Analiza Politicilor de Incurajare Si Atragere a Investitiilor Straine

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I. ROLUL INVESTIȚIILOR STRĂINE ÎN PROCESUL DE DEZVOLTARE ECONOMICĂ

Abordări cu privire la conceptul de investiții străine

Importanța atragerii investițiilor străine, în dezvoltarea economică

CAPITOLUL II. POLITICI DE ATRAGERE A INVESTIȚIILOR STRĂINE

2.1. Politici și metode de atragere a investițiilor străine – practici europene

2.2. Politici și metode de atragere a investițiilor străine – practici naționale

CAPITOLUL III. IMPACTUL POLITICILOR DE ATRAGERE A INVESTIȚIILOR STRĂINE

3.1. Analiza impactului politicilor de atragere investițiilor străine asupra țărilor europene

3.2 Analiza impactului politicilor de atragere investițiilor străine în Republica Moldova

CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

INTRODUCERE

Actualitatea temei constă în analiza politicilor de încurajare și atragere a investițiilor străine, utilizate în practicile europene și naționale, dar și a impactului acestora asupra dezvoltării economice.

Obiectivele cercetării:

prezentarea conceptelor teoretice cu privire la investițiile străine;

identificarea și analiza rolului investițiilor străine în dezvoltarea economică a Republicii Moldova;

prezentarea politicilor îndreptate spre încurajarea investițiilor, ultilizate în țările europene;

prezentarea politicilor de atragere a investițiilor, utilizate în Republica Moldova;

analiza impactului obținut, în urma implementării politicilor de atragere a investițiilor, conform practicilor europene;

analiza impactului obținut; în urma implementării politicilor de atragere a investițiilor, conform practicilor naționale.

Noutatea științifică a lucrării, constă în argumentarea rolului investițiilor străine pentru dezvoltarea economică a Republicii Moldova și în analiza impactului primit din realizarea politicilor, actuale, de încurajare a investițiilor străine.

În CAPITOLUL I, vor fi descrise diferite abordări teoretice și conceptuale, cu privire la noțiunea de investiții străine și se va analiza nivelul de contribuție a investițiilor străine la dezvoltarea economică a Republicii Moldova.

În CAPITOLUL II, vor fi prezentate, în detaliat, informații cu privire la politicile și metodele de încurajare a investițiilor străine în țările europene, făcîndu-se referință la exemplele statelor: Marea Britanie și Polonia. Tot aici, vor fi descrise și principalele politici și metode de încurajare a investițiilor străine în Republica Moldova.

În CAPITOLUL III, vor fi descrise impactele primite, în urma implementării politicilor de atragere a investiților străine, atît în Marea Britanie și Polonia, cît și în Republica Moldova. Conținutul va fi bazat, în principal, pe analiza fluxurilor investiționale, pe parcursul ultimilor ani, în țările respective.

CAPITOLUL I. ROLUL INVESTIȚIILOR STRĂINE ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Abordări cu privire la conceptul de investiții străine

În modul cel mai direct, investițiile reprezintă un element esențial în dezvoltarea unui stat. În fapt, o investiție înseamnă un anumit efort cu obiectivul îndreptat spre a forma ceva nou, sau de a îmbunătăți ceva existent.

În majoritatea surselor de specialitate conceptul de investiție, este reprezentat prin două căi – în sens larg și în sens îngust. În sensul larg al noțiunii, adică într-o abordare mai complexă, o investiție reprezintă mai degrabă: “o intenție, o acțiune umană privind plasarea (direcționarea) unui anumit capital pentru a se realiza ceva nou, sau ceva care trebuie readus la un aspect îmbunătățit substanțial, în scopul producerii unor bunuri (materiale sau intangibile) de pe urma cărora să se poată obține unele venituri suplimentare. Din acest punct de vedere conceptul de investiție constituie mobilul realizării unei intenții de dezvoltare, de mobilizare pentru îndeplinirea unui scop propus. Sub acest aspect, investiția devine un factor de acțiune al societății, un îndemn pentru membrii săi de a da activității economiceși sociale, un sens ascendent, de continuă dezvoltare”. Prin abordarea respectivă, este sugerată ideea că investițiile reprezintă nu doar niște fonduri financiare, ce sunt îndreptate către realizarea unor scopuri de plan economic, dar sunt în primul rînd niște eforturi și tendințe ce vizează diferite domenii, precum cel: medical, ecologic, educațional, ș.a.m.d. În continuarea acestui gînd, se poate de a adăuga că prin investiții, ca printr-un mijloc sigur și eficient, poate fi generată dezvoltarea nivelului vieții sociale, culturale, profesionale dar și într-o oarecare măsură, se poate ajunge la prosperitate, în oricare țară din lume. Noțiunea de investiții, abordată într-o viziune mai îngustă, poate fi interpretată în felul următor: “cheltuieli efectuate pentru dezvoltarea unor obiective economico-sociale noi sau necesare pentru modernizarea, retehnologizarea, înlocuirea, sau delocalizarea unor obiective existente” sau ca „cheltuieli făcute pentru crearea sau obținerea unor bunuri materiale, a căror valoare este, în majoritatea cazurilor, destul de mare, iar durata lor de folosință – îndelungată”.

Pe parcursul trecerii timpului, mai mulți specialiști în domeniu și-au expus părerea referitor la conceptul de investiții. Conform savantului francez, Pierre Masse, investiția reprezintă: „o renunțare la o satisfacție imediată și sigură, în schimbul unor speranțe a căror suport sunt tocmai resursele investite, sau mai pe scurt: o cheltuială certă pentru un viitor incert”, iar renumitul economist Frank Reilly a precizat că investiția este: “o alocare în prezent a unor fonduri de investiții în vederea obținerii unor fluxuri monetare viitoare (cash-flow-uri), care să recompenseze investitorul:

pentru perioada de timp, în care se privează de deținerea acestor fonduri;

pentru rata de inflație estimată;

pentru incertitudinea pe care o implică obținerea viitoarelor fluxuri de fonduri”.

Potrivit lui Ioan Bogdan, „investiția este efortul financiar actual făcut pentru un viitor mai bun, creat prin dezvoltare si modernizare, având ca sursă de finanțare renunțarea la consumuri actuale sigure, dar mici și neperformante, în favoarea unor consumuri viitoare mai mari si într-o structură modernă, mai aproape de opțiunile utilizatorilor, dar probabile”.

În plan teoretic investiția reprezintă un plasament de lungă durată, prin care se preconizează obținerea de efecte pozitive, o alocare de resurse în activități profitabile, cu speranța recuperării lor și obținerii veniturilor, o imobilizare a patrimoniului, un proces complex, care urmează să genereze anumite procese noi.

În plan real, investiția constituie tot ce întreprinde, omul, organizația sau întreaga comunitate, pentru a-și depăși condiția statică. Deci investiția, în acest sens, reprezintă un proces practic și temporar dinamic. Exemplu ar fi: efortul depus pentru a atinge un anumit obiectiv.

Conceptul de investiții, deasemenea, poate fi privit prin prisma a mai multor dimensiuni:

din punct de vedere contabil, investițiile se definesc prin referire la latura lor materială, respectiv creșterile de sume alocate în active imobilizate și în active circulante nete, create în cadrul firmei sau achiziționate, destinate sau nu activității curente.

din punct de vedere financiar, conținutul noțiunii de investiții este schimbul dintre capitalul disponibil în prezent, cert și speranța de încasare în viitor a unui flux de sume, a unui capital mai mare și mai important.

din punct de vedere economic, investițiile reprezintă renunțarea la utilizarea imediată a unor resurse disponibile, cu scopul obținerii de venituri viitoare mai mari sau mai importante comparativ cu costurile suportate. Se anticipează ca pe seama investițiilor să se obțină beneficii și efecte utile de natură diversă, pe parcursul mai multor ani;

din punct de vedere juridic investițiile sunt percepute ca: “activele deținute de către investitorii unei părți contractante, pe teritoriul unei alte părți contractante, în conformitate cu legile și regmentările aplicate pe teritoriul ultimei”;

din punct de vedere psihologic, în abordarea investițională, se pune accent pe: “intuiția individului sau a firmei care investește. Se insistă asupra faptului că investiția conduce la decalarea consumului în timp. Aceste formulări prezintă în mod clar „contradicția psihologică” la care este supus investitorul, constrâns să confrunte resursele imediate de care dispune cu veniturile viitoare la care aspiră”.

Literatura de specialitate prezintă mai multe clasificări ale investițiilor. Unele exemple ar fi: “după sursa de finanțare investițiile se clasifică în: investiții finanțate din surse interne; investiții finanțate din surse externe. După proveniența capitalului mobilizat pentru finanțare, investițiile se clasifică în: investiții finanțate din surse proprii; investiții finanțate din surse împrumutate. În dependență de scopul investirii, investițiile se pot diviza în: investiții directe (când agentul finanțator capătă și posibilitatea a lua decizii și de a efectua controlul proiectului pe linie managerială, tehnologică, de marketing etc.); investiții indirecte (de portofoliu, care reprezintă plasamente cu scopul de a obține venit sau în scopul diversificării riscurilor etc., fără alte implicații în viața proiectului)”.

Investițiile străine reprezintă „anumite transferuri de capital dintr-o țară în alta, sub forma investițiilor directe sau de portofoliu. O investiție straină directă constă în plasarea de capitaluri de către investitorii străini pentru înființarea unei companii în unele țări. Investiția străină de portofoliu constă în achizionarea de către investitorii străini a acțiunilor firmelor deja existente în țara de investiție”.

Totodată, mai este de adăugat și faptul că „noțiunea de investiție cuprinde trei elemente definitorii: durata investiției, riscul investiției și eficiența investiției” .

Caracteristica celor 3 elemente definitorii ale unei investiții, poate fi urmărită în figura 1.1.1.

Figura 1.1.1. Caracteristica celor 3 elemente esențiale ale unei investiții.

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: DOBREA, R.C., Managementul resurselor investiționale, 2011-2012, p.6.

Din motivul unei game largi de obiective preconizate, în unele cazuri, dar și complexității eforurilor ce urmează a fi realizate, s-a recurs la redistribuirea acțiunilor necesare de realizat în cadrul procesului investițional, astfel a apărut proiectul investițional.

În prezent, în scopul atragerii investițiilor străine în economie, țările lumii elaborează diverse politici investiționale, care includ diverse metode și mecanisme de atragere a investițiilor străine în economie.

Politicile de încurajare a investițiilor străine, deseori, se realizează prin proiecte investiționale, autoritățile statelor depunînd toate eforturile necesare pentru ca acestea să fie realizate la timp.

Majoritatea investițiilor străine îndreptate către o economie, ce urmează a fi realizate prin anumite proiecte investiționale, se împart în 2 categorii de bază:

investiții în obiective noi – se referă la acele investiții, care se efectuează în proiecte apărute recent, și pentru desfășurarea cărora sunt necesare un șir de capacități administrative și financiare;

investiții de modernizare – iau în considerație efortul, scopul căruia este reorganizarea, restructurarea sau dezvoltarea unor obiective, care existau anterior, însă nu aveau posibilitatea să activeze eficient, din careva motive.

Atît investițiile în obiective noi, cît și investițiile în obiective de modernizare au unele avantaje și dezavantaje.

Avantajele de bază ale investițiilor în obiectivele noi, pot fi următoarele:

urmează tendințele pieții;

deobecei, acestea sunt însoțite de sisteme moderne, ceea ce eficientizează funcționarea lor și facilitează obținerea rezultatelor scontate;

se bazează pe ultimele rute recent, și pentru desfășurarea cărora sunt necesare un șir de capacități administrative și financiare;

investiții de modernizare – iau în considerație efortul, scopul căruia este reorganizarea, restructurarea sau dezvoltarea unor obiective, care existau anterior, însă nu aveau posibilitatea să activeze eficient, din careva motive.

Atît investițiile în obiective noi, cît și investițiile în obiective de modernizare au unele avantaje și dezavantaje.

Avantajele de bază ale investițiilor în obiectivele noi, pot fi următoarele:

urmează tendințele pieții;

deobecei, acestea sunt însoțite de sisteme moderne, ceea ce eficientizează funcționarea lor și facilitează obținerea rezultatelor scontate;

se bazează pe ultimele cercetări în domeniu;

deobecei sunt îndreaptate către un domeniu rentabil, cu o experiență, deja pozitivă a altor proiecte investite;

Printre unele dezavantaje, pot fi enumerate:

posibila apariție a constrîngerilor sau a unor dificultăți, legate de achiziționarea resurselor;

costuri semnificative (terenuri, imobile, etc.);

perioadă mare de realizare din cauza ciocnirii cu impedimente birocratice, în unele state, etc.

Avantajele de bază ale investițiilor de modernozare, pot fi:

cunoașterea profundă a preferințelor consumatorilor, a cerințelor pieții;

existența unui personal calificat;

existența unei expeiențe în domeniu;

posesiunea unei baze materiale și tehnice, etc.

Unele dezavantaje întîlnite în cazul investițiilor de modernizare, ar putea fi:

imposibilitatea implementării a unor tehnologii modernizate, în unele situații;

în unele cazuri costul de modernizare poate fi mai mare chiar ca costul realizării unui obiectiv nou.

În unele surse de specialitate, se mai întîlnește și noțiunea de factori determinanți ai investițiilor, care au fost pentru prima oară evidențiați de către economiștii americani Paul Samuelson și William Nordhaus, într-un studiu elaborat de aceștia. Acești factori reprezintă:

veniturile – acestea fiind utilizate pentru 3 destinații principale: consumuri, investiții și economii, astfel investițiile se află într-o dependență de veniturile ce vor fi realizate la un moment dat, sub influența a mai mulți factori; astfel investițiile vor asigura un nivel de producție, care va genera venituri care iarăși vor fi reinvestite, deci, conform studiului dat investițiile depind în primul rînd de fluctuația producției;

costurile – ce constau în modul în care investitorii străini își obțin fondurile necesare pentru desfășurarea investițiilor. De exemplu, cel mai des cost întîlnit este dobînda. Costurile pot fi influențate și de factori precum: apariția tehnologiilor moderne, reglementările fiscale, creșterea calității produselor, etc.

previziunile economice – acestea se vor efectua înainte de a purcede direct la procesul de investire într-o anumită sferă. Totodată, se va lua în considerație specificul politicilor: bugetar-fiscale, monetare, economice și alți factori, pentru ca investiția să fie una rentabilă.

Fluxurile investitionale atasate de regula investitiilor straine directe sunt compuse din:

–  capitalul vărsat de investitor pentru cumpărarea de actiuni la o societate din străinatate;

profiturile reinvestite obținute din activitatea economică din străinatate (proporțional cu ponderea investitorului la capitalul social);

împrumuturile din cadrul întreprinderii – credite acordate de firma mamă filialelor sale din străinatate.

Formele pe care le pot imbraca investitiile straine sunt:

– achiziționarea de acțiuni de pe o piață externă sau emise de o firmă dintr-o terță țară;

– achiziționarea de obligațiuni de pe o piață externă sau emise de o firmă dintr-o terță țară;

– înființarea unei societați noi ori deschiderea unei filiale intr-un alt stat;

– oferirea unui credit financiar unei firme străine sau unei firme ce iși desfașoară activitatea

pe propria piață;

– achiziționarea unei firme străine sau fuzionarea cu aceasta;

– participarea cu capital investițional la realizarea de societați mixte.

Importanța atragerii investițiilor străine pentru economia Republicii Moldova

În secolul XXI, investițiile străine dețin un rol important în dezvoltarea fiecărui stat din lume. Prin atragerea de investiții străine, într-o economie, se exercită o influență directă asupra structurilor economice pe ramuri și subramuri, structurilor de proprietate, structurilor tehnologice, structurilor ocupării populației, existînd astfel un impact direct sau indirect asupra societății și fiind influențat ritmul de dezvoltare a țării. În ziua de azi, în Republica Moldova – procesul de reformare si de tranziție, proces aflat în plină desfășurare, nu poate fi conceput fară un curs  ascendent al investițiilor. Investițiile la randul lor au nevoie de resurse financiare, resurse generate atît din sectorul public cît și din cel privat. Republica Moldova, aflată în plin proces de asociere cu Uniunea Europeană, nu dispune de resurse suficiente pentru ca agenții economici publici sau privați să reprezinte un motor al relansării investițiilor în condițiile în care capitalul autohton se află încă într-un amplu proces de formare. Astfel, sursele financiare pentru investiții pot fi generate de procesul de economisire si de aportul investițiilor străine directe. Deoarece gradul de economisire în țară este destul de redus datorită dificultaților inerente tranziției, sursa cea mai facilă o poate reprezenta atragerea investițiilor străine directe, iar în privinta acestora cel mai reprezentativ exemplu îl reprezinta investițiile străine directe realizate de societatile transnaționale. Experienta statelor angrenate in procesul de aderare a demonstrat pană în prezent că această sursă de finanțare si dezvoltare a investițiilor este viabilă și generează pe langă resurse financiare însemnate și progres tehnologic, managerial, și de marketing, dar și, nu în ultimul rand, o creștere a gradului de ocupare a  forței de muncă.

Prin intermediul investițiilor străine directe globalizarea a devenit o componentă cotidiană a vieții fiecăruia dintre noi, fie prin produsele sau serviciile achiziționate, fie prin locul de muncă sau modul de comunicare sau de petrecere a timpului liber. 

Atragerea de investiții străine aduce cu sine avantaje directe economiei naționale a Republicii Moldova. Printre avantajele de bază, oferite economiei unui stat, în cazul creșterii fluxului de ISD, pot fi enumerate cîteva:

cresc veniturile încasate la bugetul de stat – datorită faptului că numărul contribuabililor se mărește. Chiar și în situația cînd statul acordă investitorilor străini scutiri și alte facilități fiscale, oricum se înregistrează o creștere a venitului bugetar, datorită impozitelor achitate din salarii;

balanța de plăți devine echilibrată – se întîmplă atunci cînd producția investitorilor străini este destinată, în volumuri mari, exportului. Acest lucru, în Republica Moldova, se întîmplă cel mai des în cazul zonelor economice libere;

sprijină restructurarea – lucru ce se întîmplă în cazul cînd în urma investițiilor străine alocate, crește eficiența și productivitatea unei anumite entități;

stimularea investitorilor autohtoni – prin dezvoltarea unei concurențe loiale, treptat crește și calitatea generală a produselor de pe piață. În plus, investitorii interni pot prelua metodele și practicile investitorilor străini.

stimularea dezvoltării economice – în cazul unei investiții noi apar noi locuri de muncă, noi consumatori, crește capacitatea de produție și volumul impozitelor și taxelor achitate statului. În cazul unei investiții de modernizare, crește atît productivitatea muncii, cît și capacitatea de producție, iar în cazul unei privatizări, crește eficiența activității entității supuse procesului respectiv;

creșterea gradului de deschidere a economiei către restul lumi – cu efecte benefice asupra fluxurilor de investiții străine directe receptate, fluxurilor bilaterale de forță de muncă, productivității muncii etc.

Însă, unul dintre cele mai principale efecte, generate de creșterea fluxului de ISD într-o țară, îl reprezintă micșorarea prețurilor mărfurilor și serviciilor, ceea ce poate să simtă fiecare cetățean de rînd al unei țări. Lucrul respectiv se întîmplă datorită intensificării numărului de producători, odată cu venirea investitorilor străini. Astfel, actorii pe piață devin mai motivați să atragă consumatorii, iar nivelul general de calitate a produselor se mărește. Acest fapt, totodată, are o influență pozitivă și asupra nivelului de viață a cetățenilor. Așadar, datorită investițiilor străine, crește eficiența economică a unui stat.

În unele țări – deși nu în toate – investițiile străine directe au avut un rol major în promovarea dezvoltăii, dar nu se cunoașe vreun exemplu de țară de succes economic în care rolul preponderent și decisiv să nu fi revenit investițiilor interne. Rolul investițiilor străine este unul necesar, dar adjuvant în promovarea dezvoltării.

Majorarea intrărilor de investiții străine în țară, are ca efect, și îmbunătățirea unui șir de indicatori, precum cel al exporturilor, balanței de plăți, PIB-ului, salariilor medii, etc.

Odată cu creșterea modestă și treptată a fluxului de investiții străine în economia națională a Republicii Moldova, în ultimii ani, într-un ritm similar s-a majorat și produsul intern brut al țării. Ponderea investițiilor străine directe în PIB fiind relativ stabilă, pe parcursul perioadei respective. În figura 1.2.1, poate fi observată legătura dintre creșterea volumului ISD, și creșterea PIB-ului.

Figura 1.2.1. Corelația dintre creșterea volumului de investiții străine directe în economie, și creșterea produsului intern brut al țării, între anii 2011-2014.

Sursa: elaborat de către autor, în baza datelor: http://www.bnm.md; http://www.statistica.md

Din figura 1.2.1, poate fi observat, că tendința de creștere a fluxurilor de investiții străine directe, a fost urmată în ultimii ani, de o tendință de creștere a produsului intern brut, fapt prin care este relevată importanța creșterii ISD pentru creșterea în economie.

Figura 1.2.2. PIB pe cap de locuitor, în Republica Moldova, 2010-2013, (USD).

Sursa: elaborat de către autor, în baza datelor:

http://data.worldbank.org/indicator/NY.GDP.PCAP.CD

Din figura 1.2.2, pot fi observate și valorile produsului intern brut pe cap de locuitor în Republica Moldova, în perioada anilor 2010-2013, care la fel au înregistrat o creștere ascendentă.

Odată cu creșterea fluxului ISD în , au apărut și noi locuri de muncă, astfel, s-a majorat și numărul populației ocupate, pe plan professional. Date cu privire la dinamica ritmului de creștere a numărului populației încadrate în cîmpul muncii, pe plan professional, pe lîngă cea a fluxurilor de investiții străine directe, pot fi urmărite în figura 1.2.3, ce urmează.

Figura 1.2.3. Dinamica ritmului de creștere a numărului populației încadrate în cîmpul muncii, pe plan profesional, în raport cu cea a fluxurilor de ISD în economie, (%).

Sursa: elaborat de către autor, în baza datelor: http://www.bnm.md; http://www.statistica.md

Din figura 1.2.3, poate fi observat că în ultimii doi ani, ritmul de creștere volumului fluxului de investiții străine directe în economie și cel de încadrare a populației în cîmpul muncii, pe plan professional, au înregistrat tendințe similare, astfel numărul populației încadrate în cîmpul muncii a crescut din anul 2012, de la 1146,8 mii persoane, pînă la 1172,8 mii persoane în anul 2013, și pînă la 1184,9 mii persoane în anul 2014. Numai în anul 2012, ritmul de creștere a înregistrat o valoare sub 100% (97,73%), iar fluxul de investiții străine annual s-a mărit, ritmul de creștere a acestuia fiind de 106,3%.

În aceeași perioadă a fost înregistrată și o creștere modestă a veniturilor medii ale populației. Informații cu privire la evoluția nivelului venitului mediu al populației, la sfîrșitul ultimului trimestru al anilor 2011-2014, pot fi urmărite în figura 1.2.4, ce va urma.

Figura 1.2.4. Evoluția veniturilor medii disponibile ale populației, în perioada analizată (2011-2014), mii lei.

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: http://www.statistica.md

Intrarea fluxurilor de investiții străine, într-o oarecare economie, poate să aducă niște avantaje considerabile nu doar recipientului (statului gazdă), însă și investitorului, celui ce depune capital.

Obiectivele concrete în raport de care se formează fluxurile investiționale directe sunt privite din două perspective, ale statului investitor și ale statului gazdă, astfel:

Pentru statul ce investeste:

– aprovizionarea din statul gazdă cu materii prime și resurse energetice;

– folosirea piețelor gazdă pentru desfacerea produselor;

– utilizarea eficientă a factorilor de producție de care dispune gazda.

Pentru statul gazdă (în cazul dat Republica Moldova):

– procurarea pe aceasta cale a unor tehnologii de ultima oră;

– modernizarea producției prin retehnologizare și generare a progresului tehnic;

– cresșerea numărului de locuri de muncă;

– apariția și dezvoltarea unor noi ramuri de activitate;

– eficientizarea managementului.

Investițiile străine directe reprezintă și o cale spre modernizarea economiei țării. Modernizarea și restructurarea economiei naționale este o acțiune complexă care vizează toate nivelurile activitații economice: ansamblul economiei naționale, ramurile economiei unitațile economice, locurile de munca. Activitatea de modernizare și restructurare este un proces dinamic care asigura modernizarea capitalului fix, crearea unor structuri complexe și mobile, introducerea celor mai performante metode și tehnici de munca. În cadrul activitații de restructurare și modernizare a economiei naționale se acordă un loc important îmbunatatirii activitatii fiecarei ramuri in parte, creșterii gradului de participare la circuitul economic al firmelor mici si mijlocii, producătoare de bunuri si servicii, în investiții.  Statului ii revine un rol determinant atît datorită rolului său de moderator în economia naționala, cît și forței sale financiare și economice. Prin pîrghiile fiscale și monetare pe care le posedă, statul poate reorienta agenții economici, publici si privați spre investiții, spre modernizarea capacitaților de producție din economie.

Prin investițiile străine directe acumulate, se dezvoltă mai multe ramuri ale economie. Ele joacă un rol eminent și în dezvoltarea industirei naționale. În figura 1.2.5, de mai jos, sunt prezentate informații cu privire la evoluția ritmului fluxului de investiții străine și ritmul modificării volumului industrial de producție.

Figura 1.2.5. Ritmul de creștere a fluxului anual de ISD, în raport cu indicele de creștere a producției industriale, anuu 2010-2013, (%).

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: http://www.statistica.md

Din figura 1.2.5, poate fi observat, că ritmul de creștere a fluxului de ISD în anii 2010 și fost unul constant, de 110%, rezultate similare fiind înregistrate și în cazul indicelului de creștere aproducției industriale, acesta fiind de 109,3% în 2010 și de 109,5% în 2011. În 2012, indicatorul de creștere a ritmului fluxului ISD în economie, a scăzut ușor, pînă la 106,3%, în același ani, scăzînd și nivelul producției industriale cu circa 1,9%, față de anul precedent, care însă s-a mărit, în următorul an, indicele de creștere fiind de 104,3%. În același an a crescut și indicatorul privind ritmul de creștere a fluxului de ISD, lucru ce demonstrează interdependența dintre aceti doi indicatori.

Odată cu trecerea anilor și cu încurajarea investirii capitalului stăin în idustria națională, importanța acestui sector, pentru produsul intern brut, a crescut treptat. Astfel, în prezent cota ponderii producției industriale, deține circa 14,3% din PIB. Acest fapt poate fi observat și în figura 1.2.6, ce urmează.

Figura 1.2.6. Cota ponderii producției industriale în PIB, în anii 2009-2014, (%).

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: Country Report Content, 2014, p.6.

Astfel, în prezent producția industrială deține o cotă înaltă în produsul intern brut al țării, iar cota agriculturii în produsul intern brut este de 12,8%. Cele mai mari creșteri de producție, în 2014, au fost înregistrate de industria electronică, optică și de producere a calculatoarelor, volumul acesteia a crescut cu circa 240%, mai mult, decît în anul precedent, fiind urmată de producția din industria de prelucrare a lemnului, care a crescut cu circa 28%, cea a materialelor textile, care a înregistrat o creștere de 20,1%. La fel majorări de producție, au avut loc și în cazul industriei chimice, cu 9,4%, celei a produselor farmaceutice, cu circa 6,7%, și în altele. În general, conștientizarea de către autorități a rolului pe care îl are dezvoltarea industriei pentru economie, dar și atitudinea pozitivă a statului, a adus la creșterea unei producții industriale de circa 30% mai mare, la finele anului 2014, ca în anul 2013.

Odată cu creșterea relativ modestă a fluxurilor de ISD în ultimii ani, în cei mai mulți dintre acești ani, s-a majorat modest și volumul exportului, cu toate acestea și volumul importului a înregistrat valori de creștere. Informații cu privire la nivelul exportului și importului în ultimii ani, sunt prezentate în figura 1.2.6, de mai jos.

Figura 1.2.6. Evoluția exporului și importului, din economia națională, (bil. EURO)

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: Country Report Content, 2014, p.11.

Experiența internațională în materie mai arată că, dacă neîndoios se poate vorbi de o contribuție a investițiilor directe străine în transferul de tehnologii (chiar dacă nu de prima mînă) și de organizare și management.

În unele țări – deși nu în toate – investițiile străine directe au avut un rol major în promovarea dezvoltării, dar nu se cunoaște vreun exemplu de țară de succes economic în care rolul preponderent și decisiv să nu fi revenit investițiilor interne. Așa că, trebuie de constatat că, cu toate că rolul investițiilor străine este unul necesar și stimulent, totuși acesta reprezintă un element complementar la o mulțime de alți factori importanți, în promovarea dezvoltării economice.

CAPITOLUL II. POLITICI ȘI METODE DE ATRAGERE A INVESTIȚIILOR

2.1 Politici și metode de atragere a investițiilor – practici europene

Totalitatea politicilor de încurajare a investițiilor se divizează în 3 categorii mari, care sunt:

politicii de liberalizare;

politici de promovare și facilitare;

politici de reglementare și restricționare.

Primele două tipuri de politici de atragere a investițiilor în economie sunt condsiderate a fi ca favorabile față de investitorii străini, a treia categorie are scopul de bază ca să favorizeze investitorii autohtoni.

Politicile de liberalizare uneori reprezintă mecanisme prin care se încearcă redresarea situației în urma unei crize economice, iar uneori pot fi utilizate și ca mecanisme de dezvoltare a economiei. În cazul politicilor de liberalizare, deseori, investitorilor străini li se oferă mai multe oportunități și drepturi pe teritoriul țării unde aceștia doresc să aducă capital.

Politicile de promovare și facilitare reprezintă politici prin care potențialii investitori sau investitorii deja existenți sunt încurajați și motivați să participe la procesul de investiții. Politicile de promovare se efectuează prin organizarea de diferite tîrguri, expoziții, conferințe, unde se distribuie informația cu privire la economia și la imaginea țării. Politice de facilitare se referă în majoritatea cazurilor la investitorii deja existenți cărora li se oferă anumite facilități, cel mai des de ordin fiscal, cu scopul de a le stimula activitatea.

Politicile de reglementare și restricționare sunt realizate în scopul asigurării controlului statului în anumite sectoare strategice ale țării. În unele cazuri investitorilor stăini le este limitat accesul în activitatea anumitor domenii, cu scopul protejării economice a investitorilor autohtoni.

Pe parcursul ultimilor ani țările europene introduc o mulțime de politici noi de încurajare și atragere a investițiilor străine, numărul acestora fiind în creștere de la an la an. Potrivit datelor oficiale publicate de compania americană Ernst and Young, în anul 2013 numărul total de proiecte implementate în scopul atragerii investițiilor străine în Europa a atins un număr record de 3955, cu 4% mai mult decît în anul precedent. În figura 2.1.1, poate fi observată dinamica numărului de proiecte în scopul atragerii ISD în Europa (42 de țări), în perioada anilor 2009-2013, în raport cu numărul de locuri de muncă create în aceeași ani.

Figura 2.1.1. Numărul de proiecte privind atragerea ISD în țările europene, în raport cu numărul de locuri de muncă apărute, 2009-2013.

Sursa: EY’s attractiveness survey, Europe, 2014.

Din figura 2.1.1, poate fi observat faptul că dinamica modificării numărului de proiecte pentru atragerea investițiilor în Europa este una asemănătoare cu dinamica numărului de locuri de muncă apărute în aceeași perioadă în Europa, ceea ce relevă, că aceste 2 procese sînt strîns interconectate unul de altul. În anul 2013 – 166,343 de locuri de muncă au fost create, ceea ce reprezintă cu aproape de 33 % mai mult ca în anul 2009. Printre țările europene, care au reușit să atragă cele mai multe investiții în ultimii ani, se numără: Marea Britanie, Germania și Franța.

Potrivit datelor publicate de Conferința Națiunilor Unite pentru Comerț și Dezvoltare, în anul 2013, Marea Britanie a fost cel mai mare recipient de investiții străine directe, din Europa, valoarea acestora fiind de cca 14,828 mld. Dolari SUA. Cel mai mult, investitorii s-au arătat a fi atrași de sectorul IT și sectorul serviciilor buisness. Totodată și sectorul auto a avut mult de cîștigat în urma ISD pervenite în țară.

Marea Britanie este una dintre țările dezvoltate ale lumii, care posedă unul dintre cele mai atractive climate investiționale, în special în domeniul impunerii fiscale. La fel, acest stat este lider în privința semnării tratatelor internaționale privind dubla impunere.

Documentul legislativ de bază, prin care este reglementată activitatea investițională în Marea Britanie, îl reprezintă Legea privind serviciile financiare și piețele, adoptată încă în anul 2000 (Financial Services and Markets Act, 2000).

Totodată, un rol semnificativ în procesul de atragere a investițiilor străine în Marea Britanie, îl are și participarea Marii Britanii la diverse acorduri privind liberalizarea comerțului și investițiilor dar și la alte acorduri analogice în cadrul zonei Uniunii Europene.

Organul principal, reprezentat de stat, în domeniu încurajării investițiilor în economia Marii Britanii, este Serviciul Britanic pentru comerț și investiții (UKTI). Această organizație își desfășoară intens activitatea, în vederea stimulării atragerii fluxurilor de investiții, atît în țară, cît și în 33 de alte state.

Rolul de bază a UKTI este de a promova economia Marii Britanii, prin prezentarea, către investitori, a informației privind regiunile cu potențial investițional, facilitățile și programele de finanțare oferite în cadrul procesului investițional, date despre forța de muncă, etc. Deasemenea, la nivel local, se conlucrează cu cele 39 de parteneriate ale întreprinzătorilor locali, cu scopul de susținere a investitorilor, inclusiv celor străini, ce activează la nivel local.

Pe lîngă UKTI, obiectivul căruia este atragerea investițiilor la nivel de stat, există oraganizații cu funcții asemănătoare la nivel regional, precum: Agenția Scottish Development International din Scoția ori organizația Invest Northern Ireland în Irlanda de Nord. În Țara Galilor aceste atribuții sunt îndeplinite de Ministerul Economiei Științei și Transportului al conducerii regionale.

Pentru dezvoltarea procesului de atragere a investitorilor în diferite regiuni ale țării, în Marea Britanie mai există și Agențiile de dezvoltare regională. Aceastea contribuie periodic la desfășurarea mai multor proiecte investiționale în anumite regiuni, prin oferirea de programe de consultații și alte facilități investitorilor, și sunt alcătuite din persoane din conducererea regională și întreprinzători. Deasemenea, acestea, își desfășoară activitatea sub egida primarilor orașelor. Cele mai cunoscute sunt: MIDAS (agenția de dezvoltare și investiții din orașul Manchester) și Liverpool Vision (agenție din orașul Liverpool).

Prioritatea de bază a politicii investiționale în perioada de după criză în Marea Britanie, este atragerea investițiilor străine directe, pe termen lung, pentru realizarea proiectelor capitale, în diferite ramuri ale economiei țării, în special în sectorul inovativ și celor legate de modernizarea infrastructurii țării.

Potrivit Raportului investițiilor interne 2012/13, pe parcursul anului 2013 numărul de proiecte pentru atragerea de investiții străine directe în Marea Britanie a ajuns la 1559, ceea a reprezentat cel mai bun rezultat în perioada ultimilor 3 ani, pînă la acel moment. Dintre acestea 777 reprezintă proiecte noi de investiții, iar restul 577 – expansiunea proiectelor existente și 205 – proiecte investiționale efectuate prin fuziuni sau achiziții. Datele privind proiectele, realizate pentru atragerea investițiilor străine în Marea Britanie, în ultimii ani, pot fi urmărite în tabelul 2.1.1.

Tabelul 2.1.1.

Proiecte de atragere a ISD, realizate în Marea Britanie, la nivel național, în anii 2011-2013

un.

Sursa: adaptat de către autor în conformitate cu datele Raportului investițiilor interne 2012/13.

Din tabelul 2.1.1, se poate observa faptul că cele mai multe proiecte cu scopul atragerii investițiilor străine directe, au fost realizate în perioada anilor 2011-2013. Repartizarea geografică a proiectelor realizate în anul 2013, dar și gradul de creștere a numărului de proiecte față de anul precent, pe diferite regiuni, pot fi urmărite în figura 2.1.2.

Figura 2.1.2. Distribuția proiectelor de atragere a ISD, pe diferite zone ale țării, numărul proiectelor în fiecare zonă și gradul de creștere față de anul precedent (%), 2013.

Sursa: Raportul investițiilor interne 2012/13, UKTI.

Din figura 2.1.2, se poate observa că cele mai multe proiecte de atragere a ISD, pe parcursul anului 2013, pe teritoriul Marii Britaniei, au avut loc în regiunea engleză, cu 584 de proiecte în Londra și 759 în restul Angliei, ce ne arată că aceste regiuni sunt mai atractive pentru investitorii străini, în mare parte din cauza condițiilor oferite de autorități. Ritmul cel mai înalt de creștere a numărului de proiecte, în raport cu anul precedent, s-a înregistrat, însă, în Țara Galilor.

Performanțele atît de vizibile în procesul de atragere a investițiilor în Marea Britanie într-o perioadă economică grea în regiune, demonstreză atît capacitătea de rezinstență a economiei acestui stat cît și gradul de deschidere a economiei față de companiile transnaționale și antreprenori. Printre avantajele de bază pe care investitorii străini le pot găsi în Marea Britanie se pot număra următoarele:

“există un mediu de afaceri inovativ, dar și un nivel înalt al calității vieții;

pe lîngă piața vastă de consumatori potențiali (peste 60 mln.) băștinași; Marea Britanie mai reprezintă și o ușă deschisă spre UE, unde sunt peste 500 mln. de locuitori;

investitorii străini în Marea Britanie au posibilitatea de a se bucura de același suport din partea statului, precum și investitorii locali. Printre acestea se numără și oportunitatea de a accesa Rețeaua globală de asistență în investiții și comerț a Marii Britanii, unde aceștia pot primi sfaturile și recomandările de care au nevoie, ceea ce le ajută la o dezvoltare eficientă a afacerii sale.

conform regulilor adoptate, pentru a înregistra oficial o companie în Marea Britanie este nevoie de mai puțin de 24 de ore, iar pentru ca să fie aprobate toate documentele necesare pentru activitate este nevoie de numai 13 zile;

sistemul de standardtele privind guvernarea corporativă este unul dintre cele mai transparente în lume;

condițiile pentru piața de muncă sunt prevăzute atît pentru a proteja angajații cît și pentru a asigura o funcționare eficientă a companiilor investitoare;

o politică fiscală foarte simplă și competitivă, taxa corporativă fiind redusă de la 21% în 2014 la 20% în 2015, ceea ce reprezintă cea mai joasă taxă între țările G7 și una dintre cele mai joase între țările G20”. Situația dată este reprezentată prin figura 2.1.3.

existența condițiilor favorabile privind primirea permisului de ședere pentru investitorii străini. Cei ce efectuează o investiție în valoare de peste 2 mln. de lire sterline, primesc o viză specială “pentru investitori” (Tier 1 VISA).

existența a 5 zone libere bine dezvoltate, și a 35 de parcuri industriale, pe teritoriul Marii Britanii. Mai mult ca atît investitorii străini au dreptul la revendicarea tuturor impozitelor achitate, după o perioadă de 5 ani de activitate, în aceste structuri.

oportunitatea de a investi, și de a beneficia de anumite programe, scutiri și credite, într-un șir colosal de domenii, precum: cercetări și dezvoltare, tehnologii, știință, etc.

Totodată, este necesar de menționat că există și un șir de activități, pentru desfășurarea cărora sunt impuse un șir mai mare de cerințe, cu scopul sporirii încrederii dar și unei transparențe mai mari a activității și a situației financiare a unităților economice. Printre aceste activități se numără și activitatea pe piața financiară.

Figura 2.1.3. Evoluția ratei taxei corporative în Marea Britanie pe lîngă cea a ratei medii taxelor corporative din țările grupului G7, în perioada anilor 2000-2015.

Sursa: adaptat de către autor în baza datelor: Planului de creștere (Plan of growth), elaborat de Departamentul pentru aptitudini și inovații de buisness (BIS) din Ministerul Economiei și Finanțelor pe lîngă Guvernul Marii Britanii, 2011; Reformei taxelor corporative, 23.05.2014.

Din figura 2.1.3, poate fi urmărită evoluția ratelor taxelor corporative, începînd cu anul 2000, și pînă în anul 2015. Astfel, poate fi observat că nivelul ratei taxei corporative în Marea Britanie, pe parcursul anilor, nu doar s-a redus treptat, dar și a fost, în tot acest timp, mai jos decît nivelul mediu al ratelor taxelor corporative printre țările G7. Prin acest fapt, se explică, încă odată, cît de atractiv este climatul investițional al economiei țării respective.

Printre cele 4 obiective, care au fost stipulate în Planul de creștere, adoptat de Guvernul Marii Britanii, din anul 2011, și pentru realizarea cărora se lucrează și astăzi într-un mod intens, se numără și încurajarea investițiilor și exporturilor ca o cale de balansare a economiei. În planul dat, sunt descrise și o serie de acțiuni, necesare pentru realizarea obiectivului respectiv. Printre acestea se numără:

„măsuri de atragere a capitalului investițional în întreprinderile din sectorul real, prin prelungirea regimului termenului de uzură, de la 4 ani la 8 ani;

susținerea investițiilor regionale, prin stabilirea a 21 de ZEL în diferite regiuni, cu taxe mai mici;

sporirea fluxului de investiții interne, prin eficientizarea activității organizației UKTI și prin introducerea unor rezoluții rapide pentru investitori cu scopul de a reduce obstacolele birocratice pentru aceștia;

creșterea investițiilor ecologice, prin elaborarea a mai multor proiecte strategice, și prin implicarea băncii Green Investment Bank;

încurajarea dezvoltării anumitor sectoare, precum cele ale: sănătății, industriei digitale, construcțiilor, comerțului cu amănuntul, serviciilor professionale, sferei de afaceri, sectorului de fabricație, ramurei cosmonautice, turismului, etc.”.

Totodată în ultimii ani s-a lansat Organizația de regenerare investițională, scopul căreia este încurajarea investirii în proiecte ce necesită restaurare, iar din intrat în vigoare și Programul strategic al relațiilor de management, care prevede o colaborare mai strînsă între antreprenorii investitori și autoritățile statului.

Aceste lucruri, reprezintă o dovadă suplimentară a unei preocupări înalte, din partea autorităților Marii Britaniei, în vederea unei promovări continue și eficiente a politicilor de încurajare și atragere a investițiilor străine în țară.

Pe lîngă Marea Britanie, în Europa, mai sunt un șir de state, care, deși se consideră a fi mai slab dezvoltați din punct de vedere economic, totuși, acestea, reușesc să se bucure de un succes apreciabil în procesul de atragere a investițiilor străine. Unul dintre aceste state este Polonia. Stabilitatea și garanția siguranței investițiilor în Polonia se bazează, în primul rînd, pe apartenența țării respective

Strategia de bază în domenia atragerii investițiilor este inclusă în Programul de suport al investițiilor de importanță majoră pentru economia Poloniei, pentru anii 2011-2020, care a fost adoptată de Consiliul de Miniștri, la 5.07.2011. Suportul se acordă sub formă de un grant, oferit în baza angajamentului stabilit între investitor și Ministerul Economiei. Acordul dat prevede și condițiile de plată a subvenției, care, potrivit acordului, se plătește în conformitate cu gradul de îndeplinire a obligațiilor, de către investitor. În procesul de implementare a programului beneficiari pot fi companiile care planifică să investească în următoarele sectoare:

sectorul auto;

sectorul electronic și aparatelor de uz casnic;

sectorul aeronautic;

sectorul biotehnologic;

sectorul agricol și alimentar;

sectorul cercetărilor și dezvoltării, etc.

Sunt prevăzute și subvenții, care pot fi acordate investitorilor și în cazurile în care aceștia doresc să investească în alte sectoare, dar doar în anumite condiții. Condițiile de bază, conform cărora investitorii străini pot beneficia de subvenție, în cazul unei investiții noi, în conformitate cu Programul de suport al investițiilor de importanță majoră pentru economia Poloniei, pentru anii 2011-2020, pot fi urmărite în tabelul 2.1.2.

Tabelul 2.1.2. Condițiile prevăzute pentru oferirea de suvenție pentru investitorii străini.

Sursa: adaptat de către autor în baza datelor : http://www.paiz.gov.pl/governmental_grants#

Din 2.1.2, poate fi observat, că cerințele prevăzute față de obținerea subvenției, prevăzute în programul, specificat mai sus, sunt mai facile în cazul noilor investiții în anumite sectoare economice. Deasemenea, poate fi observat și faptul că niște condiții extrem de avantajoase sunt oferite investitorilor în domeniul de cercetare și dezvoltări. Aceasta denotă că, pentru autoritățile poloneze, dezvoltarea aceastui sector reprezintă o sferă de interes major.

Monitorizarea Programului de suport al investițiilor de importanță majoră pentru economia Poloniei, pentru anii 2011-2020 este efectuată de către Ministerul Economiei al acestei țări. Iar, Agenția Poloneză de Informații și Investiții Străine este responsabilă de pregătirea dosarului privind proiectele de investiții și prezentarea acestuia Comitetului interministerial pentru investiții de importanță majoră în economia poloneză, dar și de aranjarea tuturor documentelor necesare pentru alocarea ajutorului financiar investitorilor.

Ajutorul financiar, acordat în baza acestui program, de către statul polonez, începînd cu 1 iulie 2014, se alocă în conformitate cu condițiile privind Ghidul ajutoarelor de stat regionale pentru anii 2014-2020, elaborat de UE.

Subvențiile date pot fi amplificate, dacă companiile aplică la mai multe programe de finanțare, accesibile pe teritoriul polonez, exemple ar fi diferite granturi guvernamentale, scutiri sau subvenții co-finanțate din fonduri UE.

Printre alte realizări în domeniul atragerii investițiilor în Polonia, este constatată în 20 de ani a 79 de parcuri industriale, scopurile principale ale cărora sunt:

„formarea spațiilor de activare a companiilor economic-viabile care utilizează tehnologii noi;

atragerea investitorilor;

crearea locurilor de muncă”.

Mai mult ca atît, pe teritoriul Poloniei, în prezent, activează 14 zone economice libere, care se mai numesc și zone economice speciale. Aici investitorii sunt scutiți de plata impozitelor. La fel, pe teritoriile ZEL, atît companiile străine, cît și companiile locale, activează în condiții egale.

În conformitate amplasarea ZEL, teritoriul țării este împărțit în mai multe regiuni de dezvoltare. Condițiile privind scutirea parțială de la plata impozitului în regiunile date, sunt stabilite în dependență de îndeplinirea a două activități esențaiale: efectuarea investițiilor noi sau crearea noilor locuri de muncă. Taxele, care urmează a fi recuperate, sunt calculate din costul implicat pentru activitatea făcută. În figura 2.1.4 se poate observa rata din costuri, ce urmează să fie revendicată în cazul efectuării uneia din activitățile menționate mai sus. Datele sunt prezentate pentru diferite regiuni ale Poloniei.

Figura 2.1.4. Harta scutirilor regionale, în cazul investițiilor noi în ZEL.

Sursa: http://www.paiz.gov.pl/investment_support/investment_incentives_in_SEZ#

În figura 2.1.4 poate fi urmărit nivelul maxim al ratelor scutirilor, în diferite regiuni, pe teritoriul Poloniei. Se observă că cele mai mari rate sunt stabilite pentru activitățile economice, inclusiv cele a zonelor economice libere, din estul țării, ceea ce iarăși dă de înțeles că autoritățile vor să sporească nivelul de dezvoltare a zonelor respecitive. În figura 2.1.5, poate fi văzută și harta analogică a scutirilor în regiunea Mazowiecke, unde este situat și orașul Varșovia.

Figura 2.1.5. Harta scutirilor regionale în regiuninea Mazowiecke.

Sursa: http://www.paiz.gov.pl/investment_support/investment_incentives_in_SEZ#

Rata scutirilor în cazul investițiilor în orașul Varșovia, în prezent, este de 15%, însă din 2018 se prevede o scădere a acesteia pînă la 10%. Din figura 2.1.5, poate fi observat că scutirile stabilite în cazul regiunilor din jurul capitalei poloneze sunt mai mari, decît în capitală, cu scopul de a contribui la o dezvoltare echitabilă și eficientă pentru întreaga regiune.

Datele privind ratele scutirilor regionale, prezentate mai sus, se referă la activitatea companiilor largi. Pentru companiile mici și mijlocii, rata scutirilor este și mai înaltă, deobecei fiind de 45% pentru întreprinderile mijlocii și de 55% pentru cele mici, iar pînă în anul 2014, ratele au fost chiar și de 60% pentru întrepridnerile mijlocii și de 70% pentru cele mici.

Pe lîngă cele expuse mai sus, este de menționat că companiile străine care activează atît în zonele economice libere cît și în parcurile industriale, din Polonia, primesc des ajutor nu doar de la autoritățile poloneze, ci și de

Totodată, investitorii străini, în unele cazuri prevăzute de legislație, au posibilitatea de a fi scutiți de către autoritățile locale, de plata taxelor imobiliare, dar și a altor taxe, ceea ce pemite investitorilor străini, care doresc să intre în posesia unor imobile, să beneficieze de niște venituri mai înalte ca în cazul arendării acestor imobile, de către investitorii respectivi. Nivelul relativ redus, al taxei corporative, achitate de către agenții economici, în Polonia, reprezintă încă un avantaj serios prin care statul încearcă să atragă investitori. În prezent, rata taxei corporative este de 19%, adică una destul de competitivă în regiune.

Pentru sporirea siguranței investitorilor, este prevăzut un anumit termen pentru înregistrare. Pentru a începe o afacere în Polonia sunt nevoie de 30 de zile, ceea ce reprezintă o perioadă mai lungă decît media pe UE sau chiar media globală, fapt ce poate fi observat și în figura 2.1.6.

Tot din figura 2.1.6, mai poate fi observat și faptul că în ultimii 10 ani, perioada de zile necesară pentru a începe o afacere în Polonia s-a redus cu 20 de zile.

Figura 2.1.6. Numărul de zile necesar pentru a începe o afacere, 2005-2014

Sursa:http://data.worldbank.org/indicator/IC.REG.DURS/countries/1W-PL-EU?display=graph

Printre alte avantaje importante, care îi atrag pe investitorii străini, ar putea fi numărate:

poziționarea geografică favorabilă (Polonia este situată în centrul continentului european;

posibilitatea de a angaja lucrători calificați, pentru salarii mai mici ca în vest;

atitudinea deschisă față de investitori, manifestată printr-o susținere permanentă a acestora;

„Polonia a fost cel mai mare beneficiar de fonduri europene, în perioada anilor 2007-2013, valoarea totală a cărora a fost de 67,3 bln. EUR.

în perioada anilor 2014-2020, Polonia urmează să mai primească fonduri, în valoare totală de încă 72,9 bln. EUR. O mare parte din fondurile europene alocate în baza politicii de coeziune vor fi îndreptate spre dezvoltarea a 16 programe regionale și utilizate pentru a fortifica atractivitatea pentru antreprenori și investitori;

existența, pentru investitori, a posibilității de a avea acces la un sistem de credite și împrumuturi avantajoase;

posibilitatea de a beneficia de fonduri europene în baza altor programe existente pe teritoriul Uniunii Europene”;

poziționarea favorabilă în diferite ratinguri internaționale, bazate pe analiza eficienței mecanismelor de atragere a investițiilor, precum și experiența pozitivă în acest domeniu.

Potrivit Indexului global al competitivității industiale, realizat în anul 2013, de organizația economică americană Deloitte, Polonia ocupă locul 2 printre țările europene în acest top. În clasamentul principal prezentat în publicația Orașele și regiunile europene ale viitorului, 2012/2013 realizată de FDI Intelligence, orașul Varșovia a ocupat locul 3. Tot locul aparținut Varșoviei și în clasamentul orașelor cu cel mai mare potențial de atragere a investițiilor, din Europa centrală și de est, iar Cracovia a fost plasată pe locul 9 în acest clasament. Cele mai avansate piețe strategice pentru a atrage investiții din Europa centrală și de est, potrivit aceleeași publicații, sunt orașele Malopolska și Opolszczyzna, care, la fel, se află în Polonia.

În prezent, în clasamentul realizat de World Bank Group, pentru anul 2014, Polonia este clasată pe locul 32 în clasamentul mondial, după criteriul facilității desfășurării afacerilor. După criteriul protecției investitorilor minoritari, ea ocupă locul 35 în ratingul dat. În figura 2.1.7, pot fi observate ratingurile Poloniei, reprezentate prin locurile în lume, pe care este amplasată economia Poloniei, după diferite criterii, care reprezintă puncte importante în procesul de atragere a investițiilor străine.

Figura 2.1.7. Clasificarea Poloniei în procesele ce contribuie la dezvoltarea climatului investițional, pe plan mondial, 2014.

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor:

http://www.doingbusiness.org/data/exploretopics/trading-across-borders

Din figura 2.1.7, se constată că Polonia este clasată pe poziții înalte în ratingul mondial, după așa criterii precum: cel al protejării investitorilor, obținerii creditelor, desfășurării afacerilor transfornaliere, ceea ce denotă faptul că autoritățile poloneze au întreprins niște măsuri consistente pentru încurajarea investițiilor străine în economia țării sale, iar rezultatul acestor măsuri, are un impact valoros asupra dezvoltării economiei țării respective.

2.2. Politici și metode de atragere a investițiilor – practici naționale

Problemele în procesul de atragere a investițiilor străine, în economia Republicii Moldova au apărut încă de la începutul perioadei de tranziție. Unul dintre cele mai mari eșecuri, permise de autoritățile de atunci, a fost modul în care s-a desfășurat procesul de privatizare. În cadrul programului de privatizare în masă a mii de întreprinderi, la aproape 3,1 milioane de cetățeni, care au devenit, într-un termen foarte scurt, beneficiari ai bonurilor patrimoniale, nu li s-a explicat, corect și în deplină măsură, felul de utilizare a acestora. Mai mult chiar, în situația neexistenței la acel moment a unei piețe de valori mobiliare, care să le ofere beneficiarilor posibilitatea de a valorifica titlurile deținute, populației i s-a indus părerea că bonurile respective nu au nici o valoare. Astfel, o mare parte din cetățeni și-au oferit bonurile sale, în administrare către fondurile de investiții, o bună parte dintre care, devenind acționari majoritari la întreprinderile “privatizate”, de facto administrau bunurile populației, nu în folosul acesteia, ci pentru interesele proprii. Astfel, statul, „scăpînd” de sub control procesul de privatizare și neimplementînd la timp politici eficiente de atragere a investițiilor străine, a omis posibilitatea de a atrage un volum mai înalt a primelor fluxuri de investiții străine. “Din păcate, chiar și după sesizarea importanței investițiilor străine în economia de tranziție de către societate și Guvern, inclusiv întreprinderea unor anumite măsuri în vederea îmbunătățirii climatului investițional, țara tot nu beneficiază de intrări de capital masiv, în comparație cu țările din regiune. Aceasta se explică atît prin eșecurile precedente care au înrăutățit imaginea țării în fața investitorilor, cît și prin concurența între statele lumii pentru atragerea capitalului străin”.

Totuși, în ultimii decenii, autoritățile Republcii Moldova au întreprins măsuri considerabile pentru a îmbunătăți climatul investițional al economiei țării, inclusiv și pentru a ajusta cadrul legislativ, ce se referă la politica investițională a statului, la standardele internaționale.

Cu toate acestea, nivelul stocului de investiții străine directe, ce revine pe cap de locuitor, în Republica Moldova în ultimii ani a fost mult mai mic decît în țările din regiune. Informațile respective pot fi urmărite și în figura 2.2.1.

Figura 2.2.1. Stocul de investiții străine directe, calculat pe cap de locuitor (USD), 2012

Sursa: Moldovan Draft Report, UNCTAD, 2014.

Din figura 2.2.1, poate fi observat că, în Republica Moldova, valoarea, din stocul de investiții străine directe, ce îi revine unui locuitor este mai mică decît în majoritatea statelor din Europa centrală și de est, dar chiar și decît în majoritatea țărilor post-sovietice.

În prezent, documentele de bază, prin care se efectuează politicile de atragere a investițiilor străine în Republica Moldova, sunt:

Strategia Națională de Dezvoltare a Republicii Moldova, 2012-2020 (Strategia Moldova 2020);

Strategia Națională de atragere a investițiilor și promovare a exportului, pentru anii 2006-2015;

Programul de activitate a Guvernului, 2015-2018; etc.

În Strategia Moldova 2020 este recunoscută: “necesitatea renunțării la modelul de creștere bazat pe consumul alimentat de remitențe în favoarea unui model dinamic bazat pe atragerea investițiilor străine și locale”, tinzîndu-se spre a schimba paradigma de dezvoltare a economiei, din prezent, cea bazată pe acumularea de remitențe, contribuția cărora în PIB, pe parcursul anului fost de 24%. Totodată unul dintre obiectivele acestui document este „ameliorarea climatului de afaceri prin optimizarea cadrului de reglementare și prin aplicarea tehnologiilor informaționale în serviciile publice destinate mediului de afaceri și cetățenilor”. “Eliminarea constrângerilor de reglementare și a costurilor neargumentate ar crea premize pentru creștere economică mai dinamică și sustenabilă, încurajând investițiile naționale și străine”. „Efectele directe de la îmbunătățirea cadrului de reglementare ar consta în reinvestirea fondurilor economisite din reducerea cheltuielilor pentru afaceri”. „Efectele indirecte ale acestei priorități, ar fi în special creșterea încrederii investitorilor în mediul de afaceri din Republica Moldova și, în rezultat, sporirea fluxului de investiții, inclusiv celor străine. Având în vedere că resursele investitorilor locali sunt limitate, investițiile străine ar putea fi un factor major în schimbarea paradigmei de dezvoltate a țării”. În contextul dat, Guvernul a aprobat Strategia reformei cadrului de reglementare a activității de întreprinzător pentru anii 2013-2020. Obiectivele specifice, urmărite prin realizarea obiectivului dat, prezentate în anexa nr.1, denotă faptul că în urma activității de reglementare, se tinde spre simplificarea procedurilor de desfășurare a afacerilor de către investitorii străini în Republica Moldova.

Printre obiectivele specificate în Programul de activitate a Guvernului, 2015-2018, se numără și dezvoltarea economică, sporirea competitivității și crearea locurilor noi de muncă, pentru realizarea căruia este prevăzută: „dezvoltarea mediului de afaceri și a climatului investițional”. Pentru realizarea acestui obiectiv, sunt incluse mai multe activități, legate de: ajustarea cadrului juridic la standardele europene, încurajarea activității antreprenorilor, introducerea unui nou cod al muncii, etc.

Un alt factor important, care ar contribui la atragerea investițiilor străine în economia Republicii Moldova, îl reprezintă nivelul de dezvoltare a pieței de capital. Condițiile de activare, pe piața de hîrtii de valoare din Republica Moldova, sunt egale, atît pentru investitorii străini, cît și pentru cei autohtoni. În prezent, piața de capital din Republica Moldova, se efectuează volume mici de tranzacții cu valorile mobiliare, din motivul insuficienței resurselor financiare în cadrul economiei. Deasemenea, de-a lungul unei perioade de timp îndelungate contribuția activității Bursei de Valori a Moldovei, pentru produsul intern brut, a fost una foarte mică. Informația cu privire la ponderea în PIB a volumului tranzacțiilor bursiere în Republica Moldova, comparativ cu alte state, poate fi urmărită în figura 2.2.1.

Figura 2.2.1. Ponderea volumul tranzacțiilor buriere în produsul intern brut (%), 2010.

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor Strategiei de dezvolatare „Moldova , aprobată prin Legea nr. 166 din 11.07.2012.

„Amplificarea rolului pieței de capital” reprezintă și unul dintre obiectivele principale pentru anii 2010-2015, stipulate în Strategia Națională de atragere a investițiilor și promovare a exportului, pentru anii 2006-2015, care a fost actualizată la 23.12.2013. Astfel, în perioada respectivă, pentru ajustarea condițiilor pe piața de capital autohtonă la standardele europene, a apărut și noua lege, ce ține de reglementarea pieței de valori mobiliare în Republica Moldova – Legea privind piața de capital, din 11.07.2012, intrată în vigoare la 14.09.2013. Printre avantajele de bază a noii legi, pot fi enumerate:

posibilitatea pentru dealeri (societăți de investiții ce dețin categoria C) de a acorda împrumuturi clienților pentru efectuarea tranzacțiilor, lucru ce nu era posibil mai înainte;

licențe pot fi eliberate pe termen nelimitat, anterior termenul era de 5 ani;

reglementarea sistemului de tranzacționare;

încurajarea plasamentelor colective (realizate de investitori instituționali);

întreprinderile de interes public, precum băncile, companiile de asigurări sau altele, trebuie să prezinte rapoarte semestriale, ceea ce sporește transparența și oferă posibilitatea investitorilor să aibă acces mai mare la niște date actuale;

formarea și administrarea Fondului de compensare a investitorilor;

simplificarea unor modalități de tranzacționare; etc.

Instituțiile principale, concentrate în realizarea procesului de atragere a investițiilor străine în Republica Moldova, sunt Ministerul Economiei și Organizația de atragere a investițiilor și promovare a exportului, pe lîngă Ministerul Economiei (MIEPO).

Ministerului de Economie are ca sarcină elaborarea politicilor, actelor legislative și normative, cadrului juridic de stat, în vederea atragerii investițiilor străine. Printre funcțiile MIEPO se numără: promovarea imaginii țării, prestarea serviciilor de asistență și informații potențialilor investitori și oferirea susținerii necesare investitorilor existenți. Totodată MIEPO, poate să contribuie la atragerea investițiilor și prin “efectuarea studiilor de cercetare în vederea elaborării propunerilor pentru strategia de promovare a exportului și atragere a investițiilor”.

În ultimii ani, tot mai mult se pune accentul pe necesitatea privind reorganizarea MIEPO. De fapt, acest obiectiv este prevăzut și în Programul de activitate a Guvernului 2015-2018. Pentru o activitate mai eficientă a organizației date, se presupune, că în urma reorganizărilor, activitatea MIEPO va fi axată strict pe procesul de atragere a investițiilor străine, în timp ce activitatea de promovare a exporturilor va fi însărcinată unei alte structuri.

Pe lîngă instituțiile sus menționate, în activitatea de atragere a investițiilor, în Republica Moldova, mai este implicată și echipa de atragere a investițiilor din cadrul Cancelariei de Stat a Guvernului RM, care a fost fondată în anul 2012, obiectivele principale fiind:

„promovarea oportunităților economice existente în RM (de exemplu: consultarea prim-ministrului înainte de întîlniri importante la nivel internațional);

cooperarea directă cu investitorii mari, potențiali (prin încurajarea acestora să investească în sectorul real al economiei);

oferirea susținerii, la nivel professional, cu scopul extinderii investițiilor străine existente (prin încurajarea conlucrării între Guvern și agenții economici, optimizarea domeniului de extindere și eliminarea obstacolelor pentru dezvoltarea economică);

susținerea procesului consultativ (prin oferirea suportului procesul consultațiilor între părțile politice și economice interesate în deciziile politicilor economice, reglementarea setului regulator)”, etc.

Zonele economice libere (ZEL) și parcurile industriale, sînt alți factori importanți, rolul existenței cărora este atragerea de investiții, inclusiv străine. În prezent pe teritoriul Republicii Moldova activează 7 ZEL-uri și 2 zone cu statut militar, unde investitorii străini pot beneficia de protecția statului. Printre principalele plusuri ale ZEL în RM, pot fi specificate: posibilitatea transferului profitului obținut peste hotare, tratament vamal preferențial, circularea liberă a mărfurilor în cadrul ZEL, etc. Unele avantajele fiscale, de care se pot bucura investitorii în cadrul ZEL, în RM, pot fi urmărite în figura 2.2.2.

Figura 2.2.2. Avantajele fiscale, oferite în cadrul ZEL, pe teritoriul RM.

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: GOREACII I., Climatul investițional, zonele economice libere și parcurile industriale, 3.02.2014.

Printre oportunitățile pe care investitorii străini le pot obține în parcurile industriale din Republica Moldova, se numără:

– „reducerea cheltuielilor și perioadei de timp necesare pentru lansarea activității de producție;

– procurarea terenurile aferente construcțiilor la prețul normativ;

– suport tehnic, juridic și consultativ în procesul de obținere a autorizațiilor, avizelor, coordonărilor și a altor acte permisive;

– suport financiar pentru crearea infrastructurii tehnice și de producție;

– reducerea riscurilor legate de activitatea economică”.

În prezent în Republica Moldova funcționează 9 parcuri industriale, care sunt amplasate pe o suprafață totală de 179,9 hectare.

Privatizarea reprezintă un alt proces, prin care este posibilă atragerea investițiilor străine în economie. Cea mai recentă lege, apărută în Republica Moldova, în care un capitol întreg, este dedicat descrierii procesului de administrare a privatizării publice, este Legea privind administrarea și deetizarea proprietății publice, nr. 121-XVI din 4 mai 2007 (Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 90-93/401 din 29 iunie 2007). Unul dintre principalele avantaje ale privatizării îl reprezintă obținerea de venituri mari în bugetul de stat. Totuși, este necesar ca în procesul de desfășurare a privatizării, statul, să țină cont, în primul rînd, de „criteriul eficienței”. Astfel, înainte de a da start unei anumite privatizări, este necesar de a analiza, mai detaliat, care va fi impactul procesului dat, asigurîndu-se totodată și faptul că noul proprietar va administra într-un mod eficace obiectul supus privatizării, în beneficiul cetățenilor, dar și a statului. Însă, chiar și cu toate acestea, experiența anilor trecuți a demonstrat că privatizarea, atît a întreprinderilor mici și mijlocii, cît și a celor largi, nu este atractivă pentru investitori străini, în cazul cînd într-un stat nu există stabilitate politică și economică.

Printre ultimile activități demarate în acești ani, în scopul atragerii investițiilor străine, în Republica Moldova – la inițiativa MIEPO, de către Societatea Germană pentru Cooperare Internațională (GIZ), a fost lansată licitația privind elaborarea strategiei de comunicare a brand-ului de țară (elaborat în 2006), care a fost cîștigată, recent, de agenția “Magenta Consulting”. Strategia va fi elaborată pe un termen de 4 ani și va cuprinde activități de comunicare și promovare a brand-ului moldovenesc, în principal publicului european. Compania cîștigătoare urmează să colaboreze cu misiunea diplomatică germană în Moldova, cu specialiști din domeniu, cu experți din organizații multilaterale. Scopurile de bază, ale strategiei vor fi: atragerea investițiilor, promovarea exporturilor și a imaginii țării ca obiectiv turistic. Se presupune, că strategia va fi finisată și prezentată publicului larg în luna august, a anului curent.

Pe lîngă toate cele expuse mai sus, este de constatat, că Republica Moldova, este un stat, care dispune de mai multe oportunități, fapt ce ar putea determina investitorii străini să atragă capital în economia țării date. Printre cele mai evidențiate avantaje, de care pot beneficia investitorii ajungînd în Republica Moldova, pot fi enumerați:

existența lucrătorilor înalt-calificați, care cunosc mai multe limbi și sunt gata să lucreze pentru salarii de cîteva ori mai mici ca în majoritatea țărilor europene;

participarea Moldovei, din anul 2001, în cadrul OMC și existența acordurilor semnate, privind comerțul liber cu 28 de state din Uniunea Europeană (Acordul de Liber Schimb Aprofundat și cuprinzător), cu țările CSI, Europei de est și cu Turcia + acordurilor preferențiale de comerț, cu SUA, Norvegia, Canada, Elveția și Japonia;

amplasare geografică avantajoasă (între statele europene de est și de vest);

cea mai joasă taxă corporativă în regiune (12%);

Moldova se află pe locul 18 în lume la capitolul viteză la internet, iar așa rețele, ca: 3G sau 4G, acoperă peste 96% din teritoriul țării.

pe teritoriul țării clima este una blîndă, există o varientate mare de resurse naturale, soluri fertile, cultură vinicolă bogată, există posibilități de dezvoltare a agriculturii extensive, etc.

Situația privind clasarea economiei Republicii Moldova, în ratingul mondial, conform criteriilor legate de asigurarea unui climat favorabil pentru atragerea investițiilor, poate fi urmărită în figura 2.2.3.

Figura 2.2.3. Locurile ocupate de Republica Moldova, între 189 de țări, după criteriile legate de asigurarea unui climat favorabil pentru încurajarea investitorilor străini, 2015.

Sursa: adaptat de către autor, conform datelor: http://www.doingbusiness.org/rankings

Din figura 2.2.3, poate fi observat, că Republica Moldova a înregistrat performanțe vizibile, la capitole, precum: asigurarea condițiilor necesare pentru investitorii străini în momentul începerii afacerii, înregistrării proprietății, procesului de semnare a contractelor sau în procesul de rezolvare a insolvenței. Dar, autoritățile trebuie să depună eforturi mai mari, pentru a facilita condițiile comerțului internațional și procesul de obținere a autorizațiilor pentru construcții, de către investitorii străini, RM ocupînd locurile 172 și 175 din 189 de state, la aceste capitole. La capitolul protecția investitorilor Moldova a acumulat 5,3 puncte din 10. Totuși, la capitolul general al facilitării desfășurării afacerilor, Republica Moldova, se situează pe o poziție bună în ratingul mondial, fiind clasată pe locul 63 în lume, și pe locul 3 între țările cu venituri înre medii-și mici. Acest lucru, însă, reprezintă un progres enorm, în comparație cu anii 2011 și 2012, cînd țara respectivă se situa pe locurile 99 și respectiv 81, în același top.

Spre finalul acestui capitol, poate fi constatat următorul lucru: în contextul în care în economia Republicii Moldova există o insuficiență de resurse proprii, iar costurile de consum sunt mari, dar mai ales în urma crizelor economice recente, autoritățile statului recunosc necesitatea încurajării și atragerii investițiilor străine, care ar stimula o dezvoltare economică durabilă. Astfel, autoritățile, pe lîngă Strategia Națională de atragere a investițiilor și promovare a exporturilor, pentru anii 2006-2015, care, și în rezent, rămâne a fi unul din documentele de bază privind stimularea investițiilor în țară, au mai elaborat și pus în aplicare și alte hotărîri importante, precum: Strategia Națională de dezvoltare „Moldova , unde se pune accent pe rolul investițiilor străine, prin propunerea de schimbare a paradigmei generale de dezvoltare a economiei, dar și Programul de activitate a Guvernului 2015-2018, unde sunt descrise activitățile necesare de a fi realizate în perioada anului curent, dar și următorilor 3 ani. Un alt moment important, poate fi considerat și punerea în funcțiune a noi Legi privind piața de capital, dar și obiectivul de a reforma MIEPO. Totuși, pentru ca rezultatele eforturilor depuse, privind atragera investițiilor în economia Republicii Moldova, să devină vizibile, este nevoie în primul rînd de a crește atractivitatea climatului investițional al țării, iar aceasta depinde de mai mulți factori, însă, în situația de azi a Republicii Moldova, principalul ar fi: asigurarea unei stabilități politice și economice în societate.

CAPITOLUL III. IMPACTUL ATRAGERII INVESTIȚIILOR STRĂINE

3.1 Analiza impactului atragerii investițiilor străine asupra țărilor europene

În urma politicilor și metodelor de atragere a investițiilor, care au fost implementate în ultimii ani, în țările europene și care au fost prezentate și analizate în capitolul II, nivelul fluxurilor investițiilor străine, în economia acestor țări, s-a majorat.

Odată cu atragerea capitalului străin în Marea Britanie, prin demararea a 1559 de proiecte investiționale, în anul 2013 – circa 59153 de locuri noi de muncă au fost create. Aceast număr reprezintă cu circa 12 % mai mult decît numărul de locuri de muncă create în anul precedent. Pe lîngă locurile noi de muncă apărute, datorită proiectelor date, încă peste 100000 de locuri de muncă vechi au fost protejate. În figura 3.1.1, sunt prezentate numărul de proiecte de atragere a investițiilor pe diverse sectoare ale economiei și numărul de locuri de muncă noi create, în baza demarării acestor proiecte.

Tabelul 3.1.1.

Locuri de muncă apărute în urma proiectelor investiționale, 2013.

Sursa: adaptat de către autor, conform datelor: Raportul investițiilor interne 2012/13, UKTI, p.5

Din tabelul 3.1.1, se observă că cele mai multe proiecte investiționale, în anul 2013, în Marea Britanie, au fost implementate în sectoarele: științelor avansate (787 de proiecte) și cel al industiei înalt-tehnologizate (522 de proiecte). Acest fapt, denotă că în Marea Britanie, există toate condițiile necesare pentru dezvoltarea ramurilor date, dar și că statul este interesat în acest proces.

Dinamica proiectelor investiționale, realizate în Marea Britanie, cît și locurilor de muncă apărute în urma realizării lor, în ultimii 3 ani, și ritmul de creștere a acestora, pot fi urmărită în tabelul 3.1.2.

Tabelul 3.1.2.

Numărul de proiecte investiționale, locuri de muncă apărute în urma lor și ritmul de creștere,comparativ cu anii precedenți.

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor Raportului de investiții interne, 2014.

Din tabelul 3.1.2, se vede că numărul locurilor de muncă, apărute ca efect al implementării unor proiecte de atragere a investițiilor străine, în economia Marii Britaniei, este într-o creștere continuă, în ultimii ani, pînă în prezent.

Ca urmare a proiectelor investiționale realizate, circa 66390 de locuri noi de muncă au fost create, numai în anul 2014. Datorită acestor realizări, în ultimii ani, Marea Britanie a întrecut, cu mult, celelalte state ale lumii, la capitolul dat.

În continuare vor fi prezentate și analizate date cu privire la valoarea fluxurilor de investiții străine directe, pervenite în economia Marii Britanii, structura acestora, dar și țările din care ele provin.

Informațiile privind fluxurile totale de ISD pervenite în țară pe parcursul anilor 2010-2013, pot fi urmărite în figura 3.1.1.

Figura 3.1.1. Fluxurile de ISD, pervenite în economia Marii Britaniei, pe parcursul anilor 2010-2013, mil. USD

Sursa: calculat de către autor, în baza datelor: Office for national statistics, http://www.ons.gov.uk/ons/index.html.

Din figura 3.1.1, se observă că , în toți anii din perioada 2010-2013, valoarea fluxurilor investițiilor străine, intrate în Marii Britaniei, a fost una pozitivă, ceea ce reprezintă un rezultat benefic pentru întreaga economie a țării. Mai mult ca atît, în ultimii 2 ani analizați, aceasta a crescut considerabil, în comparație cu anii precedenți, ajungînd la cca 69569,76 mln USD și la 68207,88 mln. USD în anii 2012 și respectiv 2013. Motivul acestor efecte îl reprezintă inclusiv și realizarea proiectelor, prin care s-a reușit de a atrage investiții în economie, dar și punerea în funcțiune, de către statul britanic, a unor politici investiționale eficiente.

În aproape toți anii de după criză, valoarea investițiilor străine directe intrate în economie a depășit valoarea investițiilor străine directe ieșite din economie. Informațiile cu privire la fluxul net de ISD, din economia Marii Britanii, pe parcursul anilor 2010-2013, pot fi urmărite în figura 3.1.2, ce urmează.

Figura 3.1.2. Fluxul net de ISD în economia Marii Britanii, milioane USD.

Sursa: calculat de către autor, în baza datelor: Office for national statistics, http://www.ons.gov.uk/ons/index.html.

Din figura 3.1.2, în care poate fi urmărită evoluția fluxului net de ISD în economia Marii Britanii, în cei 4 ani, se observă că cel mai înalt flux net de ISD a fost înregistrat pe parcursul anului 2013 (43318,16 mln. USD). Fluxul net a atins un nivel sub zero, în anul 2011, cînd volumul investițiilor străine directe, realizate de companiile britanice, peste hotare a atins cel mai înalt nivel din perioada de după criză, cca 60130 mln. GBP, echivalent a 93802,8 mln. USD, dar și nivelul de investiții străine directe, pervenite în țară era mai scăzut decît în alți ani (figura 3.1.1). În cei 3 ani, pe lîngă 2011, nivelul fluxului net de ISD în economia Marii Britaniei a fost pozitiv, stabilizîndu-se chiar în ultimii ani.

Cele mai multe investiții străine directe, intrate în economia Marii Britanii, pe parcursul anilor 2011-2013, au fost din țările europene și din țările americane. În figura 3.1.3, pot fi urmărite fluxurile de investiții străine atrase în Marea Britanie, conform țărilor investitoare.

Figura 3.1.3. Fluxurile de investiții străine, conform statelor lumii, 2011-2013, mil. USD.

Sursa: calculat de către autor, conform datelor: Office for national statistics, http://www.ons.gov.uk/ons/index.html.

Din figura 3.1.3, de mai sus, se observă că cel mai mare investitor străin în economia Marii Britaniei, în anul 2013, au fost Statele Unite ale Americii, cu circa 20983,56 milioane dolari investiți, fiind urmați de Elveția și Germania. Cu toate acestea nivelul fluxurilor de investiții străine a țărilor investitoare în economia Marii Britaniei variază de la an la an, ceea ce poate fi văzut și în figura 3.1.1. Chiar dacă în ultimii ani primele poziții între statele investitoare în Marea Britanie sunt ocupate de țările considerate a fi economic-dezvoltate, totuși, obiectivele strategice pe termen lung, elaborate de Serviciul Britanic pentru comerț și investiții (UKTI), vizează mecanisme de creștere a fluxului investițiilor și din țări în curs de dezvoltare, precum: China, India sau Brazilia.

Condițiile stabilite în Marea Britanie pentru investitorii străini dar și oferta largă sectorială ce există în acest stat, reprezintă motive cheie pentru care fluxul de investiții străine în economie s-a mărit enorm în ultimii ani.

În figura 3.1.4, pot fi urmărite datele, cu privire la cele mai atractive sectoare ale economiei, pentru investitorii străini, în perioada anilor 2011-2013.

Figura 3.1.4. Distribuția ISD pe sectoare ale economiei britanice, 2013, mil. USD.

Sursa: calculat de către autor, în baza datelor: Office for national statistics, http://www.ons.gov.uk/ons/index.html.; Future for manufacturing project: evidence paper 7, 2013, p.33.

Din figura 3.1.4, se observă că cele mai multe ISD, în comparație cu alte sectoare, au fost atrase în sectorul financiar (33220,2 mil. USD), fiind urmat de sectoarele serviciilor profesionale, științei și tehnologiei (24994,33 mil. USD), cel ai industriei extractive (6547,33 mil. USD) și de alte sectoare. Volumul ridicat al fluxurilor investițiilor străine ce revine primelor 2 sectoare în top, se datorează în mare parte proiectelor investiționale realizate (tabelul 3.1.1).

Companiile internaționale aleg să investească în sectorul serviciilor financiare, datorită mai multor factori, dintre care pot fi, în special, evidențiate: condiții simple de desfășurare a business-ului, nivelul ratei taxei corporative, și a altor rate, relativ scăzut, dar și experiența pozitivă de dezvoltare activă a economiei Marii Britanii pe area europeană. Potrivit datelor anului 2012, „pe piața financiară a Marii Britaniei, anual se fac tranzacții cu dolari într-un volum de 2 ori mai mare decît pe teritoriul Statelor Unite, și se fac tranzacții în euro, într-un volum, de peste 2 ori mai mare decît pe teritoriul tutror statelor zonei EURO împreună”. Dar, în același timp, o dezvoltare flexibilă, a fost resimțită și în celelalte sectoare, evidențiate în figura 3.1.4.

Stocurile de ISD în economia Marii Britanii, dețin o pondere importantă și în PIB-ul țării date. Informații cu privire la evoluția ratei ponderii ISD în PIB-ul Marii Britanii, cît și cel al Poloniei, în ultimii ani, pot fi urmărite în figura 3.1.5.

Figura 3.1.5. Ponderea stocurilor de ISD în PIB, Marea Britanie și Polonia, 2011-2013.

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: http://www.unctad.org/fdistatistics/

Din figura 3.1.5, se observă că atît în Marea Britanie, cît și în Polonia, ponderea ISD în PIB a crescut constant, în fiecare an. Acest fapt demonstrează importanța investițiilor străine în dezvoltarea economiilor acestor țărilor menționate, în perioada prezentă.

Polonia, la fel, ca și Marea Britanie, s-a bucurat de niște fluxuri de investiții pozitive, îndreptate spre economia sa, pe parcursul ultimilor ani. Cu toate că, criza economică din zona EURO, a lăsat o amprentă profundă și asupra acestora, pînă la urmă situația s-a redresat.

Volumul fluxurilor ISD în anii 2011-2013, în economia Poloniei, este reflectat în tabelul 3.1.3.

Tabelul 3.1.3.

Fluxurile de ISD, în economia Poloniei, 2011-2013

mil. USD

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: Narodowy Bank Polski, http://www.nbp.pl/home.aspx?f=/publikacje/zib/zib.html

Evoluția fluxului anual al investițiilor străine directe, defalcate în economia din Polonia, arată că acesta s-a redus de la 19819,2 mln. USD în 2011, pînă la 2932,4 mln. USD, în 2013.

Cu toate acestea, chiar dacă evoluția fluxurilor de ISD în Polonia, în anii precedenți, a reflectat situația economică de pe continent, totuși, datorită politicilor de atragere a investițiilor care sunt implementate, fluxurile au reușit să se mențină la un nivel pozitiv, iar situația revine la normal. Printre altele, Polonia continuă să rămînă o destinație, considerată a fi, atractivă pentru investitori. Dovadă a acestui fapt, îl reprezintă clasarea Poloniei pe locul 14, între cele mai atractive state, considerate a fi, pentru activitatea companiilor transnaționale, în anul 2013.

Zonele economice libere din Polonia, reprezintă o cale, prin care stocurile de investiții străine, crește anual. Valoarea cheltuielilor investiționale, suportate de firmele ce operează în cadrul ZEL, reprezintă un indicator important al nivelului de dezvoltare a acestor structuri.

Valoarea totală a investițiilor în cele 14 zone economice libere din Polonia, depășește 254, 7 bilioane USD. Pe parcursul anilor 2012-2014, numărul permisiunilor de a activa în calitate de întreprinzător, în ZEL poloneze a crecut, treptat. Datele exacte pot fi urmărite în 3.1.6.

Figura 3.1.6. Numărul permisiunilor de desfășurare a afacerilor în ZEL poloneze, (un.)

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: http://www.msp.gov.pl/

Din figura 3.1.6, se observă că numărul permisiunilor de a desfășura afaceri în ZEL poloneze a crescut în fiecare an, ritmul de creștere fiind de 51,5% în anul 2013 față de 2012, și de 94,9% în 2014, față de anul 2013.

În anul 2013, ponderea companiilor cu capital străin în totalul companiilor care funcționau pe teritoriul zonelor economice libere din Polonia, era de circa 80,8 % (dintre care 15,5% capital german, 12,1 capital american și 11,6 capital olandez).

Zonele economice libere din Polonia reprezintă arii, prin care se susține dezvoltarea rapidă a regiunilor poloneze și crearea locurilor noi de muncă. Valoarea totală a fluxurilor de investiții străine directe, pervenite în ZEL poloneze, în perioada 2012-2014, poate fi urmărită în figura 3.1.7.

Figura 3.1.7. Fluxul de capital străin investit în ZEL din Polonia, în anii 2012-2014, mil. USD.

Sursa: calculat de către autor, în baza datelor: Special Economic Zones: increasing Poland’s investment attractiveness, Ministerul Economiei Poloniei, 18.12.2014.

Din figura 3.1.7, se observă că fluxul capitalului străin investit în zonele economice libere, de pe teritoriul Poloniei, a cunoscut o creștere treptată, în perioada anilor 2012-2014, ca rezultat al facilităților fiscale oferite, dar și a oportunităților de dezvoltare acordate investitorilor străini.

În anul 2013, ritumul de creștere a locurilor noi de muncă apărute datorită investițiilor făcute în ZEL Poloneze, a fost cu 73,5% mai mare, decît în anul 2012. Cea mai mare creștere de locuri de muncă noi apărute s-a înregistrat în zona economică liberă din Cracovia, unde nivelul de creștere, față de anul precedent, a fost de circa 75%. Acest lucru, s-a datorat, în pricipal investițiilor străine, efectuate de către 3 companii: Valeo Autosystems, Motorola Solutions Szstem Polska și HBC Service Delivery din Polonia, care, deasemenea, au aplicat și au primit permisiuni de a-și desfășura afacerile în ZEL, în anul 2013.

Mai jos sunt enumerate cîteva succese, pe care, în ultimii ani, le-a atins Polonia, cu ajutorul investițiilor străine:

creșterea numărului persoanelor încadrate în cîmpul muncii, de la 15,291 mln. la începutul lui 2013, pînă la 16,018 mln. la sfîrșitul lui 2014;

creșterea salariului mediu cu 5,21% din 2006-2015;

creșterea exporturilor, de la puțin peste 10000 mln. de EUR, de la începutul anului 2011, pînă la 13720 mln. EUR, în luna februarie, 2015; balansîndu-se totodată și balanța de plăți, valoarea acesteia devenind, iarăși, pozitivă (937, 783 mln.EUR, la 1.02, 1.03/2015);

menținerea la un nivel dorit al producției de fabricație și a celei industriale;

creșterea contiună a produsului intern brut pe cap de locuitor, de la 7963,02 în 2006, pînă la 9669,55 în 2009, și pînă la 10752,82 la finele lui 2014.

creșterea indicelui utilizării capacității economice, de la 72,7%, la începutul lui 2013, pînă la 77,2%, la finele lui 2014;

datorită facilităților fiscale oferite, în ultimii 10 ani, valoarea totală a ISD în Polonia, a depășit 102 bilioane de euro, ceea ce reprezintă aproape o jumătate din valoarea totală a investițiilor străine, în toate țările din Europa centrală, în perioada dată.

Faptul că Polonia nu a intrat în zona EURO, așa cum se presupunea, în anul 2012, nu a afectat relațiile acestei țări cu investitorii străini. Ba, chiar mai mult ca atît, climatul investițional din Polonia, dar și economia sa, au dovedit de a fi rezistente chiar și la problemele economice, ce au avut loc în zona EURO, în anii 2012-2013. Datorită rezultatelor pozitive înregistrate, pe parcursul unei perioade îndelungate de timp, Polonia a fost și continuă să rămînă o destinație preferată de investitori. Un studiul recent, la nivel european, realizat de fundația americană Ernst&Young a stabilit că Polonia “atingînd rezultate atît de performante în anul 2012, prin promovarea cu 22,3% mai multe proiecte de atragere a investițiilor, decît în anul 2011, cu o creștere a volumului de ISD cu 67,3% și participînd la crearea a circa 13111 locuri noi de muncă, Polonia a urcat pe locul 3 în Europa după cifra locurilor de muncă noi create (după Marea Britanie și Federația Rusă), de pe locul 7, pe care aceasta era clasată în anul .

3.2. Impactul atragerii investițiilor străine în Republica Moldova

Deși, la sfîrșitul deceniului precedent, stocurile investițiilor străine în Republica Moldova s-au redus, totuși, în ultimii ani, datorită, inclusiv mecanismelor de încurajare a investițiilor străine în economie, promovate, situația pare cu încetul să se redreseze.

Fluxul investițiilor străine directe în economia națională, continuă să rămînă stabil, acompaniat de o ușoară creștere în fiecare an, ajungînd de la 2964,65 mil. USD în anul 2010, pînă la 3646,88 mil. USD, în anul 2014, lucru ce poate fi observat și în figura 3.2.1.

Figura 3.2.1. Fluxul anual de investiții străine directe în economia RM, 2010-2014, mil. USD.

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: Banca Națională a Moldovei, http://www.bnm.md/md/international_investment_position

Informații cu privire la ritmul de creștere a fluxului de investiții străine directe în economia națională, în anii 2010-2014, pot fi urmărite în tabelul 3.2.1.

Tabelul 3.2.1.

Ritmul de creștere a fluxului anual de ISD în economia RM, 2010-2014.

%

Sursa: calculat de către autor, în baza datelor din figura 3.2.1.

Din tabelul 3.2.1, se observă că ritmul de creștere a fluxurilor de investiții străine directe, în economia națională a Republicii Moldova, continuă să rămînă, ceea ce reprezintă un avantaj. Investitorii străini aleg un șir de activități economice, în care preferă să investească capital.

Informații cu privire la sectoarele, unde s-au efectuat cele mai multe investiții străine, în anul 2014, pot fi urmărite în figura 3.2.2, ce urmează.

Figura 3.2.2. Structura fluxului de investiții străine directe pe sectoare economice, 2014.

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: http://www.mec.gov.md/

Din figura 3.2.2, se observă că cea mai atractivă ramură, pentru investitorii străini, conform situației în anul fost cea a activităților financiare cu 25,8%, fiind urmată de cea a industriei preculcătoare, cu 22,4%, comerțului, cu 14,2%, și a tranzacțiilor imobiliare, cu.11%.

Datorită investițiilor din Olanda, Cipru, Italia, Elveția, UE se menține lider în topul celor mai mari investitori în Republica Moldova, fiind urmat de CSI și alte țări, lucru ce poate fi observat și din figura 3.2.3.

Figura 3.2.3. Principalii investitori străini în RM, 2014, %.

Sursa: elaborat de către autor, în baza datelor: http://www.mec.md/

O contribuție considerabilă la volumul de investiții străine atrase în economie, pe parcursul anului avut-o și activitatea a celor 7 zone economice libere, care activează pe teritoriul Republicii Moldova. Condițiile oferite, de către stat, pe teritoriul zonelor respective, îi avantajează pe investitorii străini, inclusiv să-și îndrepte o parte din producție către export. Potrivit ultimelor date publicate de Ministerul Economiei, din totalul de 207,1 mil dolari investite în aceste structuri, circa 7,3 mil. USD au fost investite în ZEL din Republica Moldova, numai în primele 9 luni ale anului 2014. Tot în perioada respectivă, pe teritoriul zonelor economice libere din Republica Moldova au activat 160 de companii, în care erau angajați 6544 de lucrători. Dintre aceștia cei mai mulți activează în ZEL din orașele Bălți și Ungheni. Informații cu privire la veniturile obținute de activitatea zonelor economice și din cea a Portului Internațional Giurgiulești (zonă cu statut militar), în anul 2014, pot fi umărite în tabelul 3.2.2, ce urmează.

Tabelul 3.2.2.

Veniturile obținute din activitatea ZEL și Portului Național Giurgiulești, în primele 9 luni ale anilor 2013 și 2014

mild. lei

Sursa: calculat de către autor în baza datelor Raportului de activitate a Ministerului Economiei pentru anul 2014, p.3

Din tabelul 3.2.2, se observă că veniturile generate de activitatea zonelor economice libere au crescut, cu 28,1%, de la 1,8 mln. lei la 1.10.2013, pînă la 2,5 mln. lei, peste un an, iar cele ale Portului Internațional Giurgiulești cu 44,1%, de la 1,71 mil. lei, la 2,6 mil. lei, peste un an. Dezvoltarea în ritmuri atît de rapide a Portului Internațional Giurgiulești se datorează în primul rînd investiților olandeze în acest loc. Deasemenea, și faptului că în anul fost prelungit programul de acordare a scutitilor de la plata taxelelor vamale în cazul investițiilor capitale în portul dat. Totodată, se constată că ritmul de creștere veniturilor, întregistrat în cazul portului din Giurgiulești, depășește cu mult așteptările de 5%-7%, care au fost estimate încă la începutul anului 2014, cînd a fost elaborat proiectul privind stimularea reorientării activității portului către producție inovativă și transfer tehnologic.

Este îmbucurător și faptul că, odată cu scutirile speciale oferite, o mare parte a producției fabricate în zonele economice libere din Republica Moldova este destinată spre export, ceea ce reprezintă un avantaj pentru rezultatul balanței de plăți a statului. Informațiile cu privire la ponderea producției îndreptate spre export, în totalul producției zonelor economice libere, pot fi urmărite din tabelul 3.2.3, ce urmează.

Tabelul 3.2.3.

Îndreptarea activității ZEL-urilor din Republica Moldova, 2013,2014.

%

Sursa: adaptat de către autor, în baza datelor: Raportului privind activitatea zonelor economice libere ale Republicii Moldova, pe primele 9 luni, ale anului 2014, p.3.

Din tabelul 3.2.3, poate fi observat că cota producției industriale a fost una foarte înaltă în totalul producției realizate de majoritatea zonelor economice libere din Republica Moldova, valoarea cotei medii, la acest capitol, fiind de 94,8% și 84,1%, în anul 2014 și respectiv 2013. Deasemenea, mai poate fi observat că și cea mai mare parte a producției date a fost destinată spre export, în 6 zone economice libere, în anul 2013 și în 5 zone economice libere, în anul 2014. Astfel, exportul total al mărfurilor și serviciilor din zonele economice libere a crescut cu circa 15,3% în primele 9 luni ale lui 2014, față de aceeași perioadă din 2013, ajungînd la circa 2156,3 mil. de lei moldovenești sau 157,3 mil. de dolari SUA, ceea ce reprezintă circa 9,1% din exportul total al Republicii Moldova.

Un alt beneficiu obținut în urma creștrii investiților străine efectuate în ZEL, pentru stat, îl reprezintă creșterea cu circa 67,55% a volumului impozitelor și taxelor achitate statului de către rezidenții zonelor economice libere, din anul 2009 pînă în anul 2013.

Informațiile cu privire la valoarea taxelor achitate statului de către ZEL-uri în perioada anilor 2009-2013, pot fi urmărite în tabelul 3.2.4, ce urmează.

Tabelul 3.2.4.

Evoluția volumului taxelor achitate statului de către ZEL-uri.

Sursa: adaptat de către autor în baza datelor: Raportului privind activitatea zonelor economice libere ale Republicii Moldova, pe primele 9 luni, ale anului 2014, p.5.

Rezultatele activității parcurilor industriale din țară, în primele 9 luni ale anului 2014, față de perioada similară a anului precedent, au rămas stabile, înregistrînd o ușoară creștere. Investițiile efectuate în PI au constituit 97,6 mii lei, generînd venituri de 220,6 mln. lei (cu 52% mai mult ca în 2013), și impozite achitate în bugetul de stat, în mărime de 43,8 mln. lei. Numărul persoanelor angajate a crecut în perioada trimestrului anului trecut, cu 35 de persoane, ajungînd la 917 de muncitori, la 1 octombrie, 2014.

Din analizele precedente se constată că interesul investitorilor străini, față de ZEL și PI din Republica Moldova pare cu încetul a crește, de la an la an. Iar cu scopul creșterii ritmului de dezvoltare a acestora, Guvernul, recent, a propus acordarea de credite preferențiale, în sumă de 100 mil. USD pentru accelerarea industrială, în aceste structuri. Însă, pe lîngă toate oportunitățile pe care investitorii străini le găsesc acolo, totuși, există și unele impedimente. De exemplu, una dintre cele mai mari companii, care activează cu capital străin, din Republica Moldova – fabrica germană, de producere a cablelor electice pentru automobile, Draiexlmaier, la începutul anului anunțat o posibilă retragere din zona economică liberă din Bălți, unde în prezent aceasta deține cîteva întreprinderi cu mii de lucrători angajați. Motivul de bază fiind – nivelul ridicat de poluare a mediului înconjurător. Printre alte probleme care îi împiedică pe investitorii străini să-și desfășoare afacerile în ZEL și parcurile industriale, se numără: infrastructura slab-dezvoltată, atractivitatera climatului de afaceri scăzută, neîncrederea în justiție, nivelul înalt de corupție, etc.

Un impact pozitiv asupra creșterii investițiilor străine pe piața de capital a avut-o introducerea Legii privind piața de capital, din 11.07.2012. Condițiile noi legi, au sporit încrederea investitorilor, numărul tranzacțiilor pe piața valorilor mobiliare a Republicii Moldova, fiind într-o creștere continuă, potrivit ultimilor date publicate.

Datorită interesului sporit al investitorilor străini față de piața de capital a Republicii Moldova, în anul 2013, volumul investițiilor străine pe piața primară a constituit 489,6 mil. lei, sau cu 14,3% mai mult ca în 2012, iar pe piața secundară: 1941,2 mil. lei.

Informațiile privind volumul total al tranzacțiilor pe piața de capital a Republicii Moldova, pot fi urmărite în figura 3.2.4, ce urmează.

Figura 3.2.4. Volumul total al tranzacțiilor bursiere pe piața de capital (mil. lei)

Sursa: adaptat de către autor,conform datelor: Raportul anual 2013, CNPF, Chișinău, 2014, p.59-65.

Din figura 3.2.4, poate fi observat, că deși volumul tranzacțiilor, efectuate pe piața de capital, a scăzut în 2012, totuși, cînd a intrat în vigoare noua lege, ce reglementează activitatea pieței de capital, acesta a cunoscut o creștere semnificativă, de circa 300,5 mil. lei. Este îmbucurător și faptul că volumul tranzacțiilor bursiere s-a apreciat printr-o creștere stabilă, în fiecare an.

Concluzionînd cele analizate în capitolul dat, trebuie de constatat, că țările europene, analizate, Marea Britanie și Polonia, dispun de politici eficiente de atragere a investițiilor străine, impactul acestora manifestîndu-se prin creșterea fluxurilor de investiții străine în economiile acestor țări, în ultimii ani. Fluxurile de investiții străine directe, în Republica Moldova, a cunoscut deasemenea o evoluție pozitivă, datorită, nemijlocit, politicilor de atragere a investițiilor străine implementate și promovate de către stat în această direcție. Datele statistice arată că stocul de ISD pe cap de locuitor, în Republica Moldova, a crescut din 2012, de la 974 USD, pînă la 1022 USD în 2014. Cu toate acestea stocul de ISD pe cap de locuitor este cu mult mai înalt în alte state, de exemplu în România acesta este de peste 3000 USD, iar în Estonia, valoarea acestui indicator depășește chiar și cifra de 10000 USD, lucru ce ar trebui să motiveze autoritățile Republcii Moldova ca să întreprindă niște acțiuni consistente, în scopul elaborării a unor mecanisme de atragere a investițiilor străine în economie, noi și eficiente, care ar putea fi adaptate la specificul economiei țării date. Dar în primul rînd, este nevoie ca autoritățile Republicii Moldova să depună maxim efort pentru îmbunătățirea climatului investițional în țara respectivă.