (Grecu, 2010 ).
Învelișul pedologic reprezintă un factor favorabil pentru dezvoltarea oricărui tip de
infrastructură verde urban ă, deoarece tipurile de sol întâlnite în arealul de studiu sunt bogate în
humus și nutrienți, astfel că formațiunile vegetale se pot dezvolta.

Fig. 3.5 – Harta solurilor din Municipiul Caracal
Prelucrare după Harta Solurilor României, scara 1: 200.000
3.2 Factorii economici
Infrastructurile verzi urbane ar putea cont ribui la dezvoltarea economiei m unicipiului
Caracal: fructe și legume (grădini urbane), compost și energie, ca rezultat al producției verzi
urbane.

15
De asemenea, acestea pot contribui la creșterea valorii economice a unei zone, crearea unor
noi locuri de muncă sau atragerea turiștilor și a investițiilor.
Întreținerea spațiilor verzi din m unicipiul Caracal este făcută de o firmă p rivată contractată
de Primăria m unicipiului Caracal în anul 2015 și a nume A.D.P.P. Caracal. Conform Hotărârii
privind aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli al UAT m unicipiului Caracal din anul 2016,
pentru crearea registrului local al spațiilor verzi a fost alocat un buget de 200.000 lei. Bugetul
alocat de Primăria municipiului Caracal ar putea reprezenta un factor restrictiv pentru
dezvoltarea și întreținerea acestora, însă se pot accesa fonduri europene pentru acestea.
În cadrul municipiului Caracal, singura industrie existentă este industria alimentară
reprezentat ă de două firme: S.C. MonteVerde SRL și Hame România, economia bazându -se mai
mult pe servicii și agricultură.
3.3 Factorii sociali
O rețea de zone verzi ce poate interconecta zonele rezidențiale, zonele comerciale și zonele
de recreere , ar putea contribui la îmbunătățirea accesibilității și atractivității orașului și ar putea
încuraja oamenii să utilizeze bicicleta ca mijloc de transport sau transportul pedestru, în
defavoarea transportului rutier . Infrastructurile verzi urbane pot oferi o gamă largă de activi tăți
care contribuie la promovarea stilului de viață activ (beneficiu pentru sănătate a locuitorilor ).
Infrastructurile verzi urbane pot oferi locuri pentru organizarea a diferite evenimente culturale
precum : festivaluri, sărbători, spectacole de teatru. De asemenea, spațiile de joacă pentru copii
pot fi construite în perimetrul acestor zone verzi urbane (fig. 3.6).

Fig. 3.6 – Spațiu de joacă pentru copii amenajat în locul fostei grădini z oologice din parcul
Constantin Poroineanu

16
Din datele pe care le -am preluat pentru a construi piramida pe grupe de vârstă și sexe a
Municipiului Caracal în anul 2016 , a reieșit faptul că m unicipiului Caracal îi re vine o piramidă
de tip amforă în care primele grupe de vârstă (baza) se află în micșorare, mijlocul piramidei m ult
mai extins decât baza, în timp ce vârful este subțire . Ponderea cea mai ridicată în cadrul acestui
tip de structură demografică o au femeile, în totalul populației Municipiului Caracal. Acest tip de
piramidă caracterizează o populație ce are o dinamică regresivă și își justifică forma prin
deplasarea intensă a tinerilor spre centre social -economice mai mari ale țării și chiar la muncă în
străinătate, dar și sub fenomenul scăderii natalității și a creșterii mortalității în rândul populației
vârstnice (Vlad, 2012). Categoriile de vârstă predominante în municipiul Caracal, conform fig.
3.7, sunt: 35 -39 de ani, 45 -49 de ani și 55 -59 de ani.
Populația chestionată din cadrul acestor categorii de vârstă consideră că infrastruc turile
verzi urbane din cadrul m unicipiului Caracal nu sunt suficiente pentru a le acoperi nevoile.

Fig. 3.7 – Piramida populației pe grupe de vârstă și sexe în anul 2016
Sursa datelor: INSSE, 2016 ( http://statistici.insse.ro/shop/ )
Populația m unicipiului Caracal ar putea deveni un fact or restrictiv pentru dezvoltarea
infrastructurilor verzi în cazul în care anumite terenuri abandonate ce ar putea fi transformate în
spații verzi pentru recreere sau pentru protecția orașului, ar fi terenuri private, iar proprietarul ar
refuza să vândă sau să îl amenajeze corespunzător.
De asemenea a ș mai pune un paragraf și cu un pic de context în evoluția localității
(a mai rămas ceva din vegetația inițială sau formel e de relief, pe ce factori s -a bazat
dezvoltarea preponderen t, etc.).

17
Capitolul 4. Invent arul sintetic al infrastructurilor ve rzi urbane existente în cadrul
municipiului Caracal

Fig. 4.1 – Harta distribu ției spațiale a infrastructurilor verzi urbane la nivelul zonelor
funcționale și a cartierelor din m unicipul Caracal
Zona cu func ție rezi dențială
În partea centrală și estică a m unicipiului Caracal sunt localizate zonele de locuire
colective de tip bloc (P+3) și un singur imobil P+10 . Această zonă nu dispune de foarte multe
zone verzi, există doar aliniamente stradale și câteva grădini de b loc, iar spațiile de joacă pentru
copii sunt dotate doar cu gazon.
Cele mai favorabile tipologii de inf rastructuri verzi pentru această zonă funcțională sunt :
pereții verticali verzi , grădinile publice, spații de joacă pentru copi ii împrejmuite de gardur i vii,
sau acoperișuri le verzi. Din cauza faptului că blocurile sunt dispuse la o distanță mic ă unul față
de celălalt, cele mai potrivite infrastructur i verzi ar fi pereții verticali verzi sau ac operișurile
verzi . Acoperirea clădirilor cu fațade vegetate are avantaje concrete și semnificative în ceea ce
privește : eficienț a energetică și performanța termică (reduce consumul energetic cauzat de
instalațiile de răcire folosite pe timpul verii prin umbrire, pereții exteriori nu mai sunt expuși
direct la razele solare -acționează ca un para -solar) ; îmbunătățirea calității aerului (rol de a filtra

18
aerul); r educerea poluării fonice și protecție împotriva degradării clădirilor; c ombaterea efectului
de insulă de căldură ; creșterea suprafețelor spațiilor verzi ; protej area biodiversității (rol de
coridor ecologic); î mbunătățirea cal ității vieții locuitorilor din m unicipiul Caracal (rol estetic,
menținerea sănătății locuitorilor).
Așa cum se poate observa și în figura nr. 4.1, cartierele cu cel mai mare acces la parcul
Constantin Poroineanu (cea mai mare infrastructură verde din cadrul municipiului Caracal) sunt
cartierele Centru, Bold și Protoseni, iar cartierele care au cel mai mare deficit de zone verzi sunt
cartierele din partea estică și sud -estică a municipiului: HC C, Gară și Fânărie.
În cadrul cartierului HCC și al zonelor rezidențiale colective de tip bloc, există
aliniamente de arbori și grădini publice care pot oferi atât servicii culturale (coeziune socială,
sănătatea populației, recreere și relaxare), cât și se rvicii de reglare (prevenirea poluării, protecția
solului, managementul apelor, sechestrarea carbonului, prevenirea efectelor climatice), însă
aceste tipologii nu sunt existente și în zonele mixte (commercial și residential) așa cum se poate
observa și în figura nr. 4.2 .

Fig. 4.2 – Zone mixte (comercial și rezidențial)
lipsite de vegetație în cartierul HCC din Sud –
Estul municipiului Caracal Fig. 4.3 – Grădină publică și aliniamente
de arbori în cartierul HCC din Sud -Estul
municipiului Caracal

În restul m unicipiului Caracal , sunt localizate zonele de locui re individuală de tip case (P,
P+1, P+2). Majoritatea acestor locuințe individuale dețin grădini private, de altfel acestea sunt și
cele mai favorabile tipologii de spații verzi pentru acest tip d e locuință. Chiar dacă unele locuințe
au o înălțime mică, în cazul în care nu dispun de un spațiu mare pentru a amenaja o grădină, se
poate lua în calcul și variant a fațadelor vegetate cu ied eră sau alte plante cățărătoare (fig. 4.4 )

19

Fig. 4.4 – Fațadă ve getată (iederă) utilizată pentru zona de locuire individuală de tip casă în
cadrul municipiul ui Caracal
Zona mixtă (rezidențial și comercial)
Tipologiile de infrastructuri verzi favorabile a fi implementate în zonele spațiilor
comerciale sunt: fâșii le plantate (în cazul în care nu există mult spațiu) , scuaruri le, aliniamentele
de arbori sau gardurile vii, dar și grădinile publice. Spațiile verzi implementate ar trebui să
delimiteze zona rezidențială de cea comercial ă pentru ca acestea să contribuie la redu cerea
poluării aerului și a poluării fonice.
Zona cu func ție de producție/depozitare (industrie)
În partea nordică, estică și sud -estică a municipiului Caracal se află amplasate diferite
depozite. Pentru diminuar ea efectelor cauzate de concentrațiile de gaze provenite de la producția
fabricilor, tipologiile de spații verzi favorabile ce ar putea fi implementate sunt : perdelele verzi
sau gardurile verzi ce vor îmbunătății calitatea aerului, vor ameliora efectul insulei de căldură,
vor reduce poluanții precum : oxidul și dioxidul de carbon, oxizii de sulf, PM 10 prin abs orbție ,
dar vor reduce și emisiile de substanțe volatile p roduse de aceste depozite .
Zona de tr ansport
Pentru reducerea zgomotului produs de trafic, cele mai favorabile tipologii de spații verzi
ce ar putea fi implementa te sunt aliniamente le de arbori în jurul infrastructurilor rutiere, ce vor
contribui atât la absorbția zgomotului, cât ș i la absor bția gazelor nocive.

20
În partea estică a m unicipiului Caracal este localizată Gara Caracal, ce nu dispune de o
suprafață mare acoperită cu spații verzi. Cele mai favorabile tipologii de spații verzi c e ar putea
fi implementate în acest loc sunt scuarurile ce vor contribui atât la aspectul estetic al zonei, cât și
la purificarea aerului .
Zona apelor
Pârâul Gologan u este singurul curs de apă permanent de pe suprafața m unicipiului
Caracal, străbătându -l de la V la E prin zona centrală. În cadrul m unicipiului Caracal, pârâul
Gologan u a fost canalizat și de -a lungul său au fost construite o serie de baraje artificiale din care
au rezultat și cât eva lacuri artificiale precum: l acul Obogeanu din nordul parcului Constantin
Poroineanu și lacul Opincaru din partea de est a municipiului, fo losite pentru irigații, dar și l acul
Parc din parcul Constantin Poroineanu folosit de către localnici ca zonă de recreere (Dincă,
Grigorescu și Popovici, 2007).
Într-un astfel de caz, tipologiile favorabile sunt reprezentate de spaț iile verzi pentru
protecție realizate în lungul cursurilor de apă sau împrejurul lacurilor, iar acestea sunt deja
implementate în m unicipiul Caracal. De asemenea, zonele din jurul lacurilor pot fi împădurite și
transformate în păduri de agrement sau zone d e recreere/relaxare pentru benef iciul locuitorilor .
Zona terenurilor virane neutilizate
În partea v estică și sud-estică a m unicipiului Caracal există un număr mare de teren uri
fără destinație, ce ar putea fi transformate în zone verzi. Și în acest caz , tipologiile de spații verzi
preferabile sunt reprezentate de scuaruri sau parcuri (alegerea se face luând în calcul suprafața
fiecăr ui teren). Din cauza faptului că municipiul Caracal deține doar un singur parc în partea
vestică, și doar o zonă verde cu rol d e agrement de dimensiune notabilă în partea centrală,
locuitorii municipiului consideră necesară amenajarea a încă unui parc sau a unui spațiu verde
destinat acestora, în partea sud-estică sau în alte zone ale orașului.
Zona instituțiilor (sănătate, de edu cație, culte, cultură , administrație publică )
În partea central -estică a m unicipiului Caracal, este localizat Spitalul Municipal. La
nivelul acestuia se pot implementa tipologii de spații verzi precum: scuaruri, fâșii plantate, dar și
grădini publice desti natate recreeri pacienților. În prez ent, Spitalul Municipal Caracal deține o
suprafață considerabilă amenajată cu spații verzi (fig. 4.5 , fig. 4.6).

21

Fig. 4.5 – Scuar în incinta Spitalului
Municipal Caracal
Fig. 4.6 – Grădină publică în incinta
Spitalului Municipal Caracal

Centrele de educație din cadrul m unicipiului Caracal au nevoie de grădini publice, fâșii
plantate și scuaruri. De asemenea, pentru clădirile ce sunt localizate în imediata apropiere a
străzii , este nevoie și de aliniamente de ar bori pentru a proteja elevii de noxele și gazele de
eșapament eliberate în atmosferă de autovehicule (fig. 4.7).

Fig. 4.7 – Aliniamente de arbori pentru protecție – Liceul Teoretic ,,Mihai Viteazul” din
Municipiul Caracal
Clădirile cu funcție de culte ne cesită spații verzi de tip grădină publică (având rol de
recreere în cazul pelerinajelor), fâșii plantate sau scuaruri (rol estetic și ameli orarea insulei de
căldură, purificare aer ). Instituțiile de cultură și administrație publică necesită spații verzi d e tip
grădină, fâșii plantate sau scuaruri (fig. 4.8).

22

Fig. 4. 8 – Scuar localizat în proximitatea clădirii Primăriei din Municipiul Caracal
Zona spațiilor comerciale/servicii
Tipologiile de infrastructuri verzi adecvate pentru a fi implementate în zonel e spațiilor
comerciale sunt: fâșii plantate (în cazul în care nu există mult spațiu) și scuaruri dotate cu fântâni
arteziene. De asemenea, unele spații comerciale ce nu dispun de foarte mult spațiu (sunt
locali zate în imediata apropiere a străzii), dar clă dirile sunt de dimensiuni mari, fațadele vegetate
sunt cea mai bună soluție (f ig. 4.9).

Fig. 4.9 – Lipsa infrastructurilor verzi în proximitatea unui centru comercial din Municipiul
Caracal

23
Cele mai extinse infrastructuri verzi urbane publice cu acces ne limitat, care îndeplinesc
funcțiile de recreere, relaxare, agrement și sport din cadrul municipiului Caracal sunt: parcul
Constantin Poroineanu, localizat în partea nord -vestică a municipiului Caracal și scuarurile din
Piața Victoriei localizate în partea central a municipiului Caracal.
Parcul ,,Constantin Poroineanu” are o suprafață de 24 ha și este cea mai extinsă
infrastructură verde urbană din cadrul m unicipiului Caracal . În peri metrul parcului sunt incluse
complexe și baze sportive (fig. 4.10) dar și z one de agrement (fig. 4.11). Caracteristica de
multifuncționalitate a parcului este redată prin multitudinea de funcții pe care le îndeplinește :
reglarea microclimatului și purificarea aerului (este cea mai extinsă infrastructură verde di n cadrul
municipiu lui Caracal), conservarea biodiversit ății (f ig. 4.12), funcția estetică (rol de înfrumusețare a
orașului), recreere/rel axare și agrement (f ig. 4.11).

Fig. 4.10 – Stadionul ,,Parc” din
Muncipiul Caracal
Fig. 4.11 – Zonă de agrement
(hidrobiciclete)

Fig. 4.12 – Ocrotirea biodiversității

24
Capitolul 5. Evaluarea și cuantificarea beneficiilor infrastructurilor verzi urbane existente

Beneficii economice
Din punct de vedere economic, dezvoltarea și îmbunătățirea zonelor verzi poate avea
beneficii semni ficative prin creșterea valorii proprietăților și terenurilor din apropie rea acestora .
Prin urmare, investițiile din infrastructurile verzi urbane pot crește randamentul sectorul ui imobiliar
(NENW, 2008) .
Beneficii e cologic e
Din punct de vedere ecologic, infrastructurile verzi urbane contribuie la: combaterea
efectului de insulă de căldură , purificarea aerului, retenția apelor pluviale dar și protejarea
biodiversității (scuarurile și aliniamentele de arbori pot juca rolul de coridoare ecologice între
parcur i sau grădini, pot constitui adăposturi sau sursă de hrană pentru anumite specii de păsări sau
insecte, contribuind astfel la conservarea speci ilor).
În cadrul m unicipiului Caracal, toate tipurile de infrastructuri verzi urbane existente
contribuie la amel iorarea efectelor înc ălzirii schimbărilor climatice, purificarea aerului (absorbția
directă a poluanților, scăderea temperaturilor, producerea directă a oxigenului ), dar oferă și
beneficii hidrologice precum împiedicarea inundațiilor (retenția apelor pluv iale) și îmbunătățire a
calității apelor ( Tiwary et al., 2009 ).
Beneficii s ocial e
Din punct de vedere social, infrastructuri le verzi urbane ajută la îmbunătățirea cal ității vieții
locuitorilor din m unicipiul Caracal . Acestea contribui e la estetic a municipiu lui, la amplificarea
aportul ui de oxigen și au un impact poziti v asupra stării generale de sănătate a comunității. De
asemenea, infrastructurile verzi urbane constituie locuri de recreere și relaxare pentru locuitorii
municipiului Caracal (Parcul Constant in Poroineanu, infrastructurile verzi aferente zonelor
rezidențiale, etc.).
Evaluarea și cuantificarea beneficiilor infrastructurilor verzi urbane existente în Municipiul
Caracal
Ecosistemele furnizează o gamă largă de servicii, multe dintre ele fiind de o importanță
fundamentală pentru bun ăstarea umană, pentru sănătate și supraviețuire.

25
Cu toate că importanța infrastructurilor verzi urbane are multe dimensiuni (e cologice , socio –
cultural e și economic e), exprimarea valorii serviciilor ecosistemice în unită ți monetare este u n
instrument important pentru sensibiliza rea și transmite rea importanței ecosistemelor și a
biodiversității (Groota et al., 2012).
Relația cantitativă dintre biodiversitate, ecosisteme le componente, procese și servicii este
foarte difici lă de cuantificat . Pentru a descrie în mod corect interacțiunea dintre procesele ecologice,
componente le unui ecosistem și serviciile acestora , sunt necesare două tipuri principale de
indicatori: (1) indicatori i de stare și (2) indicatori i de performanță (Groot , 2010).
Suprafața intravilanului Municipiului Caracal este de 1.159, 91 ha, din care suprafața totală
a spațiilor verzi este de aproximativ 61,15 ha.
Pentru a evalua beneficiile infrastructurilor verzi urbane din m unicipiul Caracal , am calculat
doi i ndicatori si anume: indicatorul pentru proporția spațiilor verzi în ceea ce privește suprafața
totală (Baycan -Levent et al., 2006 ), care are o valoare de doar 5,27% din suprafața totală a orașului
(1.159,91 ha) ș i indicatorul privind proporția spați ilor v erzi pe cap de locuitor (Badiu et al., 2016 ).
Acest indicator are o valoare de aproximativ 21m2 pe cap de locuitor. Această valoare nu
îndeplinește standardele europene de 26 m2 pe cap de locuitor și reprezintă aproximativ o jumătate
din norma de 50 m2 pe cap de locuitor pe care o recomandă Organizația Mondială a Sănătăți i
(Chiriac et al., 2009 ).
Pentru calcularea acestor indici nu am luat în considerare grădinile private deoarece acestea
nu sunt incluse în procesul de management și planificare urbană din România .
5.1 Necesitatea dezvoltării infrastru cturilor ver zi urbane în cadrul m unicipiului
Caracal
Valorile indicelui de vegetație NDVI obținut prin prelucrarea imaginii LANDSAT 8 OLI
pentru Municipiul Caracal la data de 02 iulie 2016, ne indică faptul că în zona centrală -rezidențială
a orașului, vegetația este redusă, foarte redusă sau nu există, astfel că se poate afirma faptul că
suprafața zonelor verzi din m unicipiul Caracal este destul de extinsă, însă acestea nu sunt distribuite
corect la nivel spația l (fig. 5.1 ). De asemenea, partea sud -estică a m unicipiului prezintă o zonă
destul de extinsă cu valori foarte mici ale acestui indice.
Rezultatele obținute prin calcularea indicelui de vegtație NDVI ne sugerează faptul că
zonele rezidențiale de tip bloc d in centrul municipiului pot reprezenta o zonă potențială de
dezvoltare a infrastructurilor verzi urbane de tip faț ade vegetate sau acoperiș uri verzi.

26

PARTEA A II -A – Analiza potențialului de dezvoltare a infrastructurilor verzi urbane în
municipiul Ca racal
Capitolul 6 – Percepția locuitorilor asupra conceptului de infrastructură verde urbană
Pentru a evalua nive lul de interes al locuitorilor în ceea ce priveș te infrastructurile verzi urbane , am
realizat un chestionar de opinie on -line cu ajutorul Googl e Docs Form s.
Chestionar ele au fost completate on -line și au fost adresat că tre toți locuitorii municipiului
Caracal, indiferent de categoria de vârstă, sex sau profesie . Grupul țintă este reprezentat de to ți
locuitorii municipiului Caracal, care manifest ă un interes direct pentru dezvoltarea infrastructurilor
verzi urbane.
Metoda aleasă pentru completa rea chestionarelor a fost cea on -line. A fost aleasă această
metodă deoarece , astfel , respondenții au putu t alege singuri când să răspundă la întrebările
chestionarului, având un timp de gândire suficent pentru o completare justă și nu au existat …. .
Fig. 5.1 – Indicele NDVI pentru Municipiul Caracal la data de 02 iulie 2016

27
Chestionarele au avut o dimensiune cantitativă pronunțată, pe cât posibil cu întrebări închise
pentru ușurarea muncii re spondenților și pentru facilitarea cent ralizării și cuantificării rezultatelor.
Întrebările deschise au urmărit mod ul în care grupul țintă cunoaș te problemele existente în
municipiul Caracal . În plus, s -a urmărit dacă există o atitudine sau comportament favorabil pentru
dezvoltarea infrastruct urilor verzi urbane
Chestionarul cuprinde întrebări care vizează cunoștințele populației locale referitoare la
semnificația infrastructurilor verzi urbane , beneficiile pe care acestea le pot oferi, dar și întrebări
care vizează zonele verzi existente din m unicipiul Caracal.
Chestionarul cuprinde un număr de 3 variabile independente (categoriile de vârstă, sexul
respondenților , nivelul lor de pregătire), 6 întrebări cu variante pre -definite de răspuns și 2 întrebări
cu răspuns liber, lăsând posibilitatea respondenților de a face completări proprii. Variabilele
independente au fost introduse în chestionar din dorința de a afla câteva caracteristici ale populației
și implicit ale persoanelor car e manifestă un interes direct pentru implementarea unor noi tipolog ii
de infrastructuri verzi urbane în municipiul Caracal .
Prima întrebare se referă la gradul de informare a cetățenilor asupra conceptului de infrastructură
verde urbană. Se poate observa faptul că 53% dintre aceștia nu cunoșteau acest termen (fig. 6.1) .
Întrebarea a fost urmată de o definiție a infrastructurilor verzi pentru cei care au dat răspunsul ,,nu”
și de o altă întrebare pentru cei care au dat răspunsul ,,da”: Cum ați defini dumneavoastră
infrastructurile verzi urbane?. Din răspunsurile primite pe ntru definirea in frastructurilor verzi
urbane, am observa t faptul că populația care cunoștea termenul a asimilat infrastructurile verzi
urbane cu spații le verzi, însă există o parte care au re cunosc ut principiile infrastructurilor verzi:
conectivitatea, mu ltifun cționalitatea și conservarea.

Fig. 6. 1 – Rezultate întrebarea nr. 1 NU
53% DA
47% Întrebarea 1. Cunoașteți noțiunea de
infrastructură verde urbană?
(81 răspunsuri)

28
Conform rezultatelor obținute pentru întrebarea numărul 3, î n cadrul municipiului Caracal,
infrastructurile verzi urbane sunt percepute ca parcuri sau scuaruri. Aliniamente de arb ori sau alte
tipologii nu sunt considerate importante, iar beneficiile acestora nu sunt cunoscute de populație (fig.
6.2).

Fig. 6. 2 – Rezultate întrebarea nr. 3
În ceea ce privește percepția locuitorilor asupra multifuncționalității infrastructurilor ve rzi
urbane, se poate observa din rezultatele pe care le -am obținut pentru întrebarea nr. 4, faptul că
locuitorii municipiului Caracal sunt conștienți de rolul important și foarte important al
infrastr ucturilor verzi în ceea ce privește funcțiile ecologice pe care le îndeplinesc : reglare a
microclimat ului, purificare a aerului, reglare a regim ului precipitații lor și păstrarea biodiversității
(fig. 6.3).

Fig. 6. 3 – Rezultate întrebarea nr. 4 76 54 48 47 45 37 31 30 26 20 9
ParcuriGrădini publiceGrădini botaniceZone verzi pentru agrementZone verzi aferente instituțiilor publice Zone verzi pentru protecția cursurilor de apă Fațade vegetate Acopeișuri verzi ScuaruriAliniamente de arboriCimitireÎntrebarea 3. Care dintre variantele de mai jos considerați că
sunt tipologii de infrastructuri verzi urbane?
(Puteți selecta una sau mai multe variante)
81 răspunsuri

29
În ceea ce privește percepția locuitorilor asupra funcțiilor social e, aceștia consideră că
infrastructurile verzi au un rol important și foarte important pentru estetica orașului, dar și pentru
receere/relaxare și agrement (fig. 6.4) .

Fig. 6. 4 – Rezultate întrebarea nr. 4
În ceea ce privește funcțiile economice ale inf rastructurilor verzi urbane, cei mai mulți
locuitori au considerat că acestea sunt importante pentru turism și atragerea investitorilor, însă pe
următorul loc au fost considerate neimportante, acest lucru sugerând faptul că majoritatea populației
identific ă infrastructurile verzi cu natura și sănătatea, dar nu și cu dezvoltarea economică a
municipiului Caracal (fig. 6.5) .

Fig. 6. 5 – Rezultate întrebarea nr. 4

30
În ceea ce privește multifuncționalitatea infrastructurilor verzi urbane existente în
municipi ul Caracal, se poate observa din rezultatele pe care le -am obținut la întrebarea nr. 5, faptul
că locuitorii municipiului Caracal consideră că zonele verzi existente îndeplinesc în mare măsur ă
sau foarte mare măsură funcțiile ecologice precum : reglare a microclimat ului, purificare a aerului și
reglare a regim ului de precipitații, dar nu și păstrarea biodiversității (acest lucru este datorat faptului
că în municipiul Caracal nu există grădini zoologice sau botanice, iar locuitorii au identificat
păstrarea biodi versității cu aceste două tipologii) (fig. 6.6) .

Fig. 6. 6 – Rezultate întrebarea nr. 5
În ceea ce privește funcțiile sociale (recreere, relaxare, agrement), se poate observa faptul că
majoritate a locuitorilor consideră că infrastructurile verzi urbane existente nu îndeplinesc aceas tă
funcție decât în mică sau foarte mică măsură. În schimb, conform rezultatelor, funcția estetică este
îndeplinită corespunzător (fig. 6.7) .

Fig. 6. 7 – Rezultate întrebarea nr. 5

31
Turismul și atragerea investitorilor sunt cele două funcții pe care zonele verzi existente,
conform rezultatelor chestionarelor, nu sunt îndeplinite deloc de către zonele verzi existente (fig.
6.8).

Fig. 6. 8 – Rezultate întrebarea nr. 5
Conform rezultatelor obținute la întrebarea nr. 6, 73% d intre cele 81 de persoane chestionate
consideră că zonele verzi existente în municipiul Caracal nu sunt suficiente pentru a le acoperi
nevoile (fig. 6. 9) .

Fig. 6. 9 – Rezultate întrebarea nr. 6

32
Conform rezultatelor obținute la întrebarea nr. 7, se poate observa faptul că majoritatea locuitorilor
își doresc implementarea unei grădini botanice sau a unui parc în partea de sud -est a municipiului.
În categoria altele sunt incluse zonele verzi cu flori, zone verzi pentru picnic și zone verzi pentru
câini (fig. 6.10, fig. 6.11) .

Fig. 6. 10 – Rezultate întrebarea nr. 7

Fig. 6. 11 – Rezultate întrebarea nr. 7 0 2 4 6 8 10 12 14 16 18 20Grădină botanicăAcoperișuri și fațade verzi Centură verdeGarduri viiGrădină ZoologicăAlteleNu îmi dorescPăduri de agrementParcuriZone verzi în incinta spațiilor de educație Zone verzi cu spații de joacă pt. copii Zone verzi în jurul cartierelor de blocuriZone verzi pentru animaleÎntrebarea 7. Ce alte tipuri de spații verzi, pe lângă cele deja
existente, ați dori dvs. să existe în municipiul Caracal?
81 răspunsuri

33
Conform rezultatelor obținute la întrebarea nr. 8, se poate observa faptul că majoritatea
populației consideră faptul că responsabil de dezvoltarea/admi nistrarea infrastructurilor verzi din
municipiul Caracal este Primăria orașului, dar și faptul că populația este un grup important pentru
administrarea și întreținerea acestora.
În vederea unei dezvoltări durabile a orașului, consider că este importantă d ezvoltarea unor
tipologii care să asigure servicii ecosistemice atât ecologice, cât și sociale și economice, iar în
procesul de planificare să fie incluși și locuitorii municipiului Caracal, să existe o abordare
participativă.

Fig. 6. 12 – Rezultate într ebarea nr. 8
În continuare, sunt prezentate cele 4 variabile independente (categoriile de vârstă, sexul
respondenților , nivelul lor de pregătire și ocupația acestora).
16 13 78 11 41 18 2
GuvernulPrefecturaPrimăriaAgenții economici Populație ONG-uriAlteleÎntrebarea 8. Cine credeți că ar trebui să fie
responsabil de dezvoltarea/administrarea
infrastructurilor verzi urbane în municipiul Caracal?
(Puteți alege una sau mai multe variante)
81 răspunsuri
0 5 10 15 20 25 3015-19 ani20-24 ani25-29 ani30-34 ani35-39 ani40-44 ani45-49 ani50-54 ani55-59 aniCategorii de v ârstă
81 răspunsuri

34

32%
68% Sex
81 răspunsuri
Masculin
Feminin
8 5 22 4 20 18 4
Fără studiiStudii postuniversitareStudii universitareStudii postlicealeLiceuȘcoală profesională Școală generală Studii finalizate
81 răspunsuri
TranslatorMedicProfesorMuncitor necalificatÎnvățător ElectricianEconomistElevȘomer AdministratorFuncționar StudentGraficianContabilSecretarăAvocatȘofer InginerInspectorAsistent medicalPsihologEducatoareAgent de poliție Pensionar
0 2 4 6 8 10 12Ocupația
81 de răspunsuri

35
Capitolul 7 – Analiza potențialului de dezvoltare a infrastructurilor verzi urba ne în
municipiul Caracal
Infrastructurile verzi urbane public e cu acces nelimitat care îndeplinesc funcția de recreere/
relaxare ș i agrement /sport din cadrul m unicipiului Caracal, sunt concentrate în partea centrală.
Pentru a evalua nive lul de accesibilita te, am realizat o hartă a accesibilității populației la acestea .
Această har tă se referă la timpul pe care î l parcurge un locuitor prin transport pedestru.
Pentru a calcula timpul parcurs într -o anumită distanță , s-a luat î n calcul media de 1,2 m/s,
suger ată de mai mulți autori precum: LaPlante, John N ., Kaeser, Thomas P ., de la Institute of
Transportation Engineers în Journal of Transportation.
Se poate observa faptul că zonele periferice ale municipiului au o accesibilit ate redusă
(distanță de peste 1, 45 km față de infrastructurile verzi) . Zona centrală a municipiului este singura
zonă bine deservită de infrastructurile verzi pentru recreere și agrement existente.
Bufferul de 900 m a fost utilizat deoarece, conform US Nation al Institutes of Health,
populația consideră distanța de 900-1000 m, ca fiind o distanță pe care o parcurg fără efort. Această
analiză sugerează faptul că, dezvoltarea unor tipologii de infrastructuri verzi urbane ce îndeplinesc
funcțiile de recreere/relaxare/agrement/sport ar trebui planificate și dezvoltate în zonele mai puțin
accesibile ale municipiului.

Fig. 7.1 – Harta a ccesibilit ății pentru zonele verzi cu acces nelimitat care oferă servicii de
recreere/relaxare și agrement

36
Pentru a identifica adecvate pentru implementa rea a noi tipologii de infrastructuri verzi
urbane, am luat în consid erare toate terenurile virane fără destinaț ie din cuprinsul municipiului. Se
pot observa în figura nr. 6, cele 5 terenuri fără destinație din cuprinsul m unicipiului Caracal și
accesibilitatea populației la acestea. Terenul fără destinație din partea centrală a municipiului, este
localizat în apropierea infrastructurilor verzi deja existente, astfel că nu este pretabil , iar singurul
teren cu o suprafață de peste 1 ha pe care ar putea fi dezvoltat un parc, este localizat în partea
vestică a municipiului, la o distanță foarte mare de spațiile rezidențiale din partea estică și sud estică
a municipiului.

Fig. 7.2 – Harta accesibilității la terenurile virane din cadrul municipiului Caracal
Pentru a descoperi terenul viran cu cea mai mare potenț ialitate, am realizat o analiză asupra
acestora, utilizând mai multe criterii și anume: dist anța față de școli, distanta față de zonele verzi
existente și distanța față de drumurile accesibile pietonilor.
Anal iza a constat în descoperirea zonelor cu potențial și excluderea zonelor fără potențial.
Astfel că , zonele cu potenț ial sunt reprezen tate de zonele aflate la cel puțin 500 m față de școli și cel
puțin 50 de m față de drumurile accesi bile pietonilor, iar zo nele fără potențial sunt cele aflate î n
apropierea zonelor verzi deja existente.

37
După descoperirea zonelor potențiale, am interesectat terenurile virane fără destinație cu
acestea și am avut ca rezultat două terenuri aflate în partea sud-estică a municipi ului. Se poate
observa î n figura nr . faptul că cele două terenuri cu potențial, sunt localizate î n zona cu
accesibilitat e redusă, astfel că implementarea unei tipologii de infr astructură verde urbană în aceasta
zonă ar aduce un plus locuitorilor.
Datorită faptului că ambele terenuri au o suprafață mai mică de 1 ha, nu se poate lua în
considerare dezvoltarea unui parc sau a unei grădini bota nice (aceste doua tipologii sunt în topul
preferinț elor locuitorilor conform chestionarelor), însă se pot dezvolta noi tipologii precum :
grădinile publice sau scuarurile.

Fig. 7.3 – Terenurile virane cu potențial pentru dezvoltarea infrastructurilor verzi urbane

Terenul care prezintă cea mai mare potențialitate, are o suprafață mai mică de 1 ha, mai
exact 4202 m2 și este localizat atât în apropierea c olegiului Tehnic Matei Basarab și a că minelor de
elevi aferente acestuia, cât și î n aprop ierea unor zone rezidențiale, iar ca regim juridic este în
proprietatea primăriei Caracal. Î n figurile și , se poate observa situația prezenta a acestui ter en.
Acesta este considerat de că tre locuitorii din proximitate, ca fiind o zonă problemă deoarece
generează situații neplă cute precum: apariția de vectori transmițători ai diferitelor boli precum
țânțarii, dar și apariț ia un or depozit e neorganizate de de șeuri care afectează calitatea locuirii.

38

Fig. 7.4 – Situație existentă, 2017
Cu ajutorul unui layer existent pe ArcGis online, am realizat un model de infrastructură
verde ce ar putea fi implementată pe acest teren. Conform chestionar elor aplicate, locuitorii
municipiului își doreau zone dotate cu scuaruri cu flori, zone cu locuri de joacă pt copii și zone
verzi pentru câini , dar și zone de picnic, astfel că am încercat să adaug în modelul propus toate
elementele pe care locuitorii le -au menționat. De asemenea, pentru ca acea stă suprafață să
îndeplinească și funcția ecologică, pe lângă cea socială, am adă ugat atât elemente verzi, cât și
elemente albastre (fântană arteziană) , iar pentru ca funcția economică să fie îndeplinită, am dispus
și o zonă de unde se pot achiziț iona produse alimentar e (fig. 7.5).

Fig. 7.5 – Model de infrastructură verde propusă

39
Concluzii
În concluzie, conform rezultatelor, infrastructurile verzi urbane din cadrul Municipiului
Caracal sunt lipsite de diversitate , fiind caracterizate de infrastructuri verzi tradiționale precum
parcurile urbane sau scuarurile.
Domeniile cu valori scăzute ale indicelui NDVI, dar si zonele cu accesibilitate redusa, ar
trebui să reprezinte domeniile prioritare pentru dezvoltarea si implementarea a noi tipologii de
infrastructuri verzi urbane care sa ofere beneficii multiple atat mediului, cat si populatiei
municipiului Caracal.
Deși locuitorii municipiului Caracal își doresc implementarea unei grădini botanice sau a
unui parc în pa rtea de sud a orașului, acest lucru nu este posibil deoarece terenurile virane
disponibile au o suprafață mai mică de 1 ha;
Terenurile virane neamenajate din cuprinsul municipiului, reprezintă principalele zone
potențiale pentru dezvoltarea IVU, iar autori tățile din municipiul Caracal ar trebui să ia în calcul
acest lucru. Dezvoltarea unor infrastructuri verzi pe terenurile virane, ar putea fi o soluție benefică
pentru dezvoltarea durabilă a orașului și, în același timp, ar putea acoperi o parte din cerințe le
populației.

40
Bibliografie
ARUP .(2016) . Cities Alive. Green Builiding Envelope [Online]. Disponibil la:
file:///C:/Users/Ingrid/Downloads/Green%20Building%20Envelope%20Final.pdf .[Acces at la data
de: 03. 12 . 2016];
Badiu, D., L., Chincea, I., Iojă , C., Niculae, M., I., Niță, M., R., Pătroescu, M., Vânău, G. (2014) .
The Diversity Of Urban Green Infrastructures In A Former Industrial City In Romania. Case Study
– Reșița International Multidisciplinary Scientific Geoconferences, Conference Procededins ,
Volumul 2, pp. 703 -710
Badiu, D.L., Iojă, I., C., Pătroescu, M., Breuste, J., Artmann, M., Niță, M.R., Grădinaru, S.R.,
Hossu, C., A., Onose, D., A. (2016) . Is urban green space per capita a valuable target to achieve
cities’ sustainability goals? Roman ia as a case study , Ecological Indicators, Volume 70
Baycan -Levent , Tüzin , Vreeker , R., Nijkamp , P. (2006). A Multi -Criteria Evaluation Of Green
Spaces In European Cities. European Urban and Regional Studies , P. 193–213
Chiriac, D., Humă, C., Stanciu, M. ( 2009) . Spațiile Verzi – O Problemă A Urbanizării Actuale .
Revista Calita tea Vieții, XX, 3 –4, p. 249 –270
Coteț, P., Urucu, V. (1975) . Județul Olt . București: Editura Academiei Republicii Socialiste
România ;
Crișan, V. (2011) . Plan urbanistic general Municip iul Caracal, Volum 1 Memoriu General
[Online]. București. Disponibil la:
http://www.primariacaracal.ro/fisiere/urbanism/Informatii%20privind%20PUG/memoriu -pug.pdf,
[Acces at la data de: 18. 11 . 2016];
Dincă, R., D., Grigorescu, V. și Popovici, S. (2007) . Monografia Municipiului Caracal , Geamăna:
Editura Tiparg .
Environmental Assessment Agency (2011) . A framework of indicator system for evaluation of
green spaces in metropolitan regions. The case of Randstad, Netherlands.
EEA . (2011) . Green infrastructure and territorial cohesion. The concept of green infrastructure
and its integration into policies using monitoring systems . In E.E. Agency, EEA Technical report
No 18/2011 .

41
EPA.(2010). Green infrastructure. Case studies. Municipal Policies for Managing Stormwat er with
Green Infrastructures : EPA Office of Wetlands, Oceans and Watersheds.
European Comission. (2013) . Building a Green Infrastructure for Europe , Luxembourg:
Publications Office of the European Union , ISBN 978 -92-79-33428 -3;
Farooq, A. (2012). Landsat ETM+ and MODIS EVI/NDVI Data Products for Climatic Variation
and Agricultural Measurements in Cholistan Desert , Global Journal of Human Social Science,
Volume 12 Issue 13 Version 1.0;
Grecu, F. (2010) . Geografia câmpiilor României. Note de curs , Volum I. B ucurești: Editura
Universității din București ;
Groota, R., Branderb, L., P loega, S., Costanzac, R., Bernardd, F., Braate, L., Christief, M.,
Crossmang, N., Ghermandii, A., Heina, L., Hussainj, S., Kumark, P., M cVittiej, A., Portelal, R.,
Rodriguezg, L.C., Brinkm, P., Beukeringb, P. (2012) . Global estimates of the value of ecosystems
and their services in monetary units , Ecosystem Services Volume 1, Issue 1,50 –61;
Groot de R.S., Alkemade , R., Braat L., Hein L., Willemen, L. (2010) . Challenges in integrating the
concept of ecosystem services and values in landscape planning, management and decision making ,
Ecological Complexity 7, 260–272;
Iagăru, G., Vătămanu, V. și Bălănescu, D. (2001) . Clima și solurile județului Olt . Craiova: Editura
Sietch ;
INS (2011) . Rezultate definitive ale Recensământului Pop ulației și al Locuințelor – 2011
(caracteristici demografice ale populației) . Populatio n and Housing Census – 2011
Manea, G., Vijulie, I., Tîrlă, L., Matei, E., Cuculici, R., Tișcovschi, A., Cocoș, O. (2015) .
Biour banism – a solution for mitigation of urban climate. Case study Bucharest city [Online].
Disponibil la: http://forumgeografic.ro/wp -content/uploads/2015/1/Manea .pdf , [Accesat la data de:
27.11 .2016];
LaPlante , John N., Kaeser, Thomas P., The Continuing Ev olution of Pedestrian Walking Speed
Assumptions . (2004). Institute of Transportation Engineers. ITE Journal .
Monitorul Oficial al României . (2001 ). Legea nr. 351 din 6 iulie 2001, privind aprobarea Planului
de amenajare a teritoriului național – Secțiunea a IV-a Rețeaua de localități [Online]. Disponibil
la:

42
http://www.mdrl.ro/_documente/dezvoltare_teritoriala/amenajarea_teritoriului/patn_elaborate/secIV
/lege351. pdf, [Accesat la data de: 20. 11 . 2016];
Monitorul Oficial al României . (2009) . Legea nr. 24 din anul 2007 actualizată și republicată. Legea
privind reglementarea și administrarea spațiilor verzi din intravilanul localităților [Online].
Disponibil la: http://www.dreptonline.ro/legislatie/lege_spatii_verzi.php , [Accesat la data de:
21.11.2016];
NENW ( 2008). The economic value of green infrastructure. Natural Economy Northwest (NENW) .
[Online]. Disponibil la: http://www.naturaleconomynorthwest.co.uk/resources+reports.php Accesat
la data de: 03. 12. 2016];
Niță, M., R. (2016) . Infrastructuri verzi – o abordare geografică , București: Editura Etnologică;
NENW (2008). The economic value of green infrastructure. Natural Economy Northwest (NENW) .
[Online]. Disponibil la: http://www.naturaleconomynorthwest.co.uk/resources+reports.php [Accesat
la data de: 03. 12 . 2016].
Ploughcroft . (2016) . Ploughcroft Green Roof Savings Calculator [Online]. Disponibil la:
http://www.ploughcroft.co.uk/ [Accesat la data de: 03. 12 . 2016];
Primăria Municipiului Caracal . (2013) . P.U.G Caracal, Pl. 02 – Situația existentă – zonifica re
funcțională [Online]. Disponibil la: http://www.primariacaracal.ro/fisiere/Consiliul -Local/Proiecte –
Dezbatere/2.%20PARTE%20DESENATA/PL%2002%20 -%20SITUATIA%20EXISTENTA%20 –
%20ZONIFICARE%20FUNCTIONALA.pdf, [ Accesat la data de: 04. 11. 2016 ]
Raum . (2008 ). Proiect reabilitare termică [Online]. Disponibil la:
http://media.hotnews.ro/media_server1/document -2014 -01-20-16446501 -0-proiect -reabilitare –
termica -blocuri -lana-canep a.pdf, [Accesat la data de 27.11 .2016];
Schilling, J. Logan, J. (2008) . Greening the Rust Belt: A Green Infrastructure Model for Right
Sizing America `s Shrinking Cities . Journal of the American Planning Association 74;
Tiwary, A., Sinnett, D., Peachey, C.J., Chalabi, Z., Vardoulakis, S., Fletcher, T., Leonardi, G.,
Grundy, C., Azapagic, A. and Hutchings, T.R. (2009) . An integrated tool to assess the role of new
planting in PM10 capture and the human health benefits: a case study in London . Environmental
Pollution 157, 2645 –2653

43
Tracada, E., Caperna, A. (2013). Biourbanism for a Healthy city.Bio philia and sustainable urban
theories and practices . [Online]. Disponibil la:
http://www.academia.edu/4349997/Biourbanism_for_a_Healthy_City_Biophilia_and_Sustainable_
Urban_Theories_and_Practices, [Ac cesat la data de: 20. 11. 2016];
Tracada, E., Caperna, A . (2012). Complexity and Biourbanism.Thermodynamical Architectural and
Urban Models integrated in Modern Geographic Mapping, Proceedings of the Theoretical Currents
II: Architecture & Its Geographic Horizons Conference – University of Lincoln, UK, 1 -12.
Vlad, M., I. (2012) . Analiza geografică a calității vieții în orașele din regiunea de dezvoltare sud –
est a României . Teză de doctorat. Universitatea din București, Facultatea de Geografie, București .
Anexe

Anexa nr. 1 – Spații verzi publice cu acces neli mitat

44

Anexa nr. 2 – Spații verzi publice de folosință specializată aferente dotărilor publice

Anexa nr. 3 –Spații verzi pentru agrement: baze de agrement; poli de agreme nt; complexuri
și baze sportive

45

Anexa nr. 4 – Spații verzi pentru protecția lacurilor și cursurilor de apă – plantații realizate
în lungul cursurilor de apă sau împrejurul lacurilor, al căror rol principal este de protecție a acestora

Anexa nr. 5 – Spații verzi cu acces limitat – grădini private aferente locuințelor individuale de tip
casă