ANALIZA PORTOFOLIULUI DE CLIENȚI ȘI GESTIONAREA ACESTORA LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ [305744]

UNIVERSITATEA EUROPEANĂ "DRĂGAN" DIN LUGOJ

FACULTATEA DE ȘTIINȚE ECONOMICE

ANALIZA PORTOFOLIULUI DE CLIENȚI ȘI GESTIONAREA ACESTORA LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ

COORDONATOR ȘTIINȚIFIC:

LECTOR UNIV. DR. ALEXANDRA DOROȘ

ABSOLVENT: [anonimizat] – SABIN

2016

CUPRINS

INTRODUCERE

Lucrarea de față are ca obiectiv studierea portofoliului de client la Banca Comercială Română precum și relația acesteia cu clienții.

[anonimizat] a se putea implementa o [anonimizat], [anonimizat], sau ar putea impieta relațiile de credit.

[anonimizat] a clientelei sale confirmă încrederea pe care această o are în capacitatea de lucru a [anonimizat] a ofertei de produse și servicii pe măsură.

[anonimizat], [anonimizat], [anonimizat].

O caracteristică esențială a [anonimizat]-banking, concepte pe care BCR le stăpânește cu încredere și de care se folosește pentru a îndeplini nevoile clienților.

Lucrarea ANALIZA PORTOFOLIULUI DE CLIENȚI ȘI GESTIONAREA ACESTORA LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ este structurată pe următoarele capitole:

[anonimizat] – Generalități, [anonimizat], asigurarea și evidențierea depozitelor în contabilitate;

[anonimizat], date informative privind activitatea băncii și organizarea conducerii și a contabilității;

[anonimizat] – bancă, și o serie de înregistrări contabile specifice și particularități privitoare la depozitele utilizate de client în cadrul băncii.

[anonimizat].

[anonimizat].

1. [anonimizat]. [anonimizat], [anonimizat] „cataclism economic previzibil” materializându–se în :

dezvoltarea neîntreruptă a Uniunii Europene;

extinderea și multiplicarea relatiilor economice internaționale;

reducerea restricțiilor în schimburile economice de bunuri și servicii;

dezvoltarea piețelor de capital;

liberalizarea circulației persoanelor;

apariția a noi forme de exprimare a cerințelor și comportamentelor clientelei;

inovația în tehnologia și tehnicile de informare si comunicare;

vulnerabilitatea economiilor naționale în contextul actualei crize economice financiare internaționale.

În acest context, societățile bancare din România au traversat în ultimii ani o serie de etape edificatoare pentru adaptarea la transformările apărute la nivel european și internațional.

1.1. PATICULARITĂȚILE SISTEMULUI BANCAR ROMÂNESC

Sistemul bancar românesc prezintă o serie de caracteristici, care s-au evidențiat în ultimii ani. O particularitate reprezină gradul sporit de concentrare, caracterizat în dominarea pieței bancare autohtone de un numar redus de bănci.

O alta caracteristică a sistemului bancar o reprezintă segmentarea, care se concretizează prin implicarea băncilor cu capital majoritar de stat în finanțarea sectorului de stat, prin contribuția majoră a băncilor cu capital privat la finanțarea sectorului privat, dar și implicarea băncilor în finanțarea activității firmelor al căror capital are aceeași proveniență ca și banca mamă.

Instituțiile de credit românești cu capital de stat sau privat și-au sporit substanțial cota de piață pe parcursul ultimilor ani în defavoarea celor străine. Astfel, cele trei mari banci cu capital romanesc, CEC Bank și Banca Transilvania, au castigat în ultima perioadă aproape 4 procente din piața totala a activelor deținute de sistemul bancar, de 373, 5 miliarde lei, adică 15 miliarde de lei.

CEC Bank a avansat cu 2,5% din active, fiind a treia bancă dupa BCR și BRD, urmată de Transilvania, care a câștigat un punct la cota de piață.

Băncile cu capital strain au pierdut, în perioada septembrie 2013 – septembrie 2014, peste 3% din activele deținute în România, instituțiile de credit din Grecia fiind printre cele care și-au redus cel mai mult gradul de intermediere, cu 1,5% din totalul activelor.

Odată cu majorarea activelor, băncile românești au reușit să realizeze și profituri, față de concurentele străine care se confruntă cu pierderi substanțiale în unele cazuri.

Caracterizarea sistemului bancar se poate realiza și prin verificarea unor indicatori cantitativi precum: număr de salariați, densitatea rețelei, volumul creditelor, dar și prin indicatori de eficiență a activității bancare, precum prudența bancară, profitabilitatea în activitatea bancară și calitatea creditelor.

Referitor la numărul de salariați: numarul angajatilor din banci s-a redus cu 200 de persoane în prima parte din 2015, la un total de 58.009 salariați. În iunie 2014, existau 59.823 de salariați, ceea ce înseamna ca 1.814 persoane au parasit sistemul bancar, marea majoritate în a doua parte a anului precedent.

Densitatea rețelei bancare poate fi analizată prin numărul de unitați. Pentru diminuarea costurilor, băncile își reduc permanent numărul de unități și personalul aferent. Acest lucru se întâmplă în ciuda faptului că, dupa cum arată statisticile prezentate de BNR, în România există cele mai puține bănci raportat la numărul de locuitori din Europa și în același timp avem cel mai redus grad de intermediere financiară, adică volumul de credite din PIB, la jumătate față de Bulgaria, de exemplu, țara în care, numărul de unități bancare este, de asemenea, dublu față de cel din România.

Un fenomen, relativ recent, care se manifestă în sistemul bancar românesc, îl reprezintă constituirea conglomeratelor(holdingurilor) financiare, respective a grupurilor bancare formate din filiale bancare, societăți de valori mobiliare, societăți de leasing și participații ale băncilor la societati de asigurări (nu mai mari de 20% din capitalul acestora din urmă). Dintre băncile care și-au constituit societăți de valori mobiliare se remarcă :

BCR

BRD

VHB România

Alpha Bank România S.A.

ING Bank Romania

Raiffeisen Bank România.

Acest lucru demonstrează că un număr sporit de bănci acționează și pe piața de capital. În vederea supravegherii activității acestor conglomerate financiare, a fost încheiat un Memorandum între BNR și CNVM în octombrie 2001 și între BNR și Comisia de Supraveghere a Asigurărilor, în feruarie 2002. Sistemului bancar românesc poate fi descris și prin identificarea principalelor trăsături ale procesului de reformă bancară în România.

În România restructurarea sistemului bancar a început mai târziu, spre deosebire de celelate țări din Europa Centrală și de Est, respectiv în anul 1997, ceea ce a favorizat menținerea creditelor neperformante în economie până în anul 2000.

Reforma sistemului bancar din România s-a realizat pe baza intervenției statului, în 2 etape:

prin preluarea creditelor neperfomante de către stat, proces numit recapitalizare;

prin privatizarea ulterioară.

În general, limita centrală a acestor intervenții a fost aplicarea lor dupa manifestarea crizelor și dezechilibrelor în sistemul bancar. Așadar, restructurarea sistemului bancar în România, s-a format în contextul unor insuficiente reglementări cu privire la supravegherea bancară și la falimentul bancar.

Datorită limitelor legislației referitoare la procedura de faliment bancar, și anume stabilirea de către tribunal a insolvabilitații bancare, proceduri de lichiditate complicate și protecția sporită a debitorilor, o majoritatea inițiativelor BNR au fost contestate în justiție până în octombrie 2001, când au fost reglementate principalele apecte cu privire la falimentul băncilor.

O funcționare propice a sistemului bancar depinde, în primul rând, de încrederea clientilor în instituțiile bancare. Un loc deosebit pentru realizarea acestui demers îl deține mecanismul de protecție, sub forma Fondului de garantare al depozitelor, care în perioada 1996 -1998 s-au dovedit eficiente în plan operațional, dar total ineficient în plan financiar, nivelul resurselor fiind mai scăzut decat al depozitelor garantate.

Astfel, în scopul armonizării cu standardele europene a legislației românesti, preocupările autoritaților monetare s-au orientat în urmatoarele direcții :

implementarea principiilor guvernanaței corporative în domeniul bancar, prin respectarea drepturilor acționarilor, tratamentul egal al acestora, definirea clară a responsabilitaților Consiliului de Administrație, raportarea de informații și transparența acestora;

revizuirea reglementărilor cu privire la procedurile de autorizare a activității bancare;

adoptarea măsurilor necesare pentru prevenirea și identificarea fenomenului de spălare a banilor;

impunerea, pentru bănci, a unor reglementări cu privire la adecvarea nivelului fondurilor proprii în funcție de riscul de credit, riscul de piață, ricul operațional și riscul de variație a ratei de dobandă.

Un alt tratament, cu ajutorul căruia se poate evidenția caracteristica sistemului bancar românesc, o reprezintă tendința spre universalizare și specializare. Deoarece nu există nici un act normativ prin care să se prevadă înființarea unor instituții de credit specializate, în peisajul sistemului bancar românesc, alături de băncile comerciale, care desfașoara o gamă largă de activități și servicii bancare, funcționează instituții precum: Banca de Export-Import a României(Eximbank); cooperativele de credit; instituțiile de leasing și de factoring .

1.1.1. Societățile bancare – Activități autorizate de Banca Națională a României

Normele elaborate de Banca Națională a României stipulează că societățile bancare pot desfășura următoarele activități :

acceptarea de depozite;

contractarea de credite, operațiuni de factoring și scontarea efectelor de comerț, inclusiv forfetare;

emiterea și gestiunea instrumentelor de plată și de credit;

plăți și decontări;

leasing financiar;

transferuri de fonduri,

emiterea degaranții și asumarea de angajamente ;

tranzacții în cont propriu sau în contul clienților cu instrumente monetare negociabile(cecuri, cambii, certificate de depozit), valută, instrumente financiare derivate(contracte futures, forward, cu opțiuni);

intermedierea în plasamentul de valori mobiliare și oferirea de servicii legate de acestea;

administrarea de portofolii ale clienților în numele și pe riscul acestora ;

custodia și administrarea de valori mobiliare;

depozitar pentru organismele de plasament colectiv de valori mobiliare;

închirierea de casete de siguranță;

operațiuni de mandat.

Băncilor le sunt interzise următoarele operațiuni, potrivit legislaței în vigoare:

angajarea în tranzacții cu bunuri mobile și imobile, cu excepția celor necesare desfășurări activității și folosinței salariaților, ca și cu excepția tranzacțiilor cu bunuri mobile/imobile dobândite în urma executării creanțelor băncii, care trebuie vândute în termene de un an de la data dobândirii lor;

achiziționarea propriilor acțiuni saui gajarea lor în contul datoriior baăncii.Se exceptează răscumpărarea de acțuini proprii în cazul reducerii capitalului social , cu acordul BNR;

acordarea de împrumuturi sau furnizarea altor servicii către clienți condiționate de cumpărarea /vânzarea acțiunilor băncii;

acordarea de credite garantate cu acțiuni emise de bancă;

primirea de depozite, titluri sau alte valori când banca se află în încetare de plăți;

angajarea în acceptarea de depozite când majoritatea lor provin de a angajații săi.

Din cele enunțate mai sus se poate observa că băncilor li se atribuie privilegiul executării unor operațiuni, cu scopul declarat de a se putea implementa o economie de piață eficientă, iar pe de altă parte, băncilor li se interzice să execute anumite operațiuni, deoarece datorită marii puteri financiare ar stânjeni libera concurență în anumite domenii, sau ar putea impieta relațiile de credit.

1.2. ACTIVITATEA BANCARĂ DIN ROMÂNIA PRIN PRISMA REGLEMENTĂRILOR LEGISLATIVE

În prezent, activitatea societăților bancare din România este reglementată de următoarele norme:

Legea Societaților comerciale nr. 31/1990 republicată;

Reglementările contabile armonizate cu Directiva Comunitații Economice Europene nr.86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile instituțiilor de credit;

Ordonanța de urgență nr.99/200g privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului;

Legea nr. 312/2004 Privind statutul Băncii Naționale a României;

Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență nr. 85 /2014;

Legea contabilității numărul 82 / 1991 republicată;

Ordinul nr. 5/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportărilor periodice cuprinzând informații statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din alte state membre;

Alte norme și reglementări emise de BNR.

Majoritatea schimbărilor la nivel legislativ au apărut în scopul armonizării cu Uniunea Europeană și ca raspuns la evoluțiile de pe piața creditului și din domeniul utilizarii monedei electronice.

Astfel, putem observa:

-implementarea IBAN-ului ca elemnt esential al Sistemului Electronic de Plăți;

-implementarea sistemului RTGS (Real Time Gross Settlement) pentru plățile în lei;

-înființarea Biroului de Credit.

1.3. ASPECTE SPECIFICE INSTITUȚIILOR DE CREDIT

O particularitate relevntă a sistemelor bancare contemporane rezultă din utilizarea monedei electronice concretizată în conceptele de internet-banking sau mobile-banking. Începand cu anii ’90 variantele moderne de “home-banking” au eșuat și au fost aproape eliminate, facând astfel, loc pentru internet-banking.

1.3.1. Serviciile de Internet-Banking – Integrare

Aproape toate băncile de pe piața românească pun la dispoziția clienților servicii de internet- banking și mobile banking. Din cele câteva milioane de clienți ai serviciului bancar și care sunt utilizatori ai internetului, doar 8% utilizeza aceste servicii și au ales să se folosească de avantajele oferite de mobile banking.

Utilizarea tehnologiilor moderne este de obicei apanajul clienților tineri. De altfel, conform datelor furnizate de instituțiile bancare, clientul pentru serviciul de mobile banking este o persoană activă, între 25-45 ani, din orașele mari, cu venituri peste medie și cu un program de lucru prelungi de 10-12 ore pe zi. De asemenea, este o persoană preocupată de noutățile tehnologice și de cele din domeniul produselor bancare.

În S.U.A., numărul de utilizatori ai acestui serviciu bancar este mai mare de 30 milioane, iar în Europa se estimează un număr de 40 de milioane. Se poate observa că activitatea bancară a dobândit o noua dimensiune, ritmul de dezvoltare al serviciilor bancare fiind diferit de la o țara la alta:

Tabelul nr. 1.1.

Utilizatori de Internet-Banking și internet

În aceelași timp, ritmul de dezvoltare al serviciilor bancare în România prezintă diferențieri de la o instituție de credit la alta:

Tabelul nr .1.2.

Utilizatori de Internet-Banking în România

Viziunil Internet-Banking sunt susținute de principalele avantaje pe care le conferă acest tip de tranzacții bancare și anume:

serviciu disponibil 24 ore din 24;

absența contactului direct cu banca, deci necondiționarea amplasării fizice a sediului băncii;

costuri de tranzacție mai reduse decât în situațiile tradiționale.

Internt-Banking-ul ridică problema securității tranzacțiilor, în pofida avantajelor majore, datorită vulnerabilității acestora în fața atacurilor hackerilor și a unei posibile neîncrederi în acest tip de piață. Conform celui mai recent raport Kaspersky Lab care analizeaza evolutia amenintarilor IT, România ocupă poziția a noua într-un top global al celor mai expuse țări la atacuri cu troieni bancari care vizeaza în principal dispozitivele mobile.

1.3.2. Mecanismul de funcționare și importanță codului I.B.A.N

Din anul 2004, băncile comerciale au trecut al un nou sistem de numerotare a conturilor, cunoscut sub prescurtarea de cod IBAN. Această operațiune este de fapt o aliniere la uzanțele internaționale referitoare la numerotarea conturilor bancare.Astfel, persoanele fizice au nevoie să cunoască aceste noi numere de cont doar dacă dețin conturi curente sau de card. Plata ratelor la un credit sau desființarea unui depozit nu depind de cunoașterea noilor indicative, pentru aceste operațiuni fiind folosit codul numeric personal (CNP).

Normele legislative de implementare și utilizare a codului IBAN în România este reprezentat de prevederile art. 2 alin. (2) si ale art. 23 din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările si completările ulterioare, art. 38 alin. (1) din Legea nr.58/1998. Lege privind activitatea bancară, cu modificările și completările ulterioare, art. 164 si art. 285 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 97/2000 privind organizațiile cooperatiste de credit, aprobate, modificate și completate prin Legea nr. 200/2002, art. 50 alin. (1) din Legea nr. 101/1998 privind Statutul Băncii Naționale a României, cu modificările și completările ulterioare.

Codul IBAN (International Bank Account Number) este un șir de caractere care identifică în mod unic la nivel internațional contul unui client la o instituție, cont utilizat pentru procesarea plăților în cadrul sistemelor de plăți sau prin schemele de tip bănci corespondent.

Potrivit regulamentului de implementare a codului IBAN, prin instituție se înțelege:

instituție de credit autorizată de Banca Națională a României;

Trezoreria Statului;

Banca Națională a României;

Instituțiile generază și utilizează coduri IBAN pentru conturile clienților utilizate în scopul efectuării de plăți, în lei sau în orice altă monedă, prin sistemele de plăți sau prin schemele de tip bănci corespondent.

Pentru efectuarea plăților prin intermediul sistemelor de plăți sau prin schemele de tip bănci corespondent, instituțiile notifică clienților lor codurile IBAN atribuite, acestea urmând să fie menționate în extrasele de cont și în toate celelalte rapoarte referitoare la conturile respective.

Cu excepția Băncii Naționale a României, instituțiile, sunt resposabile pentru generarea corectă a codurilor IBAN corespunzătoare conturilor clienților săi și pentru transmiterea acestora către clienți.

Structura codurilor IBAN atribuite în România de instituții conturilor clienților lor constă într-un șir de 24 caractere alfanumerice care, considerate de la stânga la dreapta, au următoarea semnificație:

Tabelul nr. 1.5.

Regulament IBAN

În structura codurilor IBAN, caracterele utilizate sunt numai litere majuscule ale

alfabetului latin (de la A la Z) și cifre arabe (de la 0 la 9);în format electronic, codul IBAN nu conține caractere de separare sau spații.

Privitor la reprezentarea pe suport hârtie a unui cod IBAN, această operație este similară celei în format electronic, excepție făcând faptul că șirul de caractere ale codului prezentat pe suport de hârtie este împărțit în grupuri de 4 caractere, despărțite printr-un spațiu.

Regimul de identificare în mod unic, prin intermediul ultimelor 16 caractere din codul IBAN, a unității teritoriale a instituției și a contului clientului de la unitatea teritorială respectivă, se stabilește de către respectiva instituție și se comunică Direcției Supraveghere din cadrul Băncii Naționale a României și administratorilor sistemelor de plăți la care instituția respectivă participă, împreună cu lista codurilor de identificare a unităților teritoriale.

În cazul în care apar modificări în activitatea instituțiilor, acestea sunt obligate să informeze despre respectivele modificări, cu minimum o zi bancară înainte de aplicarea acestora, atât Direcția Supraveghere din cadrul Băncii Naționale a României cât și administratorii sistemelor de plăți la care instituția respectivă participă.

Toate instituțiile care preiau coduri IBAN transmise în format electronic de clienți sau transformă coduri IBAN reprezentate pe suport hârtie în format electronic, au resposabilitatea de a valida codurile IBAN ale tuturor conturilor menționate în instrucțiunile de plată pe care le procesează.

În situația în care, în urma operțiunii de validare, se constată că un cod IBAN nu este corect, instituția este obligată să refuze procesarea respectivei instrucțiuni de plată, potrivit reglementărilor aplicabile în vigoare.

Din lunna septembrie 2014, instrucțiunile de plată transfrontalieră în euro sau în orice altă monedă care a fost notificată Comisiei Europene, inițiate către statele membre ale Spațiului Economic European conțin codurile conturilor beneficiarilor reprezentate exclusiv în structură IBAN.

În toate instrucțiunile de plată, vor fi menționate și codurile BIC, alături de codurile IBAN necesare

1.4. CONTURILE CURENTE ALE CLIENTELEI – ASPECTE TEORETICE

Conturile curente ale clientelei permit efectuarea de depuneri pentru a putea utiliza serviciile băncii. Soldurile debitoare reprezintă disponibilitățile, iar soldurile creditoare reprezintă plățile efectuate pe descoperit de cont neautorizat.

Disponibilitățile clientelei precum și operațiunile de încasări și plăți dispuse de aceasta, reprezintă conturile curente ale clientelei deschise la bănci. Ca o particularitate, acestea pot fi retrase de titularii de conturi în orice moment, fără preaviz.

Câștigul clientului băncii nu provine din dobânda, care este cuprinsă între 0, 5% și 3% pe an, beneficiu care ar putea să nu acopere nici măcar comisionul de retragere (de obicei 0, 35-0, 5% din suma retrasă) în cazul în care termenul pe care se constituie depozitul este mai mic de un an, ci din capacitatea de a face transferuri de bani sau plăți în condiții avantajoase, chiar fără a mai fi necesară deplasarea la sediul sau ghișeul celui căruia îi datorăm bani. În mod normal, serviciile pe care banca le pune la dispoziție posesorului de cont curent constau în posibilitatea trimiterii și primirii de bani, efectuarea de plăți pentru diferite utilități, depuneri și retrageri de numerar, schimb valutar.

În mod general, băncile conferă și o serie de servicii asociate contului curent, ca de exemplu realizarea plăților de orice fel cu caracter periodic și cu sume variabile sau fixate anterior, în mod automat, fără amai fi necesară prezentarea la bancă a titularului de cont. Toate aceste plăți se comisionează dar comisioanele nu sunt mari. Contul curent poate fi în lei, dolari, euro, lire sterline sau în alte valute, acest lucru depinzând de propriile nevoi.

Contul curent mai este cunoscut și sub numele de depozit la vedere, deoarece din el se pot efectcua retrageri de numerar în orice moment, spre deosebire de depozitul la termen sau depozitul de economii, unde retagerea banilor înainte de termenul stabilit inițial, duce la pierderea dobânzii, integral sau în foarte mare măsură.

Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a disponibilităților bănești ale clientelei în vederea fructificării. Acestea pot fi:

la vedere,

la termen ,

colaterale,

pe certificate de depozit și

depozite pe carnete și librete de economii.

Depozitele la termen sunt constituite pentru un termen fix pentru care durata inițială este mai mare de o zi lucrătoare.

Depozitele colaterale se constituie drept garanții pentru efectuarea unor plăți ulterioare determinate.

Certificatele de depozit, carnetele și libretele de economii sunt instrumente la vedere sau la termen emise de bancă pentru atragerea disponibilităților de la clientelă, dobânda aferentă acestora plătindu-se după caz în avans, lunar sau la scadență

Dobânda este expimată, în mod normal, în procente și reprezintă cu cât la sută din valoarea sumei depuse plătește banca pe an clientul, pentru economiile depuse. Este important să se facă delimitarea între:

dobânda pasivă care reprezintă dobânda oferită de bănci către cei care își depun economiile în „seifurile” sale și

dobânda activă care nu este altceva decât dobânda percepută la împrumuturile acordate clienților.

În cazul în care prețurile cresc, câștigul pe care banca îl oferă scade și apare preocuparea continuă a băncilor de a asigura celor care le asigură economiile, dobânzi real pozitive, adică dobânda nominală să fie mai mare decât inflația. Apariția unei dobânzi real negative descurajează economisirea și face ca băncile să aibă mai puține resurse financiare pe care le-ar putea folosi. Pe termen scurt, de 1-3 luni, se poate întâmpla destul de des ca, la depozitele în lei, băncile comerciale din România să ofere dobânzi real negative. În acest mod, ele încearcă astfel să facă atractive pentru clienți în specila depozitele cu scadențe mai lungi.

Clientul poate avea pentru depozitul sau o dobândă fixă sau variabilă. În ciuda faptului că în valoare nominală dobânda fixă ar putea fi mai mică, ea ar putea să aducă în timp un câștig mai mare, datorită faptului că nivelul dobânzii variabile ar putea să scadă întrun ritm alert în primele luni de după momentul constituirii depozitului.

Dobânda fixă are ca avantaj și faptul că beneficiarul va ști cu exactitate care va fi suma pe care o vom primi de la bancă la momentul desființării depozitului. Dezavantajul unei dobânzi fixe este acela că, în cazul în care va avea loc un proces de creștere a dobânzilor, suma primită va fi mai mică decât dacă am fi mizat pe o dobândă variabilă. Pentru leu, tendința este de reducerea dobânzilor și de aceea alegerea unor depozite cu dobândă foxă s-ar putea dovedi o opțiune mai inspirată. Pentru dolar sau liră sterlină trendul actual este decreștere a dpbânzilor și de aceea o dobândă variabilă ar putea să ne aducă un câștig mai mare în viitor, iar pentru depozitele în euro tendința cu privire la evoluția dobânzilor pare a fi staționară.

Potivit bilanțului societăților bancare se poate obseva că:

a) operațiunile pasive țintesc spre activitățile de constituire a resurselor, adică la atragerea disponibilităților din economie, prin depozite la vedere și la termen, respective prin completarea resurselor necesare băncii, cu ajutorul împrumuturilor;

b) operațiunile active țintesc spre activitatea de distribuire a creditelor pe diferite domenii, respective la activitatea de plasamentîn titluri de valoare și în depozite la alte bănci.

În activitatea băncilor comerciale, preponderente ca operațiuni pasive sunt cele referitoare la :

1. constituirea (atragerea)de depozite: – la vedere – la termen

2. rescontare

3. constituirea de fonduri proprii.

Constituirea de depozite prin prisma clientului poate fi văzută ca o modaliatate de economisire, dar și ca una din alternativele sale de plasare a surplusurilor temporare de disponibilități (ca o alternativă de investire). Din punctul de vedere al investitorului, clientul compară diferitele variante de randament așteptat pentru suma de care dispune.

În economia de piață, variantele de investire sunt diverse (plasamemt bancar, cumpărare de titluri de valoare, investiții directe). Pentru a face atractivă alternativa depozitului bancar, banca are la dispoziție mai multe argumente și anume:

rata dobânzii la depozitele constituite de clienți;

mărimea raportului risc-câștig;

consultanță de specialitate;

garantarea depozitelor.

Pentru clientul care dorește să-și plaseze disponibilitățile temporare, ierarhizarea alternativelor de investiții se face crescător, pornind de la achiziționarea de titluri de stat, care sunt percepute ca fiind cel mai puțin riscante, deoarece statul este cel mai solvabil debitor. Depozitele bancare sunt percepute ca fiind mai riscante decât titlurile se stat, însă mai puțin riscante decât acțiunile.

În situația în care societatea bancară intră în faliment, acestea garantează rambursarea depozitelor până la limita prevăzută de BNR, iar în ceea ce privește deținerea de acțiuni, acționarul este solidar cu firma și la câștig, dar și la pierdere, el având responsabilitatea implicării active în activitatea firmei, ceea ce poate presupune un stres suplimentar pe care banca îl preia asupra ei în cazul deponenților cărora le fructifică ecinomiile.

Pentru a determina o viziune mai atractivă asupra constituirii de depozite, banca oferă consultanță de specialitate și, în funcție de mărimea sumei disponibile oferă posibilitatea plasării banilor în depozite la vedere sau în depozite la termen. Dobânda acordată pentru depozitele la termen este mai mare decât cea la vedere datorită faptului că, la rândul său, banca utilizează disponibilitățile pe care a reușit să le mobilizeze pentru creditarea altor clienți, care doresc să-și finanțeze astfel proiectele lor. În general, un depozit la vedere, care poate fi lichidat oricand, are o probabilitate mai mică de a fi lichidat înainte de termen.

1.4.1. Procedee de garantare a sistemului bancar

La menținerea securității sistemului bancar, foarte multe state folosesc asigurarea depozitelor ca un instrument ce garantează încrederea deponenților. Directivele comunitare (mai 1994) stabilesc obligația, pentru toate instituțiile de credit, de a adera la un sistem de garantare a depozitelor. În țara noastră, prin Legea nr.88/1997 privind înființarea și funcționarea fondului de garantare a depozitelor din sistemul bancar, s-a prevăzut limita până la care sunt garantate depozitele bancare și care periodic se indexeaza în funcție de nivelul inflației din economie (în prezent nivelul depașește 130 milioane).

Un instrument util se concretizează în mecanismul garantării depozitelor, dar nu se substituie intervenției băncii centrale care acționează ca împrumutator de ultim rang în cadrul sistemului bancar. Intervenția băncii centrale este imediată și restaurează încrederea deponenților mai repede, comparativ cu plățile realizate prin sistemul de garantare al depozitelor. Pe de altă parte, băncile centrale pot lăsa să planeze unele îndoieli asupra eventualității și amplorii intervențiilor lor, conducând astfel la ameliorarea activitații de agestionare a riscurilor bancare.

În acest mod, se poate observa că în sistemele bancare contemporane se produc o serie de modificări, dintre care majore, sunt următoarele:

amplificarea forței marilor bănci, în contextul dezvoltarii inegale a băncilor naționale și al sporirii internaționalizării activitații acestora;

înlocuirea specializării băncilor cu universalizarea operațiunilor lor;

diminuarea rolului statului în activitatea băncilor, ceea ce conduce la procesul “dezetatizare” și liberalizare a băncilor;

modernizarea tehnicilor și informaticii bancare , realizată prin introducerea în tehnica bancară a celor mai moderne produse și a celor mai perfomante echipamente;

accentuarea proceselor de restructurarea bancară , prin operațiuni de fuziuni și absorbții;

apariția unor grupuri financiare prin reunirea activităților bancare și de asigurări;

diminuarea participarii băncilor la operațiunile de intermediere financiară în favoarea societăților financiare și de asigurări.

1.4.2. Aspecte teoretice privind contabilizarea depozitelor în cadrul instituțiilor de credit

Contabilitatea disponibilităților la vedere în lei și devize ale clienților, dar și a creditului acordat de bancă pentru descoperirea de cont- credit în cont curent- se evidențiază cu ajutorul contului 251 “Conturi curente” care, pentru a satisface necesitățile de reflectare a creanțelor din dobânzi și a datoriilor privind dobânzile calculate, se dezvoltă pe conturi sintetice de gradul II și III, astfel:

2511 “Conturi curente”

2517 “Creanțe și datorii atașate”

25171 “Creanțe atașate”

25172 “Datorii atașate”

Contul 251 “Conturi curente” se caracterizează ca fiind un cont bifuncțional. Se creditează cu încasările de sume, reprezentând depuneri de numerar, încasări prin virament, credite obținute, valoarea devizelor vândute, dobânzi acordate în debit se înregistrează sumele ridicate în numerar, plăți efectuate prin virament, rambursarea creditelor, comisioane percepute de bancă. Soldul creditor reflectă disponibilitățile bănești ale clientelei în contul curent. Conturile curente pot avea și solduri debitoare în condiții accidentale și care reflectă creditele în cont curent (overdraft) acordate de bancă pe termen scurt.

Dezvoltarea pe conturi sintetice de gradul II și analitice se realizează în funcție de moneda de cont și în funcție de caracteristicile titularului de cont (persoană fizică sau juridică).

Pentru evidențierea în contabilitate a depozitelor și a dobânzilor aferente se utilizează două conturi sintetice de gradul I, astfel: 253 “Conturi de depozite” și 254 “Conturi de depozite și librete de economii”, care la rândul lor se dezvoltă în conturi sintetice de gradul II și III, pe feluri de depozite sau destinații ale acestora pentru reflectarea dobânzilor.

Conturile de depozite reprezintă conturi de pasiv. Se creditează cu depozitele constituite prin depuneri de numerar sau prin virament din alte conturi. Se debitează cu retragerile de numerar din depozite sau plăți prin virament. Soldul creditor reflectă disponibilul existent în depozitele

Depozitele la vedere și sunt evidențiate în contul 2531 “Depozite la vedere”.

Depozitele la termen sunt reflectate cu ajutorul contului 2532 “Depozite la termen”.

Depozitele colaterale sunt reflectate în contul sintetic de gradul II 2533 “Depozite colaterale”

pentru deschiderea de acreditive în contul 25331,

emiterea de scrisori de garanție în contul 25332,

pentru cecuri certificate în contul 25333,

pentru ordine de plată cu scadență in contul 25334,

pentru garanții gestionari în contul 25335.

Certificatele de depozit, carnetele și libretele de economii sunt reflectate în conturile 2541 “Certificate de depozit“ și 2542 “Librete de economii“.

Contabilitatea dobânzilor datorate titularilor de depozite se evidențiază în conturile 2537 “Datorii atașate“(la depozite) și 2537 “Datorii atașate“(la certificate de depozit și librete de economii).

Datoriile atașate, sunt dobânzi de plătit, se înregistrează lunar, în situația în care plata urmează să se facă astfel, sau la expirarea contractului ca o cheltuială curentă. În cazul plăților anticipate a dobânzilor, datoriile atașate se înregistrează ca și cheltuieli înregistrate în avans.

2. BANCA COMRCIALĂ ROMÂNĂ – ÎNFIINȚARE, EVOLUȚIE, ORGANIZARE

Banca Comerciala Română (BCR), membră a Erste Group, este cel mai important grup financiar din România, incluzând operațiunile de bancă universală (retail, corporate & investment banking, trezorerie și piețe de capital), precum și societățile de profil de pe piața leasingului, pensiilor private și a băncilor de locuințe. BCR este banca nr.1 în România după valoarea activelor (peste 15 mld EUR), banca nr.1 după numărul de clienți și banca nr.1 pe segmentele de economisire și creditare.

2.1. PREZENTAREA BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

BCR este cel mai valoros brand financiar din România, după gradul de încredere al clienților și după numărul celor pentru care BCR este principala instituție cu care fac banking.

2.1.1. Înființare și evoluție în sistemul bancar românesc

În 1990 s-a constituit Banca Comercială Română prin preluarea activităților comerciale ale Băncii Naționale a României. Anul 1998 marchează unei filiale la Chișinău, în Republica Moldova. BCR a fuzionat prin absorbție cu Bancorex în 1999.

2001 reprezintă lansarea pe piața românească a BCR Leasing, iar în 2003 a avut loc privatizarea BCR, prin vânzarea pachetului de acțiuni către BERD și IFC.

BCR instalează Automate de Schimb Valutar (ASV) în 2004 iar în anul următor se înființează BCR Asigurări de viață.

Anul 2006 este un an de o importanță deosebită pentru BCR deoarece în acest an Banca austriacă Erste Bank finalizează achiziționarea Băncii Comerciale Române. Erste Bank a achiziționat 61,8825%* din acțiunile BCR de la Guvernul Român, BERD și IFC în urma achitării a 3,75 miliarde Euro.

În 2007 BCR Administrare Fond de Pensii intră pe piața românească, urmând ca în 2008 Banca Comercială Română să vândă operațiunile de asigurări către Vienna Insurance Group. Tot în anul 2008, BCR Banca pentru Locuințe intră pe piața românească

2009 este anul în care BCR adoptă un program de emitere de obligatiuni pe termen mediu – Medium Term Notes (MTN) – în valoare totala de 3 miliarde EUR.

De-a lungul timpului, BCR a marcat mai multe premiere pe piața bancară românească, printre care:

1994 – BCR devine primul acceptator de carduri din România și membru principal EUROPAY

1995 – BCR emite primele carduri de debit din România sub siglă internațională.prima tranzacție la un ATM în România

2000 – BCR lansează primul credit de trezorerie pentru persoane fizice BCR este prima bancă din România care efectuează operațiuni cu titluri de valoare pe piața secundară.

2002 – BCR lansează primul credit ipotecar de pe piața bancară românească

2003 – BCR este prima bancă românească furnizoare de credite ipotecare clienților retail și corporate.

2005 – BCR permite utilizarea, în rețeaua sa de POS și ATM a cardurilor cu CHIP (smart-card).

2006 – Banca Comerciala Română lansează în premieră, prin Universitatea BCR, programul de practică – STUDENT BCR – care permite studenților efectuarea practicii în cadrul a șapte sucursale BCR din BucureștiBCR este prima instituție bancară din România care a lansat o rețea de birouri specializate la nivel național – „EU Office BCR” – dedicate exclusiv fondurilor europene.

2.1.2. BCR – Succinte date informative

BCR face parte din Grupul BCR care mai include și BCR Banca pentru Locuințe,BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A., BCR Leasing și BCR Chișinău.

BCR Banca pentru Locuințe (BCR BpL) este subsidiara grupului BCR specializată în economisirea și creditarea domeniului locativ în sistem colectiv, care a fost lansată în iulie 2008. În anul 2009 a încheiat 134.000 de contracte, în valoare de 3,5 miliarde.BCR BpL este liderul necontestat al pieței în ceea ce privește activele totale (peste 50%) și noile contracte (peste 75%)

BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A. a fost înființată în luna iunie 2007, cu un capital social inițial de 50.000.000 RON. BCR Pensii a avut o activitate extrem de dinamică pe piața pensiilor private din România ce a determinat consolidarea poziției companiei pe piață. În 2009, BCR Pensii a finalizat preluarea Fondului de Pensii Administrat Privat Omniforte de pe piața pensiilor obligatorii, și tot în 2009 a intrat pe piața pensiilor facultative prin preluarea Fondului de Pensii Facultative BCR Prudent, iar la începutul anului 2010 a finalizat preluarea fondurilor de pensii obligatorii Prima Pensie și OTP. BCR deține 99,99% din acțiunile BCR Pensii, Societate de Administrare a Fondurilor de Pensii Private S.A.

BCR Leasing S.A. s-a înființat în martie 2001, ca o completare a ofertei de finanțare a Grupului Banca Comercială Română destinată persoanelor fizice, persoanelor juridice și persoanelor fizice autorizate, pentru achiziționarea bunurilor de folosință îndelungată. BCR Leasing IFN S.A. oferă servicii de leasing financiar intern pentru achiziționarea de bunuri de folosință îndelungată, respectiv: leasing pentru achiziționarea de autovehicule, flote, echipamente și utilaje industriale, aparatură medicală, software și echipamente I.T. etc., precum și leasing pentru imobile cu destinație industrială sau comercială. BCR Leasing este controlată în proporție de 99,97% de BCR, iar restul de 0,03% este deținut de către persoane fizice.

2.1.3. Banca Comercială Română – descrierea activității

Banca Comercială Română este înregistrată la Registrul Comerțului sub nr. J40/90/1991, având CUI RO361757. Sediul social al băncii se află în București, Bd. Regina Elisabeta, nr.5, Sector 3. În Codul CAEN, activitatea principală a băncii este clasificată sub codul 6419 „Alte activități de intermedieri monetare”.

Alte activităși desfășurate de BCR cu autorizația Băncii Naționale a României sunt:

Activități de creditare;

Intermedieri financiare,

Activități de intermediere a tranzacțiilor financiare;

Activități de consultanță pentru afaceri și management;

Activități ale holding-urilor;

Prelucrarea datelor, administrarea paginilor web;

Servicii de administrare a fondurilor.

În coformitate cu activitățile menționate anterior, BCR desfășoară următoarele activități principale specifice:

Atragerea de depozite și fonduri rambursabile;

Acordarea de credite (de cosum, ipotecare, factorig, fianțarea tranzacțiilor comerciale);

Operațiuni de plăți;

Emitere și administrare de instrumente de plată;

Emitere de garații și asumare de agajamete;

Participare la emisiunea de valori mobiliare și alte intrumente financiare;

Administrare de portofolii pentru clieți și cosultață legată de aceasta;

Intermediere pe piața bacară;

Închierierea de casete de siguranță;

Operațiuni cu metale prețioase, pietre prețioase și alte obiecte confecționate din metale și pietre prețioase;

Dobândirea de participații la capitalul social al altor ențități

Orice alte activități sau servicii în măsura în care acestea se circumscriu domenniului financiar cu respectarea reglementărilor din legile speciale.

Bilanțul încheiat la 31 decembrie 2015 a fost în suma de 59.037.134 mii RON, în scădere față de 31 decembrie 2014 cu 7,0%.

În echivalent EUR, activul bilanțier la 31 decembrie 2015 reprezenta 13.171,8 milioane, față de 14.161,5 milioane la 31 decembrie 2014 (convertit la ratele de schimb de la finalul fiecăruia din exercițiile financiare respective).Pasivul bilanțului la 31 decembrie 2015 în sumă de 59.037.134 mii RON.

2.2. POLITICI ȘI PRINCIPII REFERITOARE LA GUVERNANȚA CORPORATIVĂ A BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE

Banca Comerciala Română SA (BCR) este o banca administrată în sistem dualist care își desfășoară activitatea într-un cadru de guvernanță corporativă și corespunde cerințelor legale și de reglementare ale cadrului legislativ din România, principiilor directoare ale Grupului EGB, precum și celor mai bune practici internaționale în domeniu.

Principiile Politici privind guvernanța corporativă la nivelul BCR sunt următoarele:

1. Asigurarea cadrului pentru aplicarea unui sistem eficient de guvernanță corporativă;

Politica privind guvernanța corporativă are la bază prevederile Actului constitutiv al BCR (Anexa nr 1) și principiul organizarii băncii ca societate administrată în sistem dualist

2. Protejarea și facilitarea exercitării drepturilor acționarilor;

Asigurarea, prin prevederi clare și transparente la nivelul băncii care să protejeze drepturile acționarilor:

◦ dreptul la metode sigure de înregistrare ca acționar/asociat;

◦ dreptul la informații relevante asupra mersului companiei, în timp util și cu o frecvență periodică;

◦ dreptul de participare și vot în AGA și aici, în plus, dreptul de a fi informat cu privire la regulile și procedurile de vot aplicabile unor astfel de întâlniri;

◦ dreptul la o parte din profitul societății, în conformitate cu numarul de acțiuni deținut.

3. Tratamentul echitabil al tuturor acționarilor, inclusiv al celor minoritari și străini, prin aplicarea unui tratament egal tuturor acționarilor și interzicerea utilizării informației confidențiale, interne, în interes propriu, pentru obținerea anumitor avantaje.

4. Transparența informațiilor și diseminarea lor promptă, prin: furnizarea, în mod periodic și în timp util, de informații relevante și materiale referitoare la societate, pentru exercitarea în mod corespunzator a drepturilor de vot în cadrul adunarilor generale ale actionarilor, în conformitate cu cerintele de raportare prevăzute de reglementarile aplicabile.

2.3. ORGANIZARA, STRUCTURA ȘI CONDUCEREA BCR

Conducerea băncii este asigurată de Adunarea generală a acționarilor (AGA). În forma ordinară, aceasta deliberează și ia hotărâri cu privire la:

discutarea, aprobarea sau modificarea Situațiilor financiare anuale, după ascultarea rapoartelor Consiliului de Supraveghere, Comitetului Executiv și auditorului financiar, inclusiv a rapoartelor comitetelor Consiliului de Supraveghere, dacă este cazul, și stabilirea dividendelor, rezervelor sau a altor distribuiri;

alegerea și revocarea membrilor Consiliului de Supraveghere;

stabilirea remunerației cuvenite membrilor Consiliului de Supraveghere pentru exercitiul în curs;

evaluarea activității membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Comitetului Executiv și descărcarea de gestiune a membrilor Consiliului de Supraveghere și ai Comitetului Executiv pentru exercițiul financiar precedent;aprobarea bugetului de venituri și cheltuieli și, dacă este cazul, a programului de activitate pentru exercițiul financiar următor;

aprobarea gajării, închirierii sau desființării unităților Băncii;aprobarea demarării procedurilor legale împotriva membrilor Consiliului de Supraveghere și desemnarea persoanei împuternicite să reprezinte Banca într-un astfel de proces;

aprobarea și revocarea auditorilor financiari și stabilirea duratei minime a contractului încheiat cu aceștia.

AGA extraordinară deliberează și ia hotărâri cu privire la:

reducerea capitalului social;

reîntregirea capitalului social în vederea întrunirii cerințelor prevăzute de lege cu privire la capitalul social minim;

modificarea activității principale a Băncii așa cum acesta este stabilită în Articolul 7 din Actul Constitutiv;

fuziunea cu alte societăți sau divizarea Băncii;

lichidarea și dizolvarea Băncii;

emisiunea de obligațiuni;

conversia acțiunilor dintr-o categorie în alta;

reorganizarea, consolidarea sau actele de dispoziție cu privire la activele fixe atunci când valoarea tranzacțiilor cu acestea depașește 25 (douazeci și cinci) la sută din fondurile proprii ale Băncii;

încheierea de contracte, de către membrii Comitetului Executiv, cu privire la achiziția, vânzarea, închirierea, schimbul sau gajarea de active din patrimoniul Băncii, dacă valoarea acestor active depașește 50 (cincizeci) la sută din valoarea contabilă a activelor Băncii la data încheierii unui asemenea contract;

achiziționarea de către Bancă a propriilor acțiuni, direct sau indirect, în conformitate cu prevederile legii;

modificarea Actului Constitutiv al Băncii.

Toți acționarii pot participa la adunările generale ale acționarilor, personal sau printr-un reprezentant. Acționarii pot fi reprezentați în Adunarea Generală a Acționarilor în baza unei procuri speciale ce va fi depusă la Banca cu cel puțin 2 (două) zile lucrătoare înainte de adunarea respectivă.

Figura nr. 2.2. Structura organizatorică

2.3.1. Consiliul de Administrație – delimitări și atribuții

Consiliul de Administrație (Supraveghere) verifică activitatea Comitetului Executiv și administrarea riscului de conformitate, precum și respectarea prevederilor legii, ale Actului Constitutiv al Băncii și hotărârilor Adunării Generale a Acționarilor în desfășurarea activității Băncii. Este format din 7 (șapte) membri, numiți pe termen de trei ani, cu posibilitatea de a fi aleși pe noi perioade de trei ani. Membrii Consiliului de Supraveghere:

nu pot fi membri ai Comitetului Executiv sau salariați ai Băncii;

nu pot fi salariați și nu pot deține funcția de membru în Consiliul de Administrație sau Consiliul de Supraveghere, ori de membru al directoratului sau funcția de auditor financiar la o altă instituție de credit din România;

trebuie să aibă competența, experiența și integritatea cerute de legislația și regulamentele aplicabile și de Politica de selecție și de remunerare a structurii de conducere în Grupul BCR.

Consiliul de Supraveghere se întrunește în ședințe periodice, o data la trei luni. Atunci când este necesar, pot fi convocate ședințe speciale.

Principalele atribuții ale Consiliului de Supraveghere sunt:

stabilește, monitorizează și evaluează periodic (cel puțin o dată pe an) structura și eficacitatea cadrului de administrare a activității Băncii și a filialelor sale, inclusiv politicile referitoare la acesta, revizuind (cel puțin o dată pe an) și luând in considerare diferitele riscuri, atât interne, cât și externe, la care Banca și filialele sunt expuse;

aprobă și revizuiește în mod periodic (cel puțin anual) strategia generală de afaceri, strategia de risc și politica generală de management al riscurilor, la nivelul Băncii și al subsidiarelor;

aprobă și revizuiește, periodic, statutul auditului intern și planul de audit intern, precum și sfera de cuprindere a auditului financiar și frecvența angajamentelor de audit;

aprobă și evaluează (cel puțin o dată pe an) politica cu privire la riscul de conformitate și modul de implementare a acesteia

aprobă liniile directoare privind politica de personal și structura organizațională a băncii, până la nivelul entităților independente, inclusiv, și orice modificări referitoare la aceasta.

Consiliul de Supraveghere poate stabili atâtea comitete după cum consideră necesar și corespunzător, formate din doi sau mai mulți membri ai Consiliului de Supraveghere. Competențele și autoritatea acestor comitete sunt stabilite de către Consiliul de Supraveghere și prevăzute în regulamentele aferente.

Comitetele Consiliului de Supraveghere sunt urmatoarele:

Comitetul de Remunerare este un organ consultativ care revizuiește, raportează către, acorda consultanta, emite recomandări si asista Consiliul de Supraveghere in îndeplinirea atribuțiilor si responsabilităților sale cu privire la politica de remunerare si, in special, acorda consultanta si monitorizează remunerația, bonusurile si beneficiile membrilor Comitetului Executiv.

Comitetul de Nominalizare este un organ consultativ care revizuiește, raportează către, acorda consultanta, emite recomandări si asista Consiliul de Supraveghere in îndeplinirea atribuțiilor si responsabilităților sale cu privire la nominalizarea si evaluarea adecvarii membrilor Consiliului de supraveghere, ai Comitetului executive si respective a persoanelor care detin functii – cheie precum si a cadrului de administrare a activitatii al Bancii.

Comitetul de Audit și Conformitate este un organ consultativ care revizuiește, raportează către, acordă consultanță și asistă Consiliul de Supraveghere în îndeplinirea atribuțiilor care îi revin pe linia controlului intern, conformității și auditului, precum și cu privire la calitatea și performanța contabililor și auditorilor interni ai Băncii, veridicitatea informațiilor financiare ale Băncii și caracterul adecvat al controalelor și politicilor financiare.

Comitetul de Administrare a Riscului este un organ consultativ care revizuiește, raportează către, consiliază si asistă Consiliul de Supraveghere în îndeplinirea atribuțiilor care îi revin pe linia administrării riscurilor și emite recomandări, potrivit limitelor de autoritate stabilite.

2.3.2. Delimitările și atributiile Comitetului Executiv

Comitetul Executiv asigură conducerea operativă a Băncii și administrarea eficace a riscului de conformitate.Membri ai Comitetului Executiv sunt autorizați să conducă Banca în desfășurarea activității de zi cu zi a acesteia și au puterea și autoritatea de a angaja legal Banca, în conformitate cu prevederile Actului Constitutiv.

Comitetul Executiv este alcătuit din șase membri numiți de către Consiliul de Supraveghere, unul dintre aceștia fiind desemnat Președinte al Comitetului Executiv. Durata mandatului Comitetului Executiv este de patru ani.

Președintele și ceilalți membri ai Comitetului Executiv au competențele și atribuțiile stabilite prin lege și prin Regulamentul de organizare și funcționare al Comitetului Executiv. În cazul în care membrii Comitetului Executiv sunt salariați ai Băncii, pe întreaga durată a mandatului lor, contractul individual de muncă al acestora se suspendă.

Principalele atribuții ale Comitetului Executiv au în vedere:

conducerea implementării țintelor financiare, strategiei și planului de afaceri ale Băncii;

aprobarea și revizuirea în mod sistematic și regulat a strategiei și politicilor privind administrarea riscurilor;

aprobarea strategiilor și politicilor aferente capitalului intern și fondurilor proprii corespunzătoare (cuprinzătoare și proporționale cu natura, extinderea și complexitatea activității desfășurate de bancă);

monitorizează și evaluează, periodic eficacitatea cadrului și practicilor de administrare a activității Băncii, respectiv a politicilor referitoare la cadrul de administrare și revizuiește cadrul de administrare, pentru a ține cont de orice schimbare a factorilor interni și externi care afectează Bancaaprobarea planului explicit privind capitalulaprobarea și evaluarea apetitului la risc al Băncii;

aprobarea nivelului dobânzilor, comisioanelor și altor costuri bancare similare percepute și plătite de Bancă în acord cu bugetul aprobat de Adunarea Generală a Acționarilor;

aprobarea regulamentelor de organizare și functionare a comitetelor înființate de Comitetul Executiv.

Comitetul Executiv poate înființa atâtea comitete dupa cum consideră necesar. Orice astfel de comitete vor avea competențele și autoritatea prevăzute în hotărârea Comitetului Executiv de înființare a acestor comitete, precum și atribuțiile stabilite ulterior prin regulamentele de organizare și funcționare ale acestora.

Componența Comitetului Executiv:

Comitetul privind Managementul Activelor și Pasivelor (ALCO) revizuiește, raportează către și asistă Comitetul Executiv în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin în domeniul managementului structurii activelor și pasivelor, strategiei de finanțare, politicii de dobânzi, politicii de lichiditate și este un organ de analiză și decizie care emite hotărâri și recomandări potrivit limitelor de autoritate stabilite.

Comitetul de Credite revizuiește, raportează către și asistă Comitetul Executiv în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin pe linia acordării creditelor, modificarea condițiilor termenilor de acordare, utilizare și/sau garantare a unor credite acordate anterior, încheiere a acordurilor, prelungirea termenului de valabilitate a acordurilor, emitere a scrisorilor de garanție, operațiuni de factoring și alte activități. Comitetul de credite își desfășoară activitatea pe 2 linii funcționale distincte – linia funcțională retail și linia funcționala corporate.

Comitetul de Management al Riscurilor Operaționale (ORCO) revizuiește, raportează către și asistă Comitetul Executiv în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin în domeniul managementului riscului operațional și este un organ de analiză și decizie care emite hotărâri și recomandări potrivit limitelor de autoritate stabilite. Aprobă metodologia și procesele legate de continuitatea afacerii și recomandă măsuri adecvate Comitetului Executiv.

Comitetul de investiții și vânzări (CIV) analizează, decide, informează și asistă Comitetul Executiv în îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin în domeniul administrării spațiilor, proprietăților și serviciilor generale efectuate de BCR REM și/sau societățile din Grupul BCR, în cel al aprobării costurilor, precum și în coordonarea bugetării costurilor pentru Grupul BCR potrivit limitelor de autoritate stabilite.

Comitetul cunoasterea clientelei (KYCO): aprobă măsurile necesare în scopul monitorizării și controlării riscurilor de conformitate, prin continuarea/ reducerea/ stoparea relațiilor de bussiness cu: clienți cu risc AML/CFT, clienți cu risc ridicat KYC și monitorizează proiectelor și diverselor rapoarte AML/CFT/KYC.

Comitetul activelor problema (PAC) este subordonat Comitetului Executiv, fiind responsabil pentru activitățile și deciziile luate cu privire la clienții Workout, având în vedere Ordinul Președintelui C00294 referitor la competențe.

Comitetul de proiecte și IT (PIC) este subordonat Comitetului Executiv, are responsabilitati de avizare si aprobare cu privire la implementarea initiativelor de schimbare cu sau fără componenta IT, incluzând atat proiectele, cât și CR-urile.

2.4. ORGANIZAREA CONTABILITĂȚII ÎN CADRUL BANCII COMERCIALE ROMÂNE

Conform Legii Contabilității nr. 82/1991, contabilitatea instituților de credit trebuie să asigure înregistrarea cronologică și sistematică, preluarea, publicarea și păstrarea informațiilor cu privire la poziția financiară, performanța finnciară și fluxurile de trezorerie, atât pentru cerințele interne ale acestora, cât în relațiile cu investitorii prezenți și potențiali, creditorii financiar și comerciali, clienții, instituțiile publice și alți utilizatori.

Contabilitatea Bancii Comerciale Române se realizează în partidă dublă. Conform art.8 din Legea contabilității, instituțiile de credit au obligația să efectueze inventarierea generală a elementelor de active și de pasiv deținute la începutul activității, cel puțin o data pe an pe parcursul funcționării lor, în cazul fuziunii sau încetării activității, precum și în alte situații prevăzute de lege. Documentele oficiale de prezentare a situației economico-financiare a instituțiilor de credit sunt situațiile financiare anuale, care trebuie să ofere o imagine fidelă a poziției financiare, performanței financiar și a celorlalte informații referitoare la activitatea desfășurată.

Potrivit art.3 din Legea contabilității nr.82/1991, contabilitatea se tine în limba română și în moneda națională. Contabilitatea operațiunilor efectuate în valută se tine atât în moneda națională, cât și în valută, potrivit prevederilor prezentelor reglementări.

Contabilitatea instituțiilor de credit, deși reglementată de o lege care se adresează tuturor societăților comerciale prezintă unele particularități determinate de specificitatea activității bancare. Astfel:

 descentralizarea funcției contabile se datorează faptului că în activitatea bancară fiecare operațiune bancară se traduce printr-o operațiune contabilăm ce semînregistrează la locul producerii ei. Asta nu înseamnă că nu există un compartiment de contabilitate care să centralizeze și să prelucreze informația contabilă;

 gradul de informatizare în contabilitate ca o consecință direct a descentralizării și a numărului mare de înregistrări contabile;

 finalitatea activității contabile cuprinde în plus o serie de informații despre bancă sau clienții băncii, care sunt utilizate de către organele de supraveghere bancară sau de organele fiscale.

Răspunderea pentru organizarea și ținerea contabilității, în conformitate cu prevederile legii, revine administratorului, respectiv persoanei care are obligația gestionării instituției de credit. În acest scop, administratorul trebuie să asigure, potrivit legii condițiile necesare pentru: întocmirea documentelor justificative privind operațiunile economico-financiare; organizarea și ținerea corectă și la zi a contabilității; organizarea și efectuarea inventarierii elementelor de active și de pasiv, precum și valorificarea rezultatelor acesteia; respectarea regulilor de întocmire a situațiilor financiare, publicarea și depunerea la termen a acestora la organele în drept; păstrarea documentelor justificative, a registrelor și situațiilor financiare și organizarea contabilitățiide gestiune adaptată la necesitățile și specificul instituțieide credit.

Atribuțiile directorului financiar-contabil, ale contabilului – șef sau altei personae împuternicite să îndeplinească această funcție, precum și a personalului din subordinea acestora, în domeniul contabilității, se stabilesc de către administrator, care are obligația gestionării instituției de credit, potrivit legii. În cazul în care contabilitatea instituției de credit se organizează și se tine de către persoane juridice autorizate răspunderea privind ținerea contabilității în conformitate cu normele contabile revine și acestor persoane, potrivit legii. Operatiunile care se deruleaza în cadrul bancilor pot fi grupate în functie de specificul exploatarii bancare în urmatoarele categorii:

a) operatiuni de trezorerie si operatiuni interbancare;

b) operatiuni cu clientela;

c) operatiuni cu titluri si operatiuni diverse;

contabilitatea valorilor imobilizate;

e) capitaluri proprii, asimilate si provizioane;

f) contabilitatea cheltuielilor, veniturilor si rezultatelor;

g) operatiuni în devize.

ANALIZA PORTOFOLIULUI DE CLIENȚI LA BCR – OBIECTIVE ȘI OPERAȚIUNI CONTABILE

Clientela este barometrul cel mai evident al evoluției unei bănci. Prezența unui număr din ce în ce mai mare de societăți comerciale sau persoane fizice la ghișeele băncii, confirmă calitatea serviciilor băncii, în timp ce migrarea acelorași clienți către altele este o dovadă a slăbiciunilor unității în cauză.

3.1. GENERALITĂȚI PRIVIND PORTOFOLIUL DE CLIENȚI LA O SOCIETATE BANCARA

Analiza comportamentului clientului este o componentă cheie a cercetării de marketing. Înțelegând acest comportament B.C.R. anticipează reacția probabilă a unui client și poate influență structura și planificarea serviciilor oferite de banca.

În sens larg, un client este definit că fiind o persoană juridică sau fizică, ce în mod frecvent sau întâmplător, apelează la serviciile băncii, în scopul satisfacerii unor nevoi ale acestora producând efecte economice asupra băncii.

În sens restrâns, un client este definit că fiind o persoană juridică sau fizică, având deschise unul sau mai multe conturi în evidențele băncii, o denumire clară, un sediu sau domiciliu și adresa bine definite, un statut juridic legal, care apelează în mod constant și frecvent la produsele și serviciile băncii pentru satisfacerea unor nevoi ale acestora producând efecte economice la nivelul băncii.

În cazul Băncii Comerciale Române, dinamica foarte ridicată a clientelei sale confirmă încrederea pe care această o are în capacitatea de lucru a unităților proprii, în calitatea personalului și a ofertei de produse și servicii pe măsură.

În prezent, printre clienții băncii regăsim un număr important de societăți comerciale cu capital de stat, regii autonome diverse, instituții bugetare, societăți comerciale cu capital privat, precum și persoane fizice.

În ultimii ani, ghișeele băncii au fost asaltate de un număr mare de persoane fizice, în principal pentru fructificarea fondurilor disponibile, fie prin conturi de depuneri deschise, fie prin certificatele de depozit, un instrument de valorificare foarte tentant pentru mulți cetățeni.

Clienții băncii sunt dornici de o calitate cât mai bună a serviciilor și o de gama diversificată a produselor. De aceea competiția se intensifica odată cu dezvoltarea continuă a economiei. Pentru orice banca, este vital ca produsele și serviciile pe care le oferă să fie prezentate pe piață cu succes pentru obținerea creșterii, dezvoltării și puterii în sectorul financiar-bancar.

Relația dintre client și bancă este foarte importantă și necesită să fie întreținută pentru a asigura loialitatea clienților și pentru a dezvolta cu aceștia relații pe termen lung. Atragerea de noi clienți poate fi mai costisitoare decât menținerea celor existenți. Este universal recunoscut că, în economia de piață, prețul pentru atragerea de noi clienți este de 4 sau 5 ori mai mare, în costuri financiare și efort, decât dezvoltarea și menținerea relațiilor cu clienții existenți. De aceea în orice banca, menținerea fondului de clienți existent este o parte crucială a strategiei de marketing. Strategia trebuie să conțină o componentă care este direcționată în menținerea și dezvoltarea acestui fond de clienți, prin întâmpinarea necesităților lor .

Clienții, atât cei curenți cât și cei potențiali, sunt cu toți importanți pentru o activitate economică. Pierderea unui client poate să nu fie atât de importantă, dar dacă se pierd mai mulți atunci banca poate avea într-adevăr probleme.

Calitatea serviciilor și grijă față de client, rămân inevitabil elementele cheie ale ofertei totale de servicii, dar condiționate de constrângerile impuse de controlul costurilor și menținerea competitivității din punct de vedere al prețurilor.

Cheia menținerii fidelității clienților este de a-i păstra mulțumiți. Dacă un client este mulțumit el va dori să rămână în relație cu banca, va folosii din ce în ce mai multe servicii pentru a-și satisface necesitățile și va recomandă favorabil banca și altora. Clienții fideli pe termen lung sunt cei care vor asigura venit băncii. Fidelitatea clientului îmbunătățește imaginea unei bănci și poate fi o sursă excelență de reclamă. Clienții băncii nu vor dori să lucreze cu concurenții băncii, pentru servicii similare, chiar dacă uneori aceștia vor oferii servicii mai ieftine sau pot oferii rate ale dobânzilor mai atractive .

Clienții doresc consultanță în privința numărului tot mai mare de servicii și a celor mai bune soluții pentru obiectivele lor. Salariații băncii au obligația să asigure clienților cea mai bună consultanță și informații clare privind serviciile care se potrivesc cel mai bine necesităților și cererilor lor.

Clienții persoane fizice și persoane juridice au necesități și așteptări diferite din partea băncii cu care lucrează. Băncile trebuie să acorde clientului persoană fizică, consultații pentru serviciile de care are nevoie și să-l ajute în organizarea finanțelor proprii.

Clientul persoană juridică va avea nevoie de consultanță în pregătirea planurilor de afaceri, servicii potrivite pentru rezolvarea nevoilor de afaceri, servicii de transmitere a banilor s.a.

Banca este interesată să-și atragă clienții de pe piață și de a menține o relație de colaborare pe termen lung cu aceștia. În acest sens, prestarea serviciilor de consultanță financiară (gratuită) trebuie să:

– întărească imaginea de profesionalism a băncii;

– înlăture barierele psihologice (sau ideile preconcepute) ale clientului;

– obțină cât mai multe informații despre client, într-un mod gratuit.

În prezent, servirea clientului este punctul de plecare decisiv pentru multe organizații și va devenii vital pentru strategia sistemului bancar românesc, pe măsură ce se intensifica competiția și sunt dezvoltate mai multe servicii.

Orice organizație, care este conștientă de calitatea serviciilor, aspiră să depășească un nivel minim de satisfacție și să asigure clienților mai mult decât solicită aceștia. În ultimele decenii, calitatea serviciilor a devenit o problema atât de importantă pentru bănci, încât nici una nu poate neglija acest aspect, atâta timp cât celelalte își îmbunătățesc nivelul serviciilor.

Este important pentru cei ce se ocupă de activitatea de marketing să înțeleagă comportamentul clientului și cum este luată decizia finală de cumpărare. În serviciul financiar-bancar, clientul nu alege numai produsul, ci și banca cu care dorește să facă afaceri.

Factorii care influențează comportamentul clientului (în calitate de cumpărător) în relațiile cu banca sunt următorii :

– Încrederea în sistemul bancar;

– Accesibilitatea achiziționării serviciilor;

– Reputația băncii;

– Gama de produse și servicii;

– Calitatea serviciilor;

– Valoarea percepută a serviciilor;

– Ușurință repetării băncii;

– Posibilitatea de a satisface necesitățile în privința serviciilor financiar bancare;

– Existența unui personal amabil și capabil.

În România, concurență continuă să crească, se înființează bănci noi și, de aceea, clienții au posibilitatea să aleagă dintre bănci pe aceea care le va satisface necesitățile lor specifice în privința serviciilor financiar – bancare. În cadrul sectorului financiar-bancar, serviciile și produsele sunt toate asemănătoare prin efectul lor, de aceea, o banca trebuie să-și mențină avantajul competitiv. Calitatea serviciilor este un domeniu în care o organizație este capabilă să acționeze și este cheia viitoarei dezvoltări. Unul dintre secretele asigurării unui serviciu bun clientului este înțelegerea necesităților și dorințelor acestuia .

În România, sectorul comercial este cel mai complex în cadrul unei bănci. Cu toate acestea, pentru multe dintre afacerile mici, contabilitatea este ținută de către persoane individuale și de aceea factorii personali, vor avea, probabil, o influență mai mare în deciziile lor, decât în confidențele de afaceri. Este important să nu se ignore atitudinile persoanelor în cadrul organizațiilor mai mari, pentru că ele pot influență banca la care este deschis contul și de unde sunt obținute serviciile.

Reconsiderarea preocupării față de client presupune:

– grijă față de timpul acordat

– grijă față de valorile morale ale clientului

– grijă pentru educarea clientului (ajutarea lui în a înțelege responsabilitatea clientului față de preocuparea băncii pentru el )

– grijă dura (identificarea momentului când și cum să spui Nu ).

Astăzi, în marketing începe să se pună accentul pe păstrarea clienților pentru apărarea cotei de piață.

Clientul este o resursă productivă, are contribuție proprie la crearea calității, valorii și satisfacției și totodată apare în calitate de concurent pentru firma.

Dacă la începutul activității sale, banca oferea clienților săi o gama redusă de produse și servicii bancare, această limitându-se la efectuarea de operațiuni de încasări și plăti prin conturile bancare și acordarea de credite agenților economici și persoanelor fizice, pe măsură ce s-au creat noi produse și servicii bancare, gama clienților s-a diversificat, numărul acestora și al conturilor a crescut de la un an la altul.

Clienții își desfășoară marea majoritate a activității prin conturi deschise la banca. Conturile și evoluția lor dau o imagine asupra activității bancare. Evoluția în timp a clientelei este edificatoare pentru două aspecte esențiale: în primul rând pentru interesul acesteia manifestat față de prestațiile Băncii Comerciale Române, încrederea în stabilitatea și siguranță pe care o da banca și apoi impactul acestei clientele asupra resurselor băncii, că urmare a primirii unui număr important de depozite în lei și valută.

Segmentul de clientelă care a cunoscut cea mai mare dezvoltare, atât că număr cât și că resurse aduse băncii, este populația. Prin produsele și serviciile create special pentru acest tip de clienți, persoanele fizice au manifestat un mare interes pentru B.C.R., aceasta și datorită fenomenului de reorientare a economiilor populației spre depozitele bancare și că urmare a schimbării opticii depunătorilor și anume, aceea că valoarea câștigului este mai puțin importantă decât siguranță plasamentului .

Clienții persoane juridice au fost tot timpul încurajați și susținuți de banca în eforturile lor pentru modernizare și retehnologizarea producției prin acordarea unei game variate de credite în lei și valută care au venit în completarea resurselor proprii utilizate în acest scop. Pe parcursul activității sale, B.C.R. a acordat o atenție specială întreprinderilor de stat care au parcurs procesul de privatizare, precum și investitorilor străini care au manifestat interes pentru a investi în activități economice.

Creșterea numărului clienților va fi urmărită în paralel cu creșterea calității serviciilor oferite astfel încât interesul clientului să fie satisfăcut de banca în condiții reciproc avantajoase. Clientul va ocupa, și în continuare, locul central în activitatea băncii, bucurându-se de o atenție deosebită din partea acesteia, banca urmărind să-și păstreze baza de clienți profitabili și extinderea pe cât posibil a acesteia prin atragerea altor mari agenți din zona.

Locul și rolul clientului vor fi păstrate în continuare în centrul atenției băncii, urmărind comportamentul acestuia în funcție de care banca își poate organiza mai bine activitatea. Toate acestea vor fi realizate deoarece pentru salariații băncii, clienții reprezintă în permanență o prioritate, ei fiind cea mai importantă parte a activității bancare, cei ce pun și mențin în mișcare resursele băncii și fără de care banca nu ar există.

3.1.1. Dinamica clienților pe piața bancară din România

BCR, CEC Bank și BRD sunt ocupantele primelor trei poziții ale clasamentului celor mai mari bănci din sistem în funcție de numărul clienților persoanelor fizice, atât deponenți, cât și debitori.

Astfel BCR avea un număr de 2,9 milioane de clienți la finele anului 2015, în scădere cu 3% față de finele anului pre­cedent, potrivit datelor din raportul băncii-mamă Erste.

Figura nr. 3.1. Clasificarea principalelor societăți bancare în funcție de numărul de clienți

Sursa: www.zf.ro

Numărul de clienți ai CEC Bank s-a diminuat cu 24% într-un an la 2,6 milioane de persoane fizice, după ce banca a scos cli­en­ții inactivi din baza de date. În anul 2013 CEC Bank a efectuat o amplă analiză a portofoliului de clienți, având drept principal obiectiv eficientizarea activităților aferente bazei de date, demers ce a determinat reducerea numărului de clienți că urmare a scoaterii din bază de date curentă a clienților inactivi.

Podiumul este completat de BRD, care avea la finele anului 2015 un număr de 2,1 milioane de clienți persoane fizice, în scădere cu 5% față de nivelul atins în anul precedent.

Numărul de clienți activi ai unei bănci reprezintă unul dintre barometrele cele mai vizibile pentru activitatea și evoluția in­stituției de credit respective.

Prezența unui număr tot mai mare de clienți la ghișeele băncii poate reflecta calitatea produselor oferite, iar în sens invers, scăderea numărului de clienți bancari sau migrarea acestora către alte instituții de credit în detrimentul primei alegeri bancare reprezintă servicii de creditare mai slabe (cum ar fi comisioane mai mari la unele produse, dobânzi mai scăzute la depozite).

Raiffeisen a înregistrat o creștere de aproape 2% a numărului de clienți persoa­ne fizice, la aproximativ două milioane, urmată la mică distanță de Banca Transil­vania, cu 1,95 milioane de clienți, potrivit datelor transmise de bănci.

Între numărul de clienți ai unei bănci și relația clientelă – instituție de credit există o legătură direct proporțională.

3.2. PROFILUL CLIENTULUI BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE – DELIMITĂRI ȘI PERSPECTIVE

Lumea înconjurătoare se schimbă cu viteză iar noile tehnnologii acaparează tot mai multe domenii. Clienții BCR beneficiază de servicii moderne de banking, servicii adaptate în funcție de activitățile acestora.

3.2.1. Particularități privind utilizatorii de Internet Banking

Potrivit ultimelor date disponibile, România are în prezent aprox. 19,8 milioane de locuitori din care 13 milioane au vârstă cuprinsă între 16 și 55 de ani, iar 11 milioane sunt utilizatori de Internet, comparativ cu decembrie 2014 când numărul internauților era de aprox. 10 milioane. Astfel, rată de penetrare a Internetului a crescut de la 49,76% la sfârșitul anului 2014 la aprox. 56% la finele anului 2015.

Din cele 11 milioane de utilizatori de Internet, 6,7 milioane au făcut cumpărături online vreodată. Majoritatea preferă să folosească încă desktop-ul atunci când cumpără online, dar Mobile-ul a crescut spectaculos în 2015, iar trend-ul se amplifică în decursul acestui an. Astfel, în ultimele luni ale anului 2015, peste 50% din traficul marilor magazine online a fost generat de dispozitive mobile.

1,4 milioane de români au cumpărat online prin intermediul unui dispozitiv mobil, iar aproximativ 850.000 prin intermediul unei aplicații mobile. În prezent, rată de penetrare Mobile în România este de peste 100%, existând mai multe sim-uri active decât populația țării.

Rată de penetrare a dispozitivelor mobile de tip smartphone a cunoscut o ascensiune fulminantă în ultimii 4 ani. Dacă în România anului 2012 existau aprox. 2,5 milioane de smartphones, în prezent numărul acestora depășește 10 milioane, indicând o rată de penetrare de peste 50%.

Un cumpărător online face, în medie, 8,2 achiziții pe an – în ușoară creștere față de anul 2014 când media era de 8,1 și față de anul 2013 când cifra era de 7,9 achiziții/an. În schimb, cumpărătorii online români preferă în continuare și într-o majoritate covârșitoare de aprox. 90%, să plătească ramburs (în numerar, la livrarea produselor). Deși procentele au mai crescut ușor, doar 6-7% sunt plăti online prin card și 3-4% plăti prin alte metode decât numerar sau card, cum ar fi: online banking, micro-plăti prin sms etc.

Totuși, potrivit oficialilor Visa, numărul de tranzacții online plătite prin carduri Visa la magazinele online a crescut cu 20-25% în 2015 față de 2014. Tot cifrele Visa arată că românii cheltuiesc mai mult la magazinele online din străinătate decât la cele autohtone, valoarea medie a unei tranzacții fiind de 58 euro în cazul magazinelor de peste hotare și de 40 euro în cazul magazinelor online din România.

Numărul magazinelor online care înregistrează activitate comercială constanța a rămas în 2015 la același nivel cu anul 2014, respectiv aprox. 5.000 de magazine online. Potrivit cercetărilor GPeC există, însă, peste 20.000 de website-uri pe domeniu .ro care au funcție de „adaugă în coș”, așadar teoretic numărul de website-uri de comerț electronic este semnificativ mai mare. Practic, doar cele 5.000 din acestea (cele la care ne raportăm mai sus) generează trafic suficient de important și constant în timp, în așa fel încât să poată fi luate în calcul.

Se estimează că din cele 5.000 de magazine online active în peisajul e-commerce românesc, aprox. 200 sunt afaceri medii și mari, adică depășesc cel puțin pragul de 1 milion euro cifra de afaceri anuală. Din totalul de 5.000 de magazine, 1.374 sunt înrolate în standardul de securitate 3D Secure, comparativ cu 1.173 la finele anului 2014.

În România există, în prezent, aprox. 14,5 milioane de carduri înrolate în sistemul 3D Secure, dar din acestea doar 1.329.919 sunt activate în sistem, adică sunt folosite efectiv în tranzacționarea online.

3.2.2. Perspectivele BCR privind Internet – Banking-ul

Comisia Europeană spune că România are cea mai mică rată de adopție a plăților online, în sensul că 70% din populația care utilizează Internetul în România citesc știri online, dar numai 17% dintre aceștia fac tranzacții online cu cardul, iar mai puțin de 8% utilizează serviciile de internet sau mobile banking. Atât timp cât 8% din populație folosește internet banking-ul, BCR ar trebui să creeze această baza, să privească la viitor, să observe ce se întâmplă și în celelalte piețe ca să fie pregătită și să lanseze servicii, să fie atentă la amenințările care vin din celelalte industrii, dar să iși asume rolul de a educa populația și de a atrage cât mai mulți clienți în zona de digital în beneficiul lor.

Potrivit directorului executiv în cadrul BCR, Marian Ignat, din datele BCR, 80% din clienții bancarizati folosesc Internetul cel puțin o dată pe săptămâna, iar circa 60% accesează Internetul pe terminale mobile. Cu toate acestea, sub 8% din populația României folosesc serviciile digitale. Se presupune că e o problema de reglementare, dar în primul rând e o problema a băncilor, în sensul că nu au reușit să fie mai vizibile și să atragă cât mai mulți clienți în zona de banking digital..

De asemenea el a punctat că băncile au în general o abordare segmentată privind clienții, iar pe zona de digital se dorește să se ofere servicii de calitate, inovatoare pentru clienții mass afluent, pentru că sunt mai sofisticați și se poate acționa cu valoare adăugată, iar pentru clienții mass market să se utilizeze digitalul că un instrument de eficientizare și reducere de costuri. Acesta consideră că segmentarea pe zona digitală trebuie făcută diferit, pentru că există populație care nu utilizează internetul deloc și unde băncilor le este mai greu să atragă clienți, dar există și zona de clienți care utilizează Internetul, dar care nu sunt dispuși să utilizeze serviciile online oferite de bănci.

La o analiză amănunțită observăm că cei care utilizează serviciile digitale utilizează zona de online banking doar pentru a-și verifică soldul. Aici se poate acționa în sensul că banca îi poate determina să facă și alte operațiuni. Ar trebui să inovată nu numai prin oferirea de servicii de calitate, dar și interiorul organizației, să devină mult mai agili, să vină mult mai repede cu soluții pentru clienți, să depășească zona de tranzacționare în ceea ce privește ecosistemul online.

3.2.3. Analiza profilului clientului de gen feminin din cadrul BCR

Conform unui comunicat al BCR, femeile reprezintă o treime dintre clienții care utilizează serviciile de internet banking, iar 56% dintre acestea se autentifica prin token sau etoken. Acestea intră în cont de două ori pe luna, în medie, și efectuează operațiuni cel puțin o dată pe luna, iar 8% dintre ele folosesc acest serviciu de pe telefonul mobil.

Majoritatea femeilor de afaceri din portofoliul BCR au companii în comerț, producție și servicii. Peste un sfert din microîntreprinderile din România sunt conduse de femei, iar majoritatea antreprenoarelor din acest sector activează în Transilvania.

Dana Demetrian, vicepreședinte retail BCR a declarat pentru publicația online wall-street.ro că „Datele noastre creionează portretul unei femei care tranzacționează fără a recurge la numerar, face cumpărături frecvent, dar și economii, e obișnuită cu plata automată a facturilor și optează pentru internet banking. Un astfel de comportament financiar echilibrat, constructiv și inovator ne demonstrează că în fiecare clientă BCR se află o antreprenoare” .

Femeile reprezintă 49,4% din numărul total de clienți ai băncii, iar veniturile lunare ale acestora, de tip salariu sau pensie, sunt în creștere față de salariul minim net lunar pe economie, ele încasând venituri în cont cu o mai mare regularitate decât bărbații.

Numărul clientelor care apelează la serviciile de private banking, accesibile celor care au în cont peste 200.000 de euro, a crescut cu 8% în ultimul an.

Unul din trei clienți BCR care utilizează private banking este femeie, iar clientele care recurg la aceste servicii dețin 30% din totalul activelor aflate în administrarea acestui segment. O treime dintre clientele care folosesc private banking apelează la acesta pentru a efectua plasamente în fonduri de investiții.

Femeile economisesc mai mult decât bărbații, având un număr mai mare de depozite la termen. Apetența femeilor pentru îmbunătățirea nivelului de viață a întregii familii le situează pe primul loc atunci când vine vorba de cumpărături, femeile fiind și principalele deținătoare de card de debit din portofoliul BCR.

Ele contractează servicii de educație mai bune pentru copii, de servicii medicale de calitate pentru întreagă familie, de îmbunătățiri sau reamenajări la nivelul locuinței sau chiar de plata la termen a facturilor lunare, pe care majoritatea femeilor le plătesc direct din cont, prin serviciul Direct Debit.

3.2.4. Soluții moderne pentru clienții BCR

BCR are peste 700.000 de clienți înrolați la serviciile 24 Banking, iar în ultimul an numărul celor care utilizează serviciul de mobile banking s-a dublat, fapt care se reflectă cele peste 60.000 de descărcări ale aplicației de mobile banking doar în primul semestru din 2015. De asemenea, numărul facturilor plătite de clienții BCR prin mobile banking a înregistrat o creștere de aproape 200% față anul 2014.

Pentru clienții care utilizează serviciile de Internet- Banking, BCR a lansat funcționalitatea de autentificare biometrică, prin amprenta digitală, pentru soluțiile de internet și mobile banking. Opțiunea Touch ID este disponibilă deocamdată doar pe dispozitivele Apple de nouă generație.

Aplicația Touch 24 Banking BCR detectează funcționalitatea de autentificare biometrică a smartphone-ului, dacă acesta o are, și te întreabă dacă vrei să activezi protecția biometrică. Clienții BCR nu vor fi obligați, însă, să folosească tokenul digital, ci vor putea să rămână pe varianta clasică.

Clienții care aleg opțiunea Touch ID se vor autentifica sau vor autoriza o tranzacție prin scanarea amprentei, după introducerea unui PIN setat în prealabil. Funcționalitatea va putea fi dezactivată oricând din setările aplicației. Reprezentanții BCR sunt convinși că, pe termen mediu, token-ul electronic va înlocui token-ul clasic.

Până în prezent opțiunea Touch ID poate fi accesată doar de pe dispozitivele Apple mai noi (iPhone 5s, iPhone 6, iPhone 6 Plus, iPad Air 2 și iPad mini 3). Deși poate fi descărcată și pe sistemul de operare Android, deocamdată aplicația nu permite autentificarea biometrică și pe dispozitivele cu Android, această fiind cel mai mare dezavantaj al acestei inovații lansate de BCR.

Principalul avantaj al opțiunii Touch ID ține de rapiditatea și siguranță sporită a autentificării și autorizării tranzacțiilor, deși banca nu a avut nicio problema cu fraudele pe zona de online și mobile banking. De asemenea, spre deosebire de autentificarea prin SMS (din oferta altor bănci), aplicația funcționează și în străinătate.

3.3. CONTURILE CURENTE ALE CLIENȚILOR BĂNCII COMERCIALE ROMÂNE – OPERAȚIUNI CONTABILE

Depozitele la termen sunt resursele bănești atrase de bancă de la persoane fizice și juridice pe un termen stabilit până la scadența indicată în contract clientul nu are dreptul să-și retragă resursele din conturile băncii. În caz contrar, banca apelează la sancțiuni economice față de deponent care se materializează, de obicei, prin anularea dobînzii calculate în conformitate cu contractul, sau micșorarea acesteia pînă la nivelul dobînzii pentru depozitele la vedere.

Contul curent este un instrument bancar utilizat zi cu zi, care facilitează realizarea tranzacțiilor bancare. Acest instrument bancar poate servi deopotrivă la păstrarea banilor și la efectuarea de plăți, încasari sau transferuri bancare, în acest fel, realizându-se administrarea mai ușoară și mai eficientă a banilor. În funcție de nevoile fiecărui client, se pot deschide conturi curente în Lei, USD, Euro sau în alte valute.

Ca o particularitate, trebuie menționat că sumele depuse în cont beneficiază de dobandă la vedere (în prezent 2,70 % pentru lei si 2 % pentru valute), nu au un termen prestabilit, iar accesul la acestea se poate face fără restricții. Contul curent poate fi alimentat oricând, fie prin diferite venituri care pot fi virate direct în acest cont, fie prin alte depuneri. Pentru deschiderea contului curent nu se percepe nici un fel de comision .

O caracteristică a băncii este că oricând se pot desemna alte două persoane autorizate care să aibă acces la contul curent la ghișeul băncii și să efectueze operațiuni în numele titularului. Pentru persoanele fizice este necesar un sigur act pentru deschiderea unui cont și anume cartea de identitate/pașaportul.

Persoanele juridice pot deschide la unitățile Banca Comercială Română, un cont curent principal în lei și/sau valuta. Mai mult, au posibilitatea de a-și deschide subconturi colectoare/subconturi de încasari și plăți în lei la orice altă unitate a băncii (din localitățile în care societatea respectivă are deschise puncte de lucru, filiale, sucursale, reprezentanțe sau acolo unde relațiile cu partenerii de afaceri fac necesară deschiderea acestor subconturi).

Pentru deschiderea conturilor, persoanele juridice trebuie să prezinte în original și fotocopie, următoarele documente:

Actele de identitate ale reprezentanților legali și ale celor care sunt autorizați să dispună de cont;

Certficat constatator eliberat de Oficiul Registrului Comerțului cuprinzând istoricul firmei;

Cod fiscal și Certificatul de Înregistrare, daca nu au codul unic de înregistrare.

În cazul în care specificul societăților necesită și alte acte, acestea sunt solicitate de

bancă după analiza celor menționate mai sus.

În data de 4.12.2015 entitatea Novatex S.A. depune numerar în contul curent constituit la BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ, în sumă de 10.000 RON.

Pe data de 12.12.2015 BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ, a încasat în contul curent al clientului Novatex S.A. creanțe în suma de 2800 RON.

În data de 27.12.2015 BCR, a încasat în contul clientului Novatex S.A. suma de 1.000 RON reprezentând creanța față de entitatea Onix S.R.L. , entitate care deține cont curent la BCR:

BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ, a efectuat plăți în suma de 580 RON din contul curent al entității Onix S.R.L. către entitatea Alfa S.R.L. care deține cont curent la instituția de credit B.C.R., în data de 07.12.2015.

Banca Comercială Română a calculat dobânda pentru sodul creditor și debitor al contului curent al beneficiarului Novatex S.A. în data de 28.12.2015 știind că la data de 1.12.2015 dispunea în contul curent de 4.500 RON și în luna decembrie au avut loc următoarele operațiuni în contul curent:

Intrări(operațiuni creditoare):

4.12.2015 – 10.000

12.12.2015 -2.800

27.12.2015 – 1.000

Ieșiri(operațiuni debitoare):

7.12.2015 – 2.100

18.12.2015 – 4.500

22.12.2015 – 4.000.

Banca Comercială Română a practicat o rată a dobânzii creditoare de 8% și debitoare de 10%.

Se determină numerele:

a)numerele creditoare = (4.500 × 31) + (10.000 × 27) + (2.800 × 19) + (1.000 × 4) = 139.500 + 270.000 + 53.200 + 4.000 = 466.700

b)numerele debitoare = (2.100 × 24) + (4.500 × 13) + (4.000 × 9) = 50.400 + 58.500 + 36.000 = 144.900

Banca Comercială Română a calculat și înregistrat dobânda astfel:

dobânda creditoare =

dobânda debitoare =

Sold dobanda = 103, 71 – 40, 25 = 63,46 RON

Entitatea Novatex S.A. a încasat dobânda în contul curent iar înregistrarea contabilă a operațiunii este:

În data de 7.12.2015 Banca Comercială Română a efecuat o plată din contul curent al clientului Novatex S.A.în suma de 2.100 RON către entitatea Beta S.A. care deține cont curent la instituția de credit B.R.D.

Banca Comercială Română operează plata din contul curent al clientului Novatex S.A. către entitatea Fibrex care are contul curent deshis la Banca Transilvania în suma de 4.500 RON în data de 18.12.2015.

3.4. OPERAȚIUNILE CONTABILE PRIVIND DEPOZITELE BANCARE LA BANCA COMERCIALĂ ROMÂNĂ S.A.

Depozitele la vedere constituie depozite bancare constituite din fonduri depuse într-o bancă, disponibile în orice moment adică fără preaviz.

Depozitele la termen sunt depozite bancare constituite din fonduri pe termen scurt sau mediu depuse într-o bancă, pentru o perioadă fixată dinainte, de un client sau de o bancă terță. Aceste depozite prezintă pentru bancăavantajul de a nu apăsa asupra ei riscul de retragere imprevizibilă pe care îl prezintă depozitele la vedere.

Depozitele rambursabile după notificare reprezintă depozite netransferabile, fără un termen de rambursare stabilit la încheierea contractului, care nu pot fi transformate în numerar decât după expirarea perioadei notificate, sau care pot fi transformate în numerar înainte de expirarea perioadei notificate numai cu plata unor penalități, ori cu alte costuri suplimentare semnificative din partea clientului.

Depozitele colaterale sunt constituite drept garanții sau pentru efectuarea unor operațiuni ulterioare, determinate.

3.4.1. Depozitele la termen pentru clienți – persone fizice

Orice persoană fizică rezidentă poate beneficia de depozitele în lei și valută, și orice

persoană nerezidentă pentru cele în valută.

Depozitele la termen la Banca Comercială Română prezintă următoarele particularități:

depozitul poate fi constituit pe o perioadă cu scadență fixă (1 lună, 3, 4, 6, 9 sau 12 luni) sau cu scadență personalizată (pentru depozitele de la 31 de zile până la 365 de zile);

la constituire, cleintul poate alege data scadenței depozitului și poate opta pentru reînnoirea depozitului la scadență;

suma minimă necesară la deschidere este de 500 RON sau 150 EUR;

se acceptă depunerile ulterioare la depozitele deschise pentru mai mult de 3 luni, cu până la 30 de zile înaintea datei de maturitate;

sumele minime permise pentru depunerile ulterioare sunt de 500 RON sau 150 EUR.

Avantajele depozitului la termen sunt:

comision 0 la retragerea în numerar a sumei de depozit, în ziua de scadență și a doua zi;

clientul poate vira dobânda de încasat sau o parte din ea către un anumit cont curent deschis la Banca Comercială Română;

pentru depozitele de peste 90 de zile clientul poate alege opțiunea plata lunară a dobânzii;

bonusul de dobândă Senior – se aplică la depozitele constituite de persoane fizice cu vârsta de minim 50 ani;

bonusul de dobândă Internet Banking – se aplică la depozitele la termen constituite de persoane fizice prin internet banking;

Clientul are acces la serviciul InfoAlert care îl anunță apropierea datei de scadență.

În luna decembrie 2015 Banca Comercială Română înregistrează următoarele operațiuni contabile:

Constituirea unui depozit la termen pe o perioadă de 1 an cu capitalizare trimestrială, în sumă de 2.800 RON de către clientul C. I. pe 6.12.2015, procentul de dobândă anuală compusă fiind de 8.1 % an.

RDAC = rata dobânzii anuale compuse;

d = rata dobânzii anuale simple;

n = numărul de perioade de capitalizare dintr-un an. %

Dobânda = 2.800 × 8, 25 % = 231 RON

Înregistrarea contabilă a dobânzii a Banca Comercială Română S.A. este:

În situația în care clientul C. I. ar fi optat pentru un depozit de aceeași sumă, cu capitalizarea dobânzii la sfârșitul fiecărui an dar pe o perioada de 3 ani, dobânda pe care ar fi obținut-o ar fi fost următoarea:

E = capital valorificat după n ani;

K = capital investit;

d = procentul de dobândă;

n = numărul de perioade de capitalizare dintr-un an.

Dobânda obținută este în sumă de :

D = 3.537 – 2.800 = 737 RON

Pe 15.12.2015 clientul Vasilescu Mihai solicită băncii lichidarea depozitului la termen constituit pe o perioadă de 5 ani, în suma de 15.000 RON, pentru care instituția de credit a practicat un procent de dobândă de 7, 75%/an.

În contabilitatea Băncii Comerciale Române constituirea depozitului la termen a fost înregistrată astfel:

Pe perioada celor 5 ani dobânda totală a fost de:

D=21.786 – 15.000 = 6786 RON

Banca Comercială Română a înregistrat lichidarea depozitului și plata dobânzii astfel:

3.4.2. Depozitele la termen pentru clienți – personele juridice

Pentru Banca Comercială Română s.a. de mare importanță este cunoașterea necesităților clienților. De aceea, știind că pentru o afacere în creștere numerarul este o raritate, banca a creat un depozit care să satisfacă nevoile clienților persoane juridice. Astfel, principalele caracteristici ale depozitului la termen pentru persoane juridice sunt:

depozitul poate fi constituit pe o perioadă cu scadență fixă (de 7 zile, 1 lună, 3, 4, 6, 9, 12 luni) și cu scadență personalizată pentru depozitele de 8 până la 365 de zile;

la deschidere, clienții pot alege data scadenței depozitului la termen și pot opta pentru prelungirea automată fără capitalizarea dobânzii sau prelungirea automată cu capitalizarea dobânzii;

depozitul poate fi deschis în RON sau EUR;

suma minimă necesară la deschiderea depozitului este de 1.000 RON sau 250 EUR pentru depozitele cu scadență la 7 zile, 1 lună sau 8-30 zile;

pentru depozitele de peste 30 zile suma minimă necesară la deschidere este de 500 RON sau 150 EUR.

Avantajele clientilor persoane juridice sunt:

posibilitatea de virare a dobânzi de încasat sau a unei părți din ea către un anumit cont curent deschis la Banca Comercială Română

pentru depozitele de peste 90 de zile posibilitatea de a alege opțiunea plată lunară a dobânzii;

pentru depozitele inițiate prin serviciul Internet Banking obținerea unui bonus de dobândă.

Înregistrările contabile referitoare la depozitele la termen ale clienților persoane juridice sunt asemănătoare celor utilizate în cazul persoanelor fizice.

Astfel, constituirea unui depozit la termen se înregistrază:

Formula ratei dobânzii anuale compuse rămâne neschimbată:

Înregistrarea contabilă a dobânzii este:

Lichidarea depozitului la termen se înregistrează astfel:

3.4.3. Aspecte teoretice și operațiunile contabile privind contul de economii

Contul de economii este o alternativă pentru depozitele la temen care permite clienților să economisească într-un mod foarte flexibil.

Principalele caracteristici sunt:

economii pe termen scurt și mediu în RON, EUR și USD;

permite depuneri și retrageri din cont la orice moment;

clientul nu este penalizat pentru retragerile de sume din contul de economii – acesta primește dobânda pentru numărul de zile de plasare a banilor;

rata de dobândă aplicabilă depinde de soldul disponibil în contul de economii;

dacă soldul contului rămâne 7 zile consecutiv sub un sold minim (200 RON/ 100 EUR / 100 USD), contul de economii este închis în mod automat, iar toți banii sunt transferați în contul curent.

Avantajele clientului cu cont de economii sunt:

primește dobânda pentru fiecare zi în care banii sunt plasați în contul de economi;

alimentează contul cu sume de bani oricand;

retrage sume din cont fără să piardă dobânda acumulata.

În luna decembrie 2015 banca comercială română a înregistat următoarele operațiuni contabile referitoare la contul de economii Acumulare:

Pe 5.12.2015 clientul S.A. a depus cererea pentru constituirea unui depozit tip cont economii în sumă de 1.750 RON, pe o perioadă de 365 zile, pentru care Banca Comercială Română a stabilit o rată a dobânzii de 3%/an. Constituirea depozitului s-a efectuat astfel:

Calculul și înregistrarea dobânzii fără capitalizare și virată într-un cont atașat a fost:

2. În aceeași zi clientul Bega S.R.L. a constituit un depozit tip Acumulare în suma de 33.000 RON, pe o perioadă de 365 zile, pentru care Banca Comercială Română a stabilit o rată a dobânzii de 2%/an. Constituirea depozitului se înregistrează:

Calculul și înregistrarea dobânzii fără capitalizare și virată într-un cont atașat a fost :

3. Clientul Novatex S.R.L. a constituit un depozit cont economii, la data de 11.12.2014, în sumă de 2.200 EURO, pe o perioadă de 365 zile, pentru care Banca Comercială Română a stabilit o rată a dobânzii de 0,5%/an. Constituirea depozitului s-a înregistrat astfel:

Calculul și înregistrarea dobânzii fără capitalizare și virată întrun cont atașat a fost:

3.5. ASPECTE REALE DIN RELAȚIA CLIENT – BANCĂ

Aparția OUG 50/2010 a adus o explozie a proceselor împotriva băncilor. După modificarea legii în Parlament, clienții s-au repliat și au atact băncile pe legile vechi. După ce a trecut mai bine de un an de la avalanșa de procese, tot mai multe dosare au primit sentințe definitive și irevocabile.

Anul 2010 a adus o explozie a numărului de procese intentate băncilor de către clienții presoane fizice. Mersul greoi al sistemului juridic din România a făcut ca abia în a doua jumătate a anului 2011 să apară cea mai mare parte a sentințelor definitive.

Procesele colective îndreptate împotriva băncilor mari din sistem precum Volksbank și BCR s-au derulat mai greu până în prezent, pronunțarea sentinței fiind amânată în mai multe rânduri. Ceva mai repede s-au mișcat procesele individuale, unde clienții care au dat în judecată băncile pentru clauzele abuzive din contractele de credit au obținut de foarte multe ori câștig de cauză.

În luna ianuarie 2016, Tribunalul Vrancea a confirmat decizia Judecătoriei Focșani și a hotărât definitiv și irevocabil ca dobânda clientului T.T. să fie Euribor + o marjă de 1,5 pp, instanța declarând clauza privind dobânda de referință care se afișează la sediile BCR ca fiind nulă.

Acesta nu este însă primul caz în care această clauză este declarată nulă în instanță în mod definitiv și irevocabil. În cinci dosare din Argeș, acțiunile formulate de Protecția Consumatorilor împotriva BCR, ca urmare a plângerilor depuse de clienții băncii, au adus eliminarea clauzei respective, după ce clienții implicați au intervenit în nume propriu. În câteva cazuri, ANPC și clienții au câștigat la recurs, după ce prima instanță hotărâse în favoarea BCR.

În dosarul 14483/280/2010, Judecătoria Pitești a decis în octombrie 2010 ca BCR să elimine clauza abuzivă prevăzută de art. 5 teza finală din Contractul de credit bancar încheiat în septembrie 2008 cu intimatul C. I, sub aspectul sintagmei “dobânda de referință variabilă care se afișează la sediile BCR”. Instanța a aplicat și o amendă de 200 lei BCR. A trebuit să treacă mai bine de un an pentru ca instanța să se pronunțe și în recursul intentat de BCR, pe care l-a respins în cele din urmă.

Instanța s-a pronunțat la fel și în dosarul 4944/205/2010, în care clientul I.P. a intervenit în nume propriu, Tribunalul Argeș respingând recursul BCR în noiembrie 2011.

În dosarul 18603/280/2010, Tribunalul a acceptat recursul ANPC în data 28 februarie 2012 și a dispus eliminarea clauzei de la pct. 5 din contractul de credit între BCR și clientul B.C.M. – referitor la „dobândă de referință variabilă care se afișează la sediile BCR„ și a clauzei de la pct. 2.10.a din condiții generale, și a dispus amendarea cu 200 de lei a BCR. Decizie irevocabilă. La fel a decis, tot în recursul din 14 februarie 2012, și în cazul dosarului 18602/280/2010 pentru clientul N.M.

O altă mare bătălie câștigată de clienți împotriva BCR s-a înregistrat la București, unde instanța a decis că sunt abuzive clauzele privind comisioanele de administrare și cele de risc calculate la valoarea inițială a creditului în procesul colectiv G1, în care 360 de clienți – cu 190 de credite – sunt reprezentați de casa de avocatură Piperea și Asociații. E drept, instanța nu a satisfăcut toate cererile clienților, care doreau eliminarea clauzei privind „dobânda variabilă afișată la sediile BCR…” și restituirea comisionului de acordare. Decizia nu este una definitivă și poate fi atacată cu apel, cum de altfel cei de la BCR au anunțat public că o să facă.

Sunt foarte multe procese pe rol deschise împotriva BCR – dintre care câteva colective la București. Pe de altă parte, nu toți cei care au dat în judecată BCR au și avut câștig de cauză. Sunt situații, peste zece identificate (cu precizarea că nu la toate a putut fi identificată cu exactitate speța) în care instanța a decis împotriva clienților și i-a pus să plătească cheltuieli de judecată deloc mici, de peste 5.000 de lei, și vorbim în acest caz de decizii irevocabile.

CONCLUZII

Clientela este barometrul cel mai evident al evoluției unei bănci. Prezența unui număr din ce în ce mai mare de societăți comerciale sau persoane fizice la ghișeele băncii, confirmă calitatea serviciilor băncii, în timp ce migrarea acelorași clienți către altele este o dovadă a slăbiciunilor unității în cauză.

Banca Comercială Română s-a adaptat în timp nevoilor și cerințelor cliențior săi. Este cunoscut faptul că, în comparație cu celalte societăți bancare din România, BCR conduce topul cu un număr de peste 2,9 milioane clienți. Acest lucru se datorează politicilor și principiilor după care se conduce, fiind un brand de încredere la nivel național.

Banca este interesată să-și atragă clienții de pe piață și de a menține o relație de colaborare pe termen lung cu aceștia. În acest sens, prestarea serviciilor de consultanță financiară (gratuită) trebuie să:

– întărească imaginea de profesionalism a băncii;

– înlăture barierele psihologice (sau ideile preconcepute) ale clientului;

– obțină cât mai multe informații despre client, într-un mod gratuit.

Clienții își desfășoară marea majoritate a activității prin conturi deschise la banca. Conturile și evoluția lor dau o imagine asupra activității bancare. Evoluția în timp a clientelei este edificatoare pentru două aspecte esențiale: în primul rând pentru interesul acesteia manifestat față de prestațiile Băncii Comerciale Române, încrederea în stabilitatea și siguranță pe care o da banca și apoi impactul acestei clientele asupra resurselor băncii, că urmare a primirii unui număr important de depozite în lei și valută.

Segmentul de clientelă care a cunoscut cea mai mare dezvoltare, atât că număr cât și că resurse aduse băncii, este populația. Prin produsele și serviciile create special pentru acest tip de clienți, persoanele fizice au manifestat un mare interes pentru B.C.R., aceasta și datorită fenomenului de reorientare a economiilor populației spre depozitele bancare și că urmare a schimbării opticii depunătorilor și anume, aceea că valoarea câștigului este mai puțin importantă decât siguranță plasamentului .

Anul 2010 a adus o explozie a numărului de procese intentate băncilor de către clienții presoane fizice. Mersul greoi al sistemului juridic din România a făcut ca abia în a doua jumătate a anului 2011 să apară cea mai mare parte a sentințelor definitive. Mare parte din procesele căștigate de clienții persoane fizice împotriva BCR au avut ca și obiectiv înlăturarea clauzelor contractuale abuzive. Dar nu toți cei care au dat în judecată BCR au și avut câștig de cauză. Sunt situații, în care instanța a decis împotriva clienților și i-a pus să plătească cheltuieli de judecată de peste 5.000 de lei, prin decizii irevocabile.

ANEXE

BIBLIOGRAFIE

Berea O.A. – Strategie bancară, Editura Expert, București, 2002

Berea A.O. – Management – Precursori, Performante, Perspective, Editura Expert, Bucuresti, 2006

Ceaușu I. – Strategii manageriale. Management performant, Editura Academică de Management, București, 2005

Constantinescu D. – Management bancar, Editura BREN, București, 2004

Corpul experțiilor contabili și autorizați din România –Ghid pentru ințelegere și aplicarea IAS 30, CECCAR, București, 2007

Dardac, N , Barbu T. – Monedă , bănci și politici monetare, Editura.Didactică și Pedagogică, București, 2005

Davidescu N. –Sisteme informatice financiar-bancare, Aplicații, volumul II All Beck, București, 1999

Dedu V. – Gestiune și audit bancar, Editura Economică, București, 2008

Dedu V, Enciu A – Contabilitate bancară, Editura. Economică, București, 2008

Doroș A – Curs de contabilitate a instituțiilor de credit, Editura Universitatea Transilvania , Brașov, 2007

Lungu I – Sisteme informatice.Analiză, proiectare și implementare, Editura Economică, București, 2003

Nițescu G – Ghid financiar bancar al României, București, 2007

Pop A – Contabilitate financiară românească, Deva, 2007

Ristea M – Contabilitatea financiară a înteprinderii, București, 2007

Suciu G , Nedelcu N – Contabilitate bancară românească, Brașov, 2007

www.bcr.ro

www.mediafax.ro

http://www.wall-street.ro

www.zf.ro

IFRS / IAS 30 – “Ghid pentru înțelegerea și aplicarea standardelor internaționale de contabilitate”, Editura CECCAR, București, 2006

Legea Societaților comerciale nr. 31/1990 republicată;

Reglementările contabile armonizate cu Directiva Comunitații Economice Europene nr.86/635/CEE si cu Standardele Internationale de Contabilitate aplicabile instituțiilor de credit;

Ordonanța de urgență nr.99/200g privind instituțiile de credit și adecvarea capitalului;

Legea nr. 312/2004 Privind statutul Băncii Naționale a României;

Legea privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență nr. 85 /2014;

Legea contabilității numărul 82 / 1991 republicată;

Ordinul nr. 5/2014 pentru aprobarea Normelor metodologice privind întocmirea raportărilor periodice cuprinzând informații statistice de natură financiar-contabilă, aplicabile sucursalelor din România ale instituțiilor de credit din alte state membre;

Similar Posts