Analiza Politicilor Contabile Privind Imobilizările Corporale ALE Alumil Rom Industry S.a. București

INTRODUCERE

Contabilitatea prezintă diferențe semnificative de la o economie națională la alta, fie că avem în vedere modul în care aceasta este normalizată, fie modul în care este aplicată. Fiecare sistem contabil național este în mare parte efectul particularităților juridice, economice, sociale și culturale.

Am ales și tratat cu multă plăcere și cu mult interes această temă, deoarece o consider fundamentală și utilă pentru teoria și practica contabilă, cu dorința de a dobândi un plus de cunoaștere. Așadar, imobilizările corporale sunt elementele de bază în viața economică a entității, având ponderea cea mai importantă în totalitatea activelor.

Având în vedere importanța armonizării contabile internaționale spre care se tinde, obiectivul demersului nostru științific se va concretiza în studierea problematicii activelor imobilizate corporale din punctul de vedere al referențialelor europene și internaționale, analizând deopotrivă modul în care prevederile acestora se aplică la nivel național, în România.

În vederea realizării acestui obiectiv vom studia literatura de specialitate ce se referă la această problematică, precum și reglementările legale în vigoare la nivel național, internațional și european referitor la tratamentul contabil aplicat activelor imobilizate corporale, pentru a ajunge la capacitatea de a genera o imagine de ansamblu asupra nivelului de aplicare al prevederilor internaționale și europene la nivel național.

Criteriile avute în vedere pentru realizarea acestei cercetări sunt următoarele: definirea și recunoașterea, clasificarea, durata de viață, evaluarea inițială, cheltuielile ulterioare, evaluarea ulterioară, amortizarea, deprecierea, casarea și cedarea și politicile contabile și notele explicative.

Cercetarea teoretică se va finaliza prin întocmirea unui tabel ce va reflecta asemănările și deosebirile dintre tratamentele prevăzute la nivel internațional, european și național, aplicabile activelor imobilizate corporale.

În cele din urmă, am decis să avem în vedere asemănările și deosebirile în ceea ce privește politicile contabile referitoare la activele imobilizate corporale, întrucât studiul de caz ce ne-am propus să-l realizăm, se va baza pe analiza unor exemple ilustrative privind recunoașterea, evaluarea și prezentarea informațiilor referitoare la imobilizările corporale.

Finalmente, am realizat o analiză a politicilor contabile privind imobilizările corporale ale Alumil Rom Industry S.A. București.

CAPITOLUL 1. STADIUL CUNOAȘTERII ÎN DOMENIU

1.1. Concepte fundamentale specifice imobilizărilor corporale

Cadrul General de Întocmire și Prezentare a Situațiilor Financiare elaborate de către IASB (International Accounting Standards Board) stabilește că: „structurile Bilanțului legate direct de evaluarea poziției financiare sunt activele, datoriile și capitalul propriu.”

Activele sunt definite după cum urmează (pct.49): un activ reprezintă o resursă controlată de către întreprindere ca rezultat al unor evenimente trecute și de la care se așteaptă să genereze beneficii economice viitoare pentru întreprindere.

Conform Ordinului 3055/2009, pe baza definiției date activelor, se fac următoarele precizări:

Beneficiile economice viitoare încorporate, în active reprezintă potențialul de a contribui, direct sau indirect, la fluxuri de numerar și echivalente de numerar către întreprindere.

În cadrul activelor, o pondere importantă o dețin activele care au o formă fizică, cum sunt clădirile, utilajele, stocurile de materii prime, produse finite, mărfuri etc. Dar existența formei fizice nu este esențială pentru existența unui activ, deoarece pot contribui la avantaje economice viitoare și activele necorporale, cum sunt brevetele, know-how, drepturile de autor etc., dacă acestea sunt deținute și controlate de către întreprindere. De asemenea, au vocația de a aduce avantaje economice viitoare și fondul comercial, creanțele și alte drepturi ale întreprinderii, cheltuielile care nu au fost încă decontate asupra rezultatelor, cum sunt cheltuielile de cercetare, cheltuielile constatate în avans etc.

c. Majoritatea activelor sunt asociate unui drept legal (drept de proprietate și de creanță). Dreptul de proprietate nu este esențial pentru existența unui activ. Astfel, o întreprindere controlează avantajele economice viitoare aduse de către un bun deținut pe baza unui contract de leasing (financiar).

d. De regulă, activele sunt rezultatul unor tranzacții sau evenimente trecute (au fost cumpărate sau produse în trecut). Dar, activele se pot obține și prin alte operațiuni sau tranzacții, cum sunt activele primite de la organismele internaționale, guvern sau comunități locale, ca urmare a unor programe care sprijină dezvoltarea economică a unei zone sau a unei ramuri economice (mineritul sau alte activități).

e. Ieșirile de numerar generează, de regulă, active, fără ca cele două fluxuri să coincidă. Pot avea loc ieșiri de numerar, fără ca ele să genereze beneficii economice viitoare (plata unor penalități, plata unor cheltuieli care nu sunt recunoscute în Bilanț).

Ca urmare a faptului că imobilizările se folosesc de o manieră durabilă în activitatea unei întreprinderi, regii autonome sau instituții publice ele se depreciază, își pierd din valoare, iar pentru menținerea parametrilor tehnico-economici ale acestora și a preciziei în lucru impun efectuarea de lucrări de întreținere și reparații.

Procesul de depreciere a activelor imobilizate generează cheltuieli sub două modalități, și anume:

Cheltuieli cu amortizarea activelor imobilizate datorită uzurii fizice și morale ale acestora, considerată depreciere ireversibilă. Prin amortizarea imobilizărilor se înțelege alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ imobilizat de-a lungul duratei de viață estimată.

Cheltuieli cu ajustările activelor imobilizate, ca urmare a deprecierii lor, reprezintă un proces reversibil. Calculul și înregistrarea ajustărilor pentru deprecierea imobilizărilor pune în evidență preocuparea managementului întreprinderii de a respecta principiul prudenței și de a oferi informații publice pertinente prin situațiile financiare.

În acest sens se evită transferul veniturilor sau a cheltuielilor unei întreprinderi de la un exercițiu financiar la altul, precum și fenomenul de decapitalizare a unității prin distribuirea de dividende fictive.

Menținerea parametrilor tehnico-economici ale activelor imobilizate corporale impun efectuarea lucrărilor de întreținere, reparații curente și reparații capitale care presupun consum de resurse, contabilizate drept cheltuieli.

1.2.Abordări privind imobilizările corporale în literatura de specialitate

Pe fondul importanței semnificative a imobilizărilor corporale ca principală formă de materializare a capitalului unei entități, întrucât desfășurarea în bune condiții a activității acesteia din urmă impune existența unei baze tehnico-materiale, literatura de specialitate a beneficiat de o diversificare a abordărilor privind problematica activelor imobilizate corporale.

Ristea et al (2010) opinează că recunoașterea și evaluarea inițială a activelor imobilizate corporale au o importanță majoră asupra fidelității reprezentării informațiilor în cuprinsul situațiilor financiare.

Feleaga (2006) publică un studiu de specialitate cu privire la recunoaștere, evaluare si estimare în contabilitatea internațională.

Gârbină M., & Bunea Ș. (2007), ne informează că ,,Contabilizarea pe componente a elementelor individualizabile ale unui activ se impune atunci când duratele de viață individuale sunt mai scurte decât cea a activului luat în ansamblul său. ”

Gorgan (2011) analizează aspecte privind politicile de măsurare, evaluare și prezentare a situațiilor financiare, conform referențialului contabil național (OMFP 3055/2009) versus cel internațional (IFRS). Problema evaluării a constituit subiect de dezbateri pe măsură ce a fost creată o varietate de opțiuni ale activității economice. Se abordează problema schimbului de active, conform principiului necompensării, prin care se evidențiază în contabilitate distinct operațiunea de vânzare/scoatere din evidență și cea de cumpărare/intrare în evidență, pe baza documentelor justificative.

Matiș et al (2011) publică un tratat de contablitate potrivit căruia contabilitatea prezintă diferențe semnificative de la o economie națională la alta, fie că avem în vedere modul în care aceasta este normalizată, fie modul în care este aplicată. Fiecare sistem contabil național este în mare parte efectul particularităților juridice, economice, sociale și culturale. Prin urmare considerăm că, rezumând, diferențele internaționale în practicile contabile relative la activele imobilizate corporale și amortizarea acestora provin din percepțiile diferite privind: recunoașterea, evaluarea inițială și ulterioară a valorii activelor imobilizate corporale, modul de contabilizare și de recunoaștere a cheltuielilor ulterioare intrării în patrimoniu a imobilizărilor corporale, practicile diferite privind contabilizarea ieșirii activelor imobilizate corporale din patrimonial unității prin cedare sau casare și modul în care se alocă valoarea acestora pe durata de timp în care este utilizată respectiva imobilizare corporală. Semnificația acestor noțiuni și problematica privitoare la ele va fi tratată deasemenea și în cuprinsul lucrării aceluiași autor, Contabilitate Financiară, și a celei Impactul convergenței contabile asupra reglementărilor și practicilor naționale.

Deaconu et al (2012) analizează importanța procedării la corecte reevaluări a imobilizarilor corporale și mai cu seamă importanța aplicării unitare a acestui procedeu în vederea asigurării comparabilității informațiilor financiare și a fidelității acestora, în lucrarea intitulată The Impact of European Integration on the national Economy.

Prin urmare, problematica referitoare la imobilizările corporale poate fi abordată prin multiple perspective, însă în toate cazurile, la nivel fundamental, esența este una comună, adică armonizarea contabilă internațională în adevăratul sens al cuvântului rămâne încă la statutul de deziderat, fiind arhicunoscut deja faptul că la nivel internațional s-au realizat de-a lungul timpului demersuri în vederea armonizării contabile, în acest sens, elaborându-se referențiale contabile europene și internaționale, permisive însă, ce au fost acceptate într-o mai mică sau mai mare măsură de către sistemele contabile naționale.

Ciolpan (2010) abordează aspecte importante referitoare la politicile contabile aplicabile de recunoaștere, măsurare și prezentare în situațiile financiare a imobilizărilor corporale. În demersul lucrării sale a avut în vedere politicile contabile prevăzute de organismul internațional IASB, punctând acolo unde există diferență și politicile aplicabile prin Reglementările Contabile conforme cu Directivele Europene. Aspectele relevante abordate sunt legate de recunoașterea, evaluarea inițială, costul, amortizarea, derecunoașterea, dar și prezentarea de informații în situațiile financiare privind imobilizările corporale.

Gușe (2011) abordează tema evaluării contabile în scopul raportării financiare, urmărind evoluția în timp și spațiu a conceptelor și modelelor de evaluare, interpretată ca dovada a adaptabilității sistemelor contabile la transformările din mediul economic, politic și social. Demersul de cercetare este plasat în contextul intensificării mutațiilor spre noua paradigma în evaluare-valoarea justă, care impune ajustarea practicilor de comunicare și analiza financiară odată cu redefinirea rolului bilanțului și al contului de rezultate.

Susținem actualitatea temei de cercetare prin observația că, până în prezent, evaluarea este segmentul cel mai puțin dezvoltat de cadrele conceptuale: multitudinea bazelor de evaluare invită la opțiuni pentru care nu sunt enunțate criterii de selecție. Aflată de agenda de lucru a principalelor organisme de normalizare contabilă, în condițiile în care convergența contabilă este uneori interpretată ca uniformizare, problematica evaluării se poate dovedi un refugiu pentru manifestarea raționamentului profesional.

1.3.Tratamentele și practicile contabile specifice imobilizărilor corporale

1.3.1.Contabilitatea primară

În vederea oglindirii existenței și mișcării imobilizărilor corporale, în lista de conturi s-au rezervat în clasa a II-a următoarele conturi operaționale:

211 “Terenuri și amenajări de terenuri”, cu două conturi operaționale de gradul II, respectiv:

2111 “Terenuri” și

2112 “Amenajări de terenuri”

212 “Construcții”, cu ajutorul căreia se reflectă atât clădirile cât și construcțiile speciale

213 “Instalații tehnice, mijloace de transport, animale și plantații” , care se detaliază pe patru conturi operaționale de gradul II, respectiv :

2131 “Echipamente tehnologice (mașini, utilaje și instalații de lucru)”

2132 “Aparate și instalații de măsurare, control și reglare”

2133 “Mijloace de transport”

2134 “Animale și plantații”

Referitor la animalele contabilizate la acest cont, precizez că este numai în cazul animalelor de muncă și nu a celor tinere, de producție sau reproducție, ovinele și coloniile de albine. În ceea ce privește plantațiile , ele se referă la cele intrate pe rod.

214 “Mobilier, aparatură birotică, echipamente de protecție a valorilor umane și materiale și alte active corporale”

Toate conturile menționate după conținutul economic sunt conturi de imobilizări, iar după funcția contabilă, sunt conturi de activ.

Se debitează cu valoarea imobilizărilor corporale intrate prin diverse căi într-o unitate economică, creditându-se cu valoarea imobilizărilor corporale casate, cesionate sau ieșite prin alte modalități, iar soldul lor debitor reprezintă existentul valoric al imobilizărilor corporale la o anumită dată.

Cu excepția terenurilor, toate celelalte imobilizări corporale se supun amortizării, instituindu-se și nominalizându-se pentru aceasta în lista de conturi următoarele conturi:

281 “Amortizări privind imobilizările corporale”, care se detaliază pe următoarele conturi operaționale de gradul II:

2811 “Amortizarea amenajărilor de terenuri”

2812 “Amortizarea construcțiilor”

2813 “Amortizarea instalațiilor, mijloacelor de transport, a animalelor și plantațiilor”

2814 “Amortizarea altor imobilizări corporale”

Conturile menționate în legătură cu amortizarea imobilizărilor corporale sunt conturi de pasiv, creditându-se cu mărimea amortizării imobilizărilor corporale calculată și debitându-se cu valoarea amortizării aferente imobilizărilor scoase din gestiunea unității prin diverse modalități.

Soldul lor creditor reprezintă amortizarea aferentă imobilizărilor corporale existente în unitate la un moment dat.

1.3.2.Contabilitatea de raportare

Scopul situațiilor financiare este acela de a stabili poziția financiară a entității, performanța și trezoreria acesteia. Relația de principiu prin care poziția financiară a agentului economic este de forma: capital propriu = active – datorii, iar performanța se calculează prin intermediul relației rezultat contabil = venituri – cheltuieli. Conform IAS 1 Prezentarea situațiilor financiare, un set complet de situații anuale financiare cuprinde: bilanțul, contul de profit și pierdere, situația fluxurilor de trezorerie, situația modificărilor capitalului propriu, politicile si notele contabile explicative.

Situații financiare anuale sunt următoarele:

bilanț,

cont de profit și pierdere,

situația modificărilor capitalului propriu,

situația fluxurilor de numerar,

notele explicative la situațiile financiare anuale.

O imobilizare corporală trebuie prezentată în bilanț la valoarea de intrare, mai puțin ajustările cumulate de valoare.

Amortizarea se stabilește prin aplicarea cotelor de amortizare asupra valorii de intrare a imobilizărilor. Amortizarea imobilizărilor corporale se calculează începând cu luna următoare punerii în funcțiune și până la recuperarea integrală a valorii lor de intrare. La stabilirea amortizării imobilizărilor corporale sunt avute în vedere duratele de utilizare economică și condițiile de utilizare a acestora. În cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, în funcție de politica contabilă adoptată, entitatea înregistrează în contabilitate o cheltuială cu amortizarea sau o cheltuială corespunzătoare ajustării pentru deprecierea constatată.

     O modificare semnificativă a condițiilor de utilizare sau învechirea unei imobilizări corporale poate justifica revizuirea duratei de amortizare. De asemenea, în cazul în care imobilizările corporale sunt trecute în conservare, folosirea lor fiind întreruptă pe o perioadă îndelungată, poate fi justificată revizuirea duratei de amortizare.

Următoarele informații trebuie menționate fie în bilanț, fie în anexe la structura financiară, separat pentru fiecare post din bilanț cu excepția stocurilor:

(a) valoarea, la data închiderii bilanțului, a evaluării efectuate și valoarea cumulată a ajustărilor de valoare; sau

(b) valoarea, la data închiderii bilanțului, a diferenței dintre evaluarea făcută și rezultatul obținut și, dacă este cazul, valoarea cumulată a ajustărilor suplimentare de valoare.

Contul de profit si pierdere cuprinde ajustări de valoare privind imobilizările corporale.

Totodată în ceea ce privește procedeul reevaluării unei imobilizari corporale ori de câte ori valoarea rezervei rezultate în urma evaluării este modificată în cursul exercițiului financiar, societățile publică în anexă la situația financiară, inter alia, un tabel conținând:

cuantumul rezervei de reevaluare la începutul exercițiului financiar;

diferențele din reevaluare transferate în rezerva de reevaluare în cursul exercițiului

financiar;

cuantumurile capitalizate sau transferate în alt mod din rezerva de reevaluare în cursul exercițiului financiar, cu indicarea naturii unui astfel de transfer;

cuantumul rezervei de reevaluare la sfârșitul exercițiului financiar.

Situatiile financiare care se întocmesc anual trebuie să prezinte următorul set de informații:

Politicile contabile care au fost adoptate la evaluarea imobilizarilor corporale, inclusiv formulele utilizate;

Valoarea contabilă totală a imobilizărilor și valoarea contabilă pe categorii corespunzătoare entității;

Valoarea contabilă a imobilizărilor corporale contabilizate la valoarea justă fară a se lua în calcul costurile de vânzare;

Valoarea oricărei reduceri a valorii contabile a imobilizării corporale;

Valoarea oricărei reluări, a oricărei reduceri a valorii contabile care este recunoscută drept reducere a valorii imobilizării corporale.

Circumstanțele sau evenimentele care au condus la reluarea unei reduceri a valorii contabile a imobilizării.

Din acest set de informații, situațiile financiare anuale care conțin informații privind imobilizările corporale sunt bilanțul și politicile și notele contabile explicative. În bilanț sunt menționate soldurile inițiale și cele finale ale imobilizărilor, iar în notele contabile sunt trecute informații privind metodele de evaluare, principiile și politicile contabile utilizate etc.

CAPITOLUL 2. ANALIZA COMPARATIVĂ A PREVEDERILOR IFRS, OMFP 3055/2009 ȘI A CELOR CUPRINSE ÎN DIRECTIVA A IV-A A CEE, REFERITOR LA PROBLEMATICA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Subiectul lucrării de față este reprezentat de studiul procesului de armonizare a contabilității românești cu directivele europene și cu standardele internaționale de contabilitate, pe de o parte, din perspectiva problematicii aspectelor contabile referitoare la activele imobilizate corporale și, pe de altă parte din aceea a stabilirii unor concluzii care vizează procesul de implementare.

În acest capitol vom supune analizei prevederile din cuprinsul reglementărilor internaținale, naționale și europene, referitoare la problematica activelor imobilizate corporale, prin prisma celor zece criterii ce ne-am propus să le avem în vedere.

Potrivit OMFP nr. 1898/2013 pentru modificarea și completarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, publicat în Monitorul Oficial nr. 727/2013, aprobat prin Ordinul Ministrului Finanțelor Publice nr. 3055/2009, "imobilizările corporale reprezintă active deținute de societate utilizate în producția de bunuri sau prestarea de servicii sau pentru a fi utilizate în scopuri administrative sau închiriate”. Durata minimă de folosință este de cel puțin un an". În concret, imobilizările corporale vor fi recunoscute tot în categoria de imobilizări corporale, chiar dacă nu contribuie direct la beneficii economice, fiind însa oferită posibilitatea de a se realiza beneficii economice din alte active conexe acestora.

Conform standardelor contabile internaționale care tratează problema recunoașterii, evaluării și prezentării în situațiile financiare a activelor putem spune că un scop al acestora este de a veni în sprijinul managementului în ceea ce privește criteriile de recunoaștere a unui activ, dar și valorile la care activele pot fi măsurate și cum anume pot fi ele determinate, precum și ce informații trebuie să se prezinte în situațiile financiare cu privire la acestea.

Este arhicunoscut deja faptul că la nivel internațional s-au realizat de-a lungul timpului demersuri în vederea armonizării contabile. În acest sens, s-au elaborat referențiale contabile europene și internaționale, permisive însă, ce au fost acceptate într-o mai mică sau mai mare măsură de către sistemele contabile naționale. Prin urmare, armonizarea contabilă internațională în adevăratul sens al cuvântului rămâne încă la statutul de deziderat.

Tabel 1- ANALIZA COMPARATIVĂ A PREVEDERILOR IFRS, OMFP 3055/2009 ȘI A CELOR CUPRINSE ÎN DIRECTIVA A IV-A A CEE, REFERITOR LA PROBLEMATICA IMOBILIZĂRILOR CORPORALE

Următorii termeni sunt folosiți în IAS 16 cu semnificația specificată :

Amortizarea reprezintă alocarea sistematică a valorii amortizabile a unui activ pe întreaga sa durată utilă de viață.

Valoarea justă în accepțiunea IAS 16 reprezintă suma pentru care un activ ar putea fi schimbat de bunăvoie între două părți aflate în cunoștință de cauză, în cadrul unei tranzacții cu prețul determinat obiectiv. Astfel, s-ar putea pune problema egalității dintre valoarea justă și valoarea de piață. Însă trebuie să subliniem că acest fapt este posibil în cazul în care pentru bunul care face obiectul evaluării valorii juste există o piață, în sensul de potențiali cumpărători, în caz contrar, valoarea justă nemaiputând fi egalată cu cea de piață, întrucât aceasta din urmă nu mai putea reprezenta o referință.

Valoarea contabilă, conform art. 6 al IAS 16, se referă la valoarea la care un activ este recunoscut în bilanț după scăderea amortizării cumulate până la acea dată, precum și a pierderilor cumulate din depreciere. Totodată, la reprezentarea acestei valori în bilanț, ea va cuprinde valoarea bunului rămasă de amortizat și valoarea reziduală estimată a acestuia. Valoarea reziduală conform referențialului internațional reprezintă valoarea netă pe care o întreprindere estimează că o va obține pentru un activ la sfârșitul duratei de viață utilă a acestuia, după deducerea prealabilă a costurilor de cedare estimate.

Valoarea justă minus costurile de vânzare este valoarea care s-ar obține din vânzarea activului sau a unei unități generatoare de trezorerie, într-o tranzacție desfășurată în condiții obiective între părți interesate și în cunoștință de cauză, mai puțin costurile de cedare (IAS 36.6).

Valoarea de utilitate reprezintă suma fluxurilor de trezorerie preconizate a se obține în urma utilizării activului, la care se adaugă și valoarea reziduală calculată, aceasta fiind considerată ultimul flux de trezorerie preconizat a se obține: , unde Vutilitate – valoare de utilitate, Vr – valoare reziduală, r – rată de actualizare, CF – fluxuri de trezorerie în intervalul de la i la n.

CAPITOLUL 3. EXEMPLE ILUSTRATIVE PRIVIND RECUNOAȘTEREA, EVALUAREA ȘI PREZENTAREA INFORMAȚIILOR REFERITOARE LA IMOBILIZĂRILE CORPORALE

Evaluarea la data intrării în entitate

Societatea achiziționează o linie de producție de la un furnizor. Factura nr. 5129 din 12.05.2014 cuprinde următoarele informații:

Preț de cumpărare 60.000 lei

+ cheltuieli de transport facturate de furnizor 5.000 lei

TVA – deductibilă 24% 15.600 lei

Total factură: 80.600 lei

-avans acordat (15%) 9.000 lei

-TVA aferent avansului 2.160 lei

= Valoare netă de plată 69.440 lei

Înregistrarea avansului acordat:

% = 404 11.160 lei

9.000 lei 232 Avansuri acordate pentru Furnizori de imobilizări

imobilizări corporale

2.160 lei 4426 TVA deductibilă

Plata avansului:

11.160 lei 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 11.160 lei

Recepția utilajului intrat în cadrul entității:

% = 404 80.600 lei

65.000 lei 2131 Furnizori de imobilizări

Echipamente tehnologice

4426

15.600 lei TVA-deductibilă

În anul 2014, societatea achiziționează un utilaj dintr-un stat din Uniunea Europeană. Cheltuielile legate de achiziție sunt: prețul de cumpărare 19.000 euro; cheltuielile de transport 1.800 euro; onorariile inginerilor care montează linia tehnologică 5.000 lei. Cursul valutar la data achiziției 4,4512 lei/euro.

Costul de achiziție se determină astfel:

Preț de cumpărare 19.000 € * 4,4512=84.572,8 lei

+ cheltuieli de transport 1.800 € * 4,4512=8.012,16 lei

+ onorariile inginerilor care montează linia tehnologică 5.000,00 lei

= Cost de achiziție 97.584,96 lei

97.584,96 lei 2131 = 404 97.584,96 lei

Echipamente tehnologice Furnizori de imobilizări

23.420,39 lei 4426 = 4427 23.420,39 lei

TVA-deductibilă TVA-colectată

La data de 20.05.2014 , societatea a importat un echipament în valoare de 120.000 lei, taxe vamale 2.000 lei. Perioada de instalare și montare a durat 2 luni, iar pentru a aduce echipamentul în condițiile de funcționare s-au efectuat costuri cu manopera muncitorilor și a inginerilor în valoare de 10.000 lei și consumuri de materiale de 1.200 lei. Testarea echipamentului a generat costuri de 6.200 lei. Încasările nete provenite din vânzarea produselor obținute la testarea echipamentului sunt de 1.500 lei. În primele 4 luni, entitatea a generat o pierdere inițială din exploatare de 12.000 lei.

Preț de cumpărare 120.000 lei

+ Taxe vamale 2.000 lei

+ Costuri de instalare 11.200 lei

+ Costuri de testare a noului echipament mai puțin încasările nete 4.700 lei

provenite din vânzarea produselor obținute (6.200 lei-1.500 lei)

= Cost 137.900 lei

Înregistrarea achiziției:

122.000 lei 2131 = % 122.000 lei

Echipamente tehnologice 404 Furnizori de imobilizări 120.000 lei

446 Alte impozite, taxe și 2.000 lei

vărsăminte asimilate

Consum de materiale și manoperă ingineri și muncitori și recunoașterea costurilor în valoarea activului:

1.200 lei 6028 Cheltuieli cu alte materiale = 3028 Alte materiale 1.200 lei

10.000 lei 641 Cheltuieli cu salariile = 421 Personal-salarii datorate 10.000 lei

11.200 lei 231 Imobilizări corporale = 722 Venituri din producția 11.200 lei

în curs de execuție de imobilizări corporale

11.200 lei 2131 Echipamente = 231 Imobilizări corporale 11.200 lei

tehnologice în curs de execuție

Societatea achiziționează o clădire și terenul pe care este situată la prețul unic de 190.000 lei, durata de viață utilă estimată 40 de ani. Prețul estimat al activelor, dacă ar fi fost achiziționate separat, este de 29.000 lei pentru teren și 180.000 lei pentru clădire.

Repartizarea prețului unic plătit de 190.000 lei între teren și clădire:

Tabel 2 – Repartizarea prețului unic plătit între teren și clădire

Înregistrarea achiziției:

% = 404 Furnizori de imobilizări 190.000 lei

26.353 lei 2111 Terenuri

163.647 lei 212 Construcții

Societatea a achiziționat un utilaj, preț de cumpărare 3.500 lei, TVA 24%. Utilajul este recepționat pe data de 21.05.2014, însă este pus în funcțiune după o lună. Cheltuielile cu punerea în funcțiune au fost de 250 lei, TVA 24% (s-a apelat la o firmă specializată).

Recepția utilajului pe data de 21.05.2014:

% = 404 Furnizori de imobilizări 4.340 lei

3.500 lei 231 Imobilizări corporale

în curs de execuție

840 lei 4426 TVA-deductibilă

Înregistrarea cheltuielilor cu punerea în funcțiune ca parte a costului utilajului:

% = 404 Furnizori de imobilizări 310 lei

250 lei 231 Imobilizări corporale

în curs de execuție

60 lei 4426 TVA- deductibilă

Punerea în funcțiune a utilajului:

3.750 lei 2131 Echipamente tehnologice = 231 Imobilizări corporale 3.750 lei

în curs de execuție

Societatea achiziționează un utilaj al cărui preț de achiziție este de 22.000 lei. Contractul încheiat cu furnizorul prevede posibilitatea fie a plății integrale la livrare a sumei de 20.000 lei, fie a unei plăți la livrare de 10.000 lei urmată de o plată ulterioară, peste un an de 16.200 lei.

Plata integral:

22.000 lei 2131 Echipamente tehnologice = 404 Furnizori de imobilizări 22.000 lei

Plata în rate:

Cost de achiziție = echivalentul în numerar al prețului (în acest caz prețul dat de plata imediată) = 22.000 lei

Cheltuială totală cu dobânzile = Totalul plăților ulterioare – Echivalentul în numerar al prețului la data achiziției (costul de achiziție).

4.200 lei = (10.000 lei + 16.200 lei) – 22.000 lei

% = 404 Furnizori de imobilizări 26.200 lei

22.000 lei 2131 Echipamente tehnologice

4.200 lei 471 Cheltuieli înregistrate în avans

Achitarea la livrare a primei rate:

10.000 lei 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la banci în lei 10.000 lei

Recunoașterea cheltuielilor cu dobânzile pe parcursul derulării creditului (un an) la sfarșitul fiecărei luni scurse:

Cheltuieli cu dobânzile = 4.200 lei / 12 luni = 350 lei

350 lei 666 Cheltuieli cu dobânzile = 471 Cheltuieli înregistrate în avans 350 lei

Achitarea, după un an a ultimei plăți de 16.200 lei:

16.200 lei 404 Furnizori de imobilizări = 5121 Conturi la bănci în lei 16.200 lei

Societatea posedă un autoturism estimat la o valoare de 150.000 lei. El fusese achiziționat la un cost de 300.000 lei și amortizat pentru 187.500 lei.

CAZUL 1: Acest autoturism este schimbat contra unui alt autoturism a carui valoarea justă este identică: operația nu va genera nici o înregistrare, deoarece este vorba de active de aceeași natură și de aceeași valoare.

CAZUL 2: Autoturismul este schimbat contra unui alt autoturism estimat la o valoare justă de 210.000 lei. Întreprinderea va vărsa suma de 60.000 lei pentru a compensa diferența. Operația va conduce la creșterea veniturilor exercițiului, dată de diferența între valoarea justă a autoturismului achiziționat (210.000 lei) și valoarea netă contabilă a imobilizării cedate (300.000 lei – 187.500 lei = 112.500 lei), la care se adaugă o diferență de disponibil de 60.000 lei.

Mijloace de transport = 300.000 lei – 210.000 lei = 90.000 lei

Venituri din cedarea activelor = 210.000 lei – (112.500 lei + 60.000 lei) = 37.500 lei

187.500 lei 2813 = %

Amortizarea mijloacelor de 2133 Mijloace de transport 90.000 lei

transport 5121 Conturi la bănci în lei 60.000 lei

7583 Venituri din cedarea 37.500 lei

activelor și alte operații de capital

CAZUL 3: Autoturismul este schimbat contra unui utilaj de producție estimat, de asemenea, la o valoare de 150.000 lei. Chiar dacă bunurile au aceeași valoare, operația va conduce la constatarea unui venit, deoarece este vorba despre active de naturi diferite.

% = %

150.000 lei 2131 2133 300.000 lei

Echipamente tehnologice Mijloace de transport

187.500 lei 2813 7583 37.500 lei

Amortizarea mijloacelor de Venituri din cedarea activelor

transport și alte operații de capital

Remarcă: În practicile contabile românești, nu se respectă uzanțele internaționale. În acest sens, schimbul de active se reflectă prin operații simultane de cumpărare și vânzare.

Societatea își construiește un depozit în condițiile următoare:

Cheltuieli înregistrate în contabilitatea financiară:

+ materii prime 240.000 lei

+ salarii 85.000 lei

+ amortizări 135.000 lei

+ dobânzi la credite de refinanțare a investiției 45.000 lei

= TOTAL 505.000 lei

Costul de producție calculat în contabilitatea de gestiune se prezintă astfel:

+ cheltuieli cu materii prime 240.000 lei

+salarii directe 65.000 lei

= Total costuri directe 305.000 lei

+cheltuieli indirecte repartizate 115.000 lei

+ dobânzi capitalizate 45.000 lei

= Total cost de producție 465.000 lei

+ cheltuieli generale de administrație(costul perioadei) 40.000 lei

Înregistrarea cheltuielilor efectuate:

240.000 lei 601 = 301 240.000 lei

Cheltuieli cu materii prime Materii prime

85.000 lei 641 = 421 85.000 lei

Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate

135.000 lei 681 = 281 135.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizări privind

provizioanele și ajustările pentru imobilizările corporale

depreciere

45.000 lei 666 = 1682 45.000 lei

Cheltuieli privind Dobânzi aferente creditelor bancare

dobânzile pe termen lung

Recepția și punerea în funcțiune a depozitului, la cost de producție:

505.000 lei 212 = 722 505.000 lei

Construcții Venituri din producția de

imobilizări corporale

Societatea a început, în anul 2013 construcția unei clădiri destinată desfășurării activității administrative. Pe parcursul anului 2013, s-au înregistrat următoarele cheltuieli: cheltuieli cu materii prime 560.000 lei; servicii primite de la terți privind construcția 27.000 lei;

salariile muncitorilor de pe șantier 234.000 lei; salariile personalului administrativ 74.000 lei; salariile managerilor 132.000 lei; amortizarea utilajelor utilizate la construcție 13.400 lei. La sfârșitul anului 2013, clădirea nu era finalizată. În anul următor, a continuat construcția, înregistrându-se: cheltuieli cu materii prime 101.000 lei; salariile muncitorilor de pe șantier 41.500 lei; amortizarea utilajelor folosite la construcție 6.200 lei. La sfârșitul lunii iunie, cladirea a fost dată în folosință.

Înregistrarea cheltuielilor aferente anului 2013:

560.000 lei 601 = 301 560.000 lei

Cheltuieli cu materii prime Materii prime

27.000 lei 628 = 401 27.000 lei

Alte cheltuieli cu serviciile executate Furnizori

de terți

440.000 lei 641 = 421 440.000 lei

Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate

13.400 lei 681 = 281 13.400 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizările privind

provizioanele și ajustările pentru depreciere imobilizările corporale

Recunoașterea clădirii în curs de execuție, la cost de producție, la sfârșitul anului 2013:

Cheltuieli cu materialele 560.000 lei

+ servicii primite de la terți privind construcția 27.000 lei

+ amortizarea utilajelor utilizate la construcție 13.400 lei

+ salariile muncitorilor de pe șantier 234.000 lei

= Cost de producție aferent anului 2013 843.400 lei

843.400 lei 231 = 722 843.400 lei

Imobilizări corporale în curs Venituri din producție de

de execuție imobilizări corporale

Înregistrarea cheltuielilor aferente anului 2014:

101.000 lei 601 = 301 101.000 lei

Cheltuieli cu materii prime Materii prime

41.500 lei 641 = 421 41.500 lei

Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate

6.200 lei 681 = 281 6.200 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizări privind

provizioanele și ajustările pentru depreciere imobilizările corporale

Recunoașterea imobilizării în curs de execuție, la cost de producție aferent anului 2014:

Cheltuieli cu materialele 101.000 lei

+ salariile muncitorilor de pe șantier 41.500 lei

+amortizarea utilajelor utilizate la construcție 6.200 lei

= Cost de producție aferent anului 2014 148.700 lei

148.700 lei 231 = 722 148.700 lei

Imobilizări corporale în curs Venituri din producție de

de execuție imobilizări corporale

Recepția clădirii administrative în luna mai anul 2014, la cost de producție (843.400 lei +

148.700 lei = 992.100 lei)

992.100 lei 212 = 231 992.100 lei

Construcții Imobilizări corporale în curs

de execuție

Societatea a efectuat următoarele împrumuturi pentru finanțarea construcției unei clădiri pe care o execută în regie proprie: împrumut pe termen lung de la BT 525.000 lei cu o rată a dobânzii de 10%, împrumut pe termen lung de la BCR 625.000 lei cu o rată a dobânzi de 9%.

Determinarea ratei de capitalizare pe baza mediei ponderate:

(525.000 lei * 10% + 625.000 lei * 9%) / (525.000 lei + 625.000 lei) = 9,45%

Calculul dobânzii efectiv plătite până la sfârșitul anului:

525.000 lei * 10% * 6/12 = 26.250 lei

625.000 lei * 9% * 6/12 = 28.150 lei

Total: 26.250 lei + 28.150 lei = 54.400 lei

54.400 lei 231 = 1682 54.400 lei

Imobilizări corporale în curs Dobânzi aferente creditelor bancare

de execuție pe termen lung

Societatea primește sub formă de donație un teren a cărui valoare este de 225.000 lei.

225.000 lei 2111 = 4753 225.000 lei

Terenuri Donații pentru investiții

La sfârșitul anului 2013, cu ocazia invetarierii, s-a descoperit că un strung în valoare de 2.800 lei nu era înregistrat în contabilitate.

2.800 lei 2131 = 4754 2.800 lei

Echipamente tehnologice Plusuri de inventar de natura

imobilizărilor

Remarcă: Conform OMFP 1898, această înregistrare are următoarea formă:

2.800 lei 2131 = 1065 2.800 lei

Echipamente tehnologice Rezerve reprezentând surplusul realizat din rezerve din reevaluare

La începutul anului 2013 societatea a achiziționat o instalație de producție la un cost de achiziție de 300.000 lei, managerii estimează că durata de utilitate va fi de 5 ani și că la finalul acestei perioade cheltuielile angajate cu dezafectarea instalației și refacerea amplasamentului vor fi de 20.000 lei. Metoda de amortizare aleasă este cea liniară. Se estimează că rata dobânzii pe piață va evolua astfel: 2013-10%, 2014-12%, 2015-12%, 2016-13%, 2017-16%.

La sfârșitul exercițiului 2013, valoarea recuperabilă a instalației este de 240.000 lei.

La sfârșitul exercițiului 2014, cheltuielile cu dezafectarea instalației și refacerea amplasamentului sunt reestimate la 25.000 lei, iar ratele dobânzi pe piață sunt reestimate astfel: 2015-14%, 2016-15%, 2017-18%. Valoarea recuperabilă este estimată la 187.000 lei.

La sfârșitul exercițiului 2015 cheltuielile cu dezafectarea instalației și refacerea amplasamentului sunt reestimate la 15.000 lei. Valoarea recuperabilă este estimată la 5.000 lei. La sfârșitul exercițiului 2016, cheltuielile cu dezafectarea instalației și refacerea amplasamentului sunt reestimate la 10.000 lei, iar durata de utilitate a instalației este reestimată la 6 ani. Ratele dobânzii pe piață au fost estimate astfel: 2017-17%, 2018-20%.

La finalul exercițiului 2017, cheltuielile cu dezafectarea instalației și refacerea amplasamentului sunt reestimate la 13.000 lei.

Înregistrările aferente anului 2013:

1.01.2013. Achiziția instalației:

300.000 lei 2131 = 404 300.000 lei

Echipamente tehnologice Furnizori de imobilizări

1.01.2013. Includerea valorii actualizate a cheltuielilor estimate cu dezafectarea instalației și refacerea amplasamentului în valoarea de intrare a instalației (constituim provizionul pentru dezafectare):

Valoarea actualizată a cheltuielilor

estimate cu dezafectarea =20.000/(1+0,1) * (1+0,12) * (1+0,12) * (1+0,13) * (1+0,16)=11.058lei instalației și refacerea amplasamentului

11.058 lei 2131 = 1513 11.058 lei

Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor

corporale și alte acțiuni legate de acestea

31.12.2013:

Valoarea actualizată a cheltuielilor

estimate cu dezafectarea = 20.000/(1+0,12) * (1+0,12) * (1+0,13) * (1+0,16)=12.164 lei

instalației și refacerea amplasamentului

Înregistrarea modificării valorii actualizate a cheltuielilor estimate este determinată de trecerea timpului = 12.164 lei – 11.058 lei sau 11.058 lei * 0,1 (rata dobânzi care tocmai s-a încheiat) = 1.106 lei.

1.106 lei 666 = 1513 1.106 lei

Cheltuieli privind dobânzile Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor

corporale și alte acțiuni legate de acestea

31.12.2013: Înregistrarea amortizării:

Valoarea amortizabilă = 300.000 lei + 11.058 lei = 311.058 lei

Amortizarea anuală = 311.058 lei / 5 ani = 62.212 lei

62.212 lei 6811 = 2813 62.212 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor, mijloacelor

amortizarea imobilizărilor de transport, animalelor și plantațiilor

Efectuarea testului de depreciere:

Valoarea recuparabilă = 240.000 lei

Valoarea contabilă = 311.058 lei – 62.212 lei = 248.846 lei

Valoarea recuperabilă < Valoarea contabilă => o depreciere de 8.846 lei

8.846 lei 6813 = 2913 8.846 lei

Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea instalațiilor

ajutările pentru deprecierea mijloacelor de transport, animalelor și

imobilizărilor plantațiilor

Înregistrările aferente anului 2014:

31.12.2014:

Valoarea actualizată a cheltuielilor

estimate cu dezafectarea = 25.000/(1+0,14) * (1+0,15) * (1+0,18) =16.161 lei

instalației și refacerea amplasamentului

Modificarea valorii actualizate a cheltuielilor estimate cu dezafectarea (modificarea valorii provizionului) este determintă de:

Trecerea timpului = 12.164 lei * 0,12 (rata dobânzii din exercițiul care tocmai s-a încheiat fară reestimări) = 1.460 lei.

Reestimarea cheltuielilor cu dezafectarea instalației și a ratelor de actualizare (ratele dobânzi de pe piață) = 16.161 lei – 12.164 lei – 1.460 lei = 2.537 lei

1.460 lei 666 = 1513 1.460 lei

Cheltuieli privind dobânzile Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor

corporale și alte acțiuni legate de acestea

lei 2131 = 1513 2.537 lei

Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor

corporale și alte acțiuni legate de acestea

31.12.2014. Înregistrarea amortizării:

Valoarea amortizabilă = 240.000 lei + 2.537 lei = 242.537 lei

Durata de utilizare rămasă = 4 ani

Amortizarea anuală = 242.537 lei / 4 ani = 60.634 lei

60.634 lei 6811 = 2813 60.634 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor, mijloacelor

amortizarea imobilizărilor de transport, animalelor și plantațiilor

Efectuarea testului de depreciere:

Valoarea recuperabilă = 187.000 lei

Valoarea contabilă = 242.537 lei – 60.634 lei = 181.903 lei

Remarcă: Activul nu mai este depreciat și trebuie să anulăm ajustarea pentru depreciere. Prin anularea ajustării pentru depreciere nu trebuie să se ajungă la o valoare mai mare decât valoarea contabilă pe care ar fi avut-o activul dacă nu era depreciat anterior.

Valoarea contabilă fără deprecierea anterioară = 251.383 lei (ce am amortizat) – 62.846 ( amortizarea) = 188.537 lei

Amortizarea anuală = 251.383 lei / 4 ani = 62.846 lei

248.846 lei + 2.537 lei = 251.383 (am majorat valoarea imobilizării)

Anularea ajustării pentru depreciere se va realiza pentru suma de 187.000 lei – 181.903 lei = 5.097 lei.

5.097 lei 2913 = 7813 5.097 lei

Ajustări pentru deprecierea instalațiilor, Venituri din ajustări pentru

mijloacelor de transport, animalelor deprecierea imobilizărilor

și plantațiilor

Înregistrările aferente anului 2015:

31.12.2015

Valoarea actualizată a cheltuielilor

estimate cu dezafectarea = 15.000 / (1+0,15) * (1+0,18) =11.054 lei

instalației și refacerea amplasamentului

Modificarea valorii actualizate a cheluielilor estimate cu dezafectare (modificarea valorii provizionului) este determinată de:

Trecerea timpului = 16.161 lei * 0,14 (rata dobânzii din exercițiul care tocmai s-a încheiat fără reestimări) = 2.262 lei.

Reestimarea cheltuielilor cu dezafectarea instalației și a ratelor de actualizare (ratele dobânzi de pe piață) = 11.054 lei – 16.161 lei – 2.262 lei = -7369 lei

2.262lei 666 = 1513 2.262 lei

Cheltuieli privind dobânzile Provizioane pentru dezafectarea

imobilizărilor corporale și alte acțiuni

legate de acestea

7.369 lei 1513 = 2131 7.369 lei

Provizioane pentru dezafectarea Echipamente tehnologice

imobilizărilor corporale și alte acțiuni

legate de acestea

31.12.2015.Înregistrarea amortizării:

Valoarea amortizabilă = 187.000 lei – 7.369 lei = 179.631 lei

Durata de utilizare rămasă = 3 ani

Amortizarea anuală = 179.631 lei / 3 ani = 59.877 lei

59.877 lei 6811 = 2813 59.877 lei

Cheltuieli de exploatare privind Amortizarea instalațiilor, mijloacelor

amortizarea imobilizărilor de transport, animalelor și plantațiilor

Efectuarea testului de depreciere:

Valoarea recuperabilă = 5.000 lei

Valoarea contabilă = 179.631 lei – 59.877 lei = 119.754 lei

Valoarea recuperabilă < Valoarea contabilă => o depreciere de 114.754 lei

114.754 lei 6813 = 2913 114.754 lei

Cheltuieli de exploatare privind Ajustări pentru deprecierea instalațiilor

ajutările pentru deprecierea mijloacelor de transport, animalelor și

imobilizărilor plantațiilor

Înregistrările aferente anului 2016:

31.12.2016:

Valoarea actualizată a cheltuielilor estimate cu dezafectarea instalației și refacerea amplasamentului = 10.000 / (1+0,17) * (1+0,2) = 7.123 lei

Înregistrarea modificărilor determinate de:

Trecerea timpului = 11.054 lei * 0,15 = 1.658 lei

1.658lei 666 = 1513 1.658 lei

Cheltuieli privind dobânzile Provizioane pentru dezafectarea

imobilizărilor corporale și alte acțiuni

legate de acestea

Reestimarea cheltuielilor cu dezafectarea instalației, a momentului la care va avea loc dezafectarea acestuia și a ratelor dobânzi = 7.123 lei – 11.054 lei – 1.658 lei = -5.589lei

5.000 lei 1513 = 2131 5.000 lei

Provizioane pentru dezafectarea Echipamente tehnologice

imobilizărilor corporale și alte acțiuni

legate de acestea

Remarcă: Pentru diferența de 589 lei folosim contul de profit și pierdere:

589 lei 1513 = 7812 589 lei

Provizioane pentru dezafectarea Venituri din provizioane

imobilizărilor corporale și alte acțiuni

legate de acestea

Înregistrările aferente anului 2017:

31.12.2017:

Valoarea actualizată a cheltuielilor estimate cu dezafectarea instalației și refacerea amplasamentului = 13.000 lei / (1+ 0,2) = 10.833 lei.

Înregistrarea modificărilor determinate de:

Trecerea timpului = 7.123 lei * 0,17 = 1.211 lei

1.211 lei 666 = 1513 1.211 lei

Cheltuieli privind dobânzile Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor

corporale și alte acțiuni legate de acestea

Reestimarea cheltuielilor cu dezafectarea = 10.833 lei – 7.123 lei – 1.211 lei = 2.499 lei

2.499lei 2131 = 1513 2.499 lei

Echipamente tehnologice Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor

corporale și alte acțiuni legate de acestea

Înregistrările aferente anului 2018:

31.12.2018: Valoarea actualizată a cheltuielilor estimate cu dezafectarea instalației și refacerea amplasamentului = 13.000 lei

Înregistrarea modificării valorii provizionului determinată de trecerea timpului = 10.833 lei * 0,2 = 2.167 sau 13.000 lei – 10.833 lei = 2.167 lei.

2.167lei 666 = 1513 2.167 lei

Cheltuieli privind dobânzile Provizioane pentru dezafectarea imobilizărilor

corporale și alte acțiuni legate de acestea

Cheltuieli ulterioare:

În cursul lunii mai 2014, societatea a procedat la repararea unei instalații. Factura primită de la societatea care a prestat serviciul de reparații are o valoare de 25.000 lei.

a) Presupunem că reparația a vizat o simplă întreținere a instalației, făra a mări performanțele acesteia în raport cu estimările inițiale. În acest caz cheltuielile cu reparațiile sunt înscrise în cheltuielile exercițiului 2014.

25.000 lei 611 = 401 25.000 lei

Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile Furnizori

Presupune că, prin reparație, s-au modernizat anumite componente ale instalației, ceea ce are ca efect creșterea produselor fabricate. În acest caz, cheltuielile cu reparațiile trebuie adaugate la valoarea contabilă a instalației.

25.000 lei 2131 = 404 25.000 lei

Echipamente tehnologice Furnizori de imobilizări

Evaluarea imobilizărilor corporale cu ocazia inventarierii:

Valoarea inițială a clădirii achiziționată la 01.01.2009 70.000 lei

Durata de viață utilă 10 ani

Valoarea de inventar la 31.12.2011 45.000 lei

Clădire este considerată depreciată și durata de viață rămasă la 31.12.2011 5 ani

Valoarea de inventar la 31.12.2013 30.000 lei

Conform datelor de mai sus tratamentul contabil se prezintă astfel:

Amortizare anuală = 70.000 lei/10 ani = 7.000 lei

Amortizare cumulate = 7.000 lei * 3 ani = 21.000 lei la data de 31.12.2011

Valoarea contabilă netă la 31.12.2011 înainte de recunoașterea deprecierii:

70.000 lei – 21.000 lei = 49.000 lei

Valoarea de inventar la 31.12.2011: 45.000 lei

Pierderea de valoare = 49.000 lei – 45.000 lei = 4.000 lei

Anularea amortizării cumulate:

21.000 lei 281 = 212 21.000 lei

Amortizări privind imobilizările Construcții

corporale

Recunoașterea deprecierii:

4.000 lei 681 = 212 4.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele Construcții

și ajustările pentru depreciere

Amortizarea cumulată în anii 2012 și 2013 : (45.000 / 5 ani) * 2 ani = 18.000 lei

Valoarea netă contabilă la 31.12.2013 : 45.000 lei – 18.000 lei = 27.000 lei

Valoarea netă contabilă la 31.12.2013 în condițiile în care clădirea nu ar fi fost depreciată (valoarea normativă): 49.000 – [( 49.000/5) * 2] = 29.400 lei

Valoarea de inventar în anul 2013 este de 30.000 lei

Creșterea de valoare înregistrată în anul 2013 este: 29.400 lei – 27.000 lei = 2.400 lei

2.400 lei 212 = 781 2.400 lei

Construcții Venituri din provizioane și ajustări pentru

depreciere privind activitatea de exploatare

Remarcă: Conform OMFP 3055/2009, recunoașterea deprecierii se realizează pe calea ajustărilor pentru depreciere, astfel cele două înregistrări au următoarea formă:

4000 lei 681 = 291 4.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind provizioanele Ajustări pentru deprecierea

și ajustările pentru depreciere imobilizărilor corporale

4.000 lei 291 = 781 4.000 lei

Ajustări pentru deprecierea Venituri din provizioane și ajustări pentru

imobilizărilor corporale depreciere privind activitatea de exploatare

Reevaluarea imobilizărilor corporale:

Societatea deține un teren. În urma primei reevaluări a terenului, s-a înregistrat o diferență pozitivă egală cu 9.000 lei, în urma celei de-a doua reevaluări s-a înregistrat o diferență negative egală cu 11.000 lei, în urma celei de-a treia reevaluări s-a înregistrat o diferență pozitivă egală cu 6.000 lei.

Prima reevaluare: Conform IAS 16 diferența pozitivă din reevaluare se înregistrează în creditul contului 105 dacă anterior nu s-a înregistrat un minus de valoare. În acest caz, diferența pozitivă de 9.000 lei se va înregistra:

9.000 lei 2111 = 105 9.000 lei

Terenuri Rezerve din reevaluare

A doua reevaluare: Conform IAS 16 diferența negativă din reevaluare înregistrată ulterior constatării unui plus de valoare se va înregistra în debitul contului 105 cu minimul dintre soldul său și valoarea descreșterii – min (9.000, 11.000) = 9.000, iar eventuala diferență rămasă neacoperită (11.000 – 9.000) = 2.000 se va înregistra ca o cheltuială:

11.000 lei % = 2111 11.000 lei

9.000 lei 105 Terenuri

Rezerve din reevaluare

2.000 lei 681

Cheltuieli de exploatare privind amortizările,

provizioanele și ajustările pentru depreciere

A treia reevaluare: Conform IAS 16 , o diferență pozitivă din reevaluare înregistrată în urma unui minus de valoare trecut pe cheltuieli se va înregistra sub forma unui venit care să compenseze acea cheltuială, în cazul de față 2.000 lei, iar diferența 6.000 lei – 2.000 lei se va înregitra în creditul contului 105:

6.000 lei 2111 = % 6.000 lei

Terenuri 781 2.000 lei

Venituri din provizioane și ajustări pentru

depreciere prinvind activitatea de exploatare

105 4.000 lei

Rezerve din reevaluare

Societatea achiziționează un utilaj, la data de 31.12.2010, valoarea fiind de 60.000 lei, amortizată liniar în 5 ani. La sfârșitul anului 2013, activul se reevaluează, valoarea justă stabilită fiind de 29.000 lei. La reevaluarea utilajului amortizarea cumulată în valoare de 36.000 lei (60.000 lei / 5 ani * 3 ani de utilizare), la data reevaluării poate fi tratată într-unul din următoarele moduri:

Recalculată proporțional cu schimbarea în valoarea contabilă brută a activului, astfel încât valoarea contabilă a activului, după reevaluare, să fie egală cu valoarea sa reevaluată:

Calculul coeficientului de reevaluare = 29.000 lei / 24.000 = 1,2

Amortizarea cumulată recalculată: 36.000 * 1,2 = 43.200 lei

Valoarea brută reevaluată = 60.000 * 1,2 = 72.000 lei

12.000 lei 2131 = % 12.000 lei

Echipamente tehnologice 281 7.200 lei

Amortizări privind imobilizările corporale

105 4.800 lei

Rezerve din reevaluare

Remarcă: Conform ghidului OMFP 3055/MF, această înregistrarea are următoarea formă:

12.000 lei 2131 = 105 12.000 lei

Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare

7.200 lei 105 = 281 7.200 lei

Rezerve din reevaluare Amortizări privind imobilizările corporale

Eliminarea din valoarea contabilă brută a activului și valoarea netă contabilă recalculată la valoarea reevaluată a activului.

Anularea amortizării cumulate:

36.000 lei 281 = 2131 36.000 lei

Amortizări privind imobilizările Echipamente tehnologice

corporale

Înregistrarea diferenței din reevaluare:

4.800 lei 2131 = 105 4.800 lei

Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare

Entitatea achiziționează un utilaj, la data de 31.12.2008, valoarea fiind de 200.000 lei, iar durata de viață utilă de 20 ani, amortizat liniar. La sfârșitul anului 2011, activul se reevaluează, valoarea justă stabilită fiind de 185.000 lei. După 2 ani de la prima reevaluare se efectuează cea de-a doua reevaluare, valoarea justă fiind de 110.000 lei. Rezerva din reevaluare se transferă la rezultatul reportat pe măsura amortizării activului.

Achiziție utilaj la 31.12.2008:

200.000 lei 2131 = 404 200.000 lei

Echipamente tehnologice Furnizori de imobilizări

Prima reevaluare, la sfârșitul anului 2011:

Valoarea justă 185.000 lei

Valoarea netă contabilă = 200.000 lei – (200.000 lei / 20) * 3 ani = 170.000 lei

Diferența favorabilă din reevaluare 15.000 lei

Anularea amortizării cumulate:

30.000 lei 281 = 2131 30.000 lei

Amortizări prvind imobilizările corporale Echipamente tehnologice

Înregistrarea diferenței din reevaluare:

15.000lei 2131 = 105 15.000 lei

Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare

În 2012-2013, se transferă la rezultatul reportat diferența de amortizare dintre valoarea amortizării calculate pe baza valorii reevaluate și valoarea amortizării calculate pe baza valorii contabile ( 185.000/17 – 10.000 = 882 lei). Înregistrarea efectuată în cei doi ani, este de forma:

882 lei 105 = 117 882 lei

Rezerve din reevaluare Rezultat reportat

Coform OMFP 3055/2009, transferul rezervelor din reevaluare se efectuează către rezerve:

882 lei 105 = 1065 882 lei

Rezerve din reevaluare Rezerve reprezentând surplusul realizat

din rezerve din reevaluare

A doua reevaluare, la sfârșitului anului 2013:

Valoarea justă 110.000 lei

Valoarea netă contabilă = 185.000 lei – (185.000 lei / 17) * 2 ani = 163.236 lei

Diferența nefavorabilă din reevaluare 53.236 lei

Anularea amortizării cumulate:

53.236 lei 281 = 2131 53.236 lei

Amortizări prvind imobilizările corporale Echipamente tehnologice

Înregistrarea diferenței din reevaluarea:

Soldul contului 105 Rezerve din reevaluare este de 15.000 – 882 * 2 = 13.236 lei

53.236 lei % = 2131 53.236 lei

13.236 lei 105 Echipamente tehnologice

Rezerve din reevaluare

40.000 lei 681

Cheltuieli din exploatare privind amortizările,

provizioanele și ajustările pentru depreciere

Societatea are la data de 31.12.2013 un mijloc de transport, achiziționat la un cost de 52.505 lei, amortizat complet. Administratorul hotărăște că acesta ar mai putea fi folosit înca 2 ani și apoi îl va casa. Pentru active asemănătoare, prețul pe piață este de 3.200 lei.

52.505 lei 281 = 2131 52.505 lei

Amortizări privind imobilizările corporale Echipamente tehnologice

3.200lei 2131 = 105 3.200 lei

Echipamente tehnologice Rezerve din reevaluare

Remarcă: Atunci când o imobilizare corporală care este complet amortizată și mai poate fi folosită, cu ocazia reevaluării i se stabilește o noua durată de utilizare economică, corespunzătoare perioadei estimate a se folosi în continuare.

Ieșirea prin casare:

Societatea scoate din funcțiune un utilaj la valoarea contabilă brută 70.000 lei, amortizarea înregistrată 58.000 lei, cheltuieli ocazionate de casare 15.000 lei (materiale consumabile 6.000 lei, salarii 8.000 lei), piese de schimb recuperate 14.000 lei.

Colectarea cheltuielilor efectuate cu dezmembrarea utilajul:

6.000 lei 602 = 302 6.000 lei

Cheltuieli cu materiale consumabile Materiale consumabile

8.000 lei 641 = 421 8.000 lei

Cheltuieli cu salariile personalului Personal-salarii datorate

Înregistrarea pieselor de schimb recuperate:

14.000 lei 302 = 7588 14.000 lei

Materiale consumabile Alte venituri din exploatare

Scoaterea din gestiune a utilajului:

70.000 lei % = 2131 70.000 lei

55.000 lei 281 Echipamente tehnologice

Amortizări privind imobilizările corporale

15.000 lei 6583

Cheltuieli privind activele cedate și alte operații

de capital și ajustările pentru depreciere

Ieșirea prin vânzare:

Societatea vinde la prețul de 150.000 lei un utilaj achiziționat la costul de 125.000 lei, amortizarea cumulată până la data vânzării 40.000 lei.

a) Scăderea din evidență a activului:

125.000 lei % = 2131 125.000 lei

40.000 lei 281 Echipamente tehnologice

Amortizări privind imobilizările corporale

85.000 lei 6583

Cheltuieli privind activele cedate și alte operații

de capital și ajustările pentru depreciere

b) Înregistrarea vânzării:

150.000 lei 461 = 7583 150.000 lei

Debitori diverși Venituri privind activele cedate

și alte operații de capital

Ieșire prin donație:

Entitatea donează un mijloc de transport unei societăți, costul activului a fost de 98.700 lei, amortizarea cumulată până la data cedării 75.200 lei.

98.700 lei % = 2131 98.700 lei

75.200 lei 281 Echipamente tehnologice

Amortizări privind imobilizările corporale

23.500 lei 6582

Donații acodate

Amortizarea imobilizărilor corporale:

Societatea achiziționează pe data de 22.03.2014 un utilaj cu valoarea contabilă de intrare de 19.000 lei. El se amortizează degresiv în 5 ani.

Cota liniară anuală = 100 / 5 = 20 %

Cota degresivă anuală = 20 % *1,5 = 30 %

Prorata amortizării în anul 2014 = 9 luni / 12 luni = 0,75 ( aprilie, mai, iunie, iulie, august, septembrie, octombrie, noiembrie, decembrie). Tabloul de amortizare se prezintă astfel:

Tabel 3-Tabloul de amortizare

Testul pentru anul 2015:

Amortizarea degresivă este mai mare, deci se continuă cu amortizarea degresivă.

Testul pentru anul 2016:

Amortizarea degresivă este mai mică decât cea liniară, deci în anul 2016 se va trece la amortizarea liniară egală cu 3.435,8 lei.

Numărul de ani în care se realizează amortizarea degresivă este de 2, iar cea liniară restul de 5 ani – 2 ani = 3 ani.

Entitatea achiziționează un sistem de aerisire la costul de 300.000 lei. Conform cărții tehnice, acesta este garantat pentru 100.000 de rotații. Numărul de rotații în primele luni de funcționare este: luna 1 – 1.300 rotații, luna 2 – 1.600 rotații, luna 3 – 1.900 rotații, luna 4 – 2.400 rotații, luna 5 – 2.800 rotații.

Număr de rotații = 1.300 + 1.600 + 1.900 + 2.400 + 2.800 10.000 rotații

Număr total de rotații conform cărții tehnice 100.000 rotații

Uzura sistemului de aerisire = 10.000 / 100.000 0,1

Valoarea amortizabilă 300.000 lei

Amortizarea cumulată = 0,1 * 300.000 lei 30.000 lei

Înregistrarea amortizării:

30.000 lei 681 = 281 30.000 lei

Cheltuieli de exploatare privind amortizările, Amortizări privind imobilizările

provizioanele și ajustările pentru depreciere corporale

CAPITOLUL 4. ANALIZA POLITICILOR CONTABILE PRIVIND IMOBILIZĂRILE CORPORALE ALE ALUMIL ROM INDUSTRY S.A. BUCUREȘTI

S.C. Alumil Rom Industry S.A., cu sediul social în București, Calea Rahovei nr. 268A sector 5, este societate pe acțiuni și funcționează în conformitate cu prevederile Legii 31/1991 a societăților comerciale republicată cu modificările ulterioare. Societatea este o firmă românescă cu o rețea națională de distribuție prin depozitele din Alba-Iulia, Bacău, Baia-Mare, Bistrița, Brașov, Buzău, Cluj-Napoca, Craiova, Constanța, Focșani, Galați, Iași, Pitești, Ploiești, Râmnicu-Vâlcea, Sibiu, Slatina, Suceava, Târgu-Jiu, Târgu-Mureș, Timișoara. Acțiunile societății sunt cotate la Bursa de Valori București începând din luna mai 2007.

Capitalul social al societății este integral privat.

Alumil Rom Industry S.A. este o filială a companiei Alumil Aluminium Industry S.A., care este un grup industrial de nivel european implicat în industria de extrudare a aluminiului.
Alumil Rom Industry S.A. produce și comercializează o gamă variată de sisteme de profile din aluminiu accesorii aferente acestor sisteme, mașini-unelte și scule specializate utilizate în tâmplăria din aluminiu, uși de interior și panouri ornamentale din aluminiu.

Principalul furnizor al Alumil Rom Industry S.A. este Alumil Aluminium Industry S.A. Grecia atât pentru profile procesate cât și pentru cele neprocesate. Avantajele competitive ale companiei constau în oferirea de produse cu o calitate, design și funcționalitate de cel mai înalt nivel, precum și în faptul ca are acces la prețuri de achiziție avantajoase datorită relației cu compania mama din Grecia.

Obiectivele principale ale Alumil Rom Industry S.A. sunt de a se menține lider de piață în domeniul producției și comercializării profilelor de aluminiu din România și de a se concentra atât pe oferirea de produse inovatoare, certificate internațional, cât și din punct de vedere comercial pe îmbunătățirea și extinderea rețelei comerciale. Creșterea cotei de piață și îmbunătățirea profitabilității sunt obiectivele anilor următori. Pe lângă profilele de aluminiu, compania oferă o gamă largă de produse din domeniu cum ar fi panouri ornamentale de exterior, plăci de policarbonat, sisteme de protecție solară, paneluri ornamentale și accesorii.

Pentru atingerea obiectivelor în următorii ani, Alumil Rom Industry S.A. se va concentra pe creșterea calității serviciilor oferite clienților, o promptitudine sporită în onorarea comenzilor și diminuarea timpilor de livrare. Aceste elemente strategice au constituit o prioritate în ultimii ani, urmând ca prin îmbunătățirea proceselor existente în anii următori să obținem noi rezultate în aceste direcții.

Situațiile financiare individuale ale societății au fost întocmite în conformitate cu prevederile Ordinului Ministrului Finanțelor Publice nr.1286/2012, pentru aprobarea Reglementărilor contabile conforme cu Standardele Internaționale de Raportare Financiară, aplicabile societăților comerciale ale căror valori mobiliare sunt admise la tranzacționare pe o piață reglementată, cu modificările și clarificările ulterioare. Aceste prevederi corespund cerințelor Standardelor Internaționale de Raportare Financiară (IFRS-uri), adoptate de către Uniunea Europeană (UE), cu excepția IAS 21 Efectele modificării cursurilor de schimb valutar, în privința monedei funcționale. În scopul întocmirii acestor situații financiare în conformitate cu cerințele legislative din România, moneda funcțională a societății este considerată a fi RON („leu românesc”).

Pentru toate perioadele de până la și inclusiv anul încheiat la 31 decembrie 2011, societatea a pregătit situațiile financiare în conformitate cu principiile contabile general acceptate locale (OMFP 3055/2009, cu modificările ulterioare ). Situațiile financiare pentru anul încheiat la 31 decembrie 2012 sunt primele situații financiare individuale pe care societatea le întocmește în conformitate cu IFRS.

Adoptarea pentru prima dată a Standardelor Internaționale de Raportare Financiară:

Cheltuielile apărute după punerea în funcțiune a imobilizărilor corporale, cum ar fi reparații și întreținere, sunt în mod normal înregistrate în situația rezultatului global în perioada în care apar. În situații în care poate fi clar demonstrat că respectiva cheltuială a generat creșterea beneficiilor economice viitoare ce se așteaptă a fi obținute prin utilizarea activului peste standardele de performanță estimate inițial, cheltuiala se capitalizează ca un cost adițional al imobilizării corporale.

Amortizarea se calculează pe baza metodei liniare, utilizându-se duratele de viață economică estimate de management și considerate reprezentative din punctul de vedere al utilizării de către societate a beneficiilor economice generate de active. Costurile ulterioare de îmbunătățire sunt capitalizate și amortizate pe perioada de viață rămasă a activului. Nu se calculează amortizare pentru terenuri.

Duratele de viață estimate sunt după cum urmează:

Categorie Durata de viață (ani)

Clădiri și construcții speciale 20 – 60

Echipamente și mașini 5 – 15

Autovehicule 4 – 6

Mobilă 3 – 15

Duratele de viață estimate și metoda de amortizare sunt revizuite periodic pentru a se asigura că acestea sunt în concordanță cu evoluția estimată a beneficiilor economice generate de imobilizările corporale.

Managementul societății evaluează anual dacă există indicii ale deprecierii valorii nete a activelor. În cazul în care există indicii, societatea estimează valoarea recuperabilă a activului și, dacă este cazul, înregistrează cheltuieli cu deprecierea pentru diferența dintre valoarea recuperabilă și valoarea contabilă netă.

Imobilizările corporale sunt eliminate din bilanț în momentul ieșirii activului din patrimoniu sau atunci când nu se mai așteaptă beneficii din utilizarea activului. Pierderile sau câștigurile din casarea/vânzarea activelor imobilizate sunt recunoscute în situația rezultatului global.

Costurile îndatorării care sunt atribuibile direct achiziției, construcției sau producției unui activ care implică în mod necesar o perioadă substanțială de timp pentru a fi gata în vederea utilizării sale prestabilite sau în vederea vânzării sunt capitalizate ca parte din costul acelui activ. Toate celelalte costuri ale îndatorării sunt trecute pe cheltuieli în perioada în care intervin. Costurile îndatorării reprezintă dobânzile și alte costuri suportate de o entitate pentru împrumutarea de fonduri.
Acestea sunt informațiile referitoare la politicile contabile privind imobilizările corporale adoptate de către societate la 31 decembrie 2012.

CONCLUZII

Subiectul lucrării de față este reprezentat de studiul procesului de armonizare a contabilității românești cu directivele europene și cu standardele internaționale de contabilitate, pe de o parte, din perspectiva problematicii aspectelor contabile referitoare la activele imobilizate corporale și, pe de altă parte din aceea a stabilirii unor concluzii care vizează procesul de implementare.

În urma cercetării științifice întreprinse, am avut ocazia de a sesiza anumite asemănări și anumite deosebiri existente, la nivel teoretic, între prevederile referențialelor contabile internaționale, cele europene și cele naționale referitor la problematica tratamentului contabil al activelor imobilizate corporale, în funcție de cele zece criterii avute în vedere, din rațiunile ce le-am amintit la începutul demersului nostru științific.

Asemănările și deosebirile ce le-am constatat între cele trei referențiale studiate, urmărind criteriile alese, le-am sintetizat, prezentându-le în paralel, sub forma unui tabel.

Finalmente, pe baza constatărilor la care am ajuns în urma realizării prezentului studiu, propunem:

Revederea reglementărilor contabile în vigoare, pentru analizarea aspectelor ce nu sunt încă în concordanță cu prevederile referențialelor internaționale și europene;

Considerăm că problema fundamentală a armonizării și a convergenței contabile este legată și de nota de credibilitate acordată contabilității. Actualmente în România aceasta este destul de scăzută din cauza puternicei conectări/deconectări a contabilității la fiscalitate. În acest sens propunem ca valoarea impunerilor fiscale să nu mai fie atât de dependentă de date contabile, în vederea încurajării fidelității redării informațiilor financiar-contabile și a descurajării creativității contabile;

Consider că, procesul de armonizare nu s-a încheiat, deoarece utilitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare depinde, de calitatea acestora și nu doar de cantitatea lor;

 Prin urmare, calitatea informațiilor prezentate în situațiile financiare elaborate conform legislației naționale mai pot fi îmbunătățite sau cel puțin ameliorate pentru a crește credibilitatea acestora.

În vederea atingerii dezideratului convergenței și al armonizării propunem realizarea unor schimburi internaționale de informații prin intermediul unor profesioniști în raportare ai țărilor cu sisteme contabile reprezentative.

Subliniem însă faptul că deși situațiile financiare pot fi asemănătoare de la o țară la alta, există totuși diferențe la nivelul acestora, ale căror cauze trebuie cercetate în diversitatea de circumstanțe economice, sociale, politice și juridice și în situația concretă din diferite țări cu privire în principal la necesitățile informaționale ale diverșilor utilizatori. Armonizarea permite grupurilor multinaționale să aplice principii contabile comune la nivelul tuturor filialelor, comunicare internă, precum și calitatea raportării către conducere. În același timp, aplicarea reglementărilor europene și internaționale poate facilita procesele de achiziții și vânzări prin asigurarea unui nivel mai mare de încredere, relevanță și consecvență a interpretării contabile.

BIBLIOGRAFIE

Barbete, V.&Drăgan, C. (2010) „Particularități privind contabilitatea și aspectele fiscale ale imobilizărilor în context național și internațional”, Revista de finanțe publice și contabilitate, nr.11-12: 46-56.

Ciolpan D. (2010), Politicile contabile și reducerea volatilității climatului investițional în România, teză de doctorat, București.

Deaconu, A. (2009) „Impactul convergenței contabile asupra reglementărilor și practicilor naționale”, Conferința Contabilitatea Mileniului III, Editura Sincron: 118-126.

Dumitrean, E. (2011) „Imagine fidelă asupra gestiunii mijloacelor fixe prin aplicarea IAS 16”, Conferința Contabilitatea Mileniului III, Editura Sincron: 45-53.

Dumitru C., Lepădatu G., & Samara S. (2009), Contabilitate – probleme rezolvate, aplicații, studii de caz, Ed. a 2-a rev., Editura Universitară, București.

Duțescu, A. (2011), Ghid practic de aplicare a Standardelor Internaționale de Contabilitate, EdituraEconomică, București.

Feleagă N., & Feleagă L. (2007), Contabilitate financiară. O abordare europeană și internațională Vol II, Editura Economică, București.

Feleagă N., & Malciu L. (2002), Politici și opțiuni contabile, Editura Economică, București.

Feleagă, N. (2008), Tratat de contabilitate financiară, vol. I-II, Editura Economică, București.

Feleagă, N. & Malciu, L. (2010),  Recunoaștere, evaluare și estimare în contabilitatea internațională, CECCAR – Corpul Experților Contabili și Contabililor Autorizați din România,  București.

Gârbină M., & Bunea Ș. (2007), Sinteze, studii de caz și teste grilă privind aplicarea IAS (revizuite) – IFRS, Ed. a 3-a rev., Editura CECCAR, București.

Gorgan C. (2011), Evoluții ale raportării financiare în contextul crizei economice mondiale și convergenței contabile internaționale, teză de doctorat, București.

Gușe, R. (2011), Valoare, preț, cost și evaluare în contabilitate, Editura CECCAR, București.

Jianu I., Pitulice I., Popa A., & Nichita M. (2011), Studii practice privind contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Contaplus, București.

Jianu, I. (2007), Evaluarea, prezentarea și analiza performanței întreprinderii – O abordare din perspectiva standardelor internaționale de raportare financiară, Editura CECCAR, București.

Marin, T. (2003), Imobilizări corporale: ghid pentru înțelegerea și aplicarea IAS 16, CECCAR, București.

Matiș, D. (2005), „The Romanian Accounting Between the International Standards and the European Directives”, The impact of European integration on the national economy, Editura Risoprint, Cluj-Napoca.

Ristea M. & col. (2009), Contabilitatea amortizării și deprecierii activelor, Editura Tribuna Economică, București.

Ristea M., & Dumitru C. (2009) „Tratamente contabile și internaționale privind imobilizările corporale. Ghid de aplicare IAS 16 „Imobilizări corporale””, Gestiunea și contabilitatea firmei.

Ristea M., & Dumitru C. (2011), Politici și tratamente contabile privind activele imobilizate, Editura Tribuna Economică, București.

Ristea M., Dumitru C., Ioanăș C., & Irimescu A. (2009), Contabilitatea societăților comerciale Vol I, Editura Universitară, București.

Ristea, M. (2009), Contabilitatea financiară a întreprinderii, Editura Universitară, București.

*** Directiva a IV-a a Consiliului 78/660/EEC privind conturile anuale ale întreprinderilor.

*** Legea contabilității nr. 82/1991 cu modificările și completările ulterioare.

*** ORDIN 1898 pentru modificarea și completarea Reglementărilor contabile conforme cu directivele europene, aprobate prin Ordinul ministrului finanțelor publice nr. 3055/2009.

***OMFP nr. 3055/2009 privind aprobarea reglementãrilor contabile conforme cu Directivele europene.

*** www.bvb.ro.

*** www.ceccar.ro.

***http://www.alumil.ro/new/index.php.