Analiza Portofoliului DE Asigurari LA Societatea Asirom S.a

ANALIZA PORTOFOLIULUI

DE ASIGURARI LA SOCIETATEA ASIROM S.A.

CUPRINS:

Introducere

Capitolul 1:

Activitatea de asigurare: Concept, caracteristici si clasificare

Asigurarea: Definire, elemente tehnice

Caracteristicile asigurarilor

Clasificarea asigurarilor

1.2. Prudentialitatea in asigurari

1.2.1. Rezervele tehnice minim necesare desfasurarii activitatii de asigurare

1.3. Managementul riscului si a situatiilor de criza

1.3.1. Managementul riscului

1.3.2. Managementul situatiilor de criza

Capitolul 2: STUDIU DE CAZ – Portofoliul de asigurari la societatea de asigurare ASIROM S.A.

2.1. Prezentare generala Asirom

2.1.1. Obiectul de activitate

2.1.2. Piata societatii comerciale

2.1.3. Structura organizatorica

2.2. Portofoliul de asigurari

2.2.1. Asigurari auto

2.2.2. Asigurari de bunuri

2.2.3. Asigurari de sanatate si de viata

2.2.4. Alte tipuri de asigurari

2.3. Scenariu – Producerea riscului asigurat pe o polita de bunuri (furt prin efractie

Concluzii

Biblografie

INTRODUCERE

Lucrarea de fata are ca scop principal prezentarea implicatiilor riscurilor si pericolelor asupra bunurilor si proprietatilor agentilor economici, diferitelor persoane juridice si a oamenilor, dar si a importantei activitatiilor de evitare, prevenire, limitare si acoperire a acestora, necesare in cadrul unei economii de tip concurential, economie care este caracterizata prin riscuri si incertitudini la tot pasul.

In conditiile economiei de piata, incertitudinea este principalul factor care actioneaza asupra relatiilor economice, asupra existentei omului si asupra societatii in ansamblu. Astfel se poate afirma ca un fapt este cert, incertitudinea creata de riscurile care ne inconjoara si care nu poate fi doar evitata, prevenita sau limitata ci trebuie realizat un sistem de protectie si de acoperire eficient. Acest sistem a fost creat si este ceea ce numim generic asigurare.

Sistemul astfel creat acopera pierderile cauzate ca urmare a unor calamitati naturale precum cutremurul, fie ca are ca scop reluarea procesului de productie sau refacerea mediului ambiant deteriorat ca urmare a activitatii omului sau progresului tehnic. In acesta situatie, asigurarea are un rol definitoriu atat in toate sferele activitatii economice, la nivel macro si micro economic, dar si in existenta umana.

La aceste tipuri incertitudini si pericole, printre altele, este expusa si avutia sau averea persoanelor fizice si juridice care sunt tot mai mult afectate de diverse pericole. In aceste conditii, asigurarile de bunuri si asiguratorii de bunuri, joaca un rol dominant in protejarea averii si avutiei oamenilor si persoanelor juridice.

Asiguratorul de bunuri, ca entitate specializata in protectia riscului devine un element de referinta in viata economica si sociala a unei societati.

Activitatea pe care asiguratorul de bunuri o desfasoara trebuie sa presupuna o administrare corespunzatoare a acestui tip de riscuri atat in beneficiul asiguratilor dar si pentru obtinerea de profit. Fie ca este vorba de cuantificarea riscului, stabilirea primelor de asigurare, fructificarea fondurilor si rezervelor asiguratorului, cuvintele care trebuie sa defineasca activitatea acestuia din urma sunt prudentialitate, echilibru financiar si eficienta maxima

Deasemenea, principiile de dezvoltare durabila care sunt subiecte de discutie la nivel national si international nu fac altceva decat sa sublinieze rolul si importanta si a industriei asigurarii in cadrul acestei evolutii a omenirii si a civilizatiei. Conform acestor principii este necesara transmiterea si catre urmatoarele generatii a dreptului de folosinta si asupra a ceea ce inseamna componenta materiala a existentei umane. Fara existenta asigurarii care are ca scop refacerea bunurilor materiale distruse acest lucru nu ar fi posibil.

Asiguratorul de bunuri este o institutie care apartine nu numai actionarilor ci si asiguratilor, societatii in ansambul sau, deoarece numai in conditiile in care aceasta institutie este stabila din punct de vedere financiar si se dezvolta si comunitatea va putea fi protejata.

Cu toate ca se considera ca economia de piata este un motor care se regleaza de la sine, datorita caracterului concurential, s-a dovedit ca rolul statului, cel putin in domeniul asigurarilor de bunuri este unul pozitiv, statul este „uleiul” de calitate superioara de care economia asigurarilor are nevoie, pentru o functionare normala. Nevoia interventiei statului este data de caracteristica predominanta a implicatiilor si consecintelor nevoii de asigurare, protectia sociala a comunitatii si a membrilor acesteia.

La momentul actual dar si in perioada urmatoare o problema reala in dezvoltarea asigurarilor de bunuri in Romania o constituie puterea de cumparare a majoritatii populatiei ori veniturile agentilor economici necesare acoperirii riscurilor cu care acestia se confrunta in activitatea si viata de zi cu zi, dar si necesitatea intelegerii fenomenului asigurarii de catre cei care se confrunta cu aceste riscuri.

Indiferent de dificultatile de perceptie a fenomenului asigurarii nu trebuie uitat faptul ca incertitudinea si riscul reprezinta una din problemele vitale ale omenirii, care il insoteste pe om si activitatea sa de la nastere pana la moarte si ii influenteaza major viata. Asigurarea este cea care are solutii la acest tip de probleme cu care se confrunta omul, ceea ce face ca implicatiile si importanta sa sa fie continuu subiectul cercetarii specialistilor in domeniu.

CAPITOLUL 1: ACTIVITATEA DE ASIGURARE – CONCEPT, CARACTERISTICI SI CLASIFICARE

1.1. ASIGURAREA: DEFINIRE, ELEMENTE TEHNICE, CARACTERISTICI SI CLASIFICARE

1.1.1. Definirea asigurarii, elemente tehnice

Nimeni nu mai este sigur de ziua de maine, sunt o multime de intamplari neprevazute care pot distruge viata si bunurile oricui. Casa si gospodaria omului pot fi nimicite de un incendiu, recolta agricultorului poate fi distrusa de grindina, vasul incarcat cu marfurile negustorilor se poate scufunda din pricina furtunii, o boala sau un accident pot aduce moartea aceluia care prin munca intretine familia, lipsind-o pe aceasta de orice ajutor.

Toate aceste intamplari nefericite au o insusire comuna, ele pot lovi un numar foarte mare de oameni, care le sunt expusi, sau pe toti oamenii – cum este incendiul, boala, accidentul -sau o categorie numeroasa- grindina loveste pe agricultori, iar furtuna de pe mare pe armatori si exportatori. Totusi, nu se stie dinainte pe cine vor lovi ele; pentru fiecare individ sau firma luata in parte, aceste nenorociri sunt posibile, dar nesigure. Chiar daca stim ca in fiecare an arde cel putin o casa in orasul nostru, nu stim care casa va arde anul viitor. Moartea care s-ar parea ca face exceptie, intra si ea in aceasta regula, caci daca este sigur ca toti vom muri, nu se stie cand se va intampla acest lucru fiecaruia.

Ce poate face omul contra acestor nenorociri? Mai intai va cauta sa le evite. Astfel, cladirea caselor din materiale de piatra, introducerea paratrasnetelor, folosirea de noi tipuri de materiale pentru acoperisul caselor micsoreaza posibilitatea izbucnirii unui incendiu; perfectionarea constructiei vaselor, utilizarea de noi tehnici de comunicare micsoreaza primejdia de ciocnire si scufundare a vaselor.

Daca totusi evenimentul s-a intamplat omul poate cauta sa-i micsoreze efectul distrugator, salvand o parte din averea primejduita.

Prevenirea are drept urmare, in principal, crearea unor asa zise institutii precum pompierii pentru stingerea incendiilor, medicina pentru tratamentul bolilor sau accidentelor. Exista insa o categorie de risc precum grindina pe care nu o putem evita si nici sa-i combatem efectele.

Evitarea acestor rele inainte de a se ivi si combaterea lor dupa ce s-au ivit nu a atins un nivel de desavarsire pentru a elimina cu totul urmarile acestor evenimente nefericite. Ulterior acestor nenorociri suntem siliti sa ne gandim la reconstituirea bunurilor distruse, la despagubire, pentru pagubele suferite. Primul mijloc pentru reglarea de la sine ar fi economia, insa aceasta cere timp.

Cel mai usor ajungem la scopul urmarit prin asigurare. Intr-adevar, cum intamplarile acestea nefericite de care vorbim se ivesc relativ rar, desi individul singur nu poate de cele mai multe ori sa-si procure mijloacele de reconstituire a averii nimicite, acestea se capata usor prin contribuirea unui mare numar de persoane, fara ca bugetul fiecaruia sa fie incarcat in mod simtitor.

Sa consideram, de exmplu, 1.000 de case in valoare de 200 milioane lei fiecare; arderea unei case este o pierdere destul de grea pentru proprietarul ei, daca insa toti proprietarii contribuie impreuna cu cate un milion lei inainte de producerea evenimentului, cel lovit de incendiu ar fi foarte usor de despagubit fara ca ceilalti proprietari sa fi avut o cheltuiala insemnata.

Astfel, asigurarea nu exclude evitarea si combaterea evenimentelor nefericite, a calamitatilor; combaterea micsoreaza o paguba pentru comunitate, pe cand asigurarea imparte riscul si respectiv paguba asupra mai multora.

Diversele incercari care s-au facut pentru a gasi o definitie a asigurarii pornesc de la puncte de vedere diferite in legatura cu preocuparile generale ale celor care au incercat sa gaseasca o definitie cuprinzatoare.

Printre cei care au venit in contact cu aceste evenimente au fost si juristii, astfel s-a incercat de catre acestia crearea unei definitii a cuvantului asigurare care sa serveasca pentru regulile de drept care guverneaza raporturile create de aceasta “intelegere”.

Economistii au incercat si ei sa defineasca asigurarea pentru ca asigurarile fac obiectul unor organisme economice importante.

In fine, statisticienii sau tehnicienii au cautat sa perfecteze aceasta definitie, punand in evidenta si punctul lor de vedere tehnic.

Juristul vede in asigurare inainte de toate, un contract. El stie ca exista contractul de asigurare incheiat intre oameni si o organizatie de sine statatoare. Stie ca este nevoie de legi care sa guverneze acest contract.

Potrivit Legii 32/2000, asigurarea este ”operatiunea prin care un asigurator constituie, pe principiul mutualitatii, un fond de asigurare, prin contributia unui numar de asigurati, expusi la producerea anumitor riscuri, si ii indemnizeaza pe cei care sufera un prejudiciu pe seama fondului alcatuit din primele incasate, precum si pe seama celorlalte venituri rezultate ca urmare a activitatii desfasurate”.

Din punctul de vedere al managerului de risc, asigurarea reprezinta “o tehnica care poate face posibil transferul consecintelor financiare ale potentialelor daune accidentale de la asigurat, societate comerciala, organizatie, familie, catre un asigurator”.

Ca mecanism, asigurarea este “un instrument social sub care mai multe entitati fac sau promit sa contribuie la un fond de plata din care asiguratorul promite sa faca plati in bani lichizi sau sa ofere certe servicii acelor asigurati care sufera daune accidentale”.

Elementele tehnice ale asigurarii

Elementele tehnice ale asigurarii sunt cele care fac parte dintr-un contract de asigurare. Cunoasterea acestor elemente este necesara si importanta pentru a putea fi utilizate corespunzator in cazul acoperirii riscului cu ajutorul asigurarii.

Acestea pot diferi de la asigurare la asigurare, dar intelesul lor este comun, astfel cele mai importante elemente si semnificatia acestora sunt:

asiguratorul

– persoana juridica care accepta sa preia riscurile asigurabile in asigurare in schimbul platii unei prime de asigurare din partea siguratului, si care se obliga sa plateasca acestuia in caz de paguba ca urmare a riscurilor asigurate daunele suferite in limitele convenite;

asiguratul /contractantul

– persoana fizica si juridica care consimte sa plateasca prima de asigurare asiguratorului in schimbul transferarii catre acesta din urma a unor riscuri asigurabile;

obiectul asigurarii

– bunurile si propietatile materiale de tot felul care intrunescehnice ale asigurarii sunt cele care fac parte dintr-un contract de asigurare. Cunoasterea acestor elemente este necesara si importanta pentru a putea fi utilizate corespunzator in cazul acoperirii riscului cu ajutorul asigurarii.

Acestea pot diferi de la asigurare la asigurare, dar intelesul lor este comun, astfel cele mai importante elemente si semnificatia acestora sunt:

asiguratorul

– persoana juridica care accepta sa preia riscurile asigurabile in asigurare in schimbul platii unei prime de asigurare din partea siguratului, si care se obliga sa plateasca acestuia in caz de paguba ca urmare a riscurilor asigurate daunele suferite in limitele convenite;

asiguratul /contractantul

– persoana fizica si juridica care consimte sa plateasca prima de asigurare asiguratorului in schimbul transferarii catre acesta din urma a unor riscuri asigurabile;

obiectul asigurarii

– bunurile si propietatile materiale de tot felul care intrunesc conditiile de a fi asigurate, in cazul asigurarilor de bunuri;

riscurile asigurate

– pericolul sau evenimentul care datorita efectelor produse naste obligatia asiguratorului despagubirii;

– categoriile de riscuri pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea sa plateasca in cazul in care acele riscuri se intampla;

– in cazul in care riscul pentru care s-a platit prima de asigurare s-a intamplat devine paguba;

riscuri asigurabile

– categoriile de riscuri care intrunesc conditiile de a fi cuprinse in asigurare in acceptiunea asiguratorului;

suma asigurata

– valoarea maxima pentru care asiguratorul isi asuma raspunderea sa plateasca in cazul in care riscurile asigurate se intampla;

prima de asigurare

valoarea contributiei asiguratului pentru transferul riscurilor asigurate

asiguratorului;

obligatia de plata a primei de asigurare din partea asiguratului are caracter

portabil, adica asiguratorul nu este obligat sa ii reaminteasca asiguratului scadenta privind plata primei de asigurare, si plata acesteia va fi facuta la sediul asiguratorului sau reprezentantului acestuia;

durata contractului

– perioada pentru care un contract de asigurare este valabil;

– durata pentru care asiguratorul plateste asiguratului pagubele care au fost ocazionate de riscurile asigurate;

beneficiarul contractului

persoana juridica sau fizica care are un interes asigurabil in cadrul

contractului de asigurare, de regula proprietarul bunurilor.

1.1.2. Caracteristicile asigurarilor

Caracteristicile asigurarii pot fi prezentate din mai multe puncte de vedere. Totodata, contractul de asigurare ca forma de manifestare a asigurarii prezinta anumite trasaturile care fac ca acest tip de contract sa fie unul special din punct de vedere economic si juridic.

Sub aspect juridic

Forma de manifestare, sub aspect juridic, a asigurarii este contractul de asigurare. Referitor la definirea contractului de asigurare, se poate spune ca, contractul de asigurare este definit in Codul Civil roman, in art. 942, ca fiind "acordul intre doua sau mai multe persoane spre a constitui sau a stinge intre dansii un raport juridic”.

Contractul de asigurare este un contract cu caracter civil si comercial.

In ceea ce priveste continutul, contractul de asigurare prevede diverse clauze, insa sunt esentiale urmatoarele elemente: riscul, suma asigurata si prima de asigurare. Art. 10 din Legea 136\1995, stipuleaza forma scrisa a contractului, care va cuprinde:

– numele, denumirea, domiciliul sau sediul partilor contractante;

– obiectul asigurarii – persoane, bunuri, raspundere civila;

– riscurile ce se asigura;

– momentul inceperii si al incetarii raspunderii asiguratorului;

– prima de asigurare;

– suma asigurata;

– alte elemente care stabilesc drepturile si obligatiile partilor;

Contractul de asigurare ca manifestare juridica, concreta a asigurarii, prezinta urmatoarele trasaturi caracteristice:

1. este un contract consensual, adica se incheie in scris, valabil prin simplul consimtamant al partilor;

2. este un contract sinalagmatic, adica partile contractante isi asuma obligatii reciproce si interdependente;

3. este un contract aleatoriu, adica la incheierea acestuia partile nu cunosc existenta sau intinderea exacta a avantajelor patrimoniale ce vor rezulta pentru ele din contract;

4. este un contract cu titlu oneros, adica fiecare parte urmareste sa obtina un folos, o contraprestatie in schimbul obligatiei ce-si asuma;

5. este un contract succesiv, adica se esaloneaza in timp;

6. este un contract de adeziune, adica desi este redactat si imprimat de asigurator, la el adera asiguratul;

7. este un contract de buna credinta, adica se presupune ca executarea acestuia sa se faca cu buna credinta de catre parti;

In desfasurarea activitatii de asigurari, contractul de asigurare prezinta, in principal, doua principii fundamentale si anume, interesul asigurabil si extrema buna credinta, dar mai pot exista si alte principii.

a) interesul asigurabil

Potrivit art. 25 din Legea 136/1995, privind asigurarile si reasigurarile din , asiguratul trebuie sa aiba un interes asigurabil cu privire la bunul asigurat. Principiul interesului asigurabil este regasit in toate sistemele juridice de asigurari si cunoscut cu valoare de axioma de catre toti practicienii din acest domeniu. Intinderea interesului asigurabil este limitata la intinderea raspunderii asumate prin contractul de asigurare in ceea ce priveste suma asigurata sau limita superioara a indemnizarii. In asigurare, interesul asigurabil este legat de indemnizare si nu de alte elemente ale intelegerii partilor.

Pentru a fi asigurabil, un interes trebuie sa fie economic, evaluabil in bani, si bineinteles, sa existe in momentul incheierii contractului.

b) Principiul bunei credinte-Uberrimae fidei

Acest principiu este deosebit de important in asigurari si este definit ca o datorie pozitiva de a informa voluntar, precis si complet asupra tuturor faptelor materiale privind riscul propus spre asigurare, chiar daca subscriitorul sau asiguratorul intreaba sau nu. Oricine prezinta un risc catre un viitor asigurator are obligatii speciale si particulare.

Un contract de asigurare este un contract de indemnizare, ceea ce inseamna ca asiguratorul va indemniza pe asigurat cu o suma corespunzatoare valorii pierderii suferite de acesta.

Asigurarea este facuta pentru a compensa dauna suferita si nu pentru a-l imbogati pe asigurat. Pentru a putea face acest lucru cat mai exact cu putinta, asiguratorul este dependent de informatiile asiguratului. De aceea este esential ca acesta sa ofere informatii complete si corecte la incheierea contractului si ulterior la producerea pierderii, pe care si-o doreste acoperita prin indemnizatia de asigurare.

In caz de incalcare, sanctiunea contractuala este declinarea obligatiei de indemnizare, sau chiar rezolutiunea contractului daca se dovedeste ca la baza determinarii asiguratului sa incheie contractul si sa transfere riscul a stat dezinformarea doloziva.

Este esential ca actele si faptele ce trebuiau comunicate de asigurat sa fie fundamentale pentru luarea unei decizii corecte, si nu neaparat doar numeroase.

Producerea riscului cu intentie de catre asigurat sau de catre reprezentantii acestuia atrage dupa sine dreptul de a refuza plata indemnizatiei si a cere incetarea contractului din culpa asiguratului, dupa cum este cazul.

sub aspect economic

Trasaturile asigurarii in acest caz sunt urmatoarele:

– acest fond mai sus mentionat imbraca in mod necesar forma baneasca;

– fondul de asigurare se formeaza in mod descentralizat pe seama sumelor de bani (prime de asigurare sau cotizatii), pe care le achita persoanele fizice si juridice interesate in inlaturarea pagubelor pe care ar urma sa le suporte, daca s-ar produce anumite evenimente,

– fondul de asigurare se constituie in vederea acoperirii unor pagube provocate de evenimente viitoare si nesigure ;

– asigurarea presupune existenta unei comunitati de risc sau de pericole;

– in procesul formarii si utilizarii fondului de asigurare se nasc anumite relatii economice intre participantii la asigurare;

Astfel in prima etapa, fluxuri banesti sub forma primelor de asigurare pornesc de la persoane fizice si juridice asigurate catre organizatia de asigurare.

In cea de a doua etapa, fluxuri banesti sub forma indemnizatiilor de asigurare pornesc de la fondul de asigurare catre persoanele fizice sau juridice asigurate. In acest caz din ultim caz asigurarea indeplineste functia de repartitie.Totodata, asigurarea mai poate indeplini si functia de control.

C. sub aspect comercial

1. caracterul de comercialitate

Asigurarile comerciale sunt realizate prin firme specializate pe principii economice. Asigurarile comerciale sunt dupa caz asigurari de viata si asigurari generale. Promovarea lor implica societatile de asigurare in calitate de asiguratori si persoane fizice sau juridice in calitate de asigurati in raporturi oneroase vizand: plata unor prime de asigurare, preluarea protectiei impotriva anumitor riscuri, despagubirea pentru pagube generate de riscurile asigurate.

Fondurile de asigurare se constituie din primele de asigurare suportate de asigurati, fiind gestionate autonom de catre societatile de asigurare ce functioneaza in regim comercial.

2. expuneri (riscuri) care sunt comercial asigurabile

Premisele asigurarii rezida in caracterul evenimentelor, putand fi sintetizate astfel:

caracterul aleatoriu al evenimentelor la care se refera asigurarea;

Evenimentul trebuie sa fie intamplator, realizarea lui sa nu depinda de vointa persoanelor implicate in asigurare, fie ca acest fapt nu este posibil (ca in cazul calamitatilor naturale) fie ca legea interzice provocarea evenimentelor respective (incendiu etc);

caracterul evaluabil al evenimentelor;

Aceasta inseamna ca pentru a fi asigurabil, evenimentul in cauza, trebuie sa poata fi cuprins in cercetarea statistica, deci sa decurga dupa legitatile evenimentelor intamplatoare, incadrandu-se in regulile de calcul a probabilitatilor.

mutualitatea reflecta constituirea si utilizarea fondului de asigurare dupa

principiul unul pentru toti si toti pentru unul;

Fondul de asigurare se constituie exclusiv in forma baneasca, prin contributia unui numar mare de asigurati, in scopul prevenirii si, cu deosebire, inlaturarii urmarilor generate de producerea evenimentului asigurat. Acest tip de fond constituit serveste efectuarii platilor cu titlul de despagubiri cuvenite asiguratilor, in cazul producerii evenimentului asigurat.

extensia numerica a asiguratilor;

Reflecta o cerinta in derularea procesului asigurarii prin aceea ca numarul de asigurati trebuie sa fie cat mai mare, pentru necesitati vizand: calculul primelor de asigurare cu ajutorul unor metode statistice, evaluarea si dispersia riscului, asigurarea unor resurse suficiente pentru constituirea fondului de asigurare si utilizarea lui eficienta;

echidistanta asiguratilor fata de risc sau de evenimentul de referinta;

Mai precis, se impune identificarea intereselor similare ale asiguratilor pentru a promova o anumita forma de asigurare si dezdaunarea in acelasi fel a asiguratilor pentru o anumita categorie de riscuri.

3. promovarea relatiilor de asigurare (conditii subiective si obiective)

Conditiile subiective sunt: interesul pentru asigurare si suportabilitatea financiara a asigurarii.

interesul pentru asigurare al potentialilor asigurati, care ar putea fi

interpretat prin simtul necesitatii de a identifica, preveni, preintampina evenimentele, riscurile generatoare de pagube sau prejudicii.

Interesul pentru actiuni de asigurare se afla in corelatie cu evolutia generala a nivelului de dezvoltare a societatii, cu nivelul de cultura si civilizatie al omului.

posibilitatile financiare ale potentialilor asigurati, ceea ce inseamna

capacitatea de a suporta plata primelor de asigurare.

Conditiile obiective se refera la caracteristicile impuse evenimentelor pentru a intra sub incidenta asigurarii. Astfel evenimentele trebuie:

– sa fie sporadice;

– sa aiba o anumita regularitate;

– sa aiba extensie teritoriala;

– sa se produca in viitor;

1.1.3. Clasificarea asigurarilor

In literatura de specialitate se intalnesc tipuri si categorii variate de asigurari, determinate prin folosirea unor criterii diferite, precum:

dupa obiectul de activitate

In conformitate cu prevederile art. 3 alin. (1) din Legea 32/2000, asiguratorii pot practica, potrivit obiectului de activitate stabilit in autorizatia prealabila de constituire si aprobat prin autorizatia de functionare eliberata de

Comisia de Supraveghere a Asigurarilor, doua categorii de asigurari, asigurari de viata si asigurari generale. Fiecare categorie are inclus un anumit numar de clase de asigurari, astfel:

a) Categoria asigurari de viata

a.1. asigurari de viata

-asigurarea de supravietuire;

-asigurarea de deces;

-asigurarea mixta de viata,

a.2. asigurari de tip renta (anuitati);

a.3. asigurari de viata suplimentara;

a.4. asigurari de casatorie si de nastere;

a.5. asigurari de viata legate de investitii( unit-link);

a.6. asigurari permanente de sanatate;

a.7. asigurari de capitalizare;

b) Categoria asigurari generale

b.1. asigurari de accidente si boala;

b.2. asigurari de sanatate;

b.3. asigurari de mijloace de transport terestru, altele decat cele feroviare;

b.4. asigurari de mijloace de transport feroviar;

b.5. asigurari de mijloace de transport aerian;

b.6. asigurari de mijloace de transport naval;

b.7. asigurari de bunuri in tranzit;

b.8. asigurari de incendiu si calamitati naturale pentru bunuri si proprietati altele decat cele mentionate la pct. 3 –7;

b.9. alte asigurari de daune la proprietati pentru bunuri sau proprietati care acopera riscul de grindina, inghet si alte evenimente;

b.10. asigurari de raspundere civila pentru autovehicule;

b.11. asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport aerian;

b.12. asigurari de raspundere civila pentru mijloace de transport naval;

b.13. asigurari de raspundere civila generala;

b.14. asigurari de credite si garantii;

b.15. asigurari de pierderi financiare;

b.16. asigurari de protectie juridica;

b.17. asigurari de asistenta turistica;

2. dupa natura riscurilor asigurate

– asigurari de viata si asigurari generale;

3. dupa domeniul asigurarii

asigurari de viata;

asigurari pentru plata unor indemnizatii fixe;

asigurari de bunuri;

asigurari de raspundere civila;

asigurari de interes financiar;

4. dupa forma juridica de realizare

asigurari obligatorii-prin efectul legii;

asigurari facultative-contractuale;

5. dupa riscul cuprins in asigurare

a) asigurari pentru incendiu, cutremur,etc., la cladiri, etc.;

b) asigurari pentru grindina, furtuna, la culturi agricole si rodul viilor;

c) asigurari pentru avarii si alte riscuri specifice la mijloacele de transport ;

d) asigurari pentru boli, epizootii si accidente la animale;

e) asigurari pentru deces, accidente, boli la persoane fizice;

f) asigurari pentru cazurile de raspundere civila la persoane fizice si

juridice;

6. dupa sfera de cuprindere in profil teritorial

a) asigurari interne;

b) asigurari externe;

7. dupa natura si tipul raporturilor care se stabilesc intre asigurat si asigurator

a) asigurari directe – asigurarea si coasigurarea;

b) asigurari indirecte -reasigurarea;

1.2. PRUDENTIALITATEA IN ASIGURARI

1.2.1. Rezervele tehnice minim necesare desfasurarii activitatii de asigurare

In conformitate cu Legea nr. 32/2000 pentru activitatea de asigurari generale, asiguratorii au obligatia sa constituie si sa mentina urmatoarele rezerve tehnice:

rezerva de prime

rezerva de daune

rezerva de daune neavizate

rezerva de catastrofa

rezerva pentru riscuri neexpirate

rezerva de egalizare

Marimea acestor rezerve tehnice trebuie sa permita asiguratorului, in orice moment, sa isi onoreze angajamentele ce rezulta din contractele de asigurare.

Rezerva de prime (Rp)

Rezerva de prime se calculeaza lunar, prin insumarea cotelor parti din primele nete subscrise, aferente perioadelor neexpirate ale contractelor de asigurare. Calculul rezervei de prime se va efectua in valuta in care s-a incasat prima.

Rezerva de prime poate fi calculata, cu avizul prealabil al Comisiei de Supraveghere a Asigurarilor, si pe baza metodelor statistice si, in special, a metodelor proportionale sau forfetare, atunci când va rezulta aproximativ aceeasi valoare ca si in cazul calculelor individuale.

Rezerva de daune

Rezerva de daune se creeaza si se actualizeaza lunar, in baza estimarilor pentru avizarile de daune primite de asigurator, astfel incât fondul creat sa fie suficient pentru acoperirea platii acestor daune. Rezerva de daune care trebuie constituita va fi obtinuta prin insumarea valorilor calculate pentru fiecare contract. In calculul rezervelor de daune se includ: sumele estimate pentru daune; costurile de lichidare aferente serviciilor prestate in acest scop de catre terte persoane, cum ar fi: cheltuielile cu expertizele tehnice, cheltuielile de judecata si altele de acest tip. Toate aceste cheltuieli sunt luate in calcul dupa deducerea partii ce urmeaza sa fie recuperata de la reasigurator.

Rezerva de daune neavizate

Rezerva de daune neavizate se creeaza si se ajusteaza cel putin la incheierea exercitiului financiar. Pentru calcularea rezervei de daune neavizate asiguratorii pot utiliza orice metoda statistica ce va avea la baza fie date din evidentele proprii, fie date statistice publicate de Comisia de Supraveghere a Asigurarilor. In practica, aceasta rezerva mai este cunoscuta si sub denumirea de rezerva IBNR – incurred but not reported.

Rezerva pentru riscuri neexpirate (Rm)

Rezerva pentru riscuri neexpirate se calculeaza pe baza estimarii daunelor ce vor aparea dupa inchiderea exercitiului financiar, in cazul in care se constata ca daunele estimate in viitor depasesc rezervele de prime constituite pentru un anumit tip de contract de asigurare si, drept urmare, rezerva de prima calculata nu va fi suficienta pentru acoperirea daunelor ce vor aparea in perioadele urmatoare.

Rezerva pentru egalizare

Rezerva de egalizare se creaza in anii cu rezultate tehnice favorabile pentru constituirea surselor de acoperire a daunelor in anii in care rezultatele tehnice vor fi nefavorabile si are ca scop dispersia in urmatorii ani a rezultatelor favorabile obtinute in anul financiar curent. Rezerva de egalizare nu va putea fi mai mare decât 3,5% din volumului de prime nete subscrise, in anul pentru care se face calculul si se va calcula numai in conditiile in care rata daunei (Rd), aferenta tuturor claselor de asigurari practicate, se situeaza sub 50%.

Rezerva de catastrofa

Rezerva de catastrofa este destinata acoperirii despagubirilor aferente daunelor de natura catastrofala. Aceasta se creaza prin aplicarea lunara a unui procent de minimum 5% asupra volumului de prime brute subscrise, aferente contractelor care acopera riscuri catastrofale, pâna când fondul de rezerva atinge cel putin nivelul retinerii proprii sau 10% din acumularea raspunderilor asumate prin contractele ce acopera riscuri catastrofale.

Categoriile de active admise sa acopere rezervele tehnice brute sunt:

● Investitii: titluri de stat si bonuri de tezaur emise de statele membre; titluri emise de autoritati ale administratiei publice locale; obligatiuni, actiuni si alte participatii asimilate acestora si alte instrumente ale pietei monetare si de capital tranzactionate pe o piata supravegheata; unitati in organisme de plasament colectiv in valori mobiliare si alte fonduri de investitii; depozite si conturi curente la institutii de credit; terenuri si constructii in proprietatea societatilor.

● Creante: de la asigurati si intermediari rezultând din operatiuni de asigurare directe si acceptari in reasigurare; partea din rezervele tehnice aferente contractelor cedate in reasigurare; dobânzi de incasat aferente activelor admise sa acopere rezervele tehnice brute.

● Altele: active corporale; cheltuieli de achizitie reportate; disponibilitati in casierie.

1.3. MANAGEMENTUL RISCULUI SI A SITUATIILOR DE CRIZA IN ASIGURAREA DE BUNURI

1.3.1. Managementul riscului

Este un domeniu relativ nou in asigurari, dar de mare interes si mai ales utilitate practica. “Una dintre problemele multor societati este lipsa de imaginatie in a vedea când lucrurile devin periculoase". Constientizarea importantei acestei probleme este vitala si a facut ca managementul riscului, aparut prima data in Statele Unite ale Americii, sa se extinda rapid in toata lumea. Importanta sa este foarte mare atât pentru asigurator, cât si pentru asigurat: asiguratul poate beneficia de prime de asigurare reduse, iar asiguratorul isi ia toate masurile necesare pentru limitarea pierderilor financiare care ar putea sa apara. Dispunând astfel de un sistem integrat si eficient de management de risc se protejeaza reputatia companiei.

Acest management al riscului se caracterizeaza prin gestionarea unui volum mare de informatii, o abordare sistematica a prevenirii daunelor accidentale, a reducerii acestor daune si a gasirii celor mai eficiente cai de acoperire a daunelor. Una din preocuparile majore ale managementului riscului este acela de a gasi metode de prevenire sau de estimare a pagubelor, inainte ca ele sa se produca.

Procesul de management al riscului se caracterizeaza prin urmatoarele etape principale:

identificarea si analiza expunerii la daune,

examinarea fezabilitatii tehnicilor de management al riscului,

implementarea tehnicilor de management al riscului,

monitorizarea procesului.

In vederea obtinerii de profit, asiguratorii trebuie sa fie familiarizati cu tipul de expunere la risc si cu tehnicile de management ale riscului care pot fi folosite. Aceste tehnici includ pe lânga asigurare, evitarea producerii daunelor, controlul daunelor, transferul riscului prin alte metode decât asigurarea si limitarea daunelor.

Identificarea si analiza expunerilor la daune

Obiectele expuse la daune se impart in bunuri mobile si imobile, pentru fiecare grupa facându-se separat o analiza a managementului riscului. Pentru bunurile imobile, constând in suprafete de teren, cladiri, cai de acces la cladiri, alte suprafete construite, tehnicile de management al riscului se aplica altfel decât la bunurile care constau din masini si echipamente, mobilier pentru cladiri comerciale si administrative, bunuri circulante: materii prime, materiale de inventar, lichiditati. Nu se pot proteja impotriva incendiului sau inundatiilor bunurile imobile prin mutarea lor in alt loc, dar bunurile mobile pot fi deplasate pentru a fi protejate, cu conditia sa existe suficient timp si mijloacele necesare. Bunurile mobile sunt supuse la o serie de pericole tocmai datorita faptului ca se afla in permanenta miscare, cum ar fi: coliziuni, rasturnari, manipulare gresita, etc.

Cele mai raspândite pericole care produc daune sunt: incendiul, inundatia, furtuna, cutremurul, razboiul, falsificarea, neglijenta, explozia, frauda, delapidarea, coliziunea, etc. Efectele pe care le produc daunele asupra bunurilor asigurate pot fi de natura: fizica, operationala (functionala), financiara.

Cele mai importante metode de identificare a expunerilor la daune sunt: inspectia de risc, interviul, chestionarul, analiza documentelor financiare (bilantul contabil si centralizatorul de venituri si cheltuieli), analiza diagramelor de fluxuri (diagramele sunt utile pentru identificarea expunerilor la riscul intreruperii activitatii si deci pierderea veniturilor pe care aceasta activitate le genereaza), evaluarea portofoliului daunelor (utila pentru determinarea expunerilor la daune viitoare si evaluarea probabilitatii acestora).

Analiza expunerilor la daune presupune o intelegere a conditiilor care favorizeaza sau impiedica producerea pierderii. O analiza completa trebuie sa raspunda la 3 intrebari:

– Care este frecventa probabila de aparitie a unui risc?

– Care este valoarea probabila a consecintelor producerii unui risc?

– Care este gradul de precizie cu care s-au determinat raspunsurile la intrebarile de mai sus?

Implementarea tehnicilor de management al riscului

Dupa ce se selecteaza tehnicile de management al riscului, acestea trebuie implementate. Daca aceasta nu se face eficient, atunci exista riscul de a pierde ceea ce s-a anticipat ca s-ar fi putut câstiga prin adoptarea acestor tehnici. Implementarea inseamna actiune si noi decizii din partea companiei.

Monitorizarea procesului de management al riscului

Masurile de management al riscului implementate, trebuie monitorizate, adica urmarite pas cu pas pentru a observa modul lor de aplicare si pentru a verifica daca efectul lor este cel asteptat.

1.3.2 Managementul situatiilor de criza

Managementul crizei vizeaza reducerea pierderilor provocate de o situatie de criza, la un moment dat, in cadrul unei organizatii. In asigurari situatia de criza este starea creata in urma unei calamitati naturale sau a unei daune de proportii in care un asigurat sau mai multi asigurati sufera pagube la bunuri (locuinte, bunuri, vehicule, culturi agricole, animale) sau le este periclitata viata sau sanatatea si este necesara indemnizarea lor intr-o perioada optima de timp. Situatiile de criza in asigurari pot fi produse de urmatoarele riscuri asigurate: inundatii, cutremure, alunecari de teren sau avalanse care afecteaza o zona cu densitate mare de populatie, fenomene naturale de intensitate anormala (uragan, tornada, furtuna, ploaie torentiala), incendii si explozii de mari proportii, boli.

Planul de management al crizei in asigurari presupune adoptarea unor masuri ce vizeaza: structura organizatorica a comisiei constituite special pentru aceste cazuri, care va coordona situatia de criza atunci când este declarata; personalul de specialitate si auxiliar care va fi mobilizat; mijloacele materiale necesare desfasurarii activitatii in situatia de criza; stabilirea modului de colaborare cu autoritatile centrale si locale la constatarile pagubelor rezultate; solicitarea ajutorului de la reasiguratori; disponibilizarea mijloacelor banesti si modalitatile de plata a daunelor aparute; actiuni care trebuie intreprinse pentru mentinerea pozitiei pe piata a societatii de asigurari. Pentru o societate de asigurari, activitatea compartimentului de management al crizei continua pâna la dezdaunarea ultimului asigurat care a suferit pagube.

CAPITOLUL 2: STUDIU DE CAZ – PORTOFOLIUL DE ASIGURARI LA SOCIETATEA DE ASIGURARE ASIROM S.A.

2.1. PREZENTARE GENERALA ASIROM

ASIROM VIENNA INSURANCE GROUP S.A.este persoana juridica româna, având forma juridica de societate pe actiuni. In anul 2007 s-a alaturat grupului austriac Vienna Insurance Group. Asirom isi desfasoara activitatea in domeniul asigurarilor si reasigurarilor. In realizarea activitatilor din domeniul sau de activitate Asirom:

Ofera, negociaza, incheie si deruleaza contracte de asigurare si reasigurare

Intermediaza contracte de asigurare si reasigurare

Incaseaza prime, lichideaza daune si desfasoara activitatile de regres si recuperare

Investeste si fructifica fonduri proprii si atrase

Clientela societatii este reprezentata atât de persoane fizice, cât si de persoane juridice cuprinse in asigurari facultative si prin efectul legi. ASIROM ofera protectie prin asigurare agentilor economici indiferent de forma de proprietate (de stat sau privata), de felul capitalului (autohton, strain sau mixt) ori de forma de organizare (societati comerciale, regii autonome, institutii publice).

2.1.1 Obiectul de activitate

Conform statutului societatii, obiectul de activitate este reprezentat de activitatea de asigurare si reasigurare, practicarea activitatii de intermediere si prestari de servicii in domeniul asigurarilor, precum si a altor activitati conexe in vederea realizarii de profituri, inclusiv constituirea unor fundatii.

Obiectul de activitate al societatii cuprinde :

practicarea asigurarilor obligatorii, potrivit prevederilor legale

practicarea asigurarilor facultative de viata, de persoane, altele decât cele de viata, de autovehicule, maritime si de transport, de aviatie, de incendiu si alte pagube la bunuri, de raspundere civila, de credite si garantii, de pierderi financiare din riscuri asigurate, asigurari agricole. De asemenea, pentru toate categoriile de asigurari facultative, ASIROM practica activitatea de reasigurare.

practicarea reasigurarilor la toate categoriile de asigurari prevazute la pct. 2

practicarea activitatii de intermediere si prestari servicii in domeniul asigurarilor

practicarea altor activitati conexe sau utile atingerii scopului societatii inclusiv constituirea unor fundatii .

2.1.2. Piata societatii comerciale

Prin obiectul sau de activitate, ASIROM stabileste relatii contractuale cu aproape toate segmentele populatiei si economiei, adresându-se oricarui domeniu de activitate si oferind clientilor sai peste 70 produse de asigurari facultative.

Din aceasta oferta diversa lansata pe piata interna, clientii si-au manifestat interesul pentru 15-20 forme de asigurare, cele mai solicitate fiind urmatoarele asigurari: mixte de viata, mixte de viata si suplimentare de accidente, complexe ale gospodariilor, de autovehicule pentru avarii, de autovehicule cu valabilitate numai in afara teritoriului României, de raspundere civila auto, de cladiri, constructii si a continutului acestora pentru cazurile de pagube produse de incendiu si alte calamitati, de bunuri sau valori pentru cazurile de furt prin efractie sau prin acte de tâlharie s.a.

Clasamentul primelor 10 companii de asigurare din pentru ianuarie – decembrie 2011

Sursa: www.insuranceprofile.ro

2.1.3. Structura organizatorica a ASIROM

Structura organizatorica reprezinta un ansamblu unitar si coerent de organizatii, compartimente, institutii si persoane, dispuse pe niveluri ierarhice stabilite prin legi, acte normative, regulamente si instructiuni elaborate de sistemul decizional (de conducere), astfel constituite incât sa asigure premisele organizatorice in vederea stabilirii si realizarii obiectivelor previzionate.

Structura organizationala a sistemului de conducere este necesara in mod obiectiv datorita complexitatii problemelor cu care se confrunta societatea, probleme care pot fi usor rezolvate prin diviziunea muncii in conducere si repartizarea rationala a responsabilitatilor pe diverse nivele ierarhice.

ASIROM este organizata pe principiul teritorialitatii pe nivele ierarhice , si anume :

Sediul central al societatii , in municipiul Bucuresti

45 sucursale cu sedii in resedinte de judet si municipiul Bucuresti

83 de reprezentante si 59 de agentii si puncte de lucru in 168 localitati din toate judetele Romaniei.

Prin modelul pe care il impune in mediul economic specific si in constiinta publica , din toate punctele de vedere – management organizare , informatizare , marketing , lansare de produse noi , flexibilitate operationala – S.C. ASIROM S.A. si-a adjudecat cu autoritate rolul de factor formator pe piata asigurarilor din România

Structura portofoliului in anul 2005 a fost formata in majoritate de asigurarile de autovehicule (39%), de asigurarile de raspundere civila (27%), iar cele de incendiu, persoane si agicole inregistrind procente mai mici. Asigurarile de viata in anul 2000 a inregistrat un procent de 18%.

Figura 1.Structura portofoliului pe anul 2005

Sursa: Asirom

In structura portofoliului pe anul 2006 observam o micsorare cu 8% la asigurarile de autovehicule,asigurarile de raspundere civila ramanind la fel ca in anul precedent.Se observa o crestere la asigurarile de incendiu cu 5% cat si la asigurarile de persoane, iar la cele agricole cu 1%. Asigurarile de viata inregistreaza o scadere de 4%.

Figura 2.Structura portofoliului pe anul 2006

Sursa: Asirom

Structura portofoliului pe anul 2007 este alcatuit in proportie de 39% din asigurarile de autovehicule ceea ce reprezinta o crestere cu 9%; 26%reprezentind asigurarile de raspundere civila, iar celelalte inregistreaza o scadere de: 6% asigurarile de incendiu, 2% la asigurarile de persoane.Asigurarile de viata au inregistrat o crestere de 1%.

Figura 3.Structura portofoliului pe anul 2007

Sursa: Asirom

Modificarile in structura portofoliului pe anul 2008 nu au fost majore in comparatie cu anul precedent dar se observa o crestere la asigurarile de raspundere civila cu 6%,la asigurarile de incendiu cu 2%,asigurarile de viata doar cu 1%.Asigurarile de autovehicule au scazut in comparatie cu anul 2007 cu 4%.

Figura 4.Structura portofoliului pe anul 2008

Sursa: Asirom

Dupa cum am observat in toti anii (2005-2009) structura portofoliului este alcatuit aproximativ de 80% din asigurari generale si 20% din asigurari de viata.In anul 2009 dupa cum observam in figura 5 ,structura portofoliului este compusa din asigurari de viata in proportie de 17% si din asigurari generale impartite astfel:

-37% asigurari de autovehicule; 28% asigurari de raspundere civila;

-10% asigurari de incendiu; 5% asigurari de persoane;

– 2% alte asigurari; 1% asigurari agricole.

Figura 5.Structura portofoliului pe anul 2009

Sursa: Asirom

In 2011, comparativ cu 2010 primele brute subscrise au scazut cu 24,3%, datorita pietei leasingului, care a avut un trend descendent. Politele RCA in schimb au avut o evolutie spectaculoasa de 128,7%, datorita tarifelor convenabile practicate de Asirom, comparativ cu competitorii sai directi. Primele brute subscrise pentru politele de incendiu si calamitati naturale, au crescut cu 17,62%, pe fondul legii 260 / 2008 prin care oamenii sunt obligati sa emita polite de asigurare a locuintelor si desi Asirom nu face parte din PAID, oamenii au ales sa cumpere polite de asigurare facultative pentru locuinte prin Asirom..

Sursa: Jurnal de incredere, mai, 2012

2.2. PORTOFOLIUL DE ASIGURARI

2.2.1. Asigurari Auto

A. Asigurarea facultativa pentru avarii si furt a autovehiculelor – CASCO

Polita CASCO este o asigurare facultativa care va protejeaza propriul vehicul impotriva furtului sau al altor eventuale daune pe care acesta le poate suferi, indiferent daca sunteti responsabil sau nu de producerea acestora.

Acoperirile standard ale politei casco sunt urmatoarele:

– ciocniri, loviri, izbiri, rasturnari, zgârieri, caderi;

– incendiu, explozie, afumare si alte diverse distrugeri ca urmare a incendiului;

– fenomene naturale: inundatie, furtuna, uragan, cutremur, prabusire sau alunecare de teren, ploaie torentiala, grindina, avalansa etc.

– furtul autovehiculului / al unor parti componente ale acestuia, pagube cauzate autovehiculului sau partilor componente ale acestuia ca urmare a furtului.

Pentru autovehiculele asigurate CASCO la Asirom, riscurile de avarii sunt asigurate pe teritoriul Romaniei si in Spatiul Economic European, iar riscul de furt doar pe teritoriul Romaniei. In cazul autovehiculelor care au incheiata si o polita de raspundere civila auto la Asirom, riscul de furt se extinde automat in Spatiul Economic European, pe perioada si cu valabilitatea teritoriala a asigurarii respective de raspundere civila a autovehiculelor .

Nu sunt cuprinse in asigurare si ASIROM nu acorda despagubiri pentru:

a) pagubele produse de razboi, ostilitati, revolutie, insurectie, rebeliune, greva etc.

b) pagubele produse de influente directe sau indirecte ale exploziei atomice, ale radiatiilor sau infestarii radioactive;

c) pagubele indirecte sau pierderi cauzate de lipsa folosintei autovehiculului, cheltuieli ocazionate de deplasarea la locul producerii riscului asigurat, etc..

d) pagubele produse dotarilor suplimentare (daca nu au fost cuprinse in asigurare), combustibililor, paturilor sau oricaror altor bunuri existente in autovehicul;

e) cheltuielile facute pentru transformarea sau imbunatatirea autovehiculului in comparatie cu starea lui dinaintea producerii riscurilor asigurate; cele pentru repararea unor avarieri sau degradari care au fost produse de cauze necuprinse in asigurare.

Daca pana in anul 2011 polita CASCO la Asirom se calcula in functie de suma asigurata, tipul vehiculului si anul de uzura, incepand cu anul 2011 prima de asigurare se calculeaza intr-un modul electronic, care tin cont de urmatoarele date: tipul persoanei (fizica sau juridica), tipul vehiculului, marca, an de fabricatie, daunalitate, masa maxima, capacitate cilindrica, putere, kilometri rulati, numar de locuri. Se acorda bonusuri la reinnoiri, alarma, GPS etc.

B. Asigurarea obligatorie de raspundere civila auto – RCA

Obiectul asigurarii RCA este raspunderea civila delictuala a proprietarului sau utilizatorului unui autovehicul pentru prejudiciile produse unei terte parti, prin intermediul autovehicului inmatriculat sau supus inmatricularii in , sau aflat in evidenta autoritatii de inregistrare din .

Asigurarea de raspundere civila auto este fundamental diferita de asigurarea tip Casco, aceasta din urma fiind o asigurare facultativa prin care persoana care primeste despagubiri pentru daunele produse autovehicului este asiguratul, si nu un tert.

Riscurile acoperite de polita RCA sunt avarierea, distrugerea autovehicului, altul decat cel al asiguratului, pagube materiale, directe sau indirecte produse tertilor, vatamari corporale, decesul tertelor persoane accidentate, prejudicii fara caracter patrimonial, cheltuieli de judecata efectuate de catre persoana prejudiciata.

Excluderile, pentru care asiguratorul nu acorda despagubiri sunt urmatoarele: prejudicii cauzate in situatiile in care nu se face dovada valabilitatii politei, partea din prejudiciu depaseste limitele de despagubire stabilite prin polita Rca, prejudiciile suferite de conducatorul autovehicului raspunzator de producerea accidentului, amenzile si cheltuielile penale, pretentiile ca urmare a diminuarii valorii bunurilor dupa reparatie, prejudiciile produse ca urmare a transportului de produse periculoase.

Polita RCA contine in mod obligatoriu informatii despre partile implicate in contract, perioada de valabilitate a asigurarii, limitele de despagubire, prima de asigurare si numarul de inmatriculare/inregistrare si statele in care e valabila.Vigneta RCA este partea detasabila a politei RCA, autocolantul care se aplica pe parbrizul autovehiculului si care atesta existenta unei polite de asigurare RCA. Perioada de valabilitate inscrisa trebuie sa coincide cu valabilitatea din polita RCA. Cartea Verde cuprinde in mod obligatoriu informatii cu privire la numarul de inmatriculare si la perioada de valabilitate a asigurarii RCA, precum si statele in care are valabilitate acest document.

Limitele teritoriale de acoperire ale RCA-ului sunt: teritoriul Romaniei, teritoriul statelor apartinand Spatiului Economic Euopean.

Asigurarea RCA se incheie pe perioada determinata: anual sau semestrial pentru vehicule inmatriculate sau inregistrate, dupa caz; pe perioada de valabilitate a autorizatiei provizorii de circulatie, pentru autovehiculele care se inmatriculeaza/inregistreza provizoriu, dar nu mai mult de 90 de zile; sau pe perioada inmatricularii/inregistrarii temporare, dar nu mai mult de 12 luni.

Constatarea amiabila a accidentelor rutiere in care au fost implicate doua vehicule si din care au rezultat numai pagube materiale a intrat in vigoare in anul 2009. Accidentele rutiere survenite pe teritoriul Romaniei, in urma carora au rezultat numai pagube materiale si in care au fost implicate doua vehicule, vor putea fi solutionate fara documentele de constatare eliberate de politie, cu conditia ca formularul de “Constatare amiabila de accident” sa fie completat si semnat de catre ambii soferi implicati in accident.Odata completat, formularul trebuie prezentat companiei de asigurari, care, in baza acestuia, va elibera documentele necesare intrarii in reparatie a autovehiculelor. 
Dreptul la despagubiri va fi stabilit in baza unui protocol incheiat de toate societatile autorizate sa practice asigurari de vehicule, cu respectarea prevederilor legale in vigoare.

Constatul amiabil conduce la scurtarea procedurilor de recuperare a prejudiciilor in caz de accidente de circulatie din care au rezultat numai pagube materiale si reprezinta o alternativa in solutionarea lor.

C. Conventia de asigurare TRANSEURO

Este un pachet de asigurari care cuprinde: Asigurarea facultativa de raspundere civila auto, cu valabilitate numai in afara teritoriului României – CARTE VERDE, Asigurarea facultativa pentru avarii si furt a autovehiculelor – CASCO, asigurarea de ra spundere a transportatorului in calitate de caraus pentru marfurile transportate in trafic rutier extern – CMR si asigurarea de accidente a soferilor si pasagerilor.

Se cuprind in asigurare autovehiculele inmatriculate in Romania, inclusiv cele primite in folosinta, cu chirie sau luate in locatie de gestiune, care sunt destinate transportului international de marfuri sau de persoane, asigurarea fiind valabila 
atat pe teritoriul Romaniei, cat si in afara acestuia, inclusiv pe parcursul maritim in cazul in care au loc traversari cu linii RO-RO, ferry-boat sau pe parcursul transportului combinat pe calea ferata.

D. Asigurarea facultativa a bunurilor pe timpul trasportului – CARGO

Asigurarile cargo acopera riscurile de pierdere sau avarie a bunurilor transportate pe calea apei, pe calea aerului, la sol sau combinat si se emite pe durata unui singur transport, sau in cazul in care asiguratul solicita, se poate incheia pe perioade mai mici de un an, dar nu mai putin de o luna.

Exista trei modalitati de incheiere a unei asigurari de tip cargo. Una singura este completa si asigura toate riscurile posibile, dar acest lucru nu inseamna ca celelalte doua sunt mai putin potrivite pentru anumiti transportatori.

Prima conditie acopera urmatoarele riscuri: incendiu sau explozie, rasturnarea sau deraierea mijloacelor de transport terestre; esuarea, rasturnarea sau scufundarea ambarcatiunii maritime, sacrificiul in avaria generala; coliziunea produsa intre mijlocul de transport maritim si orice alt obiect extern care exclude mediul acvatic; descarcarea marfii intr-un port de refugiu.

A doua conditie pentru incheierea unei asigurari de tip cargo este mai completa si acopera in plus fata de versiunea precedenta:

– marfa luata de valuri, eruptiile vulcanice, cutremurul si traznetul;

– invadarea ambarcatiunii de catre apa.

– pierderea coletului cazut peste bord sau scapat in timpul manipularii marfii, incarcarii sau descarcarii mijlocului de transport in care s-a aflat marfa la un moment dat.
Pentru o asigurare completa, versiunea A acopera toate riscurile de avarie sau pierdere a bunurilor, exceptie facand bunurile excluse intentionat din polita.

Riscuri excluse din asigurarea de tip Cargo se refera la:

– scurgerea ordinara, pierderea in greutate sau volum sau uzura marfii asigurate (de exemplu: cand expira valabilitatea unui produs);

– ambalarea necorespunzatoare, manipularea incorecta a marfii pe container sau alt mijloc de transport, operatiuni la care a luat parte asiguratul sau cel putin este la curent cu felul in care au decurs lucrurile;

– intarzierea livrarii, viciul propriu al marfii asigurate;

– acte de terorism, razboi, greva etc., arme de razboi abandonate, bombe, mine, torpile;

– contaminarea radioactiva sau bomba nucleara;

– situatia in care nava de transport nu este pregatita de drum.

Prima stabilita pentru polita de tip cargo cade in sarcina asiguratorului si se plateste integral si anticipat, daca nu s-a convenit altfel in polita.

Suma asigurata este declarata de catre asigurat si poate fi: valoarea bunului potrivit facturii / valoarea de piata a acestora la locul de expediere in momentul incheierii asigurarii; costul transportului, precum si alte cheltuieli conexe acestuia (taxe vamale, costul asigurarii, etc.); supraasigurare 10% din valoarea bunului asigurat, pentru acoperirea unor cheltuieli care nu pot fi prevazute la incheierea asigurarii. Nu sunt acoperite amenzile, penalizarile si altele asemenea.

2.2.2. Asigurari de bunuri

A. Asigurare de incendiu si alte calamitati a cladirilor si a altor constructii precum si a continutului

Obiectele asigurate de aceasta polita sunt: cladirile si alte constructii (inclusiv instalatiile fixe aferente cladirilor si altor constructii, de incalzire, electrice, sanitare, ascensoare etc.), precum si continutul acestora, mijloace fixe si obiecte de inventar, mijloace circulante materiale

Riscurile asigurate de aceasta polita sunt:

• tip FLEXA: incendiu, trasnet, explozie, caderea sau prabusirea unui aparat de zbor, a partilor sale sau a incarcaturii acestuia, precum si a altor corpuri;

• calamitati naturale: cutremur de pamant, grindina, ploaie torentiala, inundatie, furtuna, uragan, prabusire sau alunecare de teren, greutatea stratului de zapada sau de gheata, avalanse de zapada;

• greve, tulburari civile, vandalism, avarii la instalatii de apa, coliziune cu autovehicule, boom sonic;

• furt prin efractie si acte de talharie, daune provocate vecinilor, raspunderea chiriasului fata de proprietar, spargere si crapare pentru geamuri si oglinzi.

Optional, se pot acoperi si cheltuieli suplimentare, ca de exemplu: cheltuieli pentru demolare, transport, curatare de resturi, cheltuieli necesare stingerii incendiilor, cheltuieli de proiectare.

Avantajele emiterii unei polite de acest tip sunt urmatoarele:

• clientul poate opta pentru acoperirea unor riscuri individuale sau combinatii ale acestora, structurandu-se astfel un "pachet" personalizat;

• incheierea asigurarii la valoarea declarata de client, care poate fi: valoarea de nou (pretul de inlocuire), valoarea reala sau valoarea contabila a cladirilor asigurate;

• se ofera cele mai competitive tarife, cu posibilitatea platii primelor de asigurare si in rate subanuale egale si acordarea unui termen de pasuire de 15 zile de la scadenta ratelor;

• plata cu promptitudine a despagubirilor, in termen de 10 zile lucratoare de la depunerea ultimului document la dosarul de dauna;

• plata cu maxima operativitate a unor avansuri din despagubiri de maxim 40% din cuantumul daunei, ca urmare a unor pagube produse din riscuri asigurate;

• patrimoniul asigurat este protejat prin programe de reasigurare complexe incheiate cu cei mai importanti reasiguratori din lume.

Exemplu:

Se doreste sa se asigure blocul turn de birouri , situat in zona Aurel Vlaicu.

Cladirea are 20 etaje; constructia a fost finalizata in 2010, valoarea cladiriieste estimate la 50 mil EUR.

Asirom ofera trei tipuri de acoperiri pentru aces tip de asigurare si anume: acoperire medie (AM – FLEXA), acoperire extinsa (AE – FLEXA extins) si acoperire cuprinzatoare (AC- toate riscurile).

Conform tabelulului “Clasa de risc” folosit de Asirom, daca destinatia cladirii este de birouri si cladiri administrative, clasa de risc (CR) aferenta acestei cladiri este 3. (CR=3)

Deoarece cladirea are pereti realizati numai cu structura metalica si geamuri, se incadreaza in clasa Tip 3 si tariful se majoreaza cu 10%. (Coeficient de ajustare – KTP=10%).

Referitor la masurile de prevenire a incendiilor cladirea detine sisteme automate de alarma in caz de incendiu conectate la sediul unitatilor de pompieri (8%), dispune de sprinklere (30%) si sisteme manuale de stingere cu spuma (6%) ceea ce determina reducerea tarifului cu 44% (coeficient de reducere KPSI=44%).

In ceea ce priveste vechimea cladirii, tinand cont ca aceasta a fost finalizata in anul 2010, se acorda o reducere de 7.5%. (Kvech=7.5%).

Sursa: Anexa 9 la conditiile de asigurare , Asirom

Proprietarul a hotarat sa asigure cladirea pentru toate riscurile (AC) cu o fransiza de 2.000 EUR / eveniment si suma asigurata a fost stabilita ca fiind valoarea reala. Cota de prima pentru o cladire din clasa 3 de risc este de 0.32%. Nu se acorda nici o reducere pentru faptul ca asiguratul a ales o fransiza mai mica de 20.000 EUR. (Kf=0).

Sursa: Ghid de subscriere – Explicatii privind asigurarea – Anexa 28

Formula de calcul a primei anuale aferente cladirilor este urmatoarea:

PCl = SACl * CCl * (1 – Kf) * (1 – Kd) * (1 + KTP) * (1- KPSI) * (1 – KSA) * (1 + Kvech)

Unde: SACl – suma asigurata a cladirii

CCl – cota de prima;

Kf – coeficientul de reducere a cotatiei anuale in functie de fransiza

Kd – coeficientul de reducere in functie de lipsa daunelor in ultimii 5 ani

KSA – coeficientul determinat de modul de alegere al sumei asigurate. Daca suma asigurata reprezinta valoarea reala: KSA=0; daca suma asigurata reprezinta valoarea de inlocuire, KSA=10%.

Prima anuala se calculeaza astfel:

PCl = 50 mil EUR * 0.32% * (1-0) * (1-0) * (1+10%) * (1-44%) * (1-0) * [1+(-7.5%)]

= 50 mil * 0.32% * 1 * 1 * 1.1 * 0.56 * 1 * 0.925 = 50 mil * 0.0032 * 1.1 * 0.56 * 0.925

PCl = 91.168 EUR

Cladirea Nusco Tower a fost asigurata la valoarea de nou de 50 mil EUR, cu o prima anuala de 91.168 EUR si o fransiza de 2.000 EUR/ eveniment.

B. Asigurarea de echipamente electronice

Prin contractul de asigurare se acopera orice paguba materiala, cu exceptia celor excluse in mod expres, produse bunurilor asigurate enumerate in Specificatia ce face parte integranta din contract.

Aceste pagube pot fi produse de:

eveniment neprevazut si brusc;

furt prin efractie sau prin acte de talharie ;

neglijenta, manipulare incorecta sau necalificata, erori de operare;

avariere intentionata provocata de terti, rea intentie constatata;

incendii (cu si fara flacara), orice tip de explozie, implozie, actiune directa a

trasnetului, cadere a unor obiecte aflate in zbor (cu sau fara pilot), precum si pagube produse ca urmare a operatiunilor de stingere a incendiilor, demolare, curatare si eliberare a spatiilor sau pagube produse in timpul acestor evenimente;

– apa de la robinet, maree, inundatii, ape indiguite, straturi freatice, ploi, coroziune, condens, abur, inghet, deplasare de sloiuri sau gheata, apa/umezeala si alte lichide;

– furtuna, vijelie, mase de apa antrenate de furtuni, grindina, avalansa, alunecari de pietre, calamitati;

– erori de constructie, defecte ale materialului, defecte de fabricatie, supratensiuni, inductii, pagube prin efect indirect al trasnetului.

Bunurile se asigura pentru suma declarata de asigurat – suma asigurata. Aceasta trebuie sa exprime valoarea de asigurare prin care se intelege:

pretul de cumparare al unui bun nou, similar ca tip si calitate (valoarea de inlocuire din nou), plus cheltuielile de livrare, daca bunul asigurat este in productia de serie;

pretul la care a fost achizitionat bunul asigurat (pret de inventar) reactualizat, plus cheltuielile de livrare si luand in considerare orice modificare de pret care ar fi putut interveni pe parcurs, daca bunul asigurat nu mai este in productia de serie;

suma tuturor costurilor necesare pentru a produce articolul asigurat, plus marja de preturi (acolo unde este relevanta) si cheltuielile de livrare si luand in considerare orice modificare de pret care ar fi putut interveni pe parcurs, daca bunul asigurat nu mai este in productia de serie si nu se cunosc nici preturile de livrare sau de achizitie.

In cazul producerii unei daune totale se inlocuieste bunul avariat nu mai poate fi recuperat. ASIROM va suporta toate cheltuielile necesare pentru a inlocui si instala un bun nou, identic cu cel distrus sau pierdut, daca acesta mai este in productia de serie. Daca bunul asigurat supus unei daune totale nu se mai afla in productia de serie se vor despagubi toate cheltuielile necesare pentru a inlocui bunul asigurat distrus sau pierdut cu primul model superior aflat in fabricatie (de acelasi tip), cu structura si configuratie similara (de aceeasi calitate).

Bunurile sunt asigurate si in situatia in care ele sunt mutate sau transportate in incinta de la locatia asigurata.

ASIROM il va despagubi pe asigurat in cazul producerii, in perioada de valabilitate a contractului de asigurare, a unei pagube acoperita prin asigurare, prin plata in numerar (compensare in bani), prin inlocuire sau prin reparare (inlocuire in natura).

Exemplu:

Pentru a asigura un computer tomograf la valoarea de inlocuire de nou, se vor avea in vedere tipul echipamentului, persoana care emite polita si comisionul pe care il ia aceasta persoana.

Computerul tomograf are o valoare de nou de 400.000 EUR si se utilizeaza intr-o clinica privata. Se asigura printr-un broker de asigurare care are un comision de 20%.

Sursa: Tarif echipamente electronice medicale Asirom

Prima anuala se calculeaza astfel:

PA = SA * CP = 400.000 * 0.98% = 3.920 EUR

C. Asigurarea utilajelor de constructii si a altor utilaje si instalatii speciale – UT

Prin aceasta polita se asigura utilajele de constructie nesupuse inmatricularii, la locul stabilit in polita de asigurare (santierul sau zona geografica unde asiguratul isi desfasoara activitatea).

Bunurile se asigura pentru urmatoarele riscuri: daune produse utilajelor sau unor parti componente, la locatia asigurata, produse in timpul derularii contractului de asigurare de catre evenimente bruste si neprevazute din orice cauza, cu excptia celor excluse in mod expres.

Utilajele sunt asigurate atat pe timpul utilizarii lor, cat si repaus, sau in moentul unor reparatii.

Asiguratorul nu acorda despagubiri pentru daunele provocate de avarii accidentale, pierderea unor piese care se inlocuiesc sau avarierea lor (burghie, cutite,cabluri, lanturi etc.), daunele produse ca urmare a uzarii utilajului, actiunea intentionata sau neglijenta asiguratului, greva, razboi, rebeliune, reactii nucleare , daune de consecinta financiara, furtul simplu sau disparitia inexplicabila.

Exemplu:

Se doreste sa se asigure un boldoexcavator nou JCB 4CX, in valoare de 75.000 EUR.

Buldoexcavatorul se asigura la valoarea de inlocuire de nou.

In calculul primei de asigurare se tine cont de tipul utilajului, de persoana care emite polita de asigurare (daca este angajat Asirom sau broker de asigurare) si de comisionul pe care il percepe respective persoana.

In cazul de fata, polita se emite la o sucursala Asirom, de catre un angajat care percepe un commision de 11%.

Cota de prima, conform tabelelor de tarif de prime pentru asigurarea utilajelor de constructii si a altor utilaje si instalatii este de 1.26%.

Sursa: Tarif de prime privind asigurarea utilajelor de constructii – Asirom

Prima anuala se calculeaza astfel:

PA = SA * CP = 75.000 * 1.26% = 945 EUR

In cazul in care polita a fost emisa cu plata trimestriala, asiguratul achita o rata trimestriala de 236.25 EUR.

D. Asigurarea utilajelor si instalatiilor pentru cazurile de avarii accidentale

Polita de asigurare a utilajelor si instalatiilor pentru cazurile de avarii accidentale se adreseaza detinatorilor si utilizatorilor de masini, utilaje si instalaii de productie.

Prin aceasta polita se pot asigura: benzi transportoare, compresoare, filaturi, instalatii de imbutelire, instalatii de impachetare, instalatii de incalzire centrala, instalatii de conditionare a aerului, instalatii pentru agricultura, instalatii de foraj, macarale, instalatii de transportat si ridicat, masini frigorifice, masini de prelucrare a metalului prin deformare (forje, prese, masini de indoit), masini de zdrobire si macinare, motoare de orice fel, etc.

Bunurile se asigura la valoarea de nou.

Asigurarea acopera urmatoarele riscuri: efecte de turnare si de materiale, erori de proiectare, greseli de montare sau instalare, executie defectuoasa, nepricepere, neglijenta prepusilor, insuficienta apei in boilere, dezmembrare datorata fortei centrifuge, scurt-circuit, supratensiune, supracurent, sau alte cauze care nu sunt in mod expres excluse, pagube care fac necesara repararea sau inlocuirea bunului respectiv.

In cazul producerii evenimentului asigurat, Asirom plateste proprietarului suma asigurata din polita sau costul reparatiilor, refacerii, pentru a aduce bunul asigurat in situatia dinaintea produceriii daunei si fara a depasi suma asigurata din polita.

Exemplu:

Se asigura printr-un broker de asigurare sistemul de incalzire a gazonului pentru stadionul National Arena pentru riscul de avarii accidentale.

Valoarea de nou a sistemul de incalzire pentru un stadion de aceasta dimensiune este de 750.000 EUR.

Brokerul de asigurare a stabilit prin conventie un comision pentru politele de avarii accidentale de 30%.

Pentru acest tip de bun, incadrat conform modalitatilor de calcul ale lui Asirom in grupa “Instalatii din stadioane si arene sportive”, cota de prima corespondenta unui broker de asigurare care percepe un comision de 30%, este de 0.43%

Sursa: Tarif avarii accidentale, Asirom

Prima anuala se calculeaza astfel:

PA = SA* CP = 750.000 * 0.43% = 3.225 EUR

Daca asiguratul este de acord sa supote o fransiza de 5% din dauna, se aplica un coeficient de ajustare de 0.94, iar prima anuala o sa fie de 3.032 EUR.

2.2.3. Asigurari de sanatate si de viata

A. Asigurarea de viata a persoanelor angajate – PROFESIONAL ASIG PLUS

Prin acest tip de asigurare se asigura persoanele fizice angajate si juridice pentru riscul de deces din orice cauza.

Beneficiile incheierii unei astfel de polite sunt: pentru o persoana fizica, in caz de deces beneficiarul mentionat in polita o sa primeasca suma asigurata, iar in cazul unui accident sau a unei boli, daca s-a optat pentru anumite clause suplimentare, asiguratul din polita beneficiaza de suma asigurata. Asigurarea de baza acopera decesul din orice cauza, iar prin clauzele suplimentare se pot acoperi si urmatoarele riscuri: invaliditatea permanenta sau temporara ca urmare a unui accident. Acoperirile suplimentare

Suma asigurata este de mnim 1.000 EUR, echivalentul in lei, dar nu mai putin de 4.000 lei. Limita de varsta este intre16 ani si 64 de ani.

Nu se emit polite de asigurare pentru persoanele care nu sunt in conformitate cu normele medicale Asirom sau persoane cu invaliditate mai mare de 50%.

B. Asigurarea facultative de accidente a pasagerilor sau calatorilor – AROTRANS FORTE

Prin acest tip de polita se asigura persoanele fizice, persoanele juridice si societatile de transport persoane.

Asigurare se incheie pentru urmatoarele riscuri: deces din accident, invaliditate permanenta sau temporara din accident, cheltuieli medicale necesare tratatii invaliditatii permenante, avarierea, distrugerea sau pierderea bagajelor, cheltuieli cu transpotul persoanei decedate ca urmare a unui accident, pana la locul de inhumare. Cand asigurarea se incheie de catre societatile de transport, este cuprins si conducatorul mijlocului de transport si respectiv personalul insotitor al societatii de transport fara adaos de prima. Pentru societatile de transport, asigurarea este valabila si in timpul cat calatorii se afla in statie, sau in incinta autogarii, inainte cu o ora de momentul de plecarii si dupa o ora de la sosirea in statie.

C. Asigurarea pentru cazurile de invaliditate temporara din boala – AROMED PLUS

Acest tip de asigurare ofera protectie in caz de spitalizare si asistenta ambulatorie in caz de imbolnavire.

Aceasta polita este destinata atat persoanelor fizice care au domiciliul sau resedinta in , cat si persoanelor juridice care au sediul permanent in .

Contractul de asigurare se incheie la alegerea asiguratului pentru o indemnizatie zilnica de cel putin 10 lei si poate creste cu fractiuni de 10 de lei, dar cel mult pana la echivalentul in lei a 200 EURO. Indemnizatia zilnica se plateste pentru numarul de zile cat asiguratul a fost spitalizat.

In cazul in care dupa  externare se impune continuarea tratamentului medical, la asigurarile care au fost incheiate si pentru acest risc, ASIROM va plati, dar numai pentru perioada cat se acorda asistenta ambulatorie, o indemnizatie sub forma de suma fixa.

Sursa: www.insuranceprofile.ro

In anul 2011 Asirom a fost pe locul 5 in topul asigurarilor de viata cu prime brute subscrise de 23.51 mil Eur.

2.2.4. Alte tipuri de asigurari

A. Asigurari de raspundere civila

La Asirom se pot incheia urmatoarele tipuri de asigurari de raspundere civila:

asigurarea de raspundere civila a angajatorului fata de proprii angajati;

asigurarea de raspundere civila fata de terti, a persoanelor juridice

asigurarea de raspundere civila fata de terti si raspunderea producatorului

asigurarea de raspundere civila profesionala a avocatilor

asigurarea de raspundere civila profesionala a notarilor publici

asigurarea de raspundere manageriala a administratorilor si directorilor

asigurarea de raspundere civila profesionala a medicilor veterinari, tehnicienilor si asistentilor veterinari

asigurarea de raspundere civila legala a furnizorilor de servicii medicale, dispozitive medicale si servicii farmaceutice

Exemplu calcul asigurarea de raspundere profesionala a avocatilor:

Un birou de avocatura doreste sa incheie o asigurare de raspundere civila profesionala la Asirom.

Asiguratul doreste emiterea unei polite cu o limita a raspunderii de 50.000 EUR.

Sursa: Tarif de prime – asigurarea de raspundere civila profesionala a avocatilor, Asirom

Prima anuala se calculeaza astfel:

PA = Lp * CP = 50.000 * 0.4% = 200 EUR.

B. Asigurari agricole si animale

Se incheie urmatoarele tipuri de asigurari:

asigurarea facultativa a culturilor agricole, a culturilor de legume, a rodului viilor, a rodului pomilor fructiferi si hameiului

asigurarea facultativa a padurilor

asigurarea facultativa a animalelor

asigurarea facultativa a animalelor de companie

Exemplu calcul prima anuala polita de asigurare facultative a culturilor agricole:

O podgorie cunoscuta din doreste sa asigure butasii de vita de vie pentru riscurile de grindina, ploaie torentiala, furtuna, inghet timpuriu de toamna / tarziu de primavera si incendiu. Asiguratul a stabilit pretul unui butas de vita de vie ca fiind de 10 lei.

Suma asigurata reprezinta valoarea la care se face asigurarea pe hectar, si reprezinta produsul dintre valoarea unui butas de vita de vie si numarul de butasi de vita de vie plantati la hectar.

Asiguratul detine un hectar cu 5.000 de butasi de vita de vie, ceea ce semnifica o suma asigurata de 5.000*10 => SA = 50.000 lei

Sursa: Tarif de prime la conditiile speciale de asigurare a scolilor de vita de vie, Asirom

Se emite o polita de asigurare facultativa a scolilor de vita de vie, cu o fransiza deductibila de 10%.

Conform normelor de tarifare ale Asirom, cota de prima se aplica la fiecare 100 lei din suma asigurata prevazuta in polita, in functie de judetul in care se afla podgoria.

In cazul de fata, podgoria se afla in judetul – judet din categorie 2, iar cota de prima este de 7.2 (cod risc 03 semnfica varianta de asigurare pentru grindina, furtuna, incendiu, ploaie torentiala).

SA = 50.000 lei

CP = 7.2

PA = 500 * (100 * 7.2%) =3.600 lei

2.3. SCENARIU – PRODUCEREA RISCULUI ASIGURAT PE O POLITA DE BUNURI (FURT PRIN EFRACTIE)

Emiterea contractului de asigurare:

Asiguratul Mutu Razvan Mihai a cerut printr-o cerere chestionar intocmirea unei polite de asigurare de incendiu si alte calamitati la 11.04.2006, polita fiind emisa de ASIROM Sibiu. Prin aceasta, clientul si a asigurat un apartament din Sibiu, Bvd. Camil Ressu, nr. 24, si bunurile din acesta. Locuinta a fost asigurata la o suma de 29.194 EUR, iar bunurile la valoarea de 4.990 EUR au fost cuprinse in asigurare prin lista de bunuri.

Perioada asigurata prin contractul de asigurare a fost cuprinsa intre 12.04.2006 si 11.04.2007, prima de asigurare in valoare de 65 EUR fiind achitata integral la emitere, la cursul BNR din data platii. Contractul a fost incheiat cu o fransiza de 2% din suma asigurata / eveniment.

Producerea evenimentului asigurat – furt prin efractie:

In seara zilei de 02.11.2006, Mutu Robert, care locuia la aceeasi adresa cu asiguratul Mutu Razvan Mihai, in momentul in care s-a intors la locatia asigurata din Bvd. Camil Ressu, a descoperit ca geamul exterior al apartamentului situat la etajul 1 avea urme de deschidere fortata din exterior, si toate hainele din sifonier ravasite. S-a observat si lipsa unui calculator desktop si a unui monitor LCD. Au fost anuntate organele de Politie care au cercetat evenimentul cu mijloace specifice. Aceste fapte au fost consemnate in declaratia prin care clientul a avizat asiguratorul de producerea pagubei.

La locul faptei s-a deplast reprezentantul ASIROM, inspector de daune Dan Anastasescu, care a constatat producerea evenimentului asigurat furt prin efractie si disparitia bunurilor. S-au facut fotografii la fata locului si s-a intocmit procesul verbal de constatare, in care s-a consemnat efractia si furtul bunurilor mai sus mentionate, precum si faptul ca asiguratul a anuntat Politia. Au asistat ca martori la constatarea daunei vecinii de palier ai asiguratului. Totodata s-a estimat valoarea pagubei, rezerva de dauna fiind constituita la 1.400 RON.

Ulterior, la 08.11.2006 asiguratul a solicitat si a primit o prima dovada de la Sectia 11 Politie, prin care s-a confirmat efractia la locatia asigurata, precum si bunurile sustrase. Cercetarile au fost continuate de Politie, pentru identificarea autorilor si recuperarea prejudiciului cauzat de acestia.

Urmând cursul firesc al instrumentarii unui dosar de dauna de furt cu efractie, la 30.11.2006, dl Anastasescu a inaintat Sectiei 11 de Politie o adresa prin care, in conformitate cu prevederile art. 69 din Legea 136/1995, cu privire la activitatea de asigurare si a normelor de lucru ale Ministerului de Interne, s-a solicitat comunicarea cauzelor si imprejurarilor producerii evenimentului. Totodata a trimis Sucursalei ASIROM Sibiu, emitenta politei de asigurare, solicitarea de confirmare a valabilitatii politei de asigurare.

Raspunsul Politiei a venit la data de 16.01.2007, in adresa precizându-se ca autorii faptei nu fusesera identificati, iar cercetarile erau continuate sub aspectul savârsirii infractiunii prevazute si pedepsite de art. 208-209 din Codul Penal.

Dupa ce asiguratul a depus la dosar facturile de nou ale bunurilor furate, urmatorul pas in instrumentarea dosarului de dauna a fost intocmirea notei de calcul prin care se determina valoarea despagubirii, dupa cum urmeaza:

Val. Despagubire = Val.ramasa – Fransiza

Val.ramasa = * K ( =suma asigurata; K= coeficientul valorii ramase)

Suma asigurata cumulata pentru cele 2 bunuri, mentionata in lista de bunuri este de 430 EUR (sub valoarea de factura). In cazul in care suma asigurata din lista de bunuri o depasea pe cea din factura, s-ar fi luat in calcul valoarea din factura.

Val. Ramasa = 430 EUR * 81,25 % = 349,375 EUR

(1 EUR = 3,5145 RON / 02.11.2006 data daunei)

Val. Ramasa = 349,375 EUR * 3,5145 RON = 1227,8784 RON

K = 1 – 9 / 48 = 81,25 %

48=durata medie (in luni) de folosire a bunului cf normelor legale

9=vechimea bunului (in luni) la data evenimentului

Fransiza = 2% * = 2% * 4.990 EUR = 99,80 EUR

Fransiza = 99,80 EUR * 3,5145 RON = 350,7471 RON

Val. Despagubire = 1227,8784 RON – 350,7471 = 877,13 RON

Val. Despagubire = 877,13 RON

Aceasta este suma ce a fost comunicata clientului, valoarea fiind acceptata de acesta, motiv pentru care a completat scrisoarea de solicitare a despagubirii la 16.07.2007. S-a optat pentru virarea prin casierie a contravalorii despagubirii.

A urmat intocmirea referatului de plata, prin care se reiau o parte din calculele din nota de calcul, dar apare in plus la punctul 2.2 GRADUL DE ACOPERIRE PRIN ASIGURARE, care reprezinta raportul dintre valoarea declarata a bunurilor si valaoarea reala la data daunei (este unitar daca bunurile nu au fost subasigurate). De mentionat este faptul ca acest raport este folosit si in cazul daunelor la cladirei, si acolo putand aparea subasigurarea. Practic, daca bunurile sau cladirea au fost subasigurate, despagubirea se va acorda proportional, in functie de raportul dintre valoarea reala si cea la care au fsot asigurate. In cazul aparaturii electronice, care este supusa unei uzuri morale accelerate, cea mai buna alegere este asigurarea lor la valoarea de nou, calculul valoarii ramase plecand de la valoarea declarata. In cazul in care in lista de bunuri se declara o valoare mai mica decat cea de nou, cum a fost si cazul in acest dosar de dauna, asiguratul primeste o despagubire mai mica. Pe pagina 2 referatului de plata, apar avizele necesare platii pe care le dau diverse departamente ASIROM: departamentul DAUNE, departamentul JURIDIC (care avizeaza favorabil plata cu regres impotriva autorului necunoscut), departamentul FINANCIAR-CONTABIL. La sfarsit, propunerea de plata este semnata de DIRECTORUL SUCURSALEI la 23.01.2007 (care are o competenta de 3000 RON pentru daunele pe politele de bunuri, pentru valori mai mari este necesar avizul Centralei ASIROM).

Departamentul FINANCIAR-CONTABIL completeaza dispozitia de plata.

Pe 24.01.2007, asiguratul ridica contravaloarea despagubirii (877,13 RON) iar dosarul este inchis, urmand ca departamentul juridic sa urmareasca daca au fost identificati autorii faptei, pentru a se exercita dreptul de regres impotriva lor.

CONCLUZII

In aceasta lucrare am prezentat succint portofoliul de asigurari al societatii Asirom. Daca in anul 1990, anul in care Administratia Asigurarilor de Stat (ADAS) a incetat activitatea si au fost infiintate alte 3 societati (Asirom, Astra si Carom), Asirom avea ca obiect de activitate doar asigurarea obligatorie de raspundere civila; asigurarile facultative de persoane, bunuri si reasigurarile in categoriile de asigurari ce formeaza obiectul sau de activitate, in anul 2012 Asirom are un portofoliu complex si variat, in principal concentrat pe asigurarile auto. Desi Asirom este o companie de traditie cu peste 20 de ani de experienta pe piata asigurarilor din , in anul 2007 a ales sa faca parte din grupul de austrieci Vienna Insurance Group (VIG).

In anul 2011 Asirom a castigat premiul de “Compania de asigurari a anului 2011”, deoarece a inregistrat cea mai mare crestere a primelor brute subscrise fata de anul 2010, respectiv o crestere de 22%. Desi serviciile Asirom in ceea ce priveste despagubirea daunelor, nu sunt cele mai bune si cele mai prompte, Asirom numarandu-se printre companiile de asigurari sanctionate de catre CSA deoarece au depasit termenele prevazute in legislate de despagubire a daunelor, putem explica cresterea primei brute subscrise in anul 2011, cu 22% fata de anul 2010, prin flexibilitate si cote de prime mai mici si tarife convenabile, comparativ cu celelalte societati de top din domeniul asigurarilor (Allianz, Omniasig, etc.). Cresterea pe segmentul asigurarilor RCA a fost sustinuta de catre reteaua directa de vanzari (sucursalele Asirom s-au ocupat exclusiv de vanzarea de produse), dar si de reteaua indirecte – Asirom lucrand cu aproximativ 200 de brokeri si avand 6-7.000 de agenti de vanzare persoane fizice.

Pe segmentul asigurarilor casco volumul subscrierilor a fost mai mic decat cel din 2010, scadere inregistrata datorita trendului descendent pe care l-au avut companiile de leasing.

Desi Asirom nu face parte din PAID (Pool-ul de Asigurare Impotriva Dezastrelor Naturale, a inregistrat o crestere pe segmentul asigurarilor facultative de locuinte, acest lucru fiind datorat retelei teritoriale: sucursalelor, agentiilor si pnctelor de lucru deschise in toate judetele tarii.

Desi profitul societatii a fost mai mic fata e cel din 2010, acest lucru se explica prin faptul ca s-a inregistrat o crestere a cifrei de afaceri.

In trimestrul 1 din 2012, Asirom a avut o evolutie stabila, comparativ cu trimestrul 1 din anul 2011.

Asirom isi doreste sa dezvolte si segmentul asigurarilor de sanatate o data cu definitivarea legii sanatatii de catre Ministrerul Sanatatii, deoarece pana acum au avut in portofoliu doar polite de accidete.

Volumul de business in asigurari este unul foarte mare, iar pe masura ce se inmultesc anii de apartenenta a tarii noastre in Uniunea Europeana, gradul de asigurare a economiei si a populatiei va creste si el semnificativ. Este o piata care va continua sa creasca in permanenta odata ce oamenii inteleg cat de important este sa inchei o anumita polita de asigurare. De asemenea s-au facut foarte multe investitii de catre grupuri straine in acest sector de activitate, investitii care au crescut de aroape 9 ori in ultimii 5 ani (de exemplu Vienna Insurance Group, grupul din care fac parte Asirom din 2007, BCR Asigurari si Omniasig).

In cazul in care piata asigurarilor in 2012 va reusi sa se stabilizeze la nivelul anului 2011, economia din Romania va avea un trend ascendent , iar daca aceasta va fi mentinuta si in 2013, atunci si industria asigurarilor va realiza o crestere semnificativa. Industria asigurarilor reactioneaza cu o oarecare intarziere la tendintele pe care le inregistreaza economia in general, avand in vedere ca dinamica acestui sector financiar este in stransa legatura cu evolutiile altor domenii economice si financiare.

Asigurarile, desi au ca obiect central aspectele neplacute ale vietii: accidente, vatamari corporale, daune materiale, incendii, inundantii, de care oamenii trebuie sa fie constienti si sa preintampine o parte din aceste evenimente prin polite de asigurare, tocmai aceste riscuri fac din asigurari o piata mult mai umana decat orice alta piata financiara.

BIBLIOGRAFIE

Alexandru F., Armeanu D., “Asigurari de bunuri si persoane” Editura Economica, Bucuresti, 2003;

Bistriceanu Gh., “Sistemul Asigurarilor din România”, Editura Economica, Bucuresti, 2002;

C. Bennett , “Dictionar de asigurari,” Editura Trei, Bucuresti, 2002;

Ciurea Violeta, “Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practice internationale”, Editura All Beck, Bucuresti, 2000;

Tanasescu P., Dobrin M., “Teoria si practica asigurarilor”, Editura Economica, Bucuresti, 2003;

Titel Negru, “Asigurari”, Editura “ Fundatia Romania de Maine”, Bucuresti, 2007;

Vacarel I., Bercea F., “Asigurari si Reasigurari”, Editura Expert, Bucuresti, 2003;

Legea nr. 136 / 21.12.1995, privind asigurarile si reasigurarile din , publicata in M.O. nr. 303 / 29.12.1995;

Legea nr. 32 / 2000, privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in MO. Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000;

Ordinul nr. 20 / 7.11.2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, cu nr. 762 / 11.11.2008 (“Norme privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule”)

Ordinul nr. 21 / 2008 din 18.12.2008 privind punerea in aplicare a Normelor privind utilizarea formularului Constatare amiabila de accident (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 876 din 24/12/2008. Actul a intrat in vigoare la data de 24 decembrie 2008

Institutul de Asigurari Bucuresti – Curs: Managementul daunelor in contextul integrarii in Uniunea Europeana

Institutul de Asigurari Bucuresti – Cursul de Asigurari Auto

Institutul de Asigurare: Curs specializat pentru brokerii de asigurare

Revista Insurance Profile

www.1asig.ro

www.asirom.ro

www.csa-isc.ro

www.fiar.ro

www.unsar.ro

BIBLIOGRAFIE

Alexandru F., Armeanu D., “Asigurari de bunuri si persoane” Editura Economica, Bucuresti, 2003;

Bistriceanu Gh., “Sistemul Asigurarilor din România”, Editura Economica, Bucuresti, 2002;

C. Bennett , “Dictionar de asigurari,” Editura Trei, Bucuresti, 2002;

Ciurea Violeta, “Asigurari si reasigurari: abordari teoretice si practice internationale”, Editura All Beck, Bucuresti, 2000;

Tanasescu P., Dobrin M., “Teoria si practica asigurarilor”, Editura Economica, Bucuresti, 2003;

Titel Negru, “Asigurari”, Editura “ Fundatia Romania de Maine”, Bucuresti, 2007;

Vacarel I., Bercea F., “Asigurari si Reasigurari”, Editura Expert, Bucuresti, 2003;

Legea nr. 136 / 21.12.1995, privind asigurarile si reasigurarile din , publicata in M.O. nr. 303 / 29.12.1995;

Legea nr. 32 / 2000, privind societatile de asigurare si supravegherea asigurarilor, cu modificarile si completarile ulterioare, publicata in MO. Partea I, nr. 148 din 10 aprilie 2000;

Ordinul nr. 20 / 7.11.2008 publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, cu nr. 762 / 11.11.2008 (“Norme privind asigurarea obligatorie de raspundere civila pentru prejudicii produse prin accidente de vehicule”)

Ordinul nr. 21 / 2008 din 18.12.2008 privind punerea in aplicare a Normelor privind utilizarea formularului Constatare amiabila de accident (Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 876 din 24/12/2008. Actul a intrat in vigoare la data de 24 decembrie 2008

Institutul de Asigurari Bucuresti – Curs: Managementul daunelor in contextul integrarii in Uniunea Europeana

Institutul de Asigurari Bucuresti – Cursul de Asigurari Auto

Institutul de Asigurare: Curs specializat pentru brokerii de asigurare

Revista Insurance Profile

www.1asig.ro

www.asirom.ro

www.csa-isc.ro

www.fiar.ro

www.unsar.ro