Analiza Pietei Virtuale a Transporturilor In Romania

Analiza pieței virtuale a transporturilor în România

Cuprins

Introducere

Capitolul 1. Introducere în teoria pieței virtuale

1.1. Piața virtuală

1.2. Piața virtuală a transporturilor

a) Transport rutier

b) Transport feroviar

c) Transport prin conducte

d) Transport fluvial și maritim

e) Transport aerian

1.3. Concluzii

Capitolul 2. Activitatea de promovarepag.

2.1. Marketing

Definirea conceptului de marketing

b) Mixul de Marketing

2.2. Publicitatea on-line

a) Publicitatea on-line pe plan mondial

b) Publicitatea on-line în România

2.3. Campania publicitară

a) Campania publicitară on-line

b) Campanie publicitara directa

2.4. Concluzii

Capitolul 3. Bursele de transport

3.1. Bursa-elemente generale si specific

a) Bursa de valori

b) Bursele comerciale

c) Brokerii

3.2. Bursele de transport europene

3.3. Bursele de transport din Romania

3.4. Concluzii

Capitolul 4 Concluzii finale

4.1 Metodologie

4.2 Concluzii

4.3 Critici și propuneri

V. Bibliografie

VI. Lista figurilor, graficelor și tabelelorVII. Anexe

Introducere

Aceasta lucrare are la baza analiza pietei virtuale si a modului in care firmele romanesti d etransport se prezinta pe aceasta piața. Astfel ca începând cu primul capitol am analizat atât stadiul în care se afla piața virtuala dar și modul în care a evoluat de-a lungul timpului.

La începutul lucrarii am efectuat o baza de date care cuprinde un numar de 1185 de firme românești de transport pe care le-am analizat din punct de vedere al existenței pe piața virtuala fie printr-un website, fie în funcție de o adresa de e-mail. În etapa urmatoare am analizat reacțiile firmelor în ceea ce privește deschiderea manifestata fața de campaniile de marketing.

Lucrarea este structuratța astfel încât sa cuprinda aspectele necesare pentru a putea concluziona referitor la piața virtuala a transporturilor. Structura se regaseste astfel:

I Capitolul 1. Introducere în teoria pieței virtuale II Capitolul 2. Activitatea de promovare

III. Cpirolul 3. Bursele de transport IV Capitolul 4. Concluzii finale

Ceea ce am vrut sa evidențiez în cadrul acestei lucrari este starea actuala a pieței virtuale românești a transporturilor în comparație cu țarile mai dezvoltate din Europa în particular și în lume în general.Starea României atât din punct de vedere al existentei si raspandirii internetului cat si a capacitatii firmelor de a se sustine pe piata virtuala.

.

Cap.1 Introducere în teoria pieței virtuale

Piața virtuală

Agenții economici își exercită capacitațile în cadrul pieței. Pața reprezintă spațiul în care cererea și oferta se confruntă pentru a-și satisface nevoile. Piața este un concept economico – social, un sistem integrat de relații de interdependență și conexiuni directe sau inverse între cerere, oferta, și factorii săi de influență, manifestarea prin totalitatea actelor de vanzare și cumparare desfășurate într-un anumit spațiu geografic.1

Piața are diferite forme în funcție de criteriile pe care le consideri adecvate pentru impărțirea acesteia.Astfel că avem :

După forma bunurilor schimbate : piețe unifome , piețe omogene și piețe diversificate

După natura bunurilor ce fac obiectul tranzacțiilor comerciale : piața factorilor destinate consumului final și piața factorilor care intră intr-un proces de producție

c) După starea produselor supuse vânzării-cumpărării : piața reală și piața fictivă

d) După locul în care se desfașoară operațiile comerciale : piețe locale , piețe regionale , piețe naționale , piețe internaționale și piața mondială.

După timpul în care se transferă bunul către consumator : piețe la termen , piețe disponibile să livreze și piețe la vedere

După numărul și importanța participanților : piețe cu concurență perfectă și

piețe cu concurență imperfectă

_IN1 http://www.studentie.ro/Curs_Marketing_PIATA TREPRINDERII–citeste- nr401.html

în funcție de raportul dintre cererea și oferta unui bun : piața vânzătorului și

piața consumatorului2

În cadrul acestui șir de clasificări putem introduce cea mai nouă formă a pieței – piața virtuală. Acest tip de piața este un mecanism artificial creat de om datorită posibilității oferite de apariția internetului, considerat ca un canal complex de propagare a informațiilor. începând cu anii `90 s-a creat și s-a dezvoltat un nou tip de comerț și anume comerțul electronic. Acest lucru este datorat și accesului tot mai ușor a populației către un calculator și implicit către Internet. Dacă acum 10 ani o mică parte a populației folosea internetul și ceea ce poate oferi el,astăzi a creat o dependență.

Datorită acestei nevoi tot mai acute a oamenilor de a folosi internetul plus faptul că piața virtuală și-a lărgit orizonturile devenind o copie a pieței tradiționale. Acest tip de comerț este tot mai preferat de catre populație datorită accesului tot mai ușor la informație cât și economia care se face la cea mai prețioasă resursă pe care o avem – timpul. Comerțul electronic este un concept integrativ ce desemnează o gamă largă de

servicii suportate pentru procesele de afaceri, incluzând poșta electronică, cataloagele electronice, sisteme suport pentru preluarea de comenzi, logistică și tranzacții. 3Piețele virtuale sunt spre deosebire de cele normale, sisteme închise.

In lume utilizarea internetului și respectiv a pieței virtuale este un lucru cat se poate de firesc. în urma unui studiu s-a facut topul primelor 20 de țări cu cel mai mare număr de utilizatori de internet. Putem vedea acest top in Tabelul 1.1

2 http://facultate.regielive.ro/cursuri/economie/burse_de_marfuri_si_valori-23891.html

3 http://www.bcut.ro/abir/chivu.doc

Tabelul 1.14

Din acest tabel reiese ca Statele Unite are cei mai mulți utilizatori, urmat de China și Japonia. Restul țărilor care nu au intrat în acest top însumează un număr total de 258 de milioane de utilizatori, care este un total extrem de mic deoarece doar Statele Unite are un număr total de 211 milioane de utilizatori. în Europa în urma unui studiu recent (decembrie 2007) s-au observat urmatoarele:

4 http://www.internetworldstats.com/top20.htm

Tabel 1.25

Putem observa și care sunt procentele de utilizare a internetului în toate țările europene în Tabelul 1.3:

5 http://www.internetworldstats.com/stats4.htm

Tabel 1.36

6 http://www.internetworldstats.com/stats4.htm

În România se poate vedea că numărul utilizatorilor de internet a crescut extrem de mult după 2000, cu 775% ajungând la un numar de 7 milioane de utilizatori în continuă creștere. Acest procent de aproximativ 33% de utilizatori români este unul rezonabil ținând cont de numarul populației care are acces la internet. Din totalul utilizatorilor de internet români, 75% trăiesc în mediul urban, ceea ce arată încă o dată interesul scăzut sau posibilitățile scăzute ale cetățenilor din mediul rural. Putem observa în urmatorul tabel evoluția României incepând cu anul 2000:

Tabel 1.4. 7

România a primit dreptul de a utiliza domeniul “.ro” în februarie 1993, drept acordat de catre IANA (Internet Asignment Numbers Authority) singura autoritate internațională abilitată să reglementeze regimul de utilizare a numelor de domenii în internet 8. În acești 15 ani s-a constatat o creștere a utilizatorilor din ce în ce mai alertă și de asemenea o creștere a firmelor doritoare de a face comerț în rețeaua virtuală. Pornind din acest punct s-a format piața virtuală românească care se află în continuă ascensiune și în continuă dezvoltare și extindere.

Piața virtuală a transporturilor

Alături de celelalte sectoare și în special de cel energetic, sectorul transporturilor este o ramură esențială, deorece de calitatea acesteia depind multe alte sectoare:

7 http://www.internetworldstats.com/eu/ro.htm

8 http://www.anisp.ro/?c=noutati-comunicate&idu=0802260958

economic, social etc. În economia naționala transportul are o pondere în PIB de 7% ceea ce întărește afirmația importanței sale.

Pentru a întelege cât mai corect această activitate trebuie să definim activitatea de transport. Din punct de vedere etimologic cuvântul “transport ” își are originile în limba Latina fiind un cuplu de doua cuvinte trans care inseamnă a traversa și portare care inseamnă a căra. Privind însă mai departe putem defini transportul ca un ansamblu de produse sau de persoane ce se deplasează impreună în condiții stabilite cu ajutorul unui mijloc de transport pe un anumit traseu; ramură a economiei naționale care are ca obiect activități sociale de deplasare a produselor de la producatori spre consumatori, precum și

transportarea persoanelor cu ajutorul vehiculelor folosite pentru deservirea generală a populației.9 Ramură a economiei naționale cuprinzând totalitatea mijloacelor rutiere, aeriene și navale care asigură circulația bunurilor și a persoanelor; totalitatea bunurilor sau a persoanelor care sunt transportate la un moment dat și în condiții determinate.10

Ca orice alt sector, sectorul transporturilor se imparte în subsectoare. Acestea există în funcție de factori precum mediul (apa, aerul, pământul) în care își desfăsoară activitatea sau de utilizarea sa (transport de persoane, transport de mărfuri). Pentru a putea vizualiza într-un mod cât mai eficient această segmentare exista urmatorul tabel:

9 http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- ViewTermen_id-9905/Definitie_Transport.html

10 http://dex.webis.ro/transport_3_1_1_200.html

Transport rutier De mărfuri De călători

Transport terestru Transport pe calea ferată De mărfuri

Transport prin conducte

De călători

Transporturi Transport pe apă Transport maritim De mărfuri

De călători

Transport pe căi navigabile interioare De marfuri De calatori

Transport aerian De mărfuri De calatori

Tabel 1.5

Cu un aport deosebit la crearea valorii adăugate din cadrul acestui sector este transportul rutier, atât de mărfuri cât și de pasageri deorece asigură transportul a 70% dintre pasageri și a 78,5% din transportul de mărfuri11. Astfel transportul rutier este subsectorul care aduce cea mai considerabilă contribuție în sectorul transporturilor cu un procent de 65%. Următorul subsector care aduce o contribuție relativ majoră la creșterea valorii adăugate este subsectorul transportului feroviar cu o pondere de 10%, asigurând 29% din transportul de pasageri și 16% din transportul de marfă. Celelalte subsectoare au o pondere mult mai mică, respectiv sub 10%: transportul prin conducte 4.5%, transportul aerian 2% și transporturile pe apă sub 1%.12

Dezvoltarea rețelei de transporturi este una continuă și constantă, asta datorită și importanței sale în toate celelelte sectoare. Putem observa importanța acestui lucru din tabelul urmator:

Tabelul 1.613 Ritm mediu anual de creștere(%)

11 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf

12 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf

13 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf

Transport rutier

Transportul rutier este cel mai important subsector al transporturilor datorită aportului pe care îl are în cadrul acestui sector. Atât transportul rutier de marfă cât și de călători este cel cu cea mai mare pondere, deși în ultimii ani a scăzut în procente datorită dezvoltării celorlate tipuri de transport, în special cel aerian și feroviar.

Din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor rețeaua rutieră din România asigură accesul în majoritatea localităților țării, lungimea rețelei fiind de 73.435 km (exclusiv salut bin din care 14.685 km1) (20 %) drumuri naționale (4.672 km drumuri europene din care 113 km autostrazi) și 58.7502) km drumuri județene și comunale. 14

Acesta este reglementat prin intermediul legilor emise. România incearcặ în momentul de față să se alinieze la legile europene în ceea ce privește transportul. Astfel ca până la 31 Decembrie 2011 România va trebui să adopte Directiva Parlamentului European și a Consiliului 99/62 prer/repository/lucrare_transporturi.pdf

Transport rutier

Transportul rutier este cel mai important subsector al transporturilor datorită aportului pe care îl are în cadrul acestui sector. Atât transportul rutier de marfă cât și de călători este cel cu cea mai mare pondere, deși în ultimii ani a scăzut în procente datorită dezvoltării celorlate tipuri de transport, în special cel aerian și feroviar.

Din punctul de vedere al Ministerului Transporturilor rețeaua rutieră din România asigură accesul în majoritatea localităților țării, lungimea rețelei fiind de 73.435 km (exclusiv salut bin din care 14.685 km1) (20 %) drumuri naționale (4.672 km drumuri europene din care 113 km autostrazi) și 58.7502) km drumuri județene și comunale. 14

Acesta este reglementat prin intermediul legilor emise. România incearcặ în momentul de față să se alinieze la legile europene în ceea ce privește transportul. Astfel ca până la 31 Decembrie 2011 România va trebui să adopte Directiva Parlamentului European și a Consiliului 99/62 privind taxarea vehiculelor grele de marfă pentru utilizarea unor infrastructuri. Pană la 31 Decembrie 2022 România va trebui să adopte în ceea ce privește transportul rutier și Directiva Consiliului 96/53 care stabilește dimensiunile maxime admise în traficul național și internațional și greutățile maxime

admise în traficul internațional pentru anumite vehicule rutiere care circulă in cadrul Comunității.15 Conform siteului Uniunii Europene două sunt articolele care au o influență și o importanță majoră în ceea ce privește baza legală a transporturilor și anume articolul 71(75) și articolul 80(84) care înglobează reglementări, condiții și măsuri în ceea ce privește politica transporturilor.16

România a facut progrese în ceea ce privește transpunerea legislației europene în domeniul transporturilor, iar în ceea ce privește rețeaua Trans-Europeană de transport se desfășoară procesul de reabilitare a infrastructurii naționale. în anul 2003 s-a semnat un conctract pentru construcția autostrăzii Borș-Cluj-Brasov, însă secțiunea Cluj-Barsov nu este inclusă în rețeaua de transport rutier trans-europeană România a adoptat legi cu

14 http://www.mt.ro/domenii/transporturi/geostrategie.html#romania_placa%20turnanta

15 http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf

16 http://www.infoeuropa.ro/ieweb/jsp/page.jsp?cid=189&lid=1&id=1618

privire la transportul rutier de mărfuri periculoase, la licențele de transport, aparate care să limiteze viteza și tahografe.17

În ceea ce privește legislația cu privire la transportul de mărfuri periculoase Parlamentul European a votat și aprobat un proiect în ceea ce privește armonizarea tuturor legislațiilor țărilor membre ale Uniunii Europene cu privire la acest tip de transport. Această măsură a venit o dată cu conștientizarea gradului de pericol pe care îl ridică acest tip de transport și datorită volumului mare de astfel de transpoarte. Volumul mărfurilor periculoase în Uniunea Europeană pe parcursul unui an este de 110 miliarde tone din care cea mai mare parte 58% este prin intermediul transportului rutier, 25% prin transport feroviar și 17% pe căi navigabile interne. Prevederile privind transportul de mărfuri periculoase sunt aplicate prin trei instrumente:

-Acordul European privind transportul rutier al mărfurilor periculoase (ADR)

-Prevederi privind transportul internațional feroviar de mărfuri periculoase (RID)

-Acordul European referitor la transportul de mărfuri periculoase pe căi maritime(ADN)18

Ca și o evoluție în ultimii patru ani(2004-2007) Ministerul Transporturilor și Institutul Național de Statistică ne oferă urmatoarele date :

INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL RUTIER

17

http://www.untrr.ro/index.php?menu=raportul_periodic_asupra_progreselor_nregistrate_ de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue&page=raportul_periodic_asupra_progreselor_nregis trate_de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue

18 http://www.curierulnational.ro/Specializat/2007-09- 11/Noi+norme+europene+privind+transportul+marfurilor+periculoase

Tabel 1.719

Se poate observa că atât transportul de mărfuri cât și de persoane a scăzut cel puțin față de ultimul an, fapt care se datorează și dezvoltării celorlalte tipuri de transport. Totuși distanța medie pe care cei care călătoresc o parcurg a crescut. Transportul rutier românesc a inregistrat o creștere față de ultimii ani, făcându-și simțită prezența și pe piața virtuală. Astfel în urma unui studiu efectuat(vezi Anexa 1), luând un eșantion de 1017 firme românesti din domeniul transportului rutier am putut observa o existență relativ redusă a firmelor din domeniul transporturilor pe piața virtuală dar în continuă creștere. Astfel am observat că un număr de 647 de firme nu dețin e-mail iar restul de 370 dețin e-mail.

19 http://www.mt.ro/statistici/rutier.html

Grafic 1.1

Din acestea 662 au website iar 355 nu au website după cum arată graficul urmator:

Grafic 1.2.

Având aceste date pot concluziona că domeniul transporturilor este unul incă puțin dezvoltat pe piața virtuală dar în continuă dezvoltare. Din totalul acestor firme cele care au și e-mail dar și website pot spune că per ansamblu, făcând referire la eșantionul

pe care eu l-am analizat firmele care au e-mail au în general și website. Firmele care au website au avut grijă ca acestea să fie bine structurate și să conțină cât mai multe informații.

Transport feroviar

Această subramură a transporturilor este cea de-a doua ca importanță datorită aportului pe care îl aduce în economia românească. Pe plan european transportul feroviar este reglementat prin diferite pachete de legi menite fie să asigure siguranța cetățenilor sau buna desfașurare a activității. în România Ministerul Transporturilor reglementează transportul feroviar prin urmatoarele legi, ordonanțe și reglementări ale Guvernului:

-Ordonanța Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranță

-Legea nr.8/2004 pentru aprobarea Ordonanței Guvernului nr.89/2003 privind alocarea capacităților de infrastructură feroviară, tarifarea utilizării infrastructurii feroviare și certificarea în materie de siguranța

-Hotărârea Guvernului nr.812/2005 privind aprobarea Regulamentului de organizare și funcționare, atribuțiile și finanțarea Consiliului de supraveghere din domeniul feroviar

-Ordonanța de urgență a Guvernului nr.125/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române

-Legea nr.128/2004 pentru aprobarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr.125/2003 pentru modificarea și completarea Ordonanței de urgență nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române

-Ordonanța de urgența a Guvernului nr.12/1998 privind transportul pe căile ferate române și reorganizarea Societății Naționale a Căilor Ferate Române20

20 http://www.mt.ro/consiliu%20_superior_feroviar/legislatie/legislatie.html

Din perspectiva reformelor pe care statul român impreună cu Ministerul Transporturilor le-a făcut începând cu anul 1997 asupra transportului rutier se poate spune că România este una din țările europene cele mai avansate în domeniul sistemului feroviar din punct de vedere al liniilor de cale ferata. Reforma a inceput o dată cu 1997 când partea contabilă și financiară a infrastructurii s-a separat de cea de dezvoltare și s-a introdus taxa de acces la infrastructura feroviară pentru transportul de mărfuri și de călători. în 1998 Societatea Națională a Căilor Ferate Române(SNCFR) s-a divizat într-o companie națională, două societăți naționale și două societăți comerciale. În aceeași perioadă a început un proces de externalizare prin acordarea unor firme cu capital privat insărcinarea de a se ocupa de igiena vagoanelor și reparatia acestora. În 1999 Societatea Națională de Transport Feroviar de Călători se reorganizează ajungând la un număr de opt operatori de transport de călători de scurt parcurs și un operator de lung parcurs adăugându-se și un număr de doi operatori de marfă cu capital privat. Instituția care se

ocupă cu licențierea operatorilor și cu certificarea siguranței este Autoritatea Feroviară Română.21

Din punctul de vedere al firmelor existente pe piața românească în domeniul tranportului feroviar, putem spune că în momentul de față monopulul până acum atât de evident al CFR-ului asupra transportului feroviar nu mai este atat de cronic, datorită apariției firmelor cu capital privat și care și-au facut loc și în acest domeniu. Astfel pe piața românească chiar dacă firmele din domeniul transportului feroviar sunt relativ puține acestea sunt bine reprezentate pe piața.

Ministerul Transporturilor împreună cu Institutul Național de Statistică a întreprins un studiu în ceea ce privește transportul feroviar rezultând următoarele date :

INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL FEROVIAR

21 http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf

Tabel 1.8. 22

În urma unui studiu pe care l-am intreprins în ceea ce privește existența firmelor din domeniul transportului feroviar pe piața virtuală, am constatat că firmele sunt bine reprezentate în domeniul virtual. Ca și material de analiză am luat un esantion de 17 firme de transport feroviar și am încercat să determin procentul în care acestea își fac simțită prezența pe piața virtuală. Astfel firmele care sunt active prin existența unei adrese de e-mail sunt afișate în figura de mai jos:

22 http://www.mt.ro/statistici/feroviar.html

Grafic 1.3

Totuși trebuie să remarc că din acest eșantion majoritatea dețin o adresă de e-mail

și de asemenea aproape în totalitate dețin și o pagină web proprie:

Grafic 1.4.

Sectorul feroviar chiar dacă în cantitate valorică este mai redus decât celelalte sectoare este printre cele mai bine reprezentate pe piața virtuală.

Transport prin conducte

Transportul prin conducte se referă în principal la transportul de țiței și gaze naturale deoarece aceste bunuri necesită un transport de asemenea gen. Cel mai des întâlnit produs ce necesită transportul prin conducte este petrolul, care are și o valoare mai mare. Conform lui Adrian Nuta, („Averea” 21nov 2005) în România se consumă anual 5,3 miliane tone carburanti, iar piața românească este în continuă cerere de țiței ceea ce face ca aceasta să fie o piață interesantă.23

în aprilie 2007 România a semnat o declarație de susținere a proiectului privind construcția oleoductului Constanța-Trieste, impreuna cu Serbia, Croația, Slovenia și Italia, fapt care ar crea un transport anual de 40, 60 sau 90 de milioane de tone /an.

în ceea ce privește transportul prin conducte a gazelor naturale acestea se estimează că se vor epuiza , în concluzie și transportul de gaze naturale se va diminua. Oricum și în momentul de față România depinde în proporție de 30% de gazul transportat din Rusia iar această pondere crește o dată cu trecerea timpului. Deși România este cel mai mare producator de gaze naturale din Europa Centrală și de Est, este și un

mare consumator24.

Firmele prezente pe piața românească sunt bine reprezentate, atât pe piața tradițională cât și pe piața virtuală deși numărul lor este mic. Făcând un studiu asupra a 21 dintre aceste firme am putut observa că deși există unele firme care nu au nici adresă de mail nici website, majoritatea au pagina web. Ca și observațe putem spune că mai bine de jumătate dintre aceste firme au fie adresă de e-mail fie pagină web, fie le au pe amândouă ceea ce nu poate decât să ne arate că piața virtuală românească prinde avânt datorită interesului tot mai crescut al firmelor românești de a se face cunoscute pe piața virtuală.

23 http://www.eafacere.ro/art_item.asp?artCatID=1&artID=2169

24 http://www.standard.ro/articol_4149/romania_va_ramane_in_2022_fara_gaze.html

Grafic 1.5.

Grafic 1.6.

Transport fluvial și maritim

România este membră a Organizației Maritime Internaționale de la Londra, care este în ansamblu o agenție specializată a Oganizației Națiunilor Unite. Aceasta stabilește cerințele care se impun navelor comerciale și care privesc siguranța și protecția mediului

marin.25 Conform prim-ministrului Calin Popescu-Tariceanu, s-a hotărât ca România să își aduca contribuția voluntar în vederea susținerii studiului făcut de către acesta organizației asupra modificărilor climaterice datorate gazelor cu efect de seră, ca urmare a emisiilor provenite de la navele maritime. Astfel că în temeiul art.108 din Constituția României Guvernul României adoptă urmatoarea hotărâre printr-un articol unic: România va finanța OMI pentru a-și putea continua studiul cu o valoare de 10.000 de dolari, iar plata contribuției se va face din bugetul alocat pe anul 2008.26

Reflectând asupra transportului maritim putem conștientiza importanța sa din punctul de vedere al relațiilor comerciale internaționale. Ministerul Transporturilor impreună cu Institutul Național de Statistică au publicat datele statistice ale transportului maritim pe anul trecut, iar acesta se prezintă în felul urmator:

INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL MARITIM

25 http://www.mt.ro/transparenta/2008/pr%20OMT%20Amend%20Cod%20OSV%202007%20final.pdf

26 http://www.mt.ro/transparenta/2008/HG%20CONTRIB%20VOLUNTARA.pdf

Tabel 1.9.27

Din această figură se poate observa că se inregistrează o scădere a transporturilor internaționale de mărfuri pe cale maritimă, și de asemenea o diferență tot mai mare între importurile și exporturile de mărfuri, în detrimentul exporturilor. Se poate observa și o scădere a transporturilor maritime în ansamblul lor.

Transportul fluvial nu pare a fi mai dezvoltat nici el, deși de exemplu Uniunea Europeană este dependentă de acest tip de transport la fel ca și cel maritim deoarece 90% din producția destinată pentru export merge pe mare28iar 7% din mărfurile din interiorul

teritoriului merg pe rețelele interne de apă.29

România în schimb nu pare să investească prea mult în acest sector fiind mai mult concentrată pe sectorul rutier. Totusi potrivit unui comunicat de presă lansat de catre Guvernul României, prim-ministrul Călin Popescu-Tăriceanu în urma unei întâlniri cu vicepreședintele Comisiei Europene, Comisarul pentru Transporturi Jacques Barrot a făcut publică intenția de a se investi în transportul fluvial românesc și a se crea o comunitate de transport balcanică.30

27 http://www.mt.ro/statistici/maritim.html

28 http://ec.europa.eu/transport/maritime/index_en.htm

29 http://ec.europa.eu/transport/iw/index_en.htm

30 http://www.gov.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=59631&idrubricapresa=1

Ministerul Transporturilor a făcut de asemenea publică următoarea statistică cu privire la transportul fluvial:

INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL FLUVIAL

Tabel 1.1031

Se poate observa și în cazul acestui subsector al transporturilor că există o scădere față de anii anteriori la capitolul mărfuri transportate și de asemenea o diferență tot mai mare între mărfurile importate și cele exportate, văzând că și în acest caz cantitatea de mărfuri importate depășește cu mult cantitatea mărfurilor exportate. Putem observa totuși o creștere a cantității de mărfuri care tranzitează teritoriul țării noastre.

Din punctul de vedere al reprezentării firmelor atât din domeniul transportului maritim cât și fluvial pe piața virtuală pot spune că în urma unui studiu pe care l-am efectuat pe un eșantion de 91 de firme acestea sunt relativ bine reprezentate. Astfel că am realizat următorul grfaic care sa ilustreze rezultatele obținute:

31 http://www.mt.ro/statistici/fluvial.html

Grafic 1.7

Din totalul de 91 de firme, mai mult de jumatate au adresă de e-mail ceea ce înseamnă că pot fi contactate prin intermediul internetului ceea ce le oferă un avantaj fată de celelalte firme din același domeniu. Din perspectiva reprezentarii cu ajutorul unei pagini web,

Grafic 1.8 Putem observa că și aici majoritatea sunt reprezentate pe piața virtuală.

d) Transport aerian

Transportul aerian este reprezentat în România prin intermediul aeroporturilor deschise în următoarele localități: Arad, Baia Mare, Bucuresti – Băneasa, Bucuresti – Otopeni, Constanța – Mihail Kogălniceanu, Craiova, Cluj-Napoca, Iași, Satu Mare, Sibiu, Suceava, Târgu Mureș, Timișoara, Tulcea. Acest tip de transport este gestionat de către Autoritatea Aeronautică Civilă Română care are urmatoarele atribuții:

– elaborarea proiectelor de reglementări, punerea în aplicare și asigurarea respectării reglementărilor aeronautice civile naționale;

-licențierea personalului aeronautic civil;

-certificarea aeronavelor, produselor și pieselor asociate destinate aeronauticii

civile;

-înmatricularea aeronavelor civile, inspecția și controlul acestora;

-evaluarea, autorizarea și supravegherea organizațiilor care desfășoară activități

aeronautice civile în România;

-reglementarea și supravegherea siguranței operațiunilor în domeniul managementului traficului aerian;

-analizarea și avizarea documentației tehnice în cazul proiectelor sau programelor de dezvoltare/modernizare pentru aeroporturile naționale, ale proiectelor de standarde și reglementări în domeniile aerodromurilor/aeroporturilor și conexe, precum și a condițiilor de aplicare ale acestora;

-asigurarea respectării prevederilor înțelegerilor și acordurilor aeronautice la care România este parte.32

Începând cu anul 1930 România a încheiat diverse acorduri și convenții internaționale, cea mai nouă fiind aprobată în 2001 și se referea la „Convenția referitoare la Unificarea Anumitor Reguli pentru Transportul Aerian Internațional”.33

Ministerul Transporturilor a publicat următoarele statistici cu privire la evoluția transportului aerian pe 2007:

32 http://www.caa.ro/ro/About/index.html

33 http://www.caa.ro/ro/index.html

INDICATORI STATISTICI PENTRU TRANSPORTUL AERIAN

Tabel 1.1134

Pe intervalul acestui sector se constată evoluții substanțiale ale numărului de pasageri care folosesc acest mijloc de transport, care acaparează o cotă de piață tot mai mare, datorită raportului cost și timp mai redus. Dezvoltarea acestui sector al transportului se datorează în mare parte și condițiilor îmbunătățite de trai, astfel încât consumatorul din zilele noastre își permite să folosească acest mijloc de transport din ce în ce mai des.Acum 10 ani utilizarea acestui mijloc de transport era considerat un serviciu e lux, iar în zilele noasrte este considerat un serviciu indispensbil. Sectorul transportului aerian este în continuă evoluție, numărul firmelor aeriene este în continuă creștere iar reprezentarea acestora pe piața virtuală este din ce în ce mai bună. S-a observat în timp o corelare a acestui domeniu cu cel al turismului din punctul de vedere al asigurării mijloacelor de transport de către societățile de turism(agenții de turism și de ticketing).

34 http://www.mt.ro/statistici/aerian.html

Luând un eșantion de 38 de firme și companii aeriene care oferă servicii de transport aerian am observat următoarele:

Grafic 1.9

Aproape în totalitate au adresa de e-mail lucru care este perfect de înțeles datorită naturii acestui tip de transport. De asemenea în ceea ce privește pagina web aceasta apare la aproape toate firmele analizate. Din cele 38 de companii toate au fie adresă de e-mail fie pagină web ceea ce înseamna ca sunt active în cadrul pieței virtuale.

Grafic 1.10

1.3. Concluzii

Pe baza cercetarii de piața și a informațiilor adunate din sursele mai sus menționate reiese ca în România piața virtuala se afla în continua dezvoltare, atât ca marime cât și complexitate. Piața româneasca este înca o piața neexploatata la potențial maxim ceea ce face ca viitorii participanți pot înca sa acopere segmente neexploatate sau insuficient dezvoltate pe aceasta piața. În ceea ce privește dezvoltarea segmentului transporturilor acesta se prezinta foarte bine, dat fiind stadiul de dezvoltare a transporturilor în România dar și a utilizatorilor de internet.

Atât pe plan european cât și pe plan mondial, România se situeaza pe ultimele locuri in ceea ce priveste dezvoltarea internetului, dar ținând cont ca în 2000 dintr-o populație de peste 22 de milioane doar 3,6% foloseau internetul iar în 2007 peste 23% aveau deja acces la acesta, putem observa o creștere semnificativa care din fericire continua. Procentul utilizatorilor de internet este in creștere fiind considerat un fenomen natural.

Pe baza studiului de caz pe care l-am facut pot spune ca majoritatea firmelor de transport nu au pagină web și nici email. Totuși acele firme care folosesc aceste instrumente specifice pieței virtuale, sunt bine reprezentate pe aceasta piață. Informațiile pe care un potențial client le cauta pe site precum datele de contact, detalii despre firma etc, se regasesc pe paginile acestor siteuri.

Cap.2 Activitatea de promovare

Marketing

Definirea conceptului de marketing

Marketingul reprezintă analizarea, programarea și controlul resurselor diferitelor firme producatoare, politica și activitatea lor de producție și desfacere în vederea satisfacerii cerințelor diferitelor grupe de consumatori și a obținerii de profituri35.

Marketingul semnifică organizarea procesului de concepție a produselor, producție, desfacere și activitate de service și postvânzare, pornind de la ideea de cunoaștere a cerințelor consumatorului sau utilizatorului, în scopul satisfacerii celor mai exigente cerințe ale acestuia.36

Marketingul este o industrie creativă, mereu în schimbare în funcție de nevoile viitoare ale clienților. Întreaga sa activitate se desfășoara în jurul acestor nevoi pe care le anticipează. Potrivit definițiilor de mai sus putem vedea că marketingul este un amalgam între alegerea resurselor, concepția produselor, procesul de producție, activitate de vânzare și service postvânzare toate în funcție de cerințele consumatorului. În funcție de elementul spre care este orientat marketingul este de trei feluri: marketing orientat spre produs, marketing orientat spre vânzare și marketingul social.

Mixul de Marketing

Mixul de marketing reprezintă “ansamblul de instrumente tactice de marketing controlabile pe care firma le combină cu scopul de a produce pe piața țintă reacția dorită”37. Conceptul în sine a fost introdus în 1964 de către profesorul american de la

35 Ph. Kotler . , Marketing-Management – “Analysis, Planning, and Control”

36 A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica

37 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

Harvard Business School care a sugerat existența a 12 elemente care compun mixul de marketing: produs, preț, marcă, distribuție, vânzare personală, publicitate plătită, promovarea vânzărilor, ambalarea, modul de prezentare, servicii post-vânzare, manipulare sau logistică și cercetarea de marketing.38

Dat fiind faptul că existau prea multe elemente care să compună mixul de marketing și era dificil de lucrat cu toate acestea, Eugen McCarthy simplifică mixul de marketing la 4 elemente denumite cei 4P: Produs, Preț, Plasare, Promovare.

Mixul de marketing

Grafic 2.1.39

38 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

39 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

Produs

Produsul reprezintă un ansamblu de elemente fizice (în concepția clasică) dar și intangibile care exprimă cererea consumatorului pe piață. Acestea au atat caracteristici fizice cât și funcționale exprimate prin formă, culoare, calitate dar și modul în care acesta poate fi utilizat. Poate de asemenea să cuprindă și caracteristici simbolice precum marcă sau prestigiu. O altă clasificare a produselor se face în funcție de destinația lor, și anume dacă sunt bunuri de larg consum sau bunuri industriale.

Oferta de produse este realizata de catre un întreprinzator cu scopul de a se diferenția sau a se poziționa pe o anumită piață. Astfel că diferența dintre produsul pe care o firmă vrea să îl introducă pe piață și restul produselor asemănătoare trebuie să se facă prin oferta unui produs mai nou, mai ieftin, mai bun sau mai rapid decât celelalte produse din acceași categorie aflate pe piața. Poziționarea dorește o asociere a ofertei de produs și a imaginii firmei și crearea unui loc distins pe piață ca urmare a combinației celor doi factori. Este de preferat ca inainte de a pune în aplicare planul de poziționare să se facă un studiu premergator pentru a se vedea care sunt elementele care pot face această combinație să se remarce pe piața și care să îi rezerve un loc fruntaș și bine stabilit.

Preț

Pretul reprezintă “cantitatea de monedă cerută sau oferită pentru achiziționarea unei unități de satisfactori sau prodfactori. Indiferent de utilitatea unui bun, prețul există numai în măsura în care se realizează un schimb, adică producatorul și consumatorul sunt diferiți. Nivelul și evoluția prețurilor în economia de piață sunt determinate de jocul liber al cererii și ofertei, dar și de intervenția guvernamentală și de politica marilor firme.”40

Prețul este un element ușor de modificat având un grad ridicat de flexibilitate. Factorii de care depinde forma sa sunt : valoarea muncii depuse în creearea unui bun, valoarea materiilor prime folosite, economia țării și intervenția statului în ceea ce

40 http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- ViewTermen_id-9084/Definitie_Pret.html

privește politica de prețuri. În economie se întâlnesc două mari categorii de prețuri : prețurile de aprovizionare și prețurile de vânzare. În categoria prețurilor de aprovizionare se includ prețurile de achiziție, prețurile negociate, prețurile cu ridicata, prețurile de import, prețurile de livrare a importatorului, prețurile de vânzare ale firmei de comerț cu ridicata și prețurile bursei. În cealaltă categorie, a prețurilor de vânzare, se regasesc prețurile de vânzare ale producatorilor, cele ale importatorului, ale firmelor de comerț cu ridicata și cu amănuntul.41

În cadrul mixului de marketing prețul este elementul cel mai puțin controlabil de către întreprindere, deoarece nivelul său real se stabilește de către piață, însă poate fi ușor de influențat pe termen scurt de către producator. Evoluția prețului datorită naturii sale este mult mai greu de anticipat în comparație cu celelalte elemente ale mixului de marketing. Prețul se adaptează ușor cerințelor pieței și poate influența imaginea unei

mărci sau a unui produs si la rândul său acesta este influențat de acel produs deoarece depinde de ciclul de viață pe care îl are acesta.42

Scopul pentru care prețurile sunt fixate este de a acoperi în întregime costurile producerii acelui produs și de a aduce și un profit, însa acesta trebuie stabilit și în funcție de prețurile practicate de concurență .

Plasare

Plasarea sau distribuția este un proces prin care produsul executat de catre întreprinzător ajunge la consumatorul care a plătit un anumit preț pentru achiziția sa. Pentru ca acest proces să se poată desfășura trebuie să existe anumite canale de

distribuție, definite ca fiind “grupuri de organizații independente prin care sunt direcționate produsele sau serviciile către consumatori sau utilizatori industriali.”43Cei care fac parte din aceste organizații sunt numiți distribuitori și pot fi de doua categorii: angrosiști și detailiști. Canalele de distribuție pot varia în funcție de numarul

42 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/9.htm

43 http://1-marketing.blogspot.com/2007/11/distributia.html

distribuitorilor care contribuie la expedierea produsului catre consumator, cât de amicala este relația distribuitorului cu clientul sau, câți distribuitori există pentru același produs pe aceeași linie de distribuție.

Promovare

Promovarea potrivit lui Phillip Kotler reprezintă : “ansamblu divers de instrumente specifice, majoritatea pe termen scurt, destinate să stimuleze achiziționarea mai rapidă sau într-un volum mai mare a unor produse sau servicii de către consumatori”.44Metodele prin care se poate promova un serviciu sau vânzarea, sunt fie prin agenți de vânzări care să intre în contact direct cu clientii sau potentialii clienți, prin publicitate sau diferite concursuri cu premii, fie prin relații cu publicul și reclame.

”Publicitatea nu este o știință. Publicitatea este putere de convingere, iar convingerea este o artă.” spune domnul William Bernbach, care are intr-o oarecare măsură dreptate. Publicitatea a aparut încă dinaintea erei noastre, având ca punct de plecare diverse semne înscrise pe pereții locuințelor, trecând apoi la însemne lăsate de-a lungul drumurilor comerciale de diverși comercianți care în acest mod își prezentau oferta de bunuri, evoluând până în zilele noastre la publicitatea pe piața on-line.

Publicitatea arată în esență nu numai caracteristicile produselor ci și avantajele achiziționării acestora. Printr-o campanie publicitară adecvată și de succes, preferințele consumatorilor în legătură cu un anumit produs se pot modifica. Publicitatea poate fi atât una pozitivă dar și una negativă. Deși unii sunt de parere că și publicitatea negativă este în esență una benefică, cu efect pozitiv asupra celor cărora li se aplică, de cele mai multe ori acest lucru nu se întâmplă.

Scopul unei campanii publicitare este fie de a informa, de a convinge sau de a reaminti. Campania poate fi grupată în funcție de:

-obiectivul vizat de mesajul publicitar: publicitatea de produs și cea de serviciu;

-aria geografică de răspândire a mesajului: publicitatea poate fi locală, regională, națională și internațională;

44 Gary Armstrong, Philip Kotler, „Marketing an Introduction”, Prentice Hall, 2003, p.495

-destinatarul mesajelor publicitare: publicitatea destină consumatorilor finali sau intermediarilor;

-tipul mesajului difuzat: publicitate de natură factuală sau emoțională;

-efectul intenționat: poate fi o publicitate care să aibă un efect imediat sau una care să aibă efect în timp;

-sponsor;

-influența exercitată asupra cererii.45

Reclama este o activitate (comercială) prin care se urmărește, pe calea publicității (prin tipărituri, radio, televiziune, cinematograf,internet etc.), suscitarea, câștigarea interesului public asupra anumitor mărfuri, a unor cărți, a unui spectacol, a folosirii unor servicii etc.; răspândire de informații elogioase (despre cineva sau ceva), cu scopul de a-i crea renume sau popularitate. Este o publicitate realizată pe diverse căi (anunțuri, în publicații, la radio, televiziune etc.) în scopul de a suscita interesul publicului față de ceva; mijloc (articol dintr-o publicație, afiș, prospect, placardă, panou etc.) cu ajutorul

căruia se face această publicitate; prezentare elogioasă și exagerată a meritelor unei persoane cu scopul de a-i crea popularitate.46

Publicitatea on-line

Promovarea on-line înseamnă un număr mai mare de vizitatori, iar acest lucru duce la atragerea de noi clienți. Din păcate nu toate firmele care și-au creat un site propriu dar nu numai, consideră publicitatea on-line un mijloc de a-și mări portofolilul de clienți sau de a-și mari notorietatea.

Publicitatea on-line pe plan mondial

Piețele reale sunt în mare măsură saturate de firme și clienți care vor să interacționeze. Problema este că aceștia au din ce în ce mai puțin timp să caute ofertele cele mai bune, timpul devenind cea mai prețioasa avuție pe care o are atât consumatorul

45 http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate

46 http://dexonline.ro/search.php?cuv=reclama

dar și întreprinzătorul. Datorită acestui fapt apariția unei piețe virtuale este soluția găsită pentru problema timpului. Pe acestă piață s-a dezvoltat o întreagă rețea de publicitate care tinde sa depășească în procente publicitatea existentă pe piața reală(ziare,reviste televiziune etc.). Acest lucru poate fi datorat și costurilor mai reduse existente pe piața virtuală. Piața on-line este destinata firmelor dot com care doresc fie sa creeze piețe specializate pe anumite domenii, fie generalizate.

Publicitatea on-line apare și se dezvoltă în țările dezvoltate din punct de vedere economic și tehnologic. Această reacție este normală și firească deoarece acest gen de publicitate nu își are rostul decât atunci când piața reală este intr-un stadiu avansat de dezvoltare si de concurență astfel încât întreprinzatorii să fie nevoiți sa caute terenuri noi, neexploatate în cadrul carora sa dezvolte din punct de vedere al marketingului. În plus viteza cu care informațiile circulă pe piața on-line este extrem de mare, ceea ce ii avantajeaza pe întreprinzatori dar în același timp și pe consumatori.

Pe plan mondial publicitatea on-line a cunoscut un avânt extraordinar, în unele țari cu o dezvoltare economica avansata și mediu propice dezvoltarii pieței virtuale publicitatea on-line tinde sa depașeasca publicitatea de pe piața realț ca numar de utilizatori și venituri investite sau obținute.

Astfel ca în Marea Britanie în urma unui studiu făcut de Group M (agenție de media planning și buying din portofoliul WPP) se preconizează că în 2009 publicitatea on-line va depăși publicitatea făcută prin intermediul Televiziunii. În urma acestui studiu s-a observat o creștere de 31% a publicității on-line vis-a-vis de cea TV care a înregistrat o creștere de doar 1%. De asemenea aceași agenție relatează faptul că în 2009 investițiile pentru publicitate se vor ridica undeva la 3.4 miliarde de lire iar 65% dintre acești bani vor proveni din căutările online. Dacă aceste estimări și previziuni se adeveresc, Marea Britanie devine țara cu cel mai mare nivel de investiții în publicitate on-line din lume.

În urma unui alt studiu efectuat de către Agenția Zenith Optimedia investițiile existente pe piața on-line mondială sunt de doar 5,8%.47

47 http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/36820/Marea-Britanie-prima-tara-in- care-publicitatea-online-o-va-depasi-pe-cea-TV.html

În SUA veniturile obținute din publicitatea on-line au crescut simțitor, în primul sfert al anului trecut ajungând la suma de 4.9 miliarde de dolari iar în al doilea ajungând la 5.1 miliarde de dolari, per total o suma de 10 miliarde de dolari în prima jumatate a anului 2007 obținuți doar din publicitatea on-line. Acesta este un tabel care arată evoluția în prima jumatate a anului 2007 în ceea ce privește investițiile în publicitate on-line din SUA:

Grafic 2.2.48 De asemenea în următorul tabel putem observa care sunt domeniile care aduc cea

mai mare contribuție la creșterea sumelor provenite din publicitate. Studiul este făcut de către PricewaterhouseCoopers LLP în numele IAB (Interactive Advertising Bureau).

Aceste domenii sunt aplicabile și altor tari cu privire la publicitatea on-line.

48 http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf

Grafic 2.349 Deși sumele obținute de către SUA prin intermediul publicității on-line sunt

extrem de mari, țările din Europa, ca Polonia și Rusia înregistrează o creștere anuală mult mai mare, între 50% și 100%50 însa sumele investite sunt mai mici.

În Europa, spune Wim Vermeulen, 50% din populație este on-line însă doar 7% din banii acestora merg pe publicitate iar în ceea ce privește România a ajuns sa constate urmatoarele:”Sunteți la nivelul Rusiei și Ucrainei. După care urmează Polonia, Cehia și Ungaria. Nu este o problemă urbană, este o problema rurală.”( Wim Vermeulen).51

Cei mai mari furnizori de publicitate în sensul ofertei de spațiu publicitar sunt Google și Yahoo!. Acești doi magnați își împart publicitatea lumii, anuntând chiar un parteneriat ceea ce ar însemna un monopol în ceea ce privește publicitatea on-line. “Orice acord definitiv între Google și Yahoo! o sa duca la crearea unui monopol, aceasta alianța urmând a pune în mâinile Google aproape 90 la suta din piața publicitații pe Internet", a explicat Brad Smith, consilierul general al Microsoft52Deși atât Yahoo! cât și Google au un grad mare de influența și cota de piața în cadrul pieței virtuale și în special a publicitații on-line, totuși Google se evidențiaza fața de Yahoo! datorita experienței și de

49 http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf

50 http://bloguri.dailybusiness.ro/lucia-mihail/internet-new-media/publicitatea-online-in- sua-si-europa-centrala-si-de-est-387

51 http://www.standard.ro/articol_32734/online_ul_depaseste_tv_ul_la_publicitate.html 52 Cristian Curus ,Romania Libera “Yahoo! se infrateste cu Google si AOL ca sa treaca puntea” 11 aprilie 2008

asemenea a faptului ca Google s-a specializat pe acest sector al publicitații. Astfel ca Google are doua programe publicitare, unul pentru agenții de publicitate (Google AdWords-stabilirea costului pe clic,adica firmele platesc doar în funcție de câte clicuri s- au dat pe siteul lor) și pentru proprietarii de siteuri (Google AdSense- afișează automat anunțuri de tip text și imagine astfel încât vizitatorii le vor considera utile și le vor accesa).

Publicitatea on-line în România

În România publicitatea on-line a prins viață cam în aceeași perioadă în care aceasta a început să se dezvolte și în celelalte țări. În 1998 a început bătălia dintre site- urile românești specializate în publicitate, când câteva site-uri s-au impus pe piața virtuală românească, numărul lor crescând considerabil în următorii ani. Potrivit lui Marius Pahomi, Interaction Business Development Manager la Mediaedge, în 2007 piața on-line din România a strâns 8,5 milioane euro, iar pe 2008 se estimează că va crește cu circa 70% ajungând la suma de 15 milioane euro. Se estimează de asemenea că ponderea publicității virtuale va ajunge la un procent de 2,3% din media spre deosebire de anul

trecut când aceasta a fost de 1,8%.53 În urma unui alt studiu efectuat de către Deloitte

România, au fost estimate venituri de 10 milioane euro iar pe anul 2008 se presupune o creștere de 50%.54

Un studiu publicat pe www.vivi.ro ne arată care sunt cele mai mari regii de publicitate din România, iar acestea includ: Boom, ARBOmedia, AdEvolution și MediaPro Interactiv și care adună aproximativ 90% din piața românească. Acest lucru ne indică faptul că România este încă din păcate dominată de regii și nu de siteuri individuale cum se regasesc la vecinii noștrii de exemplu, Polonia și Ungaria unde procentul regiilor este detașat sub pragul de 50%. Siteurile care recurg la serviciile

53 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- Romania-la-varsta-pubertatii.html/1/Marii-publisheri-offline-se-vor-desprinde-de- brokerii-de-publicitate.html

54 http://www.bursa.ro/on- line/s=autentificare&s_a=companii_afaceri&a_articol=22033&editie_precedenta=2008-

acestor regii sunt în mod clar cele care nu au puterea financiară pentru a se susține singure și astfel sunt dispuse să acorde un procent de 30% din valoarea tranzacțiilor regiei sub tutela căreia se afla.55O regie reprezintă o firmă care ia în primire spații publicitare din domeniul mass mediei pe care le vând apoi în locul lor.

Exista totuși fime din România prezente pe piața virtuală care au început să își permită să se ocupe ele singure de publicitatea companiei lor, fără a mai externaliza acest sector, ceea ce arata ca exista totuși o creștere a puterii de autofinanțare printre firmele românești. Printre aceste firme amintim: Internet Corp (vindea publicitate prin AdEvolution), Sanoma Hearst (Splendid Media Interactiv), Neogen (MediaPro Interactiv) și Mirabilis (ARBOmedia).56

În România există câteva rețele publicitare importante: www.goldenbanners.ro, www.GoldenClick.ro , grafstat.grafx.ro , www.AdServer.ro , www.telli.com, iar pe plan modial există o rețea care implică și siteuri românești și anume www.valueclick.com

ortaluri românesti care au o mare stabilitate și influența în ceea ce privește cumpărarea de spații publicitare sunt http://www.click.ro, http://www.acasa.ro și http://www.rol.ro.

www.goldenbanners.ro este o rețea care a fost deschisă de Pagini Aurii în anul 2000, iar de atunci a înregistrat o creștere destul de mare datorită participării unui numar de 30 de siteuri cu portale, motoare de căutare, jocuri sau elemente educative.

www.GoldenClick.ro este o agenție de publicitate lansată în 1999 care are un număr de site-uri românești afiliate de 890, un număr de relame afișate de 26.000.000

/ luna, vizitatori unici în număr 300.000 / luna și campanii publicitare derulate în număr de 76.

grafstat.grafx.ro a apărut în aceeași perioadă cu www.GoldenClick.ro adică în 1999 și este un site care monitorizează traficul și are de asemenea și spațiu destinat bannerelor. În cadrul acestui site intră în jur de 250 de siteuri afiliate.

55 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- Romania-la-varsta-pubertatii.html/2/Regiile-noastre-sunt-mai-puternice-decat-ale- lor.html

56 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- Romania-la-varsta-pubertatii.html/4/Ce-castigi-si-ce-pierzi-atunci-cand-te-vinzi- singur.html

www.AdServer.ro este un site apărut în 1999 care este practic o rețea de siteuri și care include Mirabilis Net (care cuprinde alte 6 siteuri), catavencu.ro, nemira.ro sau radio21.ro

www.telli.com funcționează ca o agenție de media însă este un site specializat pe știri. Acest site vinde publicitate pentru ziarele din România printre care : Ziua on-line, Evenimentul Zilei, Monitorul, ProSport sau ProTV.57

Forma de publicitate on-line cu cea mai mare pondere atât în România cât și în restul lumii rămâne bannerul. Bannerul este o forma de reclama folosita în internet cu scopul de a atrage clienți și de a-i loga la siteul caruia i se face reclama. Ca și forme pe care poate sa le ia bannerul se asesc: imagine (GIF, JPEG, PNG), un program JavaScript sau programe multimedia Silverlight, Java, Shockwave sau Flash, adesea incluzând animații și sunete pentru a maximiza impactul asupra consumatorului.58 Acestea, amplasate strategic vor rămâne în mintea consumatorului deoarece ținând cont de importanța internetului atât pentru persoanele fizice cât și pentru cele juridice și a răspândirii calculatorului acești consumatori de internet se vor lovi în căutările lor peste aceleași reclame ajungând sa le rețina sau sa devina interesați de produsul pe care acestea îl promoveaza.Cateva exemple de bannere:

57

http://www.afaceri.net/articole/Webdesign/Promovare/Publicitatea_online_in_Romania.h tm

58 http://en.wikipedia.org/wiki/Web_banner

Figura 2.1

Acestea sunt cateva exemple de bannere. O data ce s-a dat un click pe unul din acestea, consumatorul va fi direcționat pe pagina personala a firmei careia îi aparține bannerul.

Campania publicitară

Campania publicitară on-line

Campania publicitară on-line are ca scop atragerea de clienți prin prezentarea unei oferte avantajoase. Avantajul unei campanii prin e-mail este că aceasta rămâne mai mult timp în atenția potențialilor consumatori. În cazul unei asemenea campanii este important mesajul deoarece acesta ar trebui să stârnească interes și curiozitate în rândul consumatorului pentru ca acesta să fie tentat sa citeasca mesajul. Acest tip de abordare diferă în funcție de companie și de tipul de produs pe care vor sa îl promoveze. Pot fi campanii de informare sau care includ publicitate în cazul newsletterurilor provenite din rândul publicațiilor on-line sau campanii care doresc a atrage clienți.

Pentru o mai buna exemplificare a acestui proces al campaniei publicitare am efectuat un studiu de caz în care doresc sa evidențiez modul de abordare care trebuie folosit într-o campanie de e-mailuri și reacțiile care pot aparea în urma unei astfel de campanii în rândul consumatorilor.

În studiul de caz pe care l-am efectuat am inițiat o campanie de e-mailuri care conțineau o ofertă de bannere pentru firme din domeniul transporturilor. Pentru mai bune rezultate am luat un eșantion de 456 de firme din baza de date efectuată anterior, cărora le-am trimis un e-mail cu o ofertă de a-și posta un banner, gratuit, pe www.v-market .ro în interiorul breslei care îi reprezintă și anume în acest caz Breasla Transportatorilor. Din acest studiu efectuat am obținut următoarele rezultate:

Grafic 2.4.

Pe perioada studiului pe care l-am întreprins am putut observa un dezinteres general în ceea ce privește publicitatea on-line , indiferent dacă aceasta este gratuită sau nu. Interesul pe care l-au avut firmele carora le-a fost trimisă oferta este extrem de scăzut aproape inexistent, deoarece din cele 456 de firme doar două au răspuns ofertei. Există și posibilitatea ca mesajul în sine să nu fi fost înțeles așa cum ar fi trebuit, fie din cauza faptului că oferta trimisă nu oferea multe date, fie din prisma faptului ca terminologia nu

a fost înțeleasă. De asemenea datele postate pe paginile web de către firmele din diverse domenii și în mod special domeniul transporturilor sunt greșite, ceea ce denotă de asemenea un dezinteres mare in ceea ce privește pieța virtuală. Aceste firme apar în cadrul pieței virtuale însă din păcate nu se implică și astfel consumatorii interesați nu pot lua contact direct cu firma respectivă prin intermediul pieței virtuale. Astfel ei apar în cadrul pieței virtuale însă sunt inactivi.

Reacțiile pe care le-au avut firmele carora aceasta oferta le-a fost trimisa sunt:

Dezinteres în ceea ce privește mesajul. Acest lucru se observă la un numar de 8 firme.

Curiozitate în ceea ce privește mesajul însa fara a reacționa, acest lucru s-a putut observa la un numar de 72 de firme

Reacționare la oferta lansata dar din pacate acest lucru s-a putut observa doar la 2 dintre firme.

Firmele de transport din România nu au un management al publicității bine determinat, asta vazându-se din prisma prezenței lor pe piața virtuală dar și din modul în care se prezintă pe această piață. Printre puținele firme care au pagini web s-a întâmplat să nu aibă e-mailuri sau dacă le au să fie nefuncționale. În plus deschiderea firmelor românești la ofertele de publicitate on-line este destul de redus.

Campanie publicitara directa

În cazul studiului meu aceasta campanie directa se refera la a sta efectiv fața în fața cu reprezentanții firmelor de transport/ticketing pentru a discuta aspecte vis-a-vis de prezența lor pe piața virtuala și pentru a testa interesul în publicitatea on-line gratuita. În cadrul acestei campanii am participat la târgul Expo Transilvania din Cluj-Napoca care

desfașurat în perioada 7-11 mai, unde am întâlnit reprezentanții firmelor vizate. Aceștia au avut amabilitatea de a raspunde unui chestionar (vezi Anexa 2)care conținea un numar de 4 întrebari și mi-au oferit informații cu privire la prezența lor pe piața virtuala.

Printre firmele cu care am discutat se afla firme de turism care ofera și servicii de rezervari on-line pentru bilete de avion, autocar sau tren. Printre acestea se regasesc Vacanta Tours, Ramada, Voiaj-Voiaj, Mareea, Atlassib, firme cu renume în domeniul turismului dar și a transportului. Aspectele pe care le-am sondat sunt cele legate de existența pe piața virtuala printr-un website propriu al firmei, înscrierea websiteului în cataloage și portaluri de specialitate, prezentarea prosuselor/serviciilor pe burse virtuale, realizarea de sondaje on-line, colaborarea cu reviste on-line, afișarea de bannere publicitare pe portaluri cu trafic ridicat, posibilitatea de a face rezervari on-line pentru bilete de tren, avion sau autocar.

În urma analizei informațiilor și a datelor pe care le-am obținut am ajuns la urmatoarele concluzii:

Firme care au website propriu

În urma analizei pe care am întreprins-o am putut observa ca asa cum era de asteptat, majoritatea firmelor au o pagina web proprie, lucru necesar în domeniul în care se regasesc. Astfel ca 9 din cele 10 firme carora le-am aplicat chestionarul au raspuns pozitiv în ceea ce privește existența unui website propriu.

Grafic 2.5.

Înscriere în portaluri și cataloage de specialitate

Înscrierea în portaluri de specialitate este un punct forte pentru cei ce au optat pentru acest lucru, deoarece permite localizarea mult mai ușoara a firmelor. Din cele 10 firme chestionate, 9 sunt înscrise în astfel de portaluri sau cataloage, ceea ce evidențiaza conștientizarea importanței acestui fapt.

Grafic 2.6.

Prezentarea produselor /serviciilor pe burse virtuale

Bursele virtuale sunt o noutate în cadrul pieței virtuale iar firmele care au optat pentru înscrierea lor pe astfel de platforme arata capacitatea de a prevedea tendințele viitoare și preocuparea deosebita de a aduce un plus de noutate în cadrul firmei lor. Din cele 10 firme chestionate 7 și-au facut simțita prezența în cadrul acestor burse.

Grafic 2.7.

Sondaje de opinie on-line

Sondajele on-line arata o preocupare a firmelor în ceea ce privește clienții actuali. Firmele sunt conștiente de importanța pe care o are impresia consumatorului formată vis- a-vis de serviciile oferite și în general despre firma în sine. Din pacate doar 3 din cei 10 respondeți sunt conștienți de importanța aplicarii sondajelor de opinie în rândul consumatorilor.

Grafic 2.8.

Colaborarea cu ziare/reviste on-line

Atunci cândo firmă intră pe piața virtuala este indicat sa încerce sa își facă simțita prezența prin orice mijloace. Colaborarea cu ziare/reviste on-line creeaza mai multe șanse astfel încât consumatorul sa observe și sa memoreze voluntar sau involuntar ceea ce firmle doresc sa comunice. În acest caz procentul celora care utilizeaza această modalitate de a se face remarcați pe piața virtuală este scazut, doar 4 din cele 10 firme au răspuns afirmativ în ceea ce privește colaborarea cu media on-line.

Grafic 2.9.

Bannere pe portaluri cu trafic ridicat

A creea un banner li se pare multor firme costisitor, însa studiile arata ca memoria vizuala a consumatorului este mai mare, iar acest lucru trebuie exploatat prin atragerea atenției prin bannere expesive și raspândite pe toate paginile web posibile. Cu cât un consumator se lovește mai des de bannerul unei firme cu atâta sunt mai mari șansele sa îl rețina și poate sa fie curios în ceea ce privește firma respectiva. Este de apreciat ca și firmele pe care le-am chestionat au înțeles importanța și eficiența acestui lucru, astfel ca 9 din cele zece firme au bannere postate pe diferite siteuri.

Grafic 2.10.

Posibilitatea de a face rezervari on-line pentru transport

Consumatorul apreciaza ușurința cu care poate sa atinga obiectivul țintit. Cu cât firmele conștientizeaza mai repede acest lucru cu atât se vor dezvolta mai repede prin prisma clienților pe care îi vor atrage. Din cele 10 firme ,9 au posibilitatea de a face rezervari on-line.

Grafic 2.11.

Din studiul pe care l-am efectuat reiese ca majoritatea firmelor cu care am discutat au în cea mai mare proporție o prezența aproape completa sau chiar completa pe

piața virtuala, ceea ce nu poate decat sa aduca o nota pozitiva din perspectiva dezvoltarii on-line. Rezumându-ma doar la aceste 10 firme pe care le-am inclus în acest studiu pot afirma ca procentul în care mi s-a confirmat prezența activa pe piața virtuala este ridicat.

Graficul 2.12.

Concluzii

Marketingul face parte din structura economiei și este o parte esențiala a acesteia prin prisma implicațiilor pe care le are în toate sectoarele și domeniile economiei și nu numai. Publicitatea ca parte integranta a marketingului, s-a dezvoltat de-a lungul timpului ajungând sa capete o importanța deosebita pentru dezvoltarea economica. Aceasta a penetrat piețe din ce în ce mai diverse și a gasit modalitati de adaptare în funcție de schimbarile care se petrec o data cu dezvoltarea tehnologiilor sau largirea ariei piețelor.

Publicitatea on-line este o noua forma aparuta o data cu apariția și dezvoltarea pieței virtuale. Acest tip de publicitate se afla în plina expansiune ajungându-se în punctul

în care publicitatea pe piețele virtuale sa depaseasca publicitatea tradiționala, cea facuta prin intermediul telviziunii, ziarelor revistelor etc.

În România, ca și în restul Europei sau chiar al lumii, publicitatea on-line a capatat un avant considerabil. Existența firmelor care ofera publicitate și faptul ca acestea au o influența majora asupra spațiului publicitar virtual românesc arata gradul de dezvoltare pe care îl are România la acest capitol. Din pacate firmele individuale care doresc publicitate virtuala care pot sa se finanțeze singurem, sunt într-un numar relativ mic, ceea ce arata puterea financiara scazuta a firmelor românești prezente pe piața virtuala. Se preconizeaza ca în urmatorii ani aceasta situație se va schimba iar capacitatea de autofinanțare a firmelor românești va crește, acestea putând sa-și susțina singure cheltuielile privind campaniile publicitare on-line.

Cap.3 Bursele de transport

Bursa-elemente generale si specifice

Activitatea bursiera a aparut în România înca de la 1881, când s-a creat prima bursa româneasca, Bursa de Valori București. Începând cu 1904 a început sa se dezvolte o legislație în ceea ce privește bursa iar în 1929 apare legea Madgearu care a însemnat o unificare a sistemului bursier din România și care spune ca “bursele sunt instituții publice create în scopul de a reuni pe comercianți, industriași, producători, armatori și asigurători

în vederea negocierii valorilor publice și private, monedelor, devizelor, mărfurilor, produselor, închirierii vaselor și acoperirii riscurilor de tot felul" 59.

59 http://ro.wikipedia.org/wiki/Burs%C4%83

În anul 1939 este de menționat ca pe bursa se tranzacționau 56 de titluti din domeniul bancar, al transporturilor și al asigurarilor. Apoi dupa al doilea razboi mondial bursa nu a mai funcționat…asta pâna în 1995 când a fost redeschisa.60

Bursa este “o formă specifică de piață concurențială liberă,rezultat al unui process evolutiv îndelungat, în cadrul și prin intermediul căreia se negociază mărfuri omogene, fungibile (cereale, minereuri etc.), au loc tranzacții cu titluri de valoare (acțiuni, obligațiuni, titluri de creanțe, bonuri de tezaur etc.), și se efectuează operațiuni cu valute și instrumente derivate și sintetice, la care participă, în calitate de vânzători sau cumpărători, numeroși agenți economici, din cele mai diferite activități sociale, prin medierea unor specialiști desemnați de instituția bursieră (brokeri, curtieri, dealeri, traderix), care prin mecanismul cotației stabilesc prețul (cursul) tranzacțiilor realizate,

în cadrul unui spațiu circumscris.”Este împartita în doua mari categorii: bursele de valori

și bursele comerciale.61

Importanța bursei consta în capacitatea de a aduce împreuna cerea și oferta, într- un mod organizat, ceea ce creeaza un mediu propice pentru schimburi eficiente și profitabile pentru ambele parți.

În ceea ce privește tranzacțiile care se efectueaza între țarile lumii, acest proces poate fi dezavantajos pentru o țara sau alta, care în urma unor factori negativi (regimuri politice neadecvate, economie subdezvoltata, calamitați naturale, expunerea la pericole în genul secetelor sau inundațiilor etc.) nu dispun de o moneda naționala puternica. În cazul acesta s-a aflat și România, deoarece dupa evenimentele din 1989 piața româneasca s-a deschis catre exterior permițând produselor din afara care erau mai ieftine și de o calitate superioara sa patrunda în țara, astfel produsele autohtone nu au mai fost finanțate, ajungându-se la o devalorizare a monedei naționale.

Bursa de valori

Bursa de valori reprezinta în sens classic “o instituție cu personalitate juridica , unde se întâlnește oferta de capital cu cererea de capital și care dispune de un spațiu bine

60 http://www.bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1

61 www.biblioteca.ase.ro

delimitat unde, cu ajutorul intermediarilor autorizați și a unor mecanisme și procedee specifice, se realizeaza negocierile și tranzacțiile cu valorile mobiliare admise la cota.”62

În cadrul bursei de valori se tranzactioneaza:

Valori mobiliare de natura acțiunilor, obligațiuni, bonurilor și biletelor de tezaur etc.

Valute selective

Produse bursiere derivate de tipul contractelor futures, opțiunilor pe marfa, opțiunilor pe titluri financiare, opțiunilor pe valute, opțiunilor pe indici de bursa, opțiunilor pe rata dobânzii etc.63

În România exista BVB (Bursa de Valori Bucuresti) care are rolul de a furniza o piața organizata pentru tranzacționarea valorilor mobiliare, de a contribui la creșterea lichiditații valorilor mobiliare prin concentrarea în piața a unui volum cât mai mare de valori mobiliare, de a contribui la formarea unor prețuri care sa reflecte în mod corespunzator relația cerere-oferta și de a face cunoscute aceste prețuri catre public.

BVB este membra din anul 1999 a Asociației de depozitare a Caselor de Compensație a Valorilor Mobiliare din Europa Centrala (ECSDA), din anul 2003 membra a Federației Euro-Asiatice a Burselor de Valori, din anul 2006 membra a Federației Europene a Burselor de Valori iar din 2007 membra afiliata a Federației Internaționale a Burselor de Valori.64Rezultatele de pe BVB în ceea ce privește intrumentele folosite sunt urmatoarele:

62 Florin Sebastian Duma-“Plasamente bursiere” pag.19

63 http://www.studentie.ro/Referat_BURSA_DE_VALORI-nrciteste13349.html

64 http://www.bvb.ro/About/Relations.aspx

Piata la vedere

Sector Titluri de Capital

Sector Titluri de Credit

Sector organisme de plasament colectiv

b) Piata la termen

Tabel 3.165

Conform unui raport al BVB în ceea ce privește valoarea tranzacțiilor medii efectuate în fiecare zi împreuna cu piața pe care o subordoneaza, RASDAQ pâna la finele anului trecut au înregistrat o creștere de 70% fața de anul 2006 însumând un numar de 21 de milioane de euro, ceea ce a facut ca investitorii straini sa nu își piarda interesul fața de bursa româneasca. De asemenea numarul de investitori de pe bursa, atât naționali cât și internaționali a depașit în 2007 numarul de 90.000 de participanți .Pe anul 2008 se

estimeaza de asemenea o creștere datorita ofertelor care se estimeaza ca vor aparea.66

a) Bursele comerciale (sau bursele de marfuri)

Bursa comerciala ” reprezintă o piață specială pe care se tranzacționează mărfuri omogene, fungibile, produse financiare derivate și sintetice, se formează cursul (prețul) acestora, prin intermediul brokerilor sau traderilor, pe baza confruntării libere a cererii și ofertei, sub supravegherea autorităților ce gestionează bursa și a statutelor și

regulamentelor care precizează mecanismul lor de funcționare și care își desfășoară activitatea într-un anumit spațiu.”67

În cadrul acestor burse se regasesc și bursele de transport care includ atât burse din domeniul transportului rutier, aerian, naval și maritim. În cadrul burselor de transport se tranzacîioneaza în cele mai multe cazuri schimburi în ceea ce privește marfurile de toate tipurile (deseuri,cele acre necesita cisterene, basculante, camere frigorifice etc).

65 http://www.bvb.ro/Companies/SecuritiesOView.aspx

66 http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/20080107%202007%20la%20BVB.pdf

67 www.biblioteca.ase.ro

Organizarea și gestionarea adecvata a procesului de transport prin intermediul burselor pot sa micșoreze costurile și sa ușureze procesul în sine.

c) Brokerii

Un broker este o persoana fizica sau juridica care are statutul de intermediar între doua parți. Mulți dintre noi ne confruntam cu faptul ca vedem persoana numita broker ca un sfatuitor sau îndrumator în incursiunea noastra în intermediul bursei, însa brokerul nu este consultant financiar. Exista și cazuri când brokeri pot fi consultanți financiari și invers însa nu trebuie confundata capacitatea acestuia.

Din punct de vedere legal o definiție a brokerului poate fi considerata urmatoarea: ” este o persoana fizica specializata în mijlocirea și, respectiv punerea în legatura a vânzatorilor cu cumparatorii în vederea încheierii unor contracte în cadrul comerțului internațional. Broker poate fi și o societate pe acțiuni constituita ca persoana juridica legal înființata, în conformitate cu Legea nr. 31/1990, având ca obiect de activitate

intermedierea de valori mobiliare.”68

Una dintre cele mai importante societați de investiții din România este SSIF BROKER SA care este de altfel și fondatoarea Bursei de Valori București și a Asociației Naționale a Societăților de Valori Mobiliare și acționara la Societatea Națională de Compensare, Decontare și Depozitare pentru Valori Mobiliare, Bursa Monetar Financiară și de Mărfuri Sibiu si Casa Română de Compensare.Este prima societate de investiții din România cotata la bursa (începând cu 5 februarie 2005) situându-se printre primele 10

societați de valori mobiliare din țara.69

SSIF BROKER SA este o societate constituita exclusiv cu capital românesc, însumând un numar de aproximativ 9000 de acționari însa niciunul nu a deținut și nu va deține controlul asupra societații datorita prevederii din actul constitutiv care limiteaza capacitatea acționarilor de a deține mai mult de 15% din capitalul social al firmei. Dintre cei mai importanți acționari ai societatii : Azomureș SA Târgu Mureș, Sinteza SA Oradea, Silcotub SA Zalău, Comelf SA Bistrița, Intervalco SA Baia Mare, Prodpan SA

68 http://www.advocate.ro/cabinet_avocat_cuvant_Broker

69 http://ro.wikipedia.org/wiki/SSIF_Broker

Zalău, Banatim SA Timișoara, Casirom SA Turda, Condor SA Deva, Maralact SA Baia Mare, Apulum SA Alba Iulia, Apsa SA Cluj, Rominex SA Timișoara. Capitalul social subscris și integral vărsat al societatii este în prezent de 104.262.718,50 RON.70

Bursele de transport europene

Bursele europene funcționeaza dupa același principiu ca și bursele nationale, diferența facând-o faptul ca înglobeaza firme și companii din întreaga comunitate europeana. Integrarea în asemenea burse se face prin diferite acorduri bilaterale care subliniaza obligațiile și drepturile fiecarei parți.

Burse europene de transport care includ și firme românești sunt :

Bursa de Transport Europeana www.euload.com –

este o bursa europeana de transport care ofera posibilitatea vizualizarii paginii sale în 5 limbi europene (româna, germana, italiana, maghiara și engleza britanica). Ofera informații precum catalogul firmelor, a transportatorilor și a caselor de expediții .Ofera posibiliatea postarii într-un interval foarte scurt de timp a marfurilor, camioanelor prin intermediul internetului, telefonului, faxului sau e-mailului. Faciliteaza verificarea utilizatorilor și calcularea indicelui de credibilitate bazat pe vechimea firmei și marimea sa, în urma rapoartelor primite de la aceasta. Conține aplicații precum harți on-line, adeverințe de concediu, agenda electronica etc. Aceasta bursa însumeaza un numar

aproximativ de 20.000 de vizitatori pe luna din care aproximativ 2300 de vizitatori unici din România.71

Bursa Europeana de Transport

www.logintrans.ro – aceasta bursa europeana își îndreapta direcția transportului și expediției în 12 direcții și anume : Transport Polonia, Transport Germania, Transport

70 http://www.ssifbroker.ro/php-template/afisare_pagina.php?location=despre

71 http://stat.trafic.ro/stat/euloadcom/vizitatori/absolut-unici-romania/#stat

Slovacia, Transport Franța, Transport Anglia, Transport Ucraina, Transport România, Transport Cehia, Transport Lituania, Transport Bulgaria, Transport Turcia si Transport Rusia.Gama limbilor în care se poate vizualiza pagina este mai mare, și anume un numar de 16 limbi europene (engleza, franceza, româna, poloneza, slovaca, germana, ceha, rusa etc).

Bursele de transport din România

România din punct de vedere al dezvoltarii pieței transporturilor este în continua dezvoltare, asta și datorita necesitaților consumatorilor dar și a normelor impuse o data cu aderarea la Uniunea Europeana.

O data cu dezvoltarea și modernizarea infrastructurii transporturilor era nevoie de crearea unui mecanism care sa centralizeze oarecum serviciile firmelor de transport din România pentru a ușura cautarea celui care dorește obținerea unui serviciu din acest domeniu.

Astfel ca în România deși o țara înca nu deajuns de dezvoltata, nici în domeniul transportului dar nici în domeniul pieței virtuale, se gasesc suficiente burse de transporturi. Acestea sunt catalogate fie pe tipul de transport pe care îl executa, marfa sau calatori, fie pe trasee, adica curse interne sau curse externe. Printre bursele de transport din România gasim: www.etrans.ro, www.e-transport.ro, www.servtrans.ro, www.transportmarket.ro, www.bursetransport.ro.

a) (www.etrans.ro) este o bursa de transport și logistica

care deține pâna la ora actuala 1762 membri, 506 camioane, 189 marfuri, 5 depozite. Printre marcile de mașini pe care le pune la dispoziția clientilor sai se enumera DAF, Freightliner, Iveco, Kenworth, MAN, Mercedes, Renault, Scania, Sterling, si Volvo.72

72 http://www.etrans.ro/index.php?pagina=catalog

b) (www.e-transport.ro) este o bursa ce

cuprinde un numar de 12168 membrii, 251 camioane, 510 marfuri. Printre partenerii sai se afla S.C. Trafic Media S.R.L, Comunicatemedia.ro – Comunicate de presa, Evenimente și Fotografie de presa, GestCom Xpedition, Roviniete online – SCALA ASSISTANCE SRL, Polyinvest SRL – Importator anvelope, Amco Press – Comenzi on-line, atlase, harți rutiere și turistice, Michelin – Comenzi on-line harți și atlase, WS Comm SRL – Producator sistem de monitorizare parc auto – MCLocator.

c) (www.servtrans.ro) este o bursa

a transporturilor rutiere de marfuri, interne și internaționale. Aceasta bursa este destinata companiilor de expediție și transport rutier precum și persoanelor juridice care au sau doresc sa transporte marfa pe rute interne sau externe. Bursa înseamna anunțarea propriilor oferte sau cereri de transport (marfuri sau camioane), lista de camioane disponibile, lista de marfuri disponibile, cautare camion/marfa în lista, gestionarea propriilor tranzacții.

d) (www.transportmarket.ro) este o

platforma on-line care face legatura între furnizorii de servicii de transport cu societațile ce utilizeaza astfel de servicii.73

e) (www.bursetransport.ro) este o

bursa care însumeaza la rândul ei alte categorii de burse : Bursa rutiera,Bursa feroviara, Bursa maritima, Bursa aeriana. Accesul pe bursa se face contra cost prin încheierea unui

73 http://www.transportmarket.ro/?cat=regulament_market

abonament. Persoanele care nu au un abonament pe aceasta bursa nu au acces la informații decât cele de la “Mica publicitate”.

În ceea ce privește bursele pe care le-am enumerat mai sus pot sa spun ca din punct de vedere al structurii pe care o îmbraca,aceasta este aceeași. Toate reprezinta un spațiu virtual în care oferta de transport și cererea de transport se întâlnesc pentru a realiza schimburi. Platforma pe care își desfasoara activitatea are o forma oarecum standard, deoarece toate aceste burse conțin un sector în care se plaseaza oferta pe piața virtuala și unul în cadrul caruia se plaseaza cererea. De asemenea exista un sector în care sunt prezentate termenii și condițiile participarii la bursa, plus un sector adiacent de legislație.Toate bursele îți ofera posibilitatea de a te inscrie în cadrul bursei pentru a participa direct la tranzacțiile care se efectueaza, ceea ce face ca și bursele pe care le-am menționat sa includa aceasta posibilitate.Exista de asemenea un sector dedicat micilor anunțuri și unul ce include informații utile pentru clienți dar mai ales pentru conducatorii auto, de exemplu informații privind amplasarea radarelor, târguri și expoziții, dicționar auto etc. Doar una din cele 5 burse de mai sus deține un motor de cautare atât în interiorul bursei cât și în afara ei. De asemenea toate cele 5 burse conțin în interiorul lor un sector în care se poate urma cursul la zi leu-euro sau leu-dolar.

Concluzii

România este o țara cu potențial ridicat de dezvoltare, lucru observat atât de catre investitorii naționali cât și de investitorii straini. În cazul segmentului de transporturi, indiferent de tipul de transport existent a fost nevoie o centralizare a tuturor cererilor și ofertelor pe o singura platforma, pentru a putea fi accesate mai ușor. Astfel ca a fost nevoie de crearea unor burse de transport.

Bursele de transport românești, deși nu într-un numar foarte mare exista și sunt de bun augur atât pentru comercianții de servicii de transport cât și pentru consumatorii de astfel de servicii. Bursele de transport ofera informații complete atât asupra formei sub

care poți participa la o astfel de bursa cât și a cererilor și ofertelor din cadrul ei, plus alte informații suplimentare care pot sa ajute fie consumatorul fie întreprinzatorul.

Capitolul 4. Concluzii finale

Metodologie

Pe parcursul lucrarii mele am analizat diferite aspecte ale pieței virtuale românești, pornind binențeles de la piața reala. Punctul din care am plecat în elaborarea acestei lucrari consta în efectuarea unui studiu de piața cu privire la existența pe piața virtuala a firmelor românești de transport printr-o prezența activa. În acest scop am creat o baza de date care cuprinde un numar de 1185 firme de transport de pe întreg teritoriul României și din toate ramurile transportului. Urmatorul pas l-a reprezentat studiul eșantionului de firme pe care l-am creat, cautând un numar statistic al firmelor care au o prezența activa prin e-mail sau pagina web și cele care nu au.

Urmatoarea parte a lucrarii mele o constituie analiza din punct de vedere al dezvoltarii sectorului de marketing a firmelor de transport , interesul acordat activitații de marketing. Astfel am inițiat o campanie de bannere, ceea ce semnifica faptul ca din baza de date creata ulterior am selectat un numar de 456 de firme , carora le-am trimis o oferta de bannere(vezi anexa) care cuprinde unele aspecte legate de modalitațile de expunere a produselor și serviciilor lor pe piața virtuala.

A urmat apoi o campanie de promovare care a necesitat întâlnirea fața-în-fața cu reprezentanții firmelor care cuprindeau in domeniul lor de activitate și servicii de transport.Astfel am participat la Târgul Expo Transilvania din perioada 7-11 mai, unde am avut discuții pe baza chestionarului pe care l-am aplicat și firmelor on-line, însa cu rezultate mult mai bune.

Concluzii

Din ceea ce am analizat pe parcursul întregii lucrari am putut concluziona ca piața virtuala româneasca nu poate momentan atinge nivele superioare de dezvoltare datorita impedimentelor provocate atât de infrastructura domeniului transporturilor, deoarece pentru o dezvoltare virtuala într-un domeniu ai nevoie ca piața reala sa fie ea la rândul ei suficient de dezvoltata încât sa permita acest lucru, cât și din cauza cunoștiințelor înca nu suficient de vaste.

Firmele românești din domeniul transporturilor înca nu au realizat importanța pieței virtuale și capacitații sale de a acorda beneficii în ceea ce privește dezvoltarea acestora. Din pacate am putut observa o prezența de activitate medie pe piața virtuala în domeniul transporturilor, facând o comparație de exemplu cu domeniul turismului unde este esențial ca firmele care ofera astfel de servicii sa aiba o prezența cât mai activa și mai completa pe piața virtuala, dar în același timp în colțul opus putem sa dam exemple din domeniul chimic sau al producatorilor de mobila unde prezența pe piața virtuala este foarte scazuta.

Domeniul transporturilor este în esența o parte importanta a economiei datorita faptului ca ofera avantaje și face legatura între toate sectoarele economiei. Tocmai din aceasta perspectiva acest domeniu ar trebui sa fie unul dintre cele mai dezvoltate domenii din economie, însa din nefericire în România acest lucru nu se întâmpla. Privind din acest unghi, faptul ca firmele românești de transport nu acorda o mare importanța apariției active pe piața virtuala nu ar trebui sa ne mire.

O parte importanta în explicarea existenței scazute a prezenței firmelor pe piața virtuala poate fi considerata și cunoștința redusa în ceea ce privește utilizarea internetului, însa acest lucru este pe cale de a se îndrepta, datorita creșterii pe care a înregistrat-o dezvoltarea rețelei de internet în România. Din punctul acesta de vedere pot spune ca România a atins un nivel accelerat de raspândire în ceea ce privește raspândirea internetului și respectiv a utilizatorilor de internet printre care se numara binențeles și firme din diverse domenii ale economiei românești. Astfel ca numarul utilizatorilor a crescut cu un procent de 33% dupa 2000, un procent foarte bun facând o analiza a celor

care au acces la internet, în plus daca ne gândim la populația rurala care nu cunoaște acest sistem si care din pacate nu poate accesa aceste servicii datorita ariei de acoperire redusa, acest procent în comparație cu populația României este îmbucurator.

În ceea ce privește interesul firmelor românești din domeniul transporturilor legat de promovarea serviciilor lor, pot spune ca acestea au un interes relativ scazut decât în alte domenii.

Critici și propuneri

Industria transportului în România se prezinta modest fața de Europa și lume, un prim factor care contribuie la acest lucru fiind slaba dezvoltare a infrastructurii. Un motiv principal al slabei dezvoltari a infrastructurii este dezinteresul major pe care îl manifesta în prima instanța Ministerul Transporturilor și apoi Guvernul. Infrastructura româneasca ar putea fi una care sa se ridice la standardele europene. Buget in acest sens exista, la fel si mana de lucri si cu toate acestea rezultatele nu sunt vizibile.

Din moment ce infrastructura româneasca nu este dezvoltata nici firmle de transport nu se pot dezvolta la capacitatea lor maxima. Astfel nu ne putem aștepta ca piața virtuala a transporturilor sa poata concura cu piețele virtuale europene sau cu cele la nivel global.

În România nu se întelege importanța pieței virtuale si benficiile care vin odata cu prezența pe aceasta piața, astfel firmele de transport nu își manifesta interesul de a se prezenta pe aceasta piața. Felul în care se prezinta firmele de transport românești pe piața virtuala lasa de dorit. Majoritatea firmelor nu au pagina web proprie, iar daca au,aceasta nu este funcționala, iar în ceea ce privește adresa de e-mail, în cele mai multe cazuri aceasta nu exista sau nu era funcționala.

O soluție la aceasta problema ar putea fi o campanie îndreptata catre firmele de transport românești care sa informeze conducerea lor de importanța pieței virtuale și de modul cel mai adecvat de a se prezenta pe piața virtuala.

Consider ca firmele de transport românești nu sunt educate în sensul beneficiilor

și oportunitaților pe care le ofera publicitatea on-line, fapt cereiese din rezultatele

obținute în urma campaniei de bannere unde a fost oferita posibilitatea de a plasa un banner publicitar gratuit pe o platforma virtuala.

Motivele care au dus la slabele rezultate ale campaniei de bannere pot fi urmatorele:

Neîntelegerea ofertei

Existența unor bannere plasate deja pe alte platforme virtuale, cu trafic mai ridicat

Dezinteres manifestat din partea firmelor de transport

Unele firme aleg sa se prezinte pe piața virtuala prin intermediul unor platforme virtuale de genul celor care gazduiesc alte siteuri, ca de exemplu www.go.ro, www.bravenet.com, www.pa.ro etc. Din pacate multe din firmele care au ales sa fie reprezentate prin intermediul acestor siteuri s-au ales cu pagini web nefuncționale. Acest fapt pune o piedica în calea consumatorului care nu poate accesa datele necesare despre firma (date de contact, informații legate de activiatea firmei). Aceasta problema a siteurilor nefuncționale se poate rezolva prin crearea unui website propriu.

Bibliografie

Capitolul 1. Introducere în teoria pieței virtuale

1._IN1 http://www.studentie.ro/Curs_Marketing_PIATA TREPRINDERII–citeste- nr401.html

2. 1 http://facultate.regielive.ro/cursuri/economie/burse_de_marfuri_si_valori-23891.html

1 http://www.bcut.ro/abir/chivu.doc

1 http://www.internetworldstats.com/top20.htm

http://www.internetworldstats.com/stats4.htm

1 http://www.internetworldstats.com/stats4.htm

http://www.internetworldstats.com/eu/ro.htm

1 http://www.anisp.ro/?c=noutati-comunicate&idu=0802260958

http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- ViewTermen_id-9905/Definitie_Transport.html

1 http://dex.webis.ro/transport_3_1_1_200.html

http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf

1 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf

13.1 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf

14. 1

http://www.mt.ro/domenii/transporturi/geostrategie.html#romania_placa%20turnanta

1 http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf

1 http://www.infoeuropa.ro/ieweb/jsp/page.jsp?cid=189&lid=1&id=1618

17.http://www.untrr.ro/index.php?menu=raportul_periodic_asupra_progreselor_nregistrat e_de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue&page=raportul_periodic_asupra_progreselor_nre gistrate_de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue

1 http://www.curierulnational.ro/Specializat/2007- 11/Noi+norme+europene+privind+transportul+marfurilor+periculoase

http://www.mt.ro/statistici/rutier.html

1 http://www.mt.ro/consiliu%20_superior_feroviar/legislatie/legislatie.html

http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf

1 http://www.mt.ro/statistici/feroviar.html

1 http://www.eafacere.ro/art_item.asp?artCatID=1&artID=2169

1 http://www.standard.ro/articol_4149/romania_va_ramane_in_2022_fara_gaze.html

25.http://www.mt.ro/transparenta/2008/pr%20OMT%20Amend%20Cod%20OSV%2020 07%20final.pdf

http://www.mt.ro/transparenta/2008/HG%20CONTRIB%20VOLUNTARA.pdf

1 http://www.mt.ro/statistici/maritim.html

1 http://ec.europa.eu/transport/maritime/index_en.htm

1 http://ec.europa.eu/transport/iw/index_en.htm

1 http://www.gov.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=59631&idrubricapresa=1

1 http://www.mt.ro/statistici/fluvial.html

http://www.caa.ro/ro/About/index.html

1 http://www.caa.ro/ro/index.html

1 http://www.mt.ro/statistici/aerian.html

Capitolul 2. Activitatea de promovare

Ph. Kotler . , Marketing-Management – “Analysis, Planning, and Control”

1 A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica

A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

1 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- ViewTermen_id-9084/Definitie_Pret.html

1 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/9.htm

1 http://1-marketing.blogspot.com/2007/11/distributia.html

Gary Armstrong, Philip Kotler, „Marketing an Introduction”, Prentice Hall, 2003, p.495

http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate

1 http://dexonline.ro/search.php?cuv=reclama

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/36820/Marea-Britanie-prima-tara-in- care-publicitatea-online-o-va-depasi-pe-cea-TV.html

http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf

http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf

1 http://bloguri.dailybusiness.ro/lucia-mihail/internet-new-media/publicitatea-online- in-sua-si-europa-centrala-si-de-est-387

1http://www.standard.ro/articol_32734/online_ul_depaseste_tv_ul_la_publicitate.html

1 Cristian Curus ,Romania Libera “Yahoo! se infrateste cu Google si AOL ca sa treaca puntea” 11 aprilie 2008

1 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- Romania-la-varsta-pubertatii.html/1/Marii-publisheri-offline-se-vor-desprinde-de- brokerii-de-publicitate.html

1 http://www.bursa.ro/on- line/s=autentificare&s_a=companii_afaceri&a_articol=22033&editie_precedenta=2008- 01-23.html

http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- Romania-la-varsta-pubertatii.html/2/Regiile-noastre-sunt-mai-puternice-decat-ale- lor.html

1 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- Romania-la-varsta-pubertatii.html/4/Ce-castigi-si-ce-pierzi-atunci-cand-te-vinzi- singur.html

57.http://www.afaceri.net/articole/Webdesign/Promovare/Publicitatea_online_in_Romani a.htm

1 http://en.wikipedia.org/wiki/Web_banner

Capitolul 3. Bursele de transport

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Burs%C4%83

1 http://www.bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1

1 www.biblioteca.ase.ro

Florin Sebastian Duma-“Plasamente bursiere” pag.19

1 http://www.studentie.ro/Referat_BURSA_DE_VALORI-nrciteste13349.html

1 http://www.bvb.ro/About/Relations.aspx

http://www.bvb.ro/Companies/SecuritiesOView.aspx

1 http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/20080107%202007%20la%20BVB.pdf

1 www.biblioteca.ase.ro

1 http://www.advocate.ro/cabinet_avocat_cuvant_Broker

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/SSIF_Broker

1 http://www.ssifbroker.ro/php-template/afisare_pagina.php?location=despre

1 http://stat.trafic.ro/stat/euloadcom/vizitatori/absolut-unici-romania/#stat

1 http://www.etrans.ro/index.php?pagina=catalog

1 http://www.transportmarket.ro/?cat=regulament_market

Anexe

XXI SRL Str. Dobrun 4 Bucuresti Bucuresti 346627 –

Aciu&Ram – Cluj-Napoca Cluj 745524797 – the_only_one1983@ya

Arvis – Timisoara Timis 722503031 (0256)309706 [anonimizat]

M&M Pro

Transporturi – Bucuresti Bucuresti 745681980 – –

M&M Pro

Transporturi – Bucuresti Bucuresti 745681980 (021)3446986 max_ino2006@yahoo.

Trans Media

Marketing – Bucuresti Bucuresti 722610044 – valigeorgescu61@yaho

Terra Agrar – Brasov Brasov 721398874 – bogdan_ioco@yahoo.c

Marsall Import

Export SRL Str.Progresului nr.16 Cluj-Napoca Cluj (0264)433286 (0264)433286 [anonimizat]

As Intermed SRL

Str.Nicolae

Titulescu,nr.115,ap.4 Cluj-Napoca Cluj

(0264)557752

;0722376996 (0264)557752 asimtermed@gawab.c

(0264)599518

Praemium SRL Str.Motilor ,nr.16 Cluj-Napoca Cluj

; 0742804555 (0264)599527 [anonimizat]

Veroben

Company Str.Ciocarliei ,nr 43 Cluj-Napoca Cluj

(0264)411766

; 0745119992 (0264)412574

(0264)438509

veroben@veroben- transport.com

Davirom SRL Str.Corneliu Coposu,nr.33 Cluj-Napoca Cluj

; 0723802630 (0264)403960 [anonimizat]

(0264)431450

Car&Go SRL Calea Dorobantilor,nr.48,ap.2 Cluj-Napoca Cluj

; 0741357364 (0264)105230 –

Nemeth Speed

SRL Str.Olanesti ,nr.6,ap.5 Cluj-Napoca Cluj

Sc Romenimel

(0264)437744

;0745158524 (0264)437744 office@nemethspeed.r

(0264)229761

;

Srl Cuzdrioana Dej Cluj

07668056745 – [anonimizat]

Sc Eldo Serv

Calea

(0264)266135

Srl

Floresti,nr.2,blA1A,et.4,ap.17 Cluj-Napoca Cluj

;0728925045 (0264)266135 –

Ramnicu-

Ciurezu Srl Db Tineretului ,nr1

Valcea Valcea (0250)711722 (0250)711789 –

Alpi Rigacci

Brasov Srl Bd.Grivitei,nr88,bl.L12,sc.B,ap.5 Brasov Brasov (0268)417986 (0268)415023 –

Anexa2. Formular pentru campania de bannere

Va invitam sa vizitati:

www.e-Bursa.ro , www.v-Market.ro

si :

sa examinati oportunitatile de afaceri propuse de diferite firme

sa adaugati propria dumneavoastra cerere sau oferta de marfuri, servicii sau cooperare.

sa ne solicitati sprijinul pentru vizibilizarea firmei dumneavoastra printr-un banner publicitar plasat pe cele doua site-uri, pentru a fi identificata mai usor de potentialii parteneri

sa contribuiti la dezvoltarea breslei din care face parte firma dumneavoastra, prin mesaje, sugestii, propuneri.

Va invitam sa completati formularul alaturat si sa-l transmiteti prin

e-mail: [anonimizat] sau fax : +40-364-815085

Date contact:

Numele firmei:

……………………………………………………………………………………………………………………. Str: ………………………………………………….. Nr……………………..Cod

Postal………………………………..Localitatea:…………………………………………….

Tel: …………………….. Mobil: …………………………… Fax: ………………………………….. E-mail: …………………………….… Pagina web: …………………………………………..

Nume manager (administrator):

………………………………………………………………………………………………..

Nume persoana de contact:

………………………………………………………………………………………………………

Domeniul de activitate:

……………………………………………………………………………………………………..

Ati utilizat metodele de e-marketing in vizibilizarea produselor / serviciilor dumneavoastra ?

D Da

D Nu

D Realizarea unui website al firmei

D Inscrierea websiteului firmei in cataloage si portaluri de specialitate

D Prezentarea produselor / serviciilor pe burse virtuale

D Sondaje de opinie on-line

D Colaborarea cu reviste/ziare on-line

D Vizibilizarea prin bannere publicitare pe portaluri cu trafic ridicat

D Altele ……………………………………………………………………………….

Doriti o vizibilizare mai buna pe Piata Virtuala www.v-Market.ro prin plasarea unui banner intr-o pozitie agreata de dumneavoastra ?

D Da

D Nu

Opinii si propuneri:

………………………………………………………………………………………………………………………………

…

………………………………………………………………………………………………………………………………

..

Bibliografie

Capitolul 1. Introducere în teoria pieței virtuale

1._IN1 http://www.studentie.ro/Curs_Marketing_PIATA TREPRINDERII–citeste- nr401.html

2. 1 http://facultate.regielive.ro/cursuri/economie/burse_de_marfuri_si_valori-23891.html

1 http://www.bcut.ro/abir/chivu.doc

1 http://www.internetworldstats.com/top20.htm

http://www.internetworldstats.com/stats4.htm

1 http://www.internetworldstats.com/stats4.htm

http://www.internetworldstats.com/eu/ro.htm

1 http://www.anisp.ro/?c=noutati-comunicate&idu=0802260958

http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- ViewTermen_id-9905/Definitie_Transport.html

1 http://dex.webis.ro/transport_3_1_1_200.html

http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf

1 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf

13.1 http://www.cnp.ro/user/repository/lucrare_transporturi.pdf

14. 1

http://www.mt.ro/domenii/transporturi/geostrategie.html#romania_placa%20turnanta

1 http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf

1 http://www.infoeuropa.ro/ieweb/jsp/page.jsp?cid=189&lid=1&id=1618

17.http://www.untrr.ro/index.php?menu=raportul_periodic_asupra_progreselor_nregistrat e_de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue&page=raportul_periodic_asupra_progreselor_nre gistrate_de_romnia_n_vederea_aderrii_la_ue

1 http://www.curierulnational.ro/Specializat/2007- 11/Noi+norme+europene+privind+transportul+marfurilor+periculoase

http://www.mt.ro/statistici/rutier.html

1 http://www.mt.ro/consiliu%20_superior_feroviar/legislatie/legislatie.html

http://www.untrr.ro/content/2393fe30f677a3b4b1b9b17b52bd7d3d.pdf

1 http://www.mt.ro/statistici/feroviar.html

1 http://www.eafacere.ro/art_item.asp?artCatID=1&artID=2169

1 http://www.standard.ro/articol_4149/romania_va_ramane_in_2022_fara_gaze.html

25.http://www.mt.ro/transparenta/2008/pr%20OMT%20Amend%20Cod%20OSV%2020 07%20final.pdf

http://www.mt.ro/transparenta/2008/HG%20CONTRIB%20VOLUNTARA.pdf

1 http://www.mt.ro/statistici/maritim.html

1 http://ec.europa.eu/transport/maritime/index_en.htm

1 http://ec.europa.eu/transport/iw/index_en.htm

1 http://www.gov.ro/presa/afis-doc.php?idpresa=59631&idrubricapresa=1

1 http://www.mt.ro/statistici/fluvial.html

http://www.caa.ro/ro/About/index.html

1 http://www.caa.ro/ro/index.html

1 http://www.mt.ro/statistici/aerian.html

Capitolul 2. Activitatea de promovare

Ph. Kotler . , Marketing-Management – “Analysis, Planning, and Control”

1 A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica

A. Zamfir, “Marketing”, Ed. Didactica si Pedagogica

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

1 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/7.htm

http://www.buget.ro/finante-banci-investitii-legi/o-DictionaryBuget_m- ViewTermen_id-9084/Definitie_Pret.html

1 http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/9.htm

1 http://1-marketing.blogspot.com/2007/11/distributia.html

Gary Armstrong, Philip Kotler, „Marketing an Introduction”, Prentice Hall, 2003, p.495

http://ro.wikipedia.org/wiki/Publicitate

1 http://dexonline.ro/search.php?cuv=reclama

http://www.wall-street.ro/articol/Marketing-PR/36820/Marea-Britanie-prima-tara-in- care-publicitatea-online-o-va-depasi-pe-cea-TV.html

http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf

http://blog.boom.ro/documente/pdf/Raport-IAB-2007-jumatate-an.pdf

1 http://bloguri.dailybusiness.ro/lucia-mihail/internet-new-media/publicitatea-online- in-sua-si-europa-centrala-si-de-est-387

1http://www.standard.ro/articol_32734/online_ul_depaseste_tv_ul_la_publicitate.html

1 Cristian Curus ,Romania Libera “Yahoo! se infrateste cu Google si AOL ca sa treaca puntea” 11 aprilie 2008

1 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- Romania-la-varsta-pubertatii.html/1/Marii-publisheri-offline-se-vor-desprinde-de- brokerii-de-publicitate.html

1 http://www.bursa.ro/on- line/s=autentificare&s_a=companii_afaceri&a_articol=22033&editie_precedenta=2008- 01-23.html

http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- Romania-la-varsta-pubertatii.html/2/Regiile-noastre-sunt-mai-puternice-decat-ale- lor.html

1 http://www.wall-street.ro/slideshow/Marketing-PR/40251/Publicitatea-online-din- Romania-la-varsta-pubertatii.html/4/Ce-castigi-si-ce-pierzi-atunci-cand-te-vinzi- singur.html

57.http://www.afaceri.net/articole/Webdesign/Promovare/Publicitatea_online_in_Romani a.htm

1 http://en.wikipedia.org/wiki/Web_banner

Capitolul 3. Bursele de transport

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/Burs%C4%83

1 http://www.bvb.ro/About/Presentation.aspx?t=1

1 www.biblioteca.ase.ro

Florin Sebastian Duma-“Plasamente bursiere” pag.19

1 http://www.studentie.ro/Referat_BURSA_DE_VALORI-nrciteste13349.html

1 http://www.bvb.ro/About/Relations.aspx

http://www.bvb.ro/Companies/SecuritiesOView.aspx

1 http://www.bvb.ro/info/Rapoarte/Diverse/20080107%202007%20la%20BVB.pdf

1 www.biblioteca.ase.ro

1 http://www.advocate.ro/cabinet_avocat_cuvant_Broker

1 http://ro.wikipedia.org/wiki/SSIF_Broker

1 http://www.ssifbroker.ro/php-template/afisare_pagina.php?location=despre

1 http://stat.trafic.ro/stat/euloadcom/vizitatori/absolut-unici-romania/#stat

1 http://www.etrans.ro/index.php?pagina=catalog

1 http://www.transportmarket.ro/?cat=regulament_market

Anexe

XXI SRL Str. Dobrun 4 Bucuresti Bucuresti 346627 –

Aciu&Ram – Cluj-Napoca Cluj 745524797 – the_only_one1983@ya

Arvis – Timisoara Timis 722503031 (0256)309706 [anonimizat]

M&M Pro

Transporturi – Bucuresti Bucuresti 745681980 – –

M&M Pro

Transporturi – Bucuresti Bucuresti 745681980 (021)3446986 max_ino2006@yahoo.

Trans Media

Marketing – Bucuresti Bucuresti 722610044 – valigeorgescu61@yaho

Terra Agrar – Brasov Brasov 721398874 – bogdan_ioco@yahoo.c

Marsall Import

Export SRL Str.Progresului nr.16 Cluj-Napoca Cluj (0264)433286 (0264)433286 [anonimizat]

As Intermed SRL

Str.Nicolae

Titulescu,nr.115,ap.4 Cluj-Napoca Cluj

(0264)557752

;0722376996 (0264)557752 asimtermed@gawab.c

(0264)599518

Praemium SRL Str.Motilor ,nr.16 Cluj-Napoca Cluj

; 0742804555 (0264)599527 [anonimizat]

Veroben

Company Str.Ciocarliei ,nr 43 Cluj-Napoca Cluj

(0264)411766

; 0745119992 (0264)412574

(0264)438509

veroben@veroben- transport.com

Davirom SRL Str.Corneliu Coposu,nr.33 Cluj-Napoca Cluj

; 0723802630 (0264)403960 [anonimizat]

(0264)431450

Car&Go SRL Calea Dorobantilor,nr.48,ap.2 Cluj-Napoca Cluj

; 0741357364 (0264)105230 –

Nemeth Speed

SRL Str.Olanesti ,nr.6,ap.5 Cluj-Napoca Cluj

Sc Romenimel

(0264)437744

;0745158524 (0264)437744 office@nemethspeed.r

(0264)229761

;

Srl Cuzdrioana Dej Cluj

07668056745 – [anonimizat]

Sc Eldo Serv

Calea

(0264)266135

Srl

Floresti,nr.2,blA1A,et.4,ap.17 Cluj-Napoca Cluj

;0728925045 (0264)266135 –

Ramnicu-

Ciurezu Srl Db Tineretului ,nr1

Valcea Valcea (0250)711722 (0250)711789 –

Alpi Rigacci

Brasov Srl Bd.Grivitei,nr88,bl.L12,sc.B,ap.5 Brasov Brasov (0268)417986 (0268)415023 –

Anexa2. Formular pentru campania de bannere

Va invitam sa vizitati:

www.e-Bursa.ro , www.v-Market.ro

si :

sa examinati oportunitatile de afaceri propuse de diferite firme

sa adaugati propria dumneavoastra cerere sau oferta de marfuri, servicii sau cooperare.

sa ne solicitati sprijinul pentru vizibilizarea firmei dumneavoastra printr-un banner publicitar plasat pe cele doua site-uri, pentru a fi identificata mai usor de potentialii parteneri

sa contribuiti la dezvoltarea breslei din care face parte firma dumneavoastra, prin mesaje, sugestii, propuneri.

Va invitam sa completati formularul alaturat si sa-l transmiteti prin

e-mail: [anonimizat] sau fax : +40-364-815085

Date contact:

Numele firmei:

……………………………………………………………………………………………………………………. Str: ………………………………………………….. Nr……………………..Cod

Postal………………………………..Localitatea:…………………………………………….

Tel: …………………….. Mobil: …………………………… Fax: ………………………………….. E-mail: …………………………….… Pagina web: …………………………………………..

Nume manager (administrator):

………………………………………………………………………………………………..

Nume persoana de contact:

………………………………………………………………………………………………………

Domeniul de activitate:

……………………………………………………………………………………………………..

Ati utilizat metodele de e-marketing in vizibilizarea produselor / serviciilor dumneavoastra ?

D Da

D Nu

D Realizarea unui website al firmei

D Inscrierea websiteului firmei in cataloage si portaluri de specialitate

D Prezentarea produselor / serviciilor pe burse virtuale

D Sondaje de opinie on-line

D Colaborarea cu reviste/ziare on-line

D Vizibilizarea prin bannere publicitare pe portaluri cu trafic ridicat

D Altele ……………………………………………………………………………….

Doriti o vizibilizare mai buna pe Piata Virtuala www.v-Market.ro prin plasarea unui banner intr-o pozitie agreata de dumneavoastra ?

D Da

D Nu

Opinii si propuneri:

………………………………………………………………………………………………………………………………

…

………………………………………………………………………………………………………………………………

..