Analiza Pietei Romanesti a Iaurturilor

introducere

Lucrarea de față propune soluții de creștere a gradului de informare a consumatorului privind calitatea sortimentelor de iaurt comercializate pe piața din România, dezbătută din mai multe perspective, având o importanță majoră. Pentru aceasta este necesară cunoașterea detaliată a produsului analizat ( materii prime utilizate, procesul tehnologic folosit pentru obținerea lui, condițiile de ambalare, transport și depozitare, cerințele de etichetare și garantare a calității produsului precum și importanța acestuia în alimentație) dar și informații privind piața iaurturilor din România.Printre cei mai semnificativi factori amintim: factorii microeconomici, sociali, psihologici, culturali etc.

Am ales iaurtul ca obiect al acestei lucrări deoarece este un produs important în alimentația noastră de zi cu zi, iar consumatorul trebuie să cunoască cu exactitate calitatea acestuia cât și ingredientele care sunt folosite la fabricarea lui deoarece unii consumatori pot fii alergici la ingredientele utilizate, este un aliment sănătos, perfect pentru diete și necesar pentru o alimentație echilibrată fiind bogat în proteine, conține o serie de bacteria necesare digestiei, potasiu, magneziu și vitaminele B2 și B12.

Lucrarea este structurată în patru capitole.Primul capitol dezvăluie definirea și obținerea iaurtului, o serie de caracteristici de calitate ale acestuia, cât și modalități de ambalare, marcare și păstrare.Cel de-al doilea capitol prezintă starea actuală a pieței românești a iaurturilor, cât și prezentarea principalelor sortimente de iaurt comercializate de către producători și distribuitori care și aceștia la rândul lor sunt prezentați în acest capitol.Capitolul trei prezintă ideea centrală a lucrării și anume analiza soluțiilor de informare utilizate de către producători pentru fiecare sortiment de iaurt precum și aplicarea acestor soluții pe produsele alese pentru analiză, iar în final și anume în capitolul patru voi prezenta propunerile de îmbunătățire a gradului de informare a consumatorilor privind calitatea sortimentelor de iaurt la care eu m-am gândit că nu ar trebui sa lipsească sub nici o formă.

În esență, această lucrare intenționează să furnizeze noi soluții de informare a consumatorilor privind calitatea sortimentală a iaurturilor, iar pentru a îndeplinii aceste scopuri, se va renunța la abordarea clasică a aspectelor calității bunurilor alimentare pentru a se concentra pe problemele specifice calității așa cum sunt prezentate de producători pe ambalajele produselor fiind incomplete și se dorește rezolvarea lor .

Capitolul 1

CARACTERIZAREA CALITățII IAURTULUI

Iaurtul este considerat alimentul sănătos din familia lactatelor, și de asemenea unul din alimentele care ajută la prelungirea vieții. De obicei, iaurtul este corelat cu efectele sale benefice asupra organismului. Mulți îl consumă drept adjuvant al digestiei iar iaurtul acidofil ajută la redobândirea florei bacteriene normale a colonului, ceea ce duce la o digestie completă și la o valorificare mai bună a alimentelor bogate în fibre.

Denumirea termenului "iaurt" se presupune că provine de la cuvântul de origine turcă "yogurt", respectiv de la verbul "yoğurtmak", care înseamnă "a combina". Iaurtul, numit și lapte prins, lapte acru este un produs lactat rezultat din fermentare. Orice fel de lapte poate fi folosit pentru a produce iaurt, dar în ziua de azi, laptele de vacă este cel mai des folosit. Iaurtul are o textură ca un gel și un gust puțin acrișor din cauza fermentării zahărului din lapte (lactoză) în acid lactic. Totuși, iaurtul, este consumat încă de acum mii de ani, fiind bine cunoscut de unele popoare din Orientul Mijlociu și constituia un aliment de bază. Efectele sale benefice în vindecarea diverselor boli intestinale l-au făcut repede cunoscut iar modul de producere a lui nu a mai putut rămâne secret. Își are originea în Asia sau în Europa de est și a apărut ca răspuns la nevoia de a conserva laptele peste cele cateva ore care urmau mulsului. Astfel a început aventura descoperirii nenumăratelor avantaje nutriționale și medicale pe care le deține.

Coagularea laptelui a fost, desigur, descoperită absolut din întamplare. În foarte multe țări, Grecia, Turcia, Mongolia sau India, consumarea iaurtului face parte din tradiție, dar începând cu anii '20 ai secolului al XX-lea, iaurtul se raspândește și în Europa Occidentală. Cuvântul iaurt, care vine din limba turcă, youghurmak însemnând 'a îngroșa', este utilizat în mod curent, atât în America de Nord-yoghurt, cât și în Europa și desemnează versiunea modernă a laptelui prins de altadată . Omul de știință Elie Metchnikoff (1845 – 1916) a scris o lucrare științifică despre longevitatea sătenilor bulgari din Rodopi, descoperind și numind ulterior una dintre principalele bacterii din iaurtul acestora – Lactobacillus bulgaricus. Conform lui Metchnikoff, aceasta ar preveni și anihila infecțiile bacteriene intestinale, iar un consum regulat de iaurt ar prelungi viața. Elie Metchnikoff a fost, de altfel, primul savant care a investigat și explicat științific beneficiile pentru sănătate ale iaurtului.

1.1 DEFINIREA ȘI OBȚINEREA IAURTULUI

Iaurtul este un produs lactat acid dietetic care se fabrică în numeroase țări, în principal din lapte de vacă , cultura starter de producție având în compoziție două bacterii lactice Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus și Streptococcus thermophilus, între care se creează relații simbiotice, ceea ce conduce la accelerarea procesului de fermentație și de formare a substanțelor de aromă specifice produsului.

1.1.1 Definirea iaurtului

Iaurtul este unul dintre alimentele cele mai apreciate în toată lumea, datorită multiplelor beneficii pentru sănătate. Acesta este un produs lactat acid obținut din lapte de vacă , de bivoliță sau din amestec de lapte de vacă cu lapte de bivoliță prin fermentare cu bacterii lactice din adaosul de maia . Laptele sau amestecul de lapte este în prealabil curățat , normalizat, pasteurizat, concentrate(în cazul iaurtului extra), răcit (4-5C),sterilizat, însămânțat cu fermenți lactici specifici și supus fermentării . Fermentarea durează câteva ore după care iaurtul se răcește în două trepte pentru maturare și se introduce în ambalaje de desfacere . În procesul de obținere are loc o descompunere parțial a protidelor sale ceea ce le face mai ușor de asimilat de către organism . Din punct de vedere al componenței microbiologice, iaurtul este un produs rezultat ca urmare a fermentației lactice produsă de două bacterii conținute în culturile folosite, respectiv Lactobacillus bulgaricus si Streptococcus thermophilus.Iaurtul este un produs pe bază de lapte care suferă unele transformări datorită acțiunii unor microorganisme speciale având proprietatea de coagulare a proteinelor.Microorganismele metabolizează zahărul conținut de lapte (lactoza) și produsul rezultat din această fermentație lactică, adică acidul lactic, si tot ele favorizează la o temperatură de aproximativ 40 de grade .

Analiza senzorială a produselor alimentare este standardizată la nivel național și armonizată cu standardele profesionale la nivel european.Condițiile optime pentru ca o analiză să se execute în mod științific ,iar rezultatele să poată fi interpretate corect și eficient sunt următoarele: alegerea și instruirea corectă a echipei de degustători , stabilirea condițiilor optime pentru desfășurarea analizei , pregătirea corectă a probelor supuse analizei , alegerea și stabilirea metodei și tehnicii de analiză senzorială adecvate scopului urmărit și particularizate pentru fiecare produs .

1.1.2 Obținerea iaurtului

Tehnologia clasică de obținere a iaurtului presupune parcurgerea următoarelor etape: recepția calitativă și cantitativă a laptelui, normalizare, omogenizare , pasteurizare, răcire la temperatura de însămânțare , însămânțare , ambalare , termostatare , prerăcire , răcire ,depozitare.

Produsele lactate acide sunt extrem de populare în întreaga lume atât datorită caracteristicilor senzoriale plăcute, cât și potențialului pe care îl au pentru menținerea și chiar îmbunătățirea sănătății consumatorilor. Consumul de produse lactate în general și de produse lactate acide în particular a atins o nouă dimensiune în ultimii ani, datorită efectelor benefice asupra sănătății, efecte demonstrate de ani de cercetări nutriționale și medicale .

Iaurtul se fabrică din lapte de vacă, oaie sau bivoliță. Laptele materie primă trebuie să fie propriu consumului uman, stabil la încălzire (aciditate de maximum 19ºT) și să nu conțină reziduuri de antibiotice.

La început, iaurtul se obținea din lapte de oaie, în prezent acesta se fabrică cel mai mult din lapte de vacă, în mai multe tipuri ce se deosebesc prin conținutul dse grăsime și substanță uscată. În ultimii ani producția realizată pe plan mondial, precum și în țara noastră, a crescut foarte mult ca urmare a perfecționării tehnologiei de fabricație, a îmbunătățirii condițiilor de ambalare și a diversificării formelor de prezentare, precum și a fabricării unor noi sortimente (cu diferite ingrediente și arome). Toate acestea fac produsul mai atractiv, satisfăcând diferitele preferințe ale consumatorului.

Pasteurizarea joasă sau de durată. Această pasteurizare constă în încălzirea lapteluila 63…65°C, cu menținerea la această temperatură timp de 30-35 min., realizată în vanecu încălzire în manta. Deși metoda este discontinuă și lentă, pasteurizarea joasă numodifică aproape deloc proprietățile laptelui, din care cauză metoda se aplică cu bunerezultate pentru laptele destinat iaurturilor . De regulă, regimul de pasteurizare se realizează la o combinație temperatură/timpnecesară pentru a crește eficiența distrugerii microorganismelor, în raport cu patogenii ceimai termorezistenți, și anume Mycobacterium tuberculosis hominis,dar în același timp se urmărește minimizarea efectelor tratamentului termic asupra calităților senzoriale și nutritive ale laptelui. Laptele de vacă, oaie sau bivoliță destinat fabricării iaurtului este mai întâi recepționat, filtrat și curățit de impuritățile conținute, după care, în continuare, este supus prelucrării (Figura nr 1.1 ) .

Figura nr 1.1 : Schemă tehnologică de fabricare a iaurtului

Sursa : Banu si Vizireanu,1998,214

Etapele procesului tehnologic de obținere a iaurtului sunt: (a) normalizare, (b) omogenizare, (c) pasteurizare, (d) răcirea laptelui la temperatura de însămânțare, (e) însămânțarea laptelui, (f) ambalarea laptelui, (g) termostatarea pentru fermentare, (h) răcirea produsului, (i) depozitarea produsului

Normalizarea sau standardizarea (a) prezintă laptele utilizat în procesul tehnologic care poate fi lapte crud integral, lapte parțial sau total degresat sau lapte îmbogățit cu unii constituenți. Normalizarea laptelui se face în funcție de tipul dorit de iaurt:

Iaurt slab, din lapte smântânit cu maxim 0,1% grăsime;

Lapte gras, din lapte cu 2,8% grăsime;

Iaurt foarte gras, special, din lapte cu 6,0% grăsime.

În afară de aceste sortimente, în standardul produsului se mai prevede un sortiment de iaurt extra, foarte gras, din lapte cu 4% grăsime și 15% substanță uscată, ce se obține prin concentrarea parțială a laptelui, operațiune ce poate fi făcută doar în fabrici sau secții dotate cu instalații de concentrare cu vacuum, special prevăzute în acest scop.Omogenizarea

Omogenizarea (b) se face în scopul de a împiedica separarea grăsimii și de a conferi produsului calități organoleptice superioare. Prin fragmentarea globulelor de grăsime și a miceliilor de cazeină sunt asigurate premizele formării unor particule fine de coaguli, abia sesizabile la examenul organoleptic. Repartizarea grăsimii se realizează uniform, cazeina este mai ușor digestibilă, iar eliminarea zerului este redusă.

Omogenizarea se realizează prin trecerea laptelui încălzit ușor (cca. 20–60ºC), printr-un aparat special, la o presiune de cca. 150 atm.Pasteurizarea.

Pasteurizarea (c) laptelui materie primă reprezintă o etapă extrem de importantă, care influențează atât salubritatea, cât și proprietățile organoleptice ale produsului finit. În sistemul clasic, psteurizarea se realizează prin încălzirea laptelui la 80–90ºC, timp de 20–30 minute sau la 90–95ºC, timp de 5 minute. Pasteurizarea laptelui se face în vane cu pereții dubli sau în instalații de pasteurizare.

Normele de temperatură și timp sunt mult superioare pasteurizării obișnuite. Acest lucru este absolut necesar din mai multe considerente, atât de ordin microbiologic, cât și de ordin tehnologic.

Din punct de vedere microbilogic, încălzirea laptelui la asemenea temparaturi asigură distrugerea tuturor bacteriilor lactice și a bacteriilor de poluare (cel puțin formele vegetative). Acest lucru este absolut necesar deoarece supraviețuirea în lapte a levurilor, a miceților și a unor bacterii aerobe are efecte negative asupra conservabilității acestuia. În plus, prin aplicarea unor temperaturi ridicate are loc distrugerea substanțelor naturale inhibatoare din lapte și reducerea potențialului redox al laptelui, prin eliberarea unor aminoacizi și scăderea cantității de oxigen dizolvat.

Toate aceste elemente concură la crearea unui mediu aproape ideal pentru multiplicarea și acțiunea microorganismelor din cultura starter.

Din punct de vedere tehnologic, aplicarea unor temperaturi înalte conduce la denaturarea parțială/totală a proteinelor solubile. În consecință, crește capacitatea de hidratare a proteinelor laptelui, fapt care conduce la formarea unui coagul cu o consistență relativ fermă, dar cremoasă, apreciat de către consumatori.

Când pasturizarea se realizează în vane, laptele este agitat continuu în scopul uniformizării temperaturii și prevenirii fenomenului Maillard.

Că etapă intermediară, după pasteurizare, poate interveni concentrarea laptelui, care are ca scop atingerea unui conținut optim de substanță uscată și de grăsime, și indirect, obținerea unui coagul cu proprietăți organoleptice superioare. Concentrarea parțială asigură reducerea volumului inițial al laptelui cu cca. 10–20%, astfel încât conținutul de substanță uscată ajunge la cca. 15%, iar densitatea atinge 1,034–1,036 (se indică în special la obținerea iaurtului din lapte degresat, a iaurtului extra și a iaurtului cremă).

Răcirea laptelui la temperatura de însămânțare (d) după expirarea timpului de menținere la temperaturi ridicate (80–90ºC sau 90–95ºC), în vanele de fermentare sau în rezervorul instalației de pasteurizare, laptele este răcit la temperatura de 45–48ºC pentru însămânțare cu culturi lactice. Operațiunea se realizează prin introducerea de apă rece de la rețea între pereții dubli sau canalele spirale ale vanei, sub agitare continuă a laptelui. Temperatura la care se face răcirea laptelui, depășește cu puțin temperatura optimă de dezvoltare a microflorei specifice iaurtului – care este de 43–45ºC, depșire ce se face cu scopul de a acoperi pierderile de căldură ce se produc în mod inevitabil în timpul peamabalării și a ,manipulării ambalajelor cu lapte însămânțat, până la introducerea în termostat.

Însămânțarea laptelui (e) este foarte importanta pentru fermentarea acestuia și obținerea produsului cu proprietăți specifice. Laptele se însămânțează cu o cultură liofilizată de bacterii lactice prin „inoculare directă” ce are în componență bacteriile lactice termofile: Streptococcus termophilus și Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus. De asemenea însămânțarea laptelui mai poate fi făcută cu maia de bacterii lactice selecționate.

În timpul adăugării culturilor starter și după aceea, laptele va fi agitat, pentru a asigura o repartizare cât mai uniformă a acestora. Un aspect important ce trebuie avut în vedere la însămânțarea laptelui este corelarea cantităților de lapte din vană cu capacitatea termostatului, în sensul că, întreaga cantitate de lapte însămânțat și ambalat, rezultat dintr-o vană, să intre în totalitate în camera de termostat xistentă. De asemenea, la stabilirea cantităților de lapte ce se însămânțează se va ține seamă de capacitatea mașinii de ambalare, astfel ca operațiunea să nu dureze prea mult (cel mult o oră), întrucât, o durată prea mare ar putea să dăuneze procesului de coagulare a laptelui.

Ambalarea laptelui însămânțat (f) se poate face in :

Pahare din material plastic, cu capacitate de 125–500 g, închise prin termosudar cu capace din folie de aluminiu;

Flacoane din material plastic (PET), închise cu capac înfiletat, având capacitatea de 250–1000 g;

Găletuțe din material plastic, închise cu capc aplicat, sigilat și prevăzute cu mâner flexibil, având capacitatea de 1000 g.

Condițiile care trebuie să le îndeplinească ambalajele folosite sunt, în general aceleași ca la ambalarea laptelui de consum. De asemenea, se vor respecta prevederile din normele igienico-sanitare pentru alimente și Norma sanitară veterinară referitoare la materialele folosite la confecționarea ambalajelor, precum și condițiile în care se face ambalarea produsului în secția de fabricație.

Operațiunea de ambalare propriu-zisă se face în mod diferit, în funcție de felul ambalajelor și a utilajelor folosite.

Termostatarea pentru fermentare (g) presupune introducerea recipientelor în care a fost ambalat laptele în camere speciale de termostatare. Termostatarea asigură condiții optime pentru multiplicarea și acțiunea celor două specii bacteriene.

Cultura starter termofilă realizează sub raport tehnologic două acțiuni principale: prima constă în transformarea lactozei în acid lactic, iar cea de a doua constă în modificarea proprietăților inițiale ale laptelui și apariția altora noi, caracteristice produsului format. Cele două specii care compun cultura starter acționează sinergetic, stimulându-se una pe cealaltă. Multiplicarea lui Lactobacillus delbrueckii ssp. bulgaricus este însoțită de eliberarea și acumularea unor produsși rezultați din metabolizarea unor aminoacizi, produși necesari creșterii și multiplicării celei de a două specii. În același timp. Streptococcus salivarius ssp. thermophilus acționează favorabil lactobacililor prin scăderea concentrației de oxigen și generarea unor cantități de acid formic.

Acțiunea acidifiantă a lactobacililor este mult mai intensă decât cea a streptococilor: practic, lactobacilii pot produce acid lactic până la 4%, comparativ cu 0,6–1,1% în cazul streptococilor.

Acumularea progresivă a acidului lactic contribuie la scăderea pH-ului și solubilizarea calciului coloidal. Atingerea punctului izoelectric al cazeinei (pH 4.6) antrenează coagularea cazeinei. Acidul lactic acumulat inhibă dezvoltarea microorganismelor indezirabile, generatoare de gaze sau putrefiante. Acidifierea este intensă și determinantă în cazul iaurtului, ca produs lactat acid. Activitatea fermentativă a celor două specii bacteriene se soldează cu acumularea de acid lactic și aldehidă acetică, substanțe care imprimă aroma specifică iaurtului.

Termostatarea se realizează prin menținerea recipienților la 43–45ºC, timp de 2,5–3 ore. Activitatea bacteriană se soldează cu acidifierea amestecului, formarea coagulului caracteristic și apariția aromei specifice.

Fermenatarea se întrerupe când coagulul este bine format, iar aciditatea are valori de 80–90ºT (pH 4,6–4,7).

Răcirea produsului (h) se aplica după terminarea termostatării si se face în două faze :

Prerăcirea până la temperatura de 18–20º este indicat să se realizeze chiar în camera de termostatare, prin întreruperea agentului de încălzire și ventilarea aerului. Această operațiune are rolul de a întări coagolul, prevenindu-se astfel unele defecte privind consistența produsului ce s-ar putea datora manipulării cu ocazia introducerii în camera frifgorifică.

Răcirea la temperatura de 2–8ºC ce se realizează de regulă în camere frigirifice. Ca urmare, iaurtul suferă un proces de măturare fizică, coagolul devenind mai compact, aroma se accentuează, iar gustul este plăcut.

La secțiile de capacitate mică, ce realizează zilnic, într-un singur ciclu o producție de iaurt mai redusă, este deosebit de utilă folosirea unor camere de termostatare care sunt prevăzute, pe lângă instalația de încălzire și cu posibilități de răcire la temperaturile necesare. În acest caz, în aceeași încăpere se realizează termostatarea, prerăcirea și răcirea profundă a produsului.

Depozitarea produsului (i) se face temperatura de 2–8ºC în camere frigorifice curate, dezinfectate și lipsite de mirosuri străine. De asemenea, la depozitarea iaurtului se vor respecta condițiile prevăzute de Normele de igienă și Norma sanitară veterinară. Depozitarea iaurtului reprezinta ultima faza a procesului tehnologic la iaurt. In conditii de temperatura scazuta, coagulul devine mai compact, aroma se accentueaza si gustul devine mai placut. Timpul minim de mentinere la temperatura de depozitare este de 6 ore, iar optim de 12 ore la 2 – 6oC.

1.2.CARACTERISTICILE DE CALITATE ALE IAURTULUI

Calitatea iaurtului poate fi verificată prin determinarea caracteristicilor senzoriale și fizico-chimice.Cele senzoriale sunt : aspectul, gustul, culoarea, mirosul, consistența coagului, prezența zerului. ( Tabelul nr 1.1 )

Caracteristicile organoleptice ale iaurtului

Tabelul nr 1.1

Sursa : http://agraris.ro/

Aspectul și consistența: coagul consistent, cremos, fără bule de gaz, la rupereaspect porțelănos, se admite eliminare de zer; la sortimentele gras si slab, consistenta coagulu-lui este potrivită (mai slabă).

Culoarea în cazul iaurtului simplu trebuie sa fie albă, în cazul iaurtului cu fructe acesta să prezinte culoarea caracteristică fructelor respective (căpșuni, caise, zmeură). Se apreciază mai întâi gustul dulce, apoi gustul acru și în final aroma.

Mirosul și gustul specific de iaurt, plăcut, acrișor; nu se admite gust sau miros străin (amar, rânced, de mucegai .

Caracteristicile fizico-chimice sunt : aciditatea (a), conținutul de grăsime(b), substanța uscată (c) .

Aciditatea (a) iaurtului se determină prin titrare cu soluție de hidroxid de sodiu 0,1 n n/10) în prezența fenolftaleinei ca indicator , exprimându-se în grade T0 (Thorner), ca si la lapte. Pentru titrare se ia o probă de 10 ml iaurt și se diluează cu 20 ml apă distilată folosită pentru spălarea pipetei cu care s-a luat proba. Se adaugă 3 picături de fenolftaleină și se titreaza cu NaOH 0,1 N până la apariția culorii roz-pal care nu dispare timp de 1 minut.

Conținutul de grăsime (b) se află prin separarea grăsimii în butirometru prin centrifugare, după dizolvarea prealabilă a substanțelor proteice în acid sulfuric în prezența alcoolului izoamilic. În butirometru se introduc 10 cm3 H2SO4 si 5 cm3 iaurt bine omogenizat in prealabil. Pipeta cu care s-a luat iaurtul se clătește cu 6 cm3 apă distilată și se adaugă în butirometru apoi se adaugă 1 ml alcool izoamilic . Se sterge butirometrul cu vată, se pune dopul de cauciuc prin însurubare și se omogenizează. După omogenizare, butirometrul se centrifughează timp de 5 minute la 1000-1200 rotații /minut, se scoate din centrifugă și se pune pe baia de apa la temperatura de 65ºC. Pe tija butirometrului se citește conținutul de grăsime, iar valoarea citită se înmulțește cu 2,2.

Substanța uscată (c) reprezintă rezidul obținut în urma uscării produsului în anumite condiții. Conținutul de substanță uscată din produsele lactate acide se determină prin uscare la etuvă sau prin metoda rapidă cu Balanța digitală de măsurare a umidității.

Valorile proprietăților fizico-chimice

Tabelul nr 1.2

Sursa : Diaconescu , 1998, 124

Defectele care pot apărea se datorează materiei prime (defecte care apar în cazul laptelui);procesului tehnologic; neefectuarea unor verificări corespunzătoare la sfârșitul procesului; păstrării și depozitării necorespunzătoare atât în fabrică, dar și la comerciant sau consumator; condiții de transport necorespunzătoare;

Cele mai frecvente defecte se manifestă prin modificarea consistenței,modificarea senzorială de aromă, gust, miros.

Gustul acru apare de obicei în urma depășirii temperaturii și a duratei de termostatare , sau dacă răcirea este insuficientă sau prea lentă după termostatare , iar acest defect mai poate apărea în urma folosirii unei cantități prea mari de culturi la însămânțarea laptelui sau dacă este păstrat timp îndelungat, peste termenul de valabilitate sau în condiții necorespunzătoare de temperatură.

Separarea de zer poate apărea în urma superfermentării prin depășirea duratei de valabilitate și temperaturii sau dacă răcirea este insuficientă și lentă sau în urma agitării recipientului în timpul fermentării și după fermentare . Pentru a prevenii aparitia acestui defect al iaurtului , ca măsuri de prevenire trebuie respectați atât parametrii de termostatare cât și respectarea fazelor de racire sau manipularea atentă a ambalajelor cu evitarea șocurilor și agitării.

Una dintre aparițiile gustului fad la iaurt este temperatura scăzută de fermentare , în urma căreia se dezvoltă streptococii . Pentru a prevenii apariția acestui defect , trebuie respectată temperatura de termostatare și anume 43°-45°C .

Un alt defect foarte răspândit în lumea iaurturilor este cel de coagulare moale care își face apariția în urma însămânțării și termostatării la temperaturi foarte mici sau dacă laptele este de o calitate inferioara . Pentru a prevenii acest aspect , trebuie folosita o materie prima de calitate superioară si bineînteles trebuie respectată temperatura de termostatare .

Defectele privind proprietățile organoleptice și fizico-chimice ale iaurtului

Tabelul nr 1.3

Sursa : Spanu , 2002 , 125

Uneori mai poate aparea gustul de sapun din cauza formarii de sapunuri din acizii grasi liberi si metale alcaline sau alcalino-pamantoase, sau prin folosirea de apa necorespunzatoare, toate acestea pot fii evitate daca sunt respectate normele de igiena si daca se utilizeaza materie prima proaspata si pasteurizata corespunzator, cat si analiza apei de spalare a recipientilor .

Una dintre aparițiile gustului fad la iaurt este temperatura scăzută de fermentare, în urma căreia se dezvoltă streptococii. Pentru a prevenii apariția acestui defect, trebuie respectată temperatura de termostatare și anume 43°-45°C.

Un alt defect foarte răspândit în lumea iaurturilor este cel de coagulare moale care își face apariția în urma însămânțării și termostatării la temperature foarte mici sau dacă laptele este de o calitate inferioară. Pentru a prevenii acest aspect, trebuie folosită o materie primă de calitate superioară și bineînteles trebuie respectată temperature de termostatare.

Mai poate aparea gustul metalic, uleios din cauza urmelor de metal (fier) provenite de la utilaje sau apa sau din cauza actiunii luminii asupra produsului, toate acestea pot fii prevenite prin folosirea utilajelor de inox corespunzatoare si efectuarea unor analize ale apei, cat si pastrarea produsului la intuneric.

1.3 AMBALAREA, MARCAREA ȘI PĂSTRAREA IAURTULUI

Operația de ambalare este un procedeu sau o metodă prin care se asigură, cu ajutorul ambalajului, protecția temporară a produsului in timpul manipulării, transportului,depozitării, vanzarii contribuind la inlesnirea acestora, pană la consumare sau pană la expirarea termenului de garanție. Ambalarea iaurtului se face în pahare de polietilenă sau polistiren de 400 de grame închise cu capace din folie de aluminiu termosudabilă.

În cazul iaurtului de băut este folosită ca metodă de ambalare cea aseptică.Ambalarea aseptică constă în introducerea unui produs sterilizat, destinat comercializării într-un vas sterilizat, în condiții aseptice, urmată de închiderea vasului, astfel încât să fie prevenită contaminarea produsului cu microorganisme.

Termenul “aseptic” desemnează, prin urmare, absența microorganismelor, iar termenul“ermetic” este folosit pentru a indica proprietatea mecanică a unui ambalaj sau material de a nu permite pătrunderea gazelor, vaporilor de apă, a microorganismelor de ambalaj.

Ambalarea aseptică este deci o metodă care garantează securitatea microbiologică aalimentelor, fără ca acestea să-și piardă caracteristicile nutritive și organoleptice.Operațiile de sterilizare folosite în ambalarea aseptică sunt următoarele :· sterilizare HTST ( high temperature short time )· sterilizare UHT ( ultra high temperature )· sterilizare LTLT ( low temperature low time ) . Cele mai utilizate materiale sunt complexele pe baza de hârtie și carton.Dozarea iaurtului în ambalaje se va realiza cu ajutorul unei mașini automate de ambalare produse lactate vâscoase, la pahare, tip AMPA 8-7. Paharele cu iaurt se așază în navete de material plastic și se introduc în camera de răcire pentru răcirea finală. Răcirea propriu-zisă la temperatura de 2-8 grade C are loc in camera frigorifică a sectiei (dulap frigorific). În această fază coagulul devine mai compact, aroma se accentuează și gustul devine mai plăcut. Iaurtul este păstrat în acest spatiu până în momentul livrării.Iaurtul se marchează cu etichete care cuprind cel puțin următoarele informații:

denumirea sau denumirea comercială și sediul producătorului, al ambalatorului sau al distribuitorului; lista cuprinzând ingredientele; denumirea sortimentului; conținutul în grăsime exprimat în procente pentru fiecare tip de produs; data durabilității minimale sau data limită de consum; cantitatea netă; condiții de depozitare; o mențiune care să permit identificarea lotului.

Iaurtul se depoziteazã la temperatura de 4…8°C în camere frigorifice curate,dezinfectate și lipsite de mirosuri străine .

Ambalajul însoțește produsul în fiecare etapă a circulației sale, de la producător la consumator, având un rol deosebit în protejarea acestuia și promovarea vânzărilor.

Ambalarea și etichetarea mărfurilor joacă un rol vital într-un sistem modern integrat de distribuție. Ambalajul protejează produsul de la linia de producție la consumator, dar în același timp facilitează producția, distribuția și depozitarea. În plus, ambalajul trebuie să corespundă cerințelor comerțului cu amănuntul, marketingului și consumului, cît și legislației de mediu, siguranță și sănătate, iar în practica activității de comerț, etichetarea mărfurilor reprezintă un element esențial de informare simplă și rapidă asupra produselor.

Produsele analizate sunt ambalate în pahare din material plastic, închise prin termosudare cu capace din folie de aluminiu .

Eticheta reprezintă orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conține elemente de identificare a produsului și care însoțește produsul sau este aderent la ambalajul acestuia;

Etichetarea reprezintă cel mai rapid și mai simplu suport pentru informarea consumatorului. Cele mai importante reglementări privind etichetarea mărfurilor elementare sunt cele elaborate de comitetul pentru etichetarea bunurilor alimentare din cadrul comisiei “ Codex Alimentarus “. Potrivit codului de etichetare a bunurilor alimentare eticheta cuprinde totalitatea fișelor mărcilor , imaginilor sau altor materiale descriptive scrise imprimate , stantate , gravate sau aplicate pe ambalajul unei mărfi alimentare. Potrivit acestor reglementări pentru mărfurile alimentare prelucrate mesajului informational al etichetei trebuie sa conțină urmatoarele mențiuni : – descrierea produsului ; – descrierea ingredientelor ; – conținutul net ; – numele și adresa produsului , distribuitorului , importatorului sau exportatorului ; – țara de origine ; – elemente de identificare a lotului ; – declararea valorii nutritive în special pentru produsele dietetice , alimentarea sugarilor și a copiilor de vârstă mică ; – concentrația alcoolică pentru băuturile la care aceasta este mai mare de 1,2% ; – modul de folosire ; – condițiile speciale de depozitare și păstrare ; – termenul de valabilitate cât și compoziția chimică

Informațiile obligatorii de pe etichetă trebuie să fie:

corecte și precise;

utile pentru consumator;

alese astfel încât să orienteze corect consumatorul;

adecvate dpdv al încărcăturii informaționale,spre a nu îngreuna percepția consumatorilor despre produs.

Eticheta modernă a produselor alimentare cuprinde o componentă foarte importantă: eticheta nutrițională, fiind esențială declararea valorii nutritive a produsului (cu dublă importanță: atât pe piața economică, cât și pe cea metabolică a organismului).

Etichetarea nutrițională oferă întreprinderilor o oportunitate mărită de a vinde și de a garanta consumatorilor un comportament alimentar corect. Tot mai multe persoane au devenit conștiente de importanța actului alimentar, iar etichetarea nutrițională le poate oferi posibilitatea alegerii hranei și asumarea propriilor decizii în acest sens.

În sensul reglementărilor actuale, etichetarea nutrițională reprezintă orice informație

care apare pe etichetă și se referă la: rele substanțe nutritive: proteine, glucide, lipide, fibre, vitaminele și mineralele prezente în cantități semnificative (a căror cantitate reprezintă minimum 15% din doza zilnică recomandată, furnizată pe 100 g sau 100 ml ori per pachet, dacă pachetul conține o singură porție).

Realizarea grafică și estetică a etichetei este foarte importantă pentru îndeplinirea rolului promoțional al acesteia. În general, eticheta îndeplinește două funcții importante: persuasivă și informativă.

Eticheta persuasivă pune accent pe convingerea consumatorului prin evidențierea temei promoționale sau a logo-ului, în timp ce informarea consumatorului trece pe planul doi. Cuvinte standard, precum „nou”, „îmbunătățit” „super” au un impact redus asupra consumatorilor care evaluează mărfurile, aceștia fiind de cele mai multe ori saturați de aceste „noutăți”.

Eticheta informațională, pe de altă parte, are ca scop să ajute consumatorul să selecționeze corect marfa potrivit necesităților fiecăruia și să înlăture discrepanțele care pot apărea după momentul achiziției, din lipsa de cunoștințe sau insuficiența informațiilor.

În fiecare dintre aceste reglementări se fac precizări de detaliu pentru fiecare mențiune constitutivă a etichetei, atât în privința conținutului general, cât și în ceea ce privește specificul de produs al mesajului informațional.

Reglementarea HG din 2002 prevede că :

– toate mențiunile etichetei trebuie să fie redactate în limba română, lizibil și inteligibil

(excepție fac mărcile de fabrică și de comerț, denumirile de firme și denumirile de produse tipice cunoscute publicului larg);

– eticheta reprezintă orice material scris, imprimat, litografiat, gravat sau ilustrat, care conține elemente de identificare a produsului și care însoțește produsul când acesta este prezentat pentru vânzare sau este aderent la ambalajul acestuia;

– informațiile înscrise pe etichetă nu trebuie să inducă în eroare consumatorii în privința caracteristicilor produsului alimentar, a naturii, identității, proprietăților, compoziției, calității, durabilității, originii sau provenienței, metodelor de fabricație sau în privința unor efecte sau proprietăți pe care produsul nu le posedă;

– etichetarea este aplicarea etichetei sau înscrierea elementelor de identificare pe produs, pe ambalajul de vânzare, pe dispozitivul de închidere care însoțesc produsul alimentar pus în vânzare și se referă la acesta;

– etichetele produselor alimentare preambalate trebuie să cuprindă în mod obligatoriu

următoarele elemente de identificare:

denumirea produsului, a sortimentului (inclusiv denumirea comercială);

numele și adresa fabricantului, a importatorului, a distribuitorului și a celui

care ambalează produsul;

data turabilității minimale, sau în cazul alimentelor cu grad înalt de

perisabilitate – data limită de consum;

condițiile de păstrare și folosire;

conținutul net;

lista ingredientelor (cantitatea ingredientelor principale, după caz);

valoarea nutritivă și energetică pentru produse alimentare speciale;

mențiune specială care să permită identificarea lotului de fabricație;

locul de origine sau de proveniență (dacă omiterea acestuia ar putea crea

confuzii în rândul consumatorilor, cu privire la originea sau proveniența reală a

alimentului);

concentrația alcoolică (pentru băuturile la care este mai mare de 1,2% în volum);

mențiuni suplimentare de etichetare pe grupe de produse(in cazul iaurului se mentioneaza continutul in grasime)

Codul de bare EAN/UPC este singurul standard internațional (ISO/IEC 15420:2000) definit pentru identificarea produselor de larg consum vândute la punctele de vânzare. Identificarea univocă se sprijină pe numerele standard GS1. Fiecare număr este unic, nesemnificativ și global și are rol de cheie de acces către bazele de date în care sunt înregistrate informațiile despre articole și la formarea mesajelor electronice pentru tranzacții comerciale. Numărul global de articol comercial GS1 sau GTIN – Global Trade Item Number (de 8, 12, 13 sau 14 cifre) este un standard internațional care garantează identificarea fără ambiguitate a unui obiect sau a unui serviciu în lumea întreagă,oricare ar fi partenerul care îl utilizează. Pentru a fi citite automat în diverse puncte ale lanțului de aprovizionare numerele GS1 pot fi transpuse sub formă de cod de bare și marcate pe produse, conform standardului ISO/IEC 15420:2000.

Codul de bare este cel mai ieftin sistem de identificare automată a unui produs. El se bazează prin reprezentare printr-o asociere de bare (închise la culoare) și spații libere, codificarea fiind un număr de simboluri (cifre), caractere simbolizate împărțite în trei seturi A, B si C și grupuri de separatoare (caractere auxiliare) constituite din câte două linii subțiri, paralele și ceva mai lungi având și un rol de centrare în momentul lecturii codului.

Caracterele simbolizate în seturile A si B încep întotdeauna din stânga cu un mod de culoare deschisă (un spațiu liber) și se termină la dreapta cu modul de culoare închisă, în timp ce caracterele simbolizate în setul C încep de la stânga cu un mod de culoare închisă și se termină la dreapta cu un spațiu liber .

Punctele de vânzare en-detail folosesc urmatoarele tipuri de coduri de bare EAN/UPC: EAN-8, EAN-13, UPC-A si UPC-E.

Codul EAN-13 conține 13 simboluri cifre caractere simbolizate cifre împărțite în 3 seturi A, B și C si trei grupuri de separatoare (caractere auxiliare). Cifrele trebuie sa fie clare pentru a permite si identificarea vizuala intrucat ele furnizeaza urmatoarele informatii :

codul țării format din primele 3 cifre, prin care se identifică organizația locală de codificare

codul producătorului format din urmatoarele 4 cifre, atribuit organizației locale de codificare

codul produsului alcatuit din urmatoarele 5 cifre, atribuit producatorului

cifra de control

Citirea se face de la stanga la dreapta, codul EAN-13 trebuie compus astfel:

un separator lateral

6 caractere simbolizate in seturi A si B

un separator central

6 caractere simbolizate in setul C

un separator lateral

Uniform Code Council (organizația care reglementează codurile de bare pentru retail în SUA) a anunțat că începând cu data de 1 ianuarie 2005, toate sistemele de scanare de retail din SUA vor trebui sa accepte simboluri EAN-13 precum si standardul UPC-A (Cod de bare universal intalnit pe majoritatea produselor retail in SUA si Canada). Aceasta schimbare va elimina necesitatea ca producatorii ce exporta bunuri in SUA si Canada sa-si eticheteze produsele in doua standarde.

Codul EAN-8 conține 8 simboluri (cifre) și caractere simbolizate împărțite în secțiuni A și C. Citind de la stânga la dreapta, EAN-8 trebuie sa cuprindă:

un separator lateral

4 caractere simbolizate in setul A

un separator central

4 simbolizate in setul C

un separator lateral

Spre deosebire de simbologia UPC-E (Versiune comprimata pentru coduri de bare "UPC" specifice produselor de talie mica), care comprima datele, ce ar putea fi imprimate si in forma intreaga, prin eliminarea zerourilor, digitii de date folositi in "EAN-8" sunt folositi pentru identificarea unui anume producator si produs. Din motiv ca doar un numar limitat de coduri de bare "EAN-8" sunt disponibile in fiecare tara, ele se aloca numai pentru produsele unde nu exista destul spatiu pentru tiparirea unui cod de bare "EAN-13" normal. De exemplu, un cod de tara format din 2 digiti permite existenta unui numar total de 100.000 de produse.

Codul de bare nu conține nici o informatie despre pretul produsului, deoarece acesta variaza de la un vanzator la altul. Mecanismul e urmatorul: la fiecare citire de cod, casa interogheza calculatorul la care este legata privind numele produsului si pretul (associate codului citit), pe care le tipareste apoi pe bon si le foloseste in calculul sumei de incasat.

Principalele aplicatii ale codurilor cu bare:

clasificarea și identificarea automată a produselor ambalate

gestionarea și urmărirea automată a producției

identificarea producătorilor, distribuitorilor etc.

urmărirea stocurilor

înregistrarea automată in casele de marcare a magazinelor

înregistrarea si urmarirea automată a mărfurilor în depozite etc.

Avantajele aplicării codurilor de bare sunt multiple. Astfel, pentru producători principalul caștig il reprezinta rapiditatea si corectitudinea evaluarii succesului la vanzarea unui produs prin accesul la datele colectate de la casele automate din magazine. In comert sistemul permite o ingregistrare mai rapida si mai precisa a produselor, cresterea productivitatii la punctele de vanzare, eliminarea erorilor de inregistrare, scaderea timpului pentru operatiunile de contabile, controlul strict al livrarilor pentru comandarea doar a produselor care se vand. Pentru consummator codurile cu bare duc la scaderea timpului pierdut la case si la disparitia erorilor de pret.

În acest capitol m-am axat strict pe caracterizarea calității iaurtului, precum și pe definirea acestuia fiind un lactat acid obținut din lapte de vacă, bivoliță, sau din amestec de lapte de vacă cu lapte de bivoliță, prin fermentare cu bacterii lactice din adaosul de maia . Apoi, am pus in valoare etapele de obținere ale iaurtului, precum și o schemă tehnologică de fabricare a lui, prezentând fiecare etapă în parte cu multă atenție . Mai departe, am pus în evidență caracteristicile organoleptice și cele fizico-chimice ale iaurtului cât și despre defectele acestuia, iar într-un final am prezentat ambalarea, marcarea și păstrarea iaurtului fiind operațiunile cele mai importante în aducerea sa pe piață, care la rândul ei va avea un rol important în prezentarea celui de-al doilea capitol unde voi analiza piața iaurturilor din România.

Capitolul 2

ANALIZA PIEȚEI ROMÂNEȘTI A IAURTURILOR

Datorită beneficiilor sale multiple asupra sănătății, iaurtul poate fi consumat de către oricine, neexistând restricții de consum . Pe piața exista foarte multe sortimente de iaurturi: alături de cel tradițional putem găsi iaurturi degresate, tot mai mult întâlnite în ultimii ani, o dată cu creșterea numărului de persoane supraponderale care vor să dea jos kilogramele în plus și iaurturile înghețate, care câștiga teren în defavoarea înghețatei tradiționale, iaurturile cu fructe și deserturile pe bază de lapte.

Principalii producători de pe piața iaurturilor sunt: Danone (companie franceză), Friesland (companie olandeză) care înglobează brandurile Napolact și Mili,Albalact,respectiv Covalact.Toți acești producători, cu excepția Napolact care este axată în principal pe zona Transilvaniei, își distribuie produsele pe întregul teritoriu al României.

2.1 prezentarea pieȚei

Consumul regulat de iaurt previne cancerul la stomac, motiv pentru care 30% din populația lumii consumă acest produs în mod regulat. Obiceiurile alimentare ale românilor diferă de cele ale consumatorilor mondiali, piața iaurtului autohtonă fiind foarte fragmentată din cauza numărului mare de fabricanți locali. Conform unui studiu GfK, jumătate din cantitatea de iaurt natural comercializat în România este de casă, 75% din această provenind din mediul urban. Piața de iaurt natural simplu a crescut din punct de vedere cantitativ cu 10%, iar cea de iaurt de fructe cu 66%.Tipurile de segmentare folosite sunt : vârsta, sex, mediul de proveniență, gospodărie.Astfel, iaururile existente pe piața se adresează unor segmente de consumatori diferite. (markmedia.ro)

În funcție de vârsta,piața se împarte și segmentează astfel: copii între (2 – 12 ani), adolescenți (13 – 23 ani), adulți (24 – 50 ani) și vârsta a treia peste 50 ani. Copii preferă în general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolată sau pe cele înghețate care câștigă din ce în ce mai multă notorietate, tinerii preferă iaurtul cu fructe , și pe cel simplu, iaurtul cu cereale, cel dietetic și cel simplu se adresează în general adulților, bătrânii consumând iaurt simplu.

În privința consumului de iaurt o pondere mai ridicată o dețin persoanele de sex feminin, acestea preferând iaurturile dietetice sau pe cele cu fructe.

În rândul bărbaților se observă o cerere în creștere pentru iaurtul cu cereale, care ajut a la o mai bună digestie, fiind consumat de către persoanele cu o viață socială activă, care nu au timp să își prepare o masă sănătoasă.

Produsul este consumat cu precădere de către persoanele din mediul urban, cele din mediul rural consuma, în general, iaurt produs în gospodărie.

Din punct de vedere a provenienței iaurtul existent pe piața este produs în România de firme românești, produs în România sub licența (cazul Danone) și importate.

Mărcile existente pe piața românească sunt Brenac, Covalact, Danone, Fruchtegut, Frutis, Jogobela, La Dorna, Mili, Milupa, Multilacta, Napolact, Napoca, Oke, Prim, Prodlacta.

Concurenta pe piața produselor lactate este foarte mare existând cel puțin 10 firme importante producătoare și distribuitoare. Concurenta este realizată la nivel de marca dar și între produsele aceleași mărci.

Principala unitate de consum este individul. Astfel, majoritatea consumatorilor români preferă un iaurt bogat în calorii, tendință diferită de cea înregistrată pe piețele țărilor din UE. Totuși, trebuie remarcată o oarecare creștere a segmentului care agreeaza iaurtul cu un conținut redus de grăsime (sub 1,5%).

În aceeași perioadă doar 14% din cheltuielile pentru iaurtul natural au provenit din mediul rural, aici fiind concentrate 46% din gospodăriile din România. Cele mai mari consumatoare de iaurt natural și cu fructe au fost, în această perioadă, gospodăriile formate din trei și patru persoane (consum în valoare- 50% la iaurt natural si 60% la iaurt cu fructe), care reprezintă 38% din totalul gospodăriilor din România.

Dacă luam ca și criteriu vârsta capului familiei, atunci situația se prezintă diferit la iaurtul natural față de cel de fructe. La cel natural cele mai mari consumatoare sunt gospodăriile cu vârsta capului familiei între 30 și 49 de ani, cu o cotă de piață de 43%, care au o pondere de 36%, iar la cel cu fructe, gospodăriile mai tinere, cu vârsta capului familiei între 30 și 39 ani (32% în valoare), care reprezintă 14% din totalul gospodăriilor din România.

Datorită beneficiilor sale multiple asupra sănătății, iaurtul poate fi consumat de către oricine, neexistând restricții de consum. Pe piață există foarte multe sortimente de iaurturi alături de cel traditional putem găsi iaurturi degresate, tot mai mult întâlnite în ultimii ani, o dată cu creșterea numărului de persoane supraponderale care vor să dea jos kilogramele în plus și iaurturile înghețate, care caștigă teren în defavoarea înghețatei traditionale.

Criteriile de segmentare folosite sunt vârsta, sexul, mediul de proveniență, gospodăria. Astfel, iaurturile existente pe piață se adresează unor segmente de consumatori diferite.

În timp ce pe primul loc se menține segmentul de consumatori care achizitionează iaurtul din magazinele cu raion de lactate, grupul celor care cumpără acest produs din supermarketuri a crescut de-a lungul timpului de la 10,4% la 20,1%. În schimb, interesul pentru magazinele de lactate scade (de la 20,8% la numai 14,4%) ca, de altfel, și importanța pieței țărănești, numarul consumatorilor modificandu-se de la 10,1% la 7,2%.

În funcție de vârstă, avem urmatoarele segmente de piață: copii între (2 – 12 ani), adolescenți (13 – 23 ani), adulți (24 – 50 ani) și vârsta a treia peste 50 ani.

Copiii preferă în general iaurtul cu fructe, vanilie, ciocolată sau pe cele înghețate care câștigă din ce în ce mai multă notorietate, tinerii preferă iaurtul cu fructe , și pe cel simplu, iaurtul cu cereale, cel dietetic și cel simplu se adresează în general adulților, bătrânii consumând iaurt simplu.

În privința consumului de iaurt o pondere mai ridicată o dețin persoanele de sex feminine, acestea preferând iaurturile dietetice sau pe cele cu fructe. În rândul bărbaților se observă o cerere în creștere pentru iaurtul cu cereale, care ajută la o mai bună digestie, fiind consumat de către persoanele cu o viață socială activă, care nu au timp sa își prepare o masă sănătoasă.

Produsul este consumat cu precădere de catre persoanele din mediul urban, cele din mediul rural consumă, în general, iaurt produs în gospodărie.

Formarea unei familii (gospodării) va influența consumul de iaurt prin creșterea cantității deoarece se dorește o alimentație sănătoasă. În cazul persoaneleor singure, necăsătorite, consumul de iaurt este mai redus.

Consumul de iaurt în România este de 5 kilograme pe cap de locuitor, în 2009, în crestere cu un kilogram față de 2008, potrivit unui studiu al Danone Romania, citat de NewsIn.Creșterea se datorează ofertei mari și sortimentelor diversificate și, în special, publicității axate pe beneficiile nutriționale și de sănătate ale iaurtului.

Totuși, România are în continuare cel mai scăzut consum de produse lactate proaspete din Europa. Germania, Franța și Spania au un consum anual de peste 20 kilograme/cap de locuitor, urmate de Bulgaria și Cehia, cu 16 kilograme, Ungaria cu 11 kilograme și Polonia cu 8,5 kilograme.Piața românească crește însă constant, și în 2009 fiind înregistrat un avans de circa 6%, în comparație cu 2008. În familiile cu copii sub 14 ani, aceștia influențează în mod decisiv marca dulciurilor (62,3%), a iaurtului cu fructe (54,3%) și a băuturilor răcoritoare (39,5%). Cei care au între 14 și 18 ani au o influență și mai mare: 78,7% pentru dulciuri, 64,5% pentru iaurt cu fructe și 59,4% pentru băuturi răcoritoare.Așadar, principala concluzie a studiului este că o mare parte din puterea de decizie de cumparare este pierdută de gospodină și se transferă nu catre soț, ci către copii. Tendința de creștere a rolului copiilor și tinerilor în procesul decizional este coerența cu ceea ce se întâmplă la nivel mondial și, mai ales, în țările cu economie de piață dezvoltată.     

Modificările preferințelor consumatorilor de iaurt în ceea ce privește locul de cumpărare indică o orientare a acestora către formele moderne de comerț, gen supermarketuri și cash & carry – locuri în care, pe lângă garanția calității și a provenienței produselor achiziționate, clienții beneficiază și de alte servicii: o mare varietate de produse, prețuri sub nivelul mediu al pieței etc.

Alte criterii folosite în decizia de cumpărare sau consum a unei anumite mărci de produs sunt: prețul, sortimentul și nivelul de promovare. În general fiecare produs are un număr constant de cumpărători fideli care își schimbă preferințele doar în cazul în care apare pe piață și un alt produs asemănător, dar mai bine promovat sau în cazul promoțiilor tentante.

Frecvența medie de achiziție a iaurtului a crescut de la 6,8 ori/lună în 2007 la 8,3 ori/lună în 2009 ceea ce demonstrează faptul că un consumator a cheltuit o sumă mai mică la o achizitie, preferând să cumpere mai frecvent produsul, fenomen care are drept cauză scăderea puterii de cumpărare. Majoritatea cumpărătorilor români preferă un iaurt bogat în calorii, tendința diferită de cea înregistrată pe piețele țărilor din UE. Totuși, în domeniul iaurturilor stăm bine, atât la cel simplu, cât și la cel cu fructe. Este singura piață în care consumul se dublează de la an la an.

Iaurtul (în general, inclusiv lapte bătut / sana / kefir) este consumat de 76% din respondenți, cu o frecvență medie a consumului de 2,9 ori pe săptămână. Iaurtul simplu este consumat de 62% din respondenți, iaurtul cu fructe de 29%, în timp ce 39% consumă lapte bătut / sana / kefir cel puțin o dată pe săptămână.

Poate fi apreciată după numărul de consumatori ai produsului, respectiv numărul de clienți ai întreprinderii. În acest caz se poate avea în vedere efectivul de consumatori la un anumit moment sau efectivul mediu al unei perioade. Piața iaurtului cunoaște o dezvoltare și o expansiune foarte interesantă. Încet , încet tot mai multe firme încep să își dezvolte politici naționale. De la consumatori de mărci regionale , românii s-au transformat în consumatori de mărci naționale și internaționale. Marii jucători au investit în promovare, ambalaje, rețete, mărci și distribuție.

Piața este în creștere, dar este situată încă la un nivel destul de redus. România nu este o țară în care să se consume în mod tradițional iaurt, și din această cauză este mai greu să creezi obiceiuri de consum noi. Un alt motiv al creșterii lente a pieței de iaurturi este faptul că în România iaurturile nu sunt consumate în mod frecvent, în timp ce în Franța sunt consumate la fiecare masă .

Piața autohtonă a iaurturilor a crescut valoric, în primele șase luni ale anului 2009, cu circa 24% față de perioada similară anului 2008, potrivit companiei de cercetări de piață Nielsen, iaurtul fiind unul din produsele lactate cu cea mai solidă evoluție a vânzărilor.

Cei mai avantajați de această creștere sunt jucătorii nou-intrați pe piață, în special aceia care au reușit în ultimul an să se impună prin campanii de marketing agresive.
Creșterea puterii de cumpărare va determina și o creștere a pieței, însă ritmul nu ar fi mai mare, în acest caz, de 2-3% anual. Un ritm mult mai accelerat, de 10-15%, ar putea fi atins anual în condițiile în care s-ar reduce piața neagră (vânzările din piețe agroalimentare – n. red.), situație care depinde în mare parte de măsurile luate de autorități", spune De Boer.
Potrivit principalilor producători din industrie, piața de lactate crește datorită dezvoltării sectorului intern, creștere care se va menține și în perioada următoare. Consumatorul mai bine informat devine din ce în ce mai încântat de politica de branduri din industria laptelui".

2.2 pREZENTAREA PRINCIPALELOR SORTIMENTE DE IAURT

Principalele sortimente de iaurt de pe piața românească sunt iaurt natural, iaurt cu fructe, iaurt cu diferite adaosuri, iaurt crema, iaurt cu aroma de fructe, iaurt dietetic, iaurt cu vanilie si cu ciocolata, iaurt cu cereale, iaurt probiotic.

2.2.1 Iaurtul natural

Este varianta de iaurt cea mai consumata și cea mai ușoară sin punct de vedere al conținutului neavând niciun fel de adaosuri suplimentare fiind de asemenea și cel mmai benefic pentru sănătate datorită conținutului de culturi vii.

Iaurtul simplu este de departe cel mai consumat produs din segmentul iaurturilor, cu o rată de menționare în rândul celor intervievați de 55% pentru produsele lactate consumate în ultima săptămână, și de 85% pentru produse lactate consumate vreodată. Acesta este urmat, la mare depărtate, de iaurtul cu fructe, de cel simplu de băut și de cel cu fructe de băut, în timp ce, la polul opus al consumului se afla iaurtul „cu două compartimente”.

Dacă ar fi să privim consumul de iaurt prin prisma întregii categorii de produse lactate, iaurtul simplu se situează după laptele simplu care este produsul lactat cu cel mai ridicat consum în rândul populației active a țării. În topul celor mai consumate produse lactate ar urma cașcavalul, brânză topită, telemeaua, iaurtul cu fructe, brânza proaspătă dulce, iaurtul simplu de băut, brânză de vaci cu smântână, crema de brânză. Procente mai scăzute, de sub 10% pentru consumul în ultima săptămână, sunt înregistrate de feta, iaurtul cu fructe de băut, mozzarela sau orezul cu lapte, deșert care întrece în ceea ce privește rata de încercare (consumat vreodată) iaurtul „cu două compartimente”.

2.2.2 Iaurtul cu fructe

După iaurtul natural este cel mai consumat tip de lactat și este intodeauna varianta preferată de copii. Datorită acestui aspect, producătorii au oferte promoționale active și un mesaj subtil, care este transmis părinților,de aliment sănătos, datorită conținutului de calciu, dar gustos, datorită conținutului de fructe care îl fac dulce. Iaurtul cu fructe este un produs lactat rezultat din fermentarea laptelui la care se adauga pulpa de fructe. Orice fel de lapte poate fi folosit pentru a produce iaurt, dar în ziua de azi, laptele de vacă este cel mai des folosit. Iaurtul are o textură ca un gel și un gust puțin dulce-acrișor din cauza fermentării zahărului din lapte (lactoză) în acid lactic si a fructelor adaugate in iaurt. Este unul dintre cele mai consumabile tipuri de iaurturi din întreaga gamă sortimentală având un gust unic și o consistență destul de mare a fructelor fiind considerat unul dintre cele mai bune si sanatoase iaurturi din toată gama sortimentală.

2.2.3 Iaurtul cu diferite adaosuri

Iaurtul cu diferite adaosuri este iaurtul natural combinat cu diferite adaosuri ( fructe, vanilie, ciocolata), dar care conține aromatizanți și mult zahăr, care se adauga nu doar pentru gustul dulce dar și pentru conservare. Iaurtul cu ciocolată conține lapte pasteurizat, smântână, ciocolată (cu adaos de sirop de glucoză-fructoză, aromă de vanilie), zahar, proteine din lapte, fermenti selectionati de iaurt. Acesta este destinat în mare parte copiilor deoarece aceștia iubesc ciocolata cu desăvârșire fiind ingredientul de bază care îi atrage pe copii, având un gust plăcut, dulce și bun.

Concret, daca se pun si cu 2-3 grame mai putin zahar pur si simplu nu se mai vinde. Deci firma produce pentru ca asta vrea platitorul. Acelasi lucru si pentru gradul de fermentatie. Desigur, iti poti face acasa iaurt cu fructe, evitand aditivii si chiar zaharul cu totul .

2.2.4 Iaurtul cremă

Are în compoziție un stabilizator care conduce la obținerea unei consistențe de smântână;Iaurtul se prepară din lapte de vacă, de oaie, de capră sau de bivoliță, pasteurizat sau fiert și însămânțat cu culturi selecționate de bacterii lactice specifice (Thermobacterium bulgaricum și Streptococcus thermophilus). Laptele de oaie și laptele de vacă se folosesc în amestec cu maximum 30% lapte de bivoliță. Iaurtul cremă este unul foarte consistent, cu un aspect cremos, pufos și care are un gust plăcut fiind folosit în mare parte în obținerea unor produse de panificație, cum ar fii prajiturile, fiind folosit în special pentru ornamentarea lor datorită consistenței sale desăvârșite și aspectului său cremos.

2.2.5 Iaurtul cu aroma de fructe

Se obține din lapte normalizat la 2,8% grăsime, la care se adaugă lapte praf degresat și 6% zahăr, coloranți și aromatizanți care trebuie să se armonizeze (culoarea specifica aromatizantului respectiv), sucuri natural de fructe cu arome intense (zmeură, căpșuni, fragi). Acesta are miros și gust plăcut,dulce-acrișor, caracteristic aromelor și siropului de fructe folosit. Producătorii încearcă în realizarea acestui iaurt să obțină cele mai bune rezultate aducând un gust cât mai real cu cel al iaurtului cu fructe, impunându-i un gust dulce-acrișor si o culoare specifica aromei iaurtului.

Produsul se caracterizează printr-un coagul cu consistență fermă, fără bule de gaz, nu elimină zer (sau elimină maximum 3% zer), la rupere prezintă aspect granular. Culoarea este asemănătoare aromei întrebuințate. Gustul și mirosul sunt specifice, de iaurt și de aromă folosită: plăcut, acrișor, puțin dulceag, fără gust și miros străin. ( Bologa, 2005, 147 )

2.2.6 Iaurtul cu fibre vegetale

Conține fibre din cereale în procent de până la 3% și lapte praf. Produsul astfel obținut are valoare terapeutică ridicată. Pentru că omul modern are o dietă dezechilibrată, o dietă bogată în alimente rafinate (cereale fără tărâțe, fructe și legume fără coajă), nutriționiștii recomandă asocierea fibrelor cu iaurtul. Astfel, fibrele și iaurtul se potențează reciproc: ajută digestia, asigură detoxifierea organismului și stimulează imunitatea. Și dacă ținem cont că 1 gram de fibre arde 7 calorii, că ne scapă de pofta de mâncare excesivă și oboseală și e sursă de energie – iată suficiente motive pentru care iaurtul cu fibre să nu lipsească din gustarea fiecăruia. Totuși, foarte mare atenție la ingredientele acestui iaurt, deoarece pot cauza unor persoane reacții alergice(risc mare), problem la nivel digestive(risc mediu), creștere în greutate, inclusive obezitatea(risc mic), boli cardiovasculare(risc mic), diabet(risc mic), probleme la nivelul rinichilor(risc mic), creșterea colesterolului(risc mic).

2.2.7 Lactofructul

Se obține din lapte degresat pasteurizat, cu adaos de 5% zahăr și 0,4 % gelatină se adaugă și sucuri de fructe cu aromă puternică drept coloranți sau aromatizanți (suc de zmeură, căpșune, fragi). mai poate conține; vanilină și zahăr caramel drept colorant;

După natura laptelui folosit la prepararea lui, iaurtul se clasifică în 3 categorii: iaurt din lapte de vacă, din lapte de oaie sau din lapte de bivoliță. După conținutul de grăsime, iaurtul din lapte de vacă se clasifică în trei tipuri: tip extra – din lapte supus unei concentrări parțiale cu 4% grăsime , tip gras – cu 3,2% grăsime, tip slab (din lapte smântânit) – cu 0,1% grăsime .

La fabricarea acestui produs, amestecul de lapte, zahar, gelatina se pregateste intr-ovana cu manta, unde se face pasteurizarea lui. In prealabil, zaharul se dizolva intr-o portiunede lapte la temperatura de 50…60°C si se filtreaza, jar gelatina se hidrateaza in apa la10…18°C, timp de 5 min, dupa care se dizolva intr-o portiune de lapte smantanit incalzit la50…60°C (raport lapte smantanit/ gelatina = 10:1), dupa care se filtreaza. Amestecul total se pasteurizeaza la 85°C/ 20 min, se raceste la 45…50°C si se adauga aromatizantii si colorantii.In continuare, procesul tehnologic este identic cu cel aplicat la fabricarea iaurtului din lapte devaca cu continut standardizat de grasime: insamantare cu cultura de bacterii lactice ->termostatare la 44 – 46°C pand la coagulare -> preracire la 18 – 20°C -> racire la 4 – 6°Cdepozitare la 4 – 6°C -> depozitare la 4-6°C

2.3 PRINCIPALII PRODUCATORI SI DISTRIBUITORI DE IAURT DIN

ROMANIA

Piața locală a lactatelor, estimata la valoarea de 1 miliard de euro, a urmat începând cu anul 2008 o creștere constantă în volum și valoare, asistând la intrarea unor noi jucători, respectiv la investiții din partea producătorilor mari pentru a se menține pe pozițiile câștigate și pentru a-si diversifica portofoliul .

Din punct de vedere al categoriilor de iaurt disponibile, în canalul tradițional iaurtul simplu se găsește în aproape toate magazinele, iar cel cu fructe în aproximativ opt din 10 locații. Iaurtul cu cereale, în schimb, este cel mai puțin reprezentat, el fiind regăsit la raft în doar jumătate din spațiile comerciale tradiționale vizitate.

Conform segmentarii categoriei în funcție de mărimea ambalajului, în retailul tradițional gramajele cuprinse între 50 și 200g dețin o pondere majoritară de 65%. Acest fenomen atesta caracterul de proximitate al magazinelor tradiționale, unde predomina cumpărăturile de ultim moment și necesitate imediată.

Produsele pe care retailerii din comerțul tradițional aleg să le pună lângă iaurt sunt cel mai adesea din categoria lactatelor, laptele ocupând prima poziție ca frecvența, urmat de smântâna și cașcaval. În afară de produse lactate, lângă iaurt vom mai găsi în comerțul tradițional sucuri și bere, însă într-o măsură mai mică. Principalii producători de iaurt prezenți în comerțul tradițional sunt Danone, Friesland Foods, Müller, Tnuva, Albalact și Covalact. Dintre cei doi jucători pe care îi găsim, în medie, în comerțul tradițional, Danone este producătorul care se detașează categoric. Producătorul francez este prezent în mai mult de două treimi din unitățile din comerțul tradițional unde deține o cotă de piața cu 27 pp mai mare față de cea din comerțul modern.

La raftul din retailul modern se găsesc în medie 8-9 producători de iaurt și peste 27 de mărci. Dacă sortimentul cu fructe sau cereale nu se găsește în toate magazinele tradiționale, în retailul modern, toate segmentele categoriei au o prezenta de 100%. La nivelul eșantionului analizat, Danone este lider de categorie cu 42,74%, diferența dintre el și următorul clasat, Friesland Foods (15,38%) fiind de 27 pp. Diferența dintre primul și următorul clasat este mai mică și prin urmare dominația companiei Danone este mai puțin puternică decât la nivelul comerțului tradițional. Marca Zuzu deținută de compania Albalact a fost lider în categoria iaurtului, în retailul modern, după incidenta aparițiilor.

2.3.1 SC. Danone Romania S.R.L

Grupul francez Danone este unul dintre cei mai mari producători din industria alimentară la nivel mondial. Cele trei domenii de activitate care compun portofoliul concernului sunt apa minerală îmbuteliată (Evian și Volvic), biscuiți și produse din cereale (LU) și produsele Sursa: danone.ro

lactate proaspete, sector în care Danone ocupa detașat primul loc la nivel mondial.Iaurtul Danone are o tradiție impresionantă marca fiind lansată în anul 1919 de Isaac Carosso. Inițial acesta a privit produsul ca un remediu contra afecțiunilor intestinale ale copiilor din Barcelona și a decis să îl distribuie în farmaciile spaniole. Fiul lui, Daniel Carosso fondează în 1929 Societatea Pariziană de Iaurt Danone și decide repozitionarea produsului, devenind astfel un iaurt excelent.Un alt moment definitoriu pentru evoluția mărcii Danone a fost fuziunea din anul 1973 a producătorului de iaurt cu BSN, un mare producător francez de sticlărie. Succesul înregistrat după asociere a determinat poziționarea produselor lactate proaspete ca domeniu central al activității grupului.

În prezent grupul Danone dispune de tradiție, experiență în toate cele trei sectoare de activitate, având o forță de munca imensă (aproape 90000 de angajați) și o mare putere financiară cifră de afaceri în 2004 a fost de 13700 milioane EURO, ritmul fiind de creștere susținută (7-10%) în utimii ani.Se observă o tendință de încetinire a ritmului de creștere în Europa (continent ce deține 63% din totalul vânzărilor) și, concomitent, una de accelerare accentuată pentru “restul lumii” (incluzând America) de peste 15%. Începând cu anul 1954, din ce în ce mai multe studii s-au concentrat asupra beneficiilor „bacteriilor probiotice” pentru sănătate (tranzitul intestinal, alergii, sistemul imunitar). În Centrul de Cercetare al Grupului Danone – Daniel Carasso din Paris – s-au studiat noi bacterii cu efect probiotic, ale căror beneficii pentru sănătate au fost demonstrate prin studii clinice. Astfel, au fost create iaurturile probiotice. În România, aceste noi tipuri de iaurt sunt reprezentate de Activia și Actimel.Odată cu producția de iaurt la scară industrială, urmată de creșterea consumului, au apărut pe piața noi varietăți de iaurt: iaurt fără grăsime, iaurt cu fructe, iaurt de băut,etc.

Compania Danone România, lider pe piața locală a iaurturilor, face parte din grupul alimentar francez Danone, unul dintre liderii mondiali ai industriei alimentare, prezent în 120 de tari. Anul trecut, profitul operațional al grupului Danone a crescut cu 8%, la 1,173 miliarde de euro, pe baza unui avans al vânzărilor de 6,7%, la 13,024 miliarde de euro.
Pe baza acestui ritm de creștere, afacerile Danone în România ar putea trece în acest an de 100 de milioane de euro, după ce la sfârșitul lui 2005 Danone a raportat o cifră de afaceri de 70 de milioane de euro. În anul 2005, Danone a înregistrat o cifră de afaceri de aproximativ 70 milioane euro, o creștere cu 45% fata de anul precedent. Mărcile companiei Danone sunt: Natural, Casă Bună, Delicios, Frutissima, Actimel, Activia, Cremoso, Danonino, Danette și gama tradițională din care fac parte produsele Sana, Lapte Bătut și Smântână.

Deși o împărțire a pieței în funcție de vânzări este greu de realizat, întrucât fiecare dintre Friesland, Danone, La Dorna și Hochland este lider pe un alt produs, un clasamant în funcție de cifră de afaceri arata ca piața este împărțită între ele.

Întrucât pe piața românească, Danone se concentrează pe segmentul pieței de lactate proaspete, compania își propune menținerea poziției de lider pe acest segment, prin creșterea cotei de piață – până în 2010 – de la aproximativ 60% la 75-80%, bazându-se pe faptul că oferă consumatorului beneficiile unei calități constante și a unor proprietăți organoleptice stabile, zi de zi.

2.3.2 S.C. Albalact S.A.

Înființată în 1971 sub denumirea de Intreprinderea de Industrializare a LapteluiAlba,SC Albalact SA s-a privatizat în anul 1999 prin licitație publică deschisă fiind privată apoi 100%.În anul 2004, Albalact SA decide să intre pe segmentul laptelui UHT cu un produs adresat unui segment de consumatori ceva mai speciali – copiii și mamele. Sursa: albalact.ro

De altfel, lactatele pentru copii și familie era un segment foarte puțin “exploatat”, cu o ofertă destul de săracă.În urma unei investiții importante în linia Tetra Pak pentru producerea laptelui UHT la 1 litru s-a lansat pe piață brandul Fulga. Beneficiile produsului sunt sugerate prin sloganul “Bunătate de Lapte”. Brandul Fulga a mai adus ceva nou pe piață: animația ,ca mijloc fundamental de comunicare a brandului și a mesajului. În decurs de doar un an de la lansarea brandului Fulga, Albalact SA iese din rândul micilor producători locali de lactate și ajunge în primii 5 jucători de pe piață, crescând cu peste 30% consumul de lapte ambalat UHT din România.În anul 2005, compania Albalact SA lansează pe piață produse noi, sub marca Fulga. Este vorba despre produsele “Bunătăți cu lapte” – 4 sortimente de lapte cu ciocolată și arome de fructe, ambalate în cutii de 250 ml, la care ulterior a adăugat un pai special, telescopic.În urma unei investiții în valoare de 2 mil. euro în linii de ambalare Tetrapak, în 2006,lanseaza în luna martie gama de lactate proaspete (lapte pasteurizat, iaurt simplu și cu fructe, sana și lapte bătut) sub brandul Zuzu, o nouă marcă de lactate produsă la standarde de calitate europene.Dar ce aduce ea prin nume, prin comunicare, prin design-ul de ambalaj este zâmbetul și plăcerea de a consuma produse lactate, pe lângă nevoia propriu zisă de a mânca. Ambalajele Zuzu sunt o premieră pe piața românească, fiind fabricate cu cea mai modernă tehnologie de ambalare.În martie 2006 a început construcția unei noi fabrici de prelucrare a laptelui, cu o capacitate de prelucrare de 200.000 litri/zi, conform normelor europene de igienă.Această investiție, de 10 milioane euro, este una dintre cele mai mari din domeniu.

Albalact SA diversifică, în februarie 2007, gama de iaurturi proaspete Zuzu prin introducerea noii arome: piersici și caise.În aprilie 2007, Fulga face un pas important în extinderea gamei de produse prin lansarea iaurturilor proaspete. Iaurturile sunt produse după rețetele traditionale ale Albalact din culturi lactice selecționate de cea mai bună calitate. Fiind realizate special pentru copii, cunoscuți drept extrem de pretențioși atunci când este vorba despre alimentație, iaurturile Fulga sunt foarte gustoase, au consistență cremoasă și bucăți mari de fructe.În septembrie 2007 s-a deschis o nouă fabrică Albalact SA amplasată în Oiejdea, fiind una dintre cele mai moderne și mari fabrici din sud-estul Europei. Bazată pe o tehnologie de ultimă oră, fabrica este prevăzută cu instalații complet automatizate și sisteme de control extrem de riguros al parametrilor de procesare și al celor de ambalare, asigurând un proces de producție fără întreruperi și fără probleme.Compania Albalact are peste 500 de angajați, peste 3500 de acționari și este listată pe piața Rasdaq. Pe lângă produsele lactate proaspete comercializate sub brandurile Fulga și Zuzu, Albalact mai comercializează unt, iaurt și smântână sub marca omonimă "De Albalact"

Albalact, unul din cei mai importanți producători pe piața locală, locul 4 în topul producătorilor de lactate, a avut începând cu anul 2008 o perioadă foarte bună pentru, pe fondul creșterii cifrei de afaceri și a încheierii unor etape importante din procesul de consolidare care au presupus doua investiții majore: deschiderea noii fabrici de la Oiejdea și semnarea achiziționării a 77% din acțiunile producătorului local Raraul Câmpulung Moldovenesc pentru intrarea pe segmentul brânzeturilor. Managementul companiei a reușit să urmeze pas cu pas și să finalizeze în termenul propus obiectivele din planul de dezvoltare aprobat la începutul anului, în condițiile în care Albalact a traversat o perioadă de cheltuieli ridicate determinate mai ales de costurile operaționale foarte mari pentru pornirea noii fabrici. Totuși începând cu anul 2009 a cunoscut o creștere economică mai lentă pe fondul crizei economice iar consumul se bazat pe produse ca lapte și iaurt.

Albalact aduce astazi pe piata romaneasca peste 140 de sortimente de lapte si produse lactate sub cele sapte brand-uri ale sale Zuzu, Zuzu Max, Fulga, Fruzu, De Albalact, Raraul, Poiana Florilor. Albalact are un portofoliu bogat de produse din lapte, de la lapte proaspat pasteurizat si UHT, iaurturi proaspete albe, iaurturi proaspete cu fructe, la smantana, unt, sana, lapte batut, kefir, lapte cu arome pentru copii, branza telemea, branza dulce de vaca, branza de burduf, cascaval, branza topita. Albalact este dovada ca industria de lactate romaneasca a avansat foarte mult, ajungand astazi la nivelul investitiilor europene in domeniu. Produsele pe care compania le ofera consumatorilor sunt nu doar bune si sigure pentru consum, dar si proaspete si naturale.

2.3.3 S.C. Covalact S.A.

Covalact un producător important pe piața produselor lactate din România, este o companie înființată în 1969 cu capital majoritar de stat iar ulterior achiziționata de fondul SigmaBleyzer Southeast European Fund IV intrând astfel într-un stadiu de dezvoltare în care au fost investite cu aproximație 7 milioane de euro.

Covalact s-a înființat în anul 1969 sub denumirea de "Intreprinderea de colectare și industrializare a laptelui Sursa: covalact.ro

Covasna", formată din trei secții de producție fiecare profilate pe altfel de produse. 

În 1990, Covalact a fost printre primele firme care s-a constituit ca societate pe acțiuni cu capital majoritar de stat . În 1993 conducerea societății a luat hotărârea de a începe privatizarea. Astfel, începând cu luna noiembrie 1994, S.C. Covalact S.A. este înregistrată la Registrul Comertului ca societate privată, cu un numar de 417 acționari.

În aprilie 2008 Primulact si Lactate Harghita au fost achiziționate prin intermediul Covalact.De la achiziție și până în prezent SigmaBleyzer a investit aproape 7 milioane de euro.Din momentul achiziționării Covalact de către Sigma Bleyzer, grupul a intrat într-o nouă fază de modernizare, orientându-se tot mai mult către cerințele pieței și ale consumatorilor români. Portofoliul grupului Covalact a evoluat continuu, astfel încât  produsele nou lansate în ultimii trei ani reprezintă în prezent peste 60% din cifra de afaceri

Creat în 2010, brandul Covalact de Țară a beneficiat de suport TV și a fost susținut de proiecte de extindere a distribuției. De la un brand distribuit zonal în 2007, Covalact de Țară a devenit astăzi unul național, prezent atât pe rafturile marilor magazine, cât și la micii comercianți.

Ca urmare, notorietatea brandului Covalact de Țară a crescut semnificativ, iar în cursul anului 2011, Covalact de Țară a fost ales de către consumatorii români ca Superbrand, alături de alte 300 branduri din 16 categorii de produse.

În prezent, brandul Covalact de Țară este lider de piață sau ocupă poziții de top la mai multe categorii de produse lactate cum ar fi: Brânzică de Casă, Făgăraș, Brânză proaspătă de vaci, Lapte Bătut, Sana.

In 2012 Covalact inaugurează la Sfântu Gheorghe noul centru logistic pentru produse lactate, ca urmare a unei investiții de 5 milioane de lei. Depozitul are o capacitate de 1.400 de paleți, echivalentul a peste 700 tone de produse și deservește cele două fabrici ale grupului Covalact, de la Sfântu Gheorghe și Miercurea Ciuc.

Distribuția încurajează consumul de iaurt deoarece produsul este prezent în majoritatea centrelor comerciale.Canalele, circuitele și rețelele de transport trebuie să fie bine puse la punct ,astfel încât produsul să se afle întotdeauna la raft.

Tipurile de unități comerciale prin care se face vânzarea către consumatori sunt :

magazine de cartier,magazine alimentare,supermarketuri,hypermarketuri.În rețeaua Carrefour din Romania, fiecare magazin are libertatea sa se adapteze la mediuldin zona în care este amplasat. De exemplu, în hipermarketul din Brașov, unde obiceiurile deconsum sunt putin diferite de cele ale bucurestenilor, spatiul cel mai mare din raionul de iaurteste ocupat nu de liderul national Danone, ci de un furnizor local, ProdLacta, care este lider de piata in Brașov, deținând o cotă de 50% din vânzările de iaurt, dar la nivel național nu deține mai mult de 2% din vânzări. Dintre consumatorii de lactate, 83% preferă produsele românești, 4% pecele de import, iar 13% nu au nici o preferinta referitoare la provenienta acestora.În supermarketuri sau hypermarketuri mărcile cele mai cunoscute de iaurt sunt amplasate pe rafturi la nivel mediu, în dreptul privirii și pe o suprafață cât mai întinsă.

Modificările preferințelor consumatorilor de iaurt în ceea ce privește locul de cumpărareindică o orientare a acestora către formele moderne de comerț, gen supermarketuri și cash &carry – locuri în care, pe lângă garanția calității și a provenienței produselor achiziționate, clienții beneficiază și de alte servicii: o mare varietate de produse . piețeietc.Produsele lactate sunt distribuite pe piață prin diferite scheme, cele mai utilizatefiind:Producători / importatori – magazine – consumatori Magazinele ( Metro, Bila, Carrefour etc) semnează contracte de vânzare – cumpărare cu producătorii.

De obicei contractele sunt semnate pe o perioadă de un an. Majoritatea întreprinderilor livrează mărfurile la magazine cu condiția ca plata să se facă imediat după comercializarea produselor. Termenii de plată sunt stipulați în contract și de obicei sunt limitațila două săptămâni din momentul livrării produselor. Întreprinderile pot cere plată în avans, însă foarte rar și în cazul când au de a face cu clienți noi sau ne-permanenți. O altă schemă este : Producătorii locali – Instituții publice, dar și schema Producători / importatori – distribuitor angro- magazin – consumator.

2.3.4 S.C. Delaco Distribution S.A

Delaco este unul dintre principalii furnizori de produse lactate pentru marile rețele de magazine și ai comerțului tradițional. Compania Delaco este situată în Codlea, la cațiva km de Brașov, în centrul țării, la 170 km nord față de București. Delaco este o afacere de familie care a pornit în anul 1996 cu 3 angajați, cu

producția de produse lactate proaspete. Începând cu anul 2000 s-au concentrat pe distribuția de brânzeturi Sursa: delaco.ro

și au creat un sistem care le-au permis să crească fără limitările producției. Au dezvoltat o facilitate de porționare/ambalare/ etichetare. Firma este certificată ISO 22000 de către o firmă elvetiană. În prezent aceștia lucrează cu o echipă de 370 de oameni. Portofoliul lor cuprinde în primul rând brânzeturi și specialități vândute sub brandul DELACO, respectiv DEL. În 2007 Delaco a devenit distribuitorul exclusiv în România al produselor Zott, unul dintre cei mai mari producători din Germania, cu o tradiție de peste 85 ani. Acest parteneriat i-a ajutat să îmbogățească substanțial gama de lactate distribuite: brânzeturile tradiționale românești din portofoliul acestora au fost completate cu iaurturi, deserturi pe bază de lapte, delicioase specialități de brânză, lapte pentru cafea, unt și multe altele. La 1 noiembrie 2007 Delaco a preluat, în exclusivitate, distribuția brânzeturilor speciale Bergader. Societatea Bergader Privatkaserei GmbH este unul dintre cei mai mari producători privați de brânzeturi din Germania, înființată în 1902 și specializată în producția de brânzeturi cu mucegai nobil. Tot în noiembrie, Delaco a semnat parteneriatul cu Mona Naturprodukte Gmbh, producător austriac de produse din soia. Delaco devine astfel unic distribuitor al brandului Joya pe piața românească. Prin divizia de produse industriale creată la începutul anului 2008, aceștia vin în ajutorul partenerilor lor cu o gamă largă de ingrediente lactate cu aplicații în industriile înghețatei, ciocolatei, lactatelor, patiseriei și "convenience food". Aceștia oferă nu doar ingrediente, ci soluții complete. Delaco Distribution a semnat în mai 2008 un contract de colaborare cu H&E Reinert SRL, filială română a producătorului de mezeluri omonim din Germania, companie cu peste 75 de ani de experientă în prepararea mezelurilor. Noul parteneriat lărgește aria de acoperire a serviciilor de distribuție asigurate de către Delaco, în condițiile în care, până în acest moment, compania a colaborat doar cu producători importanți de pe piața internațională de brânzeturi și produse din soia.

Cel de-al doilea capitol prezintă segmentul de piață căruia este destinat iaurtul, tipurile de segmentare folosite cum ar fii vârsta, sexul, mediul de proveniență și chiar gospodăria.

În continuare, sunt prezentate principalele sortimente de iaurt comercializate pe piața din România cât și modul în care sunt obținute fiecare prezentându-se pe larg si ingredientele care sunt folosite. Tot aici, sunt prezentați cei patru mari producători și distribuitori si anume Danone, Covalact, Albalact și Delaco care ne vor evidenția soluțiile de informare ale consumatorilor utilizate de aceștia pentru fiecare sortiment de iaurt în capitolul următor.

Capitolul 3

Analiza soluțiilor de informare utilizate de producătoriI DE IAURT pentru fiecare sortiment

În zilele noastre, abilitatea organizațiilor de a aplica principiile marketingului, mai ales în domeniul strategiilor și al comunicațiilor de marketing , reprezintă o dovadă a maturității acestora. Este momentul în care organizațiile conștientizează că publicul larg, consumatorii și nu numai, au așteptări tot mai mari. Aceștia doresc să fie tratați cu respect, să li se ofere produse și servicii de calitate care să le satisfacă chiar și cele mai ascunse dorințe și nevoi. Dacă acest lucru poate fi realizat prin crearea unor produse și servicii noi, bazate pe un concept ce înglobează tehnologii avansate și, practic orice organizație cu notorietate va învești în sectorul cercetare – dezvoltare, nu rămâne de găsit decât un instrument, o tehnică capabilă să împingă aceste produse către consumatorii finali. Rolul acesta poate reveni tehnicilor de promovare a vânzărilor, considerate atât ca tactici de marketing, cât și ca instrument comunicațional.

3.1. SOLUȚII DE INFORMARE UTILIZATE DE PRODUCĂTORI

Sistemul de comunicare și activitatea promoțională în condițiile economiei contemporane, ale sporirii și diversificării bunurilor și destinate satisfacerii nevoilor materiale și spirituale ale societății, ale creșterii schimburilor economice internaționale și în contextul globalizării economiei și piețelor, problemele comunicării cu consumatorii interni sau cu cei externi devin din ce în ce mai dificile, necesită eforturi de cunoaștere și informare reciprocă mult mai însemnate și mai variate.

Sistemul de comunicare implică utilizarea, pe de o parte, a unor forme variate de informare și stimulare a consumatorilor, menite să prezinte firma, produsele și serviciile sale, dar să și provoace o serie de modificări favorabile în mentalitatea și obiceiele de consum ale acestora; pe de altă parte, presupune stabilirea unei comunicării efective cu proprii ei salariați, cu acționarii și furnizorii săi, cu mediile financiare și cele ale puterii publice.

Prin politica de comunicare și mijloacele care o concretizează, firma urmărește o difuzare cât mai amplă a unor informații despre activitatea,produsele și serviciile sale, dar și recepționarea modului cum acestea sunt primite și acceptate de destinatari.

Totuși, deși avantajele utilizării promovării vânzărilor sunt evidente, există specialiști în domeniu care consideră că această tehnică mai degrabă distruge fidelitatea consumatorilor decât o întreține, deoarece consumatorii sunt tentați de avantajele oferite și tind să se îndrepte spre acele mărci care le oferă mai mult. Tentația prețului “mai bun” este foarte mare și va atrage consumatorii care doresc să găsească astfel de oportunități în oferta existentă.

Utilizarea tehnicilor de promovare a vânzărilor au ca efect:

stimularea cererii și cumpărării produselor de către consumatori;

creșterea vânzărilor pentru produsul său marca care beneficiază de promovare;

influențarea comportamentului consumatorilor în sensul creării unei atitudini favorabile față de marcă sau organizație;

contribuie la creșterea satisfacției consumatorilor;

determină fidelizarea consumatorilor față de un produs, o marcă sau organizație;

generează un beneficiu intangibil produsului/mărcii, și anume, notorietatea;

conferă produsului, pe o perioadă limitată de timp, o valoare suplimentară, avantajele putând fi legate de produs (de exemplu, comercializarea produsului promovat împreună cu un alt obiect), preț (de exemplu, reducerile de prețuri), de distribuție (de exemplu, o prezentare mai bună a produselor în cadrul raioanelor);

îmbunătățirea logisticii în spațiile comerciale prin crearea de trafic în punctele de vânzare.

O altă metodă de informare a consumatorului o reprezintă merchandisingul ca tehnică de promovare care permite prezentarea cât mai atrăgătoare și în condiții cât mai bune a produselor la locul vânzării în scopul atragerii cumpărătorilor și determinarea acestora să efectueze cumpărarea.

Ca tehnică promoțională, merchandisingul are efecte deosebite:

construiește imaginea de marcă a produselor;

îmbunătățește imaginea de marcă a produselor;

influențează consumatorii în alegerea unui anumit produs; – determină consumatorii să ia rapid decizia de cumpărare;

evidențiază produsele promovate;

conferă un avantaj concurențial semnificativ.

Ca reguli de bază ce trebuie respectate în momentul adoptării tehnicii de

merhandising sunt avute în vedere următoarele:

produsele ce aparțin aceleași mărci se aranjează grupat în raftul alocat;

produsele trebuie să fie de bună calitate, nedeteriorate și având prețul afișat;

produsele deteriorate sau expirate trebuie retrase din rafturi;

spațiul de expunere trebuie să fie proporțional cu participarea la obținerea profitului a produsului respectiv;

produsele se așează întotdeauna cu fața la clienți;

amplasarea cea mai bună este poziționarea produsului la nivelul ochiilor consumatorului (1,4m-1,8m);

rafturile și vitrinele nu trebuie lăsate goale sau cu spații goale între produse;

produsele pot fi grupate în structuri diferite: tip piramidă, zig-zag, în trepte;

produsele se amplasează în ordine descrescătoare sau crescătoare a prețului;

produsele complementare se amplasează unul lângă celălalt (iaurt,smantana);

creativitatea și estetică nu trebuie să lipsească pentru că produsul promovat

să fie scos cât mai bine în evidență.

La fel și publicitatea la locul vânzării reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor de natură publicitară prin care se difuzează mesaje publicitare la locul vânzării cu scopul informativ asupra potențialilor cumpărători. Obiectivul urmărit este cel de favorizare a cumpărării spontane,creșterea volumului vânzării unui produs, informarea consumatorilor înlegătură cu produsul, marca promovată,dar și fidelizarea consumatorilor.

O etichetare corespunzatoare presupune ca informatiile oferite consumatorilor odata cu alimentele preambalate sa raspunda urmatoarelor cerinte:

a) sa fie redactate in limba romana (exceptand marcile de fabrica sau de comert, denumirile produselor tipice cunoscute publicului larg, precum: pizza, chips, snacks, croissant, pop-corn etc.), lizibil si inteligibil, asezate in mod vizibil. In plus, informatiile de pe eticheta nu trebuie sa fie acoperite sau separate prin alte indicatii ori desene.

b) sa nu induca in eroare, in privinta :

caracteristicilor alimentului, a naturii, identitatii, proprietatilor, compozitiei, cantitatii, durabilitatii, originii sau provenientei, metodelor de fabricatie sau de productie (sub incidenta acestei interdictii intra si mentiunea “Fara colesterol” prezenta pe eticheta unor produse de origine vegetala);

atribuirii de efecte sau proprietati pe care produsul nu le poseda;

sugerarii ca alimentul ar avea caracteristici speciale, cand in realitate toate produsele similare au astfel de caracteristici

c) sa nu atribuie proprietati medicale alimentelor sau sa faca referiri la astfel de proprietati, precum : “ajuta la reducerea riscului de…”, “ajuta la intarirea sanatatii…”, “este un aliment sanatos” etc. Exceptie de la aceasta interdictie o formeaza apele minerale medicinale destinate bolnavilor cu anumite afectiuni, precum si orice aliment testat si avizat ca avand proprietati medicinale.

d) interdictiile sau restrictiile se aplica , de asemenea, la:

prezentarea alimentelor , in special in ceea ce priveste forma, aspectul sau ambalarea acestora, materialul de ambalare utilizat, felul cum sunt aranjate, precum si mediul in care sunt expuse produsele

publicitatea produselor

e) inscrisurile de pe eticheta nu trebuie sa prezinte modificari, stersaturi, inlocuiri sau adaugiri ce pot induce in eroare consumatorul , interzicandu-se totodata etichetarea alimentelor.

In mod obligatoriu, etichetele alimentelor preambalate trebuie sa cuprinda urmatoarele elemente:

denumirea produsului;

numele si adresa producatorului, ale ambalatorului sau ale distribuitorului, iar in cazul produselor din import, numele si adresa importatorului sau ale distribuitorului inregistrat in Romania.

data durabilitatii minimale sau termenul de valabilitate , insotit de conditiile de pastrare, de conservare si de folosire;

cantitatea neta sau cantitatea neta totala (daca un ambalaj contine doua sau mai multe produse ambalate individual , care nu sunt considerate unitati de vanzare)

conditiile de depozitare si de folosire , cand aceasta necesita indicatii speciale;

indicarea lotului;

locul de origine sau de provenienta a produsului, daca omiterea lui ar fi de natura sa creeze confuzii in gandirea consumatorilor;

concentratia alcoolica pentru bauturile la care aceasta este mai mare de 1,2%;

lista cuprinzand ingredientele folosite;

cantitatea din anumite ingrediente sau categorii de ingrediente ;

instructiunile de utilizare , cand lipsa acestora ar putea determina o utilizare necorespunzatoare a produselor;

mentiunile suplimentare de etichetare, pe grupe de produse.

Instrumentele specifice promovării vânzărilor sunt numeroase, ele putând fi utilizate fie în exteriorul magazinelor, pentru a atrage cumpărătorii potențiali să intre în magazin (firma, vitrină, panouri, pancarte, panouri de etalare de tip STOP, standuri, factice-reproduc fidel un produs sau ambalajul acestuia), fie în interiorul magazinelor, pentru a convinge clienții potențiali să cumpere (afișe, prospecte, pliante, broșuri, standuri, panouri, săgeți marcatoare, televiziune cu circuit închis, stație audio).

3.2.ANALIZA SOLUȚIILOR DE INFORMARE PENTRU produsele alese pentru analiză

Pentru această analiză concretă am ales ca sortiment iaurtul cu fructe , mai exact pe cel cu căpșuni. Așadar, voi analiza 5 produse din aceași gamă sortimentală de la diferiți producători după cum urmează: Danone Nutriday Delicios, Zuzu, Covalact de Tara, Jogobella, Milbona.

3.2.1.Danone Nutriday Delicios

Continutul de iaurt se afla intr-un recipient din plastic de forma relativ conica, iar de jur imprejurul acestuia este lipita o folie de hartie acesta avand un fond albastru, pe care sunt mentionate datele informative despre produs:

marca (Danone) si numele produsului (Nutriday Delicios) si sortimentul (cu capsuni);

ilustratie ce reprezinta fructele ce intra in compozitie amestecului (capsuni);

valoarea mediei nutritionale (introdusa intr-un tablel) raportata la 100g, respectiv 125g;

ingredientele ce intra in compozitia produsului finit: lapte pasteurizat, zahar, capsuni 2% (cu adaos de siros de glucoza-fructoza, coloranti naturali suc de morcov, sfecla rosie, betacaroten, aroma), proteine din lapte, amidon modificat, pectin, fermenti selectionati din iaurt;

codul de bare ce foloseste versiunea EAN-8 (5941 2298), plasat de orizontala;

continutul maxim de kcal (103) per pahar (125g);

compania producatoare (Danone PDPA srl) si adresa acesteia;

numele importatorului (ISL Lapmol srl) si adresa acestuia;

cantitatea de iaurt din recipient (125g);

informare despre temperature optima de pastrare a produsului (a se pastra la temperature intre 2 si 6°C);

pe capac se observa denumirea marcii alaturi de numele produsului, iar in fundal o ilustratie cu fructele ce se regasesc in produsul finit si nu in ultimul rand termenul de valabilitate

Eticheta este predominata de culoarea albastru semnificand prospetimea acestuia, mai exact sanatatea care se afla in acest iaurt cu nuante de verde care evidentiaza culorile naturii, verdele avand o asociere foarte puternica in conceptul ecologic, dar si un pic de rosu care este o culoare extrem de puternica avand un impact foarte mare in alegerea produsului deoarece simbolizeaza energie, putere, vitalitate și vigoare. Tot pe ambalaj, se mai evidentiaza o lingurita plina cu iaurt care are o forma legata, nu se prelinge din lingurita ceea ce da denota ca este un iaurt foarte consistent, mai apare pe ambalaj un mic zambet de culoare rosie care atrage foarte mult atentia consumatorului indicand ca este foarte gustos si sanatos facandu-l pe consumator chiar sa zambeasca dupa consumarea lui și bineînteles pe eticheta mai apar fructele din care este alcatuit iaurtul si anume in cazul nostru capsunile care sunt asezate pe fondul de culoare verde semnificand natura.

Pe ambalaj mai putem gasii o scurta prezentare a calitatilor acestuia – “Un iaurt Danone Nutriday Delicios in fiecare dimineata va ajuta sa fiti sanatosi si plini de viata intreaga zi, Pe langa calciu, vitamine si proteine, acesta contine o combinative de fermenti naturali acizi care ajuta la mai buna functionare a organismului si ofera iaurtului un gust deosebit de placut

Marca produsului Danone Nutriday Delicios sare in evidenta prin scrisul mare,cu font bold, si o culoare albastru inchis ce atrage privirile,toate acestea pe un fundal alb. Langa litera „y” apare o silueta de forma unei persoane care parca pur si simplu zburda si este plin de energie si vitalitate dupa consumarea acestui iaurt.

Culorile folosite de Danone sunt albastru inchis, ,alb si rosu. Marca produsului, “delicios” este subliniata de o linie groasa rosie. Deasupra numelui produsului, dar totusi intr-un plan secund este asezata marca firmei “Danone”, scrisa cu litere mari, cu o culoare alba pe un fond albastru inchis si un zambet de culoare rosie care subliniaza marca Danone.

Eticheta iaurtului Danone Nutriday Delicios este una viu colorată, în care predomină culoarea albastru care semnifică prospețimea acestuia. Valorile nutritive medii ale acestui iaurt cu căpșuni sunt reflectate sub forma datelor specifice.(Tabelul nr 3.1)

Valorile nutritive medii

Tabel nr 3.1

Sursa : danone.ro

Ca tehnică de comunicare promoțională, promovarea vânzărilor reușește să îndeplinească fidelizarea consumatorilor pe o anumită perioadă de timp, cu condiția respectării unor cerințe ce țin atât de alegerea tehnicilor adecvate, cât și de execuția corectă a acestora.

Prin fidelizarea consumatorilor, organizațiile urmăresc îndeplinirea a cel puțin trei obiective principale:

recompensarea consumatorilor în așa fel încât aceștia să nu se orienteze spre celelalte mărci concurente;

determinarea consumatorilor să achiziționeze și să consume produsele sau serviciile organizației în mod frecvent;

atragerea unui număr cât mai mare de consumatori ocazionali și transformarea acestora în clienți obișnuiți.

Este evident că la îndemâna organizațiilor există și alte metode mai simple de atragere a consumatorilor. Dintre acestea pot fi enumerate :

oferirea unor materiale însoțitoare (de exemplu, un catalog de prezentare a produselor organizației), prin care se certifică astfel calitatea produselor oferite și se asigură o diferențiere față de celelalte produse concurente;

ofertele speciale care atrag atenția consumatorilor datorită beneficiilor oferite de această oportunitate pe termen scurt;

informații oferite în legătură cu produsele sau serviciile organizației prin intermediul unei linii telefonice gratuite puse la dispoziția consumatorilor, ceea ce va contribui semnificativ la creșterea satisfacției acestora;

acordarea de mulțumiri consumatorilor prin intermediul presei sau a scrisorilor directe, ceea ce permite crearea unui canal de legătură directă cu consumatorii;

păstrarea contactului permanent cu consumatorii prin preocuparea organizației față de necesitățile acestora;

acordarea unor servicii postvânzare, ceea ce contribuie la întărirea sentimentului de siguranță și încredere în organizația respectivă.

Rolul promovării rezidă în conținutul complex al conceptului de promovare, ce relevă faptul că scopul general este influențarea comportamentului oamenilor, în așa fel încât, să sporească volumul vânzărilor bunurilor respectivului producător.Frecvența cu care se pot desfășura activitățile promoționale diferă în funcție de numeroase elemente.Modalitățile de organizare a activității promoționale constituie poate cel mai important criteriu al alegerii strategiei promoționale, întrucât de modul în care este transpusă în practică decizia luată în sfera politicii promoționale, depinde succesul acțiunilor promoționale ce se vor desfășura.

3.2.2. ZuZu

Continutul de iaurt se afla intr-un recipient din plastic de forma unui trunchi de con, iar pe un fond rosu cu alb sunt prezentate informatii despre produs:

numele marcii (ZuZu) si tipul sortimentului (iaurt cu capsuni) și cantitatea acestuia in grasime (2,6%);

valoarea mediei nutritionale (introdusa intr-un tabel) raportată la 100g și la 125g;

ingredientele ce intra in compozitia amestecului: lapte pasteurizat 3%, zahar, capsuni 2% (pulpa de capsuni din concentrate cu adaos de amidon modificat, stabilizator, pectin, colorant din morcovi, corector de aciditate, citrate de sodiu, acid citric, citrate de calciu), citrate de sodium, proteine din lapte, culturi lactice selectionate;

imediat sub lista de ingrediente se afla o informare despre temperature optima de pastrare (intre 2 si 8°C);

compania producatoare (SC Albalact SA), adresa si moduri de contactare a companiei;

mentionare ca produsul este realizat in sistem de siguranta ISO 22000;

codul de bare in versiunea EAN-13 (5 941355 002514), plasat pe verticala;

pe recipient foarte aproape de marginea de sus, langa capac sunt mentonate termenul de valabilitate si lotul produsului descris;

grafica de pe capacul din folie de aluminiu ilustreaza fructele ce intra in compozitia produsului si numele marcii si tipul sortimentului;

cantitatea neta de iaurt (125g).

Valorile nutritive medii

Tabel nr 3.2

Sursa : albalact.ro

Eticheta acestui iaurt este predominata de culorile alb-roșu, albul fiind o nuanta răcoroasă, aeriană a purității, care mai poate semnifica si concentratia foarte mare a laptelui din acest iaurt, pe cand rosul are capacitatea de a stimula apetitul si il face un instrument excelent si in cazul produselor alimentare. Tot pe eticheta mai sunt evidentiate fructele care intra in alcatuirea lui, respectiv capsunile dar si continutul de grasime pe care il are acest iaurt si anume 2,6%. Un mare minus al acestui iaurt in privinta informarii consumatorilor il are consistenta acestui iaurt care nu este evidentiata in nici un fel, avand un ambalaj extrem de simplu si neatragator. Totusi, putem gasi pe ambalaj tabelul cu valorile nutritive. (Tabelul nr 3.3)

3.2.3. Covalact de Țară

Continutul de iaurt se gaseste intr-un recipient din plastic de forma unui trunchi de con, pe un fond aproape in intregime rosu (cea ce ar facilita o observare mai usoara din partea potentialilor cumparatori), se afla mentionate urmatoarele date informationale:

marca (Covalact) si numele produsului (Covalact de Tara), si sortimentul (iaurt cu bucati de capsuni cu 2.2% grasime);

lista ingredientelor: lapte pasteurizat, preparat de capsuni 12% (57% fruct, zahar, sirop de glucoza-fructoza, amidon modificat, suc concentrate de capsuni, aroma, agent de reglare aciditate: citrate, concentrate de coacaze negre, morcov negru, sofranel, lamaie, stabilizator: pectin, acidifiant, acid citric), zahar, lapte praf degresat, gelatina, culturi lactice selectionate;

mentionarea numelui producatorului (S.C. Covalact S.A.) impreuna cu adresa acestuia (Str. Lunca Oltului, nr.1, CV) si un numar de telefon (0267-313981), respectiv un numar de fax (0267-351058);

codul de bare in format EAN-8 (5945 9057), plasat pe verticala;

valoarea nutritional medie raportata la 100g este introdusa intr-un tabel;

capacul este constituit din staniol, cu o extremitate mai alungita pentru o mai facila deschidere a recipientului, iar pe acesta se regasesc termenul de valabilitate, numele marcii si al produsului, si un recipient plin cu “capsuni alese”.

Eticheta acestui produs este predominata de culoarea rosu care arata in principal ingredientul din care este alcatuit acest iaurt si anume iaurtul cu capsuni, bineinteles sunt evidentiate si o serie de capsuni asezate intr-un castron de culoare aurie si dedesupt apar doua cuvinte si anume “Capsuni Alese” care impreuna cu castronul auriu doresc sa evidentieze ca in acest iaurt sunt folosite niste capsuni extrem de bune, foarte bine alese, cu un gust unic.

Valorile nutritive medii

Tabel nr 3.3

Sursa : www.covalact.ro

Tot pe eticheta mai este evidentiat si sloganul acestui brand si anume “Prea bun,prea ca la tara”, prin acest slogan se incearca atragerea a cat mai multor consumatori, dorind sa se arate ca exista si un altfel de iaurt preparat exact ca cel de la tara pe care lumea il considera cel mai bun si cel mai sanatos.Eticheta acestui iaurt ne mai pune în evidență valorile nutritive ale acestuia. (Tabelul nr 3.3)

3.2.4. Jogobella

Recipientul în care se gaseste continutul de iaurt cu căpșuni este de forma trunchiului de con, iar materialul din care este alcatuit recipientul este plastic, pe care se afla de jur imprejurul acestuia un autocolant foarte subtire pe care sunt trecute urmatoarele date informative:

numele mărcii (Zott) și numele produsului (Jogobella);

lista de ingrediente menționată în mai multe limbi, printre care limba română și germană: lapte de vacă pasteurizat (3,5% grăsime), căpșuni și suc de căpșuni din suc concentrat de

căpșuni, sirop glucoză-fructoză, zahăr, proteine lactice, suc concentrat de sfeclă roșie, arome;

codul de bare poziționat pe plan vertical în format EAN-13 (4 014500 503653);

include o recomandare, de a se păstra la temperatura de 4-8°C

adresa și moduri de contactare a producătorului (telefon și fax)

cantitatea netă de iaurt din recipient 150g

un tabel ce informează despre valorile nutritive și energetice raportate la 100g;

capacul confecționat din staniol cu o extremitate mai alungită, include numele mărcii și numele produsului, termenul de valabilitate și ilustrează mai multe căpșuni unele chiar secționate.

Valorile nutritive medii

Tabel nr 3.4

Sursa : delaco.ro

Eticheta este una de culoare albastră arătând prospețimea de care dă dovadă acest iaurt, albastrul fiind o nuanță rece care promovează seninătatea și claritatea acestuia, pe ambalaj mai apar fructele din care acesta este alcătuit și anume căpșunile, Jogobella este singura marcă de iaurt cu fructe în care chiar se simt bucățile întregi de fructe precum spun specialistii din cadrul firmei acestora. În plus este un iaurt delicios, de consitenta exact așa cum trebuie nici prea lichidă și nici prea densă. În continuare, pe ambalaj mai sunt evidențiate valorile nutritive ale acestuia.(Tabelul 3.7)

3.2.5. Milbona

Recipientul constitut din plastic, cu un fond preponderent alb și o cantitate netă de 250g, conține următoarele date informaționale:

lista ingredientelor prezentată în două limbi (română și germană): iaurt degresat, căpșuni, zahăr, sirop de glucoză-fructoză, suc concentrat din sfeclă roșie, arome natural, 12% conținut de fructe(căpșuni) în produsul final. Și menționarea fără adaos de conservanți;

mentionează de a se păstra la o temperatură de +8°C;

marca produsului nu este amintită, fiind un produs S.C. Lidl Romania SCS, produs in Germania;

codul de bare trecut pe verticală în versiunea EAN-8 (2000 2053);

un tabel ce informează despre valoarea energetică și nutrițională al produsului raportată la 100g(Tabel nr 3.4);

se mai află și o ilustrație ce amintește fructele (căpșuni) ce intră în compoziția produsului finit;

pe capacul constituit dintr-o folie foarte subțire de aluminiu se regăsesc: numele produsului, termenul de valabilitate, capacitatea netă de iaurt din recipient, cantitatea de grăsimi din iaurt (1,8%), valoarea energetică în calorii și fructele ce intră în compoziția produsului.

Valorile nutritive medii

Tabel nr 3.4

Sursa : www.alegesanatos.ro

Acest iaurt este unul foarte special deoarece acesta se poate găsi doar în magazinele Lidl,fiind un iaurt produs în Germania, are o etichetă predominată de culoarea roșu, cu mici tente de albastru, unde sunt evidențiate și două căpșuni, una dintre acestea fiind secționată arătând ca sunt atent selecționate înainte să fie folosite pentru acest iaurt.Pe ambalaj mai putem observa gramajul acestui iaurt și anume 250g, dar și grăsimea conținută și anume 1.8%. Pe capac este evidențiată data de expirare precum și numele Milbona scris cu litere albe pe un fond roșu.

Cel de-al treilea capitol prezintă soluțiile de informare utilizate în prezent de producătorii de iaurt pentru a evidenția calitatea sortimentală a acestora precum și produsele de iaurt de la diferiți producători cum ar fii Danone, Albalact, Covalact, Delaco care au fost alese pentru analiza finală în care s-au observat diferite strategii de informare a consumatorului utilizate de fiecare producător pe ambalajele iaurturilor dar și sloganuri de promovare pentru a atrage consumatorul foarte mult. Totuși, există o serie de elemente care nu sunt evidențiate pe ambalajele iaurturilor și care ar trebui expuse deoarece sunt soluții bune de îmbunătățire a gradului de informare a consumatorilor pe care le vom evidenția în capitolul final.

Capitolul 4

Propuneri de îmbunătățire a gradului de informare a consumatorilor, PRIVIND CALITATEA PRODUSELOR

Se spune ca haina nu face omul, dar cand vine vorba de alimente, ambalajul defineste produsul. In zilele noastre, se acorda o importanta din ce in ce mai mare ambalajului, pentru ca acceptarea unor produse de catre consumatori depinde intr-o masura insemnata de forma si grafica sa, de estetica ambalajului in general. Ambalajul inlocuieste arta vanzatorului prin contact direct al cumparatorului cu produsul respectiv, contribuind astfel la promovarea desfacerii produsului pe piata.

Ambalajul trebuie sa atraga atentia cumparatorului in mod spontan, sa fie usor de recunoscut si sa sugereze o idee precisa despre produs.

Caracteristicile estetice ale ambalajului au o mare importanta in actul de vanzare, care trebuie sa convinga cumparatorii de calitatea produsului. Sobrietatea si claritatea grafica trebuie sa constituie principalele caracteristici, care sa puna in valoare marca comerciala, sa reprezinte o continuare a actiunii promotionale intreprinse de vanzator pentru produsul respectiv. Conceptia grafica de ansamblu a ambalajului trebuie sa permita o citire rapida si corecta, fara sa dea nastere la confuzii.

Combinatiile de culori folosite in prezentarea ambalajului conteaza aproape in aceeasi masura ca produsul in sine. Majoritatea ambalajelor folosesc combinatii de culori deoarece o culoare nu poate fi apreciata decat prin raportarea ei la o alta culoare. Nici o culoare nu este relevanta daca este luata singura; forta acesteia de expresie poate fi marita prin alaturarea culorilor cu care ea intra in relatie. Insa o asociere neinspirata poate anihila total efectul scontat. Astfel, culorile reci ies in evidenta, din punct de vedere optic, pe un fond alb, pe cand cele calde se evidentiaza pe un fond inchis.

Nu se vor armoniza culorile vesele pe un text serios sau sumbru, nici invers, poate numai in experimentalism. Un mesaj transmis in tonuri de culoare tine foarte mult de sensibilitatea cromatica si contrastul ochiului. Trebuie sa ne alegem cu foarte multa atentie culorile pe care le vom folosi pentru prezentarea ambalajului deoarece in functie de acest lucru, aparent minor, poate depinde volumul vanzarilor produsului pe care dorim sa-l promovam.

Marca Danone este cea care respecta cel mai bine regulile nescrise ale esteticii culorilor, si de ce nu, semnificatia psihologica a culorilor. Ea foloseste un fond albastru peste care pierde o pata de alb pentru a deschide putin fundalul. Exista un motiv foarte bine gandit pentru care cei de la Danone au ales aceste doua culori deoarece albastrul este culoarea celor in care poti avea incredere, in cazul nostru, putem avea incredere ca vom beneficia de o calitate si de un serviciu superioare; este culoarea celor care lupta sa se perfectioneze, care vor sa se schimbe din bine in si mai bine. In mod logic, albul este o culoare a perfectiunii, in sensul ca scopul principal al celor de la Danone este atingerea pragului cel mai apropiat de perfectiune, in contextul in care perfectiunea nu exista.

Iaurtul JogoBella se axeaza in general pe culori destul de puternice (verde si albastru), dar le estompeaza din efect alaturandu-le albul, care confera ambalajului o oarecare luminozitate. Verdele este culoarea sigurantei, a vitalitatii, ne duce cu gandul la natura. Astfel avem convingerea ca folosim un produs natural, sanatos, care nu ne afecteaza sanatatea.

Marca Covalact este o exceptie de la regula, in sensul ca foloseste numai culori calde (roșu,alb) in asociatie cu o culoare care se afla la granita dintre cald si rece: rosu. Desi este prezent doar in cateva pete mici, rosul atrage atentia asupra produsului cum nu o poate face nici o alta culoare.

Întrucât majoritatea produselor se vând ambalate este evident cã ambalajul are și un dublu rol de promotor al vânzãrii și de purtãtor al informației cãtre consumator. Ambalajul reprezintã o interfațã cu care consumatorul vine în contact direct, de aceea ambalajul trebuie gândit pentru a atrage cumpãrãtorii și pentru a declanșa actul de cumpãrare. De altfel, ambalajul a fost denumit și "vânzãtor mut" al produsului, pornind de la urmãtoarele considerente:

• identificã și prezintã produsul și producãtorul/distribuitorul;

• stimuleazã și atrage atenția cumpãrãtorului;

• informeazã consumatorul asupra nivelului caracteristicilor de bazã ale produsului;

• comunicã date legate de modul de utilizare al produsului și a naturii ambalajului etc.

.Fiecare agent economic implicat în activitatea comercialã (producãtor, comerciant și consumator) are cerințe specifice în ceea ce privește ambalajele și calitatea lor.

Publicitatea informativa este folosita intens in perioada de pionierat pe piata unei categorii de produse, atunci cand obiectivul este de a genera o cerere primara.

Astfel, industria iaurtului a trebuit, la inceput, sa informeze consumatorii cu privire la avantajele nutritionale ale iaurtului si multiplele sale utilizari.

– publicitatea prin intermediul spoturilor TV, radioului si nu in cele din urma prin intermediul publicatiilor scrise.

– promovarea vanzarilor se face si prin oferirea unei cantitati mai mari la acelasi pret (de exemplu 20% gratis), oferirea mai multor produse la un pret mai mic, premii si distinctii prezente pe site-ul de prezentare al firmei

Promovarea este un factor major de influențare a comportamentului consumatorului, iar acest fapt este evident în cazul mărcii Danone, care a devenit prin promovare liderul național în producția de iaurt. Consumatorii sunt expuși la mesaje promoționale din mass-media, afișaj stradal sau prezentarea produsului în magazine.

Compania Danone România se află pe primele locuri în topul companiilor românești, după nivelul sumelor investite în publicitate. În 2006, compania a avut un buget rate card de peste 124 milioane de euro, pentru promovarea pe toate canalele media, ocupând locul cinci. Atât în țara noastră cât și peste hotare liderul produselor lactate este Grupul Danone, datorită numărului foarte mare de produse pe care îl au, dar și datorită publicității de care dispune aproape fiecare produs în parte. Oamenii din ziua de azi nu cumpără numai calitatea ci și marca produsului, publicitatea, fiind dispuși să scoată asfel o suma mai mare de bani din buzunar pentru a fi siguri că au făcut o alegere corectă

4.1.ÎMBUNĂTĂȚIRI ALE INFORMAȚIILOR PREZENTATE PE AMBALAJ PRIVIND CALITATEA SORTIMENTELOR DE IAURT

Intrucat suntem intr-o continua schimbare si tehnologia intr-o continua evolutie,si pe piata bunurilor de consum intanlim o continua si avansata schimbare. Produsele evolueaza intr-un ritm alert iar publicitatea atinge cote importante in convingerea si informarea clientilor referitor la calitatea produsului si satisfacerea nevoilor.

Si pe piata iaurtului am intanlit de-a lungul timpului o serie de schimbari atat in privinta continutului cat si in privinta ambalajului sau a modului de comercializare.

Tehnologia probabil nu se va opri aici iar consumatorii vor beneficia de o si mai larga gama de produse lactate,in viitor.Asa cum firma Danone a evoluat de la iaurtul simplu Nutriday pana la numeroasele sortimente de astazi(Danonino,Activia,Casa Buna,etc) la fel s-a intamplat si cu firma Covalact,care,de la iaurtul simplu a ajuns sa produca o gama larga de produse lactate si chiar diferite sortimente de branzeturi.

Pe viitor,ne vom astepta probabil la noi produse,create cu scopul de a satisface o masa si mai larga de consumatori,iar ambalajele vor fi probabil mult mai bine structurate si vor contine informatii mult mai detaliate cu privire la continut cat si la beneficiile aduse in urma consumului de iaurt,astfel clientul va stii exact de ce iaurt are nevoie.

Elementele care contribuie la realizarea funcției ambalajului de promovare a vânzãrilor și informare a consumatorului sunt modul de confecționare, sistemul de marcare și etichetare, dar mai ales estetica ambalajului, adicã aspectele referitoare la forma, culoarea și armonia cromaticã, grafica ambalajului. Aceste elemente trebuie armonizate pentru a capta atenția cumpãrãtorului, trebuie sã sugereze destinația produsului și sã scoatã în evidențã denumirea produsului, marca, recomandãrile privind utilizarea etc.

Ambalajul este o componentã esențialã a activitãții comerciale, fiind subordonat mãrfii și deservind consumatorul. Sortimentele de produse nou apãrute pe piațã, modernizarea concepției și a tehnicilor comerciale aduc în discuție diversificarea ambalajelor în paralel cu creșterea exigențelor fațã de acestea

Din punctul meu de vedere, Danone Nutriday Delicios are un ambalaj destul de complex care ofera toate informatiile necesare cunostintelor consumatorului, totusi ar trebui sa fie inscriptionate datele de expirare intr-un altfel de mod, deoarece acestea se pot sterge cu usurinta si pot fii readuse pe piata cu o noua data de expirare. Pe ambalajul acestui iaurt ar mai trebui sa apara grasimea pe care o contine fiind un element esential in alegerea si informarea consumatorului, deoarece unii consumatori prefera iaurturile mai slabe, iar eticheta acestui produs ii pot duce in eroare.

Un mare minus il gasim la iaurtul ZuZu la care nu ne este evidentiat in nici un fel consistenta acestui iaurt, avand un ambalaj foarte simplu, ar trebui micsorat titlul “ZuZu” care este gigantic si sa se arate intr-un fel consistenta lui printr-o animatie a unei lingurite plina cu iaurt care sa nu fie evidentiat intr-o ipostaza moale, ci una foarte legata, pentru a atrage publicul tinta.Un alt element esential este culoarea ambalajului care contine culori pale si neatragatoare care dau impresia consumatorului ca si continutul acestui iaurt este de-o calitate proasta si de aceea ar trebui folosit un rosu cat mai aprins care sa iasa in evidenta, cu pete de albastru care sa atraga consumatorul foarte mult dand impresia ca are de-a face cu un iaurt extrem de sanatos si bun.

Un alt element definitoriu pe care ar trebui sa-l aiba in vedere producatorii de iaurturi cu fructe este tara de origine a fructelor care ar trebui inscriptionata pe eticheta produsului, lucru care nu se intampla la nici unul dintre produsele de pe piata.

Iaurtul Jogobella are un mare minus de care ar trebui sa se ocupe producatorii acestui iaurt deoarece in mare parte a ambalajului este scris intr-o limba straina, nici macar in limba engleza, iar pe spatele lui exista o mica eticheta in limba romana cu litere extrem de mici, parca facute intentionat asa de mici pentru a nu se observa ingredientele continute, acestia nestiind ca unii consumatori pot fi alergici la unele ingrediente continute si de aceea ar trebui luate masuri si creata o eticheta in limba romana care sa o citesti fara probleme.

4.2.Soluții de informare a consumatorului privind calitatea sortimentului de iaurt

Instrumentele specifice atat promovării vânzărilor cat si informarii consumatorilor privind calitatea sortimentelor de iaurt sunt numeroase, ele putând fi utilizate fie în exteriorul magazinelor, pentru a atrage cumpărătorii potențiali să intre în magazin (firma, vitrină, panouri, pancarte, panouri de etalare de tip STOP, standuri, factice-reproduc fidel un produs sau ambalajul acestuia), fie în interiorul magazinelor, pentru a convinge clienții potențiali să cumpere (afișe, prospecte, pliante, broșuri, standuri, panouri, săgeți marcatoare, televiziune cu circuit închis, stație audio).

Una dintre cele mai folosite solutii de informare a consumatorului este prin spoturi publicitare in care produsul este evidentiat foarte complex, exact cat sa fie pe placul consumatorului pe care il atrage sa-l achizitioneze. Un exemplu il avem chiar de la firma Danone care intr-unul din spoturile sale publicitare despre iaurtul Nutriday Delicios este prezentat un barbat care consuma pe o canapea un pahar de iaurt Nutriday Delicios si care schimba nici replici cu sotia sa despre masina acestora care a fost scoasa din service de catre aceasta si care ii spune ca a parcat-o langa un plop, mai exact, ea se exprima ca a lovit masina de plop chiar daca a fost scoasa masina din service recent. La spusele femeii, acesta reactioneaza intr-un mod ciudat luand inca o lingura mare din iaurtul sau gustos si zambind la aceasta dand impresia ca iaurtul are un gust excelent si nimic n-o sa-l faca sa nu-l savureze pana la capat, lasand impresia ca nu-l afecteaza masina lovita de plop, ba chiar ii schimba femeii din mana paharul sau gol cu iaurt cu cel plin cu care aceasta venise langa el pe canapea sa-l manance. La final, in spotul publicitar se evidentiaza ca un fel de slogan ca iaurtul este atat de gustos si sanatos incat vezi doar partea buna a lucrurilor si se mai prezinta in imagini o lingurita care este plina cu iaurtul Nutriday care este foarte cremos si de o consistenta foarte mare.

Spoturile publicitare au un impact major in achizitionarea produselor, mai ales in randul tinerilor, care sunt atrasi de orice chestie pe care acestia o vad in reclame, sunt doritori sa incerce noi senzatii, in cazul unor noi sortimente de iaurt care apar pe piata. O alta metoda de informare despre calitatea produsului o reprezinta degustarea la standuri in care fetele au rolul de a oferii orice informatie necesara despre produsul lor, pe care consumatorul o considera deciziva in achizitonarea lui.(Figura nr 4.1)

La fel și publicitatea la locul vânzării reprezintă o tehnică de promovare a vânzărilor de natură publicitară prin care se difuzează mesaje publicitare la locul vânzării cu scopul informativ asupra potențialilor cumpărători. Obiectivul urmărit este cel de favorizare a cumpărării spontane,creșterea volumului vânzării unui produs, informarea consumatorilor înlegătură cu produsul, marca promovată,dar și fidelizarea consumatorilor. O altă metodă de informare a consumatorului o reprezintă merchandisingul ca tehnică de promovare care permite prezentarea cât mai atrăgătoare și în condiții cât mai bune a produselor la locul vânzării în scopul atragerii cumpărătorilor și determinarea acestora să efectueze cumpărarea.

Tipul de publicitate BTL (below the line) reprezintă tipul de publicitate pe termen scurt, destinat consumatorilor. Este într-o continuă creștere  și pune presiune asupra oricărei echipe de marketing pentru a atinge obiective de comunicare mult mai eficiente cu un buget limitat, într-un mod cât mai  eficace și cu un tarif cât mai bun, găsind modalități inedite de a comunica cu piețele țintă. Acest lucru a dus la o regândire a strategiilor de marketing și concentrarea eforturilor financiare pe tipul de publicitate BTL.

Tehnica BTL folosește metode de publicitate mai puțin convenționale decât cele obișnuite (ATL – above the line) pentru a promova produse sau servicii. Acestea pot include activități, cum ar fi marketingul direct, relațiile publice și promoții de vânzări . De obicei,  publicitatea tip BTL se concentrează pe linia de mijloc de comunicare  directă.

Tehnici de promovare a vânzărilor (tip BTL)

Reprezintă mijloacele și tehnicile de stimulare, impulsionare și creștere a vânzărilor de bunuri și servicii. În anumite cazuri, metodele de promovare BTL pot contribui la completarea acțiunilor publicitare ale firmei, întărind și întregind

imaginea și prestigiul companiei. Indiferent de natura mijloacelor și tehnicilor utilizate, acțiunile de promovare trebuie să răspundă unor obiective precise, integrate în politica promoțională globală a companiei.

Cu obiective variate și vizând categorii diferite de consumatori, gama metodelor tehnicilor de promovare este apreciabilă. Acestea sunt tipurile de tehnici de promovare a vanzarilor(tip BTL).

Publicitatea la locul vânzării cuprinde ansamblul de tehnici de semnalare, în cadrul unităților comerciale, pentru a atrage, orienta și dirija interesul clientelei spre un anumit raion, produs sau oferta, utilizând personal calificat pentru a (re)aduce în memoria cumpărătorilor potențiali o marcă, un produs, o utilitate, cât și pentru a anunța o ofertă promoțională. Prin intermediul personalului sampling se urmărește transformarea motivației de cumpărare în act de cumpărare efectiv. Ca modalități de publicitate la locul vânzării menționăm sampling, degustare, oferirea de pliante, oferirea de informații. Toate tehnicile de promovare prezentate mai jos se subscriu publicității la locul vânzării, astfel activitățile de sampling și promoții sunt menite să realizeze puntea dintre consumator și firma producătoare.

Concursurile promoționale constituie un instrument important pentru a crește notorietatea brandului în rândul consumatorilor țintă. În cadrul concursurilor sunt antrenați consumatori potențiali, mai ales pentru produsele cu ciclu de viața repetitiv, urmărindu-se cunoașterea de către aceștia și clarificarea diferitelor atribute ale produselor, ale modalităților de achiziție și consum. Ca obiective menționăm: creșterea consumului, lansarea de noi modele ale produsului.

Merchandisingul are un rol promoțional important care se referă la prezentarea în cele mai bune condiții (materiale și psihologice) a produselor și serviciilor oferite pieței. Tehnicile de merchandising se referă la: modalitățile optime de amplasare a produselor în spațiul de vânzare, pe suporturile lor materiale, acordarea unei importante deosebite factorului vizual în vânzare și sprijinirea produselor între ele în procesul de vânzare. Deși tehnicile merchandisingului se utilizează cu precădere în rețele comerciale de vânzare cu amănuntul, nu trebuie ignorate efectele pe care acestea le pot avea în cadrul unor manifestări expoziționale: târguri, expoziții, saloane.

Vânzările grupate vizează vânzarea simultană sau succesiva a doua sau mai multe produse la un preț global inferior celui rezultat prin însumarea prețurilor individuale. Această modalitate oferă o serie de avantaje atât producătorului, cât și consumatorului; primul își vinde, în cadrul unei game de produse și servicii, și pe cele mai puțin solicitate, în timp ce consumatorului îi este permisă realizarea unei economii bănești.

Reducerile de preț pot fi folosite în situații diferite: ca mijloc de eliminare a reținerilor de cumpărare ale anumitor categorii de consumatori, pentru care prețul este considerat prea ridicat, scăderea importanta sau chiar lichidarea stocurilor de produse lent sau greu vandabile; menținerea vânzărilor la un nivel normal de eficientă în perioadele în care se constată un reflux al cererii;  contracararea acțiunilor concurenței; folosirea oportunităților oferite de anumite conjuncturi ale pieței.

Cadourile promoționale reprezintă facilitățile pe care producătorul înțelege să le acorde cumpărătorului, oferind prime, obiecte sau servicii, cuprinse în prețul de vânzare al unui produs sub forma unor sume modice, în cadrul unor concursuri, jocuri sau loterii. Scopul cadourilor este de a atrage atenția asupra unui produs, unei mărci sau unei firme și să păstreze fidelitatea consumatorilor pentru oferta întreprinderii.

Sampling – metoda de promovare BTL reprezinta un tip eficient și cunoscut de publicitate. Printr-un personal instruit în vânzări, de cele mai multe ori fete, acestea sunt trimise în magazine, în apropierea rafturilor din categoria produselor țintă. Scopul fetelor este de a convinge clienții să cumpere, să testeze, să îi prezinte clientului și să-l facă să înțeleagă aspectele brandului respectiv. Această acțiune este ideală pentru lansări de noi produse, care, de obicei generează  un real succes în vânzări ale produselor respective.

Recent, agențiile și clienții lor au trecut la o “abordare integrată de comunicare”. BTL este o tehnică comună utilizată pentru produsele de tip “touch&feel” – atinge și simte – (produse sau articole în care clientul pune preț pe impactul imediat, mai degrabă decât pe informații cercetate anterior). Tehnicile de tip BTL asigură reamintirea brandului și în același timp, subliniază caracteristicile produsului.

Promoțiile de tip BTL câștigă popularitate în rândul tuturor companiilor mari în zilele noastre luând în considerare eficiența lor în ceea ce privește “promovarea produsului individual unei tipologii de clienți”, la un preț, care este mult mai mic față de cel normal în spațiul mass-media. Campaniile promoționale se realizeaza cu aportul mai multor departamente.

Departamentul de concept, strategie și implementare (are rolul de a alege strategia de implementare si de a implementa promotia in teren) :

sampling

degustare

premii instant

spraying

mascote

promovare produse de raft

promoții

O alta metoda de informare a consumatorului o gasim la firma Danone unde, cel mai mare producător român de iaurturi,lansează campania educațională “1 iaurt pe zi, sănătatea ți-o menții”, având ca obiectiv informarea românilor cu privire la importanța iaurtului ca parte a unei alimentații zilnice echilibrate. Campania a fost lansată în cadrul unui eveniment la care au participat Prof. Dr. Nicolae Hâncu, Președintele Federației Române de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice, reprezentanți ai mass-media și social media. Campania “1 iaurt pe zi” se va derula în perioada noiembrie 2013 – decembrie 2014 și are în vedere acțiuni de informare a publicului general prin intermediul TV, presă scrisă și online, dar și social media, care să încurajeze consumatorii să facă alegerile cele mai potrivite pentru a-și menține starea de sănătate. Campania mai include cursuri de nutriție pentru tineri și copii, știut fiind că obiceiurile bune se deprind la vârste tinere. Prima etapă a campaniei implică oameni adevărați, consumatori de iaurt, care pot să-și împărtășească poveștile personale în aplicația online dedicată și pot ajunge chiar ambasadorii campaniei pro-iaurt derulată de Danone. Prin această inițiativă, Danone își propune să reamintească importanța unui stil de viață echilibrat și principalele beneficii ale consumului zilnic de iaurt, în contextul în care tot mai mulți români se confruntă cu probleme de sănătate provocate sau favorizate de alimentația nesănătoasă și lipsa de mișcare. Obezitatea, bolile cardiovasculare și diabetul sunt afecțiunile care trebuie adresate cu maximă prioritate conform unui studiu despre starea de sănătate a românilor realizat de Danone. Tot in aceasta campanie se mai aminteste ca un iaurt pe zi este un exemplu de schimbare mică și alegerea simplă în viața fiecărui român, ce poate avea un impact important asupra stării de bine. Iaurtul ne aduce zilnic toată bunătatea laptelui, la care se adaugă puterea bacteriilor lactice active, benefice pentru flora intestinală.

Iaurtul are un rol important în hrănirea corectă și echilibrată a organismului: mai multe studii despre concentrația de nutrienți corelată cu nivelul de energie generat plasează iaurtul alături de fructe și legume în ierarhia alimentelor dense în nutrienți și benefice pentru sănătate. Iaurtul este un factor de re-echilibrare a dietei,  în raport cu excesul de grăsimi și glucide din alte categorii de alimente. Consumul zilnic de iaurt contribuie la asigurarea unei alimentații sănătoase și echilibrate, în toate etapele vieții. Pe pagina oficiala a producatorului Danone sunt prezentate toate procedeele si aparatele care duc la realizarea iaurtului Danone si care au un impact major asupra calitatii de care da dovada acest iaurt in randul consumatorilor.

In ultimul capitol al acestei lucrari au fost prezentate propunerile de imbunatatire a gradului de informare a consumatorilor privind calitatea produselor, au fost evidentiate o serie de imbunatatiri ale etichetei care ar trebui luate in calcul si bineinteles solutiile de informare a consumatorului privind calitatea sortimentelor de iaurt prin afișe, prospecte, pliante, broșuri, standuri, panouri, săgeți marcatoare, televiziune, radio. La final voi evidentia concluziile la care am ajuns dupa finalizarea lucrarii.

Concluzii

Avand in vedere importanta deosebita a produselor lactate acide pentru organismul uman si interesul deosebit privind studiul ameliorarii conserviabilitatii acestor produse, in lucrarea de fata s-a urmarit obtinerea a unor noi solutii de informare a consumatorului privind calitatea sortimentelor de iaurt.

Plecand de la preferintele personale, consumatorul modern cauta sa aleaga singur ceea ce considera el a fi favorabil pentru sanatatea si corpul sau. In acest context, protectia consumatorului nu trebuie sa se mai rezume exclusiv la felul in care iaurturile raspund cerintelor de siguranta sanitara ci si la fiabilitatea si credibilitatea informatiilor legate de ele.

BIBLIOGRAFIE

Burda Alexandru, “Bunuri alimentare”, București, Editura Universitară, 2011

Laurentiu Tudor si col., 2009- Tehnologii generale in industria alimentara, ed Printech, Bucuresti

Georgescu Gh. și col., 2000 – Laptele și produsele lactate. Editura Ceres, București

Banu C. și Vizireanu Camelia, 1998 – Procesarea industrială a laptelui. Editura Tehnică, București

Emilia Pascu -Marfuri alimentare si siguranta consumatorului.Editura Universitara 2009

Căprărescu Gheorghița, Stancu Daniela, Ștefan Daniel, Aron Georgiana, “Managementul resurselor umane”, Editura Universitară, București, 2006

Căprărescu Gheorghița, Stancu Daniela, Ștefan Daniel, Aron Georgiana, “Abordări ale managementului resurselor umane în practica organizației moderne”, Editura Universitară, București, 2013

Chelcea Septimiu, “Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative”, București, Editura Economică, 2001

Ionașcu Viorica, Pavel Camelia, “Economia serviciilor, Ediția a II-a revizuită și adăugită”, Editura prouniversitaria, București, 2009

Popa Madălina, “Piata cercetarilor de marketing in Romania”, tribunaeconomica.ro

Radu Emilian, “Managementul serviciilor”, București, Univ. Creștină D.Cantemir, 1994;

Raluca Costescu, “Managementul marketingului”, București, Editura Teora, 1999

Stanciu Sică, “Bazele generale ale marketingului”, București, Editura Universitații din Bucuresti, 1999

BIBLIOGRAFIE

Burda Alexandru, “Bunuri alimentare”, București, Editura Universitară, 2011

Laurentiu Tudor si col., 2009- Tehnologii generale in industria alimentara, ed Printech, Bucuresti

Georgescu Gh. și col., 2000 – Laptele și produsele lactate. Editura Ceres, București

Banu C. și Vizireanu Camelia, 1998 – Procesarea industrială a laptelui. Editura Tehnică, București

Emilia Pascu -Marfuri alimentare si siguranta consumatorului.Editura Universitara 2009

Căprărescu Gheorghița, Stancu Daniela, Ștefan Daniel, Aron Georgiana, “Managementul resurselor umane”, Editura Universitară, București, 2006

Căprărescu Gheorghița, Stancu Daniela, Ștefan Daniel, Aron Georgiana, “Abordări ale managementului resurselor umane în practica organizației moderne”, Editura Universitară, București, 2013

Chelcea Septimiu, “Metodologia cercetării sociologice. Metode cantitative și calitative”, București, Editura Economică, 2001

Ionașcu Viorica, Pavel Camelia, “Economia serviciilor, Ediția a II-a revizuită și adăugită”, Editura prouniversitaria, București, 2009

Popa Madălina, “Piata cercetarilor de marketing in Romania”, tribunaeconomica.ro

Radu Emilian, “Managementul serviciilor”, București, Univ. Creștină D.Cantemir, 1994;

Raluca Costescu, “Managementul marketingului”, București, Editura Teora, 1999

Stanciu Sică, “Bazele generale ale marketingului”, București, Editura Universitații din Bucuresti, 1999