Analiza Posturilor In Cadrul Primariei Darasti Ilfov

Diverse

Analiza Posturilor In Cadrul Primariei Darasti Ilfov

Byadmin ianuarie 1, 2024

=== final ===

ANALIZA POSTURILOR ÎN CADRUL PRIMĂRIEI DĂRĂȘTI ILFOV

CUPRINS

Capitolul 1. Analiza posturilor în administrația publică în Uniunea Europeană

1.1 Administrația publică în Uniunea Europeană

1. 2 Posturile din administrația publică europeană – delimitări conceptuale

1.2.1.Categoriile de personal

1.2.2 Nivelele administrative

1.2. 3 Subsectoare

1.3 Analiza posturilor de la nivelul Uniunii Europene

1.3.1 Funcționarii titulari

1.3.2 Posturile de conducere

1.3.3. Posturile de agenți temporari

1.3.4. Posturile de agenți contractuali

Capitolul 2. Analuza posturilor în cadrul administrației publice din România

2.1 Funcționarii publici

2.1.1 Agenția Națională a Funcționarilor Publici

2.1.2 Clasificarea funcțiilor publice. Categorii de funcționari publici

2.1.3 Gradele profesionale ale funcțiilor publice de execuție

2.2 Managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici

2.3 Evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici

2.4 Primarul și viceprimarul

2.5 Secretarul unității administrativ teritoriale

Studiu de caz

Concluzii și propuneri

Bibliografie

Anexe

CAPITOLUL 1 ANALIZA POSTURILOR ÎN ADMINISTRAȚIA PUBLICĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ

La nivelul Uniunii Europene, funcția publică reprezintă cel mai marcat segment al sistemului politico-administrativ prin prisma interferențelor de natură socio-culturală, aceasta fiind puțin afectată de procesul constant al integrării europene.

Având în vedere faptul că nu s-a reușit stipularea competențelor comunitare în domeniul organizării funcției publice în Uniunea Europeană în nici unul dintre tratatele europene existente, se poate afirma cu certitudine că Uniunea Europeană nu are competența de a reglementa funcția publică la nivelul statelor membre, ca nici competența reformării ori a reorganizării diverselor administrații publice și structuri administrative ale statelor sale membre.

Chiar dacă așa cum se cunoaște, Comunitatea Europeană nu are competențe în domeniul reglementării funcției publice, totalitatea serviciilor naționale din statele membre ale Uniunii Europene sunt indirect influențate de integrarea europeană, în principal datorită obligativității adaptării la diversele exigențe ale transpunerii și implicit aplicării dreptului comunitar în cadrul diverselor sisteme administrative și respectiv sisteme juridice.

Dezvoltarea diverselor conexiuni dintre administrațiile naționale ale statelor membre, ca și ale administrațiilor regionale și implicit locale din cadrul acestora, ca și intensificarea coordonării și a cooperării la nivelul acestor servicii, la care se adaugă competența sporită a Uniunii Europene în domeniul legislativ, dar și executiv, implică acordarea unei atenții deosebite acordare administrațiilor publice din statele membre, cu toate caracteristicile acestora.

Serviciului managementului public din cadrul O.C.D.E. (Organizația de Cooperare și Dezvoltare Economică) a reușit în ultimii ani să se remarce prin activitatea deosebită pe care a derulat-o, el publicând numeroase lucrări și studii de specialitate în domeniul dedicat administrațiilor publice din statele membre ale Uniunii Europene.

În domeniul definirii conceptului administrației publice europene, se remarcă o incapacitate a uniformizării delimitărilor conceptuale, între numeroasele servicii publice europene existând diverse similitudini, dar și diferențe remarcate atât la nivel structural, cât și la nivelul dedicat culturii administrației publice.

În cadrul fiecărui stat membru al Uniunii Europene, politica administrativă reprezintă un factor primordial în domeniul practicii unitare dedicate administrației la nivelul U.E., complexul structurilor etatice determinând de altfel o caracteristică importantă a administrației publice din Uniunea Europeană.

Chiar dacă, în cadrul fiecărui stat al Uniunii Europene, se remarcă structuri unice, pot fi delimitate diversele asemănări dintre elementele structurale. Astfel, în fiecare stat membru al Uniunii Europene există minim un nivel administrativ sub guvernarea centrală, de regulă fiind două sau trei nivele, organizate sub forma municipiilor ori a comunelor.

În domeniul dedicat nivelului administrativ poziționat între nivelul central al administrației și celor local, se remarcă distincția dintre nivelul regional al guvernării (care în unele state exercită competențe de natură legislativă), nivelul provincial al guvernării (department) și forma guvernării inter-municipale.

Administrația publică în Uniunea Europeană

Termenul „administrației publice” definește totalitatea organismelor ce se află în relație de subordonare directă cu puterea politică, acestea aflându-se, în contextul procesului politic, în serviciul executivului. Prin prisma doctrinară, prin administrație publică se înțelege complexul teoriilor și al proceselor manageriale, juridice și politice utilizat în vederea funcționalității diverselor mandate ale guvernării legislative, guvernării executive și a guvernării judecătorești, cu scopul asigurării diverselor reglementări, servicii și segmente ale acestora, la nivelul societății.

În ceea ce privește rolul administrației publice, acesta constă în punerea în practică a diverselor politici, administrația publică prezentându-se, la nivel general, sub forma diverselor ministere aflate sub autoritatea ministrului (de remarcă ministere mari – integrate, ca și ministere reduse, ce sunt specializate cu formularea diverselor politici, agențiile din cadrul acestora având rolul de a pune în practică aceste politici).

Cele mai multe state europene au ministere mari-integrate, Marea Britanie, Danemarca, Suedia și Finlanda incluzând ministere reduse (cu precizarea în cadrul primelor două state menționate se remarcă și ministere cu departamente destul de mari). Un exemplu tipic pentru această categorie este reprezentat de Suedia, în care s-a remarcat încă din anul 1830 un adevărat sistem de agenții, în cadrul cărora este inclus un procent important din personalul din administrația centrală (98%).

În alte state, diversele agenții au fost incluse abia în ultimii ani, acesta fiind rezultatul procesului de modernizare, bazat pe ideea eficienței agențiilor în cadrul implementării în practică a diverselor politici, avându-se în vedere faptul că agențiile dobândesc un nivel al autonomiei financiare și de personal acceptabil.

Posturile din administrația publică europeană – delimitări conceptuale

La nivel european, funcțiile publice pot fi divizate în :

Categorii personal

Nivele administrative

Subsectoare

Categoriile de personal

La nivelul unor state europene, această subdiviziune a posturilor pe diverse categorii de personal ce au un statut juridic diferit reprezintă o caracteristică primordială a organizării funcției publice. Spre exemplu, funcția publică este structurată pe trei nivele de guvernare, respectiv nivelul federal, nivelul land și nivelul local, posturile ce au un statut juridic diferit fiind incluse în aceleași organisme. Aceste trei categorii de personal sunt incluse în categoria funcționarilor de profesie cu statutul dreptului public (respectiv Beamte – o categorie minoritară), angajații cu statutul dreptului privat (respectiv Angestellte) și categoria lucrătorilor (Arbeiter).

Aceeași situație în cazul posturilor administrației publice se remarcă și în Danemarca, respectiv în Italia. În primul caz, se întâlnesc trei categorii de personal ce sunt angajate într-o funcție publică a administrației publice, respectiv:

Funcționarii

Personalul angajat pe baza convențiilor colective

Personalul angajat cu contracte de muncă individuale – aplicate înalților funcționari ce sunt renumerați deosebit

În cel de-a doilea caz, odată cu așa numita relație de „privatizare” a relației de angajare specifică majorității funcționarilor publici, s-a trecut la reglementarea posturilor avându-se în vedere legislația muncii, puțini fiind numărul funcționarilor ce și-au menținut statutul dreptului public în administrație (înalții demnitari din ministere, judecătorii, diplomații, prefecții, profesorii universitari).

Nivelele administrative

Este cunoscut faptul că structurile unui stat influențează modul de organizare al unei administrații publice, în unele state europene aceasta fiind organizată avându-se în vedere nivelurile de guvernare. Un bun exemplu în acest sens îl reprezintă Franța, în cadrul căreia administrația publică divizează funcțiile publice în:

Funcții publice teritoriale

Funcții publice spitalicești, ce includ așa numitele „corpuri” ori cadre ce sunt angajate fie la nivel local, fie la nivel regional

Și în cadrul administrației publice belgiene, se remarcă mai multe nivele de guvernare, ce generează funcții publice federale, funcții publice ale regiunilor/comunităților și funcții publice locale (dedicate municipalităților și provinciilor). Regiunile Bruxelles, Wallonia și Flandra, ca și comunitatea flamandă, comunitatea germanofonă și comunitatea franceză au propriile funcții publice, unele măsuri fiind însă aplicabile tuturor persoanelor ce funcționează ca funcționari publici pe teritoriul Belgiei.

În Suedia, se remarcă funcțiile publice centrale, funcțiile publice ale comunitățiilor și funcțiile publice locale, în vreme ce în Finlanda se distinge guvernul local, ca și guvernul central. În Marea Britanie se remarcă de asemenea guvernul local și guvernul central, funcția publică (respectiv Civil Service) și forțele armate (military) subordonându-se administrației centrale. În vreme ce administrația publică britanică înclude cu precădere serviciile sociale și poliția, funcțiile publice sunt dedicate agențiilor și personalului din cadrul diverselor ministere.

Subsectoare

La nivel european, administrațiile publice organizate în sectoare funcționale se remarcă în Italia, Irlanda, ca și în Țările de Jos, unde se întâlnesc sectoarele de stat și sectoarele administrației publice, respectiv funcția publică (ce include personalul din cadrul ministerelor centrale), apărarea, guvernul local, poliția, sănătatea publică, întreprinderile publice necomerciale și învățământul.

Analiza posturilor de la nivelul Uniunii Europene

La nivelul Uniunii Europene funcționează peste 40.000 de posturi în care sunt încadrate persoane ce provind din 28 de state membre ale U.E., de organizarea concursurilor pentru selectarea personalului pentru posturile cu caracter permanent ori temporar ocupându-se E.P.S.O (Oficiul European pentru Selecția Personalului).

La nivelul instituțiilor Uniunii Europene se remarcă un complex de posturi, respectiv :

Funcționarii titulari

Personalul contractual

Personalul temporar

Personalul interimar

Stagiarii

Experții naționali

Asistenții parlamentari

Funcționarii titulari

În cadrul funcției publice europene se remarcă funcționarii titulari, aceștia funcționând în cadrul majorității instituțiilor din Uniunea Europeană, respectiv :

Parlamentul European

Consiliul Uniunii Europene

Comisia Europeană – are cele mai multe posturi

Curtea de Justiție a Uniunii Europene

Curtea de Conturi

Comitetul Economic Social European

Comitetul Regiunilor

Autoritatea Europeană pentru protecția datelor

Ombudsmanul European

Indiferent care ar fi instituția, procedura selecției posturilor și tipurile contractelor propuse sunt identice, funcționarii titulari fiind împărțiți în mai multe grupe, respectiv :

Administratorii – A.D.

Asistenții –A.S.T.

Asistenții secretari – A.S.T./S.C.

Administratorii

Administratorii au un rol important în cadrul procesului legislativ, ca și în cel bugetar aferent U.E., aceștia :

Implicându-se activ în coordonarea diverselor politici economice ale statelor europene

Luând parte la diversele negocieri cu state terțe

Aducându-și contribuția la gestionarea diverselor politici comune în domeniul agriculturii

Asigurând o interpretare de tip uniform a legislației europene

Asigurând aplicarea în mod efectiv a legislației aferente Uniunii Europene

Oricare ar fi sarcinile ce le revin prin fișa postului, administratorii au un nivel al responsabilității deosebit, indiferent de activitățile pe care le derulează.

În mod uzual, administratorii se preocupă atât de elaborarea diverselor politici, cât și de aplicare legislației europene, realizând diverse analize și oferind consiliere de specialitate. De asemenea, administratorii pot să se ocupe de controlul dedicat flotelor din statele membre ale Uniunii Europene, pot elabora și implicit gestiona diversele programe privind cercetarea științifică în statele membre ale U.E., pot realiza studii și diverse analize de tip juridic în cadrul Curții de Justiție a U.E., putând și redacta deciziile Ombudsmanului European.

Carierele administratorilor acoperă un complex de grade, inclus în intervalul A.D. 5 – A.D. 16, respectiv :

Gradul A.D. 5 reprezintă gradul inițial pentru toți absolvenții studiilor superioare (grad de intrare)

Gradele A.D. 6 – A.D. 7 sunt dedicate posturilor de specialiști, ce implică pe lângă studii, și o experiență relevantă în domeniul vizat (mai mulți ani)

Gradele A.D. 9 – A.D. 12 sunt dedicate personalului de conducere, ce funcționează la un nivel mediu. În cazul gradelor incluse în acest interval, atât selecția cât și recrutarea personalului implică o experiență anterioară a candidatului într-un post de conducere

Asistenții

Și asistenții au un rol destul de important, cel mai frecvent în cadrul gestionării interne a Comisiei Europene, unde se remarcă în domeniul bugetar, domeniul financiar, domeniul resurselor umane, domeniul dedicat documentării, ca și domeniul I.T. În plus, asistenții au capacitatea de a contribui esențial la implementarea diverselor politici în domeniile de activitate specifice Uniunii Europene.

De regulă, asistenților le revin sarcinile executive și sarcinile tehnici, pe probleme de natură administrativă, financiară, de cercetare, de comunicare, ca și de elaborare a diverselor politici europene.

În plus, asistenții au un rol primordial în cadrul gestionării interne a diverselor instituții (cu precădere cele dedicate domeniului bugetar și domeniului financiar).

În cazul asistenților, se remarcă o acoperire a carierelor pe domeniul gradelor A.S.T. 1 – A.S.T. 11, respectiv :

Recrutarea asistenților se realizează pentru grad A.S.T 1 ori A.S.T.3

În cazul gradului A.S.T. 1, se impune candidaților absolvirea ciclului secundar de învățământ, ca și experiența relevantă anterioară ori calificarea pe măsura cerințelor postului

În cazul gradului A.S.T. 3, se impune candidaților absolvirea ciclului secundar de învățământ, calificări profesionale în conformitate cu cerințele postului și o experiență relevantă (câțiva ani)

Asistenții – secretari

Personalul ce derulează în cadrul instituțiilor Uniunii Europeană diverse activități de tip secretariat-administrație are un rol semnificativ în cadrul muncii de secretariat și birou, acesta asigurând în permanență o funcționalitate eficientă a diverselor servicii de tip administrativ.

Având diverse sarcini de birou, ca și în domeniul administrativ, asistenții – secretari au numeroase atribuții în acest domeniu (de la pregătirea diverselor dosare, la organizarea unor reuniuni și coordonarea acestora) ei având capacitatea de a conferi echipelor, directorilor ori serviciilor din cadrul diverselor instituții europene un sprijin constant, în funcție de priorități,

Carierele asistenților-secretari se încadrează în intervalul gradelor A.S.T/S.C. 1 – A.S.T/S.C 9 respectiv :

Gradul A.S.T/S.C 1 este specific personalului nou încadrat – toți candidații trebuie să fie absolvenți ai ciclului de învățământ secundar, cu o experiență relevantă anterioară ori calificări profesionale corespunzătoare postului

Gradul A.S.T/S.C 2 este dedicat personalului ce are o experiență în domeniul relevantă – cel puțin patru ani

Toate posturile funcționarilor titulari de la nivel european sunt ocupate prin intermediul concursurilor ce sunt organizate de către E.P.S.O., instituția ocupându-se de selecția acestora, incluzând și publicarea anunțurilor de concurs în cadrul Jurnalului Oficial al Comisiei Europene, ca și pe pagina web proprie.

Pentru ocuparea acestor posturi candidații dau diverse teste, respectiv exerciții de evaluare prin intermediul cărora se identifică nivelul competențelor de bază, ca și cel al competențelor profesionale.

Procedura ocupării acestor posturi poate dura între cinci – nouă luni (termen calculat în momentul publicării respectivului anunț de concurs), toate exemplele testelor, ca și calensarul concursurilor fiind publicate pe pagina web oficială a E.P.S.O.

Pentru ocuparea posturilor de funcționari titulari, candidații trebuie să dețină cetățenia unui stat membru al Uniunii Europene, să aibă obligația militară îndeplinită, să fie apți fizic pentru postul pe care candidează, să prezinte garanțiile de moralitate specifice postului, ca și să cunoască aprofundat o limbă oficială a Uniunii Europene și sarisfăcător una din restul limbilor oficiale ale U.E.

În domeniul sistemului carierei posturilor funcționarilor titulari, aceasta implică o scară de renumerare unică, ce are 16 grade, respectiv :

A.S.T. (asistenții) pot să ocupe gradele I – XI

A.D. (administratorii) pot ocupa gradele V- XIV

A.S.T./S.C. (asistenți-secretari) pot ocupa gradele I- VI

În general, concursurile de organizează pentru gradele A.D. V – A.D. VIII, ca și A.S.T./S.C 1 și A.S.T./S.C 3, persoanele proaspăt recrutate pentru anumite posturi fiind numite în cadrul gradului ce a fost menționat în cadrul anunțului de concurs.

Fiecare grad aferent unui prost include cinci așa numite „trepte de vechime”, funcționarii titulari avansând în mod automat odată cu acumularea vechimii în postul respectiv. La fiecare doi ani, un funcționar titular avansează cu câte o treaptă până în momentul în care va fi avansat în următorul grad ori până în momentul în care se ajunge la gradul ultim pe treapta vechimii – gradul A.D. XIV, ce are doar trei trepte de vechime.

Încadrarea în post, după recrutare, se realizează în cadrul primei trepte a gradului pentru care funcționarul titular a fost numit, fiind luată în calcul și experiența profesională în situația în care este depășită perioada minimă menționată în cadrul anunțului de concurs, putându-se determina încadrarea în treapta a doua a gradului.

Toți funcționarii titulari în momentul ocupării postului au o carieră de funcționari stagiari, la finalul a nouă luni fiind întocmit un raport cu privire la rezultatele sale profesionale obținute în această perioadă. După terminarea perioadei de stagiu pe post, funcționarul poate fi titularizat, periodic fiind realizate diverse evaluări ăn cadrul exercițiilor de evaluarea personalului, ce pot avea repercursiuni de tip direct la nivelul evoluției carierei acestuia, incluzând și promovarea în grad.

Toate persoanele ce sunt încadrează în posturile de funcționari titulari beneficiază de o renumerație net superioară celei practicate în România, începutul carierei (AST/SC 1) fiind renumerat cu suma aproximativă de 2.300 euro/lună, iar finalul acesteia (respectiv funcționarii A.D.16, cu mai mult de patru ani de vechime) este renumerat cu 16.000 euro/lună.

Fiecare grad al unui post este divizat în mai multe trepte de vechime (cinci), cărora le corespund salarii diferențiate. Demn de menționat este faptul că toate salariile de bază sunt anual majorate, avându-se în vedere atât inflația, cât și puterea de cumpărare aferentă statelor Uniunii Europene.

Sursă tabel – http://europa.eu/epso/discover/why_eu_career/index_en.htm

Salariul de bază lunar reprezintă punctul de plecare, la care se adaugă alocațiile la care funcționarii titulari au dreptul, scăzându-se diversele contribuții pentru securitatea socială, respectiv pensia, asigurarea de sănătate, asigurarea de accident, ca și impozitul pe venit și contribuția specială.

Toți funcționarii titulari ce și-au părăsit statul de origine și care ocupă un post în cadrul Comisiei Europene beneficiază de o îndemnizație de expatriere, a cărei valoare reprezintă un procent de 16% din totalul salariului de bază. Dacă situația familială a funcționarului este una deosebită, acesta poate beneficia de alocații (respectiv alocație familială, alocație pentru creșterea copiilor, alocații școlare, alocații preșcolare) ce pot să contribuie la o acoperire a diverselor costuri dedicate îngrijirii familiei funcționarului titular.

În cazul pensiilor, funcționarii titulari ce s-au angajat anterior datei de 1 ianuarie 2014, pot să se pensioneze la vârsta de 65 de ani, restul având posibilitatea de a se pensiona la 66 ani (cu posibilitatea pensionării anticipate de la vârsta de 58 ani – pensie redusă, ca și cea a continuării muncii – vârsta de 67 ani ori 70 ani – în mod excepțional). Pensia reprezintă procentul din cadrul ultimului salariu de bază al funcționarului, acesta acumulând anual 1.8% din cadrul drepturilor de pensie (valoarea pensiei maxime poate atinge valoarea de 70% din valoarea ultimului salariu de bază).

Posturile de conducere

Posturile de conducere dedicate nivelului mediu reprezintă așa numita „coloană vertebrală” a C.E., ele implicând nu doar cunoștințe multiple, o cultură generală, aptitudini speciale, ci și multiple calități de conducere în vederea motivării și orientării personalului din subordine, ca și a încurajării muncii în echipă.

Posturile de conducere de la nivel mediu implică:

Stabilirea, cât și evaluarea diverselor obiective ale subordonaților în cadrul dedicat programelor de lucru

Stabilirea și evaluarea strategiei globale dedicate direcției generale

Stabilirea obiectivelor princiale pentru departamentul/unitatea proprie

Monitorizarea și evaluarea progreselor ce au fost înregistrate de către surordonați

Aceste posturi pot fi ocupate de persoanele ce deja lucrează ca și funcționari titulari în cadrul C.E., în cazuri justificate putându-se numi pentru posturile de șef unitate diverși candiați externi.

Postul de șef de unitate poate fi ocupat de persoanele ce corespund cerințelor minime pentru intervalul gradelor A.D. 9 – A.D. 14, cu diversele cunoștințe ce sunt necesare postului, avându-se în vedere gradul acestuia (calificările în domeniul specific, ca și o experiență profesională de minim 10-15 ani).

Posturile de conducere dedicate nivelului superior din cadrul C.E. includ:

Posturi de directori generali – reprezintă nivelul superior al administrației publice de la nivelul Uniunii Europene, acestea aflându-se sub directa autoritate a comisarului ce este responsabil cu domeniul politic aferent Direcției Generale respective

Posturile de directori generali adjuncți

Posturile de directori – depind de directorii generali, ele implicând responsabilitate deosebită, dedicată unei întregii direcții, ce poate include între trei și șapte unități (un număr aproximativ de o sută de funcționari titulari)

Posturile de consilieri principali

Aceste posturi de conducere la un nivel superior sunt disponibile, în general, doar candidaților interni, uneori C.E. oferind posibilitatea candidării și a persoanelor din exteriorul instituției.

Posturile de conducere de nivel superior implică înalte calificări profesionale, experiență profesională deosebită în domeniu, ca și experiență în cariera profesională, implicit vechime.

În situații considerate excepționale, aceste posturi pot să fie ocupate și de agenți temporari.

În cazul posturilor dedicate șefilor de unitate, acestea implică gradele A.D. 9 – A.D. 14 în structura carierelor din instituțiile europene, cu precizarea că :

Posturile de director general vizează gradele A.D. 15 – A.D. 16

Posturile de director vizează gradele A.D. 15 – A.D. 14

Ca urmare a reformei administrative realizată la nivelul C.E. s-a remarcat și impactul acesteia asupra carierei personalului de conducere (nivel superior și nivel mediu), persoanele care ocupă posturi de conducere la nivel superior fiind obligate să-și schimbe la cinci ani (exceptând unele situații deosebite) postul. De asemenea, tot la un interval de cinci ani, și persoanele ce ocupă posturile de șefi de unitate sunt încurajate să își găsească noi posturi, în paralel fiind introdus și un sistem dedicat evaluării periodice.

Ca urmare a acestor modificări, persoanele ce ocupă posturi de conducere (nivel superior sau nivel mediu) în instituțiile europene pot avansa mult mai ușor în carieră.

În ceea ce privește renumerația persoanelor ce ocupă posturi de conducere:

La nivelul mediu – salariul de bază pentru gradele A.D. 9 – A.D. 14 variază în intervalul 6.200 euro – 13.100 euro (avându-se în vedere gradul și vechimea)

La nivel superior – salariul de bază pentru gradele A.D. 14 – A.D. 16 variază în intervalul 11.500 euro – 14.500 euro

Toate salariile de bază se majorează anual, avându-se în vedere atât inflația, cât și puterea cumpărării în statele membre ale Uniunii Europene.

1.3.3. Posturile de agenți temporari

Posturile de agenți temporari pot fi ocupate în vederea realizării diverselor sarcini, respectiv:

Îndeplinirea unor sarcini specifice (sarcini deosebit de specializate) ori a unor sarcini temporare

Compensarea unei lipse de personal – în situația epuizării listelor de rezervă

Funcționarea în cadrul cabinetelor diverșilor comisari – pe durata mandatelor acestora

În vederea îndeplinirii unor necesități ce sunt specifice sectorului științific

Posturile de agenți temporari din ultima categorie, respectiv cea dedicată domeniului științific, includ derularea activităților diverse în cadrul centrelor ce cercetare ce sunt înființate la nivelul Uniunii Europene, în vederea :

Promovării cercetării

Gestionării programelor europene de cercetare

Gestionării programelor cadru de dezvoltare

Posturile dedicate îndeplinirii unor sarcini specifice (sarcini deosebit de specializate) ori a unor sarcini temporare, ca și cele generate de lipsa personalului implică realizarea unui complex de sarcini, ce sunt specifice celor incluse posturilor funcționarilor titulari. Demn de semnalat este faptul că numirea în aceste posturi depinde de mai mulți factori, cel mai important fiind cel al necesității temporare, ca și cel al postului vacant.

Diversele reguli ce vizează atât durata contractelor inițiale ale persoanelor ce ocupă aceste posturi, cât și eventualitatea prelungirii contractelor sunt variabile, existând regula ca posturile de agenți temporari (exceptând cele ce funcționează în cadrul cabinetelor unor comisari – a căror durată este egală cu durata mandatului respectivului comisar) să aibă maxim durata de șase ani.

Anual, poate persoanele ce ocupă posturi de agenți temporari sunt incluse în sistemul evaluării anuale, aplicabil funcționarilor titulari.

În domeniul renumerației, ca și a condițiilor de lucru aferente posturilor agenților temporari, acestea coincid cu cele aplicabile în cazul funcționarilor temporari (alocațiile familiale – incluzând și îndemnizația de expatriere, pensiile, condițiile fiscale, concediile anuale, prestațiile asigurărilor de sănătate, programul de lucru, etc).

La finalul contractelor, persoanele ce ocupă posturile agenților temporari pot să aibă dreptul la alocații de șomaj temporare.

Posturile de agenți contractuali

Posturile dedicate agenților contractuali sunt de două tipuri, respectiv:

Posturile ce au perspective ale angajării pe un termen lung (inițial un contrat de maxim cinci ani, ce poate fi reînnoit pentru încă maxim alți cinci ani) și sunt dedicate:

Activității în Direcțiile Generale ale C.E. – sarcini manuale, sarcini de sprijin administrativ

Birourilor C.E. de pe lângă Direcțiile Generale (Oficiile)

Activității în agenții

Reprezentanțelor și delegațiilor C.E.

Posturile cu perspective ale angajării pe termen scurt (contractele au durata maximă de șase ani, minimul fiind de trei luni), dedicate :

Înlocuirii temporare a funcționarilor ce absentează din motive de sănătate, se află în concedii de maternitate, etc

Compensării lipsei acute de personal într-o perioadă cu activitate deosebit de intensă

Ocupării temporare a posturilor foarte specializare și pentru care nu există disponibilitatea altor funcționari ce au competențe necesare acestor posturi

Aceste posturi implică diverse sarcini pentru care se solicită nivele de calificare diverse, persoanele ce le ocupă putând fi încadrate pe durată nedeterminată sau pe termen scurt.

Posturile includ 18 grade ce sunt repartizate în patru grupe de funcții, caracteristice diverselor tipuri de sarcini ce se impun a fi executate, respectiv:

Grupa IV – cu gradele 13-18 – include sarcinile administrative, sarcinile de consiliere, sarcinile lingvistice, ca și diverse alte sarcini tehnice de tip echivalent

Grupa III – cu gradele 8-12 – sarcinile de execuție, sarcinile de redactare, sarcinilwde contabilitate, ca și diverse alte sarcini tehnice de tip echivalent

Grupa II – cu gradele 4-7 – sarcinile de birou, sarcinile de secretariat, sarcinile de administrare a biroului, ca și diverse alte sarcini tehnice de tip echivalent

Grupa I – cu gradele 1-3 – sarcinile manuale, sarcinile de sprijin administrativ

În cazul ocupării acestor posturi, persoanele sunt angajate în cadrul primei trepte a gradului (cu mențiunea că un grad are câte șapte trepte ale salarizării), ele avansând în mod automat la următoarea treaptă la trecerea a doi ani de activitate.

În ceea ce privește renumerația acestor posturi, ea variază în intervalul 1.600 euro-5.800 euro, persoanele încadrate pe aceste posturi beneficiind de beneficii similare agenților temporari (sistemul de pensii, asigurarea de șomaj, alocații familiale, prestațiile asigurărilor sociale, sistemul asigurărilor de sănătate, etc), ca și de accesul la diversele programe de formare ce sunt oferite de instituțiile europene.

CAPITOLUL 2. ANALIZA POSTURILOR ÎN CADRUL ADMINISTRAȚIEI PUBLICE DIN ROMÂNIA

În România, atât organizarea unității administrativ teritoriale, cât și funcționarea acesteia sunt reglementate prin Legea administrației publice locale, lege ce reglementează și regimul general dedicat autonomiei locale.

În cadrul unității administrativ-teritoriale administrația publică este organizată și funcționează în temeiul mai multor principii, respectiv :

Principiul descentralizării

Principiul autonomiei locale

Principiul deconcentrării serviciilor publice

Principiul eligibilității autorităților din cadrul administrației publice locale

Principiul legalității

Principiul consultării cetățenilor în domeniul soluționării problemelor locale ce au un interes deosebit

2.1 Funcționarii publici

Prin lege, prin funcționar public se înțelege persoana ce este numită într-o funcție publică, în condițiile legislației. Funcționarul public, ce a fost eliberat din funcția pe care o deținea, dar care a rămas în corpul de rezervă al funcționarilor publice, își menține în continuare calitatea de funcționar public.

Conform art.3 din Legea 188/1999, în executarea prerogativelor conferite de puterea publică pe care o dețin, funcționarii publici au următoarele atribuții:

Să pună în executare toate legile și restul actelor normative

Să elaboreze diverse proiecte de acte normative, dar și alte reglementări specifice autorității sau instituției publice pe care o reprezintă, dar și să asigure avizarea acestora

Să elaboreze proiectele strategiilor și politicilor, a programelor și a studiilor, a analizelor și statisticilor ce sunt necesare pentru realizarea și implementarea diverselor politici publice, precum și a documentației ce este necesară în cadrul executării legilor, pentru realizearea unei bune competențe a autorității sau instituției publice

Să asigure consilierea, controlul și auditul intern public

Să gestioneze eficient atât resursele umane, cât și resursele financiare

Să colecteze creanțele bugetare

Să reprezinte interesele autorității sau instituției publice, în raporturile pe care aceasta le are cu diverse persoane fizice sau persoane juridice, de drept comun sau privat, atât din România cât și din străinătate, în limita competențelor ce îi sunt stabilite de către conducătorul autorității sau instituției publice

Să reprezinte interesele autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea în instanțe

Să realizeze diverse activități ce sunt conforme cu strategia de informatizare a administrației publice

Lista completă a funcțiilor publice, ce sunt prevăzute de legea anterior menționată poate fi găsită în Anexa 1 a prezentei lucrări.

Corpul funcționarilor publici reprezintă, prin lege, totalitatea funcționarilor publici ce fac parte din cadrul autorităților administrative autonome, dar și din cadrul autorităților și instituțiilor publice din administrația publică centrală și locală.

De asemenea, lista cuprinzând serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și alte servicii publice poate fi consultată în Anexa 2 a acestei lucrări.

Principiile care stau la baza exercitării unei funcții sunt clar prevăzute în art. 3, al Legii 188/199:

Legalitate, imparțialitate, obiectivitate

Transparență

Eficiență și eficacitate

Responsabilitate – în conformitate cu prevederile legii

Orientarre către cetățeni

Stabilitate în exercitarea funcției publice

Subordonare ierarhică

Toate funcțiile publice de execuție, ce sunt temporar vacante, pe o perioadă de cel puțin 30 de zile, pot fi ocupate pe o perioadă de timp determinată, în anumite condiții, respectiv :

Prin redistribuirea din corpul de rezervă a funcționarilor publici ce îndeplinesc toate condițiile specifice pentru a ocupa funcția respectivă

În situația în care corpul de rezervă al funcționarilor publici nu există, prin numire, pe o perioadă determinată, prin concurs. Persoana astfel numită în funcție capătă calitatea de funcționar public, dar numai pe perioada vizată, ea neavând dreptul, la încheierea perioadei contractuale, de dreptul de a face parte din corpul de rezervă al funcționarilor publici

Prin lege, beneficiază de statute speciale funcționarii publici ce își desfășoară activitatea în cadrul unor anumite servicii speciale, precum :

Structurile de specialitate din cadrul Parlamentului României

Structurile de specialitate ale Administrației Prezidențiale

Structurile de specialitate ale Consiliului Legislativ

Serviciile diplomatice si cele consulare

Autoritatea Vamală

Poliția și alte structuri ale Ministerului Internelor și Reformei Administrative

Alte servicii publice, ce sunt stabilite prin lege

2.1.1 Agenția Națională a Funcționarilor Publici

Agenția Națională a Funcționarilor Publici (ANFP) este instituția care asigură managementul funcțiilor publice, dar și managementul funcționarilor publici, ea fiind înființată prin Legea nr.188/1999 privind Statutul funcționarilor publici, publicată în M. O. nr. 365/2007. Legea, cu modificările și completările ulterioare, prevede și atributiile ce îi revin Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, activitatea instituției fiind reglementată de HG 1000/2006.

ANFP este condusă de un președinte și un vicepreședinte (ce au rang de secretar de stat, respectiv de subsecretar de stat), ce sunt propuși de ministrul Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, fiind numiți prin decizia primului ministru.

Printre atribuțiile principale ce îi revin Agentiei Naționale a Funcționarilor Publici pot fi enumerate:

Elaborarea cadrului legislativ ce vizează functia publică li funcționarii publici

Monitorizarea si controlul privind aplicarea reglementărilor în domeniu

O centralizare a diverselor necesități de instruire ce îi privesc pe funcționarii publici

Gestionarea tuturor programelor privind funcția publică, în vederea realizării mangementului funcției și al funcționarilor publici

Colaborarea și dezvoltarea relațiilor de colaborare cu alte instituții din România și de peste hotare, pentru îmbunătățirea pregatirii profesionale a funcționarilor publici

Elaborarea, ca și furnizarea diverselor programe de formare și de perfecționare profesională pentru întreg personalul din cadrul administrației publice

Administrarea bazei de date ce cuprinde evidența la nivel național a funcțiilor publice și a funcționarilor publici din România

Principalii beneficiari ai activiății ANFP sunt funcționarii publici, cetățenii, dar și autoritățile și instituțiile publice.

Astfel, pentru funcționarii publici, ANFP realizează :

Monitorizarea permanentă a modului de aplicare a prevederilor Legii nr. 188/1999 și a legislației secundare aferente, în vederea respectării principiului transparenței în domeniul organizării și dezvoltării carierei într-o funcție publică

Perfecționarea pregătirii profesionale a tuturor funcționarilor publici

Diverse mecanisme pentru recompensarea performanțelor individuale

Planificarea carierelor în funcții publice, prin intermediul planurilor de ocupare a acestora (elaborate de ANFP), având în vedere respectarea strictă a principiilor egalității de șanse, principiul profesionalismului, al competenței și al motivării

Premisiele unui sistem unitar transparent de salarizarea funcționarilor publici, motivant, dar și predictibil

Agenția Națională a Funcționarilor Publici are rolul de a eficientiza managementul funcției publice și pe cel al fincționărilor publice, asigurând continuitatea și celeritatea serviciului public și stabilind diverse norme deontologice în cadrul raporturilor dintre cetățeni și funcționari publici.

De asemenea, ANFP asigură respectarea reglementărilor legale privind funcția publică și pe funcționarii publici, instituind și diverse mecanisme de comunicare eficiente în domeniul inter-instituțional. Agenția Națională a Funcționarilor Publici coordonează, din punct de vedere metodologic, compartimentele Resurse Umane aferente tuturor autorităților și instituțiilor publice.

2.1.2 Clasificarea funcțiilor publice. Categorii de funcționari publici

Articolul 7 din Legea 188/1999 stabilește o clasificare a funcțiilor publice, după cum urmează :

Funcții publice generale și funcții publice specifice

Funcții publice de clasa I

Funcții publice de clasa II

Funcții publice de clasa III

Funcții publice de stat

Funcții publice publice teritoriale

Funcții publice locale

Funcțiile publice generale – reprezintă totalitatea atribuțiilor și a responsabilităților ce au caracter general și comun tuturor autorităților și instituțiilor publice, pentru îndeplinirea competențelor de tip general

Funcțiile publice specifice – reprezintă totalitatea atribuțiilor și a responsabilităților ce au caracter specific unor autorități și instituții publice, ce sunt stabilite pentru îndeplinirea competențelor lor specifice ori care necesită responsabilități și competențe specifice

În condițiile legii, Agenția Națională a Funcționarilor Publici poate dispune echivalarea funcțiilor publice specifice cu funcțiile publice generale, fie prin statute speciale, fie la propunerea autorităților și instituțiilor publice.

Prin definiție, funcțiile publice de stat sunt acele funcții publice stabilite și avizate, în condițiile legii, în cadrul ministerelor, al organelor de specialitate ale administrației publice centrale, dar și în cadrul autorităților administratie autonome.

Funcțiile publice teritoriale sunt acele funcții publice stabilite și avizate, în condițiile legii, în cadrul instituției prefectului, a serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ce fac parte din administrația publică centrală a unităților administrativ – teritoriale. Prin funcții publice locale se înțelege acele funcții publice stabilite și avizate, în condițiile legii, în cadrul aparatului propriu al autoritãților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora.

Prin lege, funcțiile publice sunt împărțite în trei clase, ce sunt definite în raport cu nivelul studiilor ce sunt necesare pentru ocuparea funcției publice, respectiv:

Funcții de clasa I – includ funcțiile publice pentru ocuparea cărora se cer studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungã durată, de asemenea absolvite cu diploma de licență sau echivalentă

Funcții de clasa a II‐a – cuprind totalitatea funcțiile publice pentru a cãror ocupare sunt cerite studii superioare de scurta durată, cu diplomă de absolvire

Funcții de clasa a III‐a – înclud funcțiile publice pentru ocuparea cărora sunt necesare studii liceale, respectiv studii medii liceale, finalizate cu diploma de bacalaureat

În funcție de nivelul atribuțiilor titularului funcției publice, funcțiile publice pot fi împărțite in trei mari categorii :

Funcții publice corespunzãtoare categoriei Înalților funcționari publici

Funcții publice corespunzãtoare categoriei funcționarilor publici de conducere

Funcții publice corespunzãtoare categoriei funcționarilor publici de execuție

Demn de menționat este faptul că functionarii publici numiți în funcțiile publice din clasele a II‐a și a III‐a pot ocupa numai funcții publice de execuție.

Articolul 11 al Legii 188/199 prevede că funcționarii publici pot fi :

Funcționari publici definitivi – sunt funcționarii publici debutanți care au efectuat perioada de stagiu prevãzutã de lege și au obținut rezultat corespunzãtor la evaluare. De asemenea, în această categorie intră și persoanele care intră în corpul funcționarilor publici prin concurs și care au vechimea în specialitatea studiilor necesare ocupãrii funcției publice de minimum 12 luni, 8 luni și respectiv, 6 luni (în funcție de nivelul studiilor absolvite)

Funcționari publici debutanți – sunt persoanele care au promovat concursul pentru ocuparea unei funcții publice de grad profesional debutant

În categoria înalților funcționari publici sunt încadrate toate persoanele care sunt numite în una dintre urmãtoarele funcții publice:

Secretar general al Guvernului și secretar general adjunct al Guvernului;

Secretar general din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;

Prefect;

Secretar general adjunct din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale;

Subprefect;

Inspector guvernamental.

Prin lege, în categoria funcționarilor publici de conducere sunt incluse toate persoanele ce sunt numite într-una dintre urmãtoarele funcții publice:

Director general și director general adjunct din aparatul autoritãților administrative autonome, al ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora

Director și director adjunct din aparatul autoritãților administrative autonome, al ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora;

Secretarul unitãții administrativ‐teritoriale;

Director executiv, ca și director executiv adjunct ai serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale din unitãțile administrativ‐teritoriale, în cadrul instituției prefectului, în cadrul aparatului propriu aferent autoritãților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora;

Șef serviciu, ca și în cadrul funcțiilor publice specifice asimilate acesteia;

Șef birou, ca și în cadrul funcțiilor publice specifice asimilate acesteia.

Sunt denumiți funcționari publici de execuție din clasa I toți funcționarii publici ce sunt numiți în funcții publice generale de consilier, consilier juridic, auditor, expert, inspector, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acestora.

Funcționarii publici de execuție din clasa a II‐a includ toate persoanele numite în funcția publica generalã de referent de specialitate, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acesteia.

În categoria funcționarilor publici de execuție din clasa a III‐a sunt incluse toate persoanele numite în funcția publica generalã de referent, precum și în funcțiile publice specifice asimilate acesteia.

2.1.3 Gradele profesionale ale funcțiilor publice de execuție

Toate funcțiile publice de execuție sunt împărțite pe diferite grade profesionale, dupã cum urmeazã:

Grad superior, ca nivel maxim

Grad principal

Grad asistent

Grad debutant

2.1.3.1 Categoria înalților funcționari publici

Prin lege, înalții funcționari publici sunt funcționarii publici care realizeazã managementul de nivel superior în administrația publica centrală, dar și în autoritãțile administrative autonome.

Pentru a putea ocupa o funcție publică corespunzãtoare categoriei înalților funcționari publici persoana respectivă trebuie să îndeplineascã cumulativ urmãtoarele condiții:

Are cetãțenia română și domiciliul în România;

Cunoaște limba română, scris și vorbit;

Are vârsta de minimum 18 ani împliniți;

Are capacitate deplină de exercițiu;

Are o stare de sãnãtate corespunzãtoare funcției publice pentru care candideazã, atestată pe baza de examen medical de specialitate;

Îndeplinește condițiile de studii prevãzute de lege pentru funcția publică;

Îndeplinește condițiile specifice pentru ocuparea funcției publice;

Nu a fost condamnată pentru sãvârșirea unei infracțiuni contra umanitãții, contra statului sau contra autoritãții, de serviciu sau în legatură cu serviciul, care impiedică înfãptuirea justiției, de fals ori a unor fapte de corupție sau a unei infracțiuni sãvârșite cu intenție, care ar face‐o incompatibilã cu exercitarea funcției publice, cu excepția situației în care a intervenit reabilitarea;

Nu a fost destituită dintr‐o funcție publică sau nu i‐a încetat contractul individual de munca pentru motive disciplinare în ultimii 7 ani;

Nu a desfãșurat activitate de poliție politică, astfel cum aceasta este definitã prin lege

Are studii universitare de licență absolvite cu diplomă, respectiv studii superioare de lungã durată, absolvite cu diplomă de licență sau echivalentă;

Are cel puțin 5 ani vechime în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcției publice;

A absolvit programele de formare specializatã pentru ocuparea unei funcții publice corespunzãtoare categoriei inaltilor funcționari publici ori a exercitat un mandat complet de parlamentar;

A promovat concursul național pentru intrarea în categoria înalților funcționari publici.

Toții înalții funcționari publici care sunt eliberați din funcția publica au dreptul la compensații materiale, stabilite în conformitate cu legea privind sistemul unitar de salarizare a funcționarilor publici.

Evaluarea înalților funcționarilor publici

Prin lege, evaluarea performanțelor profesionale individuale ale înalților funcționari publici se face anual, în condițiile legii.De asemenea, evaluarea generalã a înalților funcționari publici se face o dată la 2 ani, în scopul confirmãrii cunoștințelor profesionale, a aptitudinilor și a abilitãților necesare exercitãrii funcției publice.

Inalții funcționari publici au obligația să urmeze anual diverse cursuri de perfecționare profesionalã, în condițiile legii.

Atât evaluarea anuală a înalților funcționari publici cât și evaluarea generală a acestora este realizată de cãtre o comisie de evaluare, ai cărei membri sunt numiți prin decizie a primului‐ministru, la propunerea ministrului internelor și reformei administrative.

2.2 Managementul funcțiilor publice și al funcționarilor publici

Articolul 21 al Legii 199/1999 stipulează că pentru „crearea și dezvoltarea unui corp de funcționari publici profesionist, stabil și impartial se înființeazã, în subordinea Ministerului Internelor și Reformei Administrative, Agenția Nationala a Funcționarilor Publici, organ de specialitate al administrației publice centrale, cu personalitate juridicã”.

La conducerea Agenției Naționale a Funcționarilor Publici (ANFP) este numit, de către primul ministru, la propunerea ministerului MIRA, un președinte, ce are rang de secretar de stat. În exercitarea atribuțiilor care îi revin, președintele emite diverse ordine ce au caracter normativ și individual.Agenția Nationala a Funcționarilor Publici este finanțatã de la bugetul de stat, atribuțiile sale fiind pe larg menționate în cadrul acestei lucrări, în capitolul special dedicat.

Prin lege, Planul de ocupare a funcțiilor publice stabilește:

Numãrul maxim al funcțiilor publice ce sunt rezervate promovãrii funcționarilor publici;

Numãrul maxim al funcțiilor publice care vor fi rezervate în scopul promovãrii rapide;

Numãrul maxim al funcțiilor publice care vor fi ocupate prin recrutare;

Numãrul maxim al funcțiilor publice care vor fi înființate;

Numãrul maxim al funcțiilor publice care vor fi supuse reorganizãrii;

Numãrul maxim de funcții publice pe fiecare clasa, categorie și pe grade profesionale;

Numãrul maxim al funcțiilor publice de conducere și al funcțiilor publice corespunzãtoare categoriei inaltilor funcționari publici.

Acest Plan de ocupare a funcțiilor publice este elaborat anual, după consultarea sindicatelor reprezentative ale funcționarilor publici, respectiv:

De cãtre Agenția Nationala a Funcționarilor Publici, pe baza propunerilor ordonatorilor principali de credite, pentru autoritãțile și instituțiile publice din administrația publica centrala – se aprobă prin hotãrâre a Guvernului

De cãtre primar sau, dupã caz, de cãtre președintele consiliului județean, prin aparatul de specialitate, pentru autoritãțile și instituțiile publice din administrația publica localã – se aprobă prin hotãrâre a consiliului local, respectiv a consiliului județean.

Planul de ocupare a funcțiilor publice se întocmește centralizat, pe fiecare ordonator principal de credite și pe fiecare instituție din subordinea acesteia sau finanțatã prin bugetul său.

Legea prevede că, pentru autoritãțile și instituțiile publice din administrația publică localã, proiectul planului de ocupare a funcțiilor publice se transmite Agenției Naționale a Funcționarilor Publici cu 45 de zile înainte de data aprobãrii.

În situația în care Agenția Nationala a Funcționarilor Publici constată neregularitãți în structura acestuia, autoritãțile sau instituțiile publice au obligația să modifice proiectul planului de ocupare a funcțiilor publice, pe baza observațiilor primite de la Agenția Națională a Funcționarilor Publici, în conformitate cu prevederile legii.

2.3 Evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici

Agenția Națonală a Funcționarilor Publici administreazã evidența națională a funcțiilor publice și a funcționarilor publici, pe baza datelor transmise de autoritãțile și instituțiile publice.Evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici este ținută în cadrul fiecãrei autoritãți sau instituții publice, potrivit formatului stabilit de cãtre Agenția Nationala a Funcționarilor Publici.

Autoritãțile și instituțiile publice au obligația să îi transmită Agenției Naționale a Funcționarilor Publici toate informațiile ce sunt cuprinse în evidența funcțiilor publice și a funcționarilor publici din cadrul acestora.

Pentru asigurarea gestionãrii eficiente a resurselor umane, dar și pentru urmãrirea carierei funcționarului public, autoritãțile și instituțiile publice trebuie să întocmească dosarul profesional pentru fiecare funcționar public în parte.

Formatul standard al evidenței funcțiilor publice și a diverșilor funcționari publici, ca și conținutul aferent dosarului profesional sunt stabilite prin hotãrâre de Guvernul, la propunerea A.N.F.P. (Agenția Naționale a Funcționarilor Publici). De întocmirea și actualizarea dosarelor profesionale ale funcționarilor publici, dar și de asigurarea păstrării acestora în condiții de siguranță răspund autoritățile și instituțiile publice.

În cazurile de transfer ale funcționarului public sau de încetarea raporturilor de serviciu ale acestuia, autoritatea sau instituția publică este obligată să pãstreaze o copie a dosarului profesional, originalul fiindu-i înmânat funcționarului public, pe baza de semnatură.

Prin lege, autoritãțile și instituțiile publice sunt obligate să îi comunice Agenției Naționale a Funcționarilor Publici, în termen de 10 zile lucrãtoare, orice modificare ce a survenit în situația funcționarilor publici.

De asemenea, toate persoanele care au acces la datele ce sunt cuprinse în evidența națională a funcțiilor publice și a funcționarilor publici, precum și la dosarul profesional al funcționarului public sunt obligate să păstreze confidențialitatea datelor cu caracter personal, în condițiile legii.

La solicitarea funcționarului public, autoritatea sau instituția publică aferentă este obligatã să îi elibereze acestuia un document care să ateste activitatea desfășurată de acesta, dar și vechimea în muncă, în specialitate și în funcția publică.

Funcționarii publici au dreptul să fie aleși sau numiți într‐o funcție de demnitate publică, în condițiile legii. De asemenea, înalții funcționari publici și funcționarii publici de conducere pot fi numiți în funcții de demnitate publică, dar numai dupã încetarea, în condițiile legii, a raporturilor de serviciu. În plus, în aceleași condiții, aceștia pot și să candideze pentru funcții de demnitate publică.

2.4 Primarul și viceprimarul

Prin lege, în toate municipiile, orașele și comunele din România există un primar și un viceprimar, ce sunt aleși conform legislației, în cadrul municipiilor reședință de județ primarul fiind secondat de doi viceprimari.

Viceprimarii sunt aleși prin votul marii majorități a consilierilor locali, din rândul acestora, el fiind subordonați primarului, ca și un înlocuitor de drept al acestuia, căruia primarul îi poate delega atribuțiile.

Pe întreaga durată a mandatului, atât primarul cât și viceprimarul/viceprimarii, sunt renumerați lunar, forma de renumerarea activității constituind baza de calcul în vederea stabilirii drepturilor, ca și a obligațiilor ce sunt generate prin raportare la venitul salarial. Demn de semnalat este faptul că atât primarul, cât și viceprimarul, nu se bucură de spor de vechime în muncă (nici alte sporuri), durata mandatelor reprezentând vechime în muncă, ca și în cadrul specialității studiilor absolvite.

Pe întreaga durată a exercității mandatului, un viceprimar își menține statutul aferent consilierului local, fără însă să beneficieze de indemnizația specifică acestuia.

În ceea ce privește validarea mandatului unui primar, aceasta se realizează în condițiile legii, atât rezultatul de validare al primarului, cât și cel al unei potențiale invalidări fiind adus la cunoștința prefectului, cu prezentarea în cadrul ședinței de constituirea consiliului local, ori, după caz, în cadrul unei ședințe extraordinare, de un judecător special desemnat în acest scop.

În situația invalidării alegerii unui primar, la propunerea prefectului, în termen de 90 de zile din momentul invalidării (ori după caz, din ziua rămânerii definitive a unei hotărâri judecătorești în acest sens) Guvernul trebuie să stabilească data unor noi alegeri.

Fiecare care primar ales trebuie să depună jurământul în condițiile prevăzute de lege. Primarul ce refuză depunerea jurământului fiind considerat ca demisionar de drept.

Orice primar, prin lege, îndeplinește funcția autorității publice, el asigurând respectarea drepturilor, ca și a libertăților fundamentale, respectarea prevederilor constituționale, ca și punerea în aplicare a diverselor legi, decrete prezidențiale, hotărâri de Guvern, Ordonanțe de Guvern, hotărâri ale consiliului local.

De asemenea, primarul dispune și diversele măsuri ce sunt necesare, cu acordarea sprijinului în aplicarea diverselor ordine și instrucțiuni ce au un caracter normativ semnate de miniștri ori de conducătorii diverselor autorități ale administrației publice, ale prefectului, ca și cele aferente consiliului județean.

În vederea punerii în aplicare a diverselor activități ce se află în competența sa, prin intermediul diverselor acte normative, primarul dispune de un aparat de specialitate, aparat pe care, în condițiile menționate de lege, îl conduce.

Acest aparat de specialitate este delimitat, conform prevederilor legale, pe compartimente funcționale, în cadrul cărora se află încadrați atât funcționari publici cât și personal contractual. De asemenea, trebuie specificat faptul că primarul este cel care conduce și serviciile publice locale.

Primarul este cel care reprezintă în relațile cu diverse alte autorități publice, dar și cu persoanele fizice, persoanele juridice, ca și în justiție, unitatea administrativ teritorială pe care o conduce.

În cadrul exercitării tuturor atribuțiilor ce îi revin prin lege, primarul emite diverse dispoziții ce au un caracter normativ ori un caracter individual, dispoziții ce devin executorii doar după ce acestea sunt aduse la cunoștința publicului ori după că s-a realizat comunicarea acestora, diverselor persoane interesate.

Mandatul unui primar are o durată de patru ani, acesta exercitându-se până în momentul în care noul primar ales depune jurământul. Acest mandat se poate prelungi, prin intermediul unei legi organize, în situația unui război, a unei calamități naturale, în situația dezastrelor, etc.

Mandatul unui primar încetează de drept, atât în cazul prevederilor incluse în cadrul Legii statutului aleșilor locali, ca și în situațiile în care:

Primarul se găsește în imponsibilitatea de a-și exercita funcția din cauza unei afecțiuni grave, ce este certificată și care nu îi mai permite să își deruleze în condiții optime activitatea pe o perioadă de șase luni în intervalul unui singur an calendaristic

Respectivul primar, în mod nejustificat, nu își exercită mandatul pe o perioadă consecutivă de 45 zile

În cazul vacanței funcție de primar, ca și în situația suspendării din funcție a primarului, toate atribuțiile primarului, conferite prin lege, sunt exercitate de viceprimar, pri după caz de unul dintre cei doi viceprimari, ce este desemnat de către consiliul local, prin intermediul votului secret manifestat de marea majoritate a consilierilor locali aflați în funcție.

În această situație, respectivul consiliu local are capacitatea de a delega, printr-o hotărâre, din cadrul membrilor săi, un anume consilier local ce să poată îndeplini în mod temporar toate atribuțiile viceprimarului.

În cazul în care, în același timp sunt suspendați primarul, ca și viceprimarul, din funcții, consiliul local va delega un consilier local pentru a îndeplini atât atribuțiile ce îi reveneau primarului, cât și atribuțiile viceprimarului, până în momentul încetării acestor suspendări.

În situația constatării simultane a vacantării funcției de primar, ca și a funcției de viceprimar, prin lege, consiliul local trebuie să aleagă un nou viceprimar, care va exercita și atribuțiile primarului până în momentul în care se va alege un primar nou.

Data de organizare a alegerilor în cazul funcției de primar este stabilită, la propunerea prefectului, de către Guvern, aceste alegeri organizându-se într-un termen maxim de 90 zile din momentul constatătii vacantării funcției de primar.

Atât primarul și viceprimarul, ca și secretarul unei unități administrativ teritoriale și implicit aparatul de specializatte aferent primarului reprezintă structura funcțională ce are o activitate permanentă și care este numită primăria municipiului, primaria orașului, primaria comunei, aceasta structură ducând la îndeplinire toate hotărârile consiliului local, ca și dispozițiile primarului, în paralel cu soluționarea diverselor probleme curente semnalate la nivelul comunităților locale.

2.5 Secretarul unității administrativ teritoriale

Prin lege, oricare unitate administrativ-teritorială ca și orice subdiviziune de tip administrativ-teritorială a tuturor municipiilor de pe teritoriul României, dispune de un secretar, ce este „salarizat din bugetul local”.

Demn de remarcat este faptul că legea prevede salarizarea secretarului unității administrativ teritoriale din cadrul bugetului local și nu din cadrul bugetului statului, în condițiile special menționate. Atât salarizarea secretarului instituției administrativ teritoriale, cât și salarizarea celorlalte categorii de personal din cadrul administrației publice locale se realizează de către respectiva unitate administrativă (din bugetele locale), legiuitorul fiind cel care a prestabilit și condițiile de salarizare.

Secretarul este considerat a fi un factor de stabilitate, respectiv continuitate în cadrul administrației locale, acesta asigurând și impunând respectarea prevederilor legale în complexitatea tuturor activităților de tip normativ și executiv ce se derulează la nivelul unității administrativ teritoriale.

Istoricul funcției de secretar al unității administrativ teritoriale

Funcția secretarului unității administrativ teritoriale se constituie într-o instituție de tradiție atât în cadrul administrației publice din țara noastră, cât și în cadrul administrațiilor din alte state, fie acestea din Uniunea Europeană ori de la nivel global.

Denumirea „secretar” datează încă din perioada secolului al IV-lea, î.e.n., Aristotel fiind el însuși considerat a fi „secretar al naturii”, din cauza complexității cunoștințelor pe care le avea în domeniul științelor naturii, în cel al istoriei, al geografiei, al metafizicii ori al retoricii.

Funcția secretarului, ca și funcție administrativă, apare menționată tot în cadrul secolului al IV-lea î.e.n. (perioada 430 î.e.n. – 460 î.e.n.) la Atena, cu ocazia organizării în cetate a instituțiilor de tip democratic. De altfel, Atena este menționată ca fiind prima cetate ce s-a organizat pe principiile democratice, aceasta având o constituție fundamentată temeinic ce permitea oricărui cetățean să acceadă la diverse funcții importante din cadrul cetății-stat. În paralel se asigura și o fluidizare a procesului de conducere la nivelul cetății, cu „rotirea” persoanelor din funcțiile importante și impunerea condițiilor de cetățenie și de vârstă.

În România, după funcția de primar, funcția secretarului unității administrativ teritoriale (județ, municipiu, oraș, comună) este cea mai veche din cadrul administrației publice locale.

Instituția secretarului s-a remarcat pe teritoriul României ca urmare a influențelor europene, începând cu perioada derulării revoluției franceze, când la nivel local se semanala o activitate administrativă destul de susținută. Apărută ca o necesitate firească, funcția secretarului a evoluat de-a lungul anilor, evoluția acesteia fiind impusă atât de organizarea diverselor colectivități locale, cât și de dezvoltarea acestora, în paralel cu creșterea exponențială a rolului deținut de colectivitățile locale în cadrul mediului social și economic al societății. În plus, s-a impus dezvoltarea acestei funcții și ca urmare a aplicării la nivelul colectivităților locale a principiului descentralizării, respectiv cel dedicat autonomiei locale.

Din punct de vedere legal, secretarul unei unități administrativ teritoriale reprezintă funcționarul public cu cele mai vechi ștate în România post-socialistă, funcția sa fiind definită în cadrul legii dedicate administrației publice locale din 1992 (Legea 69). Extrapolând, putem afirma ca secretarul unității administrativ teritoriale a făcut parte din cadrul corpului funcționarilor publici cu multă vreme înaintea definirii și înființării acestuia.

Ocuparea funcției de secretar al unității administrativ teritoriale

Secretarul unei unități administrativ-teritoriale (comună, oraș, municipiu, județ), ca și al unei subdiviziuni a acesteia este prin lege „funcționar public de conducere”, el având „studii superioare juridice sau administrative”.

De altfel, statutul secretarului unității administrativ-teritoriale a fost regândit prin modificările și completările ce au fost semnalate în conținutul Legii nr. 215/2001, prin intermediul Legii nr. 286/2006.

Astfel, dacă în conținutul Legii 215/2001 se regăseau diferențele dintre secretarii județeni (ce erau denumiți secretari generali, aceștia având statul de înalți funcționari publici) și secretarii municipiilor / secretarii orașelor / secretarii comunelor (ce erau numai funcționari publici de conducere) prin modificările și completările introduse de Legea 286/2006 se regăsește un singur secretar la nivelul tuturor unităților administrativ teritoriale, respectiv secretar al județului, al orașului / al municipiului, secretar al comunei, acesta având statutul de funcționar public de conducere. În acest mod s-a reușit eliminarea diferențierii ce se făcea între secretarul județului și secretarul municipiului / orașului / comunei.

Trebuie remarcat de asemenea, modificarea făcută de Legea nr. 286/2006 în conținutul Legii 215/2001 cu privire la denumirea atribuită secretarului, acesta nemaifiind „secretarul consiliului local” (Legea 215/2001) ci secretarul unității administrativ teritoriale (secretarul municipiului / orașului / comunei).

Această modificare a denumirii nu este una de natură formală, ea reprezentând chiar recunoașterea semnificației respectivei instituții în cadrul administrației publice locale, în paralel cu plasarea secretarului acesteia la nivelul diverselor autorități de tip deliberativ și executiv, avându-se în vedere rolul deținut în cadrul unității administrativ teritoriale.

După cum un primar este primarul municipiului / orașului / comunei, iar consiliul locale este consiliului local al municipiului / orașului / comunei (sau după caz al unui sector al municipiului București), așa și secretarul a devenit unității administrativ-teritoriale, respectiv secretarul județului / municipiului / orașului / comunei / (sau după caz al unui sector al municipiului București).

Asemeni primarului și respectiv președintelui consiliului județean, secretarul reprezintă întreaga colectivitate locală (unitatea administrativ teritorială), el aflându-se în serviciul comunității.

Spre deosebire de primar și de președintele consiliului județean, ce sunt aleși de către membrii colectivității și care exercita funcția deminității publice, secretarul unității administrativ teritoriale este numit în funcție, în condițiile prevăzute de legislație, el exercitându-și funcția publică, ce este încadrată în categoria dedicată funcționarilor publici de conducere.

Prin lege, având în vedere că secretarul unității administrativ teritoriale este, prin lege, funcționar public de conducere, recrutarea acestuia, ca și numirea, ori suspendarea, sau modificarea, ori încetarea raporturilor de serviciu, ca și regimul disciplinar al secretarului unei unități administrativ-teritoriale se realizează avându-se în vedere prevederile legislative vizând funcționarii publici și implicit funcția publică.

Astfel, recrutarea în vederea intrãrii în corpul funcționarilor publici se realizează prin concurs, în limita funcțiilor publice vacante rezervate în acest scop, prin planul de ocupare a funcțiilor publice. Toate condițiile de participare, ca și procedura de organizare a concursului sunt stabilite prin lege.

Concursul pentru ocuparea funcțiilor publice vacante are la baza principiile competiției deschise, al transparenței, al meritelor profesionale și al competenței, precum și pe cel al egalitãții accesului la funcțiile publice.

Condițiile minime de vechime în specialitatea studiilor necesare participãrii la concursul de recrutare organizat pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere se stabilesc astfel:

Doi ani în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcției publice, pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere de: șef birou, șef serviciu și secretar al comunei, precum și a funcțiilor publice specifice asimilate acestora;

Cinci ani în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcției publice, pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere, altele decât cele prevãzute anterior

Pentru a putea participa la concursul de recrutare ce este organizat pentru ocuparea funcțiilor publice de conducere, candidații trebuie să fie absolvenți ai unor studii de masterat sau postuniversitare în domeniul administrației publice, management ori în specialitatea studiilor necesare exercitãrii funcției publice.

Demn de menționat este faptul că, prin lege, secretarul unei unități administrativ teritoriale nu poate să fie membrul unui partid politic, în caz contrar intervenind sancțiunea destituirii din funcție.

De asemenea, legea prevede că secretarul unei unități administrativ-teritoriale nu poate să fie soț, soție ori rudă de gradul I cu primarul / viceprimarul, respectiv președintele consiliului județean / vicepreședinte al consiliului județean, în caz contrar intervenind sancțiunea de eliberare din funcție.

Atribuțiile secretarului

Funcția de secretar, oricare ar fi nivelul ierarhic ocupat în cadrul unității administrativ-teritoriale (administrație locală – secretar al comunei, secretar al orașului, secretar al municipiului; administrație județeană – secretarul județului; administrație centrală – ministru secretar de stat) necesită o anumită pregătire profesională, în diverse domenii de activitate, avându-se în vedere faptul că secretarul unei instituții administrativ teritoriale are, prin lege, diverse atribuții ce impun cu precădere cunoștințe solide și în permanență actualizate în domeniul legislativ dedicat unității administrativ teritoriale respective.

Astfel, în conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001, cu toate completările și modificările survenite ulterior, secretarul unei unități administrativ teritoriale, indiferent de tipul acesteia, are atribuția de a :

Aviza, în vederea legalității, toate dispozițiile date de primar și de președintele consiliului județean

Aviza, pentru legalitate, toate hotărârile date de către consiliului local, respectiv toate hotărârile date de consiliul județean

Coordona toate compartimentele, ca și activitățile ce au un caracter juridic, ca și pe cele de stare civilă, de autoritate tutelară și de asistență socială incluse în aparatul propriu de specialitate aferent consiliului local

Aviza toate proiectele de hotărâre aferente consiliului local, în acest fel asumându-și întreaga răspundere în vederea legalității acestora

Contrasemna toate hotărârile consiliului locale, considerate legale

Lua parte la toate ședințele consiliului local/ședințele consiliului județean

Asigura o bună gestionare a procedurilor de natură administrativă ce privesc relația dintre primar și consiliu local/relația dintre președintele consiliului județean și consiliul județean, ca și relația dintre primar/președinte al consiliului județean și prefect

Organiza arhiva și de a ține evidența statistică a tuturor hotărârilor aparținând consiliului local/consiliului județean, ca și a evidenței statistice privind dispozițiile date de primar/președintele consiliului județean

Asigura atât transparența, cât și comunicarea către diversele autorități, instituții publice și persoane interesate de actele ce sunt menționate în cadrul prevederilor lit. a), în condițiile precizate de Legea nr. 544/2001, cu ulterioarele modificări și completări. Comunicarea actelor ce sunt emise de către consiliul local / consiliul județean, respectiv primar / președinte al consiliului județean către diversele autorități, instituții ori persoane interesate se realizează, dacă legea nu menționează altfel, în termen maxim de zece zile

Asigura procedurile privind convocarea consiliului local / convocarea consiliului județean

Urmări rezolvarea, în termenul legal, a corespondenței

Efectua diversele lucrări de secretariat, cu comunicarea ordinii de zi pentru ședințele consiliului local/consiliului județean, întocmirea procesului verbal al ședintelor de consiliu local / ședințelor de consiliu județean, și respectiv redactarea hotărârilor ce sunt luate în cadrul consiliului local / consiliului județean

Pregăti diversele lucrări ce sunt supuse spre dezbatere consiliului local / consiliului județean, ca și comisiilor de specialitate ale consiliului local / consiliului județean

Asigura în termen util aducerea la cunoștința publică a diverselor hotărâri și dispoziții ce au un caracter normativ

Elibera extrase de cont ori copii de pe oricare act din cadrul arhivei consiliului local, exceptându-le pe cele ce au un caracter secret, caracter stabilit în condițiile legii

Legaliza semnăturile de pe înscrisurile ce sunt prezentate de către părți

Confirma, în condițiile legii, autenticitatea diverselor copii cu actele originale

Coordona și diverse alte servicii incluse în cadrul aparatului de specialitate propriu al unității administrativ teritoriale, desemnate de către primar / președinte al consiliului județean

Îndeplini diverse alte atribuții ce sunt prevăzute prin intermediul legii, ca și însărcinările ce îi sunt date de consiliul local / consiliul județean, ori, după caz, de primar / președinte al consiliului județean

Având în vedere toate aceste atribuții, se impune ca secretarul unității administrativ teritoriale, oricare ar fi aceasta și indiferent de nivelul ierarhic, să aibă nu doar o pregătire deosebită, ci și să cunoască în permanență toate modificările legislative în domeniul competenței (consiliu local/primar, consiliu județean / președinte al consiliului județean), luând în considerare faptul că el avizează și contrasemnează toate actele ce sunt emise de către organele deliberative ce sunt alese ori numite, pentru legalitate.

Practic, secretarului îi revine sarcina asigurării conformității cu legislația a diverselor acte ce sunt emise de către autoritățile publice locale, el putând fi considerat juristul comunității locale în cadrul căreia își derulează activitatea. Tocmai din acest motiv s-a impus obligativitatea ocupării acestei funcții de către persoanele ce au studii superioare în domeniul juridic ori în cel administrativ.

Incompatibilități și interdicții impuse secretarului unei unități administrativ teritoriale

Ținând cont atât de specificul funcției de secretar al unității administrativ teritoriale, cât și de „specialitatea” acesteia și implicit de rolul deținut în cadrul unității administrativ teritoriale, s-a impus condiția necesității, pentru toate persoanele ce ocupă această funcție, a studiilor superioare juridice ori administrative.

Legea instituie incompatibilitatea dintre funcția secretarului unei unități adminitrativ teritoriale și calitatea de membru al unui partid politic / formațiune politică, în caz contrar instituindu-se sancțiunea destituirii secretarului din funcție.

Dispoziția sus-menționată trebuie privită prin prisma impunerii asigurării stabilității ridicate la nivelul funcției secretarului unității administrativ-teritoriale. Și asta avându-se în vedere că primarul / președintele consiliului județean reprezintă autoritatea de tip executiv, fiind ales prin intermediul votului liber, secret și direct din cadrul alegerilor la care sunt incluse partidele politice, ca și alianțele politice.

În aceste condiții se impune necesitatea ca secretarul unității administrativ teritoriale să nu aibă calitatea de membru al unui partid politic / formațiune politică, în acest fel acesta putând să asigure o continuitate legală și normală a activității derulate în cadrul unității administrativ teritoriale, în condiții maxime de obiectivitate și respectiv de imparțialitate politică.

De asemenea, tot în domeniul incompatibilității se remarcă faptul că legea impune secretarului unei unități administrativ-teritoriale să nu fie soț, soție ori rudă de gradul I cu primarul / viceprimarul, respectiv președintele consiliului județean / vicepreședinte al consiliului județean, sub sancțiunea eliberării acestuia din funcția de secretar deținută. Aceste prevederi legale urmăresc de asemenea asigurarea condiției de obiectivitate și implicit de imparțialitate a activității derulare de secretarul unității administrativ teritoriale.

În situația în care se constată că secretarul unei unități administrativ teritoriale se găsește într-unul din cazurile anterior menționate (respectiv este soț/soție ori rudă de gradul I cu primarul / viceprimarul, respectiv președintele consiliului județean / vicepreședinte al consiliului județean) acesta nu mai poate să ocupe funcția, conform prevederilor legale. În situația în care se constată că secretarul unității administrativ teritoriale se găsește într-unul din cazurile menționate ulterior ocupării funcției (pe perioada deținerii acesteia), acesta va fi eliberat din funcție, în condițiile legii.

Demn de remarcat este faptul că apartenența secretarului unei unități administrativ teritoriale la un partid politic / formațiune politică atrage după sine, pentru nerespectarea regimului incompatibilităților, o sancțiune disciplinară (respectiv cea a destituirii din funcție), în vreme ce nerespectarea prevederilor legale ce privesc gradele de rudenie cu primarul / viceprimarul, respectiv președintele consiliului județean / vicepreședinte al consiliului județean impune doar măsura eliberării din funcție, legiuitorul apreciind că acesta nu mai îndeplinește condiția specifică ocupării funcției de secretar.

STUDIU DE CAZ

În cadrul studiului de caz aferent prezentei lucrări, denumite „Analiza posturilor în cadrul Primăriei Dărăști – Ilfov” se va realiza o scurtă prezentare a unității administrativ teritoriale, cu delimitarea funcțiilor și a aparatului de specialitate, prezentându-se toate elementele definitorii caracteristice posturilor vizate.

Localitatea Dărăști-Ilfov, este poziționată la o distanță de 11 km de capitala țării, București, ea având o suprafață totală de 1.513 ha, dintre care 166 ha sunt în intravilan și restul de 1.347 ha în extravilan.

În cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov, situația veniturilor și a cheltuielilor aferente bugetului local în ultimii trei ani este conform tabelului :

(lei)

Sursa date tabel : Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Primăriei Comunei Darasti-Ilfov pe anii 2014, 2015, 2016

Prelucrare conform datelor regăsite în cadrul Bugetului de Venituri și Cheltuieli al Primăriei Comunei Darasti-Ilfov pe anii 2014, 2015, respectiv 2016

În ceea ce privesc veniturile proprii ale bugetului local al Primăriei Comunei Darasti-Ilfov se remarcă următoarea repartizare:

Sursa: Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Primăriei Comunei Darasti-Ilfov pe anii 2014, 2015, 2016

Prelucrare conform datelor regăsite în cadrul Bugetului de Venituri și Cheltuieli al Primăriei Comunei Darasti-Ilfov pe anii 2014, 2015, respectiv 2016

Conform graficului de mai sus se poate remarca trendul ascendent al veniturilor proprii ale Primăriei Comunei Dărăști Ilfov, singura excepție fiind sesizată în cazul veniturilor curente, care în cursul anului 2016 sunt în scădere, atât comparativ cu anul precedent, cât și raportat la anul 2014.

De asemenea, și în cazul veniturilor fiscale, se poate sesiza o ușoară diferență între valorile înregistrate în perioada 2014-2015, respectiv cele aferente perioadei 2015-2016.

În domeniul dedicat cheltuielilor curente ale bugetului local al Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov, situația în ultimii trei ani este conform tabelului următor: (lei)

Sursa informații : Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Primăriei Comunei Darasti-Ilfov pe anii 2014, 2015, 2016

Prelucrare conform datelor regăsite în cadrul Bugetului de Venituri și Cheltuieli al Primăriei Comunei Darasti-Ilfov pe anii 2014, 2015, respectiv 2016

Așa cum se remarcă, cheltuielile curente ale primăriei comunei Dărăști-Ilfov sunt în creștere în ultimii trei ani, cu singura excepție înregistrată în cursul anului 2015 la nivelul cheltueililor dedicate materialelor și serviciilor, ce au fost mai mici decât cele înregistrate în cursul anului 2014.

În cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov, numărul total de personal este de 107, dintre care 4 sunt funcții de conducere și restul funcții de execuție – vezi Anexa 3.

În categoria funcțiilor de conducere din cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov se înscriu funcția de :

Primar – ocupată până în iunie 2016 de către Iancu Ștefan

Viceprimar – ocupată până în iunie 2016 de către Ruse Gheorghe

Secretar – ocupată de Burican Ion

Contabil – ocupată de Trandafir Bogdan

În categoria funcțiilor publice de execuție din cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov, se remarcă:

Sursa informații: Statul de funcții al Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov

După cum se poate sesiza, primăria comunei Dărăști-Ilfov funcționează cu o listă de personal în categoria dedicată funcțiilor publice de execuție, fiind vacant un post de inspector, ca și un post de consilier.

În ceea ce privesc funcțiile contractuale de execuție din cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov, situația este următoarea:

Sursa informații: Statul de funcții al Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov

În cazul funcțiilor contractuale de execuție, primăria Dărăști-Ilfov are ocupate toate posturile existente, nesemnalându-se existența nici unui post vacant.

Repartiția pe categorii de vârstă a personalului ce activează în cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov este următoarea:

Sursa informații: Raportul privind starea economică, socială și de mediu a Comunei Dărăști-Ilfov,anul 2015

Prelucrare informații regăsite în Raportul privind starea economică, socială și de mediu a Comunei Dărăști-Ilfov, anul 2015

După cum se poate observa, cele mai multe dintre posturi (câte șapte) se regăsesc pe intervalul de vârsta 41 ani – 50 ani, ca și pe intervalul 51 ani – 65 ani, sesizându-se un singur post al cărui ocupant are vârsta sub 30 de ani.

În ceea ce privește natura studiilor personalului ce funcționează în cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov, aceasta este conform tabelului :

Sursa informații: Statul de funcții al Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov

Prelucrare informații regăsite în Statul de funcții al Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov

Iar în ceea ce privește repartiția pe sexe a personalului ce activează în cadrul Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov, aceasta este următoarea:

Sursa informații: Statul de funcții al Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov

Prelucrare informații regăsite în Statul de funcții al Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov

În cadrul Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov, primarul Iancu Ștefan are în subordine directă Asistența comunitară (vezi Anexa 3), lui subordonându-se :

Viceprimarul Ruse – ce are în coordonare compartimentele :

Asistență socială – 81 posturi

Invățământ-pază – 4 posturi

Contabilitate – 6 posturi

Administrativ – 3 posturi

Pază-apă – 3 posturi

Apă-canal – 1 post

Secretarul Burican Ion – ce are în coordonare compartimentele :

Secretariat – 1 post

Stare civilă – 1 post

Registru agricol – 1 post

Cadastru – 1 post

În cadrul primăriei Dărăști-Ilfov, primarul Iancu Ștefan îndeplinește, în condițiile legii, următoarele atribuții :

Atribuții exercitate în condițiile prevăzute de lege, privind calitatea de reprezentant al statului român

Atribuțiile ce îi revin, în condițiile legii, în relația pe care o are cu Consiliul Local Dărăști-Ilfov

Atribuțiile ce privesc bugetul localității Dărăști-Ilfov

Atribuțiile ce vizează diversele servicii publice ce sunt asigurate cetățenilor din localitatea Dărăști-Ilfov

Atribuții privind exercitarea funcției de ofițer stare civilă

Atribuții privind exercitarea funcției autorității tutelare

Atribuții privind funcționarea diverselor servicii publice locale în Dărăști Ilfov

Atribuții ce vizează organizarea, ca și derularea alegerilor, ca și a unui refendum ori a unui recensământ

În execitarea diverselor sale atribuții, primarul localității Dărăști Ilfov, Iancu Ștefan, are obligația, prin lege:

Să prezinte Consiliului Local Dărăști-Ilfov, în cadrul primului trimestru al fiecărui an, un raport anual cu privire la starea economică a localității, ca și la starea socială și respectiv starea de mediu din localitatea Dărăști-Ilfov

Să prezinte Consiliului Local Dărăști-Ilfov, la solicitarea acestuia, diverse informări și rapoarte

Să elaboreze proiectele de strategii ce vizează starea economică a localității Dărăști-Ilfov, ca și starea socială, respectiv de mediu, proiecte pe care ulterior le supune spre aprobare Consiliului Local Dărăști-Ilfov

De asemenea, în exercitarea diverselor sale atribuții, anterior menționare, primarul localității Dărăști-Ilfov:

Exercită și funcția ordonatorului principal de credite

Trebuie să întocmească proiectul privind bugetul local, ca și contul încheierii exercițiului bugetar, ambele fiind ulterior supuse aprobării Consiliului Local Dărăști-Ilfov

Poate, în condițiile legii, să inițieze diverse negocieri în vederea contractării unor împrumuturi, ca și în vederea emiterii unor titluri de valoare, emitere ce se realizează în numele primăriei Dărăști-Ilfov

Prin intermediul compartimentelor de specialitate, verifică modul de înregistrare fiscală a diverșilor contribuabili ai localității Dărăști Ilfov, în cadrul organului fiscal teritorial

În plus, în condițiile prevăzute de lege, primarul localității Dărăști-Ilfov, Iancu Ștefan, trebuie să :

Coordoneze realizarea diverselor servicii publice de interes locale ce sunt realizate prin intermediul aparatului propriu de specialitate (vezi ANEXA 3) ori prin diverselor organe prestatoare ale serviciilor publice și utilitate publică (interes local)

Ia diversele măsuri ce se impun în vederea prevenirii ori a gestionării (după caz) a unor situații de urgență

Ia măsurile ce se impun în vederea organizării executării, ca și a executării concrete a diverselor activități ce sunt menționate prin legislație

Ia măsurile ce se impun în vederea asigurării inventarierii, ca și a evidenței statistice, respectiv a inspecției și a controlului privind realizarea serviciilor publice ce au un interes local

Ia măsurile ce se impun în vederea asigurării bunurilor ce fac parte din cadrul patrimoniului public, ca și a patrimoniului privat al primăriei Dărăști-Ilfov

Numească, să sancționeze, să dispună suspendarea, să dispună modificarea, să fispună încetarea diverselor raporturi de serviciu (ori, a raporturilor de muncă, după caz), în condițiile prevăzute de lege, în cazul personalului ce face parte din cadrul aparatului său de specialitate, ca și a persoanelor de conducere din cadrul serviciilor publice locale

Asigure elaborarea diverselor planuri urbanistice ce sunt menționate în lege, planuri pe care ulterior le supune spre aprobare Consiliului Local Dărăști-Ilfov, el fiind cel care trebuie să acționeze și în vederea respectării prevederilor incluse în acestea

Emită diversele avize, acorduri, ca și autorizații ce îi sunt date spre competență, prin legislație, ca și diverse alte acte de tip normativ

Asigure realizarea diverselor lucrări, cu luarea tuturor măsurilor ce se impun în vederea confirmării aferente prevederilor diverselor angajamente ce au fost asumate în cadrul procesului integrării europene atât în domeniul dedicat protecției mediului, cât și în cel dedicat gospodării apelor pentru diversele servicii ce le sunt furnizate cetățenilor din localitatea Dărăști-Ilfov

Numească, în condițiile legii, conducătorii diverselor instituții și servicii publice locale, ca urmare a rezultatelor obținute la concursul organizat, cu anexarea contractului de management

Primarul localității Dărăști-Ilfov acționează ca reprezentat al statului în :

Cadrul exercitării diverselor atribuții ce privesc autoritatea tutelară

Cadrul exercitării funcției de ofițer stare civilă

Cadrul diverselor sarcini ce îi revin în cazul organizării unui referedum, a recensământului

Cazul organizării și derulării diverselor alegeri

În situația în care nu poate rezolva, prin intermediul aparatului său de specialitate (vezi ANEXA 3) parte din sarcinile anterior menționate, primarul localității Dărăști-Ilfov are posibilitatea, prin lege, să îi solicite prefectului, un sprijin al conducătorilor diverselor servicii publice deconcentrate.

De asemenea, în condițiile legii, primarul localității Dărăști-Ilfov poate să delege secretarului ori către diverși funcționari publici ce fac parte din cadrul aparatul său de specialitate, atât atribuțiile ce îi revin în calitate de ofițer stare civilă, cât și atribuțiile ce privesc autoritatea tutelară.

Secretarul Burican Ion are în cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov următoarele atribuții :

Avizează în vederea legalității, toate dispozițiile pe care le dă primarul

Avizează, pentru legalitate, toate hotărârile date de către consiliului local

Coordonează compartimente ce aflate în subordine, respectiv Secretariat, Stare Civilă, Registru Agricol, Cadastru

Avizează toate proiectele de hotărâre aferente consiliului local, în acest fel asumându-și întreaga răspundere în vederea legalității acestora

Contrasemnează toate hotărârile consiliului locale, considerate legale

Ia parte la toate ședințele consiliului local

Asigura o bună gestionare a procedurilor de natură administrativă ce privesc relația dintre primar și consiliu local

Organizează arhiva și ține evidența statistică a tuturor hotărârilor aparținând consiliului local, ca și a evidenței statistice privind dispozițiile date de primar

Asigură atât transparența, cât și comunicarea către diversele autorități, instituții publice și persoane interesate de actele ce sunt menționate în cadrul prevederilor lit. a), în condițiile precizate de Legea nr. 544/2001, cu ulterioarele modificări și completări. Comunicarea actelor ce sunt emise de către consiliul local, respectiv primar către diversele autorități, instituții ori persoane interesate se realizează, dacă legea nu menționează altfel, în termen maxim de zece zile

Asigură procedurile privind convocarea consiliului local

Urmărește rezolvarea, în termenul legal, a corespondenței

Efectuează diversele lucrări de secretariat, cu comunicarea ordinii de zi pentru ședințele consiliului local, întocmirea procesului verbal al ședintelor de consiliu local, și respectiv redactarea hotărârilor ce sunt luate în cadrul consiliului local

Pregătește diversele lucrări ce sunt supuse spre dezbatere consiliului local ca și comisiilor de specialitate ale consiliului local

Asigură în termen util aducerea la cunoștința publică a diverselor hotărâri și dispoziții ce au un caracter normativ

Eliberează extrase de cont ori copii de pe oricare act din cadrul arhivei consiliului local, exceptându-le pe cele ce au un caracter secret, caracter stabilit în condițiile legii

Legalizează semnăturile de pe înscrisurile ce sunt prezentate de către părți

Confirma, în condițiile legii, autenticitatea diverselor copii cu actele originale

Coordonează și diverse alte servicii incluse în cadrul aparatului de specialitate propriu al unității administrativ teritoriale, desemnate de către primar

Îndeplinește diverse alte atribuții ce sunt prevăzute prin intermediul legii, ca și însărcinările ce îi sunt date de consiliul local , ori, după caz, de primar

De asemenea, contabilul primăriei comunei Dărăști-Ilfov, Trandafir Bogdan, îndeplinește următoarele atribuții:

Asigură înregistrarea cronologică. ca și sistematică a diverselor informații financiare

Prelucrează, publică și păstrează diversele informații ce vizează poziția financiară, ca și performanță financiară, respectiv fluxurile de trezorerie

Întocmește și completează toate documentele primare ale unității administrativ teritoriale, respectiv ale clienților

Contează operațiunile considerate primordiale

Sortează toate documentele finanicare în vederea arhivării acestora

Analizează din punct de vedere contabil toate documentele din cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov

Concepe diversele articole contabile pentru primăria comunei Dărăști Ilfov

Stabilește formulele de calcul optime

Realizează toate calculele specifice ce se impun în cadrul diverselor analize, raporturi, statistici

Completează registrele contabile ale primăriei comunei Dărăști-Ilfov

Întocmește balanța de verificare a primăriei comunei Dărăști-Ilfov

Realizează evaluarea patrimonială a primăriei comunei Dărăști-Ilfov

Transmite diversele documente specifice primăriei comunei Dărăști-Ilfov

Întreține și actualizează baza de raportare a primăriei comunei Dărăști-Ilfov

Arhivează diversele documente specifice

Participă activ la întocmirea diverselor documente financiare

În domeniul cheltuielilor de personal (în sumă totală de 107, conform Organigramei – vezi Anexa 3), la Primăria Comunei Dărăști-Ilfov s-a remarcat următoarea situație în ultimii trei ani:

(lei)

Sursa informații: Bugetul de Venituri și Cheltuieli al Primăriei Comunei Darasti-Ilfov pe anii 2014, 2015, 2016

Prelucrare informații regăsite în cadrul Bugetelor de Venituri și Cheltuieli al Primăriei Comunei Darasti-Ilfov pe anii 2014, 2015, 2016

Pe parcursul anului trecut, în cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov s-a înregistrat următoarea mobilitate a resurselor umane:

Sursa informații: Raport privind starea economică, socială și de mediu a Comunei Dărăști-Ilfov pe anul 2015

De asemenea, în perioada ultimilor doi ani, s-a remarcat următoarea fluctuație a personalului în cadrul Primăriei Comunei Dărăști-Ilfov:

Sursa informații: Raportul privind starea economică, socială și de mediu a Comunei Darasti-Ilfov pe anii 2014 și 2015

CONCLUZII ȘI PROPUNERI

Atâ la nivelul Uniunii Europene, cât și la nivel național, funcția publică reprezintă cel mai marcat segment al sistemului politico-administrativ prin prisma interferențelor de natură socio-culturală. Administrația publică din România are rolul de a pune în practică diversele politici, aceasta prezentându-se, la nivel general, sub forma diverselor ministere aflate sub autoritatea ministrului.

În România, în conformitate cu prevederile legii, în executarea diverselor prerogative ce le sunt conferite de puterea publică pe care o dețin, funcționarii publici ce activează în diversele unități administrativ teritoriale au mai multe atribuții, prima dintre acestea fiind aceea de a pune în executare toate legile și restul actelor normative în vigoare.

De asemenea, funcționarii publici trebuie să elaboreze diverse proiecte de acte normative, dar și alte reglementări specifice autorității sau instituției publice pe care o reprezintă, cu asigurarea avizării acestora, în paralel cu elaborarea proiectelor de strategii și a politicilor, a programelor și a studiilor, a analizelor și statisticilor ce sunt necesare pentru realizarea și implementarea diverselor politici publice, precum și a documentației ce este necesară în cadrul executării legilor, pentru realizearea unei bune competențe a autorității sau instituției publice.

În cadrul unităților administrativ teritoriale din România, funcționarii publici asigură consilierea, controlul și auditul intern public, cu gestionarea eficientă a resurselor umane și a celor financiare, ca și cu colectarea diverselor creanțe bugetare.

În plus, ei reprezintă diversele interese ale autorității sau instituției publice, în raporturile pe care aceasta le are cu diverse persoane fizice sau persoane juridice, de drept comun sau privat, atât din România cât și din străinătate, în limita competențelor ce îi sunt stabilite de către conducătorul autorității sau instituției publice, în paralel reprezentând și interesele autorității sau instituției publice în care își desfășoară activitatea în instanțe.

În cadrul studiului de caz al prezentei lucrări s-a remarcat faptul că analiza posturilor din cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov a generat diversele informații privind posturile ce se regăsesc în cadrul Organigramei unității administrativ-teritoriale, ea incluzând, printre altele:

Colectarea diverselor date și informații legate de un anumit post inclus în cadrul Organigramei

Înregistrarea diverselor date și informații legate de un anumit post urmărit în analiză

Verificarea gradului de acuratețe al informațiilor ce au fost obținute în cadrul analizei

Descrierea diverselor atribuții ale posturilor incluse în cadrul Organigramei, avându-se în vedere diversele informații obținute

Folosirea informațiilor ce au fost obținute pentru determinarea diverselor abilități, ca și îndemânări, respectiv cunoștințe ce se impun unui anumit post

Actualizarea în mod periodic a diverselor informații obținute

Demn de menționat este faptul că activitatea dedicată analizei posturilor din cadrul unei unități administrativ teritoriale reprezintă o activitate deosebit de importantă și în același timp complexă, în cadrul managementului resurselor umane, prin intermediul acesteia reușindu-se stabilirea diverselor caracteristici ale posturilor vizate, prin intermediul cărora pot fi elaborate diversele criterii în baza cărora se poate realiza nu doar o selecție ideală a personalului, ci și angajarea acestuia și implicit redistribuirea personalului deja existent.

Este cunoscut faptul că analiza posturilor se constituie în baza complexului de activități dedicate resurselor umane, știut fiind faptul că nu se poate realiza un proces adecvat de recrutare în lipsa cunoașterii tuturor cerințelor aferente unui post.

Toate informațiile ce sunt obținute în cadrul procesului de analizarea posturilor incluse în structura unei unități administrativ teritoriale sunt deosebit de utile în cadrul diverselor activități dedicate domeniului resurselor umane, precum :

Descrierea posturilor

Recrutarea personalului

Selecția personalului și încadrarea acestuia

Orientarea în carieră

Perfecționarea personalului

Aprecierea performanțelor realizate de personal

Stabilirea unui sistem de recompense

În domeniul analizei posturilor din cadrul unei unități administrativ teritoriale, una dintre metodele uzitate în vederea realizării analizei constă în observare, metoda având diverse influențe din domeniul marketingului, cu specificități distincte.

Prin intermediul observării poate fi realizată o analiză a posturilor, metoda fiind cu atât mai preciză cu cât numărul posturilor urmărite este mai redus. Metoda implică o urmărire a modului în care se derulează activitatea personalului, principalul scop urmărit fiind obținerea unor informații complexe care vizează sarcinile aferente unui post, în ordinea succesiunii acestora.

Spre deosebire de alte metode, observarea personalului, ce funcționează în cadrul diverselor unități administrativ-teritoriale, în vederea realizării analizei posturilor, conferă avantajul reflectării unui comportament real, efectiv, eliminându-se comportamentul declarat. Astfel, se reușește eliminarea potențialelor erori ce pot fi generate de dificultatea obținerii unor informații de la subiecți ori de aspectele evidențiate în mod deformat de aceștia, ca și situația răspunsurilor evazive ori a celor în conținutul cărora nu se regăsesc conștient sau nu unele informații reale.

Trebuie menționată și potențiala reținere a personalului în cazul realizării analizei posturilor, reținere datorată temerii privind o eventuală periclitare a posturilor deja ocupate. În plus, trebuie amintit consumul mare de timp dedicat observării în vederea realizării analizei posturilor, ca și inconvenientul generat de o lipsă de observație în cazul unor cerințe critice ori în situația producerii unor evenimente izolate.

În cadrul procesului de analiza posturilor din primăria comunei Dărăști-Ilfov s-a constatat faptul că nu se realizează constant o selecție și nici o instruire a persoanelor ce derulează procesul analizei posturilor, persoane ce sunt numite analiști de post. Ca urmare a acestui aspect se remarcă incapacitatea obținerii încrederii din partea titularilor respectivelor posturi, cu care se interacționează în vederea obținerii datelor ce sunt necesare în cadrul analizei.

Ca urmare a faptului că persoanele ce realizează analiza respectivelor posturi în cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov nu au specialitatea necesară în domeniul dedicat resurselor umane, se impune ca primăria să realizeze o selecție atentă, urmată de o instruire a persoanelor ce urmează să realizeze analiza posturilor.

Această selecție trebuie să se bazeze pe diverse criterii, dintre care enumerăm:

Cunoașterea respectivei unități administrativ-teritoriale

Cunoștințe solide în domeniul dedicat posturilor ce urmează să fie analizate

Cunoașterea corespunzătoare a legislației, ca și a metodologiei specifice dedicate analizei ce urmează să fie întreprinse

Capacitate crescută de comunicare în vederea purtării unui dialog eficient cu diverșii titulari ai posturilor ce sunt intervievați

În situația folosirii chestionarelor în vederea realizării analizei posturilor, se impune capabilitatea întocmirii unui chestionar, ce trebuie să includă diverse întrebări succesive și așezate în ordine logică, întrebări ce se impun a corespunde obiectivului ce este avut în vedere la analiza posturilor

Capacitate ridicată de analiză, în vederea interpretării tuturor informaților obținute de la titularii posturilor

Capacitate ridicată de fomularea în scris a tuturor informațiilor ce au fost obținute în urma intervievării titularilor posturilor

Ca urmare a realizării analizei posturilor în cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov se pot contura mai multe propuneri legate de situația resurselor umane ce au fost analizate, respectiv:

Demararea demersurilor ce se impun în vederea ocupării posturilor vacante constatate în cadrul unității administrativ-teritoriale – respectiv un post de inspector, un post de consilier

Creșterea gradului de transparență în domeniul dedicat resurselor umane

Diminuarea numărului angajărilor de personal privind asistenții personali, asistenți ale căror contracte au fost ulterior încheiate – în perioada aceluiași an

Îmbunătățirea performanțelor înregistrate în cadrul diverselor activități ce se derulează în cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov prin implementarea unor strategii specifice

Menținerea cheltuielilor de personal la un nivel aproximativ constant, avându-se în vedere eventualele modificări salariale ce pot fi generate de creșterea salariului minim pe economie

Dezvoltarea unor programe eficiente și eficace de comunicare cu scopul realizării unui nivel ridicat de implicarea personalului în cadrul diverselor activități derulate la primăria comunei Dărăști-Ilfov

Consolidarea diverselor valori caracteristice culturii organizaționale în vederea stimulării comportamentului personalului primăriei comunei Dărăști-Ilfov

Creșterea gradului de operaționalizare a diverselor activități specifice unității administrativ teritoriale, în vederea perfecționării managementului dedicat resurselor umane

Elaborarea și perfecționarea unui sistem operațional de ultimă generație în vederea permiterii înregistrării, transmiterii și arhivării diverselor date ce intră în sfera de activitate a unității administrativ teritoriale

Asigurarea unei instruiri și implicit a unei perfecționări continue atât a personalului de conducere din cadrul primăriei comunei Dărăști-Ilfov, cât și a personalului de execuție, în vederea realizării diverselor obiective operaționale și strategice

BIBLIOGRAFIE

Autori români :

I. Alexandru, M. Cărăușan, S. Bucur, Drept Administrativ, București, Editura Lumina Lex, 2011

Autori străini :

D. Bossaert, et. all,,Funcția publică în Europa celor 15.Noi tendințe și evoluții, București, Editura Economică, 2012

G. Braibant, „Existe-t-il un systeme europeen de fonction publique?”, Revue Francaise d-Administartion Publique, no.75, 2005

Ziller, Administrations comparees. Les systemes politico- administratifs de l Europe de Douze, Editions Montcherestien, Paris, 2011

Site-uri consultate :

http://cursdeguvernare.ro/wp-content/uploads/2014/07/amsterdam-1997.pdf

http://www.oecd.org/

http://europa.eu/epso/index_ro.htm

http://ec.europa.eu/civil_service/job/contract/index_en.htm

http://ec.europa.eu/civil_service/job/managers/index_en.htm

http://europa.eu/epso/discover/why_eu_career/index_en.htm

http://ec.europa.eu/civil_service/job/temp/index_en.htm

http://ec.europa.eu/civil_service/job/contract/index_en.htm

http://europa.eu/epso/index_ro.htm

http://europa.eu/epso/discover/why_eu_career/index_en.htm

http://ec.europa.eu/civil_service/job/managers/index_en.htm

http://ec.europa.eu/civil_service/job/contract/index_en.htm

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/215-2001.php

http://www.prefecturavalcea.ro/documents/article/647/Ghid%20de%20buna%20practica%20a%20secretarului%20de%20UAT.pdf

http://legislatie.resurse-pentru-democratie.org/legea/286-2006.php

http://www.primariadeva.ro/subpagina/atributiile-secretarului

http://www.prefecturavalcea.ro/documents/article/647/Ghid%20de%20buna%20practica%20a%20secretarului%20de%20UAT.pdf

Legislație consultată :

Legea 215/2001, publicată în Monitorul Oficial nr. 204, 23 aprilie 2001, republicată, cu respectiv ulterioarele modificări și completări

Legea nr. 188/8 decembrie 1999, privind Statutul funcționarilor publici, publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 365/29 mai 2007

Legea nr. 286/2006, Publicată în Monitorul Oficial nr. 621/18.07. 2006

ANEXA 1 – LISTA FUNCȚIILOR PUBLICE

FUNCȚII PUBLICE GENERALE:

Funcții publice corespunzãtoare categoriei înalților funcționari publici

Secretar general al Guvernului

Secretar general adjunct al Guvernului

Secretar general din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale

Secretar general adjunct din ministere și alte organe de specialitate ale administrației publice centrale

Prefect

Subprefect

Inspector guvernamental

Funcții publice de conducere

Director general din cadrul autoritãților administrative autonome, al ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale

Director general adjunct din cadrul autoritãților administrative autonome, din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale

Secretar al județului și al municipiului București

Director din cadrul autoritãților administrative autonome, din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, director executiv în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în cadrul autoritãților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora

Director adjunct din cadrul autoritãților administrative autonome, din aparatul ministerelor și al celorlalte organe de specialitate ale administrației publice centrale, director executiv adjunct în cadrul serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale altor organe de specialitate ale administrației publice centrale, precum și în cadrul autoritãților administrației publice locale și al instituțiilor publice subordonate acestora

Secretar al municipiului, al sectorului municipiului București, al orașului și comunei

Șef serviciu

Șef birou

C. Funcții publice de execuție

Consilier

Consilier juridic

Auditor

Expert

Inspector

Referent de specialitate

Referent

FUNCȚII PUBLICE SPECIFICE :

Funcții publice de conducere

Arhitect‐șef

Funcții publice de execuție

Inspector de concurență

Inspector vamal

Inspector de muncă

Controlor delegat

Expert în tehnologia informațiilor și a telecomunicatiilor

Comisar

Alte funcții publice specifice

Manager public

ANEXA 2

LISTA cuprinzând serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din unitățile administrativ-teritoriale și alte servicii publice

A. Ministerul Sănătății

Direcții de sănătate publică județene și a municipiului București

B. Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național

Direcții județene pentru cultură, culte și patrimoniu cultural național, respectiv a municipiului București

C. Ministerul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, Comerțului și Mediului de Afaceri

1. comisariate regionale pentru protecția consumatorilor;

2. comisariate județene, respectiv al municipiului București pentru protecția consumatorilor;

3. oficii teritoriale pentru întreprinderi mici și mijlocii și cooperație.

D. Ministerul Muncii, Familiei și Protecției Sociale

1. direcții de muncă și protecție socială județene și a municipiului București;

2. organisme intermediare regionale pentru Programul operațional sectorial „Dezvoltarea resurselor umane”;

3. inspectorate teritoriale de muncă și al municipiului București;

4. case de pensii județene și a municipiului București;

5. agenții pentru ocuparea forței de muncă județene și a municipiului București;

6. inspectorate sociale regionale;

7. agenții județene pentru prestații sociale, respectiv a municipiului București.

E. Ministerul Tineretului și Sportului

1. direcții pentru sport județene, respectiv a municipiului București;

2. direcții pentru tineret județene, respectiv a municipiului București;

3. complexuri sportive naționale și municipale;

4. cluburi sportive municipale și orășenești;

5. casele de cultură ale studenților.

F. Ministerul Finanțelor Publice

1. direcții generale ale finanțelor publice județene și a municipiului București;

2. direcții regionale, județene, respectiv a municipiului București pentru accize și operațiuni;

3. secții județene, respectiv a municipiului București ale Gărzii Financiare.

G. Ministerul Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale

1. direcții pentru agricultură și dezvoltare rurală județene, respectiv a municipiului București;

2. inspectorate teritoriale pentru calitatea semințelor și a materialului săditor;

3. inspectorate teritoriale de regim silvic și de vânătoare;

4. centre județene, respectiv al municipiului București de plăți și intervenție pentru agricultură;

5. oficii județene, respectiv al municipiului București de consultanță agricolă;

6. oficii județene, respectiv al municipiului București pentru ameliorare și reproducție în zootehnie;

7. oficii de plăți pentru dezvoltare rurală și pescuit;

8. oficii de studii pedologice și agrochimice județene, respectiv al municipiului București.

H. Ministerul Mediului

1. agenții regionale și județene, respectiv a municipiului București de protecția mediului;

2. comisariate regionale ale Gărzii Naționale de Mediu;

3. direcții de ape bazinale ale Administrației Naționale Apele Române.

I. Secretariatul General al Guvernului

1. direcții sanitar-veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, respectiv a municipiului București;

2. direcții de statistică regionale și județene, respectiv a municipiului București;

3. unități teritoriale ale Agenției Naționale pentru Resurse Minerale;

4. inspectoratele teritoriale regionale de stat în construcții.

J. Ministerul Economiei

– filiale teritoriale ale Agenției Române pentru Conservarea Energiei

K. Ministerul Comunicațiilor și Societății Informaționale

1. oficii județene de poștă;

2. direcțiile regionale de poștă.

L. Ministerul Transporturilor și Infrastructurii

1. Registrul Auto Român;

2. Autoritatea Rutieră Română;

3. direcțiile regionale ale Registrului Auto Român;

4. direcțiile regionale ale Autorității Rutiere Române.

ANEXA 3

Organigrama primăriei Dărăști-Ilfov

ANEXA 4

Fișa postului – informatician

Informaticianul are următoarele atribuții:

Execută lucrări ce trebuiesc transmise de unitate atât pe hârtie cât și pe suport magnetic

Operează diferite programe de informatică necesare bunului mers al activității din primărie

Execută lucrările de întreținere, instalare soft și service la bunurile din dotarea Primăriei – calculatoare, imprimante, faxuri

ANEXA 5

Fișa postului – muncitor calificat

Muncitorul calificat are următoarele atribuții:

Execută lucrările de reparații la bunurile din dotarea primăriei – instalații sanitare, încuietori, feroniere, electrice, etc

Verifică și înștiințează zilnic modul în care sunt depozitate gunoaiele și începerea lucrărilor de construire sau demolare de către cetățenii comunei

Ori de câte ori este nevoie conduce cu autoturismul din dotarea primăriei personalul care se deplasează la ședințe, instruiri, pentru ridicări-depuneri de fonduri la Trezorerie sau la alte instituții în relația cu acestea

Gestionează autoriturismul marca Dacia Logan din dotarea Primăriei și consumul de carburanți al acestuia în funcție de km parcurși

Ține evidența foilor de parcurs

Copyright Notice

© Licențiada.org respectă drepturile de proprietate intelectuală și așteaptă ca toți utilizatorii să facă același lucru. Dacă consideri că un conținut de pe site încalcă drepturile tale de autor, te rugăm să trimiți o notificare DMCA.

Acest articol: Analiza Posturilor In Cadrul Primariei Darasti Ilfov (ID: 109483)

Dacă considerați că acest conținut vă încalcă drepturile de autor, vă rugăm să depuneți o cerere pe pagina noastră Copyright Takedown.

Analiza Posturilor In Cadrul Primariei Darasti Ilfov

Copyright Notice

Recrutarea, Selectia Si Integrarea Resurselor Umanedocx

Piața Financiară DIN România

Focul Lui Sumendru

Analiza Stresului Organizational In Cadrul Spitalului Clinic Cf2 Bucuresti

Reprezentarile Liniare ale Grupurilor

Contributiile DE Asigurari Sociale DE Sanatate

Copyright Notice

Similar Posts