Analiza Pietei Romanesti a Publicitatii

=== 5ffdc6feb3d9a0b1514e3f079e4d5e53303eeb46_37130_1 ===

CUPRINS

INTRODUCERE

CAPITOLUL I MIXUL DE MARKETING

1.1Produsul

1.2Prețul

1.3Distribuția

1.4Promovarea

CAPITOLUL II PUBLICITATEA

2.1Principiile publicității

2.2Obiectivele publicității

2.3Modalități de publicitate

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ

3.1Obiectivele și ipotezele cercetării

3.2Rezultatele obținute prin cercetare

CAPITOLUL IV CONCLUZII

BIBLIOGRAFIE

ANEXE

INTRODUCERE

Publicitatea este o formă de comunicare între producători și consumatori, care poate conduce la mărirea vânzărilor unui produs dacă mesajul publicitar ajunge la publicul vizat și îl convinge că produsul care este promovat are calități superioare altor produse existente pe piață.

Se poate spune că România este mai puțin avansată din punct de vedere al utilizării unor metode specifice de marketing din cauza perioadei comuniste în care publicitatea produselor era încă în perioada copilăriei comparativ cu statele avansate ale lumii.

Cu tot acest handicap, românii au învățat rapid să se adapteze la necesitățile economiei de piață și au fost asaltați de publicitatea făcută diverselor bunuri sau servicii.

O analiză făcută pieței românești a publicității trebuie să se refere atât la produsele pentru care fabricanții consideră că este neapărat necesar să fie promovate pentru a se putea vinde, cât și la ceea ce fac cei care se ocupă de publicitate pentru a îndeplini acest scop .

Această temă a pieței publicității românești mi s-a părut a fi foarte interesantă și din păcate destul de puțin abordată de cercetători.

Obiectivul lucrării este determinarea opiniei unor producători referitor la modalitatea în care se face publicitate în România.

În acest scop vom administra un chestionar reprezentanților firmelor care doresc să răspundă la un chestionar având ca temă piața românescă de publicitate.

Chestionarul a fost trimis pe adresa de e-mail a unor firme care fac o promovare mai intensă a produselor, cu scopul de a obține un avantaj competitiv în fața concurenței.

În cazul bunurilor de larg consum și a unor servicii cum sunt cele oferite de bănci de exemplu, televiziunea este cel mai eficient mijloc prin care se poate realiza publicitatea în momentul actual.

Pe de altă parte o publicitate agresivă riscă să producă un efect contrar celui scontat de producător adică să plictisească auditoriul iar vânzările să nu crească în mod spectaculor datorită publicității.

Dacă se optează pentru publicitatea de exterior, este foarte posibil ca panourile sau afișele să fie remarcate de grupurile vizate de campania publicitară, un alt avantaj fiind faptul că nu necesită costuri foarte mari, ca în cazul reclamei prin alte mijloace.

Dacă publicitatea se realizează în presa scrisă trebuie analizată cu atenție categoria de cititori căreia i se adreasează respectiva publicație, pentru ca mesajul să ajungă la audiența care este vizată.

Trebuie luată în considerarea și aria de acoperire din punct de vedere geografic a publicității care va fi făcută produsului respectiv, ținând seama de caracteristicile celor cărora le este destinată reclama.

În zilele noastre publicitatea on line poate fi foarte eficientă în cazul multor categorii de produse, deoarece cumpărăturile on-line devin din ce în ce mai importante pentru mulți oameni.

De aceea, atunci când este cazul firmele pot face publicitate produselor apelând și la varianta internetului, unde pot atrage un număr mare de cumpărători.

Am considerat că această formă de promovare beneficiază de mai puțină atenție comparativ cu alte modalități de promovare, deci studiul ei ar fi deopotrivă util și interesant.

CAPITOLUL I MIXUL DE MARKETING

Preocupările avute de specialiștii domeniului pentru a determina mijloacele de acțiune la care pot face apel întreprinzătorii pentru a-și maximiza profiturile a condus la apariția conceptului de mix de marketing care are în perioada actuală o poziție foarte importantă în teoria ca și în practica marketingului.1

Conceptul de „mix-de .marketing” a fost ideea lui Neil Borden, care a creat combinația potrivită a unor elemente esențiale pentru politica de marketing dintr-o firmă.

Modelul pe care l-a creat inițial Borden era mult mai complicat față de acela care se utilizează în prezent, actuala formă fiind gândită decătre Eugen Mc Carthy, care a stabilit cele patru componente esențiale ale mixului, care sunt cunoscute în toată lumea ca cei patru “P”, prin aceasta referindu-se la Product, Price, Place, Promotion.

În altă teorie care se referă la acest concept esențial se susține că ar mai fi necesar să se adauge o variabilă ce prezintă mare influență la acest mix și anume personalul organizației deoarece “calitatea și motivația personalului care lucrează acolo reprezintă rațiunea esențială care face publicul să dorească (sau nu) să apeleze la serviciile ei”2.

Scopul pentru care este creat un produs este reprezentat de satisfacerea unei nevoi , de aceea se consideră că producerea acestuia este justificată atunci când produsul ajunge la consumatorul final.

Numai printr-o alocare eficientă a tuturor tipurilor de resurse care sunt esențiale pentru fabricarea unui produs și anume ( materiale, financiare și umane) pentru fiecare componentă a mixului de marketing , se realizează un consum rațional din punct de vedere al resurselor și acestea nu vor fi irosite.

Putem deci spune că obținerea de către organizație a rezultatelor pe care le speră , în principal generarea profitului, este dependentă în mod direct de politicile pe care le adoptă firma în domeniul produsului, prețului, distribuției și promovării, deci de mixul de marketing.

Între elementele componente ce formează mixul de marketing și mixul de marketing există relații care pot fi reprezentate în mod schematic în modul următor :

Fig nr.1.sursa http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5

Produsul

Se poate spune că putem denumi produs orice bun, serviciu sau o combinație între cele două care satisface o necesitate și care este oferit spre vânzare pe piață și în schimbul căruia se primește o sumă de bani sau un alt bun sau serviciu.

Producătorii și consumatorii privesc din perspective diferite produsele, pentru primii produsul fiind un obiect fizic, pentru consumatori reprezentând un set de avantaje la care se așteaptă prin achiziție, produsul fiind cumpărat pentru a satisface unele trebuințe.

O tendință ce se manifestă în zilele noastre se referă la o implicare accentuată pe diferite căi a consumatorului în realizarea produselor noi.3

Un produs are mai multe componente care se pot grupa în următorul mod:4

-componente corporale precum ar fi forma, dimensiunile, calitatea ,alcătuirea, conținutul, densitatea etc…

-componente acorporale dintre care se pot menționa:numele, marca, prețul, modul în care se poate utiliza, termenul de garanție etc…

-comunicațiile care se referă la respectivul produs ce constau în informații transmise de producător sau de cel care realizează distribuția produsului sub diverse forme promoționale.

-imaginea produsului ce cuprinde perceperea acelui produs de către consumator.

Marele specialist în domeniul marketingului Ph.Kotler în lucrarea „Marketing Management” din 1992 realizează o detaliere a funcțiilor pe care le are produsul pe cinci trepte , conform figurii următoare

Fig 2 Niveluri ale produsului Sursa: http://ebooks.unibuc.ro/StiinteADM/sica/8.htm

1.produsul de bază este nivelul fundamental

2.produsul generic este reprezentat de produsul care se folosește în mod curent

3.produsul așteptat este acela care include funcții noi conform așteptărilor clienților

4.produsul amplificat este cel la care se adaugă alte avantaje

5.produsul potențial este cel trebuie să reflecte un nivel la care nu s-a gândit nimeni

„Un consumator cumpără mai mult decât un set de însușiri fizice, caracteristici tehnice sau performanțe. Esențial ei cumpără satisfacerea dorințelor.De aceea, o firmă bună vinde utilitățile, „beneficiile produsului” mai degrabă decât produsul” 5

În ceea ce privește activitățile legate de produs , Florescu C. Distinge următoarele activități de bază:

1 cercetarea produsului, care se referă la:

-analizarea minuțioasă a calității produselor care se fabrică

-analizarea ciclului de viață al produsului și al stadiului în care se găsește produsul respectiv

2. elaborarea strategiilor de produs:

-stabilirea poziției pe care o are produsul sau gama de produse pe piață

-strategii care sunt legate de ciclul de viață al respectivului produs.

3. proiectarea și fabricarea unor produse noi , respectiv reînnoirea de produse:

4. asigurarea legală a produsului ce cuprinde acțiuni juridice de protejare împotriva contrafacerii produsului respectiv

Prețul

Pentru cei mai mulți specialiști politica de preț este un element foarte important al mixului de marketing, deoarece „ prețul poate fi considerat ca elementul care face legătura și conexiunea cea mai clară dintre produs și piață, respectiv între cerere și ofertă.˝ 6

O definiție dată prețului ar putea fi aceea potrivit căreia prețul reprezintă expresia bănească a valorii unei mărfi sau serviciu care este destinat schimbului și care în același timp este o categorie economică.

O altă definiție dată de Leon Walras spune că ˝ Prețul este expresia bănească a valorii mărfii sau suma de bani care se plătește pentru a dobândi o unitate dintr-un bun economic˝. 7

Altă afirmație făcută într-o lucrare de specialitate este aceea conform căreia ˝Prețul trebuie stabilit pe fundamente economice, pe bază de studii și analize complexe ținând seama de cerințele și realitățile din economia națională și mondială˝8

Prețurile au devenit în timp o categorie economică de o mare importanță pentru prosperitatea și viitorul unei țări, influențând puternic nivelul de trai al națiunii respective.

După cum spunea Ovidiu Nicolescu ,˝Nu există o metodă sau o rețetă general valabilă, care- aplicată adecvat să conducă în mod invariabil la prețul just. Deciziile de preț sunt, în mare măsură, de natură cantitativă și aritmetică, dar întotdeauna există un element subiectiv în judecata și experiența factorului de decizie și în reacția comercianților și a consumatorilor, față de o decizie de preț˝9

Vom realiza o clasificare a prețurilor în funcție de diverse criterii:

După modul în care se formează , prețurile sunt:

Prețuri libere care sunt formate în condițiile concurenței deschise, când nici unul din jucătorii de

pe piață nu poate să influențeze sau să stabilească singur nivelul și dinamica pe care o au prețurile.10

Prețuri administrate ce sunt prețuri rigide, care se stabilesc de producători, de consumatori (în cazul în care aceștia pot dicta prețul unor produse) , sau de către stat11.

După aria geografică , pe care o cuprind , prețurile se pot clasifica în:

– Prețuri interne care sunt stabilite pentru piața unei țări

– Prețuri externe care sunt stabilite pentru piața internațională de bunuri și servicii

După felul în care se stabilește sfera de acțiune :

– Prețuri de piață ce se stabilesc în cadrul interacțiunilor agenților economici

– Prețuri de transfer care sunt prețurile cu care circulă bunurile în interiorul unei firme multinaționale

După momentul stabilirii și efectuării plății avem:

– Preț în numerar sau la vedere , care este prețul ce se afișează, plătibil în momentul în care se dorește achiziția produsului

– Prețul la termen ce se stabilește în vederea livrării bunurilor ulterior luării deciziei de cumpărare

Referitor la modul de comercializare putem întâlni:12

-Prețuri de aprovizionare

-Preț de achiziție

-Preț negociat

– Prețul de import

1.3Distribuția

Distribuția este o activitate prin care produsele ajung de la producători la clienți, direct sau prin intermediul unei firme de distribuție.

La acest proces de plasare a bunurilor, participanții au roluri și interese diferite, care trebuie să se armonizeze pentru buna desfășurare a procesului în ansamblu.

Plasarea este un ultim pas care este realizat pentru ca activitatea pe care o desfășoară firmele să se încheie, iar ciclul economic să poată fi reluat.

După plasarea bunurilor firma care le- a produs poate să își recapete resursele pe care le-a consumat pentru fabricarea acestora și un profit pe care și l-a stabilit, consumatorul primește bunurile dorite, iar intermediarii își acoperă cheltuielile ocazionate de achiziție și realizează și ei un profit conform cu efortul pe care l-au depus în acest proces.

Sectorul de distribuție pune la dispoziția consumatorilor bunurile dorite, realizând o facilitare a circuitului pe care îl au informațiile și produsele.

În funcție de obiectivele generale și de cele specifice pe care le are o firmă dintr-un anumit domeniu , există trei opțiuni strategice majore ce pot fi utilizate pentru activitatea de plasare :

– distribuția exclusivă care este folosită de firmele producătoare care vor să mențină controlul asupra plasării produselor lor, vizând crearea unei imagini mai bune în privința acestor produse, dar și obținerea unor adaosuri comerciale ridicate pentru produsele lor.

Principalele avantaje pe care le prezintă aplicarea acestei strategii în domeniul plasării sunt următoarele:

-poate asigura loialitatea comercianților față de firmă,

-finanțarea anumitor stocuri existente și asumarea anumitor riscuri de către cei care comercializează produsele

– un grad ridicat de control asupra rețelei comerciale și o mai bună estimare a cererii existente e

Punctele slabe ale strategiei de distribuție exclusivă sunt:

-riscul de a se pierde o parte însemnată din volumul de vânzări care se poate realiza

– riscurile care pot să apară din utilizarea unui singur intermediar, într-o anumită zonă

-faptul că acest tip de distribuție este vizată de legislația antimonopol existentă în țară etc.;

Distribuția selectivă poate fi recomandată în cazul produselor care sunt evaluate mai ales prin intermediul calității și prețului și este folosită de către firmele care fabrică produse pentru care cumpărătorii alocă un interval de timp destul de mare pentru a le cumpăra, din locuri specializate.

Acest tip de strategie permite producătorilor sa dețină un control eficient asupra distribuției dar , în același timp, să colaboreze cu anumiți intermediari,pe care îi preferă și pe care i-au selectat special în acest scop;

-distribuția intensivă (sau de masă) constă în distribuirea produselor sau serviciilor firmei printr-un număr cât mai mare posibil de unități de vânzare fiind cea mai potrivită modalitate în care poate fi realizată distribuția pentru bunurile de larg consum, serviciile de consum, și o mare parte a bunurilor industriale.

Avantajele majore prezentate de acest tip de strategie sunt volumul mare al vânzărilor și

popularitatea pe care o dobândesc mărcile , iar neajunsurile sunt reprezentate de prețurile

mici, cotele reduse de adaos comercial care sunt practicate și dificultatea exercitării unui control asupra aparatului de distribuție.

Prezentăm mai jos alternativele canalelor strategice de distribuție:

Tabel nr 2 Sursa (Pop, N. Al., Marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

Plasarea mărfurilor se face prin intermediul unui canal de distribuție care în mod obișnuit are următoarele elemente:

-producător, care este firma ce fabrică efectiv bunurile care trebuie să ajungă la consumatori

-consumatorii care sunt întreprinderile ori persoanele fizice ce doresc să achiziționeze marfa cu scopul de a-și atisface o trebuință

-unul sau mai mulți intermediari care au rolul de a facilita ajungerea mărfii în posesia cumpărătorului.

1.4 Promovarea

Obiectivele pe care le are activitatea de promovare diferă de la o organizație la alta depinzând de domeniul de activitate, segmentele de piață pe care firma le vizează, mijloacele utilizate și pot fi exprimate nu doar în mărimi de natură cantitativă (cum ar fi creșterea vânzărilor sau a profitului), ci și în termeni de natură calitativă (precum ar fi crearea unei imagini favorabile față de organizație sau față de produsele executate de aceasta).

De asemenea,putem spune că obiectivele activității de promovare urmăresc atât aspectul informativ (cunoașterea mărcilor și a produselor firmei ), cât și aspectul afectiv (atragerea interesului consumatorilor față de oferta pe care o are organizația )sau îmbunătățirea imaginii produsului ori a firmei ).

Politica promoțională a unei firme este materializată printr-un cumul de strategii care, având în vedere complexitatea activităților promoționale desfășurate de o firmă , se caracterizează printr-o deosebită diversitate.

Criteriile de clasificare a strategiilor prin care se realizează promovarea sunt numeroase, așa că vom prezenta în continuare câteva dintre ele.

În funcție de criteriul privitor la promovarea imaginii firmei respective , pot fi concretizate două variante strategice, și anume:

-strategia de promovare a imaginii

– strategia de extindere a imaginii, care, la rândul ei, include o serie de opțiuni care pot fi aplicate : strategia de informare pe piață , strategia de stimulare a cererii existente , strategia de diferențiere a ofertei, strategia de stabilizare a vânzărilor.

În funcție de modul în care se desfășoară în timp activitățile promoționale, opțiunile strategice pe care le poate avea firma respectivă se diferențiază în:

– strategia activității de promovare permanentă , care presupune eforturi

financiare mari din partea organizației

-strategia de activitate promoțională intermitentă, în funcție de anumite situații de conjunctură sau de sezonul aflat în desfășurare.

Depinzând de obiectivele pe care le are în vedere , firma poate opta pentru:

– promovarea produsului

-promovarea imaginii.

Din punct de vedere al sediului unde se organizează activitățile promoționale, firma are de ales între variantele următoare:

-realizarea acestora activități folosind forțele proprii, la sediul său

-apelarea la instituții și firme specializate deci , în consecință, desfășurarea activităților de promovare în exteriorul organizației

Specialiștii Cătoiu și Teodorescu, în cartea „Comportamentul consumatorului” afirmă că cea mai bună clasificare pentru strategiile promoționale este:

-strategii de împingere (push strategy), care presupun promovarea produsului numai către următorul participant la procesul de distribuție, care va continua la rândul său această strategie cu următorii membri ai canalului de distribuție, până ce produsul respectiv va fi promovat direct către potențialii clienți.

Aceasta este strategia folosită de producătorii care își trimit forța de vânzare să descopere noi puncte de desfacere și să atragă noi clienți. Ca urmare, fiecare membru al canalului de distribuție împinge produsul către următorul participant la canal , până când acesta ajunge la client

-strategii de tragere (pull strategy), care include activități de marketing, îndeosebi publicitate și promovare pe piața de consum, având ca țintă utilizatorul final și care au menirea să-l facă pe acesta să solicite produse de la intermediari

Foarte importante pentru o firmă care dorește să își promoveze produsele este alegerea unor tehnici potrivite de promovare a vânzărilor.

Prin promovarea vânzărilor se înțelege totalitatea metodelor care au ca scop achiziția mai rapidă ori în cantitate mai mare a unor produse de către cumpărători.

Un mod în care se poate acționa pentru a impulsiona vânzările este reducerea prețului, însă trebuie ținut cont și de faptul că cei care cumpărără produsele consideră că cele mai bune produse sunt acelea mai scumpe.

Dintre aceste tehnici se pot menționa:

-ofertele speciale ce sunt micșorări ale prețului care sunt valabile pentru o perioadă scurtă și în anumite cantități

-reducerea prețului pentru anumiți clienți pe baza de cupoane de reducere

-reduceri de preț ocazionate de diverse evenimente sau în anumite perioade din an

Alt grup de tehnici este reprezentat de vânzările cu primă, care au forme foarte variate, cum ar fi :

-prima poate consta într-un alt produs ce este achiziționat gratuit împreună cu cel la care se face promovare

-se mai poate oferi un produs dacă se prezintă probe că alt produs a fost cumpărat în mod repetat

-în unele cazuri chiar ambalajul produsului dacă se poate refolosi poate fi considerat o recompensă

Pentru a impulsiona vânzările și a promova produsele se pot organiza concursuri sau jocuri și loterii .

În cazul concursurilor, câștigătorii nu se aleg aleator, ci își dovedesc abilitățile prin câștigarea unor probe, iar în cazul jocurilor și loteriilor rezultatele sunt supuse hazardului.

Pentru a promova produsele se mai organizează și încercări gratuite ce oferă consumatorilor oportunitatea de a încerca gratui produsul, în speranța că acesta va fi achiziționat.

În acest scop se distribuie gratuit:

-eșantioane care constau în mostre ale produsului în cantități mici, pentru ca oamenii să poată încerca gratuit produsul

-degustările ce pot fi aplicate unei game restrânse de bunuri ( vinuri, brânză, suc , mezeluri)

Prin această tehnică rezultatele pot fi obținute foarte rapid deoarece dacă consumatorului îi place produsul, îl va achiziționa într-o perioadă scurtă de timp.

-demonstrațiile ce explică modul în care funcționează un produs, utilizat la produsele la care nu pot fi făcute eșantioane sau care nu pot fi degustate.

Se mai pot utiliza metode de a atrage ținta către produs folosind merchandisingul adică amplasarea produselor în magazine astfel încât acestea să iasă în evidență, sau publicitatea la locul vânzării ce urmărește să scoată în evidență calitățile unui produs, realizând în acest fel promovarea lui.

CAPITOLUL II PUBLICITATEA

2.1Principiile publicității

1.Selectarea unui mesaj publicitar

Reclama are ca punct de pornire un mesaj pe care dorește să îl transmită publicului pe care intenționează să îl influențeze pentru a cumpăra un anumit produs, care trebuie diferențiat în acest mod de alte produse cu caracteristici asemănătoare, produse ale unor firme concurente.

Conceptul reclamei trebuie să ofere posibilitatea să se poată opta și pentru alte mesaje care sunt diferite de cel dorit inițial, mai ales în situația în care se vrea să se scoată în evidență alte caracteristici ale produsului fără a căuta să se schimbe produsul în sine.

Persoanele care lucrează în acest domeniu sunt tot timpul în căutarea unor idei noi, a unor noi moduri în care să realizeze promovarea produsului respectiv.

De aceea aceștia discută cu oameni care au dovedit interes pentru respectivul produs, sau care au interese legate de acesta.

Se discută în primul rând cu consumatorii, dar și cu distribuitorii, comercianții sau chiar cu rivalii producătorului respectiv.

Impresiile acestora cu privire la calitățile și defectele produsului sunt o sursă de inspirație pentru cei care realizează reclama la un anumit produs.

Specialiștii în publicitate vor încerca să creeze mai multe variant de reclame dintre care, pe baza unei evaluări se va alege cea care ar putea avea cel mai mare impact.

Conform opiniei celor care lucrează în domeniul publicității, mesajul trebuie să îndeplinească mai multe condiții:13

-să transmită publicului lucruri care îl pot interesa, aceste lucruri fiind în legătură directă cu produsul

-să spună ceva diferit, ceea ce nu s-a spus despre un produs similar celui căruia i se face publicitate

-informațiile să fie credibile și să poată fi ușor verificate

2.Execuția mesajului publicitar

Mesajul va avea influență în funcție de ceea ce se spune dar și de modalitatea în care se spune, unele firme dorind să utilizeze un punct de vedere rațional, în timp ce altele mizează pe cel emoțional.

Este important ca realizatorii reclamei să găsească tonul, stilul, cuvintele potrivite care pot duce la receptarea mesajului în modul în care dorește producătorul.

Componente cum ar fi imaginile, culorile utilizate pot fi și ele factori ce favorizează succesul unei reclame

Titlul reclamei trebuie să fie suficient de sugestiv pentru a determina publicul să o privească.

Un mare ajutor în promovarea unor produse îl reprezintă prezența unei celebrități care va impulsiona în mod categoric vânzările, dacă celebritatea respectivă este credibilă în publicitatea pe care o face respectivului produs.

Multe produse sunt promovate de actori, cântăreți, sportivi care sunt apoi asociați de public cu marca pe care o promovează.

3.Legalitatea, moralitatea sau veridicitatea mesajului ublicitar

Factorii care au legătură cu publicitatea trebuie să aibă în vedere toate aspectele legate de implicațiile pe care le poate avea publicitatea pe plan social.

Firmele încearcă să ocolească pe cât posibil publicitatea înșelătoare făcută produselor, dar cu toate acestea mai există situații în care se constată că reclama conține un mesaj total nepotrivit pentru tot publicul sau numai pentru o parte a sa.

Este interzisă inducerea în eroare a publicului cu privire la calitățile unui produs, susținerea unor efecte inexistente în realitate privind utilizarea unor produse, chiar dacă imediat acestea sunt sancționate de piață, deoarece este imposibil de păcălit consumatorii de mai multe ori cu privire la același produs.

2.2Obiectivele publicității

Obiectivele pe care și le propune publicitatea sunt stabbilite prin strategia de comunicare pe care o alege firma respectivă.

Publicitatea poate avea mai multe obiective dintre care putem enumera:14

Are un rol informativ

-dă informații pieței referitor la apariția unui produs nou

-încearcă să sugereza oamenilor noi utilizări pe care le poate avea un produs

-comunică pieței modificarea suferită de un preț

-a crea o imagine a unei organizații sau a o menține în atenția publicului

Încearcă să convingă

-a modifica modul în care văd clienții un produs, scoțând în evidență unele atribute ale acestuia

-a încerca să convingă consumatorii să cumpere o anumită marcă

-a determina consumatorii să prefere un anumit produs

Dorește să reamintească

-vrea să reamintească consumatorilor locurile de unde pot cumpăra respectivul produs

-să păstreze gradul de informare al cumpărătorilor referitor la produs

-să mențină produsul în atenția consumatorilor și în afara produsului

În practica afacerilor obiectivele au legătură cu:15

.-diferențierea firmei sau a produsului ( după parcurgerea unor etape privind poziționarea produsului , recalma dorește să comunice poziția pe care produsul o pretinde)

-mărirea consumului în rândul clienților actuali pe care îi are respectivul produs( creșterea consumului poate fi realizat ori prin sporirea frecvenței cu care este folosit produsul ori prin mărirea cantității care se folosește.)

-găsirea unor clienți noi (în situația în care consumul nu se poate mări prin clienții actuali este necesar să fie găsiți unii noi

-sprijinirea intermediarilor de marketing (în multe situații producătorii doresc să sprijine distribuitorii făcând reclamă acestora)

-îmbunătățirea gradului de recunoaștere a mărcii, mărirea notorietății produsului care să poată fi recunoscut de cât mai multă lume

-găsirea unei atmosfere favorabile pentru viitoarele vânzări

-informarea și educarea pieței

-atenuarea unor informații nefavorabile despre produs care au fost deja răspândite

2.3Modalități de publicitate

Publicitatea este orice formă de prezentare și promovare nepersonală a unor idei, produse ori servicii care este plătită de un sponsor anume.16

Publicitatea prezintă următoarele caracteristici:17

1.Publicitatea este un mijloc de comunicare care are ca destinatar publicul larg, aceasta conferind produsului promovat un fel de legitimitate și conduce la idea că oferta referitoare la produs este standardizată.

2.Puterea de influențare : Reclama este un mijloc de comunicare care are influență ce dă posibilitatea vânzătorului să își repete mesajul de mai multe ori.

3.Expresivitate sporită, deoarece permite a se face o prezentare a firmei și a produselor acesteia prin text tipărit, sunet și culoare.

4.Publicitatea prezintă un caracter impersonal deoarece nu este atât de insistent cum pot fi de exemplu agenții de vânzări

Publicitatea se poate clasifica funcție de mai multe criterii:

a.În funcție de scopul comunicării putem deosebi:18

-publicitate de produs care este forma folosită cel mai des și care urmărește stimularea consumului, deci creșterea vânzării pentru un produs. Aceasta are mai multe categorii:

1.Publicitatea de informare ce dorește să aducă la cunoștință consumatorilor vizați diferite informații cum ar fi: apariția unui nou produs, alte utilizări posibile ale unui produs, reduceri ale unor prețuri

2.Publicitatea de convingere care ia ființă odată cu mărirea concurenței și dorește crearea unei cereri selective, lămurirea publicului că produsul promovat este cel mai bun

3.Publicitatea de poziționare care dorește realizarea unei poziționări precise în conștiința consumatorilor a unui anumit produs, care în acest fel este ușor de identificat față de altele asemănătoare

Cel mai ades se folosește această formă de publicitate în etapele de creștere și de maturitate ale produselor , ca și în situațiile în care pe piață sunt multe produse concurente

4.Publicitatea comparativă este legată de compararea dirctă ori indirect a unui produa cu cele cu care este în concurență direct pe o anumită piață, pentru a i se dovedi superioritatea

Acest tip de publicitate poate conduce la încălcarea anumitor legi cum ar fi:

-când scoate în evidență doar calitățile unui produs, fără a le reliefa și pe cele slabe

-sunt reclame ce prezintă o superioritate inexistentă a unor produse

-prezentarea cu rea-credință a dezavantajelor pe care le au produsele concurente celui promovat prin publicitate

5.Publicitatea de reamintire ce are rolul de a :

-aduce aminte clienților că ar putea ca respectivul produs să le fie necesar curând și de unde îl pot achiziționa

-de a mări sau a menține renumele unei mărci consecrate

-de a păstra gradul de informare a clienților cu privire la produs

-de “întărire” a efectelor pe care le-a avut pentru produs o campanile publicitară anterioară

6.Publicitatea de întărire ce dorește să dea asigurări clienților că au făcut o alegere potrivită în privința produsului achiziționat

7.Publicitatea care utilizează un model comportamental, ce oferă consumatorilor un model al unui personaj care este demn de urmat , acest tip de reclamă acționând asupra subconștientului uman.

8.Publicitatea de tip mărturie ce ia drept informator cu privire la calitățile produsului o persoană cât mai reprezentativă pentru audiența vizată, aceste reclame având o audiență mai mare decât reclamele normale.

9.Publicitatea de tip demonstrativ, ce dorește demonstrarea în mod efectiv a calităților produsului

b.publicitatea de marcă ce mută accentual pe componentele ce confer superioritatea unei mărci ori a unui brand, în condițiile în care pe piață există produse sub diverse mărci ce satisfac același tip de necesități

c. publicitatea de firmă ce se referă la transmiterea unor informații cu privire la activitatea desfășurată de o organizație, performanțele atinse de aceasta, tradițiile și valorile sale

Alt criteriu de clasificare este după natura suportului care se folosește:19

1.Publicitatea media ce se face prin mijloace de comunicare în masă

2.Publicitate directă ce este o tehnică de marketing ce are două forme între care există diferențe semnificative :

-publicitatea cu cupon , ce nu este personalizată ci este destinată unei audiențe alcătuite din anonimi

-publicitate directă adresată indivizilor prin poștă ori prin telefon

-publicitate la locul de vânzare, deci îndeosebi în magazine realizate în diverse perioade de timp pentru diferite produse

Publicitatea neconvențională este un tip nou de publicitate ce a apărut din necesitatea pe care au resimțit-o unele firme de a obține în acest mod un avantaj competițional în fața concurenților, atunci când s-a constatat că modalitățile de publicitate folosite tradițional au început să fie destul de ineficiente, scopul publicității nemaifiind atins.

S-a ajuns la concluzia că receptorii ce formează publicul, potențialii clienți au ajuns la suprasaturație din cauza publicității agresive tradiționale făcute la multe produse.

În loc să se realizeze o stimulare a vânzărilor unui produs, rezultatele obținute erau contrare, înregistrându-se stagnări ale vânzărilor, sau chiar scăderi ale acestora.

Și asta în pofida faptului că firmele aveau costuri destul de mari cu publicitatea și făceau eforturi ca produsele lor să se deosebească de ale concurenților.

În acest context s-a pus problema de a cuceri din nou audiența, care a devenit tot mai selectivă în alegerea unui produs pe care să îl încerce și mai neîncrezătoare în calitățile extraordinare ale produselor ce erau promovate prin mijloace clasice

Chiar dacă publicitatea făcută în mod tradițional diferă de cea făcută prin ce neconvențională , pentru o campanie mai eficientă de promovare, cel două modalități pot fi folosite concomitent.

Câteva diferențe între marketingul tradițional și guerilla marketing constau în :

-marketingul tradițional are în vedere concurența cu celelalte companii, dar guerilla marketing presupune un ajutor reciproc între firme

-marketingul tradițional pune accent pe vânzarea produselor, pe când cel neconvențional pe managementul relațiilor cu clienții

-marketingul tradițional vizează o audiență mare, pe când cel neconvențional se adresează unor grupuri mic de persoane

Publicitatea neconvențională se modifică permanent, deoarece cuvântul de ordine care o însoțește este creativitatea .

Prin publicitate neconvențională imaginea unui brand poate deveni familiară și prietenoasă pentru cei care utilizează respective marcă.

Există numeroase exemple de moduri în care publicitatea poate fi realizată în mod neconvențional :

-marketingul viral este legat de utilizarea rețelelor de socializare care au mare impact mai ales în rîndul tinerilor și a persoanelor de vârstă medie, utilizatorii rețelei recomandând anumite produse prietenilor lor virtuali, care la rândul lor pot transmite mesajul celor cu care sunt în legătură, propagarea mesjului fiind asemenea unui virus.

Acest tip de publicitate este încununat de success atâta timp cât mesajul este difuzat continuu.

-marketingul ambiental se referă la una dintre cele mai utilizate forme de publicitate neconvențională care se desfășoară în spații publice

–marketingul afiliat constă în stabilirea unei relații între site-uri web și rețeauă partenerului ( afiliat) ce funcționează ca o forță de vânzare virtuală 61020

– publicitate în lift a fost frecvent utilizată mai demult, liftul fiind un spațiu de mici dimensiuni în care petreci câteva momente singur sau în compania altor persoane, în lift putând fi amolasate mesaje publicitare

Internetul a oferit multor producători mai multe modalități inedite de a-și face publicitate, dintre acestea putând fi remarcate:21

1.bannerele ce sunt dreptunghiuri de diverse mărimi ce se află pe fiecare pagină web.

Ele pot fi clasicate în:

-bannere statice care sunt imagini fixe pe un site și au fost realizate încă din primii ani de publicitate on-line

-bannere animate care se mișcă ori se rotesc, și care au impact mult mai mare asupra privitorilor decât bannerele statice

-bannerele interactive, care își propun să creeze o legătură cu utilizatorii, solicitîndu-le atenția, putînd să le răspundă la diverse întrebări, sau oferindu-le un joc

2.interstițialele care se referă la publicitatea care apare în timpul dintre părăsirea unei pagini web și încărcarea alteia . Ele pot fi de mai multe feluri:

-.interstițiale inline ce apar în ferestra principal a browserului utilizat, în momentul apăsării unui link interstițialele conducând vizitatorul către o pagină cu reclama în locul celei dorite

-pop-ups ce sunt interstițiale ce sunt lansate într-o fereastră nouă mai mică

-pop under ce reprezintă interstițiale ce se încarcă într-o fereastră nouă, în spatele celei principale

3.publicitatea prin e-mail

Aceste mesaje pot fi nesolicitate, care sunt denumite SPAM, a căror folosire este în multe state ilegală, deoarece individual care le primește nu și-a dat acordul pentru acest lucru sau pot fi solicitate de deținătorul adresei de e-mail care este interest de produsele unei firme și primește în acest mod știri despre noile produse lansate de firmă.

Fiecare firmă și-a creat un site propriu pe care își promovează imagimea firmei , împreună cu produsele sau serviciile pe care le oferă publicului.

Site-urile firmelor pot fi promovate în mod gratuit pe internet, făcându-li-se publicitate prin următoarelele metode:22

-înscriere gratuită în directoarele web

-publicarea unor articole în directoare de articole

-schimb de legături cu alte site-uri

-publicarea unor anunțuri gratuite pe site-urile de anunțuri gratuite

-promovarea unui blog în care să se discute despre produsele sau serviciile care sunt oferite publicului pe un anumit site

-participarea la discuții care sunt înițiate pe forumuri și atunci când este posibil adăugarea link-ului

-publicarea unor comunicate de presă pe site-urile de profil

CAPITOLUL III STUDIU DE CAZ

3.1Obiectivele și ipotezele cercetării

Metode des utilizate în cercetările din științele socio- umane sunt metoda interviului și metoda chestionarului, ale căror rezultate sunt considerate a fi concludente.

După cum spune Septimiu Chelcea în cursul „Tehnici de cercetare sociologică”, interviul și-a demonstrat utilitatea în toate științele sociale, cât și în cele socio-umane .

Conform lui Denzin, interviul poate fi definit ca o conversație față în față, în cadrul căreia o persoană va obține informații de la o altă persoană.23

Nu orice convorbire din viața cotidiană este un interviu, deși sunt cercetători care pentru care convorbirea este sinonimă cu interviul.

În acest proces al comunicării există un receptor( cel care realizează interviul), un emițător ( cel căruia i se ia interviul) și informația care este transmisă de la emițător spre receptor.

„Chestionarul de cercetare reprezintă o tehnică, și corespunzător un instrument de investigare constând într-un ansamblu de întrebări scrise, și eventual, imagini grafice, ordonate logic și psihologic, care, prin administrarea de către operatorii de anchetă sau prin autoadministrare, determină din partea persoanelor anchetate răspunsuri ce urmează a fi înregistrate în scris.”24

Chestionarele se pot clasifica după conținut, formă și mod de aplicare25

După conținutul informațiilor, există:

-chestionare de date factuale, ce se referă la fapte obiective, care se pot observa direct și care se pot verifica și de alte persoane

-chestionarele de opinie ce reflectă atitudinile, motivația și interesele individului care a completat acest tip de chestionar.

După formă chestionarele se clasifică în:

-chestionare cu întrebări deschise lasă respondenților o mare libertate în ceea ce privește distribuția răspunsurilor, din acest motiv repartiția răspunsurilor poate fi mai greu analizată, însă permit culegerea unor date diverse, deoarece persoanele care răspund la întrebări nu au nici o constrângere

-chestionare cu întrebări închise nu dau libertate respondentului, ci trebuie să se încadreze într-una din categoriile fixate de cel care a conceput chestionarul

Întrebările închise favorizează întocmirea unor statistici referitoare la răspunsuri, pot servi ca un “filtru” pentru întrebările care vor urma, dau senzația de siguranță a respondentului, de aceea sunt preferate în foarte multe ocazii.

Tehnica chestionarului presupune faptul că răspunsurile care se primesc sunt în formă scrisă, pe când răspunsurile la interviu sunt în formă verbală, putând fi consemnate pe hârtie de către cei care realizează interviul.

În cazul completării unui chestionar de către oameni care au diferite nivele de educație, cel mai important lucru este să formulezi întrebările în asemenea manieră încât ceea ce este primordial, cercetarea să își atingă scopul și totodată pentru ca rezultatele să fie relevante, trebuie ca întrebările să fie pe înțelesul oamenilor care au cel mai scăzut nivel de educație

Pentru elaborarea acestei lucrări am considerat că faptul că o cercetare cantitativă poate conduce la rezultate mai precise decât o cercetare de tip calitativ, de aceea am administrat un chestionar clienților care au dorit să participe la acest studiu.

Informațiile care sunt obținute prin metodele de cercetare cantitativă relevă cu mai mare exactitate opiniile persoanelor care sunt intervievate, pentru a se afla punctele de vedere ale acestora în legătură cu diferite probleme.

Tipul de design utilizat în studiu este cvasiexperimental, deoarece nu s-a intervenit din partea cercetătorului în scopul provocării unor reacții, ci s-a folosit chestionarul fără a se sugera subiecților vreo opinie, iar completarea chestionarului a fost lăsată doar la latitudinea lor.

Cercetarea cantitativă este o cercetare concludentă care are profunzime și presupune intervievarea unui număr relativ mare de subiecți, rezultatele fiind relevante pentru grupul țintă pe care se desfășoară cercetarea.

Însă și în cazul acestor cercetări de tip cantitativ , completarea de către respondenți a unor chestionare ce se bazează pe intuiție și motivație, subiectivitatea tipic umană este imposibil să nu intervină, deci rezultatele obținute pot fi mai mult sau mai puțin așteptate de cercetător.

S-a optat pentru utilizarea scalei lui Likert pentru a putea realiza o analiză a răspunsurilor primite

Scala lui Likert face parte din categoria scalelor de tip ordinal și în cazul utilizării acestei scale vor fi parcurse următoarele etape pentru a putea cuantifica răspunsurile obținute de la subiecți:

se formulează de cei care realizează cercetarea un set de propoziții cu caracter favorabil sau nefavorabil referitor la problema care urmează să fie studiată.

transpunerea acestor propoziții în chestionarele care vor fi înmânate subiecților cercetării care vor fi rugați să-și exprime acordul sau dezacordul în privința informațiilor respective, prin încercuirea uneia din cele 5 gradații ale scalei utilizate.

Se aplică chestionarul elaborat unei populații stabilite în conformitate cu scopul de măsurare, în acest caz clienții firmei unui hypermarket din București.

acord total acord indiferent dezacord dezacord total

(A.T.) (A) (I) (D) (D.T.)

fiecărei gradații care există pe scala lui Likert i se atribuie după ce chestionarul este dat spre completare subiecților un set de valori numerice prezentate în rândurile următoare::

în cazul propozițiilor cu aspect favorabil

+2; +1; 0; -1; -2

în cazul propozițiilor cu aspect nefavorabil

-2; -1; 0; +1; +2

se efectuează calcularea scorului realizat de fiecare subiect în parte pentru tema dată sub forma unei sume algebrice a valorilor numerice ce cuantifică opinia sa referitoare la fiecare propoziție, componentă a setului administrat.

Este bine de observat faptul că scala Likert este o scală bipolară în sensul că măsoară atitudinea sau aprecierea față de o temă dată atât prin răspuns pozitiv cât și negativ, al subiecților care completează chestionarul respectiv..

Pentru a realiza studiul trebuie stabilite întâi obiectivele și ipotezele pe care le are cercetarea.

Obiectivele cercetării

-stabilirea măsurii în care publicitatea este utilă pentru a informa consumatorii

-părerea consumatorilor cu privire la importanța publicității în vânzarea unui produs

-opinia consumatorilor referitor la influența pe care o are publicitatea în decizia de cumpărare a unui produs

-determinarea opiniei consumatorilor cu privire la calitatea produselor achiziționate datorită publicității

-stabilirea părerii consumatorilor cu privire la calitatea spoturilor publicitare românești

-determinarea părerii consumatorilor cu privire la transmiterea mesajelor spoturilor publicitare românești către public

-opinia consumatorilor cu privire la informațiile prezentate de spoturi referitor la calitatea produselor

-părerea consumatorilor cu privire la informarea publicului cu privire la campanile de responsabilitate socială ale firmelor

-opinia consumatorilor cu privire la promovarea mai multor produse românești

-stabilirea opiniei respondenților cu privire la spoturile publicitare în serial

-stabilirea părerii cumpărătorilor cu privire la spoturile difuzate cu ocazia sărbătorilor sau a evenimentelor sportive

-părerea cumpărătorilor cu privire la produsele promovate de către vedete

-opinia consumatorilor cu privire la publicitatea care se face produselor prin împărțirea fluturașilor

-părerea cumpărătorilor cu privire la impactul publicității prin fluturași

-stabilirea părerii publicului referitor la publicitatea care se face în ziare și reviste

-părerea consumatorilor referitor la acordarea unui spațiu publicitar mai generos în ziare și reviste

-opinia publicului față de publicitatea on-line

-stabilirea măsurii în care publicitatea on-line are influență asupra publicului din România

-determinarea măsurii în care românii au achiziționat produse sub influența publicității on-line

-părerea consumatorilor despre publicitatea convențională

-stabilirea părerii consumatorilor despre publicitatea neconvențională efectuată la toate categoriile de produse

-opinia consumatorilor cu privire la publicitatea făcută în exterior

-părerea consumatorilor despre publicitatea făcută unor mărci pe diferite obiecte

Stabilirea ipotezelor

Chestionarul a fost administrat unui număr de 385 de clienți ai unui hypermarket bucureștean, iar pentru a alege eșantionul reprezentativ care să răspundă la chestionar am urmat indicațiile existente pe site-ul http://www.raosoft.com/samplesize.html.
Se acceptă o eroare de 5%, aceasta fiind o alegere obișnuită și un nivel de încredere de 95%, la o populație de circa 2000000 persoane, mărimea eșantionului fiind de 385 persoane , rezultat după introducerea datelor proprii cercetării noastre, calcul făcut de site-ul indicat, aceasta fiind mărimea minimă a eșantionului pentru ca rezultatele să fie concludente

Unitatea de sondaj este reprezentată de respondent care este client al hypermarketului respectiv, iar unitatea de observare este formată din cei 385 clienți care au dorit să răspundă la întrebările chestionarului.

3.2 Rezultate obținute în urma cercetării

1. La întrebarea nr 1 referitoare la utilitatea publicității ca mijloc de informare a consumatorilor, 305 persoane au răspuns AT(79,22%) , 35 au răspuns A(9,09%), iar 45 au răspuns I(11,68%).

Au fost obținute 645 de puncte din 770 maxim posibile, deci un procent de 83,76%.

Fig.2 Răspunsuri la întrebarea nr1

2.La întrebarea nr 2 cu privire la importanța publicității pentru a vinde un produs, , 249 respondenți au spus AT( 64,67%) , 102 au spus A(26,49%), iar restul de 34 au răspuns I(8,83%).

Au fost obținute 600 puncte, adică 77,92% din maxim.

Fig.3Răspunsuri la întrebarea nr2

3.La întrebarea nr 3 cu privire la influența exercitată de publicitate în decizia de cumpărare, 268 de clienții au răspuns AT( 69,61%), 112 au răspuns A(29,09%) , iar restul de 5 au răspunsI(1,29%).

S-au obținut 648 puncte, adică 84,15% din cele posibile.

Fig.4Răspunsuri la întrebarea nr3

4.La întrebarea nr 4 cu privire la calitatea produselor achiziționate pe baza reclamei, 297 de respondenți au spus AT(77,14%) , 45 au sus A(11,68%) , 12 au spus I(3,11%) , iar 31 au răspuns D(8,05%)

Au fost obținute 608 puncte, adică 78,96% din maxim posibil. .

Fig.5Răspunsuri la întrebarea nr4

5.La întrebare nr 5 referitoare la interesul pe care îl stârnesc spoturile publicitare românești, 216 clienți au răspuns AT(56,1%) , 58 au răspuns A(15,06%) , iar restul de 111 au răspuns D(28,83%) .

S-au obținut 379 puncte, adică 49,22% din totalul celor posibile.

Fig.6Răspunsuri la întrebarea nr5

6.La întrebarea nr.6 cu privire la calitatea mesajelor transmise consumatorilor, 287 clienți au răspuns AT(74,54%) , 76 au răspuns A(19,74%) , iar 22 au răspuns D( 5,71%) .

S-au obținut 628 de puncte adică 81,55% din cele posibile.

Fig.7Răspunsuri la întrebarea nr6

7.La întrebarea nr 7 cu privire la urmărirea publicității difuzate de posturile de televiziune, 293 clienți au răspuns AT( 76,1%) , 68 au răspuns A( 17,66%) , 14 au răspuns I( 3,63%) , iar 10 au răspuns D(2,59%).

Au fost obținute 644 de puncte adică 83,63% din maxim posibil .

Fig.8Răspunsuri la întrebarea nr7

8.La întrebarea nr 8 privind la veridicitatea informațiilor oferite de publicitate, 291 de clienți au răspuns AT( 75,58%) , 49 au răspuns A( 12,72%) , iar 45 au răspuns D( 11,68%) .

Au fost obținute 586 de puncte, adică 76,1% din maxim.

Fig.9Răspunsuri la întrebarea nr8

9.La întrebarea nr 9 cu privire la utilitatea spoturilor ce informează publicul cu privire la utilitatea spoturilor cu privire la proiecte sociale, 334 de respondenți au spus AT ( 86,75%), iar 51 au spus A(13,24%).

Au fost obținute 719 puncte, adică 93,37% din total.

Fig.10Răspunsuri la întrebarea nr9

10. La întrebarea nr 10 cu privire la promovarea mai multor produse românești, 284 respondenți au spus AT( 73,76%) , 28 au spus A(7,27%) , 17 au spus I(4,41%), iar restul de 56 au spus D(14,54%).

S-au obținut 540 puncte, adică 70,12% din maxim.

Fig.11Răspunsuri la întrebarea nr10

11.La întrebarea nr 11 referitoare la spoturile publicitare în serial, 302 consumatori au răspuns AT(78,44%), 27 au răspuns A, iar 56 au răspuns I.

S-au obținut 631 de puncte, adică 81,94% din maximul posibil.

Fig.12Răspunsuri la întrebarea nr11

12.La întrebarea nr 12 cu privire la spoturile realizate cu prilejul sărbătorilor sau a evenimentelor sportive, 312 respondenți au spus AT(81,03%) , 38 au spus A(9,87%), iar 35 au spus I(9,0%).

Au fost obținute 662 puncte, adică 85,97% din cele posibile.

Fig.13Răspunsuri la întrebarea nr12

13.La întrebarea nr13 cu privire la garantarea calității produsului de o vedetă, 282 respondenți au spus AT( 73,24%) , 61 au spus A( 15,84%) , 22 au spus I( 5,81%) , iar restul de 20 au spus D(5,19%).

Au fost obținute 605 puncte, adică 78,57% din maxim posibil.

Fig.14Răspunsuri la întrebarea nr13

14.La întrebarea nr 14 cu privire la publicitatea făcută prin fluturași, 266 de clienți au răspuns AT( 69,09%) , 68 au răspuns A( 17,66%) , iar restul de 51 au răspuns D( 13,24%).

S-au obținut 549 puncte, adică 71,29% maximul celor posibile.

Fig.15Răspunsuri la întrebarea nr14

15.La întrebarea nr 15 referitoare la impactul promovării unor produse prin fluturași, 302 respondenți au spus AT (78,44%) , 26 au spus A( 6,75%) , 17 au răspuns I(4,41%) , iar restul de 40 au spus D( 10,38%) .

Au fost obținute 590 puncte, adică 76,62% din maxim.

Fig.16Răspunsuri la întrebarea nr15

16.La întrebarea nr 16 cu privire la eficiența publicității făcute prin ziare și reviste, 271 consumatori au răspuns AT( 70,38%) , 80 au răspuns A( 20,8%) , iar restul de 34 au răspuns D ( 8,83%).

S-au obținut 588 de puncte deci 76,36% din maxim.

Fig.17Răspunsuri la întrebarea nr16

17.La întrebarea nr 17 cu privire la spațiul care trebuie alocat reclamelor în ziare și reviste, , 200 de respondenți au răspuns AT( 51,94%), 77 respondenți au răspuns A(20%), 90 au răspuns I(23,37%) , iar restul de 18 au răspuns D(4,67%.)

Au fost obținute 472 puncte, reprezentând 61,29% din totalul maxim

Fig.18Răspunsuri la întrebarea nr17

18. La întrebarea nr 18 cu privire la informarea consumatorilor cu privire la publicitatea on-line, 367 consumatori au răspuns AT(95,32%) , iar 18 au răspuns D( 4,67%)

Au fost obținute 716 puncte, adică 92,98% din maximul posibil.

.

Fig.19Răspunsuri la întrebarea nr18

19.La întrebarea nr 19 cu privire la felul în care privesc consumatorii publicitatea on-line 278 de persoane au răspuns AT(72,2%) , 40 au răspuns A(10,38%) , 35 au răspuns I(9,09%) ,iar 32 au răspuns D(8,31%)

S-au obținut 564 puncte, adică 73,24 % din totalul maxim

Fig.20Răspunsuri la întrebarea nr19

20.La întrebarea nr 20 referitoare la influența publicității făcute pe rețelele de socializare asupra publicului din România, , 295 de persoane au răspuns AT(76,62%) , 54 au răspuns A( 14,02%) , iar restul de 36 au răspuns D(9,35%).

S-au obținut 608 puncte, reprezentând 78,6% din punctajul maxim.

Fig.21Răspunsuri la întrebarea nr20

21.La întrebarea nr 21 referitoare la achiziția unor produse cărora li se face publicitate on-line,

271 consumatori au răspuns AT( 70,38%) , 70 au răspuns A( 18,18%) , iar restul de 44 au răspuns D ( 11,42%).

S-au obținut 568 de puncte deci 73,76% din maxim

Fig.22Răspunsuri la întrebarea nr21

22.La întrebarea nr 22 cu privire la ideea de publicitate neconvențională, 314 respondenți au răspuns AT(81,55%), 35 au răspuns A( 9,09%) ,19 au răspuns I (4,93%) , iar 17 au răspuns D(4,41%) .

Fig.23Răspunsuri la întrebarea nr22

23.La întrebarea nr 23 referitoare la aplicarea publicității neconvenționale tuturor produselor, 352 consumatori au răspuns AT( 91,42%) , iar 33 au răspuns D(8,57%)

Au fost obținute 671 de puncte, adică 87,14% din maxim.

Fig.24Răspunsuri la întrebarea nr23

24.La întrebarea nr 24 cu privire la eficiența publicității în spații publice , 315 respondenți au răspuns AT ( 81,81%) , 37 au răspuns A( 9,61%) , iar 33 au răspuns I(8,57%).

S-au obținut 667 puncte, adică 86,62% din maxim.

Fig.25Răspunsuri la întrebarea nr24

25 La întrebarea nr 25 cu privire la modurile de a convinge consumatorii să achiziționeze un produs prin oferirea unor cadouri, 335 consumatori au răspuns AT(87,01%) , iar 50 au răspuns D(12,98%).

Au fost obținute 620 puncte, adică 80,51% din total.

Fig.26Răspunsuri la întrebarea nr25

CAPITOLUL IV CONCLUZII

Cercetarea pe care am efectua-o cu privire la publicitatea din România a evidențiat faptul că românii doresc să fie informați cu privire la produsele pe care doresc să le achiziționeze, lucru care este posibil și datorită publicității, fenomen care a cunoscut o dezvoltare explozivă după căderea comunismului.

Primii pași au fost destul de timizi, deoarece în acea vreme românii nu aveau destulă experiență în domeniu, și nu foloseau toate mijloacele publicitare existente în acea perioadă.

Se realizau reclame la produse românești cum ar fi pasta de dinți Norvea, la produse consumate de români în perioada comunistă cum ar fi Pepsi, dar apăreau și reclame la produe turcești ( săpunuri Duru sau Fax , biscuiți Eti ) sau chiar englezești pasta de dinți Aquafresh sau deodorantul Body Mist.

Treptat, odată cu experiența în acest domeniu românii au realizat reclame de un nivel calitativ mai înalt, care întruneau tot mai multe calități ale unei reclame moderne

Marea putere a publicității constă în faptul că ea poate schimba comportamentul consumatorilor în privința produselor consumate.

De aceea, oamenii o consideră foarte utilă, pentru că le semnalează unele produse noi, pe care ei poate nu le-ar observa în magazine.

Astăzi consumatorii sunt în mare parte influențațide publicitatea care se face unor produse,ca urmare cei mai mulți încearcă măcar o dată produsul căruia i se face publicitate, dacă este vorba despre un produs obișnuit.

Produsele din clasa premium au un segment de consumatori mai restrâns și de aceea se poate spune că avem o competiție mult mai acerbă între produse, pentru ca să se impună pe piață și să cucerească preferințele consumatorilor.

Consumatorii recunosc că sunt influențați de reclamă atunci când achiziționează un produs și în mare majoritate sunt mulțumiți de calitatea produsului cumpărat.

Spoturile publicitare românești sunt considerate interesante de cei mai mulți respondenți la întrebările chestionarului.

Mesajele pe care cei care produc reclamele încearcă să le transmită publicului sunt percepute de majoritatea oamenilor care vizionează reclamele.

Cei mai mulți consumatori recunosc că urmăresc publicitatea difuzată la posturile de televiziune, mai ales că aceasta însoțește orice gen de emisiune vizionată de telespectatori, această publicitate fiind o sursă bună de venituri pentru posturile de televiziune.

De obicei calitatea produselor prezentată în reclame este conform cu calitaea produsului cumpărat, existând și excepții de exemplu mie personal mi se pare că în reclamă este mult exagerată calitatea detergentului de vase Fairy, care este bun, însă nu extraordinar cum am fi tentați să credem văzând reclama.

Cei mai mulți respondenți consideră că este util să se prezinte campaniile sociale susținute de diverse companii, pentru a realiza și publicul larg implicarea acestora în viața comunităților.

Respondenții consideră că ar trebui promovate mai mult produsele românești pentru că unele dintre acestea nu sunt foarte cunoscute de publicul larg.

Oamenii întrebați au răspuns în majoritate că li se pare interesantă ideea unor spoturi publicitare serial, care să includă în rolurile principale aceleași personaje sau persoane, cele mai noi producții de acest tip aparținând unor lanțuri de magazine cum ar fi Selgros, Mega Image sau Lidl.

Cei mai mulți oameni sunt încântați de ideea realizării unor spoturi speciale pentru sărbtori sau pentru evenimentele sportive, deoarece așa li se pare că simt mai intens atmosfera de sărbătoare.

În acest sens am văzut spotul Catena pentru Paște sau cel de la Coca Cola și spotul Penny Market pentru Campionatul European de Fotbal.

Atunci când o vedetă își asociază imaginea cu un produs, de obicei acel produs este de bună calitate, mulțumind cumpărătorii care îl încearcă.

Majoritatea românilor nu sunt împotriva promovării produselor prin fluturași introduși în cutia de scrisori, dar consideră că acest mod de publicitate nu este atât de eficient pe cât este publicitatea de la televizor sau cea care se face on-line.

Ziarele și revistele sunt văzute de mulți consumatori (mai ales de cei mai în vârstă) ca fiind eficiente pentru a face reclamă unor produse, mulți respondenți crezând că reclamele at trebui să beneficieze de un spațiu mai mare.

Mulți respondenți ai chestionarului reccunosc că urmăresc publicitatea făcută on-line și că îi influențează în unele decizii de cumpărare.

Majoritatea celor chestionați au conturi pe rețelele de socializare unde inevitabil prietenii virtuali le recomandă diverse produse pe care sunt tentați să le încerce.

Mulți respondenți agrează ideea de publicitate neconvențională la toate categoriile de produse fiind încântați de panourile publicitare amplasate în diverse spații.

Publicitatea neconvențională realizată prin inscripționarea diverselor obiecte de folosință curentă cu o anumită marcă este și ea apreciată de consumatori.

Ca urmare, concluzia generală este că românii sunt mulțumiți că sunt informați cu privire la unele produse, care dacă nu ar fi scoase în evidență de publicitate nu ar fi imediat remarcate.

BIBLIOGRAFIE

1.Adumitrăchesei .I, Niculescu.E, ˝ Economie politică˝, Polirom, 1998

2.Balaure .V, Marketing, 2003, Ed.Uranus, București

3.Chelcea.S, Metodologia cercetării sociologice, Ed Economică, București, 2001

4.Denzin, Norman K. și Linkoln, Yvonna S. (eds.).Handbook of Qualitatve Research. Thousand Oaks: SAGE Publications, Inc.,1994

5.Dobrotă, Niță, Economie politică, Ed. Economică, București, 1997

6. Hart Norman , “Marketing industrial”, Ed. CODEX, București ,1998

7,Ionașcu, Pop, Considerații asupra semnificației serviciilor în economia noului produs,în Comerțul modern- Revista română de marketing,nr1-2,1990

8.Lazoc Roman , Tehnici promoționale, Ed.Eurostampa, Timișoara ,2007

9.Negucioiu, Aurel (coord.), Economie politica, Vol. I, Ed. George Barițiu, Cluj Napoca, 1998

10,Nicolescu Ovidiu ˝Strategii manageriale de firmă˝, Ed. Economică, 1996

11.Paina N, M.D. Pop, Politici de marketing, Ed. Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 1998

12.Patriche, Dumitru (coord.), Economie comercială, Ed. Economică, Bucuresti, 1998

13.Pop, N. Al., Marketing, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1994

14. Prutianu Șt, Munteanu C, . Caluschi C, Inteligența Marketing Plus, Polirom, Iași, 1998

15.Tăroată A, Management marketing, Ed.Politehnica ,Timișoara , 2010

16.Twedt, D. Warren – How to Plan New Products, Improve Old Ones, and Create Better Advertising, Journal of Marketing, iulie 1989

17.Walras L, Éléments d’économie pure ou Théorie de la richesse sociale, Economica, Paris, 1988

18.Woods, Adam ,“The bluffer's guide to affiliate marketing”, Marketing,2008

19http://www.apubb.ro/wp-content/uploads/2011/02/Marketing_suport_de_curs.pdf,pag 65

20.www regielive.ro, Curs Tehnici promoționale, Alexandru Nedelea

21. http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/pagina2.asp?id=cap5

Anexa

Chestionar cu privire la piața românească de publicitate

1.Considerați că publicitatea este utilă pentru a informa consumatorii?

2.Credeți că publicitatea este importantă pentru modul în care se vinde un produs?

3.Ați cumpărat vreodată produse influențat/ă de publicitatea care li se face?

4.Ați fost satisfăcut/ă de calitatea produselor achiziționate pe baza publicității care li se face?

5.Credeți că spoturile publicitare realizate în România sunt interesante?

6.Reușesc spoturile publicitare românești să transmită mesaje consumatorilor?

7.Urmăriți publicitatea difuzată de posturile de televiziune?

8.Considerați că spoturile publicitare informează în mod corect referitor la calitatea produselor?

9.Considerați utile spoturile care informează publicul cu privire la unele proiecte sociale ale unor companii?

10.Credeți că ar trebui promovate mai multe produse românești ?

11.Vi se pare interesantă ideea de spoturi publicitare serial, de exemplu ca unele spoturi difuzate de Vodafone sau Hochland

12.Vă plac spoturile care promovează produse care sunt realizate cu ocazia sărbătorilor sau a unor evenimente sportive?

13.Credeți că prezența unei vedete oferă o garanție privind calitatea produsului promovat?

14.Sunteți de acord cu ideea promovării produselor prin fluturași puși în cutia de scrisori?

15.Credeți că promovarea unor produse prin fluturași are impact asupra consumatorilor?

16.Considerați că publicitatea făcută în ziare și reviste este eficientă?

17.Credeți că ar trebui acordat mai mult spațiu publicității în ziare și reviste?

18.Urmăriți modul în care se face publicitatea on-line?

19.Considerați prea agresiv acest mod de publicitate făcut în România?

20.Credeți că publicitatea făcută on-line (inclusiv rețele de socializare) are multă influență asupra publicului din România?

21.Ați achiziționat produse recomandate de site-uri sau rețele de socializare pe care se face publicitate on-line?

22.Agreați ideea de publicitate neconvențională pentru unele produse?

23.Credeți că publicitatea neconvențională este potrivită în cazul promovării tuturor produselor?

24.Considerați eficientă publicitatea care utilizează imagini, întâlnită pe stradă, în parcuri sau mijloace de transport în comun?

25.Vă convinge să cumpărați un produs primirea unor obiecte ce fac publicitate acelui produs( de exemplu căni cu sigla unui produs, brelocuri, etc..)