Analiza Pietei Regionale a Comertului En Gross de Produse Metalurgice Si Locul Comat Bacau S.a la Nivelul Acesteia

CUPRINS

Cuprins

Capitolul 1

1.1 Perspectiva teoretica asupra conceptului de „piata”

1.2 ELASTICITATEA CERERII ȘI A OFERTEI

Capitolul 2

2.1 INFORMAȚII GENERALE DESPRE ÎNTREPRINDEREA

COMAT S.A BACAU

2. 2 SCURT ISTORIC AL COMPANIEI S.C. COMAT BACAU

Capitolul 3

3.1 Analiza pietei regionale a comerului en-gross de produse metalurgice si locul Comat

3.1 Analiza pietei regionale a comerului en-gross de produse metalurgice si locul Comat Bacau S.A la nivelul acesteia

3.2 Indicatori ai unitatilor locale active la nivel de clasa Caen , din judetul Bacau

CAEN 4672- Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice

3.2 Calculul indicatorilor de performanta

3.3 Statistica intreprinderilor

3.4 CAEN 46 – Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete

3.3 Statistica intreprinderilor

3.4 Caen 46 – Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete

Concluzii

Bibliografie

Introducere

Aceasta lucrare are la baza analiza pietei regionale a comertului en-gross de produse metalurgice si locul Comat Bacau S.A la nivelul acesteia . Astfel ca incepand cu primul capitol am analizat piata , cererea , oferta , elasticitatea cererei si ofertei , tipuri de piata .

In etapa urmatoare am prezentat firma Comat din Bacau : cand s-a infiintat , cu ce scop , produsele fabricate acolo , scurt istoric si etc .

Si la final am facut cercetari privind numarul de unitati active din Bacau , din Romania , numarul de angajati , cifra de afaceri din perioada 2010-2014 .

Lucrarea este strucurata astfel :

Introducere

Capitolul 1 – Perspectiva generala privind conceptul de „piata „

Capitolul 2 – Informatii generale despre intreprinderea Comat Bacau

Capitolul 3 – Analiza pietei regionale a comertului en-gross de produse metalurgice si locul Comat Bacau S.a la nivelul acesteia

Concluzii

Capitolul 1

1.1 Perspectiva teoretica asupra conceptului de „piata”

A . Conținutul și tipologia pieței

Piața este locul unde se întâlnesc cumpărătorii și vânzătorii diferitelor bunuri sau servicii (locul unde se realizează schimburile dintre producători și consumatori).

Forme de piață: magazine, piețe agroalimentare, restaurante, cafenele, cofetării, burse de valori, burse de mărfuri, licitații organizate pentru vânzarea unor obiecte, negocierile desfășurate de o persoană în vederea angajării la o firmă oarecare.

Piața este o noțiune complexă cu multiple înțelesuri. Există mai multe definiții ale pieței,cum ar fi:

spațiu economic al confruntării între cerere și ofertă;

loc de întâlnire a agenților economici în vederea schimbului de activități;

spațiu în care se formează prețul, la care se cumpără și se vând bunurile economice;

loc de manifestare a concurenței între agenții economici .

Piața reprezintă spațiul economico-geografic unde se confruntă la un moment dat ofertele și cererile unui bun economic, împreună cu ansamblul colectivităților , care influențează starea și evoluția lor.

Dar, indiferent de situație piața presupune existența elementelor definitorii ale pieței:

un bun economic dat

un spațiu economico-geografic

un moment dat de timp

confruntarea dintre cerere și ofertă

un ansamblu de colectivități

Un bun economic dat reprezintă obiectul tranzacției de vânzare-cumpărare. Piața poate fi privită la diferite niveluri a unui bun tangibil sau intangibil (piața articolului, piața categoriei, piața gamei, piața întreprinderii, piața ramurii și piața totală) localizat în timp și spațiu, care prin proprietățile sale și imagine poate să satisfacă o anumită nevoie.

Un spațiu economico-geografic desemnează limitele teritoriului pe care are loc confruntarea cererii și ofertei. În acest sens deosebim: piața locală, piața urbană și rurală, piața zonală, piața regională, piața națională, piața internațională, piața mondială.

Un moment dat de timp – cererea și oferta sunt dinamice, respectiv confruntarea lor trebuie urmărită și evaluată pentru un anumit interval de timp: lună, trimestru, semestru, an.

Confruntarea dintre cerere și ofertă – rezultatul acestei confruntări este reflectat în actul de vânzare cumpărare. Rezultatul confruntării poate fi exprimat în aspect de: volum (fizic sauvaloric), structură, dinamică, nivelul prețurilor etc.

Rezultatele posibile: C<O – abundență; C>O – penurie; C=O – echilibru .

Un ansamblu de colectivități – ce pot influența activ asupra vânzării produselor.

Tipuri de colectivități: cumpărătorii, consumatorii, concurenții, distribuitorii, prescriptorii, lideri de opinie, etc .

B. Principalele tipuri de piata

Economia de schimb, in care piata are un rol hotaritor in alocarea si utilizarea resurselor ca si in organizarea, gestionarea si reglarea economiei nationalepresupune existenta si respectiv functionarea simultana a mai multor tipuri de piata. In consecinta piata trebuie privita prin prisma elementelor sale componente, deoarice in realitate ea reprezinta un sistem de piete, fiind formata din mai multe segmente intre care exista relatii de interconditionare, de dependenta reciproca.

Din punct de vedere al obiectului tranzitiei de vinzare si cumparare se disting urmatoarele tipuri de piete:

-piata bunurilor si serviciilor;

-piata factorilor de productie- formata la rindul sau din: piata resurselor naturale(inclusiv pamintul), piata capitalului si titlurilor de valori, piata fortei de munca;

-piata monetara, financiara, etc.

Aceste piete nu reprezinta in sine piete unice, ci sint constituite la rindul lor din alte piete. De exemplu: piata bunurilor si serviciilor cuprinde mai multe piete sectoriale ce corespund bunurilor si serviciilor produse si cumparate in societate, grupate dupa diverse criterii in categorii mai generale sau specializate (piata bunurilor de consum, piata mijloacelor de productie, piata serviciilor, piata automombililor, piata rulmentilor,ect.). Piata muncii nu este o singura piata ci tot atitea cite domenii profisionale exista, iar in cadrul acestora, cite specializari sint, fiecare cu grad diferit.

Din punct de vedere al extinderii teritoriale exista: piata locala, piata regionala, piata nationala si piata mondiala.

Aceste piete formeaza un tot intreg, ele se intrepatund, se influenteaza si se determina reciproc. Aceasta inseamna ca evolutia si mutatiile din oricare parte a pietii se reflecta si afecteaza evolutia si mutatiile din oricare parte a pietei se refleca si afecteza evolutia si mutatiile din celalte segmente de piata, si implict, ale pietei pe ansamblu. La fel dezichilibrele manifestate pe o anumita piata se propaga si pe alte piete si se amplifica in functie de locul si importanta pietei respective, in sistemul de piata si in economia nationala in ansamblul ei.

C. Cererea si oferta ca categorii definitorii ale pietei

Spre deosebire de economiile cu planificarea centralizata in care atat cantitatea cat si preturile la care produsele sau serviciile se vand si se cumpara sunt stabilite in mod subiectiv arbitrar, de catre aparatul central birocratic, in economiile de piata, preturile si cantitatile acestora sunt stabilite prin deciziile unei multitudini de agenti economici, in conformitate cu cerintele obiective ale cereri si ofertei.

Cererea si oferta, mai exact raportul dintre acestea, fiind factori majori ai evolutiei preturilor intr-o economie de piata, sunt alaturi de concurenta elemente ale mecanismului regulator al pietei. Prin miscarea pretului, relatia dintre cerere si oferta exprima in ultima instanta, situatia pietei, pe unul sau mai multe segmente ale ei. Prin semnalul cel mai important al pietei care este pretul, se pun in evidenta abudenta, lipsa sau raritatea bunurilor si serviciilor precum si a factorilor de productie.

Cererea reprezinta cantitatea de bunuri si servicii pe care agentii economici, consumatori sau producatori, sint dispusi sa o cumpere, la un anumit pret, intr-un timp dat.

Totodata, cererea este un act individual, al unui individ unei intreprinderi sau grup social, insa formarea preturilor depinde de confruntarea cererii totale si ofertei totale a bunului sau serviciului respectiv. Cererea totala pentru un bun sau serviciu considerat, reprezinta suma tuturor cantitatilor cerute de catre toti consumatorii individuali(n) ai acestuia .

Legea cererii (în funcție de preț, presupunând alți factori constanți): între preț și cerere există o relație inversă, dacă ceilalți factori rămân constanți, atunci când prețul unui bun scade, cantitatea cerută crește, iar când prețul unui bun crește, cantitatea cerută scade. Consumatorul va cumpăra o cantitate mai mare dintr-un anumit produs dacă prețul acestuia scade și, invers.

Alți factori care influențează cererea: A- preferințele, veniturile și numărul consumatorilor (acestea se modifică iar o dată cu ele se modifică și cererea pe piață). Creșterea veniturilor consumatorilor este urmată, în general, de creșterea cererii și invers, însă nu în toate cazurile. În acest sens se disting bunuri:

superioare (pentru care cererea crește, dacă veniturile cresc)

inferioare (pentru care cererea scade, dacă veniturile cresc)

B- prețurile altor bunuri, astfel în raport cu un anumit bun pot exista bunuri:

substitubile (care pot fi consumate unul în locul altuia); între prețul unui bun și cererea pentru bunurile care îl pot substitui există o relație directa complementare (care se consumă împreună); între prețul unui bun și cererea pentru bunurile complementare lui există o relație inversă.

Acești factori influențează cererea în ansamblul ei, în sensul creșterii (pe grafic deplasarea curbei spre dreapta) sau descreșterii acesteia (pe grafic deplasarea curbei spre stânga), în functie de specificul fiecarui factor .

Oferta reprezintă cantitatea dintr-un bun sau serviciu pe care producătorii pot și sunt dispuși să o producă și, să o vândă într-o anumită perioadă de timp, în funcție de prețurile existente, exprimă cantitatea în care un produs este oferit pe piață la diferite prețuri posibile, dacă ceilalți factori rămân constanți; cantitatea în care producătorii vor oferi un anumit produs în funcție de prețul plătit.

Legea ofertei (în funcție de preț, presupunând alți factori constanți): între preț și oferta există o relație directă. Atunci când prețul unui bun scade, dacă alte condiții nu se schimbă, cantitatea produsă scade, iar când prețul unui bun crește, cantitatea produsă crește.

Datorită relației directe între prețul de vânzare și profit la prețuri mari, producătorii vor produce și vor oferi spre vânzare mai multe produse decât atunci când prețurile sunt mici.

Alți factori care influențează oferta:

1 . Prețurile resurselor de producție – dacă prețurile plătite de producători pentru resursele pe care le utilizează sunt mai mari, costul producției va fi mare și oferta scade și invers

2. Condițiile tehnice de producție – influențează nivelul productivității iar îmbunătățirea lor determină creșterea producției pe unitatea de resurse consumate, ceea ce, în condițiile unor prețuri date ale resurselor de producție, înseamnă o reducere a costului și, deci, o creștere a ofertei.

3. Prețurile altor bunuri – producătorii sunt atrași spre acele domenii de activitate în care prețurile sunt mari, creșterea prețurilor unor produse îi poate determina pe producători să abandoneze domeniul lor de activitate și să inițieze alte activități mai profitabile. Dacă numărul producătorilor este mare, cantitatea oferită pe piață va fi mare. Creșterea numărului de producători determină creșterea ofertei, după cum scăderea numărului de producători are ca efect scăderea ofertei.

Acești factori influențează oferta în ansamblul ei, în sensul creșterii (pe grafic deplasarea curbei spre dreapta) sau descreșterii acesteia (pe grafic deplasarea curbei spre stânga), în funcție de specificul fiecărui factor.

1.2 ELASTICITATEA CERERII ȘI A OFERTEI

Elasticitatea reprezintă modificarea cererii, respectiv a ofertei, în funcție de factorii care le influențează.

Elasticitatea cererii factorul care influențează în mod hotărâtor cererea este prețul (legea cererii). Elasticitatea cererii în funcție de preț reprezintă modul în care reacționează consumatorii la modificarea prețului unui anumit produs.

Criteriul de clasificare a bunurilor în funcție de elasticitatea cererii acestora este intensitatea reacției consumatorilor la variația prețului. Dacă reacția consumatorilor la variația prețului este puternică, înregistrându-se o creștere mare a cantității cumpărate de consumatori, chiar la o variație relativ mică a prețului, cererea este considerată elastică. Dimpotrivă, dacă reacția consumatorilor la variația prețului este slabă, cererea este considerată inelastică .

Elasticitatea ofertei factorul care influențează în mod hotărâtor cererea este prețul (legea ofertei). Elasticitatea ofertei în funcție de preț reprezintă modul în care reacționează consumatorii la modificarea prețului unui anumit produs. Indicatorul elasticității ofertei este coeficientul de elasticitate (EC) exprimă gradul de elasticitate a cererii pentru un bun oarecare și reprezintă variația procentuală a cantității oferite pe piață (ΔQ%) raportată la variația procentuală prețului

Continutul si stuctura pietei bunurilor si serviciilor

Din punct de vedere teoretic, se considera ca piata reprezinta o categorie economica care isi gaseste expresia in totalitatea actelor de vanzare-cumparare privite in unitate organica cu relatiile pe care le genereaza si in conexiune cu spatiul in care se desfasoara. Piata bunurilor si serviciilor poate fi structurata in functie de mai multe criterii. Astfel:

a) aria geografica sau perimetrul in cadrul caruia se desfasoara confruntarea dintre cerere si oferta: piata interna si piata externa.

b) natura consumului: piata bunurilor industriale si de echipament si piata bunurilor de consum individual.

c) modul de materializare a activitatii ce formeaza obiectul actului d vanzare-cumparare: piata bunurilor si piata serviciilor.

d) gruparea populatiei sau a altor tipuri de purtatori ai cererii, pe medii (urban, rural):

Piata urbana, caracterizta printr-un :

grad ridicat de concentrare;

nivel mai ridicat de organizare a activitatii comerciale;

prin mobilitate;

prin elasticitate;

ritm superior de dezvoltare.

Piata rurala, caracterizata prin:

nivel ridicat de dispersare;

rigiditate;

ritm evolutiv mai lent;

grad ridicat de omogenitate in profil teritorial si prin mari deosebiri de la o zona la alta;

faptul ca reflecta in totalitate consumul dintr-o anumita zona.

Principalii factori care influenteaza piata bunurilor si serviciilor:

Productia industriala si agricola;

Importurile de produse;

Veniturile banesti si posibilitatile de investitii ale populatiei si ale firmelor;

Reducerea treptata a consumului natural sau a autoconsumului;

Elemente de ordin socio-cultural;

Elemente de ordin legislativ;

Sistemul de institutii si organizatii necesar unei bune functionari a pietei;

Diferite aspecte de ordin tehnologic;

Facorii conjunctuali.

Globalizarea pietei :

– procesul deosebit de dinamic al cresterii interdependentelor dintre statele nationale, ca urmare a extinderii si adancirii legaturilor transnationale in tot mai largi si mai variate sfere ale vietii economice, politice, sociale si culturale;

– se concretizeaza sub forma liberalizarii si dereglementarii pietei produselor si serviciilor, capitalurilor si fortei de munca;

– cea de-a treia etapa a mondializarii (dupa internationalizarea legata de dezvoltarea fluxurilor exporturilor si transnationalizarea fluxurilor de investitii si a implanturilor in strainatate).

Cauzele procesului de globalizare:

productia de masa;

standartizarea produselor;

dezvoltarea si implantarea programatica a retelelor nationale de agentii bancare;

modernizarea mijloacelor de comunicatii.

Elementele comerciale favorizate ale procesului de globalizare:

dezvoltarea puternica a societatilor producatoare multinationale;

infiintarea si dezvoltarea unor firme de comert cu activitate in diferite tari;

crearea unor societati mixte;

schimburile directe intre marile magazine din diferite tari;

vanzarile de marfuri, realizate prin reteaua comerciala a unei tari catre diferitele categorii de cetateni proveniti din alte tari.

Piata bunurilor de consum – consta din ansamblul vanzarilor – cumpararilor ofertei si cereri de bunuri materiale si servicii avand ca destinatie satisfacerea nevoilor personale si colective, precum si dintre toate cele operatiuni care se includ in comertul cu ridicata si cu amanuntul. Complexitatea si eterogenitatea acestui segment de piata sunt conditionate in primul rand de diversitatea si dinamica bunurilor de consum de uz curent si de folosinta indelungata, bunuri alimentare si imbracaminte. In functie de starea obiectului supus vanzarii – cumpararii in momentul tranzactiei piata se prezinta sub doua forme:

piata reala

piata fictiva.

Piata reala exprima cererea de bunuri sau servicii si de factori de productie prezentate in momentul tranzactiei pe piata data. Piata fictiva care nu este altceva decat bursa de marfuri presupune confruntarea dintre cerere si oferta, care are loc sub forma circulatiei titlurilor de valoare.

Bursele de marfuri sunt piete caracteristice ce concetreaza in acelasi loc si in acelasi timp o mare parte din cererea si oferta mondiala de anumite produse pe care se desfasoara curent tranzactiile de vanzare-cumparare, dupa o procedura speciala motivate atat de nevoi reale , cat si de intentii speculative.

In general bursele de marfuri sunt specializate pe produse sau grupe de produse. Obiectul tranzactiilor la burse il constituie bunurile fungibile sau cu un anumit grad de standartizare caracterizate prin omoginitate sub aspect calitativ. Printre aceste produse se inscriu indeosebi materiile prime si alte produse cu caracteristici omogene, produse agroalimentare, animale vii, produse din lemn, combustibil, cauciuc, bumbac, piei brute, ect. In afara de omoginitate si grad mare de standartizare pentru a deveni obiect de comercializare la burse marfurile trebuie sa indeplineasca si alte conditii si anume:

a. Sa fie marfuri cu importanta strategica mare in consumul mondial asa incat piata lor sa fie de mari dimensiuni si sa angreneze un mare numar de agenti economici.

b. Sa se caracterizeze prin oscilatii mari si frecvente ale cereii si ofertei si respectiv ale preturilor pentru a genera interesul vanzatorilor si cumparatorilor.

c. Marfurile tranzactionale la bursa trebuie sa fie depozitabile sau sa ofere prin natura lor certitudinea existentei in stare de livrare la un moment dat.

Bursele de marfuri se constituie si functioneaza in principalele zone producatoare sau consumatoare ale unor astfel de produse.

In vederea comercializarii unei marfi la bursa oferantul trebuie sa depuna cererea de inscriere pe lista de cotare. La bursele cu acces limitat acesta cerere nu poate fi depusa decit de un membru al bursei. Odata cu acesta se depune si o garantie de participare reprezentind de rgula 10% din valoarea tranzactiei.

Tranzactiile se negociaza si se incheie public pe asa numitul ring al bursei care reprezinta de regula un perimetru circular la parterul edificiului bursei. Tranzactiile se desfasoara sub supravegerea administratiei bursei, asigurata de curtierii, teful curtiierilor in preuna cu grupul care alcatueste asa numita ’’comisie a cotei’’. Specifi burselor este faptul ca cantitatea cit si calitatea marfurilor sint standartizate. Unitatea de marfuri poarta denumirea de contract sau loc, desemnind o cantitate fixa din marfa respectiva.

Preturile de bursa denumite cotatii se stabilesc zilnic pentru toate categoriile de tranzactii si se afiseaza public la inchiderea sesiunilor de vanzare de seara sau de dimineata si de seara.

Cotatiile afisate pot fi efective sau nominale. Cotatiile efective se stabilesc pe baza tranzactiilor efective incheiate in cursul zilei. Cotatiile nominale se stabilesc pentru acele marfuri care se comercializeaza curent la burse dar pentru care nu s-au incheiat tranzactii pe parscursul mai multor zile din lipsa de cerere sau de oferta. Dupa modul de determinare cotatiile pot fi:

cotatii medii, calculate ca medie zilnica;

cotatii limita, care se calculeaza ca medii ale preturilor minime sau ale preturilor maxime;

cotatii de lichidare, calculate dupa metodologii deosebit de compexe de casa de cliring

Una din particularitatile comercializarii prin burse, consta in faptul ca marfa supusa vanzarii-cumpararii nu trebuie sa fie intotdeauna prezenta, ci doar atesta existenta ei, prin documente. Mai mult, uneori, marfa nici nu este afla inca in proprietatea vanzatorului, la data incheiri tranzctiei neputindu-se nici problema atestarii existentei ei .

In functie de acest aspect, putem distinge mai multe tipuri de operatiunei la bursa si anume:

tranzactiei pe bani gata care livrarea marfurilor si plata lor au loc imediat dupa incheierea contractului.

tranzactie la termen in care livrarea marfurilor convenite la o data ulterioara, uneori destul de indepartata.

Operatiunele la termen mai pot fi clasificate si in operatiuni ferme si operatiuni cu prima. Operatiunele ferme presupun executarea contractului prin livrare efectiva a marfurilor si achitarea preturilor la termenul convenit. Operatiunele cu prima se mai numesc si operatiuni reziliabile deoarece la termenul de incheiere a pozitiei fie vanzatorul fie cumparatorul pot renunta la contract daca nu si-au realizat intentiile speculative.

In primul rand bursele sunt cele mai importante centre de recoltare prelucrare si difuzare a informatiilor privind conjuctura pietelor nationale si internationale. Bursele polarizeaza cele mai diverse informatii din toate colturile lumii si din toate domeniile: economic, politic, social, tehnic, stiintific, ect. Zgomotul bursei este un adevarat ecou al pulsului cererii si ofertei al ritmului productiei, tensiunilor monetare, grevelor, ciclurilor electorale, ect. In al doilea rand bursele ca forma de institutionalizare a cererii si ofertei se constituie intr-unul din cele mai importante mecanizme de formare a preturilor la numeroase materii prime si semifabrcante si de prospectare a evolutiei lor. In al treila rand bursele joaca rolul de piete caracteristice pentru majoritatea produselor care constituie obiectul lor de activitate. In al patrulea rand bursele de marfuri indeplinesc functia de divizare si preintimpinare a riscurilor.

B . Piata serviciilor nu include în totalitate sfera serviciilor, existând si servicii non-marfa sau non – market. Acestea sunt reprezentate, pe de o parte, de serviciile publice sau private care nu se comercializeaza, iar pe de alta parte de serviciile "gratuite", pe care si le fac oamenii lor însisi.

În domeniul serviciilor, comensurabilitatea indicatorilor prin care se exprima dimensiunile si dinamica pietei este mai dificila decât în cazul bunurilor. Astfel, pentru exprimarea ofertei, cererii si a volumului tranzactiilor rezultate se foloseste o mare varietate de indicatori. Pentru cuantificarea ofertei serviciilor de transport se folosesc indicatori referitori la numarul mijloacelor de transport disponibile, capacitatea si tipul acestora, numarul lucratorilor, etc., pentru exprimarea cererii: numar de clienti, cantitatea si felul marfurilor de transport s.a., iar pentru exprimarea dimensiunilor tranzactiilor rezultate prin întâlnirea cererii cu oferta, indicatori cum ar fi: numar de calatori, kilometri, numar de vehicule în circulatie, valoarea cheltuielilor (sau încasarilor), consumul de combustibil.

Pe lânga elementele cantitative, în cazul serviciilor, elementele calitative, au o deosebita semnificatie. În cazul evaluarii comparative a serviciilor de transport oferite de mai multe firme, esentiale sunt criteriile de calitate cum ar fi: rapiditate, siguranta, regularitate, flexibilitate, confort, posibilitatea de asigura legaturi "din poarta în poarta", etc.

O alta caracteristica a pietei serviciilor se refera la modul de manifestare a concurentei. Pe piata concurenta se manifesta în primul rând prin preturi. În determinarea pretului trebuie sa se tina seama, conform teoriei subiective marginaliste a valorii, mai întâi de faptul ca valoarea unui produs este proprie fiecarui individ (individualism) care o estimeaza în functie de propria ierarhie subiectiva a nevoilor (subiectivism). În al doilea rând, aceasta valoare depinde de cantitatea produselor de care dispune individul pentru consumul sau, intervine deci raritatea: pentru acelasi individ, un produs rar va avea o valoare mai mare decât un produs din care poate dispune pâna la satietate .

În domeniul serviciilor însa, mai marea sau mai mica raritate a acestora nu poate fi un element determinant al stabilirii pretului si deci al concurentei având în vedere ca serviciile nu sunt omogene, deci nu sunt comparabile. Prin urmare, concurenta prin preturi este de o maniera deosebita, fiind vorba în aprecierea pretului serviciului de un ansamblu de consideratii calitative, chiar psihologice, subiective, determinate de legaturile, adesea personale, între prestator si client.

În multe sectoare ale serviciilor intrarea libera în ramura si libera circulatie a capitalurilor îngradite de costurile mari de intrare sau de iesire de pe piata, ceea ce conduce la frecvente situatii de monopol sau oligopol. Fiecare producator de servicii dispune de o paleta întreaga de mijloace pentru a se diferentia: bineînteles, calitatea prestatiei sale pe care clientii sunt adesea incapabili de a aprecia la justa sa valoare, relatia personala pe care o întretine cu clientela sa, atmosfera din unitate si amplasarea sa geografica .

Consumatorii, fiind supusi la restrictiile de timp se gasesc în imposibilitatea de a compara riguros raporturile calitate – pret a tuturor prestatiilor care sunt oferite.

Transparenta în cazul pietei serviciilor este limitata de caracterul imaterial al acestora, serviciile spre deosebire de bunuri neputând fi "cercetate" de concurenti pentru a descoperii noile tehnologii de productie sau daca preturile de vânzare nu fac obiectul unei politici de dumping. Produsele nefiind omogene, intrarea libera pe piata si libera circulatie a capitalurilor fiind deseori îngradite, informarea consumatorilor si concurentilor fiind limitata, fiecare producator dispunând de un fel de monopol, ne gasim în fata unor structuri ale pietei caracteristice concurentei imperfecte.

Imperfectiunile concurentei în domeniul serviciilor au fost folosite pentru interventia mai mare a statului în acest sector si îngradirea prin reglementari a regulilor jocului pietei libere.

Relatiile între piata serviciilor si piata bunurilor sunt complexe, atât de concurenta (substitutie), cât si de stimulare reciproca sau indiferenta.

Aceste raporturi sunt valabile atât pentru piata serviciilor de consum cât si a serviciilor de productie.

Pe piata serviciilor si bunurilor de consum, relatiile de concurenta provin, în primul rând din faptul ca bunurile si serviciile îsi disputa veniturile populatiei. Deoarece cheltuielile pentru servicii nu au întotdeauna un caracter de prima necesitate, la un nivel redus al veniturilor ponderea lor în bugetele de consum ale familiilor va fi relativ redusa, comparativ cu ponderea bunurilor. Pe masura cresterii veniturilor partea relativa a serviciilor în cheltuielile de consum al populatiei va fi din ce în ce mai mare (conform legilor lui Engel).

Raportul dintre piata serviciilor de consum si piata bunurilor poate fi analizat prin examinarea a doi indicatori care exprima cel mai semnificativ dinamica celor doua piete si anume:

vânzarile de marfuri cu amanuntul;

servicii comerciale prestate populatiei si în structura pietei serviciil si bunurilor de consum pot fi întâlnite astfel relatii de concurenta sau de substitutie.

Recunoscându-se legitatea cresterii nevoilor de servicii (educative, culturale, transport, sanatate, etc.), pe masura dezvoltarii societatii, exista totusi opinii diferite în ceea ce priveste modul de satisfacere a acestor nevoi.

Astfel, teoriile referitoare la societatea post – industriala, avându-l ca initiator pe sociologul american Baniell Bell, considera ca o prima caracteristica a noii societati este aceea ca este o societate tertiara, respectiv o societate bazata pe primatul serviciilor asupra bunurilor si pe preponderenta populatiei ocupate în sectorul serviciilor.

Pe de alta parte, teoriile neo – industriale cum este aceea numita "self – service", se opun tezelor societatilor post – industriale, pa care le considera idealiste. Analiza si previziunea cererii pentru servicii care se afla în relatii de substitutie cu diferite bunuri pentru satisfacerea acelorasi nevoi de consum poate fi realizata si cu ajutorul unor metode statistico – matematice.

Una din acestea este metoda curbelor de indiferenta ce permite evaluarea influentelor pe care le pot avea asupra cererii de servicii modificarile în veniturile populatiei si în nivelul tarifelor sau al preturilor marfurilor substituite.

Capitolul 2

2.1 INFORMAȚII GENERALE DESPRE ÎNTREPRINDEREA

COMAT S.A BACAU

Denumirea si tipul societatii, obiectul sau de activitate

1.Denumirea societatii

Denumirea societatii provine de la comert cu materiale, purtand numele de Societatea Comerciala “COMAT BACAU” S.A.

Aceasta denumire a societatii va fi precedata sau urmata de cuvintele “Societate pe actiuni” fiind initialele S.A., de sediul social, capitalul subscris varsat, codul unic de inregistrare si numarul din registrul comertului fiind prezente in toate actele, facturile, anunturile, publicatiile si alte acte emanate de la societate.

2.Domeniul de activitate al firmei

Societatea comerciala COMAT. S.A. are ca domeniu de activitate comertul, iar ca principale obiective de activitate are:

– comertul cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice

– fasonarea otelului.

3.Date unice de identificare ale firmei (C.U.I.)

Din data de 7 decembrie 1992, codul unic de inregistrare: 945705.

4.Localizarea geografica

Sediul societatii se afla in localitatea Bacau, strada Constantin Musat, nr.1, judetul bacau in Romania. Societatea poate avea sucursale, filiale, agentii situate in alte localitati din tara si strainatate,

5.Marimea firmei

In functie de marime, intreprinderea COMAT se incadreaza in categoria intreprinderilor mici, avand urmatoarea situatie in prezent:

53 angajati ( in anul 2010)

49 angajati ( in anul 2011)

44 angajati ( in anul 2012)

46 angajati ( in anul 2013)

44 angajati ( in 2014 ).

6.Forma juridica a firmei

Societatea comerciala “ COMAT BACAU ” S.A. este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate pe actiuni. Isi desfasoara activitatea in conformitate cu legile romane si cu prezentul act constitutiv.

7.Codul C.A.E.N. al activitatii principale desfasurate:

Avand ca domeniu de activitate comertul, obiectul principal de activitate al societatii este:

4672 – Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice .

2. 2 SCURT ISTORIC AL COMPANIEI S.C. COMAT BACAU S.A.

1. Data si scopul infiintarii

Sistemul centralizat al aprovizionarii tehnico – materiale a avut multe implicatii negative printre care si crearea de stocuri fara miscare la consumatorii directi, stocuri ce grafau negativ costurile de productie. Sarcina preluarii si introducerii in circuitul economic al produselor si materialelor, a revenit printr.o hotarare guvernamentala tot acestor baze care au beneficiat de anumite facilitati asigurate de guvern respectiv: cursuri de calificare pentru personal, dotarea corespunzatoare si credite cu dobanda avantajoasa.

Astfel, in anul 1973 s-a impus un an hotarator al reorganizarii sistemului centralizat de aprovizionare “ tehnico – material”. In acea perioada, in economia romaneasca functiona o retea larga de intreprinderi, baze si depozite de aprovizionare si desfacere in subordinea ministerelor economice si al altor organizatii centrale si locale.

Existenta si dirijarea centralizata a celor circa 265 unitati existente in reteaua de aprovizionare – desfacere presupunea cheltuieli mari determinate de numarul mare de baze si depozite care derulau in paralel aceleasi grupe mari de produse, evident cu implicatii negative privind stocurile cu miscare lenta si foarte lenta. Subordonarea celor 265 de unitati de comert a ministerelor si a diverselor organisme locale, a condus la specializarea lor pe anumite categorii si game de produse, aceasta ingreunand mult procesul de aprovizionare al intreprinderilor productive.

Au luat fiinta in subordinea “ Ministerului Aprovizionarii Tehnico – Materiale si Controlul Gospodarii Fondurilor Fixe” (M.A.T.M.C.G.F.F.), 39 de baze de judete de aprovizionare tehnico- material, printre care si “ Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico – Materiala” Bacau (B.J.A.T.M. Bacau) in urma H.G. 569/1973 la data de 01.06.1973.

Imediat dupa infiintare s-a inceput constructia de depozite inchise, apoi a celor inchise inalte, dotate cu translatoare, ce au permis preluarea de la producatori si aprovizionarea unitatilor zonale cu o gama variata de produse si materii prime. Trebuie neaparat precizat ca in acea perioada intregul proces de aprovizionare si desfacere era centralizat pe baza reparatiilor emise de catre “ Ministerului Aprovizionarii Tehnico – Materiale si Controlul Gospodarii Fondurilor Fixe” (M.A.T.M.C.G.F.F.) in baza cererilor intreprinderilor consumatoare, cereri inaintate ministerelor prin intermediul unitatilor specializate pe profil.

La 9 mai 1990 a aparut o H.G. 491, prin care cele 40 de baze judetene de aprovizionare tehnica si materiala din subordinea fostului “ Ministerului Aprovizionarii Tehnico – Materiale si Controlul Gospodarii Fondurilor Fixe” (M.A.T.M.C.G.F.F.) devenit Ministerul Economiei Nationale, s-au transformat in “ Intreprinderi En – Gross pentru Aprovizionare si Desfacere” (I.E.G.A.D.). Aceste intreprinderi au reprezentat perioada de tranzitie a bazelor catre noile societati comerciale prevazute in legile 15 si 31/1990.

In prezent sunt un total de 44 de baze judetene denumite COMAT din care 4 S.C. COMAT in municipiul Bucuresti si 40 de S.C. COMAT judetene. Toate societatile comerciale COMAT sunt privatizate in prezent, si fac parte din “Organizatia Patronala si Profesionala COMAT”, organizatie care are rolul de a promova, sustine si apara interesele profesionale tehnico economice si juridice in raporturile acestora cu institutiile publice si administrative precum si organizarea periodica de intalniri pe probleme ce reprezinta interes pentru activitatea lor.

Prin profilul sau de activitate cu o experienta de aproximativ 30 de ani in domeniu, S.C. COMAT BACAU S.A. pune la dispozitia consumatorilor industriali si individuali posibilitatea de a achizitiona o gama larga de produse cum ar fi:

– siderurgice (tablă laminată la cald și rece – LBC, LBR, profile, țevi, oțel beton – OB, PC),

– materiale de construcții,

– produse electrice și electronice,

– produse chimice,

– materiale lemnoase,

– echipamente

– materiale consumabile pentru sudură, etc.

De remarcat este faptul ca produsele comercializate de S.C. COMAT BACAU S.A. provin direct de la producatorii in toate zonele tarii, fiind continuu in concurenta de calitate si de pret unii producatori zonali, fortandu-i pe acestia sa-si ridice permanent standardele de calitate si sa-si mentina preturile la anumite nivele.

2. Realizarile si deficientele firmei

Proiectul pentru care s-a intentionat obtinerea finantarii (infiintarea fabricii FFOB) mentionand legatura cu codul C.A.E.N. (conform Ordinului nr. 601/2002 privind actualizarea clasificarii activitatilor din economia nationala – C.A.E.N.), prevede: achizitionarea unei “ Linii automate de indreptat, debitat si fasonat etrieri” ce se integreaza in fluxul actual al activitatii de productie industriala a armaturilor fasonate (cod C.A.E.N. 2811). Investitia va fi finantata in proportie de:

– 46,70 % din A.F.N.

– 25 % credit bancar

– 28,30 % din surse proprii

Linia automata de indreptat, debitat si fasonat etrieri din otel beton in colaci este compusa din:

masina automata de indoit etrieri TWINMASTER 12 S, model 031, pentru procesarea automata a otelului beton in colaci cu diametrele de 6-12 mm pentru un singur fir si 6-10 mm pentru doua fire;

doua derulatoare pentru colaci model 392H;

colector bare drepte 6 metri;

sistem antirasucire integrat in unitatea de indreptare si reglabil manual pentru neutralizarea torsiunii naturale existente in firul de otel beton.

REALIZARI:

1996, 1997, 1998 Locul I in Topul Topurilor firmelor din judetul Bacau;

2000 Locul III in Topul firmelor din judetul Bacau;

2001 Locul I la Sectiunea Comert;

2001 Locul III la Sectiunea Comert cu ridicata;

2001-2005 Locul I in Topul Judetean al firmelor;

2005 Locul I la Sectiunea Comert cu ridicata;

2005 Locul I in Topul industrial al firmelor;

2007 Locul I la Sectiunea Comert;

DEFICIENTE – inexistenta in cadrul firmei a unei autoutilitara cu o capacitate de 5 tone cu care s-ar putea transporta gratuit marfurile comandate de clienti la sediul acestora.

S.C. COMAT BACAU S.A. asigura o gama larga de servicii, cum ar fi:

fasonare otel beton;

transport si depozitare.

De asemenea, principalele produse ce se gasesc in stocul, S.C. COMAT BACAU S.A. in vederea comercializarii sunt:

produse metalurgice;

echipamente si consumabile de sudura;

materiale de constructii;

materiale chimice;

elemente de fixare;

produse abrazive;

cartoane, hartie si produse de hartie;

echipamente de protectie si lucru;

piese auto;

anvelope;

acumulatori;

placi si covoare, furtun, curele din cauciuc;

armature industriale;

scule de mana si aschiatoare;

rulmenti;

aparataj electric de joasa tensiune;

cabluri si conductori;

corpuri si surse de iluminat.

3. Situatia actuala a firmei

Un factor foarte important de influenta a situatiei actuale in care se afla majoritatea companiilor si care influenteaza economia generala este criza economica cu care ne confruntam in prezent la nivel international.

In prezent firma COMAT BACAU se afla in perioada de maturitate. Maturitatea fiind etapa in care, datorita faptului ca din ce in ce mai putini cumparatori noi achizitioneaza produsele, cresterea vanzarilor incetineste, concurentii lupta pentru atragerea clientilor si se manifesta un razboi al preturilor care submineaza profiturile obtinute..

4. Produsele si serviciile actuale realizate de firma :

banda lata neagra si zincata;

otel beton OB 37 si PC 52 colaci si bare;

profile laminate la cald ;

otel uz general pentru constructii 12 / 130;

tabla: neagra laminat LCB, LTG si LBR; decapata; zincata neteda si cutata; striata;

tevi: din otel sudate pentru instalatii negre si zincate; din otel sudate pentru constructii; din otel fara sudura trase sau laminate pentru constructii si instalatii; sudate patrate si dreptunghiulare din otel si tevi din inox;

sarma neagra si zincata, impletitura din SMZ, plase sudate, panouri de gard zincate bordurate;

electrozi sudura – productie Ductil Buzau;

cuie constructii;

cherestea rasinoase, tego, placaje de fag, pal hidrofugat, pfl;

materiale electrice;

amorse, var praf hidratat; var lavabil;

lacuri si vopsele;

furtune de joasa si inalta presiune;

carbide, clorura de var, soda caustica, fosfat trisodic;

armature fasonate din otel beton pentru constructii;

diverse materiale si echipamente utilizate in constructii.

Capitolul 3

1 Analiza pietei regionale a comerului en-gross de produse metalurgice si locul Comat Bacau S.A la nivelul acesteia

COMAT BACAU a mostenit profilul de activitate de „comert en-gros” de la fosta Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico-Materiala Bacau, infiintata in 1973 si care in 1991 s-a transformat in societate comerciala pe actiuni, cu capital integral de stat sub denumirea de COMAT BACAU SA, devenind din 1993 societate comerciala cu capital integral privat.

Experienta de peste 50 de ani in activitatea de aprovizionare si desfacere de marfuri

pentru piata locala si regionala a clasat COMAT BACAU in topul intreprinderilor din judetul Bacau, profil de activitate cod CAEN 4672 „Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice”

Indicatori ai unitatilor locale active la nivel de clasa Caen , din judetul Bacau

CAEN 4672- Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice

1 . Evolutia numarului de unitati locale active din Judetul Bacau

Caen 4672 – Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice

Sursa : Anuarul Statistic Bacau

In anul 2010 in judetul Bacau erau 17 unitati locale active ce aveau ca obiect de activitate codul CAEN 4672 – Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice, in anul urmator numarul acestora scade la 15, iar [n anul 2012 numarul creste la19. In anul 2014 in judetul Bacau se ajunge la un maxim, respectiv erau 20 de astfel de unitati .

2. Cifra de afaceri la nivel de clasa Caen , din judetul Bacau

CAEN 4672 – Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice

Fig. 2 Sursa : Anuarul Statistic Bacau

Cifra de afaceri este intr-o crestere considerabila pentru Caen 4672- Comert cu ridicata metalelor si minereurilor metalice , anul 2014 avand o maxima de 80,899 mii lei RON . In schimb in anul 2010 am avut o cifra de afaceri de 54,693 mii lei . In anii 2011-2013 cifra de afaceri este cuprinsa intre 63,000 si 79,000 mii lei .

3 . Numarul mediu de salariati din Bacau pentru Caen 4672 – Comert cu ridicata a metalelor si minereurilor metalice

Fig. 3 Sursa : Anuarul Statistic

Observam ca in anul 2011 numarul angajatilor din judetul Bacau pentru Caen 4672 a fost cel mai mic 116 , anul 2013 este anul cu cel mai mare numar de angajati 133 . In rest diferenta din anii 2010-2012-2014 nu este una foarte mare , aceasta este cuprinsa in 1 si 9 angajati .

3.3 Calculul indicatorilor de performanta

1 . Calculam impartirea cifrei de afaceri cu nr. de unitati locale active

Tabel 1

Fig. 4 Sursa : Anuarul Statistic

2. Calculam cifra de afaceri impartita la numarul mediu de salariati

Tabel 2

Fig. 5 Sursa : Anuarul Statistic

Observam din ambele calcule ca anul 2010 este cel mai slab, avand cel mai mic rezultat .

Statistica intreprinderilor

1 . INT. 101U- Unitati locale active pe activitati ale economiei nationale

Cod Caen 4672- Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice

Tabel 3 Sursa : INSSE

Romania este intr-o mare descrestere de la an la an pentru activitatea desfasurata de Caen4672- Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice . Cel mai favorabil an fiind 2010 la toate gruparile de persoane .

Tabel 4 Sursa : INSSE

La nivelul judetului Bacau situatia este nefavorabila . La un numarul de peste 50 de persoane sa nu mai fie nicio unitate activa din anul 2010 pana in 2014 .

2. INT101S – Unitati locale active pe activitati ale economiei nationale la nivel de diviziune CAEN Rev.2, clase de marime dupa numarul de salariati, macroregiuni, regiuni de dezvoltare si judete

Caen 46 – Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete

La nivelul Romaniei

Tabel 5 Sursa : INSSE

La nivelul Bacaului

Tabel 6 Sursa : INSSE

CAEN 46 – Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete il are peanul 2014 lider la ambeele nivele , avand la nivelul Romaniei 50021 unitati active , respectiv 974 in judetul Bacau .

CAEN 46 – Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete

1 .NUMARUL MEDIU DE SALARIATI DIN UINITATI LOCALE , JUDETUL BACAU

Fig. 6 Sursa : Anuar Statistic

Numarul mediu de salariati din unitatile locale din Bacau pentru Caen 46- Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete a fost cel mai mic in anul 2010 , in anii urmatori observam o crestere pana in anul 2013 – 6,037 , in anul 2014 scade din nou la 5,884 .

2 . CIFRA DE AFACERI REALIZATA DE UNITATILE LOCALE ACTIVE , JUDETUL BACAU

Fig. 7 Sursa : Anuarul Statistic

In anul 2013 cifra de afaceri pentru Caen 46- Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete a fost una profitabila fiind de 4245 mii lei . 2010 continua sa ramana anul cel mai nefavorabil cu 2967,6 mii lei .

3. NUMARUL DE UNITATI LOCALE ACTIVE , JUDETUL BACAU

Fig. 8 Sursa : Anuar Statistic

Caen 46 – Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu autovehicule si motociclete pentru unitatile locale active ne arata ca in anul 2014 erau 1,120 . Aici anul 2011 detine cel mai mic rezultat cu doar 955 unitati active .

Concluzii

Orice întreprindere producătoare de bunuri și servicii își desfășoară activitatea într-un anumit mediu ambiant, ce exercită o puternică influență asupra sa, datorită multiplelor relații pe care ea le are atât cu elementele micromediului – relații directe – cât și cu cele ale macromediului –– relații indirecte. Natura și obiectul acestor relații sunt foarte diverse și de aceea ele trebuie identificate pentru a fi cât mai eficient utilizate în înfăptuirea țelului final al întreprinderii.

Cele mai importante sunt relațiile întreprinderii cu piața, întrucât în economia de piață, atât producătorul cât și consumatorul au posibilitatea de a alege în mod liber cât, unde și cum pot să ofere și respectiv să solicite, piața fiind aceea care stabilește ce se produce și cât se produce. Ca atare, întreprinderea, care are ca obiect de activitate producerea de bunuri și servicii destinate pieții, trebuie să cunoască anticipat nevoile reale ale societății, pe care i le poate indica piața. Întrucât, indiferent de profil, întreprinderea trebuie să se afle în contact direct cu piața, analiza condițiilor de piață prezintă deosebită importanță pentru prezentul și mai ales pentru viitorul ei, mecanismul pieței constituind “ barometrul” situației actuale și de perspectivă.

Fiecare întreprindere pe piață se află atât în postura de ofertant (vânzătorul produselor sau serviciilor ce fac obiectul său de activitate) cât și de solicitant (cumpărător al factorilor de producție necesari reluării de obicei la scară mai mare a producției) având drept scop obținerea unui profit cât mai mare.

Aceasta înseamnă că ea va fi permanent preocupată de a –și menține sau chiar lărgi poziția pe care o deține pe piață.

În viziunea de marketing, piața întreprinderii se raportează numai la calitatea întreprinderii de ofertant, iar analiza ei presupune cunoașterea principalelor aspecte ce o caracterizează: locul pe piața globală, profilul pieței, etc.

Societatea comerciala COMAT. S.A. are ca domeniu de activitate comertul, iar ca principale obiective de activitate are:

– comertul cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice

– fasonarea otelului

COMAT BACAU a mostenit profilul de activitate de „comert en-gros” de la fosta Baza Judeteana de Aprovizionare Tehnico-Materiala Bacau, infiintata in 1973 si care in 1991 s-a transformat in societate comerciala pe actiuni, cu capital integral de stat sub denumirea de COMAT BACAU SA, devenind din 1993 societate comerciala cu capital integral privat.

Experienta de peste 50 de ani in activitatea de aprovizionare si desfacere de marfuri

pentru piata locala si regionala a clasat COMAT BACAU in topul intreprinderilor din judetul Bacau, profil de activitate cod CAEN 4672 „Comert cu ridicata al metalelor si minereurilor metalice”

Bibliografie

1. Anghеl, Laurеnțiu Dan „Markеting”, Еditura ASЕ, Bucurеști, 2000;

2. 2. Andеrsеn, Arthur (coordonator) „Cеlе mai bunе practici. Cum să rеușеști în afacеri prin stratеgii”, Grupul Еditorial Imagе, Bucurеști, 1998;

3. 3. Balaurе, Virgil (coordonator) „Markеting”, Еditura Uranus, Bucurеști, 2002;

4. 4. Bruhn, Manfrеd „Oriеntarеa sprе cliеnți. Tеmеlia afacеrii dе succеs”, Еditura Еconomică, Bucurеști, 2001;

5. Cătoiu, Iacob Tеodorеscu, Nicolaе „Comportamеntul consumatorului”, Еditura Еconomică, Bucurеști, 1997;

6. Constantinеscu, Dumitru (coordonator) „Еconomia întrеprindеrii”, Еditura Еconomică, Bucurеști, 2000;

7. Crucеru, Anca Zaharia, Răzvan „Gеstiunеa forțеlor dе vânzarе”, Еditura Uranus, Bucurеști, 2002;

8. Florеscu ,Constantin (coordonator) „Markеting”, Еditura ASЕ, Bucurеști, 2002;

9. Gheorghe Epuran, ,,Comunicarea în afaceri”, Alma Mater, Bacău, 2002;

10. Kotlеr, Philip „Managеmеntul markеtingului”, Еditura Tеora, Bucurеști, 1997;

11. Kotler, Armstrong, ,,Principiile marketingului”, Ediția a III-a, Teora, 2004;

12. Lawson, K. Michaеl „Cum să faci mai mult profit”, Еditura CODЕCS, Bucurеști, 1998;

13. Lеndrеviе, Jacquеs, Lindon, Dеnis „Mеrcator”, Еditura Dalloz, Paris, 1997;

14. Mеrcioiu, Vasilе (coordonator) „Managеmеnt comеrcial”, Еditura Еconomică, Bucurеști, 1998;

15. Patrichе, Dumitru (coordonator) „Еconomiе comеrcială”, Еditura Еconomică, Bucurеști, 1998;

16. Popеscu, Ioana Cеcilia „Tеhnici promotionalе”, Еditura Uranus, Bucurеști, 2003

17. Russеl, J. Thomas, Lanе, W. Ronald „Manual dе publicitatе”, Еditura Tеora, Bucurеsti, 2003;

18. Săndulеscu, Ion „Rеguli si practici in comеrțul intеrnațional”, Еditura All Bеck, Bucurеști, 1998;

19. Shiba, Shoji „La concеption à l’еcoutе du marché”, Еditura INSЕP, Paris, 1995;

20. Sorocеan, Chiril „Markеtingul, baza businеssului”, Еditura ARC, Chișinău, 1999;

21. Stanciu, Ion „Mеrcеologiе – calitatеa si sortimеntul marfurilor nеalimеntarе”, Еditura Oscar Print, Bucurеști, 2002;

22. Stancu, Șеrb „Rеlații publicе si comunicarе”, Еditura Tеora, Bucurеști, 2000.